agrobusiness pag 11

7/25/2019 agrobusiness pag 11

1/71

1

PLATFORMA TEHNOLOGICA FOOD FOR LIFEROMANIA

AGENDA STRATEGICANATIONALA DE CERCETARE

2010-2020


2/71

2

REZUMAT

Dupa cum este binecunoscut, in Romania, ca de altfel in intreaga Europa, industriaalimentarareprezinta unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei nationale, incontinua schimbare si modernizare.

Tara noastra trebuie sa dezvolte in urmatorii ani o industrie alimentara competitiva care saexploateze eficient potentialul agroalimentar insemnat de care dispune, o industriealimentara orientata spre consumatori, care sa produca alimentele sanatoase necesare sidorite de acestia; cu alte cuvinte o industrie alimentara la nivelul Uniunii Europene.

Platforma Tehnologica Nationala Food for Life a elaborat Agenda Strategica Nationalade Cercetare, in urma unei activitati intense a membrilor grupurilor de lucru pe domeniitematice si a consultarii la nivel national cu specialisti care isi desfasoara activitatea insectorul alimentar, reprezentand: comunitatea academica si cercetarea, industria,federatia patronala, asociatiile de consumatori.

Elaborarea acestui document a avut in vedere, de asemenea, provocarile cheie siactivitatile prevazute in Agenda Strategica a Platformei Europene Food for Life , tinandcont de faptul ca Platforma din Romania este membra a retelei europene (NFTPs).

Agenda Strategica de Cercetare din Romania (ASCR) reprezinta prioritatile pentrucercetare, comunicare, instruire si transfer de cunostinte in sectorul alimentar pentruurmatorii ani, in vederea cresterii competitivitatii acestui domeniu deosebit de important ineconomia nationala; el este la fel de important si pentru asigurarea sanatatii si a starii debine a cetatenilor, prin furnizarea catre acestia de alimente sigure, sanatoase,variate,disponibile tuturor si care sa fie obtinute prin tehnologii moderne, care sa nu afectezemediul inconjurator.

Aceasta ASCR isi propune sa realizeze pe deplin directiile de cercetare trasate dedocumentul Viziune 2020 privind rolul CDI in dezvoltarea domeniului alimentar inRomania, publicat in anul 2008.Prioritatile in cercetare au fost identificate astfel incat saacopere toate domeniile stiintifice si tehnologice relevante in procesul de fabricare sidistributie a alimentelor, tinand cont de factorul social reprezentat de consumatorul caruiaindustria alimentara se adreseaza. Prin alimentele livrate pietii, producatorii trebuie sacastige increderea consumatorilor atat prin calitate, dar si prin pret. Domeniul reprezentatde stiinta consumatorului va fi o prioritate in cercetarea romaneasca, avand in vedere rolulextrem de important pe care il detine in acest sector, dar si abordarea lui mai putinaprofundata de pana acum.

Documentul descrie beneficiile pe care cercetarea din domeniu le aduce tuturor

categoriilor de factori implicati. Sunt definite 6 provocari importante ale cercetarii:

1. Asigurarea ca alegerea sanatoasa a alimentelor este alegerea usoara pentru consumatori

2. Informarea consumatorilor privind dieta sanatoasa

3. Realizarea de produse alimentare de calitate

4. Furnizarea de produse alimentare sigure, in care consumatorii pot avea incredere

5. Realizare unei productii durabile de alimente


3/71

3

6. Managementul lantului alimentar

Pentru a realiza cu succes implementarea acestor provocari in cercetare, ele vor trebuiprioritizate potrivit:

importantei sociale

impactului economic

nevoii de investitii majore pe termen lung in generarea de cunoastere, in interdisciplinaritatesi diseminare

Fata de provocarile cheie descrise in capitolul anterior, exista, de asemenea si un numar deactivitati suplimentare care trebuie sa fie duse la indeplinire in cazul in care Platforma Food forLife doreste sa transmita beneficii catre comunitatile de factori implicate, intr-un mod potrivit sieficient. Platforma nationala din domeniul alimentatiei chiar isi propune sa realizeze acestobiectiv, prin oamenii implicati in grupurile sale de lucru si prin desfasurarea unei activitatieficiente in acest sens prin: comunicare, pregatire profesionala a personalului si transfertehnologic.

Pentru a realiza aceste deziderate, este absolut necesara in Romania o mai stransa colaborareintre comunitatea stiintifica si industrie, intre cercetare si institutiile care sprijina cercetarea, si maideparte, colaborarea acestora cu autoritatile din domeniu. Comunitatea cercetarii trebuie sadevina constienta de nevoia de a atrage in aceasta activitate industria si consumatorii.

O mai buna comunicare intre toti factorii implicati, o flexibilitate mai mare in a raspundeschimbarilor necesare a fi facute in domeniul alimentar, a gasi resursele financiare necesare, arfacilita introducerea noului, cresterea competitivitatii sectorului si ar face posibila aplicarea cusucces a dezideratelor Platformei Tehnologice Food for Lifein Romania.


4/71

4

Partea I. Introducere

Istoricul Platformei Tehnologice Nationale Food for Life

Platforma Tehnologica Food for Life a fost constituita in tara noastra in anul 2007,avand la baza modelul Platformei Europene, fiind creat de asemenea in acelasi an siGrupul de lucru al acestei structuri, din care fac parte, deopotriva, reprezentanti ai tuturorfactorilor implicatI in domeniul alimentatiei: industrie, cercetare, lanturi de distributie,comercianti, consumatori, autoritati.

Obiectivele Platformei Tehnologice Nationale Food for Life (ROTP) sunt acelea dea: Consolida competitivitatea industriei alimentare romanesti; Creste investitiile in domeniul cercetarii;

Promova o activitate de cercetare in domeniul alimentatiei si nutritiei mai binecoordonata, pentru o cunoastere eficienta in acest domeniu, orientata catre consumator sia stabili un sinergism mai insemnat intre cererea consumatorilor, bunastarea sociala,cresterea economica si protejarea mediului in Romania.

Platforma Nationala a fost lansata oficial in octombrie 2008, odata cu publicareadocumentului Viziune 2020 privind rolul CDI in dezvoltarea domeniului alimentatiei inRomania, document supus consultarilor din cadrul Grupului de lucru al Platfomei si aconsultarii publice.

Pentru indeplinirea obiectivelor propuse, Platformaa fost organizata pe trei niveluri de actiune (decizional, operational si de consultare) caresa faciliteze colaborarea dintre membrii sai si diseminarea corecta, rapida si eficienta ainformatiilor in retea.

Conducerea Platformei nationale este asigurata de presedinte si secretar general,

iar nivelul operational este reprezentat de Comitetul operational, condus de unpresedinte (vezi Anexele).Abordarea corecta si desfasurarea optima a activitatilor planificate au condus la

organizarea structurii platformei in 5 grupuri tematice de lucru (vezi Anexele), fiecare grupavand sarcini specifice domeniului acoperit:I. Calitate, Procesare si Siguranta alimentara (CPS);II. Alimentatie si Consumator, Alimentatie si Sanatate (ACS) ;III. Productie Durabila si Managementul pe lantul alimentar (MPD) ;IV. Comunicare, Pregatire profesionala si Transfer tehnologic (CPT) ;V. Cooperare cu alte structuri.


5/71

5

Aceste grupuri de lucru pe domenii tematice s-au implicat eficient in elaborarea AgendeiStrategice Nationale de Cercetare (ASCR). Draftul documentului a fost discutat peparcursul anului 2009 in cadrul mai multor intalniri la care au participat numerosireprezentanti ai factorilor implicati in domeniul alimentatiei. A fost deschisa si o consultarepublica on-line, astfel incat membrii si nemembrii Platformei sa-si poata exprima parereadespre continutul documentului. In luna august draftul documentului a fost din nou revizuit

si a fost elaborata forma finala a acestuia.

Desi ASCR descrie un program de cercetare pana in anul 2020, acesta va trebui sa fieevaluat in mod regulat, pentru a fi actualizat si adaptat permanent.

Viziunea Platformei Nationale Food for Life

Platforma Tehnologica Nationala Food for life, prin documentul Viziune 2020, transmite

produse noi, inovative si imbunatatite pentru piata interna si cea globala, conform nevoilorsi asteptatilor consumatorilor, obtinute printr-o colaborare si integrare eficienta acercetarilor din nutritie, alimentatie si stiinta consumatorului. Aceste produse, impreuna cuschimbarile recomandate in regimurile alimentare si stilurile de viata, vor avea un impactpozitiv asupra sanatatii publice si calitatii vietii in general.

In cadrul documentului Viziune 2020 al Platformei Nationale Food for Life, a fostdezvoltata o strategie coerenta pentru viitor a lantului alimentar, avand la baza viziuneatuturor factorilor impplicati in acest domeniu. Elementele cheie ale acestei strategii flexibilesunt initiativele legate de alimentatie si sanatate, calitatea alimentelor si procesare,

alimentatie si consumator, siguranta alimentara, productia durabila de alimente simanagementul lantului alimentar. Aceste elemente vor fi sprijinite prin strategii eficiente decomunicare, instruire si transfer tehnologic, in vederea indeplinirii scopului principalpropus: furnizarea catre piata a produselor alimentare sigure, cu principii nutritive sifunctionale, in concordanta cu nevoile si cerinte consumatorilor si in care acestia sa aibadeplina incredere (fig.1).

Figura 1- Prezentarea schematica a domeniilor decercetare cerute de Viziunea Platformei TehnologiceFood for Life din Romania


6/71

6

Prezenta ASCR a dezvoltat documentul Viziune 2020 ntr-o serie de provocari cheieadresate cercetarii pentru a da asigurari asupra faptului c cercetarea este conceputaconform perspectivei prin care consumatorul este actionarul principal (fork-to-farm).Preocuparile si oportunitatile tuturor factorilor implicati au fost motorul care a avut putereadezvoltarii Platformei. In procesul consultarilor au fost identificate trei planuri principale deactiune a factorilor implicati, si anume: Consumatorii, societatea si politicile publice; Industria agroalimentara (alcatuita in majoritate din IMM-uri); Comunitatea din cercetare.

Aceasta Agenda Strategica tine cont mai ales de comentariile si opiniile fiecarui factorimplicat in domeniu, o atentie speciala fiind acordata consumatorilor si societatii, ingeneral. Acest lucru se datoreaza apropierii fiecarui consumator de domeniu alimentatiei,cererii tot mai crescute a societatii pentru alimente si diete care optimizeaza sanatatea sistarea de bine si recunoasterii faprtului ca, odata intelese si asumate raspunsurileconsumatorilor, oamenii de stiinta si industria vor putea sa se adreseze nevoilor acestora.mai eficient.Eficacitatea acestor actiuni va determina, in ultimul rand, impactul dezvoltarii noilorproduse si va realiza potentialul pentru inovare.

Consumatorul, societatea si politicile publice

Multi consumatori doresc sa cunoasca tot mai multe despre alimentele pe care leconsuma, despre metodele de fabricare a acestora, despre calitatea lor (sau lipsa ei),despre pretul lor si despre efectele pe care alimentele le exercita asupra sanatatii. In niciun alt sector industrial nu exista atat de multi factori care sa contribuie la implicarea directain produsele rezultate. Acest lucru exercita o enorma provocare si o imensaresponsabilailitate.

In ultimii ani s-a constat o crestere insemnata a preocuparilor cetatenilor romani fata decalitatea alimentelor, siguranta alimentara si efectele alimentelor consumate asuprasanatatii, pe temen lung. In Europa, un numar de probleme deloc de neglijat ce tin desiguranta alimentara, referitoare la lantul de distributie a alimentelor, a asigurat un cadrulegitim unor asociatii de consumatori pentru a cere sa se implementeze actiuni specifice inacest sens.Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in ianuarie 2007, a devenit obligatorierespectarea reglementarilor europene legate implementarea sistemelor de igiena sisiguranta alimentara pe intreg latul de procesare si distributie a produselor alimentare.In ciuda acestor demersuri, mai exista inca si exceptii, iar unii consumatori s-au intalnit dinpacate, cu situatii mai putin placute, care i-au determinat sa fie suspiciosi in alegereaalimentelor. Mai mult, exista in randul consumatorilor si suspiciuni fata de efectul pe careindustrializarea fabricarii alimentelor il are asupra sanatatii lor si a familiilor lor, precum sifata de rolul pe care l-au avut si il au oamenii de stiinta in acest proces.Este foarte dificil ca aceste preocupari sa poata fi inlaturate, deoarece ele s-au formatprintr-un complex de influente care au aparut in ultimii ani.Scopul oricarui raspuns la procesul de inovare trebuie sa fie asigurarea ca atitudineaconsumatorilor fata de produsele si procesele noi, nu se bazeaza pe preocupari irationaleale acestora sau pe lipsa unor informatii utile, legate de noutatile oferite lor, deoareceacest lucru s-ar putea traduce printr-un refuz si ar avea un impact negativ asupra inovarii.Consumatorii trebuie sa fie informati in permanenta, prin mijloace diferite si eficiente.


7/71

7

In acest sens, aplicarea noilor tehnologii si dezvoltarea de noi produse trebuie sa meargamnn mncu sigurana ca acestea au fost acceptate de consumatori si se bazeaza pencrederea lor.Consumatorii nu sunt preocupati doar de problemele care le afecteaza direct sanatatea sistarea de bine; ei cer din ce in ce mai mult ca producatorii de alimente sa le dea asigurarica preocuparile lor legate de etica si protectia mediului se reflecta, de asemenea, inprodusele pe care acestia le pun pe piata. Dar, in timp ce toti factorii amintiti anterior joaca

rolul de a pune presiune asupra pietii pentru schimbare, consumatorii raman foartesensibili la pret si cauta solutii adecvate in acest sens. Nevoia de a raspunde tuturoracestor preocupari ale conumatorilor determina constrangeri provocatoare asupra pietei siasupra potentialului pentru inovare.

Cum vor beneficia consumatorii ?

Implementarea ASCR va asigura:

Crearea posibilitatii consumatorilor de a alege alimentele in mod sanatos siincurajarea promovarii unei imbatraniri sanatoase; Dezvoltarea unor metode si instrumente de educare a consumatorilor in ce privestealegerea alimentelor; Produse mai sigure si mai eficiente care vor satisface nevoile consumatorilor si vorimbunatati calitatea vietii acestora prin scaderea riscurilor, asigurarea beneficiilor privindsanatatea si optimizarea sanatatii si a starii de bine; Nutritie personalizata (alimente functionale, nutraceutice, ingrediente si suplimentealimentare) care va furniza alimente mai bune si mai sanatoase; Alimente concepute pentru grupuri speciale de consumatori (ex. batrani), precum sipromovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor; Asteptarile consumatorilor pentru folosirea mai eficienta a resurselor, protectiamediului si bunastarea animalelor ce vor fi satisfacute printr-o abordare durabila aproductiei alimentare.

Oportunitati pentru a imbunatati sanatatea publica

Relatia dintre dieta, sanatate si stil de viata incepe sa devina si in Romania o prioritatecheie pentru autoritatile din domeniu, iar aceasta problema deloc de neglijat a inceput safie tratata corespunzator. Se cauta sa se inteleaga, intr-adevar, cresterea semnificativa inprezent a obezitatii si aparitia din ce in ce mai frecventa a bolilor cronice metabolice inrandul populatiei in varsta. O sanatate buna este parte integranta a societatilor moderne

de succes si se impleteste strans cu cresterea economica si dezvoltarea durabila.A ajunge la o stare de sanatate buna inseamna atat prevenirea bolii, cat si tratarea ei.Datorita faptului ca alimentatia este combustibilul intregii vieti, nici nu este de mirare faptulca ea reprezinta cel mai important factor negenetic care contribuie la aparitia bolilor legatede varsta si stil de viata. Aparitia dezechilibrului intre energia ingerata si cea cheltuita deorganism cauzeaza o crestere a obezitatii, cu toate consecintele adverse asupra sanatatii.n zilele noastre ns, cetenii europeni in general consumprea multe calorii i fac preapuin micare. Copiii din Europa sunt din ce n ce mai mult afectai de excesul degreutate i de obezitate. Din pacate si in Romania ultimei decade supraponderabilitatea si


8/71

8

obezitatea in randul copiilor au crescut alarmant. Aproximativ 40% dintre copiii romani suntafectati de aceste maladii.Aparuta la tineri, obezitatea va continua si la adulti, iar ca o consecinta, se vor instala sibolile metabolice. Aceste boli legate de stilul de viata, inclusiv diabetul de tip 2, bolilecardiovasculare, hipertensiunea si diferite tipuri de cancer, devin din ce in ce maisemnificativ cauze ale dizabilitatilor si mortii premature si vor creste la niveluriinacceptabile, conducand la costuri imense daca nu sunt luate acum masurile cele mai

potrivite.

In Romania s-a observat in ultimii ani o crestere ingrijoratoare a numaruluisupraponderalilor si a obezitatii in randul populatiei, incepand cu copiii din clasele primare.Mai mult, s-a constatat si cresterea numarului de persoane cu diabet de tip 2, boalametabolica cu efecte grave asupra sanatatii persoanelor respective.Acest lucru a condus la luarea de masuri legate de combaterea aparitiei acestor boli,principalele obiectivele urmrite fiind sensibilizarea publicului, mbuntirea obiceiuriloralimentare i promovarea activitii fizice in randul populatiei. In acest sens, MinisterulSanatatii a inceput implementarea de programe nationale, cum ar fi:

- Alimentatia sanatoasa si activitatea fizica in randul copiilor si adolescentilor din Romania.- Cresterea accesului la servicii de preventie medicala primara pentru copiii si adolescentiidin Romania.

Industria alimentara are un impact clar aupra sanatatii consumatorilor prin calitatea, pretulsi disponibilitatea produselor sale. Progresele in stiinta isi pun foarte repede amprentaasupra relatiilor existente intre nutritie si sanatate care sunt date publicitatii in mass media;aceasta la randul ei creeaza un interes comun intre multi factori implicati. In prezent,oportunitatile si beneficiile oferite de dietele sanatoase exista tocmai pentru a fi realizate sivor fi obligatorii in tara noastra numai daca va exista si o investitie majora si sustinuta incercetare, fapt care ar conduce la o cunoastere mai completa a relatiei intre dieta sicontrolul valorii energetice a acesteia si sanatate. Prevenirea imbolnavirii devine din ce ince mai importanta pentru societate in general si reprezinta una dintre tintele industriei

alimentare autohtone. Accentul ar trebui sa fie pus si pe adoptarea unui stil de viatasanatos, care sa intarzie cat mai mult aparitia problemelor legate de sanatate.

Alte efecte pe care dietele alcatuite de specialistii in domeniu le au asupra sanatatii,importante pentru prevenirea imbolnavirii (si a costurilor ridicate ale serviciilor de sanatate)grupurilor tinta mari de populatie includ: alimentatia imbogatita a copiilor (o valoarenutritionala mai ridicata, care sa duca la o dezvoltare imbunatatita a sistemului osos si afunctiilor cognitive, precum si la evitarea riscurilor imbolnavirilor la persoanele mai invarsta); evitarea aparitiei crampelor si a alergiilor; evitarea problemelor ce tin de sanatateaintestinala; sustinerea mobilitatii pentru batrani; sanatatea dentara; scaderea numarului defracturi ale oaselor.

Sanatate si nutritie personalizateScopurile nutritionale au fost initiate in mod traditional la nivelul populatiei, dar tehnologiilegenomicii demonstreaza ca echilibrul intre risc si beneficiu va varia potritiv genotipuluirespectiv, fiind vorba de cerinte diferite pentru categorii de populatii diferite, inclusiv pentrugrupurile etnice si de imigranti. Este nevoie de mult mai multe cunostinte pentru a intelegeaceste cerinte, dar atunci cand ele sunt disponibile, va fi posibil sa se ofere un sfat privinddieta care sa fie mai concentrat asupra nevoilor grupului respectiv de consumatori.O consecinta ar fi intensificarea dezvoltarii de produse alimentare specializate, inclusivalimente functionale, pe langa cele clasificate in prezent ca fiind alimente pentru scopuri


9/71

9

nutritionale specifice. Chiar si atunci cand publicul este mai constient de modul in carecineva poate manca mai sanatos, modelele de alimente cumparate si alimenteconsumate se schimba foarte incet.

Pentru industria alimentara va fi o provocare gasirea de noi cai pentru a introduce pe piataalimente gustoase si placute si in acelasi timp care sa contribuie si la un stil de viatasanatos.

Acesta situatie ofera posibilitatea de a se lucra cu oameni de stiinta din domeniul socialpentru a fi identificate barierele cheie si forta principala de a schimba si dezvolta, valida sidisemina astfel de informatii catre toate sectoarele societatii. O asemenea abordareintegrata care implica deopotriva oameni de stiinta si specialisti tehnologi, este scopulprincipal al domeniului de cercetare din tara noastra, iar sectorul alimentatiei este unul dinputinele sectoare in care adevaratul impact al activitatilor trasdisciplinare poate fi realizat.

Inovarea in domeniul alimentar romanesc va conduce catre o piata cu alimente foarte noisi mai personalizate pe de o parte, si cu alimente traditionale, conventionale imbogatite, pede alta parte, oferind sprijin stiintific pentru o alegere sanatoasa.Informarea, educarea si comunicarea sunt necesare pentru ca oamenii sa fie bineinformati si sa faca alegerea in cunostinta de cauza. Stiinta consumatorului trebuie sa

transmita raspunsurile la unele intrebari cum ar fi: De ce trebuie sa aleaga consumatorul anumite alimente? Ce ar trebui sa inteleaga consumatorul despre alimentatie? Ce informatii trebuie sa caute consumatorul? Cum ar fi posibil ca aceste informatii sa fie transmise consumatorului cel maieficient?

Informatiile primite din partea stiintelor umanistice in general si stiintei consumatorului inspecial, au o importanta cruciala atunci cand industria, consumatorii individuali sisocietatea vor avea de castigat.

Care sunt beneficiile pentru societate si pentru cei care elaboreazapoliticile in domeniu ?

Agenda Strategica va asigura: Imbunatatirea statusului de sanatate al societatii romanesti si in acest fel, a calitatiivietii cetatenilor; Tintele pentru imbunatatirea sanatatii persoanelor in varsta, care pot fi realizatecunoscand faptul ca industria va putea oferi alimente capabile sa contribuie la politicile deeliminare a cresterii exponentiale a costurilor privind ingrijirea sanatatii; O mai buna integrare a investiilor in cercetare, in cresterea competitivitatii sicrearea abundentei; Cresterea durabilitatii sectorului alimentatiei din Romania, care va conduce la

conservarea resurselor pentru viitoarele generatii; Competitivitatea industriala, care este crescuta in sectorul vital de fabricare, lucrucare va proteja slujbele romanilor si va promova coeziunea economica; Dezvoltarea de cariere in domeniul stiintei si cercetarii industriale, care vor fistimulate in domenii cu beneficii directe in economie si societate; Dezvoltarea unui infrastructuri de cercetare dinamica, de cea mai inalta calitate,care va atrage companii autohtone si internationale sa investeasca in cercetarearomaneasca; Baza stiintifica pentru dezvoltarea regulamentelor si standardelor si aceasta va fiimbunatatita pentru a ajuta la reducerea barierelor tarifare comerciale.


10/71

10

Industria alimentara

Situatia actuala

Sectorul industriei alimentare romanesti diferde alte industrii din mai multe puncte devedere si anume: este, in marea majoritate, compus din IMM-uri; produsele sunt foartediverse i adesea, metodele de producie nu sunt moderne, cu consumuri reduse deenergie si combustibili; intreprinderile mici duc de multe ori lipsa de resurse, de personalcalificat i de timp alocat pentru cercetare i inovare; intreprinderile mijlocii insa, avand omai mare forta financiara, sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede, dar seimplicmai rar n activitati de cercetare-dezvoltare, de cele mai multe ori din cauza lipseiunei informari corecte si eficiente a managerilor cu privire la beneficiile ce le-ar puteaobtine compania prin dezvoltarea acestui domeniu; sectorul industriei alimentare are omare responsabilitate in producerea alimentelor sigure i de preferin sanatoase.

Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca un numar insemnat de operatori din sectorulalimentar este n pericol s se nchid ncepnd cu anul 2010, din cauza exigentelor UEn materie de siguranta alimentelor si a slabei retehnologizri, iar consecintele situatieieconomice si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O parte a investitorilorstraini sunt pe punctul de a renunta la afacerile din Romania sau au facut-o deja,cutnd tri cu un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un prim rezultatfiind disponibilizarea salariatilor.

Responsabilitatea in producerea de alimente sigure i sntoase si constientizareaconsumatorului creste si pe fondul asaltului de mesaje media negative, orientate catreindustria alimentara n ultimii ani, ceea ce a dus la o situaie incomoda, n care aditiviialimentari sunt considerati un pericol pentru sntate, mai multe categorii de produsealimentare fiind "a priori" etichetate ca duntoare, fro argumentaie legali mai alestiinificminim.Nevoia de educare a consumatorului si de crestere a cunostiintelor acestuia privindimpactul stilului de viata asupra sanatatii impune noi abordari si largirea perspectiveiimediate. Un studiu recent* (*Programul pentru un stil de viasntos) a aratat ca 63 %dintre romni sunt nepstori cu privire la propriul stil de via sau recunosc c duc oviadezordonat. Categoria oamenilor cu vrsta cuprinsntre 25 - 54 de ani este ceamai puin preocupat de tot ceea ce nseamn stil de via sntos. Principala cauzeste c aceast categorie este cea a oamenilor activi n cmpul muncii, preocupa i dealte aspecte ale vieii lor precum locul de muncsau familia, neglijnd astfel felul n caretriesc, nemaiavnd timp sacorde importanalimentaiei i micrii, acestea fiind doaro necesitate i nu nite resurse care duc spre o viamai bun.

In cifre

Industria alimentardin ara noastra nregistrat la nivelul anului 2007 o cifrdeafaceri de peste 10 miliarde de euro, dispunnd de un numr aproximativ de 10.000 desocieti cu cca 200.000 de salariai, marea majoritate a acestora provenind din sectorulreprezentat de IMM-uri.


11/71

11

Tabel 1 -Date statistice, sursa: Institutul Naional de Statistic

Industria alimentar, 2007 VALOARE

Nr. societati 10.026

Cifra de afaceri

lei 33.637.627.426

10.079.293.868

Numar mediu salariati 206.712

Cheltuielile pentru produse alimentare

Cheltuielile pentru alimente i buturi consumate (inclusiv cheltuielile n uniti dealimentaie public) au fost, n medie, de 446 lei lunar pe gospodrie (153 lei pepersoana) i au reprezentat 43,8% din totalul cheltuielilor de consum, respectiv 34,8% dincheltuielile bneti de consum.

Pinea i produsele de franzelrie (26 lei pe persoana) absorb n medie pe ara15,2% din totalul cheltuielilor pentru cumprarea de alimente i buturi alcoolice.

O pondere importanta dein i cheltuielile pentru cumprarea de came i preparatedin carne (25,3%), lapte, brnzeturi i ou(14,8%). Cheltuielile pentru cumprarea celor treigrupe de produse alimentare - pine i produse de franzelrie, carne i preparate dincarne; lapte, brnzeturi i ou - au reprezentat 55,3% din totalul cheltuielilor pentrucumprarea de produse alimentare i buturi alcoolice.

Figura 2- Date statistice, sursa: Institutul Naional de Statistic

Structura cheltuielilor totale de consum

Mobilier, dotarea si

intretinerea locuintei4,7%

Sanatate

3,9%

Transport

5,5%

Comunicatii

4,8%

Recreere si cultura;

4,6%

Educatie0,9%

Hoteluri, cafenele si

restaurante

1,40% Diverse produse si servicii3,5%

Produse agroalimentare si

bauturi nealcoolice

40,0%

Bauturi alcoolice, tutun;

6,90

Imbracaminte s i

incaltaminte

7,4%

Locuinta, apa,

electricitate, gaze si alti

cmbustibili

16,4%


12/71

12

Consumul gospodriilor

Per ansamblul gospodriilor, n trimestrul IV 2008, consumul mediu zilnic pe opersoana fost de 2519 calorii i 93.7 gr protide. Consumul cel mai mare s-a nregistrat ngospodriile de pensionari (2648 calorii i 37.8 gr. protide), iar cel mai mic la gospodriile deomeri (2203 calorii i 73,0 gr protide). Pe medii de rezidena i pe regiuni, n trim IV 2008,

s-au nregistrat niveluri relativ apropiate, in mediul rural consumul mediu zilnic pe o persoana fost mai mare cu 120 calorii i 1,9 gr. protide dect n mediul urban.

In teritoriu cel mai ridicat consum mediu zilnic de calorii s-a nregistrat in regiunea Vest(2730 calorii), iar cel mai mic n regiunea din Centrul tarii (2376 calorii).

Aceste din urm situaii se explica prin proporiile diferite dintre sursele consumuluialimentar n mediul rural i in regiunile n care predominocupaiile agricole i este localizato pondere mai mare a persoanelor cu nivel mai sczut de pregtire colarresursele propriijucand un rol important n satisfacerea nevoilor alimentare.

Figura 3- Consumul mediu zilnic de calorii/pers, pe medii, trim. IV 2008, sursa InstitutulNaional de Statistic

Structura i calitatea consumului alimentar sunt puse n eviden de aportulcaloric i nutritiv al diferitelor grupe de produse .

Pe ansamblul gospodriilor, ca de altfel pentru toate categoriile de gospodrii i n profilteritorial, contribuia preponderenta o au alimentele de origine vegetal. Aproape 80% dinnumrul de calorii i in jur de 60% din cantitatea de protide sunt asigurate de alimentele deorigine vegetal.

Mediul de reziden nu are, din acest punct de vedere, o influena prea mare,ponderea caloriilor de origine vegetalfiind de 74,4% n urban i de 76,4% n rural, n timp ceponderea proteinelor de origine animala fost de 50.9%, respectiv de 44.5%

Cantitile de alimente consumate de o persoanreflectntr-o maniermai concretefectul complexului de factori de influen la nivelul gospodriei: mrimea veniturilor,dimensiunea gospodriei, numrul copiilor, mediul de rezidenetc.

2465 2585

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Urban Rural


13/71

13

Figura 4- Consumul de paine si produse de franzelarie, sursa Institutul Naional de Statistica

Pe medii de reziden, consumul mediu de pine i produse de franzelariea fost de 8.8kg./persoann urban i de 9,6 kg/persoana n rural.Pe regiuni, cel mai mare consum mediu de pine i produse de franzelarie s-a nregistrat nregiunea Sud-Vest Oltenia (11,4 kg/persoan), iar cel mai sczut n regiunea Nord- Est (7,4 kg/persoan).

Grafic 1- Consumul de lapte, came si preparate din carne, in profil teritorial, sursa Institutul Naional deStatistic


14/71

14

Consumul mediu lunar de carne i preparate din carne pe o persoana fost, n trim.IV 2008, de4,4 kg/persoana.In profil teritorial nu existmari diferenieri n ceea ce privete consumul mediu lunar de carne preparate de carne.In mediul urban consumul de carne i preparate din carnea fost de 4.7 kg /persoan, fatde3,9 kg./persoana n rural, iar pe regiuni cel mai mare consum s-a nregistrat n regiunea Bucuret

- Ilfov (5.0 kg/persoan), rar cel mai sczut n regiunea Centrului tarii (4,0 kg/persoan).In trim. IV 2008, consumul de laptea fost, n medie lunar pe o persoana, de 6,1 litri/persoanIntre gospodniie din rural (6,5 litri/persoan) i cele din urban (5 litri /persoan) s-a nregistrat undecalaj de 0,7 Iitri/persoanConsumul de brnzeturi i smntn cel mai nalt s-a inregistrat n regiunea Bucureti (1,5 kg

/persoana), iar cel mai sczut n Centru (1,0 kg/persoan).

Consumul de legume i conserve din legume n echivalent legume proaspete a fost, peansamblul gospodriilor, n medie lunar pe o persoan, de 7,1 kg./persoan, iar pe mediu derezidena de 7.3 kg/persoann urban i 6,8 kg/persoann rural.

Figura 5- Consumul de legume, conserve din legume in echivalent legume proaspete si fructe, in profilteritorial, sursa Institutul Naional de Statistic

Pe regiuni, cel mai ridicat consum mediu pe o persoan, de legume i conserve din legume nechivalent legume proaspete s-a nregistrat n regiunea Sud-Vest Oltenia (1.5 kg.persoan).Consumul de fructe a fost de nivel relativ sczut, pe ansamblul gospodarilor consumul mediulunar pe o persoanfiind de 3,8 kg./persoan. Un consum de fructe peste medie s-a nregistrat nmediul urban in general.


15/71

15

Comertul

Tabel 2: Comertul international- mil , sursa Institutul Naional de Statistic

Activitatecomerciala 2006 2007 2008

2008/2007%

% ind.alimin total

industrie2008

Export total 25.850 29.549 33.628 1141,75Export

ind.alim. 179 362 590 163

Import total 40.746 51.322 56.337 1103,00Import

ind.alim. 1.106 1.288 1.688 131

n ceea ce privete comertul, dup1990 Romnia a devenit treptat, un importator constantde produse agricole i de alimente, n pofida potenialului agroalimentar important de caredispune, deficitul balanei comerciale cu aceste produse crescand treptat.

Valoarea exporturilor de produse alimentare, de 590 mil. in anul 2008, a fost, din pacatecu mult sub valoarea importurilor, care a atins cifra de 1688 mil..

Romania este o tara cu un potential agroalimentar foarte mare si de aceea rolul industriealimentare in asigurarea alimentelor sigure si de calitate atat pentru romani, cat si pentru exportu

catre alte destinatii trebuie sa fie major.Pentru a atinge acest deziderat, industria alimentara trebuie sa-si indrepte atentia si sa finanteze sdomeniul de Cercetare-Dezvoltare care ii va permite introducerea pe piata de noi produse stehnologii.

Comunitatea cercetarii

In Romania, ca de altfel in intreaga Europa, cercetarea a fost avangarda dezvoltarii cunoastericare a permis ca si in tara noastra sa se produca permanent si sa se gaseasca pe piataalimente sigure, diversificate si cu proprietati nutritionale adecvate. Activitatea de cercetare indomeniul alimentatiei se desfasoara in cadrul institutelor de cercetare, al universitatilorprecum si in cadrul unor companii din industria alimentara care au departamente specializate.Activitatea de cercetare desfasurata, avand ca principala tinta stiinta si tehnologiile

alimentare, a diferit foarte mult de la institutie la institutie atat din punct de vedere al dotarii, catsi prin rezultatele obtinute, calitatea activitatii de cercetare mergand de la excelen pana larutin. Cercetarea desfuratn trecut in ara noastra avut un program elaborat si organizatin special de autoritatile vremii, fara consultarea altor factori implicati in domeniu.


16/71

16

Un rezultat al acestei situatii este acela al dificultatii de a face distinctie intre cercetarea deexcelensi cercetarea excelent, distinctie care este necesara pentru a stimula sau subliniainovarea, criteriile prin care provocarile individuale lansate de Platforma Nationala (ROTP) sactivitatile desfasurate ar trebui sa fie analizate. Desi o cercetare de excelentas-a desfasuratin multe institutii din tara, aceasta nu a constituit o putere inovatoare substantiala.Aceasta situatie paradoxala poate fi atribuita transferului destul de rezervat de cunostinte, fiindesential sa se imbunatateasca atat procesul de comunicare, cat si alte procese implicate in

transferul eficient al cunostintelor intre comunitatile din cercetare si industrie si invers.

In ultimii ani, prioritatile de dezvoltare a Romaniei s-au schimbat, in special dupa aderarea laUniunea Europeana din ianuarie 2007, iar activitatea de cercetare - dezvoltare a ocupat pozitiacuvenita. S-a avut n vedere rolul sistemului naional de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI)care este acela de a dezvolta tiina i tehnologia pentru creterea competitivitii economice

mbuntirea calitii sociale i sporirea cunoaterii, cu potenial de valorificare i lrgire aorizontului de aciune.Sistemul CDI va putea s devinmotorul dezvoltrii mediului cunoaterii din Romnia, fiindcapabil s susin performana prin inovare n toate domeniile care contribuie la asigurareabunstrii cetenilor i totodat s ating excelena tiinific recunoscut pe plan

internaional.Pentru a rspunde acestei provocri, sistemul CDI va fi caracterizat prin deschidere, n primurnd ctre firmele romneti, apoi ctre mediul tiinific internaional, nevoile societii sistemul educaional.

Sistemul naional de CDI urmareste realizarea unor obiective strategice de dezvoltare ianume:1. Crearea de cunoatere, respectiv obinerea unor rezultate tiinifice i tehnologice de vrfcompetitive pe plan global, n scopul creterii vizibilitii europene si internaionale a cercetriromneti i a transferrii ulterioare a rezultatelor n practica socio-economic.2. Creterea competitivitii economiei romneti prin inovare, cu impact la nivelul agenilo

economici i transferul cunotinelor n practica economic.3. Creterea calitii sociale, respectiv gsirea de soluii tehnice i tiinifice care sa susinadezvoltarea sociali sa mbunteasccondiia umana acesteia.

Creterea atractivitii carierei n cercetare, n special pentru absolvenii universitari eminenieste un obiectiv pe care cei responsabili de viitorul domeniului cercetarii in Romania si l-auasumat. Este usor de inteles faptul ca tara noastra ar obtine insemnate beneficii din muncaacestei generatii de tineri profesionisti entuziasti care ar putea contribui la ridicareaperformantelor sistemului CDI si la cresterea vizibilitatii internationale.

Domeniile de activitate ale Platformei Tehnologice Nationale care necesita cea mai intensa

munca de inovare vor necesita o abordare multidisciplinara a problemelor, in care vor fimplicate domenii : Nou aparute (stiinta consumatorului, durabilitatea productiei); Slab reprezentate (toxicologie fundamentala si nutritie, managementul lantulu

alimentar)

Pentru a obtine progrese eficiente in domeniile alimentatie, nutritie si sanatate, va fi nevoie deo cantitate insemnata de resurse, precum si de informatii primite de la specialistii din diversedomenii, cum ar fi: biologi, biochimisti, nutritionisti, chimisti, specialisti in tehnologii alimentaretoxicologi si experti in stiinta consumatorului.


17/71

17

Care vor fi beneficiile pentru comunitatea cercetarii?

Implementarea Agendei Strategice de Cercetare va asigura:

Comunicare imbunatatita intre cercetatori si industrie, care va stimula

dezvoltarea culturii antreprenoriale in Romania si va spori oportunitatilepentru inovare; Interactiune crescuta intre stiinta si societate, care va conduce la o mai buna

intelegere a stiintei in general, prin societate; Formarea unei retele functionale, alcatuita din oameni de stiinta deschisi

spre inovare; O noua generatie de oameni de stiinta, capabili sa transpuna cunoasterea

fundamentala in aplicatii la nivel industrial; Oportunitati de instruire bine concepute, cu accent pe competente privind

inovarea, comunicare intensificata, precum si competente interpersonaleintre cercetatori;

O integrare eficienta a stiintei si tehnologiei alimentare si stiintelor socialecare va contribui la o dinamica mai accentuata a domeniului cercetarii; Transmiterea oportunitatilor privind cariera durabila pentru generatiile

viitoare de oameni de stiinta; Promovarea excelentei in cercetarea romaneasca din domeniul alimentatiei.


18/71

18

PARTEA a II-a. Provocari cheie

Provocarea 1: Asigurarea ca alegerea sanatoasa a

alimentelor este alegerea usoara pentru consumatori

Cadrul general

Alimentele si bauturile aduc placere consumatorilor si, daca sunt consumate in cantitatrezonabile, pot contribui in mod esential la mentinerea starii de sanatate si a starii de bine acetatenilor.Increderea consumatorilor in alimente are o importanta cruciala si poate fi imbunatatita printr-ocomunicare adecvata si o participare publica ce faciliteaza un dialog eficient intre producatoride alimente, autoritati si consumatori. Consumatorii trebuie sa aiba incredere in faptul caalimentele care le sunt oferite de piata sunt sigure pentru a fi consumate si de buna calitateacestia trebuie, de asemenea, sa inteleaga informatiile care sunt date despre produselealimentare, astfel incat ei sa le poata alege in cunostinta de cauza.

Obiectivul acestei provocari este acela de a imbunatati orientarea industriei alimentare infunctie de preferintele consumatorilor prin intelegerea deplina a comportamentuluconsumatorului de alimente si a schimbarii comportamentale a acestuia, cat si prinimbunatatirea cunoasterii de catre consumatori a modelelor de alimentatie sanatoasa, aalimentelor sanatoase, si a modului de producere a lor.Desi stiinta privind comportamentul consumatorului fata de alimente a progresat considerabiin ultimii ani, unele domenii inca necesita o dezvoltare mai ampla deoarece, aptitudinile scompetentele se pot dezvolta in paralel. Aceasta provocare se axeaza pe aptitudinile de bazastructurate in jurul celor 4 elemente cheie ale asa-numitului ciclu de cercetare a comportariconsumatorului . metodologii imbunatatite pentru masurarea si cuantificarea comportamentuluconsumatorului; intelegerea mai profunda a comportarii consumatorului prin integrarea stiintelor sociale; cai reale si eficiente de implicare si interactiune cu consumatorii, asigurand furnizare deinformatii, educare si consultatii publice bazate pe intelegerea factorilor care conduc catrereactiile sau actiunile lor: aceasta va necesita dezvoltarea unor modele si practici eficiente decomunicare, precum si a unor metodologii de consultare publica; Strategii eficiente de a induce consumatorilor o schimbare de comportament care va f

cuantificata prin observare; aceasta va necesita analizarea datelor privind excluderea unorobiceiuri alimentare si formarea altora noi.


19/71

19

Acest ciclu subliniaza cat de importanta este responsabilitatea fata de nevoile si preferinteleconsumatorilor, cat si necesitatea puternica de a stabili sau restabili legatura cu consumatori,prin participare activa.Platforma nationala Food for Life ofera o binevenita ocazie de a face cunoscute nevoile sasteptarile tuturor consumatorilor si nu doar ale acelora din cadrul populatiilor majoritare dinpunct de vedere etnic sau ale grupurilor de consumatori alcatuite pe criterii culturale .In cadrul fiecarei provocari cheie, cercetarea aplicata in domeniul stiintei privind

comportamentul alimentar al consumatorului este inclusa sub forma de scopuri separateExista patru scopuri diferite care trebuie sa fie abordate.

SCOPUL 1- Masurarea comportarii consumatorului fata de alimente

Comportamentul alimentar este o interactiune complexa de alegeri alimentare, iar obiceiurilealimentare difera foarte mult in functie de influentele culturale sau de specificul obiceiurilorculinare din diferite regiuni. O cerinta cheie este aceea de a elabora si de a aproba masurileluate pentru dezvoltarea conceptelor legate de alimente cu validitate nationala.Masurarea cu precizie a comportamentului consumatorului privind cumpararea si consumul de

alimente, precum si explicarea teoretica a acestor date, constituie o conditie necesara pentrudezvoltarea teoriei si pentru dezvoltarea si evaluarea strategiei. In prezent, diversitatea deculturi alimentare din Romania aduce o dimensiune suplimentara acestei provocari.

Provocari majore in cercetare

1. Imbunatatirea metodologiilor pentru masurarea diferitilor parametri ai modelului conceptuaal stiintei privind comportamentul consumatorului, tinand cont de diferentele culturalealimentare in intreaga tara.

Rezultate

Metodologie pentru determinarea de generalitati si particularitati culturale, cu scopul de acuantifica conceptele legate de alimentatie in diferitele regiuni ale tarii.(2015)

2. Elaborarea, alinierea si corelarea de diferite tipuri si niveluri de informatii referitoare lacomportamentul consumatorilor in scopul unei mai bune intelegeri a modelelorcomportamentale. Pentru aceasta va fi necesara o utilizare mai eficienta a bazelor de datedisponibile (date privind cumpararea si consumul).

Rezultate

Surse de date adaptate metodologiei, combinate, pentru a cuantifica consumul dealimente (inclusiv date epidemiologice, date privind comertul cu amanuntul, date privindconsumatorii etc)( 2010) Intocmirea la nivel national a unei harti privind obiceiurile alimentare, folosind date la

scara larga despre cumparare si consum de alimente, care sa includa similitudini si diferenteintre datele culese in diferite regiuni. Aceasta ar trebui sa includa date despre valori, atitudinicredinte, personalitate si comportament, precum si date privind grupurile de consumatori cuvenituri reduse si grupurile etnice.(2015)


20/71

20

3. Elaborarea de metode discrete de masurare a comportamentului alimentar aconsumatorilor ( observare, urmarire etc), care sa completeze datele auto-raportate privindatitudinea si intentia de cumparare a acestora.

Rezultate Noi abordari pentru a intelege discrepanta dintre comportamentul alimentar actual a

consumatorilor si comportamentul optim, in viitor (2020).

Scopul nr.2 Elaborarea de modelele integrate ale proceselor legate de alegerea facuta deconsumatori

Cunoasterea proceselor fundamentale care conduc catre actualul comportament aconsumatorilor referitor la alegerea alimentelor este o provocare cruciala pentru cercetarea dindomeniul stiintei privind comportamentul consumatorului. Aceasta este o sarcina complexa -dat fiind faptul ca, in general, comportamentul consumatorilor este determinat de o varietatede influente legate de produs, de individ si de contextul alegerii alimentelor - care necesitaintegrarea mai multor discipline, cum ar fi: psihologia, sociologia, analiza senzoriala, fiziologianeurologia, stiintele economice etc.


1. Elaborarea si testarea de modele cuprinzatoare de comportament al consumatorilorintegrand cunostinte din diverse discipline, rolul publicitatii si al marketingului asupraalegerii alimentelor, rolul proceselor sub-constiente in alegerea alimentelor, rolul staribiologice (predispozitia genetica), al starii emotionale si al economicului, determinantsocio-economici si culturali in luarea deciziilor in familie, precum si considente etice.

Rezultate O resursa multi-disciplinara a stiintei privind comportamentul consumatorului, care va

depasi fragmentarea si va constitui masa critica necesara pentru declansarea unereactii(2013).

2. Intelegerea procesului alegerii repetate a alimentelor si al formarii obiceiurilor alimentarerezultate din modelele de alimentatie si din cosul zilnic de consum, tinand seama inclusiv derolul etapelor critice din viata, cand obiceiurile alimentare sunt (re-)stabilite.

Rezultate Un cadru integrat, creat pentru analizarea comportamentului alimentar al consumatorilor

care integreaza diferite abordari uni-disciplinare in alegerea alimentelor, punand in principaaccentul pe intelegerea procesului si a elementelor care determina cumpararile repetate s

alegerile de alimente pentru consum (2017).

O baza de date la scara larga a actualelor modele de cumparare, analizate pentru acunoaste influenta vanzarii cu amanuntul si a punctelor de desfacere a alimentelor asupracomportamentului consumatorului.

2. Cunoasterea asemanarilor si deosebirilor de natura culturala in comportamentuconsumatorilor (alegeri alimentare) in diferite orase si regiuni ale tarii.

Rezultate


21/71

21

Demonstrarea fezabilitatii analizei multi-disciplinare si a valorilor culturale alecomportamentului consumatorilor din grupuri speciale de populatie (copii, batrani, adolescentiprecum si din grupurile de imigranti, ce reflecta regiuni si culturi alimentare specifice) prinproiecte care sa confirme valabilitatea principiului. (2020).

Scopul nr.3 Promovarea unei interactiuni eficiente cu consumatorii si grupurile de

consumatori, prin comunicare si participare publica

Cunoasterea reala a comportamentului consumatorului va constitui baza privind modul incare consumatorii pot fi cel mai bine informati (comunicare) si modul in care ei pot fi implicatactiv (ex. participare publica) in noutatile care apar in domeniul productiei de alimente. Aceastanecesita ca implicarea publica si comunicarea sa fie organizate astfel incat sa se alinieze lainteresele consumatorilor si la nivelul de cunoastere, intelegere si educatie al acestora.Comunicarea cu consumatorii si participarea publica sunt domenii in care este necesar sa sefaca progrese importante pentru a permite consumatorilor sa aleaga in cunostinta de cauza, safie activ implicati in noutatile din domeniul alimentatiei, pentru a mari transparenta si, in ultima

instanta, pentru a creste increderea consumatorilor in alimente.


1. Cuantificarea si intelegerea modului in care consumatorii prelucreaza informatia dindomeniul alimentatiei si nutritiei, ca rezultat al formatului si continutului informatiei primite, aeducatiei consumatorilor si proceselor de invatare.

Rezultate Date privind necesitatile, asteptarile, cunostintele si atitudinile consumatorilor, referitoare

la informatiile despre alimente si producerea lor, aplicate in intreaga tara.(2010)

2. Elaborarea de instrumente mai eficiente pentru comunicarea cu consumatorii, cu sprijinustiintei comunicarii persuasive si interactive, prin mass media.

Rezultate Un set de metode, modele, practici si instrumente validate pentru informarea si educarea

eficienta a consumatorilor privind alimentatia si nutritia (2020).

3.Elaborarea de instrumente eficiente pentru participarea publica in ce priveste problematicaalimentatiei si nutritiei, care sa asigure transmiterea de informatii, transparenta si incredereaconsumatorilor in industria alimentara.


22/71

22

Rezultate Metode si modele validate pentru implicarea si participarea publica eficienta a

consumatorilor din medii diferite la noutatile din alimentatie si industria alimentara (2015)

Scopul nr. 4 Dezvoltarea strategiilor necesare pentru a induce schimbarea

comportamentala, cu scopul de a imbunatati sanatatea consumatorului siresponsabilitatea sociala, facand ca alegerea sanatoasa a alimentelor sa fie o alegereusoara pentru ei

Unul dintre cele mai importante scopuri ale politicii in alimentatie si nutritie este acela de ainduce schimbarea comportamentala a consumatorilor in ce priveste alegerea alimentelor inasa fel incat interesul personal, public si social pe termen lung sa fie mai bine servit prinaceste alegeri de alimente (ex. diete personale mai bune, sanatate publica si stare de bine).Pentru cei mai multi consumatori, alegerea alimentelor se bazeaza pe gust, pe un mod mausor de folosire, pe considerente legate de pret, dar unii consumatori includ, de asemenea saspectele pe termen lung cum ar fi: siguranta, durabilitatea, etica si sanatatea publica. Multe

dintre actualele moduri de alegere a alimentelor sunt adanc inradacinate in obiceiuri si practicce tin de cultura alimentatiei din regiunea respectiva.


1.Intelegerea procesului de formare si de schimbare a obiceiurilor alimentare si a motivatiilorprincipale care declanseaza sau impiedica schimbarea, in special a celor legate decomportamentul alimentar neadecvat al consumatorului (spre o alimentatie nesanatoasa)

Rezultate Strategii de interventie, integrarea legislatiei, educarea / informarea si utilizarea pietei sau

a tehnicilor de marketing pentru inducerea unei schimbari comportamentale pe termen lungindreptata spre obiceiuri alimentare mai bune.( 2015)

2. O mai buna cunoastere a schimbarilor dintre motivatiile personale si cele sociale aleconsumatorilor, incluzand date provenite de la stiintele neurologice, marketing si altediscipline. Aceasta include analiza schimbarilor in timp a modelelor alimentare, a obiceiurilorde consum, precum si studii de prognoza, pentru a identifica nevoile ce apar incomportamentul consumatorilor.

Rezultate Elaboraea de prognoze (foresight) sau scenarii privind diverse aspecte ale

comportamentului consumatorilor, luand in consideratie atat orientarile consumatorilor cat sdezvoltarile stiintifice si sociale.(2020)


23/71

23

Provocarea 2: Informarea consumatorilor privind dietasanatoasa

Cadrul general

Obiectivul principal al acestei provocari este acela de a elabora stategii noi si eficiente indomeniul alimentatiei, pentru a optimiza sanatatea umana si a reduce riscul sau a intarziaaparitia bolilor legate de dieta. Stiintele nutritionale se afla in prezent intr-un moment importantde cotitura. In trecut, nutritia insemna in primul rand asigurarea aportului necesar de alimentesi remedierea carentelor legate de dieta, cercetarea bazandu-se, in principal, pe observatiiOdata cu recentele progrese in tehnologiile moleculare si in genomica, s-a creat o nouaparadigma a interactiunii dintre nutritie si sanatate.Posibilitatea de a lega impactul alimentatiei de starea de sanatate atat la nivel celular, cat si lanivelul intregului organism, creeaza un nou orizont pentru industria alimentara si ofera beneficiconsumatorilor individuali. Exploaterea eficienta a unor astfel de tehnologii poate schimbarecomandarile nutritionale generale in sfaturi nutritionale cu orientare mult mai precisa, s

poate conduce, pe termen lung, la recomandari nutritionale mai personalizate pentru grupurde mare risc.In plus, beneficiile asupra sanatatii pot fi aratate pe produsele alimentare prin mentiun

privind sanatatea, bazate pe evidenta stiintifica solida, care este ceruta ca parte a cadrululegislativ dezvoltat in Europa.Consumatorii devin tot mai constienti de legatura dintre consumul de alimente si sanatate si deasemenea, de legatura dintre dietele neadecvate si bolile cronice majore cum ar fi obezitateadiabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul, sarcopenia (pierderea masei musculare) sosteoporoza. Furnizarea de alimente care asigura mentinere starii de sanatate la varsteinaintate, trebuie sa fie unul dintre subiectele cheie pentru cercetare in anii viitori.Utilizarea cunoasterii ca parghie pentru prevenirea bolilor legate de dieta si acumularea de

informatii privind impactul nutritiei asupra calitatii vietii indivizilor de toate varstele, va conduce,de asemenea, la inovare si progres, crescand astfel competitivitatea industriei alimentareromanesti.

Pentru a ajunge la acest nivel superior al calitatii vietii de zi cu zi a oamenilor de toatevarstele, este necesar un nou concept de aliment care sa includa valoarea nutritionalasiguranta alimentara, si un mod simplu de utilizare si de gust.Activitatea fizica este parte integranta a stilului de viata sanatos si pentru a promova acestlucru, Platforma Food for Life va mentine in permanena legatura cu institutii cheie dindomeniul sanatatii, activitatii fizice si nutritiei.


24/71

24

Un factor comun in majoritatea bolilor cronice legate dedieta, carora li se acorda in prezent o importanta deosebita, este inflamatia cronica redusa.Functia intestinala si cea imunitara sunt puternic legate de nutritie, pornind de la primul contactcu tractul gastrointestinal al alimentelor ingerate.Pana acum a fost dificil sa se studieze aceasta importanta interactiune din cauza lipseibiomarkerilor valizi si a testelor de diagnosticare.Datorita recentelor progrese obtinute in tehnologia stiintei vietii, prin imbunatatirea cercetarilordin domeniu se vor putea aplica rezultatele stiintifice care vor conduce la stimularea sistemuluimunitar prin dieta si la imbunatatirea calitatii vietii.O amenintare majora a starii de sanatate pentru urmatoarea perioada o reprezinta obezitatea,cu toate dezechilibrele metabolice provocate de ea, cum ar fi diabetul de tip 2, bolilecardiovasculare si sindromul metabolic.Obezitatea va fi cea mai importanta provocare pentru industria alimentara in urmatorii ani. Deaceea, o mai buna cunoastere a functiei metabolice la toate varstele, asociata cu obezitatea sbolile derivate, trebuie sa fie cea mai inalta prioritate de cercetare.Pentru realizarea acestor teluri in urmatorii ani este absolut necesara o infrastructura modernain domeniul nutritiei si trebuie dezvoltate tehnologiile specifice validate.

Aceasta provocare a cercetarii va fi focalizata pe mecanismele de studiere si validaresprijinind cercetarea in noile domenii de progres si identificarea si validarea biomarkerilor .

Scopul 1. Cunoasterea influentei alimentatie asupra functiei creierului

Este dovedit faptul ca dieta poate avea atat un efect negativ, cat si unul pozitiv asuprasanatatii fizice si performantei noastre intelectuale.Desi sunt disponibile mult mai putine date stiintifice, exista indicatii clare ca aceleasi afirmatisunt valabile si pentru sanatatea mentala si abilitatile cognitive. Cateva studii indica faptul cadieta poate influenta dezvoltarea creierul si functia cognitiva a fatului, apoi a nou-nascutului, a

copilului si a tanarului de mai tarziu.Alimentatia poate afecta de asemenea functionarea creierului (la toate grupurile de varsta)influentand procesele cognitive, starea de spirit si performanta mentala. Reciproc, functiacreierului poate afecta componente ce tin de consumul de alimente, cum ar fi: tipul dealimente alese si cantitatea de energie consumata.Desi relatia dintre functia creierului si nutritie este inca relativ putin inteleasa, este unanimacceptat faptul ca nutritia are un impact semnificativ asupra sanatatii si starii de bine apopulatiei.



25/71

25

1. Realizarea unui grafic al schemei generale a dietei si al nutrientilor din compozitia

acesteia care pot influenta sanatatea creierului si performanta mentala. Interpretareaacestor rezultate si maximizarea impactului. Va fi necesara schitarea mecanismelor debaza prin care componentii dietei pot influenta dezvoltarea creierului si performantacognitiva sau pot preveni depresia si declinul cognitiv asociat varstei inaintate.

Rezultate

dieta si functia cognitiva: intelegerea impactului nutritiei asupra creierului si dezvoltaricognitive a fatului in perioada intrauterina, a nou-nascutului si a copilului mic (2017); realizareaunei imbatraniri sanatoase prin strategii nutritionale aplicate in copilarie (2020); stabilirea unerelatii intre nutritie si abilitatile de invatare si alte aptitudini cognitive(2020); dispozitie si performanta optima: schitarea impactului ingredientilor alimentari specific

asupra dispozitiei si performantei mentale prin cunoasterea mecanismelor prin care se producaceste efecte(2015);

Intelegerea mecanismelor celulare si moleculare care stau la baza efectelor neuroprotectoare ale componentilor alimentatiei(2020);

prevenirea declinului cognitiv si a altor dereglari ale functiei creierului (ex. pierdereaauzului): schitarea influentei dietei asupra reducerii sau prevenirii declinului functiei cognitiveodata cu inaintarea in varsta si alcatuirea unui grafic care sa evidentieze mecanismele care arputea eventual conduce la o scadere a incidentei bolii Alzheimer sau a dementei.(2020)

2. O mai buna cunoastere a functiilor de control ale cailor neurale cum ar fi: consumul dealimente, foamea si satietatea, pentru a obtine noi date utilizabile in combaterea obezitatiepidemice

Rezultate conditionarea creierului: intelegerea modului in care expunerea inca din copilarie la anumit

componenti alimentari conduce la formarea perceptiei gustului si a preferintelor alimentare matarziu, odata cu trecerea anilor (2013); Nutritia si semnalele intre organe, cu acordarea unei atentii deosebite creierului

intelegerea mecanismului de interactiune intestin - sistem nervos central (2013); reglarea consumului de alimente si a senzatiei de foame/satietate: identificarea centrilo

nervosi care regleaza foamea/satietatea (2015); identificarea componentilor dietei care potajuta controlul consumului de alimente (2020).

Scopul 2. Cunoasterea efectelor interactiunii dintre dieta si intestin asupra functiilorintestinale si imune

Un sistem imunitar optim este esential pentru sanatatea unei persoane, prevenind bolileacute si cronice si determinand modul in care organismul reactioneaza si face fata stimulilordin mediu si stresului fiziologic si psihologic.

Alimentatia este un factor important care poate sa afecteze reactiile imune intr-un modnegativ ( ex. alergie) sau pozitiv (ex. prebiotice si probiotice). Sistemul imunitar este directimplicat in numeroase procese patologice inclusiv in dezvoltarea cancerului. Sistemul imunitaruman controleaza asa -numitele functii imune native (cum ar fi functia de bariera a intestinului)si functiile imune dobandite sau adaptate (ca regulatori ai proceselor inflamatorii).


26/71

26

Intestinul, care are o activitate metabolica echivalenta cu cea a ficatului, este privit ca unorgan cheie capabil sa mentina starea de sanatate si sa influenteze rezistenta la boala sfunctia imuna in raport cu alimentatia. Tractul intestinal este primul loc in care ajung alimenteleconsumate si contine, inca de la nastere, o comunitate microbiana care contribuie latransformarea alimentelor, produce componenti activi si stimuleaza o varietate de functiirelevante, inclusiv cea a sistemului imunitar. Este dificil sa se defineasca expresia intestinsanatos datorita complexitatii sale si interactiunilor active intre organismul gazda, flora sa

microbiana si dieta.Totusi, aplicatii recente ale sistemelor holistice inovative si abordari ale subsistemelor

inclusiv metagenomica, au furnizat instrumente pentru determinarea activitatii microbiene si aimpactului sau asupra functiei intestinale in ce priveste starea de sanatate sau de boala aorganismului.

Informatii de data recenta pun in evidenta beneficiile mai multor componente biologic activeinclusiv ale microorganismelor si ale constituentilor lor, care interactioneaza cu sistemuimunitar si intestinul.

Este recunoscuta importanta prezentei activitatii inflamatorii cronice crescute in organismcauzata partial de dereglarea imunitatii, ca un factor cheie determinant in dezvoltarea bolilor

legate de obezitate, bolilor cronice inflamatorii (inclusiv artrita reumatoida, boala cronicaobstructiva a plamanului, boala cronica inflamatorie intestinala), bolilor functionale intestinale sprocesului de imbatranire. A fost demonstrat faptul ca dieta poate sa afecteze aceste boli sialte procese inflamatorii (neinduse prin activare imuna) cu ajutorul, de ex., al probioticelor sprebioticelor, al acizilor grasi si al antioxidantilor.


Scopul 3. Cunoasterea legaturii dintre dieta si functia metabolica (obezitatea si altedisfunctii asociate ei)

Incidenta obezitatii a crescut de trei ori sau mai mult din 1980 in multe regiuni ale lumii. Inprezent, cel putin 300 milioane dintr-un miliard de oameni supraponderali din intrega lumesunt obezi din punct de vedere clinic. Obezitatea se instaleaza atunci cand energia provenitadin alimentele consumate de o persoana este mai mare dacat cea cheltuita de aceastapersoana prin efectuarea diferitelor activitati; de aceea, activitatea fizica si reglementareaconsumului de alimente trebuie sa fie promovate, pentru a reduce prevalenta obezitatii.Obezitatea joaca un rol central in sindromul metabolic care include hiperinsulinemiahipertensiunea arteriala, hiperlipidemia, diabetul de tip 2 si un risc crescut al bolilocardiovasculare. Pentru a dezvolta strategii de prevenire, ar fi important sa se identificebiomarkerii ( inclusiv polimorfismul) schimbarilor metabolice timpurii, care conduc in cele din

urma la sindromul metabolic. Exista astazi tot mai multe evidente referitoare la faptul caobezitatea este asociata cu o inflamare cronica si concentrarea pe mai buna cunoastere acailor proceselor inflamatorii ar putea fi esentiala in intelegerea mecanismelor de producere aobezitatii si a complicatiilor sale.Totusi, factorii declansatori ai procesului inflamator si a altor boli legate de acesta la oamenivor trebui sa fie clar identificati.

Unele dintre dereglarile metabolice aparute, legate de varsta, ca de exemplu, scaderearezistentei insulinei, a calitatii oaselor (ex. densitate minerala), a masei musculare(sarcopenia) si cresterea masei grase a organismului, sunt asociate cu activitatea inflamatorie


27/71

27

crescuta. Masurile luate privind dieta care ar putea impiedica aparitia acestor boli metabolicelegate de varsta, ar oferi o reala descoperire stiintifica in lumea oamenilor in varsta.In plus, publicatii recente indica o legatura intre obezitate si capacitatea de inmagazinare aenergiei microbiotei intestinale si furnizeaza noi tinte pentru interventii legate de sintagma intestin sanatos.Alimentatia fatului si a nou-nascutului nu este doar foarte importanta pentru cresterea sdezvoltarea viitoare a copiilor, ci ea poate conditiona si sanatatea adultului de mai tarziu.

Cresterea alarmanta a incidentei supraponderabilitatii si obezitatii la copii, a reinnoit interesupentru determinarea influentei dietei fatului si a nou-nascutului asupra riscului de dezvoltare amasei de grasime in exces si a bolilor metabolice, mai tarziu. Legatura dintre alimentatiaincipienta si cresterea riscului de obezitate este deocamdata destul de putin inteleasa si incanu este demonstrata pe oameni.Cercetarea trebuie sa transmita recomandari privind dieta atat pentru mama, cat si pentru

copii si sa asigure de asemenea baza pentru o alimentatie optima in timpul perioadelor criticede dezvoltare rapida atat intrauterin, cat si dupa intarcare.


1. Intelegerea fondului genetic al profilelor metabolice individuale privind controlul greutaticorporale si riscul dezvoltarii co-morbiditatii, cum ar fi diabetul de tip II si sindromul metabolicodata cu cresterea in greutate.

RezultateBiomarkeri timpurii ai sindromului metabolic (2015-2020) Cunoasterea variatiilor individuale in eficienta energiei metabolice, inclusiv contributia

microbiotei intestinale tinand cont de aportul energetic mare si de stilul de viata sedentar(2020) Identificarea componentilor alimentelor care amelioreaza inflamarea cronica cu grad

scazut, asociata cu obezitatea si determinarea impactului lor asupra prevenirii rezistentei lainsulina si a sindromului metabolic.

Cunostinte despre contributia evenimentelor epigenetice asupra bolilor cronice aparute de-alungul vietii si contributia alimentatiei (2020). Cunoasterea factorilor (dieta, gene) care regleaza nivelele curente ale activitatii fizice (2015-2020).2. Dezvoltarea de ingrediente alimentare eficiente si strategii privind dieta pentru a prevencresterea in greutateRezultate Strategii de interventie pentru a alinia cercetarea la exercitarea activitatii fizice/fiziologice sla obezitate/sindromul metabolic (2013); Componenti alimentari specifici pentru reglarea consumului de alimente si crestereatermogenezei indusa de dieta(2016).

Patrunderea mai detaliata in efectele pe care le au compozitia meselor, cantitatea sfrecventa asupra reglarii apetitului si a consumului (aportului) de energie(2015).

3. Definirea efectelor alimentatiei si nutrientilor la inceputul vietii ( copilarie) asupra starii desanatate a organismului la maturitate.

Rezultate Recomandari privind alimentatia mamei si a sugarului pentru o sanatate optima ametabolismului (2020).


28/71

28

4. Abordarea bolillor degenerative legate de alimentatie la populatia in varsta si cunoasterearolului nutritiei asupra imbatranirii sanatoase.

Rezultate Implementarea unei strategii privind alimentatia, pentru a contracara pierderea mase

musculare, asociata imbatranirii ( sarcopenia) si scaderea calitatii oaselor(2015).

5. Elaborarea de modele de risc-beneficiu si studii tip scenariu referitoare la obezitate, nutritiesi imbatranire sanatoasa.

RezultateModele si studii despre cum poate scadea incidenta obezitatii si cum poate fi sprijinitaimbatranirea sanatoasa(2013).

Scopul 4. Cunoasterea comportamentului consumatorului si comunicarea eficientaprivind sanatatea si alimentatia

Transpunerea rezultatelor stiintifice obtinute in inovari relevante pentru consumatori, necesita

cunoasterea perceptiei consumatorilor si a relatiei lor cu alimentele, nutritia si sanatatea.Consumatorii au nevoie sa fie motivati sa se indrepte spre un stil de viata sanatos si sa ia cape un avantaj progresele facute in cadrul stiintelor vietii.Intre alte provocari, aceasta va necesita o comunicare transparenta si adecvataconsumatorilor a importantei nutritiei, astfel incat produse alimentare specifice sa devinadezirabile si sa fie introduse in modelele de alimentatie sanatoasa.

Cunoasterea detaliata a modului in care se formeaza obiceiurile privind alegerea alimentelor,a modului in care acestea pot fi schimbate si, de asemenea, cunoasterea motivelor principalecare declanseaza sau impiedica schimbarea comportamentala pozitiva, conduc la necesitateaelaborarii unor strategii de interventie pentru a schimba obiceiurile alimentare nesanatoase aleconsumatorilor si pentru a dezvolta stiluri de viata mai sanatoase. In urmatorii ani sunt

asteptate descoperiri stiintifice importante, mai cu seama in domeniile nutrigenomicii sneurologiei, precum si in cunoasterea factorilor biologici si cognitivi care influenteazaobiceiurile alimentare si stilul de viata. Aceasta, impreuna cu o tot mai buna cunoastere acomportamentului alimentar al consumatorilor, va face posibila dezvoltarea de produse sstrategii de comunicare cu ajutorul carora oamenii sa traiasca o viata sanatoasa.


1. Cunoasterea procesului si a factorilor cheie determinanti ai schimbarii comportamentalecum ar fi formarea unor obiceiuri alimentare si renuntarea la altele.

Rezultate Strategii eficiente de interventie pentru renuntarea la unele obiceiuri alimentare sischimbarea comportamentului alimentar catre alegerea alimentelor mai sanatoase (2020).

1. A intelege cunostintele consumatorilor despre conceptele nutritionale si receptivitatea ladiferitele forme de comunicare, incluzand scheme privind sanatatea (ex. piramide), mentiunprivind sanatatea, etichetare simplificata, ca si recomandarile privind alimentele mapersonalizate ( ex. din progresele in nutrigenomica).


29/71

29

Rezultate Imbunatatirea cunoasterii legate de intelegerea consumatorilor privind conceptele

nutritionale si a gradului de receptivitate la formatele de comunicare, inclusiv scheme privindsanatatea, mentiuni privind sanatatea, etichetare (2015).

2. A intelege perceptia si factorii determinanti ai stilului de viata sanatos, analizanddiferentele dintre culturile culinare ale populatiei din diferite regiuni.

Rezultate Un model cuantificat privind interpretarea pe care consumatorul o are asupra stilului de

viata (ne)sanatos si interactiunea lui cu alti factori ai stilului de viata(2015).Un model cuantificat pentru factorii determinanti ai obiceiurilor privind alegerea alimentelor

(ne)sanatoase (2015).

3. Intelegerea rolului determinantilor biologici in alegerea alimentelor (inclusiv rolugenomicii si al functiilor creierului)

Rezultate

Un model cadru cuantificat pentru rolul si importanta relativa a determinantilor biologici inalegerea alimentelor de catre consumatori, incluzand aici functiile cerebrale si genomicaimpreuna cu identificarea cailor potentiale de interventie care ar putea afecta acestdeterminanti biologici (2020).


30/71

30

Provocarea 3:Realizarea de produse alimentare de calitate

Cadru general

In Europa, conceptul de calitate a produselor alimentare s-a schimbat semnificativ de-a

lungul anilor si va continua sa se modifice si in viitor. Pornind de la disponibilitatea garantata aproduselor alimentare, calitatea uniforma, siguranta alimentelor si metodele si procesele deproductie care se perfectioneaza, produsele alimentare sunt, in prezent, din ce in ce mai desasociate cu placerea, sanatatea si o stare de bine. Modificarile la nivelul societatii precum stendintele demografice (cum ar fi: includerea femeilor in forta de munca, reducerea dimensiunifamiliilor si cresterea numarului de gospodarii, fenomenul de imbatranire a societatii si sporireaintegrarii diferitelor grupuri etnice in multe State Membre ale UE) vor avea un impactsemnificativ asupra alegerii produselor alimentare, modalitatilor de preparare a hranei si amodului in care aceasta este consumata. Desi produsele procesate sunt sigure, consumuexcesiv al acestora, insotit de o reducere a activitatii fizice, determina in societatearomaneasca o accentuare a afectiunilor determinate de stilul de viata. Pe termen mediu sau

lung, afectiunile determinate de stilul de viata vor atinge cote alarmante, daca nu se vor luamasuri imediate de reducere a aportului energetic al alimentelor si a cantitatii de sare dincompozitia acestora.

Deoarece gustul este cel mai important factor care determina consumul de produsesanatoase, provocarea cu care se confrunta industria este producerea de alimente gustoasecare:

sa fie in concordanta cu starea de sanatate si un stil de viata sanatos; sa satisfaca preferintele consumatorilor; sa determine achizitionarea acestora in mod repetat .

Un factor de interes pentru consumatori il reprezinta comoditatea. Mancatul pe fuga, iarpentru copii si persoane in varsta, usurinta cu care se deschide un recipient/ambalaj, suntcerinte care, daca sunt intrunite, sporesc interesul pentru si placerea de a consuma un anumitprodus alimentar. Un alt aspect de luat in considerare este acela cmesele sunt servite din cein ce mai des in afara casei, in cantine, unitati de catering si restaurante. Modificareaobiceiurilor alimentare si cererea pentru produse de calitate superioara (premium) creeazaoportunitati pentru industria agroalimentara de a adauga valoare produselor ei si de a realizaalimente absolut noi. Chiar daca diversitatea va avea un rol cheie in viitorul productiealimentare si in dezvoltarea de produse, aceasta nu va fi suficienta pentru realizarea inovatiilorcerute.

Pentru dezvoltarea de noi echipamente de procesare, linii de procesare si sisteme deproductie sunt necesare investitii crescute in cercetare-dezvoltare. De asemenea, exportul de

produse traditionale, specifice bucatariei romanesti, va lua amploare si datorita cresteritermenului de valabilitate, realizata prin folosirea de tehnologii noi de conservare, mai blandedecat cele existente. Pe de alta parte, noile produse lansate pe piata vor avea la baza materiiprime si ingrediente noi care vor fi prelucrate utilizand tehnologii noi. Ingredientele vor putea fproduse prin tehnologii de extractie imbunatatite, blande care vor permite pastrareacaracteristicilor nutritionale sau prin scheme noi de bioprocesare. Ca urmare a progreselor indomeniul micro- si nanotehnologiilor, vor fi produse noi structuri si texturi.

O provocare pentru industria alimentara europeana a fost si este inca furnizarea catreconsumatori a tipului corect de produse alimentare la timpul potrivit si la locul potrivit. Aceasta


31/71

31

va fi aplicata si in Romania, acolo unde in ultimii ani s-a schimbat radical stilul de viata amajoritatii populatiei. Trebuie coroborate procesele inovative, produsele cu valoare adaugata,noile concepte de marketing, noile modalitati de comercializare a produselor si proceselor deproductie cu retelele de distributie, pentru a crea alimente destinate nevoilor consumatorilor,asigurandu-se astfel produse sigure si cu caracteristici senzoriale dorite, care sa se utilizezeintr-o maniera comoda si la preturi accesibile. Suplimentar, vor fi prioritare aspectele legate demediu pentru o productie durabila de produse alimentare, minimizarea producerii de deseuri s

utilizarea materiilor prime regenerabile. Pentru a nu pierde aceste ocazii favorabile, industriaalimentara va trebui sa se adapteze si sa abordeze filozofii moderne de productie, precumproductia pasivasi productia activa, care s-au dovedit a fi utile in alte sectoare ale pietei sicare vor permite producatorilor sa ramana in prim plan, ca urmare a modificarilor pietei. Ingeneral, trebuie sa se acorde atentie liniilor complete de procesare si unitatilor de productie,precum si modurilor de optimizare a elementelor individuale.

In acest fel se vor face pai nainte care vor garanta nise de piata si se vor puteaexploata situatii nemaintlnite ale pieei.

Scopul 1: Realizarea de produse alimentare cu destinatie speciala

Realizarea de produse alimentare cu destinatie speciala, care sa satisfaca toatepreferintele consumatorilor, acceptabilitatea si nevoile lor nutritionale, necesita o reproiectare amodului actual de productie a alimentelor.

In 2020, produsele alimentare cu destinatii speciale vor respecta preferintele,acceptabilitatea si nevoile consumatorilor (PAN). Stiinta consumatorului va furniza informatisigure privind preferintele si acceptabilitatea diferitilor consumatori si va asigura baza necesaradezvoltarii de noi produse. Cercetarile in domeniul nutritiei vor furniza necesitatile pentru acestdomeniu in ce priveste aportul energetic, precum si identificarea oricaror necesitati pentrufortifierea produselor alimentare cu bioingrediente si prezentarea limitelor de fortifiere

corespunzatoare. Conceptul PAN dezvoltat, va evolua pe termen lung catre o abordaretehnologica opusa, in care dezvoltarea de produse este modelata in sens invers, pornind de laconsumator catre materiile prime.

r Aceasta inovatie va determina o dezvoltare mai rapida aproduselor si posibilitati de procesare mai flexibile. Totusi, pentru ca acest concept revolutionarsa aiba un impact maxim, este necesara intelegerea pe deplin a dinamicii perceptiei senzorialede la receptor la creier, inclusiv a interactiunilor intermodale a simturilor, eliberarii aromelor sdescompunerii structurilor. In plus, studiile multidisciplinare privind relatia dintre compozitie sicaracteristicile structurale la diferite niveluri, atributele produsului si efectele gastrointestinalefiziologice si neuronale asupra organismului, trebuie sa permita intelegerea profunda aconceptului de calitate. Anumite actiuni, cum ar fi: intervenia asupra structurii produsulualimentar, o mai buna cunoastere (inclusiv prin predictii) a interactiunilor dintre ingrediente s


32/71

32

reactiile complexe ce au loc la nivelul produsului alimentar, vor fi necesare pentru realizareacompozitiilor si structurilor dorite si cerute de consumator.

In ultimul deceniu, s-a observat tendinta catre adaosul de compusi bioactivi in produselealimentare, cu beneficii asupra sanatatiiconsumatorului si, dupa toate probabilitatile, aceastava evolua in viitor, in paralel cu extinderea bazei de informatii privind impactul constituientiloralimentari asupra sanatatii umane. Vor fi necesare contacte externe cu cercetatori si specialistdin intrega lume pentru o exploatare cat mai ampla a diversitatii de materii prime vegetale si

incorporarea componentelor acestora in produsele alimentare traditionale, noi si cu specificetnic. In cele din urma, abordarea PAN va putea fi folosita pentru identificarea normelor decalitate de catre biologi, agronomi si fermieri.

Pe langa plante, vor fi exploatate si alte surse alimentare de compusi bioactivi, inclusivcele de origine animala si microbiana.

Provocari majore pentru cercetare

1. Dezvoltarea si aplicarea de procese noi pentru implementarea profilurilor PAN infunctiile produselor inovative.

RezultateInstrumente de evaluare si diagnoza necesare pentru evaluarea profilurilor PAN din stiintaconsumatorilor, nutritie si sanatate (2013); Modele structurale pentru conceptul PAN ca o functie a factorilor de calitate si a starii debine pentru realizarea unei diversitati de produse alimentare, destinate unor grupuri specificede consumatori; relationarea PAN cu productia de alimente si concepte de ambalare,metodologii predictive si operationale (2017);Intelegerea dinamicii:a) perceptiei senzoriale de la receptor la scoarta cerebrala, inclusiv ainteractiunilor transmodale a simturilor, eliberarea aromelor si a degradarii structurilor si b)mecanismelor gastrointestinale, interactiunilor si biodisponibilitatii nutrientilor (2018); Imbunatatirea cunostintelor si a bazelor de date globale privind variatiile profilurilor PAN la

nivel de individ, grup tinta si regiune, in raport cu compozitia si structura produselor alimentareNoi produse alimentare, personalizate, destinate unor grupuri specifice de consumatori (2020).

2.Dezvoltarea de produse alimentare accesibile, produse alimentare personalizate cudestinatie speciala care sa satisfaca preferintele, acceptabilitatea si nevoile tuturorconsumatorilor.

RezultatNoi produse alimentare personalizate pentru grupuri specifice de consumatori (2020).

3. Identificarea de constituienti alimentari bioactivi de origine vegetala, animala smicrobiana, de microorganisme benefice si mecanismele de actiune ale acestora.

RezultateTeste in vitrosi biomarkeri pentru determinarea functionalitatii in vivoa compusilor bioactiv(2017); Produse cu noi functii determinate de noile ingrediente sau obtinute prin biotehnologii,tehnologii de extractie sau nanotehnologii; Intelegerea si previziunea: a) impactului componentelor bioactive asupra produseloralimentare si microorganismelor benefice asupra sanatatii umane, b) efectului formulariproduselor alimentare (structura, componente) asupra activitatii, distributiei si transferului decomponente bioactive si microorganisme benefice (2017);Productia previzionata de componente bioactive si microorganisme benefice (2020).


33/71

33

4. Dezvoltarea de procese durabile, cu impact redus asupra mediului, cum ar f

utilizarea eficienta a metodelor alternative si inovative pentru a evita ambalarea excesiva.

RezultatInovatii in domeniul tehnologiilor alimentare care sa permita o productie durabila si cu impactredus asupra mediului, accentul punandu-se pe utilizarea optima a metodelor alternative s

reducerea utilizarii de materiale care nu sunt biodegradabile (2020).

Scopul 2: Imbunatatirea proceselor de proiectare, control si ambalare

Pentru cresterea competitivitatii industriei alimentare din tara noastra, sunt necesareinovatii la nivelul proiectarii si controlului proceselor. Ca urmare, va creste cerereaconsumatorilor pentru produse accesibile, cu un termen de valabilitate mai mare si proaspeteTehnologiile blande de conservare vor fi utilizate impreuna cu conceptele de ambalarecorespunzatoare care vor permite industriei sa faca fata acestei cereri si sa stimulezeposibilitatile de export pentru produsele traditionale si regionale, contribuind astfel, la progresu

economiei romanesti. Se vor accentua constrangerile privind reducerea timpului de procesarea produselor alimentare,o solutie pentru acest aspect fiind dezvoltarea unor modele cu diferitegrade de flexibilitate. Modelarea matematica avansata care va trebui aplicata si in Romania, vaavea de asemenea un rol important in optimizarea liniilor de productie si a unitatilor deproductie, care se vor extinde chiar si asupra retelelor de distributie a produselor alimentareEste posibil ca astfel de concepte pe lantul de aprovizionare sa fie utilizate la scara larga indiverse sectoare de productie, fiind importanta identificarea si adaptarea celor mai noi bunepractici. Astfel, va fi necesar sa se acorde o atentie sporita procedeelor de productie moderate

ving process design,dezvoltarea de noi produse alimentare, bazate pe procedee diferite de procesare, folosindu-se componente noi de origine vegetala si animala, obtinute prin biotehnologii;

procese noi, eficiente si durabile care permit obtinerea de produse personalizate de calitatesi respectarea cererilor consumatorilor; flexibilitate crescuta, prin imbunatatirea procesarii si logisticii. Va fi necesara exploatareaproductiei neproductive pentru optimizarea pretului si minimizarea pierderilor. Introducereaproductiei rapide va creste probabilitatea avantajului competitiv.Vor trebui dezvoltate sisteme puternice si sigure de determinare a calitatii la diferite intervalede timp, pentru a evalua calitatea prin intermediul ciclului de viata al unui produs alimentar. Caatare, este nevoie de senzori de calitate integrabili, de preferat indistructibili, pentru un controal proceselor moderne. Va fi esentiala o adaptare a inregistrarilor facute de astfel de sistemede determinare a calitatii, in vederea generarii de parametri utili pentru creearea de nosisteme alimentare.

Un domeniu nou, important va fi realizarea de senzori de calitate pentru consumatori; o calear fi prin integrarea in ambalaje a unor sisteme de detectie. Datorita cererilor din parteaconsumatorilor de produse de calitate, sanatoase, sigure si accesibile, si cerintelor legislativepentru protectia mediului, este necesara creearea unor concepte de ambalare pentru produsenoi. Optimizarea si imbunatatirea tehnologiilor conventionale de ambalare sunt la fel deimportante pentru reducerea folosirii de produse scumpe si a deseurilor de ambalaje smateriale de ambalat.Se anticipeaza, de asemenea, dezvoltarea de materiale de ambalare reciclabile saubiodegradabile, ca solutii de ambalare noi si fara efecte nocive asupra mediului. Simultan, noconcepte precum ambalajele biodegradabile active si inteligente (A&I) vor oferi numeroase


34/71

34

solutii inovative pentru extinderea termenului de valabilitate, imbunatatirea sau monitorizareacalitatii si sigurantei alimentare. Ambalajele A&I vor elibera sau vor absorbi substante in, pesau din produsul ambalat sau din mediul de ambalare, sau vor furniza informatii despre produssi/sau conditiile de utilizare.

Provocari majore pentru cercetare

1.Asigurarea de concepte PAN imbunatatite prin reproiectarea si optimizarea procesari

si ambalarii produselor alimentare, in vederea cresterii competitivitatii si durabilitatii.

Rezultate:Noi tehnici durabile de procesare a produselor alimentare determinate de concepte PAN, insinergie cu noile tehnologii de ambalare, dezvoltare sisteme imbunatatite de procesare, pentrulivrarea la timp a alimentelor personalizate proaspete (2018);Optimizarea proceselor prin combinarea tehnologiilor noi si conventionale, prin relationareaproprietatilor structurale ale produselor alimentare noi si traditionale (2018).

2. Introducerea de tehnici de productie corespunzatoare si flexibile si a sistemelorinteligente de control al acestora.

Rezultate Senzorii spectroscopici, cu rezolutie mare care ofera informatii complexe privind structuraproduselor alimentare si pentru controlul in situ al parametrilor de proces, precum pH-ul inconditii de presiune sau temperaturi ridicate in camp electric pulsatoriu(2017); Aplicarea de structuri integrate de senzori, raspandite pe intregul lant alimentar pentruinregistarea fluctuatiilor de calitate si siguranta alimentara (2020).

3. Ambalaje inovative, durabile si sigure pentru produsele alimentare echilibrate dinpunct de vedere risc-beneficiu, pentru a fi aplicate in conceptele integrate ale lantuluialimentar.

Rezultate Producerea, utilizarea si eliminarea ambalajelor nedaunatoare mediului si realizarea deambalaje personalizate pentru produse alime

agrobusiness pag 11

Documents

Transcript of agrobusiness pag 11