Ghidul informativ pentru beneficiarii masurilor de mediu si clima ...
AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII...
-
Upload
antoniacristina -
Category
Documents
-
view
263 -
download
0
Transcript of AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII...
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
1/25
CAPITOLUL 1
AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTREPRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
Dezvoltarea fără precedent a industriei turistice a impus perfecţionarea
activităţii manageriale a întreprinderilor de turism în vederea realizării de produse
turistice care să satisfacă în cât mai mare măsură necesităţile şi dorinţele turiştilor.
Turismul, înţeles ca ansamblul relaţiilor şi fenomenelor generate de
satisfacerea nevoilor de consum ale călătorilor, răspunde cerinţelor unui domeniu
distinct de activitate, reprezentând o ramură importantă a economiei unei ţări, regiuni,
etc.
Turismul a devenit unul dintre sectoarele majore ale economiei mondiale şi
una dintre componentele importante ale comerţului internaţional. Astfel, până în !!,
"rganizaţia #ondială a Turismului $"#T% previzionează &,' miliarde de sosiri de
turişti internaţionali şi încasări din turismul internaţional de trilioane dolari.
(n ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element
dinmi!t"# l $i$tem%l%i e&"n"mi& 'l"(l, el presupunând o cerere specifică de
bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De
asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează îndezvoltarea structurilor turistice şi, indirect, stimularea producţiei ramurilor
participante la) construirea şi realizarea de noi mijloace de transport, instalaţii de
agrement pentru sporturi nautice, de iarnă etc. Turismul are, aşadar, un important
e)e&t de nt#en#e* de $tim%l#e +#"d%&,iei -n lte d"menii
Turismul, deoarece este una din formele de activitate care satisfac cerinţele
personale, este o verigă premergătoare consumului final, iar prin rolul pe care îl are
$de a participa la refacerea capacităţii de muncă% turismul &"nt#i(%ie l +#"d%&e#ede .enit n,i"nl. *ontribuţia turismului la crearea de venit naţional se impune
atenţiei şi prin faptul că activităţile specifice nu epuizează +materia primă+ pe baza
căreia se dezvoltă totodată turismul are în vedere valorificarea de resurse naturale
nevalorificate altfel $ape minerale, peşteri, etc.%, e-ploatarea suplimentară a unora
dintre cele care intră în cîmpul de acţiune şi al altor domenii $pădurile, nisipul de
plajă, soarele, etc.%, precum şi valorificarea anumitor creaţii realizate în alte scopuri
$monumente istorice, de artă şi aritectură, muzee, etc.%.
&
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
2/25
De mare importanţă pentru economia fiecărei ţări este aportul de valută, prin
participarea pe piaţa turistică internaţională, fapt ce atestă +"$i(ilitte de
e&/ili(##e 0i e#e %n%i $"ld +"!iti. , &ti. -n +#"+#i (ln, de +l,i prin
respectarea unui raport raţional între încasările şi plăţile e-terne.
/e lângă contribuţia la crearea de venit naţional, la ecilibrarea balanţei de
plăţi şi la valorificarea superioară a unor posibilităţi interne, activitatea turistică joacă
un rol important şi în de!."lt#e n%mit"# 2%de,e* !"ne 0i l"&lit,i din ,#, iar
prin amenajările şi condiţiile pe care le presupune contribuie la ridicarea economică şi
culturală a perimetrelor respective şi la crearea de condiţii mai bune de viaţă pentru
populaţia locală.
Totodată, turismul are un rol important în ten%#e de&l2el"# #e'i"nle,
prin intermediul mutaţiilor pe care le determină în dezvoltarea în profil teritorial.
Turismul în dezvoltarea lui, favorizează utilizarea în plan local a diferitelor
resurse, a disponibilităţilor de forţă de muncă. (ntre efectele inevitabile ale acestei
dezvoltări se înscriu $t(ili!#e )"#,ei de m%n&, eliminarea fenomenelor de
migrare, ridicarea nivelului de instruire şi de calificare a acesteia, cu toate
consecinţele ce decurg de aici pentru nivelul de trai. /e lângă locurile de muncă
permanente, turismul oferă şi locuri de muncă sezoniere, reprezentând circa &01 din
total, şi măreşte cererea de forţă de muncă pentru alte sectoare şi ramuri de activitate $
în calitatea sa de consumator de bunuri şi servicii, turismul influenţează benefic
utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia, cum ar fi agricultura,
industria alimentară, construcţii etc.%. /rin urmare, turismul joacă un rol important în
economia unei zone şi prin faptul că generează noi locuri de muncă ducând astfel la
ten%#e 0"m2%l%i.
2fectele economice ale activităţii turistice cunosc şi alte forme de manifestare.
Astfel, prin contribuţia la refacerea capacităţii de muncă şi la îmbogăţireacunoştinţelor personale, turismul participă la creşterea capacităţii creative a celor
ocupaţi în diverse ramuri ale economiei, cu consecinţe pozitive pe planul eficienţei
economice în toate ramurile de activitate prin preluarea veniturilor populaţiei sub
forma celtuielilor pentru turism, contribuie la $i'%##e %nei &i#&%l,ii (ne0ti
n"#mle.
3n studiu realizat de fundaţia americană *45 arată că turismul românesc are
un potenţial însemnat, însă piedicile care stau în calea dezvoltării acestui sector suntdestul de greu de depăşit. *onform acestui studiu, realizat în vara anului !!1,
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
3/25
produsele turistice actuale care pot fi e-ploatate pentru a atrage turişti străini sunt)
turismul cultural, turismul ecologic şi rural, turismul balneoclimateric şi de tratament,
turismul urban. /rintre produsele care pot fi dezvoltate în viitor se numără) parcurile
tematice, turismul de aventură şi călătoriile de afaceri. Deşi competiţia pe piaţa
mondială este foarte strânsă, produsele enumerate mai sus au câteva avantaje faţă de
ceea ce e-istă în ţările din jur $*imitirul 6esel de la 7ăpânţa sau bisericile de lemn din
Transilvania sunt absolut unice în lume%. /iaţa scandinavă, cea germană şi cea
franceză ar trebui să se afle în capul listei de promovare a ţării noastre, aceste pieţe
având mari şanse de a deveni principalii furnizori de turişti străini pentru 8omânia. /e
locul doi în topul potenţialilor furnizori se află 73A şi #area 9ritanie.
(n prezent, în 8omânia, raportul dintre incoming şi outgoing este cu mult în
favoarea outgoing:ului. /rimirile de turişti, care pot aduce venituri importante
8omâniei, ar trebui să fie din ce în ce mai mari, economia românească având nevoie
de o infuzie de capital, care poate veni şi pe această cale. Astfel, sosirea unui turist
străin va aduce, în plan orizontal, multe beneficii comercianţilor şi implicit ţării) banii
pe care turistul îi scoate din buzunar rămân în ţară şi implicit vor crea locuri de
muncă, în special în sfera serviciilor. Astfel, autorităţiile statului ar trebui să înţeleagă
rolul pe care poate să:l aibă incoming:ul asupra economiei româneşti şi să:l
încurajeze. (n acest sens, ar trebui să se meargă pe varianta adoptată de Turcia cu ani
în urmă) pentru fiecare turist adus, statul a creat anumite facilităţi financiare sau de
altă natură agenţiei care a adus turistul.
(n prezent, principalele piedici în calea dezvoltării industriei turistice
românesti sunt) inconsecvenţa politică şi legislativă, bugetul de promovare insuficient,
infrastructura slab dezvoltată, lipsa investiţiilor străine, teama de instabilitate politică,
percepţia pe care tour:operatorii străini o au despre 8omânia $aceştia tind să vadă
8omânia ca pe o ţară atractivă, dar cu un nivel scăzut al serviciilor de cazare, precumşi al serviciilor de asistenţă medicală în afara oraşelor importante%. Alte obstacole care
impiedică creşterea numărului de turişti străini sunt corupţia, calitatea scăzuta a
produselor oferite străinilor, dezvoltarea slabă a organizaţiilor profesionale din
domeniu, nivelul scăzut al abilităţilor de management al persoanelor care au afaceri în
industrie dar şi lipsa de profesionalism a tour:operatorilor români.
*el mai mare rol al turismului în realizarea unor efecte sociale şi economice
constă în aceea că toate acestea sunt urmarea firească a actului turistic, elenepresupunând eforturi şi măsuri speciale.
1
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
4/25
(nsă, îndeplinirea de către turism, în condiţii superioare, a menirii sale este
posibilă numai în măsura în care întreaga activitate turistică se desfăşoară la un nivel
calitativ ridicat. /rodusul turistic poate fi de calitate superioară doar în măsura în care
toate elementele care concură la crearea sau intră în structura sa sunt de calitate
ridicată. De regulă, creşterea sau descreşterea circulaţiei turistice şi deci a economiei
unei ţări, regiuni, oraş etc. a fost pusă pe seama calităţii serviciilor prestate de
structurile de cazare, masă, divertisment, mijloace de transport dar şi a agenţiilor de
turism.
;
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
5/25
CAPITOLUL 3
TIPOLOGIA AGENŢIILOR DE TURISM ŞIPROFILUL ACTIVIT4ŢII LOR
Agenţia de turism este o structură specializată în valorificarea ofertei turistice
către consumator $ pacete sau componente separate ale acesteia %, atât în sistem
direct, cât şi prin intermediari.
Agenţiile de turism au apărut după &=:lea%, când Tomas
*oo? organizează primele călătorii în grup, având drept scop social, participarea la
reuniuni cu caracter religios şi moral, cu un tarif redus, dus:întors. (n primele decenii
ale secolului al ==:lea, turismul se dezvoltă organizat mai ales în >talia, 2lveţia,
Austria şi 5ranţa.
351 C"n&e+te +#i.ind 'en,i de t%#i$m
(n literatura de specialitate şi în terminologia "rganizaţiei #ondiale a
Turismului $"#T% se foloseşte noţiunea de agenţie de voiaj, ca fiind o firmă
independentă sau o reţea de firme având ca obiect rezervarea şi comercializarea
biletelor pentru mijloacele de transport şi vânzarea produselor turistice +fabricate@ decătre tour:operatori.
7pre deosebire de ţările cu activitate turistică intensă şi care folosesc noţiunea
de agenţie de voiaj, în 8omânia în acelaşi scop nu este utilizat acelaşi termen $agenţie
de voiaj%. /racticienii români motivează neutilizarea termenului voiaj prin aceea că se
crează riscul confuziei cu agenţiile de voiaj 7..*.5.8. De fapt, în condiţiile
prezentate, nu e-istă o deosebire de esenţă între obiectul de activitate al unei agenţii
de turism, care vinde şi bilete la mijloacele de transport, şi cel al unei agenţii de voiaj7..*.5.8., atâta doar că în primul caz se vor vinde şi produse turistice $sejururi,
circuite cuprinzând pacete de servicii%. Ba rândul său, 7..*.5.8. poate +monta@
astfel de produse, pe care să le vândă prin agenţiile sau sucursalele proprii
*iar dacă cele două noţiuni +agenţie de voiaj+ şi +agenţie de turism+ nu sunt
similare în totalitate, în continuare vom folosi termenul de agenţie de turism, această
variantă fiind mai apropiată de conţinutul activităţilor care fac obiectul său de
activitate.
C
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
6/25
(n practica şi legislaţia românească $ 4otarârea uvernului 8omâniei nr. C&1 0
august &EE< % agenţia de turism este definită ca fiind o unitate specializată care
organizează, oferă şi vinde pacete de servicii turistice sau componente ale acestora
Agenţia de turism este intermediarul privilegiat între prestatorii de turism şi
turist. Datorită diversităţii serviciilor solicitate de către clienţii F turişti, agenţiile de
turism s:au specializat în timp, ceea ce a condus la clasificarea acestora în mai multe
tipuri. Astfel, în literatura de specialitate $cu privire la turism%, agenţiile de turism, în
funcţie de specializare, sunt clasificate în)
• agenţia de turism tour-operatoare - are ca obiect de activitate organizarea şi
vânzarea pe cont propriu a pacetelor de servicii turistice sau a componentelor
acestora, direct sau prin intermediari cu alte cuvinte se poate spune ca acest tip de
agenţie este specializată în alcătuirea produselor, programelor şi acţiunilor sau
numai a unor servicii pe care le comercializează direct către consumatorii interni
sau e-terni sau prin intermediul altor agenţii detailiste $pe bază de contracte de
comision%
• agenţia de turism detailistă (vânzătoare) - vinde sau oferă spre
vânzare, în contul unei agenţii de turism tour:operatoare, pacete de servicii sau
componente ale acestora, contractate cu aceasta.
(n practică e-istă însă numeroase agenţii cu activitate mixtă, o îmbinare a celor
două tipuri de agenţii de turism, mai sus prezentate. Dacă o agenţie de turism
acţionează în calitate de intermediar pentru o agenţie tour:operatoare care nu este
stabilită în 8omânia, aceasta este considerată ca organizator de călătorii turistice în
raporturile cu consumatorii.
/entru a delimita +fabricarea@ călătoriilor de distribuţia acestora trebuie făcută
distincţia între agenţii angrosişti şi organizatori, pe de o parte, şi agenţii detailişti, pe
de altă parte. Astfel, organizatorii sau fabricanţii prepară, înainte ca cererea să fie
formată, călătorii şi sejururi organizând transportul, rezervând diferite mijloace de
cazare şi propunând alte servicii. /e de altă parte, agenţii detailişti furnizează
publicului informaţii asupra călătoriilor posibile, cazări şi alte servicii, inclusiv
onorariile şi condiţiile de servire.
(n prezent, noi tipuri de agenţii de turism şi variante de operare îşi fac apariţia
datorită noilor tenici şi uşurinţei de intrare în afaceri. *ele mai comune tipuri de
agenţii sunt)
'
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
7/25
a. Agenţiile cu ofertă de servicii complete – cu toate că aceste agenţii se ocupă de
toate tipurile de voiaj, mai mult de jumatate din cifra lor de afaceri provine din
categoriile de voiaj de grup şi individuale. American 2-press şi Tomas *oo?
sunt două din cele mai mari agenţii din lume care oferă servicii complete, având
birouri în majoritatea ţărilor lumii.
b. Agenţii de stimulare(incentive) – aceste agenţii sunt specializate în întocmirea
programelor de voiaj pentru grupuri $membrii ai bisericilor, veterani de război%,
firme şi societăţi care îşi recompensează salariaţii cu e-cursii plătite pentru ei şi
familiile lor. 6oiajele de stimulare conţin prestaţii care nu figurează în broşurile
tour:operatorilor clasici. *ălătoriile incentive sunt oferite de firme unui grup de
angajaţi, care călătoresc împreună către aceeaşi destinaţie. (ntrucât voiajele
incentive se adresează persoanelor care călătoresc ca urmare a unei recompense
acordate la locul de muncă, ele sunt socotite ca făcând parte din turismul de
afaceri. Deşi pacetele de vacanţă incentive reunesc aceleaşi elemente ca un
pacet clasic $transport, cazare, e-cursii, agrement%, ele se deosebesc de vacanţele
liber alese. (n cazul vacanţelor incentive, diferitele elemente ale aranjamentului
sunt alese în funcţie de stilul de viaţă si aşteptările participanţilor $organizarea de
bancete, participarea la evenimente culturale sau sportive, vizitarea locurilor de
interes, adesea legate de munca angajaţilor etc.%.
c. Forme derivate ale agenţiilor de stimulare – trebuie remarcat că voiajele incentive
reprezintă unul din domeniile cele mai promiţătoare ale turismului. 7e apreciază
că, în lume, în jur de && milioane de oameni călătoresc anual ca urmare a premierii
cu e-cursii incentive.
d. Agenţiile comerciale – sunt specializate în intermedierea afacerilor din turism şi
intră mai puţin sau deloc în legătură cu clienţii. Agenţiile intră în legătură, la
telefon, cu clienţii, rezervă bilete de avion, camere la otel şi înciriază maşini.5oarte adesea ele aranjează întâlniri între clienţii lor $8osen 9lut Travel,
2.G.T.8. etc.%.
e. Agenţiile pentru croaziere – vând produse turistice de croazieră, pe vase special
amenajate, oferind clienţilor cazare în cabine confortabile fără zgomot şi balans.
5oarte important pentru aceste agenţii este cunoaşterea porturilor care oferă cele
mai interesante locuri de vizitat. (n cele mai multe cazuri, biletele de croazieră
sunt vândute prin agenţiile de voiaj obijnuite. /entru că aceste agenţii de voiaj nuau o e-perienţă suficientă în vânzarea croazierelor, ele au fost înlocuite în ultimii
H
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
8/25
ani cu agenţii specializate care oferă o paletă mai largă de servicii) nave de
croazieră, specializate pe anumite tipuri de călătorii, servicii complete la bord,
porturi de ancorare diverse $Atlantis Travel AgencI, rand 2uropean Tours,
#undI *ruising etc.%.
f. Agenţiile de tip implant sunt amplasate în sediile unor firme şi corporaţii mari
clienţii lor, care sunt salariaţii acelor firme, pot obţine bilete şi alte aranjamente pe
loc şi personal. Aceste agenţii, de obicei, sunt filiale ale agenţiilor comerciale. (n
unele cazuri, agenţiile comerciale preferă să nu descidă un birou +implant+, ci să
instaleze un punct de lucru pentru imprimarea biletelor la sediul clientului.
g. Agenţiile organizatoare de circuite – organizează e-clusiv e-cursii în circuit care
sunt vândute direct către public şi acţionează ca agenţiile de voiaj. *ircuitele sunt
vândute fie prin poştă, fie prin reclamă în reviste de specialitate.
. Agenţii organizatoare de voiaj prin po!tă – nu au sedii propriu:zise, ci operează
prin poştă, în special pentru persoanele în vârstă şi pentru grupuri speciale cum ar
fi persoane invalide sau asociaţii de andicapaţi. Aceste agenţii oferă voiaje pentru
perioade mai lungi şi acordă reduceri pentru clienţii care îşi fac singuri rezervările
la companiile aeriene sau, mai simplu, ceamă agenţia le telefon să le elibereze
biletul pe care ei deja l:au rezervat.
35151 A'en,iile de t%#i$m t"%#6"+e#t"#e
Tour:operatorul este creatorul şi organizatorul călătoriilor turistice forfetare,
respectiv a pacetelor de servicii. /entru a îndeplini aceste atribuţii, operatorul de
turism trebuie să încorporeze în structura organigramei sale funcţiuni comple-e, a
căror interacţiune se materializează în crearea ofertei turistice destinate
comercializării.Tour:operatorii $producători de voiaje, voiajişti sau angrosişti%, îşi asumă rolul
de a asambla diferitele părţi componente ale produselor turistice $servicii de transport,
de cazare, de servit masa, de agrement, de încirieri etc.% şi de a le oferi, în forme mai
mult sau mai puţin complete clientelei vizate. Tour:operatorii pot avea statut de
întreprinderi cu scop lucrativ, de organizaţii fară acest statut, de organisme de turism
mutuale sau de asociaţii, e-istând şi cazuri în care statutul lor este acela de agenţii de
turism. De asemenea, organizatorul de turism este o întreprindere cu statut juridic şi
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
9/25
rol funcţional, atât în sfera producţiei, a elaborării ofertei, cât şi a vânzărilor, operând
şi în aria primirilor, dar şi în aceea a trimiterilor de turişti.
Tour:operatorii, spre deosebire de agenţiile de turism, sunt întreprinderi de
mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan naţional şi internaţional, atât pe
orizontală cât şi pe verticală. De asemenea, specializarea tour:operatorilor în
fabricarea voiajelor forfetare îi diferenţiază de agenţiile de turism care nu intervin
decât în comercializarea produselor turistice. Tour:operatorii au deci statutul juridic
de agenţie de turism, dar şi cel de asociaţie care +fabrică@ şi vinde forfetar produsele
turistice integrate.
De cele mai multe ori, tour:operatorii oferă spre vânzare un mijloc de
deplasare $auto, feroviar, aerian, naval sau o combinaţie a acestora% împreună cu
celelalte servicii turistice $de cazare, masă, agrement etc%. u sunt e-cluse însă nici
cazurile în care ei oferă doar călătorii +seci@.
Deşi e-istă o mare varietate de tour:operatori, ei pot fi încadraţi în trei
categorii mai importante)
"enerali!tii sunt producători de voiaje şi sejururi în formule dintre cele mai
diverse, oferite unei clientele nestructurate, care:şi propun să valorifice la
ma-imum aşa:numitul +efect al gamei@. Aceştia sunt confruntaţi cu o serie de
probleme care ţin de)
o competenţa în asigurarea calităţii $cu cât gama de produse turistice este mai
diversificată cu atât competenţa în fiecare caz particular este mai joasă%
o capitalul necesar, acesta fiind, de regulă, mai mare decât în cazul
organizatorilor specializaţi
o poziţia faţă de furnizorii dominanţi de servicii, care este, în principiu,
nefavorabilă este însă favorabilă poziţia faţă de ceilalţi furnizori, ei având
oricând posibilitatea să introducă sau să scoată unele servicii din
structura produselor turistice pe care le oferă detailiştilor şi
consumatorilor, putând astfel renunţa uşor la unii dintre aceştia
o competenţa în negocieri F cu cât gama de produse este mai diversificată cu
atât această competenţă este mai greu de asigurat etc.
#peciali!tii sunt tour:operatorii care asamblează doar câte un singur tip de produse
turistice, care pot să fie centrate pe o anumită temă, pe o anumită destinaţie, pe o
anumită clientelă, pe un anumit circuit etc.
E
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
10/25
$roducătorii de voiaje punctuale sunt profilaţi pe servicii turistice la comandă
pentru grupuri constituite, pentru congrese, manifestări artistice etc.
De asemenea, %n funcţie de serviciile pe care se o&ligă să le asigure clientelei ,
tour:operatorii se împart în)• acompaniatori, care se obligă să însoţească turiştii pe întregul traseu propus,
pentru a le asigura cele mai bune servicii
• gazde, care întâlnesc turiştii în zonele de destinaţie, asigurându:le serviciile în
cadrul acestora, fără a:i însoţii pe traseu
• integratori, care asigură doar integrarea serviciilor individuale în produsul
turistic complet, neîntâlnindu:se cu turiştii nici pe traseu, nici la destinaţie.
Agenţiile de turism tour:operatoare selectează destinaţiile şi otelurile înfuncţie de nevoile şi gusturile clienţilor lor. /rin contract, tour:operatorul îşi poate
rezerva un număr de camere $contingent%, interesul său fiind obţinerea celor mai
avantajoase tarife. Astfel, otelurile alese vor figura în broşura $catalogul% de vânzare
a respectivului tour:operator. Tour:operatorii pot oferii voiaje incentive personalului
agenţiilor de turism cu care colaborează, în felul acesta sperând să:i fidelizeze, să:i determine
să le promoveze ofertele în rândul clienţilor lor
Tour:operatorul a apărut din necesitatea de a concepe produsul şi a asigura
distribuţia, vânzarea şi derularea acestuia printr:un sistem funcţional şi amplu de
factori implicaţi în acest mecanism. Anglia a fost prima ţară în care a apărut
organizatorul de călătorii turistice în calitate de creator al voiajelor forfetare, acesta
constituindu:se, încă de la bun început, pe structura societăţiilor de turism sau a
companiilor aeriene. (n prezent, prezenţa agenţiilor angrosiste este mai frecventa în
2uropa, în special în Anglia şi ermania, dar este mai dinamică în celelalte ţări
europene şi Japonia.
(n decursul timpului, agenţiile de turism şi:au individualizat şi diversificat
sfera de activitate, asimilând rapid inovaţiile apărute astfel, şi:au făcut apariţia şi s:au
adaptat destul de rapid la piaţă unele agenţii de turism care practică forme recente de
distribuţie, cum ar fi cele care vând oferta prin telefon sau care utilizează >nternetul.
&!
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
11/25
35153 A'en,iile de t%#i$m .i#t%le
>nternetul este astăzi unul dintre cele mai noi canale de informare, distribuţie
şi comercializare, un nou instrument al mar?etingului. Dezvoltarea lui a redistribuit
rolurile în sectorul serviciilor, în general, şi mai ales în domeniul turismului.
Astăzi, dezvoltarea agenţiilor de turism s:a scimbat în mod dramatic.
Agenţiile de turism se confruntă cu mulţi competitori. De e-emplu, companiile
aeriene doresc să se adreseze direct clienţilor, pentru a economisi anumite costuri. De
asemenea, clienţii doresc să aibă acces direct la un Keb site, pentru a:şi identifica
soluţiile de călătorie. Datorită acestor motive, pe viitor rolul agentului de turism va fi
acela de consultant.
2:turismul prezintă un avantaj strategic concretizat în mutaţii importante în
peisajul turistic prin apariţia noilor actori, Lagenţiile de turism virtuale@ şi a noilor
profesii ca urmare a dezintermedierii şi dematerializării sistemului turistic tradiţional.
T(el%l n#5 351 Cele mi +e#)"#mnte $ite6%#i de <"#iiA'en,ii de t%#i$m C"m+nii e#iene 7"tel%#i
2-pedia $37A% *ontinental $37A% 4ilton $37A%TravelocitI $37A% American Airlines $37A% 5our 7easons $37A%
"rbitI $37A% ortKest $37A% Adams #ar? $37A%*eaptic?ets $37A% America Gest $37A% 9est Gestern $37A%9ridge te Gorld $3M% 9ritis #idland $3M% GIndam $37A%TravelocitI $3M% 2asIJet $3M% 4Iatt $37A%Bastminute $3M% 9ritis AirKaIs $3M% #arriott $37A%"podo $3M% 6irgin Atlantic $3M% Accor $5ranta%
#ursa' evista apital, nr*++../0
&&
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
12/25
C+it"l%l II
Cte'"#ii de +#e$tt"#i din t%#i$m $i #eltiile l"# &% 'entiile det%#i$m5
"rganizarea activităţii turistice se realizează de către diverşi agenţi economici
din turism. Aceştia sunt persoane juridice, societăţi comerciale cu capital de stat,
privat, mi-t, societăţi familiale sau persoane fizice care prestează servicii specifice
acestei activităţi) oteluri, servirea mesei, transport, tratament balnear, servicii de
agrement (a se vedea figura nr* 1*1.
Fi'%# n#5151 Cte'"#ii de +#e$tt"#i din t%#i$m
#ursa' 2iaconu 3i4aela, 5urism prin 6nternet – experienţe !i tendinţe, 7d*5ri&una 7conomică, 8ucure!ti, +../,
pg*1+
Dintre toţi prestatorii, transportatorii şi societăţile oteliere sunt principalele
categorii de prestatori de servicii turistice.
351 Unit,ile de &!#e
(ntr:o zonă, staţiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfăcător
numai în ipostaza că e-istă suficiente posibilităţi pentru cazare, alimentaţie şi
&
3nităţide
cazare
3nităţi dealimentaţie
3nităţi detransport
tr
3nităţi deagrement
3nităţi detratament
Agenţiitour : operatoare
Agenţii deturism
detailiste
*lienţi$turişti%
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
13/25
agrementare a vizitatorilor. De aceea, din formele de bază materială, capacitatea de
cazare condiţionează, poate în cea mai mare măsură, volumul activităţii turistice.
(n general, prin capacitatea de cazare se înţelege acele dotări de bază materială
care asigură înnoptarea şi odina turiştilor pe o anumită durată de timp, în baza unor
tarife determinate, diferenţiate în funcţie de gradul lor de confort, perioada din an
$sezon% în care sunt solicitate serviciile de cazare etc. *apacitatea de cazare cuprinde
totalitatea formelor de cazare $oteluri, moteluri, anuri, cabane, campinguri etc.%,
care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiştilor, pe lângă condiţii
optime de adăpostire $înnoptare% şi alte funcţii caracteristice de domiciliu temporar
$alimentaţie, agrement etc.%.
(ntre formele de cazare comercială, /"tel%l este tipul de unitate operaţională
cel mai reprezentativ. 4otelul este, potrivit Alianţei >nternaţionale de Turism, un
stabiliment în care, cu condiţia plăţii, voiajorii pot să se cazeze, precum şi să se
rănească şi să se distreze. /rin urmare, spaţiile de alimentaţie şi cele aferente altor
prestaţii de Lsub acelaşi acoperiş@ fac parte integrantă din otel.
/entru mai buna cunoaştere a ofertei, otelurile, în colaborare cu un
transportator, poate invita agenţi de turism să le viziteze otelurile. /e această cale se
realizează şi motivarea agenţiilor de turism tour:operatoare, pentru ca să propună
activ clienţilor lor rezervarea de camere în otelurile respective.
(ntre tour:operatori şi societăţile oteliere, integrarea care apare urmează un
flu- preponderent unilateral. >ntervenţiile tour:operatorilor în domeniul activităţii
otelire se manifestă cu intensitate)
control indirect, dar eficace, prin contingente masive de locuri pe care le obţine
un tour:operator cu o forţă de negociere deosebită $T3> etc.%
trecerea de la rezervările e-clusive, la participaţiile minoritare, simbolice ciar, la
capitalul otelurilor $prin cluburi, oteluri:club, oteluri de loisir etc.%
participaţii conjuncturale, urmare a unor oportunităţi de cumpărare, a presiunii
autorităţilor ţării de primire a turiştilor sau a e-tensiei reţelei informatice a tour:
operatorului
integrarea propriu:zisă, în situaţia în care societatea mamă $uneori provenind din
alt domeniu de activitate, cum este transportul aerian% îşi creează şi o filială
otelieră $MB# are olden Tulip >nternational etc.%
&1
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
14/25
strategii mai coerente ale tour:operatorilor interesaţi de o filială otelieră proprie
$împreună cu 7teigenberger, T3> a constituit lanţul 8obinson *lub Tomson şi
ouvelles 5rontiNres sunt alte e-emple%.
>ntervenţiile societăţilor oteliere în direcţia activităţii tour:operatorilor sunt
mai puţin numeroase şi spectaculoase)
pe anumite pieţe, unde ocuparea otelurilor se face cu dificultate, lanţurile
oteliere elaborează un produs turistic propriu:zis, pe care îl comecializează
printr:o filială
în mai multe cazuri, tour:operatori de dimensiuni mijlocii au fost preluaţi ori s:au
aliniat cu întreprinderi oteliere $câţiva tour:operatori, între care Africatours, au
fost regrupaţi de Accor într:o filială, care dispune de propria:i reţea de
distribuţie%.
Din păcate, deoarece în 8omânia mulţi dintre proprietarii de oteluri nu au
studii de specialitate, managementul nu este întotdeauna clar. De aceea, nu se înţelege
şi nu se cunoaşte *odul de paractici dintre oteluri şi agenţiile de turism. Din acest
motiv, au e-istat situaţii în care o agenţie de turism primeşte preţuri mai mari decât la
recepţie
(n concluzie, pentru a evidenţia relaţia dintre o agenţie şi un otel, se poate
spune că, dacă un client îi solicită agenţiei de turism o rezervare într:un anumit otel,
ea va contacta un birou de rezervări, de unde comanda va fi transmisă la otelul în
cauză. 9iroul de rezervări va fi contactat de către agenţie prin intermediul unui sistem
global de distribuţie, telefonic, sau prin fa-. 8emunerarea agenţiilor de turism, de
către oteluri, se face pe bază de comision.
353 Unit,ile de t#n$+"#t
Transportul reprezintă o latură a activităţii economice a societăţii omeneşti,
organizată în scopul învingerii distanţelor. Transporturile au apărut şi au evoluat odată
cu societatea omenească. "amenii şi mărfurile, în permanentă mişcare dintr:o parte în
alta a planetei şi nu numai, au determinat dezvoltarea rapidă a mijloacelor de transport
în toate mediile.
Definit din punct de vedere turistic, transportul reprezintă una din
componentele de bază ale prestaţiei turistice el asigură deplasarea turiştilor de la
&;
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
15/25
locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei, în cazul turismului de sejur, sau pe
toată durata călătoriei, în cazul celui itinerant.
7erviciul de transport are un conţinut comple-, vizând, pe lângă voiajul
propriu:zis, ansamblul operaţiunilor, condiţiilor şi facilităţilor legate de organizarea
deplasării fizice a turiştilor, a bagajelor şi a mărfurilor destinate consumului acestora.
Transporturile au un rol bine determinat în relaţie cu turismul) în primul rând, prin
intermediul lor se asigură pătrunderea turiştilor în zonele de mare atractivitate şi,
odată cu aceasta, întâlnirea ofertei cu cererea, transformarea lor din +potenţiale@ în
+efective@. De asemenea, asigură crearea condiţiilor de acces, conducând la
valorificarea potenţialului turistic al zonei sau ţării respective.
(n desfăşurarea efectivă a traficului turistic se apelează la o gamă variată de
mijloace de transport astfel, după natura mijloacelor de transport folosite, se poate
vorbi de transport aerian, feroviar, naval şi rutier.
35351 T#n$+"#t%#ile e#iene
Transporturile aeriene reprezintă o componentă importantă a economiei
mondiale şi joacă un rol deosebit în desfăşurarea activităţii turistice prin evoluţia lor
spectaculoasă, prin avantajele pe care le oferă în privinţa vitezei de deplasare şi a
confortului ele stimulează călătoriile, contribuind, totodată, la desciderea de noi
pieţe, de regulă, îndepărtate de ţările generatoare de turişti şi inaccesibile cu alte
mijloace de transport.
#ijloacele aeriene sunt utilizate cu preponderenţă pe distanţe lungi şi foarte
lungi. (n acest sens, studiile unor organisme de specialitate relevă că avionul este
folosit ca mijloc de deplasare în proporţie de C!O pe distanţe între &!!! şi ;!!! ?m şi
aproape în e-clusivitate pe rute ce depăşesc ;!!! ?m. 3rmare a acestor evoluţii şi
caracteristici, coroborate cu tendinţele cererii, transporturile aeriene au înregistrat în
ultimele două decenii dinamica cea mai accentuată , ceea ce le:a asigurat un loc
important pe piaţa călătoriilor turistice $de la circa &CO în totalul traficului turistic în
&E
Deoarece, în prezent, companiile aeriene trec printr:o perioadă dificilă, acestea
doresc să:şi reducă celtuielile. Astfel, în ţările 32, acestea au redus deja
comisioanele, deşi acolo, prin agenţii se vinde cam H!O din volumul de bilete. Pi în
&C
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
16/25
ţara noastră, tendinţa companiilor aeriene este de a scădea comisionul datorat
agenţiilor de turism ciar şi până la !O, în conte-tul în care, companiile aeriene vând
ciar peste
renunţa la plata către agenţii a unui anumit procentaj din valoarea biletelor de avion
vândute. (n scimb, se are în vedere un sistem de remunerare care să aibă la bază
crearea de beneficii mutuale oferind compensaţii financiare agenţiilor care generează
eficienţă şi trafic
7erviciile furnizate de liniile aeriene reprezintă componenta cu cea mai mare
incidenţă asupra activităţii turistice. Acestea sunt, în mod obişnuit, subdivizate în)
servicii regulate sau curse de linie, servicii neprogramate sau carter şi servicii de ta-i
aerian.
ursele regulate operează pe rute fi-e, bine definite $ale căror puncte de
îmbarcare, debarcare, escală sunt programate pe baza unor orare publice%, interne şi
internaţionale. Aceste servicii sunt oferite de companii aeriene publice $din ce în ce
mai puţine la număr% sau private. *ălătoriile pe curse regulate sunt solicitate de
persoanele care se deplasează individual, pe cont propriu, al căror traseu coincide cu
rutele stabilite de companiile aeriene şi care sunt dispuse0acceptă să plătească mai
mult pentru aceste servicii, în sensul că se acită costul integral al transportatorului.
(n elaborarea produselor lor, tour:operatorii au posibilitatea să folosească
cursele regulate ale diferitelor companii aeriene la tarifele obişnuite pe care aceştia le
practică. De regulă, tour:operatorii angajează relaţii cu companiile de transport aerian
prin prisma intenţiei de a obţine un tarif preferenţial prin acorduri de tipul +inclusive:
tour@, +part:carter@, +courtage@etc.
Aranjamentul 65 $voiajul forfetar% este o călătorie turistică organizată de un
tour:operator sau o agenţie de turism şi o companie aeriană, prin intermediul unei
curse regulate. /reţul acestei călătorii este o sumă globală, dinainte stabilită, ceacoperă costul transportului, cazarea şi masa, un minim de program de agrement şi
celtuielile organizatorului. (n aceste aranjamente, preţul transportului este inferior
tarifului obişnuit pentru clasa economică $cu până la C!O% şi este acceptat de
companiile aeriene în scopul asigurării unui grad mai ridicat de ocupare a navelor.
Aceste aranjamente impun respectarea anumitor condiţii referitoare la)
certitudinea datelor de plecare, călătoria dus:întors, restricţii în privinţa rutelor, durata
minimă a sejurului, mărimea grupului. (n plus, tour:operatorul sau agenţia de turismcare comercializează aceste aranjamente trebuie să fie agreate de >ATA şi să asigure o
&'
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
17/25
publicitate adecvată produselor. Aceste aranjamente pot fi individuale $ >T= % sau de
grup $ >T %, condiţiile de realizare fiind reglementate prin rezoluţiile >ATA.
Formula part-c4arter constă în încirierea parţială de către tour:operator a
cursei de linie şi vânzarea locurilor în sistem carter. Această formulă este considerată
mai eficientă F de către compania aeriană, care vinde o parte din locuri în sistem bloc,
având astfel mai puţine responsabilităţi :, şi mai fle-ibilă, de către tour:operator, care
dispune, pe întreg sezonul, de un număr de locuri pe o linie aeriană, repartizate pe mai
multe zboruri, date şi ore. Pi în acest caz intervin restricţii referitoare la rute, durata
sejurului, gradul de ocupare etc.
C%#$ele &/#te# 8l &e#e#e9, în opoziţie cu cele regulate, nu operează pe baza
unor orare prestabilite şi, în general, nu sunt promovate de companiile aeriene, ci de
intermediari F cel mai adesea, de tour:operatori. Aceştia înciriază aeronavele pentru
o sumă fi-ă şi preiau întreaga responsabilitate privind comercializarea locurilor,
stabilirea frecvenţei zborurilor şi ciar rutele. Avantajul deosebit al curselor
carter este preţul transportului F foarte mic în comparaţie cu alte aranjamente F dar el
este condiţionat de respectarea unor restricţii referitoare la orele şi zilele de zbor,
gradul de umplere $care trebuie să fie de
aeronavei%, durata sejurului, mărimea grupului etc. Pi în cazul curselor carter e-istă
mai multe tipuri, dintre care cele mai importante sunt) carter de grup cu sau fără
afinitate, carter inclusive tours, carter pentru uz propriu, carter specializat.
(n cazul 8omâniei, destinaţiile noi şi tarifele rezonabile au făcut ca în !!1
românii să abandoneze e-cursiile cu autocarul sau cu maşina personală în favoarea
unei e-cursii carter. *reşterea faţă de !! a fost de peste 1!O, fapt care a contribuit
cu aproape nouă milioane de euro la veniturile agenţiilor. De asemenea, destinaţiile
noi şi tarifele foarte rezonabile au determinat, în vara anului !!;, un număr dublu$1;.!!!% de români faţă de !!1 să abandoneze e-cursiile cu autocarul sau cu maşina
personală în favoarea unei e-cursii carter, aducând agenţiilor încasări estimate la !
milioane de euro. 8eprezentanţii industriei estimează că în !!C piaţa curselor carter
va creşte cu cel puţin C!O, iar peste C!.!!! de români vor putea alege una din
următoarele nouă ţări pentru vacanţa de vară) Turcia, 7pania, >talia, Tunisia, 2gipt,
#alta, recia şi probabil *roaţia plus /ortugalia. (n !!C, numărul turiştilor care vor
prefera o vacanţă carter se va majora considerabil, din mai multe motive) datorităcreşterii pieţei, cu &!:&CO, deci sunt mai numeroşi românii care îşi permit să:şi
&H
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
18/25
petreacă vacanţa în străinătate, creşte numărul persoanelor care îşi permit două
concedii pe an, se adaugă şi cei care renunţă la o e-cursie cu autocarul sau maşina în
favoarea uneia cu avionul.
*reşterea numărului de curse carter este în avantajul turiştilor, deoarece cu
cât numărul de locuri oferit pe o destinaţie este mai mare, cu atât tarifele sunt mai
mici. (n plus, turiştii pot beneficia de ofertele lansate de agenţii pe ultima sută de
metri, oferte care pot avea un tarif mai mic ciar şi cu C!O decât în mod normal, şi
asta pentru că agenţiile preferă să facă reduceri semnificative decât să decoleze cu
avionul gol, în condiţiile în care ele oricum plătesc pentru toate locurile din aeronavă,
iar când trebuie să aciţi între !.!!! şi 1!.!!! de dolari pentru o singură cursă, orice
dolar în plus contează. #ai e-act, în cazul unei curse carter, una sau mai multe
agenţii înciriază un avion, plătind locurile respective ciar dacă le vinde ulterior sau
nu. (n prezent, tic?eting:ul ocupă o pondere mare în cifra de afaceri a majorităţii
agenţiilor de turism acreditate >ATA. (n 8omânia, majoritatea agenţiilor noi lansate pe
piaţă vând bilete de avion, înainte de a vinde un produs turistic. (nsă, acestea nu
trebuie să se a-eze numai pe vânzarea de bilete şi asta pentru că nu ar putea să
supravieţuiască. De aceea, aceste agenţii, trebuie să:şi identifice rapid noi segmente,
noi nişe aducătoare de profit.
35353 T#n$+"#t%#i t%#i$ti&e #%tie#e* )e#".i#e 0i n.le
Transporturile rutiere ocupă un loc încă important pe piaţa călătoriilor
turistice, deopotrivă interne şi internaţionale. (n multe ţări, ele reprezintă forma
dominantă de deplasare în călătoriile interne, întrunind H!:
pentru cele efectuate în afara graniţelor. Acest tip de transport se realizează prin
intermediul autocarelor, microbuzelor şi autoturismelor. Autocarele şi microbuzele
sunt utilizate, cu prioritate, în cadrul formelor organizate de turism, sunt destinate
transporturilor colective şi se află în proprietatea şi0sau administrarea organizatorilor
de turism $societăţi de transport, agenţii de turism şi tour:operatori%.
"pţiunea turiştilor pentru mijloace rutiere este motivată de avantajele pe care
acestea, şi în mod deosebit automobilul, le oferă pe linia libertăţii de mişcare,
atractivităţii voiajului, preţului mai redus al călătoriei etc. Deşi în ce priveşte
rapiditatea şi confortul deplasării, mijloacele rutiere sunt puternic concurate de cele
&
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
19/25
aeriene şi feroviare, participarea lor la traficul turistic se menţine importantă. Aceste
avantaje, asociate perfecţionărilor în producţia mijloacelor rutiere şi dezvoltarea unor
reţele moderne de căi de circulaţie, s:au reflectat în utilizarea lor şi în călătoriile în
afara graniţelor, făcând din autocar şi automobil concurenţi demni de luat în seamă ai
transporturilor aeriene şi feroviare.
(n privinţa deplasărilor cu autocarul, deşi mai persistă ideea că acest mijloc
este depăşit, inconfortabil sau bun pentru vârsta a treia, se remarcă o serie de
caracteristici F avantaje care le asigură un loc important pe piaţa voiajelor. 2ste vorba
de convivialitate, securitate, un anumit confort, contactul direct cu natura, supleţe,
preţ accesibil, posibilitatea utilizării pe distanţe lungi etc. Acestea, asociate unor
avantaje:facilităţi legate de organizarea călătoriei, precum) practicarea unor
aranjamente de tipul Ltotul inclus@ $care oferă pe lângă transport şi servicii de rană şi
cazare%, ori construirea, e-ploatarea unor autocare:dormitor, au determinat o uşoară
creştere a numărului solicitărilor, atât din partea clientelei tradiţionale $ populaţia de
vârsta a >>>:a %, cât şi din partea tinerilor şi a celor dornici de aventură.
7erviciile oferite de transportatorii specializaţi în domeniu se divizează în) rute
e-pres F interne şi internaţionale, încirierea de autocare sau rute la cerere $carter%,
organizarea de circuite sau e-cursii, operaţiuni de transfer.
/iaţa serviciilor de transport cu autocarul este, aşadar, în continuă adaptare la
particularităţile cererii turistice.
Transporturile feroviare reprezintă una din cele mai veci forme de călătorie
şi a jucat un rol important în dezvoltarea turismului în prima jumătate a acestui secol.
/e măsura consacrării unor noi tipuri de mijloace şi manifestării unor noi tendinţe în
desfăşurarea călătoriilor, transporturile feroviare au înregistrat un declin F mai
accentuat după &E
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
20/25
au realizat garnituri care asigură deplasarea simultană a turistului şi automobilul său
$aranjamentul 8A>B 8"3T2%.
(n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc atât
cursele regulate, cât şi cele carter. (n cazul curselor de linie, agenţiile de turism,
pentru satisfacerea cererii de transport, înciriază o parte a capacităţii garniturilor.
*ursele carter sunt organizate în perioadele de sezon şi la sfârşitul săptămânii. 2le
pot fi e-ploatate, integral sau parţial, de organizatorii de turism. Tarifele pot fi şi ele la
nivel normal sau mai ridicate, în cazul unor comenzi speciale.
Asociat acestor modalităţi de organizare a călătoriilor, în practica turistică se
întâlneşte o gamă largă de aranjamente. *el mai important, din care derivă şi celelalte,
este aranjamentul 8>T F 8ail >nclussive Tour el constă în comercializarea, de către
agenţia de turism, la un preţ global, a unui pacet de servicii ce include) călătoria cu
trenul, cazarea şi masa şi un minim de prestaţii de agrement şi se adresează turismului
organizat, de grup sau individual.
Aranjamentul 8>T $8>T:>, 8>T:>.., 8>T:./., 8>T:Q etc.% se poate realiza în
multe variante) circuite, călătorii dus:întors, călătorii într:o singură direcţie, curse
combinate de asemenea, el se poate diferenţia în funcţie de mărimea grupului,
perioada de organizare, categoria de vârstă a clienţilor. (n fiecare caz în parte se
stabilesc tarifele şi condiţiile0restricţiile de desfăşurare a călătoriei, prin înţelegeri
$contracte% între agenţia de turism şi compania de cale ferată $e-emplu) reduceri de
C!O pentru copii, elevi şi studenţi, bonificaţii pentru conducătorii de grup etc.%.
Transportul naval , ca modalitate de deplasare spre destinaţiile turistice, deşi
are o istorie îndelungată, este mai puţin utilizat, datorită caracteristicilor sale) viteză
mai redusă de deplasare, preţuri ridicate, folosirea acestor mijloace este condiţionată
de e-istenţa porturilor şi a unei flote adecvate, acest mijloc de transport nu se pretează
la toate destinaţiile, şi asta pentru că doar o mică parte din destinaţiile turistice estesituată în vecinătatea locurilor de acostare şi, de aici, necesitatea continuării călătoriei
cu alte mijloace.
7erviciile oferite clientelei în domeniul transporturilor navale pot fi
subdivizate în) curse de linie, linii de croazieră, deplasări scurte $ferrI% sau mini:
croaziere, călătorii în interior pe râuri, lacuri, canale, călătorii individuale cu vase de
agrement.
!
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
21/25
Transporturile turistice pe cale nautică au evoluat de la o simplă formă de
călătorie spre una care îmbină deplasarea cu agrementul, dând naştere croazierelor $de
vacanţă, de lu-, e-otice sau de aventură%.
*roaziera se defineşte ca un produs turistic : pacet de vacanţă F pentru care
se plăteşte un preţ global ce acoperă deplasarea şi serviciile de cazare, masă şi
distracţie la bordul navelor. Dacă la început, datorită preţurilor foarte ridicate,
croazierele erau apanajul claselor sociale cu venituri mari, cu timpul ele au devenit
accesibile unor segmente mai largi ale clientelei turistice. Acest lucru a fost posibil ca
rezultat al dezvoltării tenologice, care au redus pe de o parte, reducerea costurilor de
e-ploatare şi, corespunzător, a preţurilor, iar pe de altă parte, o diversificare a
producţiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacităţii, confortului, siguranţei
etc. (ntre tour:operatori şi transportatori se afirmă relaţii strânse şi comple-e.
35:5 St#%&t%#i de +#imi#e t%#i$ti&e &% )%n&ti%ni de limenttie +%(li&
>n conformitate cu normele metodologice, in 8omania pot functiona urmatoarele
ti+%#i de $t#%&t%#i de limenttie pentru turism)
&. restaurant
. restaurant cu specifica national, local, cu program artistic
1. braserie, berarie, gradina de vara
;. bar
C. fast:food F restaurant fast:food
'. bufet tip e-pres si bistrou
H. pizzerie
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
22/25
1.2.4. Zahana x x x x 1.2.5. Dietetic x x x x 1.2.. !acto"e#etarian x x x x 1.2.$. %a&ilial'pensi(ne x x x x1.3. C( speci)ic
1.3.1. Cra&ă x x x x1.3.2. C( speci)ic local x x x x1.3.3. C( speci)ic na*ional x x x x
1.4. C( pro#ra& artistic x x x1.5. +raserie x x x1.. +erărie x x x1.$. ,răină e "ară x x x x
2 Bar 2.1. +ar e noapte x x x2.2. +ar e zi x x x x
2.3. Ca)e-ar/ ca)enea x x x x2.4. Disco-ar 0iscotecă/ "ieotecă x x x x2.5. +()et - ar x x x
3 Fast-food 3.1. Resta(rant - a(toser"ire x x x3.2. +()et tip expres'istro( x x x3.3. Pizzerie x x x3.4. Snac-ar x x x
4 Cofetărie x x x x x5 Patiserie, plăintărie, si!i"erie x x x
Alimentatia publica pentru turism in 8omania a cunoscut ritmuri inalte de
dezvoltare, superioare celor inregistratre in alte sectoare. >n anul !!
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
23/25
Mi2l"&e de$tinte di$t#&tiil"#) cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de
jocuri mecanice, sali polivalente, parcuri de distractie, instalatii de boKling,
popicarii, terenuri de joaca pentri copii, cluburi, discoteci, videoteci
Mi2l"&e de t#n$+"#t +e &(l%< Mi2l"&e de '#ement $+"#ti.) terenuri si sali de sport, stadioane,
velodromuri, ipodromuri, terenuri de tenis
B!ine de in"t de$&/i$e $i &"+e#ite $unele cu apa termala%
C"m+le=e de )itne$$
Ptin"#e* +#tii de $&/i* de $&/i6("( etc., care asigura turistilor variate
posibilitati de destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in
calitate de spectatori cat si in calitate de participanti activi la diferite actiuni.
>n 8omania, in reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement,
bazata pe) parcuri de distractii, sporturi de agrement, discoteci, jocuri mecanice si o
capacitate de transport pe cablu de apro-imativ 1C.!!! de persoane 0 ora. Aceasta
baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si in principalele statiuni
balneare si montane. >n mijloacele de transport pe cablu, turismul praovean, inclusiv
/oiana 9rsov, detine aproape H!O din totalul instalatiilor.
35>5 T%#i$m%l (lne#
5actorii naturali de cură, în special apa minerală, au fost în atenţia omului încă
din cele mai veci timpuri, fapt dovedit de numeroasele descoperiri areologice care
au scos la iveală părţi din instalaţiile vecilor băi romane utilizate în scop balnear la
"eoagiu, $cunoscută încă din timpul dacilor sub numele de "armisara, iar în timpul
romanilor 5ermae 2odonae), 9erculane, ălan, #ăcelu-"orj,:cna #i&iului,
3oneasa, 8uzia!,*ălimăneşti:*ăciulata. Totodată la *allatis şi Tomis romanii
foloseau ca sursă de tratament apa de mare şi izvoarele sulfuroase mezotermale.
După o perioada de intensă utilizare a factorilor naturali de cură din timpul
stăpânirii romane, aceştia au fost folosiţi sporadic, de populaţia locală, şi după
retragerea aureliană precum şi în tot evul mediu, fapt consemnat de unele documente
istorice care fac referire la) 8ăile Felix-1 3ai, 8orsec, 5opliţa, risturu #ecuiesc !*a**
#area şi muntele pot avea indicaţii şi contraindicaţii terapeutice comune, dar
şi speciale.
1
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
24/25
>ndicaţiile speciale se referă la unele afecţiuni cardiace, la bolile de nutriţie,
reumatice, renale, ginecologice. etc. Astfel, cei cu ipertensiune arterială în stadiul > şi
>> îşi pot petrece concediul în staţiunile balneare cu profil cardiovascular,de la
munte,dar şi pe litoral ,având grijă să evite acţiunea razelor infraroşii,iar înotul sau
alte sporturi să nu suprasolicite organismul.
/entru cei cu forme articulare ale reumatismului se recomandă staţiunile )
Felix, 1 3ai, ălimăne!ti, :cna #i&iului etc.Afecţiunile ginecologice,de genul
ne-itelor şi metroane-itelor, tulburările funcţionale ovariene şi stările portoperatorii ,
se pot trata eficient în staţiunile ) #ovata, 8azna, :cna #i&iului, Amara şi cele de pe
litoral. /entru afecţiunile otorinolaringologice$rinite, faringite, sinuzite cronice%,sunt
recomandate , pe lângă staţiunile demunte şi cele de pe litoral. 5u&erculozele strict
extrapulmonare, cum sunt morbul lui /ott si tumorile albe, precum şi raitismul,
necesită cură eliomarina.
(n ceea ce priveste 4elioterapia(cura de soare),aceasta poate fi practicata atat
la munte cat şi la mare. 7oarele este un puternic factor natural de radiaţii terapeutice,
de mare eficacitate în prevenirea şi combaterea diferitelor afectiuni,benefic pentru
întărirea şi refacerea organismului.
8ăile de mare (talazoterapia) au efecte terapeutice prin acţiunea apei, care are
urmatoarele caracteristici) temperatura, actiunea mecanica a valurilor, mineralizarea
apei de mare si diferenţa de potential electric între corpul omenesc şi apa mării. 7e
ştie ca apa căleşte organismul ,marind rezistenţa la răceli,iar valurile produc un masaj
ce intensifica circulaţia sângelui.
35?5 Bn&ile
Deşi băncile nu intră în categoria prestatorilor din turism, mai nou, agenţiile deturism pot fi considerate intermediare ale acestora. Astfel, pentru a atrage mai mulţi
clienţi, (n&ile îşi vând acum produsele şi prin agenţiile de turism.
Deşi în portofoliul băncilor e-istă de ceva vreme acest produs specializat, din
vara anului !!;, băncile au început să înceie pentru prima dată parteneriate cu
agenţiile de turism pentru vânzarea de pacete turistice pe credit. Tendinţa devine
astfel clară pentru acest produs bancar) vânzarea creditelor direct la furnizorul de
servicii. (n prezent, sunt numeroase băncile care au înceiate astfel de convenţii cuagenţiile de turism, printre acestea aflându:se) 9*8, 98D:roupe 7ociRtR RnRrale,
;
-
8/16/2019 AGENŢIA DE TURISM – PRINCIPALUL INTERMEDIAR ÎNTRE PRESTATORII ŞI BENEFICIARII DE SERVICII TURISTICE
25/25
9anc /ost, 6ol?sban?, 9anca Transilvania şi 9anca 8omânească. #ajoritatea
creditelor pentru vacanţă se acordă pe baza documentelor justificative, banca fiind cea
care plăteşte agenţiei de turism vaucerul de călătorie.
*reditele de vacanţă au fost concepute pentru familiile cu venituri medii şi
peste medie, pentru clienţii care:şi doresc vacanţe în >talia, 5ranţa, 7pania, recia, dar
nu în zona de lu- a staţiunilor din aceste ţări. De e-emplu, un astfel de sejur, de şapte:
opt zile costă în medie &.!!! de euro pe familie, condiţii în care rata lunară pentru un
astfel de împrumut contractat pe o perioadă de un an de zile nu poate depăşi E! de
euro. *u toate acestea, cumpărătorii întârzie să apară.
8olul de mediator între consumatori şi prestatori implică activităţi
laborioase de creare a programelor, produselor şi agrementelor turistice şi asigură un
cadru organizator şi operativ de comercializare a acestora. /restaţiile $serviciile%
cuprinse în produsele şi programele comercializate sunt asigurate prin contracte ferme
înceiate cu prestatorii şi reconfirmate, prin fa-, înaintea derulării.