AF 12 2013 - Tipar_AF 12 2012.qxd

12 3/201

Ziua Naţionalăa AuditoruluiFinanciardin România

Factorii de influenţă în deciziile auditorilor români privind pragul de semnificaţie

An

ul X

, n

r.-

/201

I108

12

3P

reţ: 1

7,5

0 lei

�

�

�

�

�

Factorii care au capacitatea de a influenţa nivelulprezentărilor de informaţii referitoare la părţile afiliateArmonizarea contabilă în sectorul public la nivelul UETranziţia la IFRS a firmelor de investiţiiAuditul public extern şi pilonii bunei guvernanţe publiceîn statele Uniunii EuropeneMonitorizarea riscului de credit în sistemul bancar românescîn contextul economiei cunoaşterii

Ziua Profesiilor Liberaledin România

Conferinţa anuală de Audita Camerei Naţionale a Auditorilor

Statutari din Polonia (KIBR)

„Condiţia profesionistuluiliberal în societatea românească – perspectivaasociaţiilor membre”

Conferinţa Internaţionalăde Management, Economie

şi Contabilitate

Participare laatelierul REPARIS de la Viena

Uniunea Profesiilor Liberale din România a organizat, la5 noiembrie 2013, a VI-a ediţie a Conferinţei „Ziua ProfesiilorLiberale din Romania”, cu tema

. Au participat reprezentaţi aiasociaţiilor membre ale Uniunii, ai autorităţilor locale şi ai altororganizaţii relevante, printre care şi un grup de auditorifinanciari din cadrul CAFR, organizaţie membră a UPLR.

În deschiderea lucrărilor, prof. univ. dr. ,preşedintele în exerciţiu al UPLR şi preşedinte al CamereiAuditorilor Financiari din România, a relevat importanţaacestei Conferinţe pentru crearea cadrului adecvat realizăriiunei colaborări care se înscrie în noua noţiune de inter-profesionalism, lansată recent de

, care va avea cu siguranţă unimpact pozitiv privind calitatea şi eficienţa serviciilor furnizate.Noul statut pe care profesiile liberale îl au, de membru cudrepturi depline al , va crea obună oportunitate pentru a participa la dialogul socialorganizat în România şi la perfecţionarea cadrului legislativgeneral, care să conducă la progres în toate domeniile deactivitate.

În continuare, reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale dinUPLR au susţinut prezentări legate de tematica Conferinţei,în care au fost evidenţiate o serie de activităţi şi măsuri între-prinse care asigură prezentul şi viitorul profesiilor liberale.

În perioada 16-18 octombrie 2013, prof. univ. dr., preşedintele CAFR, a participat la a 14-a Conferinţă

anuală de Audit a Camerei Naţionale a Auditorilor Statutaridin Polonia (KIBR) cu tema „Serviciile auditorilor în timpulcrizei financiare”, care a avut loc la Jachranka.

Tema principală a Conferinţei din acest an a fost deosebit deinteresantă, stabilind cadrul pentru dezbateri profesionale deînalt nivel. S-au discutat opiniile conform cărora auditorii aufost „absenţi” în evenimentele care au precedat criza, precumşi cele care susţin că dacă nu ar fi existat implicareaauditorilor criza ar fi fost cu mult mai gravă.

Preşedintele CAFR a adresat participanţilor un mesaj dinpartea auditorilor români şi a susţinut în cadrul conferinţeiprezentarea cu tema „Percepţia asupra auditului după crizafinanciară”.

Consiliul European alProfesiilor Liberale – CEPLIS

Consiliului Economic şi Social

HoriaNeamţu

În perioada 8-9 noiembrie, la Alba-Iulia, în organizareaFacultăţii de Ştiinţe din cadrul Universităţii „1 Decembrie1918”, a avut loc a 7-a ediţie a Conferinţei Internaţionale deManagement, Economie şi Contabilitate, la care CameraAuditorilor Financiari din România a fost partener.

Manifestarea, la care au fost prezenţi specialişti şi cadredidactice din 17 centre universitare şi instituţii din România,Ucraina, Grecia, Slovenia, Turcia, Polonia şi Macedonia, s-adesfăşurat în plen şi în cinci ateliere profilate pe domenii aleeconomiei.

La acest eveniment, prof. univ. dr. , mem-bru al Consiliului, a transmis participanţilor un Mesaj de salutdin partea preşedintelui Camerei, prof. univ. dr.

şi a Consiliului CAFR şi în cadrul lucrărilor Conferinţei asusţinut prezentări privind realităţile şi tendinţele în domeniulauditului financiar şi în activitatea CAFR în acest context.

În perioada 18-19 noiembrie 2013, Centrul pentru ReformaRaportării Financiare (CFRR) din cadrul Băncii Mondiale aorganizat la Viena, în Austria, cel de-al treilea atelierREPARIS pentru formarea de formatori în domeniul auditului.

Din partea Camerei Auditorilor Financiari din România auparticipat , prim-vicepreşedinte, şi ,membru al Consiliului.

Atelierul s-a axat pe necesităţile şi provocările cu care seconfruntă firmele de audit de mici dimensiuni (SMP) înimplementarea Standardelor Internaţionale de Audit (ISA), încontextul Codului Etic şi pe sprijinirea practicienilor îndemersurile de ridicare a nivelului firmelor şi a calităţiiactivităţii de audit în procedurile de asigurare, aşa cum aufost stabilite în Standardul Internaţional de Control al Calităţii -ISQC 1 şi în contextul Declaraţiilor Obligaţiilor Membrilor -SMO 1 şi SMO 2 ale IFAC.

Temele prezentate în acest cadru s-au referit la: rolul şiimplementarea analizei în audit, concepte cheie privinddezvăluirea de informaţii în audit, auditul estimărilor,auditarea continuităţii activităţii, tranzacţii între părţile afiliate,evenimente ulterioare, raportările în audit şi la prezentareapropunerilor privind îmbunătăţirea formei raportului de auditprin cuprinderea în conţinutul acestuia a unor elemente cureferire la principiul continuităţii, părţi afiliate şi alte rapoartemanageriale.

Tatiana Dănescu

Horia Neam-ţu

Ana Dincă Daniel Botez

Horia Neamţu

Informaţii

Anul XINr. 10812/2013 Sumar //Contents

Alexandra CORLACIU & Adriana TIRON TUDORCercetare privind factorii care au capacitatea de a influenţa nivelul prezentărilor de informaţii referitoare la părţile afiliate conform cerinţelor IAS 24Research on the Factors that Influence the Level of Related Party Disclosures as Required by ISA 24

Melinda Timea FÜLÖP & Andrei Răzvan CRIŞANConsideraţii privind armonizarea contabilă în sectorul public la nivelul UEConsiderations on Harmonization of the Public Accounting in the EU Member States

Tatiana DĂNESCU, Ovidiu SPĂTĂCEAN & Mihaela MATEIU (MAN)Cercetări privind tranziţia la IFRS a firmelor de investiţiiResearch Upon the IFRS Transition of Investment Firms

Dana Simona GHERAI & Alina Beattrice VLADUAuditul public extern şi pilonii bunei guvernanţe publice în statele membre ale UEExternal Public Audit and the Pillars of Public Good Governance in The Member States of EU

Irimie Emil POPA & Georgeta Ancuţa ŞPAN Factorii de influenţă în deciziile auditorilor români privind pragul de semnificaţie Influence Factors Regarding the Romanian Auditors’ Decisions on Materiality Level

Magdalena MIHAI, Cristian DRĂGAN, Valeriu BRABETE & Adriana IOTAConsiderente privind creşterea calităţii informaţiilor financiare anuale în context naţional şi internaţionalConsiderations Regarding the Increase in Quality of Annual Financial Information in a Nationaland International Context

Ana MORARIU & Grazia-Oana PETROIANUMonitorizarea riscului de credit în sistemul bancar românesc în contextul economieicunoaşteriiCredit Risk Monitoring in the Romanian Banking System in the Knowledge Economy

10

18

61

54

2538

45

„La gura sobei”În preajma sărbătorilor şi a schimbării anului, în tihnă, la gura sobei,românii au obiceiul de a-şi trece în revistă realizările spre a-şi alcă-tui un bilanţ de la care să-şi poată pregătielanul pentru proiectele viitoare. Pentrudumneavoastră, cititorii noştri fideli, vă pro-punem o scurtă statistică.• În aprilie, iată, am reuşit să vă punem ladispoziţie numărul 100 al publicaţiei noas-tre, care a apărut neîntrerupt din anul2003; • Inclu zând numărul de revistă pecare îl aveţi în faţă, în cele 728 de paginipe care vi le-am pus la dispoziţie în acestan aţi putut citi 78 de articole de cercetareştiinţifică, din care 38 au abordat exclusivteme de audit, 27 – subiecte de graniţăprofesională (analiză financiară, gu ver nan -ţă corporativă, informatică etc.) şi 13 – de contabilitate; • Aţi regăsit152 de semnături de autori atât din mediul de cercetare universita-ră, cât şi practicieni; • Semnificativ este că între aceştia se regăsesc

şi 47 de doctoranzi sau masteranzi, a căror strădanie s-a doveditsuficient de performantă pentru a realiza cercetări ştiinţifice la nive-

lul calitativ necesar pentru a publica înrevista noastră; • Ne-au onorat cu semnă-tura lor 5 personalităţi ale profesiei pe planinternaţional; • Girul ştiinţific şi profesionalasupra conţinutului articolelor publicate afost asigurat prin reviziile exigente efec -tuate de 27 de membri ai Consiliului Ştiinţi-fic de Evaluare al re vistei; • Conco mitent,am oferit cititorilor circa 80 de informaţii şire portaje, prin care aceştia au fost ţinuţi lacurent cu tot ce se întâm plă important atâtîn viaţa organizaţiei noastre profesionale,cât şi a celor din străinătate; • Cele patrubaze de date internaţionale Ulrich’s, Pro -

Quest, Ebsco şi Cabells, recunoscute de Consiliul Na ţio nal de Ates -tare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Univer sitare (CNATDCU),ne-au dat girul pentru indexarea în continuare a revistei noastre. l

DINU AIRINEI – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiVERONEL AVRAM – Universitatea din Craiova

SORIN BRICIU – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaALAIN BURLAUD – Institut National des Techniques Economiques et

Comptables, ParisTATIANA DĂNESCU – Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş

ROBIN JARVIS – director pentru IMM-ACCA, Universitatea Brunel, Marea Britanie

DAVID HILLIER – Leeds University Business School, Marea BritanieALLAN HODGSON – The Univeristy of Queensland, AustraliaEMIL HOROMNEA – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiDUMITRU MATIŞ – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

MARIA MANOLESCU – ASE, BucureştiION MIHĂILESCU – Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti

ANA MORARIU – ASE, BucureştiVASILE RĂILEANU – ASE, Bucureşti

DONNA STREET – Universitatea Dayton, SUAIOAN TALPOŞ – Universitatea de Vest din Timişoara

EUGENIU ŢURLEA – ASE, BucureştiIULIAN VĂCĂREL – academician

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com; www.ebscohost.com,

www.cabells.comRevista este inclusă în platforma

editorială română SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexată în trei baze de date

recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor

Universitare (CNATDCU)Marcă înregistratã la OSIM,

sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.roISSN: 1583 - 5812, ISSN on-line: 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772

Director ştiinţific:prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE

Director editorial: dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor şef: Cristiana RUS

Secretar de redacţie: Cristina RADUPrezentare grafică şi tehnoredactare:

Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio -nal nu îşi asumă responsabilitatea pentruconţinutul articolelor publicate în revistă.

Colegiul editorial ştiinţific

n acest an Ziua Naţională aAuditorului Financiar dinRomânia, 26 octombrie, zi încare românii îl sărbătoresc pe

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir, considerat – con-form hotărârii Consiliului Camerei –drept protector al auditorilor financiaridin ţara noastră, a fost marcată prin treievenimente desfăşurate cu ocazia cursu-rilor de pregătire profesională continuăorganizate de Cameră, în trei locaţii:două la Bucureşti – în Aula Universităţii„Artifex” şi în noua sală de cursuri con-struită la sediul CAFR – şi a treia laConstanţa, la hotelul „Flora” dinMamaia. De asemenea, cu prilejul aces-tei sărbători s-a desfăşurat un seminarprofesional la Baia Mare.

Mesajul adresat de Consiliul Camereituturor membrilor organizaţiei profe-sionale a fost citit în deschiderea festivi-tăţilor de către prof. univ. dr. HoriaNeamţu, preşedintele Camerei şi, res-pectiv, de Ana Dincă, vicepreşedinte alConsiliului – la Bucureşti şi de prof.univ. dr. Gheorghe Popescu, şefulDepartamentului Servicii pentruMembri – la Constanţa.

În alocuţiunea sa, prof. univ. dr. HoriaNeamţu, preşedintele CAFR, anunţândcontextul Zilei Naţionale a AuditorilorFinanciari din România, al căror patronspiritual este Sfântul Dumitru, a trans-mis calde felicitări celor care poartăacest nume, împreună cu urări de bine,fericire şi sănătate. Apoi, a dezvoltatpentru asistenţă principalele aspectecuprinse în Mesaj şi a conturat imagineaactuală a profesiei, punctând acţiunileîntreprinse de Consiliul şi ExecutivulCamerei pentru afirmarea şi buna des-făşurare a activităţii auditorilor finan-ciari.

Principala idee care ar trebui reţinutăeste aceea că auditorii financiari româniîntrunesc calităţile esenţiale pentruexercitarea cu înaltă competenţă amisiunilor pe care şi le asumă, situându-se pe acelaşi plan cu colegii europeni.

312/2013

Sărbătorirea Zilei Naţionale aAuditorului Financiardin România

Î

4

Astfel, după cum se ştie, CAFR a adop-tat integral încă de la înfiinţareStandardele Internaţionale de Audit şiCodul Etic emise de IFAC, care au fosttraduse şi retipărite ori de câte ori ausuferit modificări. De asemenea, orga-nizaţia profesională acordă maximăatenţie pregătirii profesionale atât înperioada de stagiatură, cât şi ulterior încadrul programelor de pregătire conti-nuă. Atât selecţia celor care doresc sădevină stagiari, programul lor de pregă-tire teoretică şi practică, cât şi examenulpentru acces la profesie se desfăşoarădupă criterii strict reglementate, confor-me standardelor şi practicilor interna-ţionale, cu exigenţă şi rigurozitate. Iarauditorii financiari beneficiază de con-diţii optime pentru pregătirea continuă,care se realizează, de asemenea, în con-formitate cu regulile şi practicile inter-naţionale. Temele propuse şi dezbătuteîn cadrul programelor de pregătire con-tinuă ţin seama în mod deosebit decerinţele practicii şi de subiectele demare actualitate şi interes, astfel încât săse asigure o împrospătare permanentă acunoştinţelor. Pentru a veni în sprijinulauditorilor financiari cursurile suntorganizate atât în sistem clasic, în săli

de curs, cât şi în sistem e-learning, ceeace facilitează desfăşurarea pregătirii într-o modalitate care ţine seama deopţiunile şi posibilităţile fiecăruia.

Cunoaşterea standardelor internaţionaleşi permanenta actualizare a expertizelorîn acest domeniu sunt, de asemenea,susţinute prin intermediul articolelorprofesionale publicate în cele două

reviste specializate editate de Cameră:„Audit Financiar” şi „Practici deAudit”. Şi cea mai bună dovadă a ridi-cării calităţii profesionale a auditorilorfinanciari o reprezintă creşterea an dean a ponderii calificativelor A în inspec-ţiile efectuate de Cameră.

O altă zonă abordată de preşedinteleHoria Neamţu a vizat măsurile dereformă a auditului aflate în pregătire lanivel european, dar şi internaţional încontextul preocupărilor de consolidarea sistemului financiar, legate de efortu-rile de depăşire a crizei economice şifinanciare. În această privinţă, ConsiliulCamerei a întreprins o largă consultarea membrilor săi în legătură cu propune-rile Comisiei Europene şi şi-a formulatpropriile opinii cu privire la măsurileproiectate, care în bună parte coincidcu cele ale Federaţiei Europene aContabililor, pe care le-a înaintat insti-tuţiilor europene competente. În esenţă,Consiliul Camerei apreciază că, în timpce unele dintre propunerile Comisieiprivind cerinţele specifice referitoare laauditul statutar al entităţilor de interespublic sunt utile şi ar avea şanse de acontribui la creşterea calităţii misiunilorde audit, altele ar trebui reanalizate

REPORTAJ l

întrucât nu vor duce la rezultatele scon-tate. De altfel, unele dintre propunerileavansate de Comisia Europeană voravea efecte dramatice asupra profesieide audit şi asupra furnizării serviciilorde audit şi nu se consideră oportună mo -dificarea din temelii a profesiei, într-operioadă destul de delicată, marcatăîncă de incertitudini economice. Deaceea, CAFR susţine necesitatea derulă-rii unor studii de impact şi a unor anali-ze mai detaliate înainte de adoptareaunor măsuri cu caracter obligatoriu cese pot dovedi esenţiale şi care potimpune companiilor poveri inutile.

Preşedintele Camerei a adus în discuţiecâteva probleme spinoase ale pieţeiauditului, insistând asupra faptului că ozonă importantă a acesteia – legată demisiunile de audit aferente proiectelorcu finanţare europeană – este marcatăde practici necorespunzătoare, careafectează principiile de responsabilitateşi eficienţă şi, în cele din urmă, calitateaprestaţiilor respective, generând o con-curenţă neloială. Concret, din dorinţade a câştiga o licitaţie de acest tip, uniiauditori financiari sau firme de auditacceptă tarife mult prea mici, care nugarantează un serviciu de calitate. În

context, preşedintele Horia Neamţu aamintit măsurile întreprinse de Cameră,în limitele permise de legile în vigoare,pe de o parte, pentru a determina auto-rităţile de management ale proiecteloreuropene să fie mai exigente în accepta-rea unor oferte subdimensionate aleunor firme de audit şi, pe de altă parte,pentru a întări monitorizarea calităţii

prestaţiilor la firmele respective.Această acţiune continuă, recent desfă-şurându-se dialoguri pe această temă cuministerele care au responsabilităţi îngestionarea fondurilor europene, spre ase asigura criterii şi reguli mai strictepentru calitatea misiunilor de audit con-tractate şi renunţându-se la practica dea considera preţul drept criteriu esenţialla atribuirea unui contract de audit înacest tip de misiuni.

În discuţii au fost aduse apoi şi măsurileluate de Cameră pentru asigurarea unorservicii mai bune pentru membri şi sta-giari. Astfel, odată cu modernizareasediului Camerei şi înfiinţarea celordouă reprezentanţe teritoriale la Iaşi şiBraşov s-au realizat condiţii pentru uncontact civilizat şi eficient, Executivulîndeplinindu-şi la un nivel calitativsuperior şi cu promptitudine activitateaîn relaţiile cu membrii Camerei.

În fine, pe plan internaţional a fostsubliniat rolul activ al Camerei atât încadrul organizaţiilor internaţionaleIFAC, FEE şi FIDEF – din care CAFRface parte ca membru de drept – pre-cum şi în relaţiile cu organizaţii profe-sionale din alte ţări pentru realizarea

5

ZIUA NAŢIONALĂ A AUDITORULUI FINANCIAR DIN ROMÂNIA

6 Audit financiar, anul XI

unui schimb permanent de informaţii,experienţe şi practici necesare asigurăriiunor misiuni de audit performante. Laora actuală Camera AuditorilorFinanciari din România este cunoscutăşi apreciată în lumea profesiei, iar audi-torii financiari români se bucură deapreciere şi respect.

Aşa cum se spune în finalul MesajuluiConsiliul CAFR adresat cu prilejul ZileiNaţionale a Auditorilor Financiari dinRomânia, ne vom strădui în continuare săfacem tot ceea ce depinde de noi, pentru a fimândri de faptul că faceţi parte dintr-un orga-nism profesional care reprezintă elita profesieicontabile româneşti.

Desigur, problemele profesiei nu suntpuţine şi ele se rezolvă treptat cu perse-verenţă, adoptându-se măsurile aflate însfera de competenţă a ConsiliuluiCamerei.

Important este să relevăm aici că, pen-tru a rezolva eficient problemele profe-siei, Consiliul Camerei întreprindedemersurile necesare şi adoptă măsurileaflate în sfera sa de competenţă. Ceeace considerăm necesar să subliniem estecă profesioniştii în audit sunt temeinicracordaţi la cerinţele perioadei pe care otrăim, sunt şi vor fi în continuare pregă-tiţi pentru a răspunde cu exigenţă pro-fesională, cu misiuni de calitate, scopu-lui îmbunătăţirii climatului de afaceri,întăririi încrederii în mecanismele pieţei,atât de necesară pentru revitalizarea şirelansarea economiei”.

În continuare, prof. univ. dr. AnaMorariu, preşedinte al ConsiliuluiCamerei, a transmis celor prezenţi înAula Universităţii „Artifex” MesajulColegiului Editorial Ştiinţific al revistei„Audit Financiar”, în care se spune:

„În primăvara acestui an revista AuditFinanciar, principala publicaţie editată deCamera Auditorilor Financiari dinRomânia, a consemnat un evenimentimportant: editarea numărului 100.

În cadrul strategiei de comunicare şi

imagine stabilite de conferinţele anualepentru revista Audit Financiar, orientări-le şi sarcinile trasate de Consiliul CAFRşi de Consiliul Editorial Ştiinţific alrevistei au vizat ridicarea calitativă aarticolelor, ancorarea materialelor publi-cate în cerinţele informării prompte aprofesioniştilor asupra celor mai noicercetări în domeniu în legătură cupracticile eficiente în materia audituluişi raportărilor financiare, precum şi pri-vind evenimentele cele mai importantedin viaţa internă şi internaţională a pro-fesiei. Calitatea revistei a fost recunos-cută atât de mediul academic românesc,cât şi în plan extern, articolele publicatefiind indexate în patru mari baze dedate internaţionale – Ulrich’s, ProQuest,Ebsco şi Cabells, recunoscute deConsiliul Naţional de Atestare aTitlurilor, Diplomelor şi CertificatelorUniversitare (CNATDCU), iar revistaeste inclusă în platforma editorialăromână SCIPIO.

În acest an, la iniţiativa preşedinteluiCa merei, prof. univ. dr. Horia Neam -ţu, au fost semnate acorduri de colabo-rare pentru promovarea profesiei prinvalorificarea cercetărilor ştiinţifice îndomeniu între Camera AuditorilorFinanciari din România şi Academia deStudii Economice din Bucureşti – Fa -cul tatea de Contabilitate şi Infor maticăde Gestiune, Facultatea de Economie şiAdministrarea Afacerilor din cadrulUniversităţii de Vest din Timişoara,Facultatea de Ştiinţe Economice şiGestiunea Afacerilor din cadrul Uni ver -sităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,Facultatea de Economie şi Admi nis -trarea Afacerilor din Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultateade Economie şi Administrarea Aface -rilor din cadrul Universităţii din Cra -iova, Universitatea „1 Decembrie 1918”din Alba Iulia, Universitatea „PetruMaior” din Târgu Mureş. Această cola-borare se realizează în principal prinintermediul revistei „Audit Financiar”.

Pe baza acestor acorduri, Camera şi

centrele universitare de cercetare se potconsulta mai eficient în vederea orientă-rii cercetărilor ştiinţifice spre teme demare actualitate de maxim interes pen-tru profesia de auditor financiar şi pen-tru dezvoltarea profesiei contabile îngeneral.

Premiile de excelenţă acordate anual deConsiliul Camerei pentru cele mai valo-roase articole publicate în revistă poartănumele „Constantin Ionete” şi„Alexandru Rusovici”, personalităţiale profesiei care au avut un aportimportant atât la crearea şi organizareaactivităţii de audit financiar în România,cât şi la afirmarea şi stimularea cercetă-rii ştiinţifice în acest domeniu prinintermediul revistei „Audit Financiar” șireprezintă o modalitate eficientă de sti-mulare a competiţiei editoriale şi publi-cistice în domeniu. În acest an, selecţio-narea lucrărilor ce urmează a fi premia-te a fost realizată de un juriu formatdin: prof. univ. dr. Ion Mihăilescu,membru în Colegiul Editorial Ştiinţific,prof. univ. dr. Maria Manolescu,membru în Colegiul Editorial Ştiinţific,prof. univ. dr. Vasile Răileanu, mem-bru în Colegiul Editorial Ştiinţific, prof.univ. dr. Pavel Năstase, director ştiinţi-fic, dr. Corneliu Cârlan, director edito-rial.

Premiile constau într-o plachetă şi unabonament pe un an în format electro-nic la revista „Audit Financiar”.

În încheiere, urăm revistei să continueseria succeselor editoriale înregistratepână în prezent, să-şi adapteze perma-nent activitatea la realităţile şi provocă-rile profesiei noastre, consolidându-şiînaltul nivel al materialelor publicate.”

Un moment semnificativ al acestei fes-tivităţi l-a constituit decernarea de cătreprof. univ. dr. Horia Neamţu a premii-lor revistei „Audit Financiar” pentruanul 2013, astfel:

u Premiul Constantin Ionete: prof.

REPORTAJ l

univ. dr. Ion Ionaşcu, de laAcademia de Studii Economice dinBucureşti, auditor financiar.

u Premiul Alexandru Rusovici:conf. univ. dr. Camelia DanielaHaţegan, de la Universitatea deVest din Timişoara, auditor finan-ciar.

u Premiul Alexandru Rusovici: dr.Ioana Iuliana (Pop) Grigorescu,de la Universitatea „1 Decembrie1918” din Alba Iulia şi Univer -sitatea din Lleida, Spania.

Cei premiaţi au mulţumit pentru atri-buirea acestor distincţii care reprezintăo importantă încurajare şi, totodată, unstimulent pentru cercetări viitoare înproblematica profesiei contabile şi deaudit şi şi-au reafirmat întregul sprijinpentru efortul editorial necesar realizăriirevistei „Audit Financiar”.

** *

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale aAuditorului Financiar din România, la28 octombrie a.c. la Baia Mare, în orga-nizarea firmei SDC Expert SRL şi subegida Camerei Auditorilor Financiaridin România, s-a desfăşurat un seminarprofesional în care au fost puse în dez-batere teme de mare actualitate pentruauditorii financiari.

În intervenţia sa în cadrul lucrărilor,prof. univ. dr. Horia Neamţu, preşe-dintele CAFR, a transmis celor prezenţisalutul Consiliului Camerei cu prilejulZilei Naţionale a Auditorului Financiardin România, împreună cu urări de suc-ces în activitatea profesională.Preşedintele Camerei a făcut apoi o tre-cere în revistă a principalelor problemecare preocupă profesioniştii în auditatât din ţară, cât şi pe plan internaţionalşi a prezentat punctul de vedere alConsiliului Camerei privind reformaauditului preconizată de Comisia euro-peană. Totodată, au fost puse în atenţiemăsurile adoptate de Cameră pentru

ridicarea calităţii profesionale a auditori-lor români prin organizarea la standar-de internaţionale a pregătirii continueprin cursuri – în sistem clasic, în săli,precum şi în sistem e-learning, împreu-nă cu facilităţile create prin moderniza-rea sediului Camerei şi înfiinţarea cen-trelor zonale de la Iaşi şi Braşov. Deasemenea, vorbitorul a insistat asupraunor aspecte de concurenţă neloială înpractica auditării unor proiecte cufinanţare europeană şi a enumerat acţiu-nile întreprinse de Cameră pentru com-baterea unor asemenea fenomene.

În continuare, au fost prezentate urmă-toarele teme profesionale: „Particula -rităţile auditului financiar ale proiectelorpostaderare, precizări şi comparaţii înlegătură cu termenii de referinţă” –Kameniczki Iosif Cornel, auditorfinanciar şi „Analiza numărului de audi-tori şi a firmelor de audit din zonă, aconcurenţei pe piaţă, posibilităţile şiavantajele asocierii între auditori” –Szmutku Zoltan, auditor financiar. l

712/2013

ZIUA NAŢIONALĂ A AUDITORULUI FINANCIAR DIN ROMÂNIA

8

La 6 noiembrie 2013, la sediul central alCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia, a avut loc o întâlnire regiona-lă profesională cu tema „Beneficiileutilizării Standardelor Internaţionalede Audit (ISA) şi propunerile actua-le privind reforma auditului”.

Scopul acestei întâlniri, organizată lainițiativa prof. univ. dr. Horia Neamțu,președintele CAFR, şi a Consiliului, l-areprezentat realizarea unui schimb deexperienţă şi de bune practici, în con-textul provocărilor actuale cu care seconfruntă profesia contabilă şi de auditdin regiunea de Sud-Est a Europei.

Dezbaterile profesionale au reunit pre-şedinţi şi reprezentanţi la nivel înalt ai

organizațiilor de auditori şi profesionişticontabili din Azerbaijan (Camera Audi -torilor din Republica Azerbaijan),Geor gia (Federaţia Contabililor şi Au di -to rilor Profesionişti din Georgia), Re -publica Moldova (Asociaţia Contabililorşi Auditorilor Profesionişti din Repu -blica Moldova), Rusia (Colegiul Audi -torilor din Rusia şi Institutul Naţional alProfesioniştilor Contabili, ManagerilorFinanciari şi Economiştilor - Samara) șiUcraina (Uniunea Auditorilor din Ucra -ina, Camera Auditorilor din Ucraina),precum şi auditori financiari, membri aiCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia. La eveniment au participatziarişti din televiziune, radio şi presa

scrisă din România.Lucrările întâlnirii au fost deschise deprof. univ. dr. Horia Neamţu, preşe-dintele CAFR, care a adresat urări de„Bun venit!” participanţilor, reprezen-tanţi ai unor organizaţii profesionalestrăine cu care Camera are beneficerelaţii de colaborare şi schimb de expe-rienţă, precum şi auditorilor financiariprezenţi la eveniment, care s-au arătatinteresaţi de tema supusă dezbaterii.Un moment important în cadrul mani-festării l-a constituit semnarea de cătreprof. univ. dr. Horia Neamţu, preşe-dintele Camerei Auditorilor Financiaridin România, şi Alexandr Ruf, preşe-dintele Colegiului Auditorilor din Rusia,a unui Acord de colaborare între celedouă organizaţii profesionale, prin carese pun bazele unor acţiuni de interescomun pe linia comunicării pe temeprofesionale şi a schimbului de expe-rienţă, în contextul preocupărilor exis-tente în cele două ţări pentru reformaprofesiei contabile şi de audit şi conver-genţa reglementărilor legale spre unlimbaj profesional comun, modern, înconformitate cu tendinţele internaţiona-le în domeniu.Cu ocazia semnării acordului prof. univ.dr. Horia Neamţu, preşedinteleCAFR, a înmânat preşedinteluiColegiului Auditorilor din Rusia,Alexandr Ruf, o plachetă în care estemarcat acest eveniment.Reprezentanţi ai organizaţiilor profesio-nale străine au transmis mesaje de salutparticipanţilor, mulţumind pentru pri-mirea care le-a fost rezervată şi pentru

Întâlnire profesională regională

Audit financiar, anul XI

posibilitatea de a realiza un dialog directpe teme de mare actualitate ale auditu-lui financiar şi profesiei contabile îngeneral. Cu acest prilej, Vahid No vru -zov, președintele Camerei Auditorilordin Republica Azerbaijan, a anunţatconferirea de către organizaţia profesio-nală pe care o reprezintă a titlului de„auditor emerit al Republicii Azer -baijan” preşedintelui CAFR, prof. univ.dr. Horia Neamţu, împreună cu oinsignă simbolică drept recunoaştere arolului important al acestuia în stabilireaşi promovarea relaţiilor între CAFR şiCamera Auditorilor din RepublicaAzerbaijan.

La rândul său, Lilia Grigoroi, preşe-dintele Asociaţiei Contabililor şiAuditorilor Profesionişti din RepublicaMoldova, a înmânat prof. univ. dr.Horia Neamţu, preşedintele CAFR, oscrisoare de felicitare cu prilejul ZileiNaţionale a Auditorului Financiar dinRomânia, cuprinzând urări de bine,sănătate şi realizări pentru întărirea pro-fesiei de auditor.

În continuare, au fost prezentate urmă-toarele teme: prof. univ. dr. HoriaNeamţu, preşedintele CAFR - „Bene -ficii ale aplicării ISA-urilor şi propuneri-le de reformă a auditului”; Vahid No -vruzov, preşedintele Camerei Audi to ri -lor din Republica Azerbaijan - „Servicii -le de audit și răspunderea în Azerbai -jan”; Alexandr Ruf, președinteleColegiului Auditorilor din Rusia - „As -pecte practice ale implementării ISA înpractica de audit din Rusia”; prof. univ.dr. Ana Morariu, vicepreşedinte,

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia - „Valențe și provocări privindaplicarea Standardelor Internaţionale deAudit în Romania”; Viktoria Lisina,vicepreşedinte, Uniunea Auditorilor dinUcraina - „Utilizarea StandardelorInternaţionale de Audit în Ucraina”;Revaz Dzadzamia, membru alConsiliului Federației Contabililor șiAuditorilor Profesionişti din Georgia - „Reformele actuale pentru implemen-tarea standardelor internaţionale înGeorgia”; prof. univ. dr. TatianaDănescu, membru al ConsiliuluiCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia - „Noi reglementări europeneîn raportarea financiară”; Lilia Grigo -roi, preşedinte și Marina Şelaru, direc-tor executiv, Asociaţia Contabililor şiAuditorilor Profesionişti din RepublicaMoldova - „Situaţia curentă în utilizarea

SIA în Republica Moldova şi propunerila reforma auditului”; Dimitry A.Yakovenko, preşedinte, InstitutulNaţional al Profesioniştilor Contabili,Managerilor Financiari şi Econo miş -tilor, Rusia - Samara - „Reforma con-trolului de stat şi municipal în Rusia înetapa actuală: asemănări şi deosebirifaţă de controlul financiar indepen -dent”; Oleksandr Boiko, vicepreşedin-te, Camera Auditorilor din Ucraina: - „Privire de ansamblu asupra pieţei deaudit din Ucraina”.

În finalul lucrărilor, prof. univ. dr.Horia Neamţu a apreciat înaltul nivelal prezentărilor şi al întâlnirii în general,care a creat cadrul unui util dialog întrecei prezenţi, generator de idei şi soluţiipentru activităţile organizaţiilor profe-sionale participante. l

912/2013


IntroducereObiectivul acestui studiu constă îndeterminarea factorilor care ar putea săinfluenţeze nivelul prezentărilor deinformaţii privind părţile afiliate dincadrul raportărilor financiare anuale. Înacest sens, s-au avut în vedere rezultate-le studiului nostru Îndeplinirea cerinţelorIAS 24 – „Prezentarea informaţiilor referi-toare la părţile afiliate” de către companiilelistate la BVB, publicat în revista „AuditFinanciar” nr. 11/2013, în cadrul căru-ia, prin intermediul analizei de conţinuta situaţiilor financiare pregătite de com-paniile româneşti listate la BVB, a fost

Cercetare privind factorii care au capacitatea de a influenţa nivelul prezentărilorde informaţii referitoare lapărţile afiliateconform cerinţelor IAS 24

* Drd., Universitatea Babeş – Bolyai, Şcoala Doctorală Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail: alexandracor [email protected]

** Prof. univ. dr., Universitatea Babeş – Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail:[email protected]

Alexandra CORLACIU* & Adriana TIRON TUDOR**

Cuvinte cheie: IAS 24, raportare financiară, părţi afiliate, informaţii părţi afiliate

Research on the Factors that Influence theLevel of Related Party Disclosures as Requiredby ISA 24The objective of this study is to determine the factors that influence the related partydisclosures made by Romanian companies listed on BVB in their annual reports. Basedon the disclosure index values that were documented in the article Compliance withISA 24 - "Related party disclosures" by companies listed on BSE (Corlaciu & Tiron-Tudor, 2013), published in "Audit Financiar" journal no. 11/2013, through inferential sta-tistical analysis, we have analyzed the existence of correlation between the disclosureindex and nine possible factors of influence. The research reveals that there is a medi-um to low intensity between the related party disclosures and two independent vari-ables: ownership structure and quality of auditors.Key words: IAS 24, financial reporting, related party, related party disclosuresJEL Classification: M40

Abstract

concluzionat faptul că, în general, infor-maţiile privind părţile afiliate sunt dez-văluite într-o măsură medie spre mică(index de prezentare informaţii global -0.42 puncte).

Ca o continuare a studiului menţionat,în cercetarea de faţă s-a încercat deter-minarea factorilor care ar putea săinfluenţeze nivelul acestor prezentări deinformaţii. În acest sens, sunt analizaţinouă factori (variabile), grupaţi în treicategorii: i) mărimea şi performanţafinanciară a companiei, ii) caracteristici-le capitalului, iii) calitatea situaţiilorfinanciare.

Considerăm că acest studiu prezintăimportanţă pentru utilizatorii situaţiilorfinanciare, întrucât relevă factorii careau / nu au capacitatea de a influenţaprezentările de informaţii referitoare lapărţile afiliate din cadrul raportărilorfinanciare.

Cunoaşterea în domeniuÎn cadrul literaturii de specialitate existănumeroase studii care, prin intermediulunor analize bazate pe modelare statisti-că, încearcă să determine factorii ceinfluenţează prezentările de informaţii(impuse de diferite referenţiale contabi-le) din cadrul raportărilor financiareanuale.

Dintre astfel de cercetări, le menţionămpe cele realizate de: Buzby (1975) citatde Cooke (1989), Street (2001), Beattieet al. (2004), Hashim & Saleh (2007),Campbell & Slack (2008), Hossain(2008), Mohammed (2010) etc. Peransamblu, cercetările anterioare audemonstrat faptul că, în funcţie de cir-cumstanţele specifice, există corelaţieîntre nivelul prezentărilor de informaţiiefectuate în cadrul raportărilor financia-

re şi factori cum sunt: mărimea compa-niei, calitatea managementului, acţiona-riat, cotaţia la bursă, industrie etc.

MetodologiePentru început, au fost formulate treiipoteze de cercetare, după cum urmea-ză:

H1: Nivelul prezentărilor de informaţii pri-vind părţile afiliate depinde de mărimeacompaniei şi de performanţa sa financiară.Factorii (variabilele) prin interme-diul cărora a fost cuantificată mări-mea companiei sunt: valoarea cifreide afaceri şi valoarea activelor totale,iar factorii (variabilele) prin interme-diul cărora a fost cuantificată per-formanţa financiară sunt: valoarearezultatului net al exerciţiului finan-ciar (profit / pierdere) şi valoareaactivului net contabil (a capitalurilorproprii).

H2: Nivelul prezentărilor de informaţii pri-vind părţile afiliate depinde de caracteristi-cile capitalului. În acest sens, au fostluaţi în considerare trei factori(variabile): originea capitalului(românesc / străin), natura capitalu-lui (privat / de stat), structura acţio-nariatului (concentrat / dispersat).

H3: Nivelul prezentărilor de informaţii pri-vind părţile afiliate depinde de calitateasituaţiilor financiare. Calitatea situaţii-lor financiare a fost cuantificată, perând, prin intermediul a trei factori(variabile): categoria de cotare dinsecţiunea BVB (I, II, III), referenţia-lul contabil pe baza căruia sunt rea-lizate situaţiile financiare (OMF,IFRS), calitatea auditorilor financiari(auditori din Big 4, alţi auditori).

Aceste ipoteze au fost testate cu ajuto-rului programului statistic SPSS 17.0,prin intermediul analizelor privind core-laţia şi regresia liniară.

Analiza corelaţiei presupune evaluareaputerii de asociere dintre două variabileşi are drept indice coeficientul de core-laţie Pearson, care ia valori între [-1 şi1]1. Dacă există o legătură între celedouă variabile (reliefată de coeficientulde corelaţie), aceasta poate fi analizatăprin intermediul regresiei liniare, o meto-dă de predicţie ce presupune estimareavalorii unei variabile Y în funcţie devaloarea cunoscută a unei alte variabileX. Regresia liniară poate fi simplă saumultiplă, în funcţie de numărul devariabile independente care sunt luateîn considerare la estimarea valorii varia-bilei dependente. Formulele matematiceale regresiei liniare sunt exprimateastfel:

è Regresia liniară simplă:

y = a + bx,

unde: y = variabila dependentă ;a = interceptor (valoarea pentru

x=0);b = coeficientul de regresie (canti -

tatea cu care se modifică y atunci când x se modifică cu ounitate);

x = valoarea variabileiindependente.

è Regresia liniară multiplă:

y = α1x1 + α2x2 + α3x3 + .................... + αnxn + ε

unde: y = variabila dependentă - expli-cativă, endogenă, rezultativă;

x1, x2, ..., xn = variabilele indepen-dente - explicative, exogene,factoriale, predictorii;

ε = eroare - perturbare, eroare demăsurare.

În cazul studiului de faţă, variabiladependentă este indicele prezentăriiinformaţiilor privind părţile afiliate(DI), iar variabilele independente suntcei nouă factori prezentaţi mai sus încadrul celor trei ipoteze de cercetare:

1112/2013

PĂRŢILE AFILIATE

1 Valoarea „0” indică neasocierea dintre variabile, iar valorile „-1” şi „1” indică asocierea puternică dintre variabile - negativă, respectiv poziti-vă. Totodată, corelaţia este semnificativă din punct de vedere statistic atunci când nivelul de semnificaţie (p) este mai mic decât 0.05.


ipoteza 1: cifra de afaceri – CA, activetotale – AT, rezultatul financiar – RF,activul net – AN; ipoteza 2: origineacapitalului (OC), natura capitalului(NC), structura acţionariatului (SA);ipoteza 3: categoria la bursă (CB), re -ferenţial contabil (RC), auditor (AUD).

În cele ce urmează sunt prezentaterezultatele prelucrărilor statistice.

Rezultate obţinute1. VERIFICAREA IPOTEZELOR

FORMULATE

Într-o primă etapă, ipotezele formulateau fost testate prin intermediul regresieiliniare simple (variabila dependentă afost analizată, pe rând, în corelaţie cu

fiecare dintre cele nouă variabile inde-pendente şi pentru fiecare an în parte,i.e. 2008 - 2012).

Verificarea H1: nivelul prezentărilor deinformaţii privind părţile afiliate depinde demărimea companiei şi de performanţa safinanciară.

CORLACIU & TIRON TUDOR l

După cum se poate observa din tabe-lul 1, în toate cazurile analizate coefi-cientul de corelaţie Pearson2 (coloana„coeficientul standard Beta” din tabel)are valori foarte apropiate de 0 (întreminim – 0.006 şi maxim 0.241), iarvalorile pragului de semnificaţie (coloa-na „Sig” din tabel) sunt cu mult maimari decât 0.05. Prin urmare, se poate

afirma faptul că nu există nicio legăturăîntre variabila dependentă (DI) şi celepatru variabile independente (CA, AT,RF, AN) pentru niciunul din cei cinciani luaţi în considerare în studiul nos-tru. În concluzie, ipoteza 1 este respin-să, ceea ce înseamnă că măsura în carecompaniile româneşti listate la BVBprezintă informaţii referitoare la părţile

afiliate nu depinde de mărimea (cuanti-ficată prin cifră de afaceri, respectivactive totale) şi performanţa lor finan-ciară (cuantificată prin rezultat finan-ciar, respectiv activ net).

Verificarea H2: Nivelul prezentărilor deinformaţii privind părţile afiliate depinde decaracteristicile capitalului

1312/2013

PĂRŢILE AFILIATE

2 Conform literaturii şi practicii de specialitate, valorile coeficientului Pearson ar trebui interpretate astfel: [-0.25 - 0.25] – nu există nicio relaţie;(0.25 – 0.50) şi (-0.25 – -0.50) – relaţie slabă; (0.50 – 0.75) şi (-0.50 – -0.75) – relaţie moderată; (0.75 – 1) şi (-0.75 – -1) – relaţie puternică.


După cum se poate observa din tabe-lul 2, coeficientul Pearson are valoriapropiate de 0 pentru variabilele inde-pendente „originea capitalului” şi „na -tura capitalului” pe toată durata celorcinci ani cuprinşi în studiu. De aseme-nea, valorile pragului de semnificaţie încazul celor două variabile sunt cu multmai mari decât intervalul de încredere de 0.05.

În consecinţă, se poate afirma faptul cănu există legătură între variabila depen-dentă (DI) şi aceste două variabile inde-pendente (OC, NC).

În ceea ce priveşte variabila „structuraacţionariatului”, coeficientul Pearsonare valori mai mari pentru perioadaanalizată, după cum urmează: 0.733 în2008, 0.602 în 2009, 0.354 în 2010,0.255 în 2011 şi 0.454 în 2012. În plus,valoarea pragului de semnificaţie este

mai mică decât intervalul de încrederede 0.05 (0.000 în 2008, 2009 şi 2012,0.007 în 2010, 0.053 în 2011), ceea ceînseamnă că legătura dintre variabileeste statistic semnificativă.

Prin urmare, putem afirma că întrevariabila dependentă DI şi variabilaindependentă SA există corelaţie petoată durata cuprinsă în analiza noastră,de o intensitate moderată în primii doiani şi slabă în ultimii trei.

Având în vedere cele de mai sus, ipote-za a 2-a este parţial acceptată, ceeace înseamnă că măsura în care compa-niile româneşti listate la BVB prezintăinformaţii referitoare la părţile afiliatenu depinde de originea capitalului (românescsau străin) şi nici de natura acestuia (de stat sau privat), însă depinde, într-ooarecare măsură, de structura acţio -nariatului.

Concret, societăţile care au o structurăconcentrată a acţionarilor au tendinţade a prezenta mai multe informaţii pri-vind părţile afiliate faţă de companiile alcăror acţionariat este dispersat, care, deregulă, prezintă mai puţine astfel deinformaţii.

Această realitate poate fi explicată prinfaptul că, de regulă, în cazul entităţilorcu structură dispersată a capitaluluiexistă mulţi acţionari minoritari, care,fie sunt indiferenţi, fie nu au capacitateade a constrânge persoanele însărcinatecu pregătirea raportărilor financiare sărespecte întocmai cerinţele privind pre-zentarea de informaţii referitoare lapărţi afiliate.

Verificarea H3: Nivelul prezentărilor deinformaţii privind părţile afiliate depinde decalitatea situaţiilor financiare.


După cum se poate observa din tabelul3, coeficientul Pearson are valori apro-piate de 0 pentru variabilele indepen-dente „categoria la bursă” şi „referen-ţialul contabil” pe toată durata celorcinci ani cuprinşi în studiu. De aseme-nea, valorile pragului de semnificaţie încazul celor două variabile sunt cu multmai mari decât intervalul de încrederede 0.05. În consecinţă, se poate afirmacă nu există legătură între variabiladependentă (DI) şi aceste două variabi-le independente (CB, RC).

În ceea ce priveşte variabila „auditori”,coeficientul Pearson are valori mai maripentru primii patru din cei cinci anianalizaţi, după cum urmează: 0.5893 în2008, 0.630 în 2009, 0.341 în 2010,0.365 în 2011 şi 0.236 în 2012. În plus,valoarea pragului de semnificaţie estemai mică decât intervalul de încrederede 0.05, excepţie făcând anul 2012(0.000 în 2008 şi 2009, 0.009 în 2010,0.005 în 2011 şi 0.072 în 2012), ceea ceînseamnă că legătura dintre variabileeste statistic semnificativă în cazul pri-milor patru ani analizaţi. Prin urmare,se poate afirma faptul că între variabiladependentă DI şi variabila independen-tă AUD există corelaţie (de o intensitateslabă) pentru primii patru ani cuprinşiîn analiza noastră.

Având în vedere cele de mai sus, ipote-

za a 3-a este parţial acceptată, ceeace înseamnă că măsura în care compa-niile româneşti listate la BVB prezintăinformaţii referitoare la părţile afiliatenu depinde de categoria de listare la BVB (I,II, III) şi nici de referenţialul contabil pebaza căruia sunt întocmite situaţiilefinanciare (OMF, IFRS), însă depinde,într-o oarecare măsură, de calitatea audito-rilor. Concret, societăţile ale căror situa-ţii financiare sunt auditate de auditoridin Big 4 au tendinţa de a prezenta maimulte informaţii referitoare la părţileafiliate decât cele ale căror situaţii finan-ciare sunt auditate de alţi auditori, dinafara Big 4. Această realitate poate fiexplicată prin faptul că, de regulă, audi-torii din Big 4 lucrează pe baza unorformate standard de situaţii financiare,ce cuprind informaţii mai detaliate cuprivire la aspectele care se bucură de o

oarecare importanţă în cadrul referen-ţialului IFRS (printre care şi aspectelereferitoare la părţi afiliate). În ceea cepriveşte corelaţia foarte slabă dintrevariabila dependentă DI şi variabilaindependentă AUD din anul 2012,aceasta poate fi explicată prin faptul că,odată cu trecerea la referenţialul IFRS,formatele standard ale situaţiilor finan-ciare au fost schimbate de majoritateacompaniilor, indiferent de calitateaauditorilor financiari, pentru a cores-punde noilor cerinţe.

2. FUNCŢIA REGRESIONALĂ APREZENTĂRILOR DE INFORMAŢIIPRIVIND PĂRŢILE AFILIATE

După verificarea celor trei ipoteze delucru şi, implicit, a celor nouă variabileindependente, a rezultat faptul că există

1512/2013

PĂRŢILE AFILIATE

3 Nu se ia în considerare valoarea negativă a coeficientului Pearson, deoarece aceasta rezultă ca urmare a codificării făcute cu scopul de a pre-lucra datele în SPSS: 1 - auditori Big 4, 2 – alţii, şi nu are influenţe reale asupra sensului corelaţiei dintre variabile


corelaţie între variabila dependentă - DIşi două variabile independente: structu-ra acţionariatului (concentrat / disper-sat) - SA, respectiv calitatea auditorilor(din Big 4, alţii) - AUD.

În etapa următoare a studiului, s-aîncercat crearea unui model statisticcare explică nivelul prezentărilor deinformaţii privind părţile afiliate încazul companiilor din eşantionul anali-zat. În acest sens, modelul format dinvariabila dependentă DI şi cele douăvariabile independente SA şi AUD afost testat prin intermediul regresieiliniare multiple, metoda de introducere„Enter” (variabilele sunt introduse înmodel toate deodată). Descriereamodelului din punct de vedere matema-tic este redată mai jos:

DI = coeficient1*SA + + coeficient2*AUD +

+ coeficient erori constante

După cum reiese din tabelul 4, coefi-cientul Pearson (R) are valori cuprinseîntre 0.399 şi 0.777, de unde rezultă căîntre aceste trei variabile există corelaţiede o intensitate medie (spre mică în anii2011, 2010, 2012 şi spre mare în anii2008, 2009). Pe de altă parte, modelulregresional alcătuit din cele trei variabileexplică 60.3% din variaţia informaţiilorreferitoare la părţi afiliate în anul 2008,52% în anul 2009, 18.7% în anul 2010,15.9% în anul 2011 şi 21.4% în anul2012.

Conform tabelului 5, coeficientul nive-lului de semnificaţie (Sig.) este mai micdecât intervalul de încredere de 0.05,ceea ce confirmă reprezentativitateamodelului.

Tabelul 6 prezintă valoarea coeficienţi-lor corelaţiei şi, prin urmare, funcţiaprezentărilor de informaţii referitoare lapărţile afiliate în cazul companiilor lista-te la BVB poate fi formulată, pentrufiecare an cuprins în studiu, astfel:

2008: (-23.85*SA) + (-6.14*AUD) + 88.352009: (-14.67*SA) + (-8.72*AUD) + 83.47


2010: (-10.54*SA) + (-5.30*AUD) + 73.802011: (-6.28*SA) + (-6.42*AUD) + 71.152012: (-15.62*SA) + (-1.95*AUD) + 73.35

ConcluziiÎn cercetarea de faţă, prin intermediulstatisticii inferenţiale (analiza corelaţieişi a regresiei liniare simple şi multiple),s-a verificat dependenţa valorii indiceluiprezentărilor de informaţii referitoare lapărţi afiliate de anumiţi factori cantita-tivi şi calitativi, precum: cifra de afaceri,active totale, rezultat financiar, activnet, originea capitalului, natura capitalu-lui, structura acţionariatului, categoriade cotare la bursă, referenţialul pe bazacăruia sunt întocmite situaţiile financia-

re, calitatea auditorilor externi.Rezultatele analizei indică faptul că, îngeneral, există o legătură de intensitatemedie spre mică între nivelul DI şi

structura acţionariatului, pe de o parte,şi calitatea auditorilor externi, pe de altăparte, în timp ce între restul factorilormenţionaţi şi DI nu există corelaţie. l

1712/2013

PĂRŢILE AFILIATE

Beattie V. et al, (2004), A methodology for analysing and evaluating nar-ratives in annual reports: a comprehensive descriptive profile and metricsfor disclosure quality attributes, Accounting Forum, Vol. 28. no.3:205–236;

Campbell D., Slack R. (2008), Narrative Reporting: Analysts’Perceptions of its Value and Relevance, ACCA Research Reportno.104;

Cooke T. E., (1989a), Disclosure in the corporate annual reports ofSwedish companies, Accounting and Business Research, Vol 19,no 74: 113–124;

Cooke T. E., (1989b), Voluntary corporate disclosure by Swedish compa-nies, Journal of International Financial Management and Accounting,Vol. 1, no 2: 171–195;

Corlaciu A., Tiron - Tudor A., (2011), Related Party Transactions -Overview, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica,Faculty of Sciences, “1 Decembrie 1918” University, AlbaIulia, Vol. 2 no. 13: 6.

Getachew R.T., (2013), The regulation of related party transactions inthe Ethiopian financial sector: with special focus on bank, Thesis forMaster Degree Addis Ababa University School of Law,Ethiopia;

Hashim F, Saleh N Mohd, (2007), Voluntary Annual ReportDisclosures by Malaysian Multinational Corporations, MalaysianAccounting Review, Vol. 6. no 1: 129-156;

Hossain M., (2008), The Extent of Disclosure in Annual Reports ofBanking Companies: The Case of India, European Journal ofScientific Research, Vol. 4: 660-681;

Mohammed R., Alwi K., Jamil C.Z.M., (2010), SustainabilityDisclosure among Malaysian Sharáh-Compliant listed Companies:

Web Reporting, Issues in Social and EnvironmentalAccounting, Vol. 3, no. 2: 160-179;

Street, D., (2001), Observance of International Accounting Standards:Factors explaining non-compliance, ACCA Research Report, Vol.74: 1-127;

Tiron-Tudor A., Ratiu R.V., (2010), How Transparent Are CompaniesListed On The Bucharest Stockexchange When Disclose ThemConsolidated Financial Statements?, Annales UniversitatisApulensis Series Oeconomica, Faculty of Sciences, “1Decembrie 1918” University, Alba Iulia, Vol. 1 no. 12: 17.

Tiron – Tudor A., Dragu I.M., (2010), Impact Of InternationalFinancial Reporting Standards On Accounting PracticesHarmonization Within European Union - Particular Case OfIntangible Assets, Annales Universitatis Apulensis SeriesOeconomica, Faculty of Sciences, “1 Decembrie 1918”University, Alba Iulia, Vol. 1 no. 12: 18.

Deloitte (2011), International Financial Reporting StandardsCompliance questionnaire 2011;

Ernst & Young, (2011), IFRS Core Tools – International GAAPDisclosure Checklist Based on International Financial ReportingStandards in issue at 30 September 2011;

KPMG (2011), IFRS disclosure checklist 2011;PricewaterhouseCoopers, (2011), IFRS disclosure checklist 2011;PricewaterhouseCoopers, (2011), A practical guide to new IFRSs for

2011,www.cnvm.ro;***Raportările financiare pentru perioada 2008-2012 ale celor 70

de societăţi comerciale listate la BVB, regăsite pe paginile webale respectivelor societăţi

Referinţe bibliografice


* Asistent univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Catedra de Contabilitate şiAudit, email: [email protected]

** Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, email: [email protected]

Cuvinte cheie: armonizare, sectorul public, IPSAS, UE

The aim of this paper was to determine the stage of public sectoraccounting harmonization at EU level. The motivation that led theauthors to analyze the level of public sector accounting harmo-nization at EU level was the importance and implications of thisphenomenon. With this in view, the authors have conducted aquantitative research related to public sector accounting harmo-nization at EU level. The importance of accounting harmonization

is given by the need for transparency and comparability in finan-cial reporting of public institutions. The results of research haveshown that, although most countries of EU have began to applyIPSAS, this process will be tedious and also expensive.Key words: harmonization, public sector, IPSAS, EUJEL Classification: M40, M41, M48

Consideraţii privind

Considerations on Harmonization of the Public Accounting in the EUMember States

Abstract

armonizarea contabilă în sectorulpublic la nivelul UE

Melinda Timea FÜLÖP * & Andrei Răzvan CRIŞAN **

IntroducerePornind de la conceptul de armonizarecontabilă, acesta fiind subiectul lucrăriide faţă, am structurat lucrarea în douăpărţi majore, prima fiind o cercetare denatură calitativă, constituită din aspecteteoretice, factori determinanţi şi cauzeale nevoii de armonizare contabilă,abordarea în literatura de specialitate,iar cea de-a doua parte este o cercetarede natură cantitativă, bazată pe analizamăsurii în care statele membre U.E. res-pectă prevederile StandardelorInternaţionale de Contabilitate pentruSectorul Public (IPSAS).

Lipsa omogenităţii sistemelor contabile,existentă la nivel internaţional, inclusivla nivelul Comunităţii EconomiceEuropene, defineşte situaţia contabilită-ţii publice în contextul internaţionalactual. Astfel, armonizarea contabilădevine un obiectiv important, care tre-buie urmărit la nivelul sectorului public(Tabără&Ionescu, 2009, p. 11).

Prin autoritate publică se înţelege unorgan public, adică un colectiv organi-zat de oameni care exercită prerogative-le de putere publică fie printr-o activita-te statală, fie printr-o activitate dinadministraţia locală autonomă(Georgescu&Beţianu, 2009, p.87).

Din punct de vedere economic, institu-ţiile publice prezintă următoarele parti-cularităţi:

l În general, acestea nu desfăşoarăactivităţi productive, economice;

l Consumă importante valori mate-riale;

l Operaţiunile de încasări şi plăţi sederulează prin trezoreria statului;

l Îndeplinesc anumite funcţii social-publice sau unele activităţi cu carac-ter economic de interes public.

Instrumentele prin care se realizeazăarmonizarea contabilă în sectorulpublic la nivel internaţional sunt

Standardele Internaţionale de Conta -bilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).Acestea au fost întocmite de către Con -siliul pentru Standarde Interna ţionalede Contabilitate pentru Sectorul Public(IPSASB), un organism independent alFederaţiei Internaţionale a Contabililor(IFAC). Obiectivul general al IPSASBeste de a servi interesul public prin dez-voltarea de standarde de contabilitatede înaltă calitate pentru utilizarea lanivel mondial de către entităţile din sec-torul public pentru întocmirea situaţii-lor financiare cu scop general. Începândcu anul 1998, IPSASB a emis în total 32de referenţiale. Acest lucru va sporicalitatea şi transparenţa raportării finan-ciare în sectorul public şi întărireaîncrederii publicului în managementulfinanciar al sectorului public(Nistor&Ştefănescu, 2012, p. 88).

IPSAS-urile se referă atât la raportareafinanciară pe baza contabilităţii de casă,cât şi a celei de angajamente. Guverneleadoptă IPSAS-urile în vederea îmbună-tăţirii calităţii şi a comparabilităţii infor-maţiilor financiare raportate de cătreentităţile sectorului public din întreagalume, în scopul sprijinirii furnizăriiinformaţiilor superioare din punct devedere calitativ (Ungureanu, 2009, p. 42).

Abordarea în literaturade specialitate

a armonizării contabile din

sectorul publicConceptul de armonizare în domeniulcontabilităţii desemnează procesul dealiniere, compatibilizare, a normelorcontabile ale diverselor state dinUniunea Europeană.

Totodată, procesul de armonizare astandardelor internaţionale de contabili-tate este de a reduce sau de a depăşidiferenţele la nivel mondial, în scopulde a ajunge la o mai bună comparabili-tate europeană şi internaţională a situa-ţiilor financiare (Choi et al, 2005, TironTudor, 2010).

Măsurarea armonizării contabile inter-naţionale permite factorilor de deciziedin sfera contabilităţii să evalueze efec-tul recomandărilor lor şi să identificeaspectele asupra cărora trebuie să-şiconcentreze eforturile în viitor (Pierceand Weetman, 2005). Acest lucru estefoarte important, având în vedere căregimul de aplicare al IFRS prindeavânt (Ali, 2005).

1912/2013

ARMONIZAREA CONTABILĂ ÎN SECTORUL PUBLIC


Încercările timpurii de evaluare a inter-naţionalizării contabilităţii au expuslipsa considerabilă de comparabilitateîntre normele şi reglementările contabi-le valabile în jurisdicţii diferite (e.g.,Nair and Frank, 1981; McKinnon andJanell, 1984; Doupnik and Taylor,1985), dar cu puţine referiri la procesulde armonizare în sine. Problemele demetodologie asociate cu aceste studiitimpurii au fost examinate în detaliu decătre Nobes (1992), Tay şi Parker(1990) şi van der Tas (1992). Totodată,au mai existat o serie de cercetări careau încercat să indice comparabilitateasituaţiilor financiare în scopul evaluăriiimpactului procesului de armonizare(Fontes et al., 2005).

O serie de cercetări au fost întreprinseîn vederea clasificării sistemelor de con-tabilitate din diferite ţări (Gray &Morris, 2007). Radebaugh&Gray (2002)şi Choi&Meek (2005) au analizat acestepropuneri, care au fost derivate atâtdeductiv, cât şi inductiv (Gray &Radebaugh, 2002), folosind conceptede drept, economie, fiscalitate, antropo-logie şi sociologie. Pentru Gray şiMorris (2007) schemele care analizeazăproblema de clasificare de la diferiteniveluri de reducere sunt disproporţio-nate în raport logic. Bazat pe tematransparenţei, studiul lui Gray şi Morris(2007) se referă la literatura de speciali-tate existentă pentru a prezenta celecinci niveluri de clasificare a sistemelorde contabilitate.

Subiectul implicaţiilor standardizării şiarmonizării contabile la nivel naţional şiinternaţional a fost analizat de Onica &Chebac (2008). Autorii subliniază încăde la început ideea conform căreiaStandardele Internaţionale de RaportareFinanciară (IFRS) vizează armonizareaprincipiilor şi procedurilor contabileutilizate pentru elaborarea şi prezenta-rea situaţiilor financiare.

Se subliniază şi principala cauză a aces-tui fenomen, şi anume globalizarea eco-nomică.

Obiectivele procesului de armonizarecontabilă sunt determinate de condiţiieconomice, sociale şi geopolitice. Deasemenea, sunt menţionate principaleleobiective ale acestui proces, care seconcretizează în acţiuni precum creareaunei terminologii uniforme în zonacontabilităţii sau elaborarea principiilorcontabile generale.

Se evidenţiază existenţa a două sistemecontabile principale şi anume sistemulcontabil continental european şi siste-mul contabil anglo-saxon. Autorii con-cluzionează că procesul de armonizaretrebuie totuşi să ţină seama de necesită-ţile statelor şi că o construire a unui sis-tem internaţional de contabilitate repre-zintă un proces politico-strategic com-plex, luând în considerare interesele fie-cărui stat.

Adoptarea unui set unic de standardede contabilitate pe bază de angajamentela toate nivelurile de administraţiepublică pe întreg teritoriul UE ar pre-zenta beneficii incontestabile pentrugestionarea sectorului public şi pentruguvernanţă. Contabilitatea pe bază deangajamente la nivel microeconomic însectorul public ar trebui să ducă laîmbunătăţirea eficacităţii şi a eficienţeiadministraţiei publice şi să faciliteze asi-gurarea de lichidităţi, condiţie indispen-sabilă pentru funcţionarea serviciuluipublic.

Pentru elaborarea de statistici macroe-conomice privind administraţiile publi-ce şi având în vedere articolul 338 dinTratatul de Funcţionare a UniuniiEuropene, datele statistice necesare ar ficonsiderabil îmbunătăţite dacă toateentităţile publice ar utiliza standardecontabile armonizate. Aceasta ar permite utilizarea unor tabele de cores-pondenţă comune pentru a transpuneconturile entităţilor în conturi confor-me cu Securities and ExchangeComission (SEC), ceea ce ar facilita în mod considerabil procesul de verifi-care statistică.

Studiu de caz privindarmonizarea contabilă

în sectorul public1. ASPECTE INTRODUCTIVE

Studiul de caz realizat de noi vizeazădeterminarea măsurii în care sistemelede contabilitate publică din statelemembre ale Uniunii Europene aplicaurecomandările şi principiile Standar -delor Internaţionale de Contabilitatepentru Sectorul Public la nivelul anului2012. În acest sens, am analizat un nu -măr de 6 aspecte pentru fiecare statmembru UE şi anume: prezentarea si -tuaţiilor financiare, consolidarea situaţii-lor financiare, recunoaşterea şi măsura-rea activelor, recunoaşterea şi măsurareaprovizioanelor, implementarea Stan -dardelor Internaţionale de Conta bilitatepentru Sectorul Public (IPSAS) şi refor-mele din domeniul contabilităţii publi-ce. Am avut in vedere că este adecvat săne limităm la aceste aspecte din consi-derente de comparabilitate, deoareceacestea au fost informaţiile regăsite lacele mai multe din statele membre.

2. METODOLOGIA DE CERCETARE

În vederea realizării studiului de caz şi,totodată, pentru îndeplinirea obiective-lor propuse, am analizat conformitateacu principiile şi recomandărileStandardelor Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public(IPSAS) pentru fiecare din statele mem-bre U.E., luând în considerare următoa-rele aspecte:

l Prezentarea situaţiilor financiare –dacă situaţiile financiare cuprindelementele prevăzute de IPSAS şiîn ce măsură;

l Consolidare – dacă procesul deconsolidare se desfăşoară conformrecomandărilor IPSAS;

l Recunoaşterea şi măsurarea active-lor – dacă criteriile de măsurare şi

FÜLÖP & CRIŞAN l

recunoaştere a activelor în situaţiilefinanciare sunt conforme cu princi-piile şi recomandările IPSAS;

l Recunoaşterea şi măsurarea provi-zioanelor – dacă criteriile de măsu-rare şi recunoaştere a provizioane-lor în situaţiile financiare sunt con-forme cu principiile şi recomandă-rile IPSAS;

l Implementarea IPSAS – dacă serealizează sau se intenţionează a serealiza sau, în caz contrar, obstaco-lele care stau în calea implementăriiacestor standarde;

l Reforme – dacă se realizează sau seintenţionează a se realiza reformeîn domeniul contabilităţii publice şi,dacă este cazul, baza de fundamen-tare a acestora.

Pentru fiecare dintre aceste aspecte, s-aanalizat modul în care se respectă prin-cipiile şi prevederile IPSAS de către sta-tele membre ale Uniunii Europene.Rezultatul acestei analize se concreti-zează în tabelul 1, în cadrul căruia s-aufolosit pentru codificare cifrele 0, 1 şi 2,având următoarele semnificaţii: cifra 0semnifică aplicarea unor principii şirecomandări diferite de cele ale IPSAS,

cifra 1 semnifică aplicarea unor princi-pii şi recomandări parţial conforme cucele ale IPSAS, iar cifra 2 semnificăaplicarea unor principii şi recomandăriconforme cu cele ale IPSAS. Spaţiiledin tabel care nu conţin niciuna dinaceste cifre semnifică faptul că nu suntoferite informaţii relevante cu privire laaspectele analizate. Sursa principalăfolosită pentru realizarea acestui studiude caz este reprezentată de studiulOverview and comparison of public accountingand auditing practices in the 27 EU MemberStates, realizat de Ernst & Young înanul 2012.

2112/2013



3. REZULTATELE ANALIZEIPe baza rapoartelor de ţară din docu-mentul sus-menţionat, am identificat cedirecţii urmează fiecare stat membru cuprivire la prezentarea situaţiilor finan-ciare, procesul de consolidare, recu-noaşterea şi măsurarea activelor şi pro-vizioanelor, implementareaStandardelor Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public,respectiv reformele întreprinse de statulrespectiv în domeniul contabilităţiipublice. Rezultatele studiului efectuatde noi sunt prezentate în Tabelul 1.

Dintre statele membre U.E., 41% nuoferă informaţii despre conformitateaprezentării informaţiilor în situaţiilefinanciare ale instituţiilor publice custandardele IPSAS. Pentru 29% dintrestatele membre prezentarea informaţii-lor este conformă cu principiile şi reco-mandările IPSAS, în timp ce 22% dinstatele membre U.E. prezintă informa-ţiile din situaţiile financiare ale instituţii-lor publice, respectând parţial principiileşi recomandările IPSAS. Un singur statmembru – şi anume România – prezin-tă aceste informaţii folosind ca referinţălegislaţia naţională în vigoare, iarLuxemburg prezintă aceste informaţiiîntr-un mod diferit de principiile impu-se de IPSAS (Figura 1).

Dintre statele membre, 33% nu oferăinformaţii legate de procesul de conso-lidare în cazul situaţiilor financiare aleinstituţiilor publice şi tot 33% dintrestatele membre efectuează acest procesdiferit de principiile şi recomandărileIPSAS. În cazul a 15% dintre statelemembre, procesul de consolidare asituaţiilor financiare a instituţiilor publi-ce se efectuează conform cerinţelorIPSAS, în timp ce 19% dintre statelemembre ale Uniunii Europene nu efec-tuează consolidare în cazul instituţiilorpublice (Figura 2).

În cazul a 56% din statele membreU.E., măsurarea şi recunoaşterea active-lor se face cu respectarea principiilor şirecomandărilor IPSAS, 18% din state

FÜLÖP & CRIŞAN l

nu respectă aceste standarde pentrurecunoaşterea activelor, 15% din statelemembre nu oferă informaţii cu privirela conformitatea cu IPSAS, iar restul de11% respectă parţial principiile şi reco-mandările IPSAS cu privire la măsura-rea şi recunoaşterea activelor în situaţii-le financiare ale instituţiilor publice(Figura 3).

S-a constatat că 63% dintre statelemembre ale Uniunii Europene respectăparţial principiile şi recomandărileIPSAS cu privire la măsurarea şi recu-noaşterea elementelor de natura provi-zioanelor. În proporţie de 19% statelemembre nu folosesc IPSAS ca referinţăpentru măsurarea şi recunoaşterea pro-vizioanelor. Pe de altă parte, 11% dintrestatele membre respectă principiile şirecomandările IPSAS privitoare la acestaspect, iar 7% – nu oferă informaţiireferitoare la conformitatea acestuiaspect cu principiile şi recomandărileIPSAS (Figura 4).

Dintre statele membre U.E., 67% nuintenţionează să implementeze efectivIPSAS, din varii motive, cel mai puter-nic obstacol în calea acestei implemen-tări fiind reprezentat de costurile ridica-te pe care le-ar presupune. În 18% din-tre statele membre U.E., IPSAS suntimplementate parţial, 11% dintre statelemembre nu oferă informaţii referitoarela acest aspect, în timp ce un singur stat– şi anume Spania – a demarat procesulde implementare a IPSAS în ianuarie2011 (Figura 5).

În 48% dintre statele membre aleUniunii Europene nu sunt preconizatereforme în contabilitatea publică în vii-torul apropiat, 26% dintre statele mem-bre au adoptat sau adoptă în prezentreforme în contabilitatea publică, iarrestul de 26% nu oferă informaţii refe-ritoare la acest aspect (Figura 6).

Ca o concluzie generală a acestui stu-diu, putem afirma că procesul de armo-nizare contabilă internaţională în siste-mul public este departe de a fi o priori-tate pentru statele membre ale Uniunii

2312/2013



Europene, existând foarte multe aspec-te de raportare financiară care nu suntconforme cu Standardele Internaţionalede Contabilitate pentru Sectorul Public.

ConcluziiConcluzia la care am ajuns în urmaacestui studiu este că implementareaIPSAS este un proces care a fost dema-rat într-un singur stat membru alUniunii Europene – şi anume Spania.Principalele obstacole care stau în caleaprocesului de implementate IPSAS suntreprezentate de costurile ridicate sau denecesitatea unor modificări legislativesubstanţiale. De asemenea, în unele ţăriacest proces este îngreunat de diferen-ţele foarte mari dintre IPSAS şi stan-dardele aplicate la nivel naţional. ÎnRomânia, spre exemplu, IPSAS suntaplicate parţial, iar reglementările legaleîn vigoare la nivel naţional au ca sursăde inspiraţie IPSAS, fără însă a se facereferire directă la aceste standarde.

Concret, 67% dintre statele membreU.E. nu intenţionează să implementezeefectiv IPSAS, din varii motive, cel maiputernic obstacol în calea acestei imple-mentări fiind reprezentat de costurileridicate pe care le-ar presupune. În 18%dintre statele membre U.E., IPSAS suntimplementate parţial, 11% nu oferăinformaţii referitoare la acest aspect.

Considerarea ca elemente componenteale eşantionului a statelor membre aleUniunii Europene constituie o limităaferentă acestei cercetări. O altă limităeste reprezentată de luarea în considera-re a celor şase aspecte, deşi astfel se asi-gură comparabilitatea. În perspectivă,putem lua în considerare efectuareaacestei cercetări pe un eşantion maicuprinzător, care să conţină un numărmai mare de ţări decât statele membreale Uniunii Europene şi un număr maimare de criterii analizate, având învedere totuşi o asigurare rezonabilă acomparabilităţii. l

FÜLÖP & CRIŞAN l

Ali, M. J. (2005), Synthesis of EmpiricalResearch on International AccountingHarmonization and CompliancewithInternational Financial ReportingStandards, Journal of AccountingLiterature, Vol. 24;

Choi, F.D.S., Frost, C.A. & Meek, G.K. (2005), Internationalaccounting (5th ed.), Upper SaddleRiver, New Jersey: PearsonEducation Inc.

Doupnik, T. S., and M. E. Taylor(1985), An Empirical Investigation ofthe Observance of IASC Standards inWestern Europe, ManagementInternational Review, Vol. 25, No.1, 1985.

Fontes, A., Rodrigues, L.L. & Craig, R.(2005), Measuring convergence ofNational Accounting Standards withInternational Financial ReportingStandards, Accounting Forum, vol.29, no. 4: 415–436

Georgescu, I., Beţianu, L. (2009),Calitate în contabilitatea instituţiilorpublice, Editura Universităţii„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

McKinnon, S. M. and P. Janell (1984),The International Accounting StandardsCommittee: A Performance Evaluation,The International Journal ofAccounting, Vol. 19, No. 2, 1984.

Nair, R. D. and W. G. Frank (1981),The Harmonization of InternationalAccounting Standards, 1973–1979,The International Journal ofAccounting, Vol. 16, No. 2;

Nistor, C.S., Ştefănescu, C.A., Public vs.Banking Sector Accounting – How FarIs Romania from InternationalReferential?, Acta UniversitatisDanubius, Vol. 8, no.3/2012

Nobes, C.(1992), InternationalClassification of Financial Reporting,2nd ed., Routledge;

Onica, M., Chebac. N. (2008),Implications of Standardization and

Harmonization of Accounting forRomania, EuroEconomica

Pierce, A. & Weetman, P. (2002),Measurement of de factoHarmonization: Implications ofNon-Disclosure for ResearchPlanning and Interpretation,Accounting and Business Research,32(4): 259-273

Radebaugh, L.H. & Gray, S.J. (2002),International Accounting &Multinational Enterprises, 5th editionNew York: John Wiley

Tabără, N., Ionescu, A. (2009),Armonizarea contabilă internaţională asectorului public, RFPC nr.4/2009,

Tay, J. S. W., and R. H. Parker (1990),Measuring International Harmonizationand Standardization, Abacus, Vol. 26,No. 1;

Tiron Tudor A. (2010), Romanian publicinstitutions financial statements on theway of harmonization with IPSAS,Accounting and ManagementInformation Systems, Vol. 9, No. 3,pp. 422–447

Ungureanu, G.F. (2009), Actualizări laStandardele Internaţionale deContabilitate pentru Sectorul Public(IPSAS), modificări de fond la nivelulanului 2009, Internal Auditing &Risk Management, nr. 13-14

Van der Tas, L. G (1988)., MeasuringHarmonization of Financial ReportingPractice, Accounting and BusinessResearch, Spring;

Ernst & Young (2012), Overview andcomparison of public accounting andauditing practices in the 27 EU MemberStates, Final Report, Prepared forEurostat: http://epp.eurostat.ec.eu -ropa.eu/portal/page/portal/government_finance_statistics/documents/study_on_public_accounting_and_audi-ting_2012.pdf

Bibliografie

Motivaţia, obiectiveleşi metodologia

cercetăriiTranziţia la raportarea IFRS în cazulfirmelor de investiţii (SSIF) constituieun subiect de actualitate, care comportăunele controverse generate de limitărileinerente unui proces aflat încă în deru-lare. Lucrarea îşi propune să analizezedeopotrivă oportunităţi şi avantaje aso-ciate raportării conform IFRS, dar şiunele dificultăţi şi dezavantaje asociateadoptării şi implementării noilor cerinţede raportare financiară. Studiul de cazeste canalizat în zona cuantificăriiimpactului pe care tranziţia la noilestandarde de raportare financiară îlcomportă asupra performanţelor finan-ciare raportate de intermediarii careactivează pe piaţa românească de capi-tal. Metodologia cercetării a avut învedere: (i) revizuirea unor referinţe rele-vante din literatura internaţională şinaţională de specialitate; (ii) analizainformaţiilor obţinute prin tehnici de

2512/2013

Cercetări privindtranziţia la IFRS a firmelor de investiţii

* Prof. univ. dr., Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureş, e-mail: [email protected]** Lector univ. dr., Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureş, e-mail: [email protected] *** Prep. univ. drd., Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureş, e-mail: [email protected]

Tatiana DĂNESCU*, Ovidiu SPĂTĂCEAN** & Mihaela MATEIU (MAN)***

Cuvinte cheie: firme de investiţii, raportări financiare IFRS, performanţe financiare,ajustări de conformitate IFRS, limitări inerente, analiza cost-beneficiu

Research upon the IFRS Transition ofInvestment FirmsThe process of adoption and implementation of International Financial ReportingStandards (IFRS) is arousing a great interest in the context of capital markets’ global-ization, being subject of extensive current research whose results may generate somereal controversy. The transition to IFRS-based reporting system could not bypass thecategory of authorized, regulated and supervised entities in the capital market area,which became the subject of applying IFRS beginning from the reporting period endedat 31 December 2011. This paper aims to capture some controversial aspects regarding the application ofIFRS by the investment firms, as intermediaries in the Romanian capital market land-scape. Identifying and analyzing the strengths and significant weaknesses associatedwith the process of transition to IFRS reporting, as well as assessing the impact ofIFRS adoption on the financial performance reported by these entities, reflect othermajor objectives assumed during the investigative steps that have supported theauthors’ research.Key words: investment firms, IFRS reporting, financial performances, IFRS compliance

adjustments, inherent limitations, difficulties of implementation, cost-benefitanalysis

JEL Classification: M42

Abstract


DĂNESCU, SPĂTĂCEAN & MATEIU (MAN) l

investigare bazate pe chestionare; (iii)inspectarea raportărilor financiare IFRSdisponibile pe paginile oficiale de inter-net ale intermediarilor în perioada2011-2012; (iv) determinarea ajustărilorde conformitate IFRS prin raportare lasituaţiile financiare întocmite în confor-mitate cu reglementările naţionale(RAS); (v) cuantificarea impactului ajus-tărilor de conformitate IFRS asupraperformanţelor financiare ale entităţiloranalizate; (vi) identificarea factorilor deinfluenţă relevanţi în recunoaştereaajustărilor de conformitate IFRS. Înscopul prezentului articol, sintagma„firmă de investiţii” face referire la so -cietăţile de servicii de investiţii financia-re (SSIF), entităţi definite de legislaţianaţională ca fiind o categorie relevantăa intermediarilor pe piaţa de capital.

Raportarea performanţelor

financiare în accepţiunea referenţialuluiIASB – determinări calitative

şi cantitativeÎn literatura de specialitate se regăsescnumeroase studii privind avantajele,precum şi inconvenientele aplicării pen-tru prima dată a IFRS în întocmireasituaţiilor financiare. Un exemplu înacest sens îl constituie un studiu al luiBall (2006) ce prezintă avantajele direc-te pentru investitori pe care le compor-tă întocmirea situaţiilor financiare con-form IFRS, printre care relevante sunt:oferirea unor informaţii exacte şi com-plete; costuri mai scăzute în legătură cuprocesarea informaţiilor financiare; pre-cum şi reducerea diferenţelor interna-ţionale în standardele de contabilitate,care ajută într-o anumită măsură la eli-minarea barierelor în ceea ce priveşteachiziţiile şi cesionările transfrontaliere.Probleme legate de costul implementă-rii IFRS au fost prezentate de Suzanne

Fifield et al. (2012) printr-o analiză asu-pra costurilor şi beneficiilor implemen-tării IFRS în Irlanda, UK şi Italia.Rezultatele obţinute au întărit concluzii-le altor studii întreprinse (Darenidou etal., 2006; PwC, 2006) potrivit cărora,deşi costurile implementării IFRS pot fitranzitorii, deseori sunt necesare resursesuplimentare şi o revizuire a sistemelorIT. Mai mult decât atât, majoritateacompaniilor au fost nevoite să angajezepersonal suplimentar sau să utilizezesub-contractori pentru implementareaIFRS, operând schimbări substanţialepentru adaptarea sistemelor informaţio-nale, care au ocazionat costuri inopor-tune pentru funcţionarea în paralel cucele existente. O treime dintre compa-niile analizate au fost nevoite să alocepeste 1.000.000 £ pentru costuri deexternalizare, suplimentar costurilorinterne implicate.

Jermakowicz E. şi Gornik-TomasyewskiS. (2006) au realizat un studiu privindadoptarea şi implementarea IFRS decătre entităţile cotate din zona UE.Studiul s-a bazat pe un chestionar apli-cat pentru 112 companii cotate la bur-sele din UE, iar în baza răspunsurilorprimite autorii au concluzionat că: (1)majoritatea respondenţilor au adoptatIFRS nu doar în scopul consolidării, aşacum erau obligaţi să o facă începând cuanul 2005; (2) procesul de adoptare şiimplementare IFRS este unul costisitorşi complex; (3) companiile nu se aşteap-tă să reducă costurile de capital prinimplementarea IFRS; (4) cei mai mulţirespondenţi tind să fie de acord cubeneficiile şi costurile asociate tranziţieila raportarea IFRS; (5) companiile seaşteaptă la o creştere semnificativă avolatilităţii în rezultatele financiare; (6)complexitatea IFRS, precum şi lipsaunor ghiduri privind implementarea şiinterpretarea uniformă sunt provocăricheie în convergenţă; şi (7) majoritatearespondenţilor nu ar adopta IFRS dacă un astfel de proces nu ar fi obli -gatoriu.

Numeroase alte studii tratează efecteleadoptării IFRS asupra poziţiei financia-re şi a performanţei companiilor anali-zate. Dintre aceste studii, menţionăm cafiind relevant cel al autorilor Iatridis şiDalla (2011), care au examinat modul încare adoptarea IFRS în cadrul compa-niilor din sectorul industrial din Greciaa afectat poziţia financiară şi perfor-manţele financiare. Rezultatele obţinuteîn urma analizei efectuate prin utilizareaunui model de regresie (care surprindediferenţele dintre perioada pre-oficială aadoptării IFRS şi perioada propriu-zisăa adoptării IFRS) au arătat că imple-mentarea IFRS a influenţat în modpozitiv profitabilitatea societăţilor anali-zate, dar a avut şi un impact negativasupra lichidităţii acţiunilor tranzacţio-nate pentru aceşti emitenţi. Un studiusimilar a fost realizat de Stent, Bradburzşi Hooks (2010) pe un eşantion de 56de companii listate la bursa de valoridin Noua Zeelandă. Autorii au ajuns laconcluzia că adoptarea IFRS comportăun impact major asupra modului în caresunt evaluate şi prezentate datoriile(care cresc pentru 75% din companiileanalizate ca urmare a creşterii impozitu-lui pe profit şi a recunoaşterii beneficii-lor acordate angajaţilor), dar şi asupracapitalurilor proprii, în sensul în care57% din societăţile analizate au înregis-trat o scădere a acestora.

Un alt studiu privind impactul imple-mentării IFRS asupra venitului net şi acapitalurilor proprii a fost realizat asu-pra companiilor listate la bursa dinItalia de către Cordazzo M. (2012).Autorul sugerează faptul că societăţilecotate pe piaţa de capital italiană, obli-gate să adopte IFRS, nu au intenţionatsă adopte IFRS înainte de a deveni obli-gatorii şi nu au fost motivate să con-veargă la standardele internaţionale. Deasemenea, studiul arată că performanţe-le financiare raportate de entităţi suntfavorizate de tranziţia la IFRS dinmoment ce rezultatele obţinutedemonstrează un impact pozitiv şi sem-nificativ asupra rezultatului net, dar, maiales, asupra capitalurilor proprii.Ajustările relative care susţin un impactpozitiv asupra rezultatului net determi-nat potrivit IFRS se referă la combinăride întreprinderi şi active necorporale, întimp ce impozitul pe profit evidenţiazăun semnificativ efect negativ. Întrucâtimpactul individual al acestor ajustăriaplicate rezultatului net şi capitalurilorproprii oferă o măsură cantitativă a

domeniilor de non-conformare, studiulreflectă importanţa unor tratamentecontabile diferite şi evidenţiază diver-genţele existente între standardele italie-ne de contabilitate şi IFRS.

În măsurarea şi raportarea performan-ţelor financiare ale entităţilor, literaturade specialitate (Feleagă N. et al., 2002)reţine două curente opozabile, careconstituie fundamentele teoretice pecare se sprijină filosofia referenţialuluicontabil naţional (armonizat cu directi-vele europene) şi referenţialulinternaţional IASB :

è conceptul restrictiv al rezultatului exer-ciţiului (engl. current operating con-cept), care nu acceptă includerea încontul de profit sau pierdere decâta consecinţelor financiare ale tran-zacţiilor şi evenimentelor curenteapărute în cursul desfăşurării nor-male a afacerilor, cu imputarea asu-pra rezervelor a tranzacţiilor şi eve-nimentelor în afara exploatării.

è conceptul extins al rezultatului exerci-ţiului (engl. all inclusive concept),

potrivit căruia rezultatul cuprindetoate elementele care afecteazăcreşterea sau diminuarea capitaluri-lor proprii în cursul perioadei deraportare, cu excepţia distribuirilorde dividende şi a mişcărilor de capi-tal social.

Abordarea performanţei financiare prinprisma conceptului restrictiv este pre-luată de cadrul naţional de raportarefinanciară aplicabil firmelor de investiţii(Regulament CNVM 4/2011), undeperformanţa financiară este măsuratăprin profitul perioadei, ca diferenţăîntre venituri totale şi cheltuieli totale(inclusiv cele de natură extraordinară),în acord cu spiritul directivelor europe-ne. Pe de altă parte, conceptul extinseste specific filosofiei referenţialuluicontabil IASB, care în cadrul IAS 1Prezentarea situaţiilor financiare defineşterezultatul global ca expresiei a măsurăriiperformanţelor financiare. Astfel, rezul-tatul global cuprinde toate componen-tele de profit sau pierdere şi alte ele-mente ale rezultatului global. Acesteadin urmă se referă la elemente de veni-

2712/2013

TRANZIŢIA LA IFRS

Procesul de adoptare şiimplementare a StandardelorInternaţionale de RaportareFinanciară (IFRS) suscită uninteres major în contextulglobalizării pieţelor de capi-tal, fiind supus unor amplecercetări de actualitate, alecăror rezultate pot fi subiec-tul unor reale controverse.Tranziţia către sistemul deraportare bazat pe IFRS nuputea să ocolească categoriaentităţilor autorizate, regle -men tate şi supravegheate îndomeniul pieţei de capital


turi şi cheltuieli (inclusiv ajustările dinreclasificare), care nu sunt recunoscuteîn profit sau pierdere potrivit cerinţelorIFRS, relevante fiind: (i) modificăriledin surplusul de reevaluare; (ii) câştigu-rile şi pierderile actuariale din planurilede beneficii ale angajaţilor; (iii) câştigu-rile şi pierderile care rezultă din conver-sia situaţiilor financiare ale unei opera-ţiuni din străinătate; (iv) câştigurile şipierderile din investiţiile în instrumente-le de capitaluri proprii evaluate la valoa-rea justă prin alte elemente ale rezulta-tului global; (v) partea eficientă din câş-tiguri şi pierderi pentru instrumentelede acoperire împotriva riscurilor într-oacoperire împotriva riscurilor asociatefluxurilor de trezorerie. Deoarece rezul-tatul global redă expresia unor câştigurisau pierderi latente, opinăm că aceastămăsură a performanţei surprinde cu oacurateţe sporită modificările în capita-luri proprii pe parcursul perioadei deraportare, altele decât acele modificăricare rezultă din tranzacţiile cu proprie-tarii.

Acceptând faptul că măsurarea perfor-manţei financiare constituie una dintredivergenţele semnificative existente înprezent între referenţialul internaţionalIASB şi reglementările contabile naţio-nale (RAS) aplicabile SSIF, eforturile

noastre de cercetare au fost canalizateîn direcţia cuantificării ajustărilor deconformitate IFRS aplicate asuprarezultatului contabil raportat conformRAS şi a determinării impactului asupraperformanţelor financiare ale SSIF.

Controverse privind obligativitatea

raportării conform IFRS

în cazul firmelor de investiţii

În calitatea lor de entităţi reglementateşi supravegheate de o autoritate publică(Autoritatea de SupraveghereFinanciară), societăţile de servicii deinvestiţii financiare (SSIF) au devenitsubiect al raportării conforme cu IFRSîncepând cu exerciţiul financiar încheiatla 31.12.2011. Procesul de tranziţie dela raportarea conform reglementărilorcontabile naţionale aplicabile acestorentităţi (Regulament CNVM 4/2011) laraportarea conform IFRS este în plinădesfăşurare şi comportă unele contro-verse, care merită o atenţie deosebitădeopotrivă din partea autorităţii de

reglementare, cât şi a personaluluiimplicat în acest proces.

Obligativitatea raportării conform IFRSde către SSIF a fost instituită prin efectulunui act normativ emis de autoritatea desupraveghere a pieţei de capital dinRomânia, respectiv Instrucţiunea nr.6/2011 privind aplicarea StandardelorInternaţionale de Raportare Financiarăde către entităţi autorizate, reglementateşi supravegheate de Comisia Naţionalăa Valorilor Mobiliare. În forma sa iniţia-lă, acest act normativ prevedea obligati-vitatea întocmirii unor seturi distincte desituaţii financiare în conformitate cuIFRS, pentru perioadele de raportareîncheiate la 31.12.2011 şi 31.12.2012.Aceste situaţii financiare urmau să fiepregătite prin retratarea informaţiilorfinanciare prezentate în situaţiile finan-ciare anuale în conformitate cu regle-mentările contabile naţionale aplicabile(RAS) şi comportă mai degrabă uncaracter informativ din moment ce nureprezintă baza de raportare financiară înrelaţie cu utilizatorii externi, alţii decâtacţionarii SSIF şi autoritatea de supra-veghere. Mai mult decât atât, actul nor-mativ preciza în mod expres faptul căsituaţiile financiare conforme cu IFRSnu pot fi invocate ca fundament al deciziei deinvestiţii, ceea ce echivalează cu menţine-


Tranziţia la raportarea performanţelor financiare

conform IFRS poate determina volatilităţi majore în rezultatele perioadei,

ca urmare a ajustărilor de conformitate. În aceste condiţii, deciziile economice ale

investitorilor pot fi sensibil influenţate, afectândperspectivele de dezvoltare ale entităţilor, în condiţiile

în care rezultatele operaţionale sunt negativ influenţate decontextul actual ce caracterizează volumul activităţii de

tranzacţionare pe piaţa de capital din România

rea reglementărilor contabile naţionaleca bază a raportării financiare ale SSIFîn relaţie cu cea mai importantă catego-rie de utilizatori externi – investitorii. Înopinia noastră, o astfel de prevederepoate induce o percepţie de subminare a cre-dibilităţii situaţiilor financiare conformecu IFRS având în vedere obiectivul pri-mordial al acestora de a servi utilizatori-lor externi ca bază pentru fundamenta-rea deciziilor economice. Cu toate aces-tea, elaborarea unui al doilea set desituaţii financiare conforme cu IFRSconstituie o etapă importantă de pregă-tire în scopul alinierii sistemului deraportare financiară SSIF în vedereatrecerii la raportarea IFRS ca bază unicăde raportare.

Actul normativ prevedea obligativitatearealizării unui audit statutar al situaţiilorfinanciare conforme cu IFRS, cu scopulde a asigura o opinie avizată privindintegritatea informaţiilor financiareraportate, în condiţiile în care SSIFaveau obligaţia de a audita situaţiile financia-re întocmite conform RAS ca bază a rapor-tării financiare. Considerăm că obligati-vitatea auditării situaţiilor financiareIFRS determină o creştere semnificativă acosturilor de asigurare a conformităţii, încontextul în care un raport de revizuireemis potrivit ISRE 2400 ar fi fost sufi-cient pentru a semnala principaleleneconformităţi în raportarea IFRS, laun cost suportabil de SSIF.

Faptul că SSIF au făcut obiectul rapor-tării conforme cu IFRS în temeiul unuiact normativ – şi nu ca efect al unorhotărâri luate în acest sens de persoane-le însărcinate cu guvernanţa corporativă– nu a fost lipsit de inconvenientemajore pentru aceste entităţi, care auavut dificultăţi în respectarea termenului deraportare impus iniţial (180 zile de laînchiderea exerciţiului financiar 2011),chiar şi în contextul în care raportarea

IFRS a fost introdusă ca obligaţie aSSIF începând cu luna februarie a anu-lui 20111. În consecinţă, autoritatea desupraveghere a dispus prelungirea acestuitermen cu 90 de zile, prin Dispunerea deMăsuri nr. 14/2012. Considerăm căaceastă prelungire a termenului de ra -portare a fost consecinţa firească a unorlimitări inerente în procesul de implemen-tare a IFRS, descrise în continuare.

Oportunităţi şi limităriinerente în procesul de

implementare a IFRS de către firmele de investiţii

Un studiu iniţiat de Asociaţia Brokerilorîn cursul lunii ianuarie 2013 şi-a propussă analizeze percepţia persoanelorînsărcinate cu guvernanţa şi a con-ducerii sau altor persoane relevan-te ale SSIF cu privire la oportu-nitatea adoptării IFRS la nive-lul intermediarilor care ope-rează pe piaţa de capitaldin România, evaluândtotodată capacita-tea tehnică,opera-

ţională şi financiară de a implementasisteme contabile adecvate pentruraportarea conformă cu IFRS. Îndemersul cercetării noastre am conside-rat acest studiu ca fiind relevant pentrua surprinde poziţia firmelor de investiţiiîn legătură cu adoptarea IFRS, prin eva-luarea avantajelor şi dezavantajelor aso-ciate acestui proces.

Demersurile cercetării au vizat un eşan-tion de 32 de entităţi (SSIF), fiind obţi-nute răspunsuri de la 15 entităţi (SSIF),ceea ce evidenţiază o rată satisfăcătoarede răspuns (46,87%). Din sfera cercetă-rii au fost eliminate instituţiile de creditcare furnizează inclusiv servicii de in -ves tiţii financiare pentru clienţi. Aceastăomisiune este explicată prin faptul căaceste entităţi, fie deţin calitatea de so -cietăţi cotate pe o piaţă reglementată de

2912/2013

TRANZIŢIA LA IFRS

1 A se vedea Instrucţiunea CNVM 3/2011 aprobată prin Ordinul preşedintelui CNVM 11/03.02.2011 publicat în M.O. 145/28.02.2011, carea instituit pentru prima dată obligativitatea SSIF de a raporta conform IFRS pentru perioadele de raportare încheiate la 31.12.2010 şi31.12.2011. Acest act normativ a fost abrogat în luna decembrie a anului 2011, prin Instrucţiunea CNVM 6/2011.


capital şi sunt subiectul raportării con-form cu IFRS începând cu anul 2007,fie se constituie sub forma unor gru-puri care au obligaţia de a raporta situa-ţii financiare consolidate conform cuIFRS începând cu anul 2006. În conse-cinţă, aceste entităţi nu experimenteazăîn prezent dificultăţi de implementare aIFRS într-o manieră similară entităţilorcare adoptă şi aplică pentru prima datăIFRS.

Rezultatele obţinute şi prelucrate încadrul acestei investigaţii pot fi sinteti-zate astfel:

a) Referitor la utilitatea întocmirii unui aldoilea set de situaţii financiare anualeconform IFRS

Majoritatea entităţilor chestionate auconfirmat faptul că întocmirea unui aldoilea set de situaţii financiare conformIFRS pentru exerciţiul financiar 2011 afost o etapă utilă pentru alinierea siste-mului de raportare financiară SSIF învederea trecerii la raportarea IFRS cabază unică de raportare. Printre argu-mentele formulate în acest sens, reţi-nem următoarele: (i) persoanele respon-sabile cu implementarea sistemului deraportare IFRS au experimentat realeprovocări în ce priveşte familiarizareacu noile cerinţe de raportare; (ii) rapor-tarea IFRS facilitează obţinerea unuigrad ridicat de comparabilitate a situa-ţiilor financiare şi sporeşte utilitateaacestora în fundamentarea deciziiloreconomice adoptate de investitorii stră-ini. Cu toate acestea, 20% dintre entită-ţile investigate au considerat că întocmi-rea unui al doilea set de situaţii financia-re conform IFRS nu a reprezentat oetapă utilă în procesul de tranziţie, invo-când în acest sens ineficienţa analizeicost-beneficiu sau lipsa unui personaladecvat pregătit pentru întocmireasituaţiilor financiare conforme cu IFRS.Un procent semnificativ (13%) dintrerespondenţi au apreciat că întocmireaunui al doilea set de situaţii financiareconform IFRS a fost atât o etapă utilă

din punct de vedere al familiarizării cunoile cerinţe de raportare, cât şi unainoportună deoarece a necesitat resursefinanciare şi umane suplimentare, încondiţiile deteriorării semnificative acondiţiilor de piaţă.

b) Referitor la aspectele negative (dificultăţi)şi aspectele pozitive (beneficii) ale raportă-rii IFRS

La nivelul eşantionului analizat, cincientităţi au indicat atât aspecte pozitive,cât şi aspecte negative asociate cu pro-cesul de tranziţie la raportarea IFRS,nouă entităţi au remarcat doar aspectenegative, iar o entitate a pus în evidenţădoar aspecte pozitive.

În acest context, surprindem o atitudinerezervată în rândul entităţilor chestiona-te cu privire la conştientizarea avantaje-lor asociate raportării IFRS. În modconcret, aspectele negative au avut învedere:

è costuri ridicate cu pregătirea perso-nalului responsabil în procesul deraportare IFRS;

è costuri operaţionale semnificativeprivind modificarea programelorinformatice şi a sistemelor deraportare;

è costuri suplimentare privind audita-rea statutară a situaţiilor financiareconforme cu IFRS;

è cadrul de raportare armonizat cudirectivele europene oferă o bazăcorespunzătoare pentru fundamen-tarea deciziilor economice care suntmai apropiate de specificulmediului autohton de afaceri;

è lipsa unei infrastructuri adecvate însprijinul entităţilor (SSIF) care ra -portează conform IFRS: cursuri şiseminarii de pregătire profesională;ghiduri profesionale aplicabile înraportarea IFRS, adaptate la specifi-cul activităţilor SSIF; grupuri de lu -cru care să emită soluţii pentru eli-

minarea inconsecvenţelor şi diver-genţelor asociate cu raportareaIFRS;

è consecinţe fiscale negative generatede lipsa unei corelări între cerinţelede raportare IFRS şi practica fiscalăspecifică mediului de afaceri dinRomânia;

è raţionamente profesionale comple-xe pentru a răspunde cerinţelorIFRS privind: (i) recunoaşterea,evaluarea şi prezentarea informaţii-lor referitoare la deţinerea şi tran-zacţionarea instrumentelor finan-ciare; (ii) prezentarea modificărilorîn politicile contabile; (ii) funda-mentarea estimărilor contabile; (iv)contabilitatea de acoperire a riscuri-lor (engl. hedge accounting); (v) eva-luarea şi prezentarea activelor ne -corporale, a investiţiilor imobiliaresau a activităţilor întrerupte; (vi) ra -portarea tranzacţiilor având la bazăplăţi pe bază de acţiuni; (vii) rapor-tarea deţinerilor în întreprinderiasociate sau în cadrul grupului etc.

Printre aspectele pozitive asociate tran-ziţiei la raportarea IFRS, reţinem cafiind relevante următoarele:

è situaţiile financiare conforme cuIFRS satisfac în mod corespunzătornevoile de informare aleinvestitorilor/acţionarilor străini;

è gradul de uniformizare a raportări-lor financiare cunoaşte o îmbunătă-ţire semnificativă în contextinternaţional;

è calitatea raportărilor financiare esteameliorată în scopul asigurării uneisupravegheri adecvate, pe o bazaprudenţială din partea autorităţii dereglementare;

è competenţele profesionale pe carepersonalul SSIF implicat în raporta-rea IFRS trebuie să le deţină suntsupuse unui intens proces de revi-zuire.


c) Referitor la problemele care necesită clari-ficări suplimentare înainte de adoptareaIFRS ca bază unică de raportare

Majoritatea respondenţilor considerănecesară elaborarea unor ghiduri profe-sionale de aplicare a IFRS care să conţi-nă îndrumări şi soluţii practice adaptatela operaţiunile specifice SSIF.Elaborarea unor instrucţiuni privindretratarea informaţiei financiare în con-formitate cu cerinţele IFRS, deconecta-rea/reconcilierea dispoziţiilor fiscalede/cu cerinţele de raportare financiară,elaborarea unui plan de conturi IFRSconstituie alte exemple de aspecte carenecesită clarificări suplimentare, înaintede adoptarea IFRS ca bază unică deraportare de către SSIF.

d) Referitor la capacitatea de adoptareIFRS ca bază unică de raportare

La data realizării studiului, un procentsemnificativ din numărul de entităţichestionate (80%) a fost asociat cu con-cluzia generală potrivit căreia tranziţia laraportarea IFRS ca bază a sistemului decontabilitate nu este oportună. Printreargumentele invocate, cele relevante aufost descrise la pct. b). Dintre cele treientităţi care au declarat că deţin resurse-le necesare să adopte IFRS ca bazăunică de raportare, una a menţionat căîntocmeşte situaţii financiare conformIFRS începând cu exerciţiul financiar alanului 2009.

e) Referitor la necesitatea modificării/com-pletării legislaţiei fiscale în cazul în carese va decide cu privire la aplicarea IFRSca bază unică de raportare

Un procent de 73,33% dintre respon-denţi este asociat cu necesitatea modifi-cării/completării legislaţiei fiscale încazul în care IFRS devin baza de rapor-tare financiară a SSIF. Astfel de modifi-cări ar trebui să se refere la regimul fis-cal al provizioanelor pentru riscuri şicheltuieli, al ajustărilor pentru deprecie-rea activelor şi pentru pierderi de valoa-re în cazul investiţiilor financiare sau al

impozitului amânat recunoscut con-form IAS 12.

În sinteză, reţinem ca fiind relevanteunele limitări inerente procesului deadoptare a IFRS: (i) faptul că la nivelulSSIF nu au fost iniţiate programe de pregătireprofesională a personalului implicat înraportarea financiară conform IFRS,pentru care resursele financiare alocatear fi putut determina o creştere semnificati-vă a costurilor operaţionale; (ii) lipsa unor ghi-duri profesionale sau instrucţiuni specificecare să îmbunătăţească nivelul calitatival raportărilor financiare IFRS, în con-textul în care IFRS aplicabile deţinerii şitranzacţionării de instrumente financia-re reprezintă standarde cu un nivel ridi-cat de complexitate, care necesită exer-citarea unor raţionamente profesionalecomplexe; (iii) procesul de tranziţie laraportarea conformă cu IFRS, în scopinformativ, a fost extins asupra perioa-dei de raportare încheiate la 31.12.2013,ceea ce sugerează ideea că în continuareSSIF nu sunt complet pregătite pentru a

adopta IFRS ca bază exclusivă a proce-sului de raportare financiară în relaţiacu utilizatorii externi.

Impactul tranziţiei la raportarea conformă

cu IFRS – rezultate empirice

Acest studiu îşi propune să cuantificeimpactului generat de tranziţia la rapor-tarea financiară conformă cu IFRS încazul societăţilor de servicii de investiţiifinanciare (SSIF) care prestează serviciişi activităţi de investiţii financiare pepiaţa românească de capital. Studiul afost realizat pe un eşantion de 43 enti-tăţi (SSIF) şi a avut în vedere situaţiilefinanciare individuale prezentate pentruperioadele de raportare încheiate la 31decembrie 2012, respectiv 31 decembrie2011. Selecţia eşantionului este redatăîn tabelul 1.

3112/2013

TRANZIŢIA LA IFRS


În cercetarea noastră s-a pornit de la uneşantion iniţial de 61 de entităţi care audesfăşurat activităţi şi servicii de investi-ţii financiare în anul 2012, potrivitinformaţiilor disponibile pe pagina ofi-cială de internet a operatorului de piaţă„SC Bursa de Valori Bucureşti SA”(BVB). Din sfera cercetării au fostomise 18 entităţi, din care: (i) 9 instituţiide credit care raportează rezultatelefinanciare asociate activităţilor de inter-mediere financiară în cadrul situaţiilorfinanciare individuale sau consolidate,specifice sectorului bancar; (ii) 2 inter-mediari înregistraţi în alte state mem-bre, care activează în România în bazapaşaportului european emis în confor-mitate cu prevederile directivei MiFID;şi (iii) 7 intermediari care în prezent numai deţin autorizaţie de funcţionare caSSIF pe piaţa de capital din România.În consecinţă, eşantionul final includedoar SSIF care sunt în prezent înscrise

în Registrul public al Autorităţii deSupraveghere Financiară (RAS), respec-tiv 43 de entităţi. Dintre aceste entităţi,un număr de 26 SSIF tranzacţioneazăîn nume propriu şi au cumulat o cotăde piaţă de 57,84% la nivelul anului2012, în timp ce un număr de 17 SSIFnu tranzacţionează în nume propriu dincauza limitărilor impuse de capitalul ini-ţial2, cumulând o cotă de piaţă la nive-lul anului 2012 de 8,23%. Se constată opondere majoritară a SSIF care tranzac-ţionează în nume propriu, acest aspectfiind considerat relevant în cercetareanoastră prin prisma ajustărilor de con-formitate IFRS aplicate asupra deţineriişi tranzacţionării instrumentelor finan-ciare.

Un obiectiv esenţial în cercetarea noas-tră l-a constituit evaluarea la niveluleşantionului a performanţelor financia-re raportate de SSIF în perioada 2011-

2012, într-o abordare comparativă RAS– IFRS. Rezultatele obţinute au fostprezentate sintetic în tabelul 2.

Din prezentările de informaţii regăsiteîn conturile de profit sau pierdere ela-borate de intermediari conform RASam concluzionat că:

è la nivelul anului 2011 un număr de20 SSIF au raportat profit, repre-zentând 46,51% la nivelul eşantio-nului, respectiv un număr de 23SSIF au raportat pierdere, în pro-porţie de 53,49% la nivelul eşantio-nului. În consecinţă, valoarea con-solidată a pierderilor (45.551.398lei) a fost superioară profitului con-solidat (14.018.413 lei), ceea ce adeterminat înregistrarea unui rezul-tat agregat negativ (31.532.985 lei).

è la nivelul anului 2012 s-a înregistrato diminuare a numărului de SSIF


2 În conformitate cu prevederile art. 7, alin. (4) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, un intermediar trebuie să deţină un capitaliniţial minim echivalent cu 730.000 euro pentru a fi autorizat să tranzacţioneze în nume propriu

care au raportat profit (-4) şi impli-cit o creştere a numărului de SSIFcare au raportat pierderi (+3). Înconsecinţă, ponderea SSIF care auraportat profit a scăzut la 37,21%,în timp ce ponderea SSIF care auraportat pierderi a crescut la 60,47%.În termeni valorici, profitul conso-lidat s-a diminuat la 9.579.907 lei,respectiv cu 31,66%, aceeaşi evolu-ţie fiind remarcată şi pentru pierde-rea consolidată care s-a diminuat la26.075.604 lei, respectiv cu 42,76%.În aceste condiţii, rezultatul agregatconform RAS a confirmat o ten-dinţă de ameliorare, în sensul redu-cerii pierderii agregate la nivelul de16.495.697 lei, ceea ce reprezintă oscădere cu 47,69%.

Analiza informaţiilor prezentate însituaţiile rezultatului global elaborate deintermediari conform IFRS a permisdesprinderea următoarelor concluzii:

è la nivelul anului 2011 un număr de14 SSIF au raportat profit, repre-zentând 32,56% la nivelul eşantio-nului, respectiv un număr de 24SSIF au raportat pierdere, în pro-porţie de 55,81% la nivelul eşantio-nului. Pentru un număr de 5 SSIFnu au fost disponibile situaţiilefinanciare întocmite potrivit IFRS,reprezentând un procent de11,63%. În aceste condiţii, valoareaconsolidată a pierderilor(39.591.363 lei) a fost superioarăprofitului consolidat (7.104.346 lei),ceea ce a determinat înregistrareaunui rezultat agregat negativ(32.487.017 lei).

è la nivelul anului 2012 s-a constatatmenţinerea numărului de interme-diari care au raportat profit (14entităţi) şi o diminuare a număruluide SSIF care au raportat pierderi (-7). O limitare a cercetării noastres-a datorat creşterii numărului deentităţi pentru care nu au fost dis-ponibile situaţiile financiare IFRS(+7). În consecinţă, ponderea SSIF

care au raportat profit s-a menţinut,iar ponderea SSIF care au raportatpierderi a scăzut la 39,53%. În ter-meni valorici, profitul consolidat s-a majorat la 8.895.175 lei, respec-tiv cu 25,21%, în timp ce pierdereaconsolidată s-a diminuat la25.203.263 lei, respectiv cu 36,34%.În aceste condiţii, rezultatul agregatconform IFRS a confirmat o ten-dinţă de ameliorare, în sensul redu-cerii pierderii agregate la nivelul de16.308.088 lei, ceea ce reprezintă oscădere cu 49,80%.

Analiza comparativă a performanţelorfinanciare raportate RAS – IFRS în celedouă perioade de raportare fundamen-tează următoarele concluzii relevante:

è în ambele perioade de raportarenumărul de entităţi care au raportatprofit conform IFRS a fost mairedus decât numărul de entităţi careau raportat profit conform RAS;

è valoarea agregată a rezultatului glo-bal pozitiv raportat conform IFRSîn anul 2011 a fost semnificativ maimică (-49,32%) decât valoarea pro-fitului consolidat raportat conformRAS în aceeaşi perioadă.Volatilitatea s-a atenuat substanţialîn anul 2012 (-7,15%);

è numărul de entităţi care au raportatpierderi conform IFRS a fost sensi-bil apropiat de numărul de entităţicare au raportat pierderi conformRAS în anul 2011, în timp cenumărul de entităţi care au raportatpierderi conform IFRS în anul2012 a fost semnificativ mai micdecât numărul de entităţi care auraportat pierderi conform RAS înaceeaşi perioadă (-34,62%);

è valoarea agregată a rezultatului glo-bal negativ raportat conform IFRSîn anul 2011 a fost mai mică (-13,08%) decât valoarea pierderiiconsolidate raportată conform RASîn aceeaşi perioadă. Volatilitatea s-aatenuat substanţial în anul 2012 (-3,35%);

è performanţele financiare sunt„îmbunătăţite” de raportarea con-form RAS în anul 2011, respectivde raportarea conform IFRS înanul 2012, prin prisma unui rezultatagregat negativ mai mic.

Aceste concluzii susţin ipoteza uneivolatilităţi majore a rezultatului contabilobţinut prin retratarea informaţiilorfinanciare conform cerinţelor IFRS,chiar şi în condiţiile în care, la niveluleşantionului rezultatele agregate negati-ve sunt sensibil apropiate în cele douăcadre de raportare (-2,94% în 2011, res-pectiv -1,14% în 2012). Această consta-tare justifică o analiză detaliată a impac-tului tranziţiei la raportarea IFRS lanivelul fiecărei entităţi incluse în eşan-tion. Rezultatele obţinute au fost sinte-tizate în tabelul nr. 3 şi confirmăurmătoarele:

è în anul 2011, pentru un număr de15 entităţi impactul tranziţiei laIFRS s-a materializat în ajustări deconformitate negative, în timp ceajustări de conformitate pozitive aufost identificate doar pentru unnumăr de 8 entităţi. În anul 2012,situaţia a devenit mai echilibrată dinacest punct de vedere, raportulfiind de 10 la 9. În dinamică, seconstată o diminuare a număruluide entităţi care au înregistrat unimpact negativ (-5) în anul 2012comparativ cu 2011, ceea ce reflec-tă o ameliorare a performanţeifinanciare;

è pentru o pondere semnificativă deentităţi (34,88% în 2011 şi 27,91%în 2012) nu s-au identificat ajustăride conformitate IFRS în urmacomparaţiei rezultatului perioadeideterminat potrivit RAS cu rezulta-tul perioadei determinat conformIFRS, ceea ce ridică unele incertitu-dini privind credibilitatea raportăriiIFRS. Mai mult decât atât, pentrualte entităţi (11,56% în 2011 şi27,91% în 2012) nu a fost posibilăevaluarea impactului tranziţiei la

3312/2013

TRANZIŢIA LA IFRS


IFRS în lipsa disponibilităţii situaţii-lor financiare conform IFRS.Aceste aspecte pot constitui limitărisemnificative în cercetarea noastră;

è în ambele perioade de raportarevaloarea agregată negativă a ajustă-rilor de conformitate IFRS a fostmai mare decât valoarea agregatăpozitivă, sugerând faptul că, la nive-lul eşantionului, performanţelefinanciare ale entităţilor ar putea fidezavantajate de tranziţia la rapor-tarea IFRS.

Un aspect sensibil al cercetării noastre avizat cuantificarea influenţelor determi-nate de ajustările de conformitate IFRSasupra performanţelor financiare. Înacest scop, au fost observate trei cate-gorii majore de ajustări aplicate asuprainformaţiilor financiare RAS, în vedereaasigurării conformităţii cu IFRS:

è „ajustarea 1”: modificări în valoa-rea justă a activelor financiare dis-

ponibile pentru vânzare, recunos-cute în alte elemente ale rezultatuluiglobal;

è „ajustarea 2”: valoarea consolidatăa altor ajustări recunoscute în rezul-tatul global (modificarea valoriijuste a imobilizărilor utilizate saudisponibile pentru vânzare, a inves-tiţiilor imobiliare, şi efectelerecunoaşterii impozitului amânat);

è „ajustarea 3”: valoarea consolidatăa ajustărilor în profitul sau pierde-rea perioadei (modificări în valoareajustă a activelor financiare disponi-bile pentru vânzare şi a activelorfinanciare desemnate la valoareajustă prin profit sau pierdere; şiefectele recunoaşterii impozituluiamânat).

Pentru cuantificarea influenţelor ajustă-rilor de conformitate IFRS asupra per-formanţelor financiare (rezultatul glo-bal), s-a procedat la determinarea pon-

derilor absolute înregistrate de acesteajustări în valoarea rezultatului globalraportat de entităţi în 2012 şi 2011.Tabelul 4 sintetizează rezultatele obţi-nute, care permit următoarea ierarhiza-re a ajustărilor IFRS în funcţie deinfluenţa în rezultatul global:

è „ajustarea 3” deţine cea mai ridi-cată frecvenţă la nivelul eşantionu-lui analizat, în ambele perioade deraportare. Emitem ipoteza conformcăreia acest tip de ajustare deţinecea mai importantă influenţă înrezultatul global (performanţafinanciară), având în vedere că pon-derile medii în cele două perioadede raportare s-au menţinut la unnivel ridicat şi au înregistrat ovariaţie nesemnificativă;

è „ajustarea 1” înregistrează o pon-dere maximă de 439,16% şi o pon-dere medie de 62,03% în rezultatulglobal la nivelul anului 2011, ceea


ce ne determină să apreciem căacest tip de ajustare are o influenţăde intensitate medie, în raport cucelelalte categorii de ajustări.

è „ajustarea 2” înregistrează celemai scăzute ponderi medii în rezul-tatul global, având în consecinţă oinfluenţă reziduală asupra perfor-manţei financiare.

Cercetarea noastră a fost extinsă prinidentificarea unor posibile cauze care audeterminat recunoaşterea ajustărilor deconformitate IFRS în urma retratăriiinformaţiilor financiare prezentate con-form cerinţelor RAS.

În acest sens, a fost formulată ipotezapotrivit căreia desfăşurarea activităţilorde tranzacţionare în nume propriu (engl.house trading) a influenţat semnificativrecunoaşterea ajustărilor de conformita-te IFRS, cu impact asupra rezultatuluiglobal şi implicit asupra performanţelorfinanciare raportate de SSIF. Pentru tes-tarea acestei ipoteze s-a utilizat unmodel de regresie lineară utilizând pro-gramul statistic SPSS.

Variabila independentă selectată a fostuna dihotomică, având valoarea „unu”pentru situaţia în care SSIF este autori-zată să tranzacţioneze în nume propriuşi valoarea „zero” în caz contrar3.Variabilele dependente au fost selectateca fiind cele trei categorii de ajustări deconformitate prezentate anterior.Rezultatele cercetării au fost sintetizateîn tabelul 5.

Rezultatele obţinute au permis emitereaurmătoarelor concluzii:

è tranzacţionarea în nume propriu nua avut o influenţă semnificativă înrecunoaşterea ajustărilor de confor-mitate IFRS. Astfel, doar 15,10%dintre „ajustările 1” (recunoscuteîn 2012), respectiv 17,20% şi

10,50% din „ajustările 2” (recu-noscute în 2012 şi 2011) au fostdeterminate de faptul că SSIF suntautorizate să tranzacţioneze înnume propriu, în timp ce „ajustă-rile 3” au fost influenţate în pon-deri neglijabile, potrivit indicatoru-lui R Square. Valorile Adjusted RSquare confirmă corelaţii nesemni-ficative şi indirecte pentru ponderi-le neglijabile evidenţiate deindicatorul R Square;

è testul de semnificaţie a furnizatvalori mai mari sau sensibil apro-piate („ajustare 2” în 2012) faţă depragul de semnificaţie 0,05 în cazultuturor ajustărilor determinate pen-tru cele două perioade de raportare.În aceste condiţii, decidem accepta-rea ipotezei nule şi respingerea ipo-tezei potrivit căreia există o corela-ţie semnificativă între tranzacţiona-rea în nume propriu şi ajustările deconformitate IFRS.

Perspectivele cercetării au în vedereidentificarea altor factori de influenţăcare comportă un impact semnificativasupra rezultatului global ca măsură aperformanţei, prin prisma recunoaşteriiajustărilor de conformitate IFRS.

Concluzii şi perspective ale

cercetării Rezultatele cercetărilor au confirmatfaptul că societăţile de servicii de inves-tiţii financiare nu sunt complet pregătitepentru finalizarea procesului de tranzi-ţie la raportarea conformă cu IFRS.Edificator în acest sens este faptul că înanul 2012 un număr de 12 entităţi nuau înregistrat ajustări de conformitateIFRS, iar pentru alte 12 entităţi nu aufost disponibile situaţiile financiareIFRS pe paginile oficiale de internet(cerinţă impusă de InstrucţiuneaCNVM 6/2011). Argumente suplimen-tare au fost aduse în urma procesăriiinformaţiilor obţinute prin tehnica son-dajului, în sensul în care o ponderesemnificativă de entităţi (60%) a indicatfactori care îşi pun o amprentă negativăasupra rezultatelor financiare: costuri deconformitate IFRS, costuri de auditarea situaţiilor financiare IFRS, costurioperaţionale asociate menţinerii în para-lel a două sisteme de raportare financia-ră (RAS şi IFRS). Aceste elemente decost sunt dificil de susţinut în contextulîn care lichiditatea pieţei de capital estemenţinută la un nivel extrem de scăzut,

3512/2013

TRANZIŢIA LA IFRS

3 Informaţiile privind intermediarii care sunt autorizaţi să tranzacţioneze în nume propriu au fost culese prin analiza documentelor de prezen-tare, elaborate în conformitate cu prevederile art. 110, alin. (2) din Regulamentul CNVM nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financia-re. Rezultatele au fost prezentate de asemenea în tabelul nr. 1 Selecţia eşantionului.

36

ceea ce afectează negativ profitabilitateaintermediarilor.

Cu toate acestea, aplicarea IFRS laîntocmirea în scop informativ a unui setcomplet de situaţii financiare anuale areprezentat o etapă utilă pentru SSIFcel puţin din perspectiva familiarizăriicu noile cerinţe de raportare. În plus,autoritatea de reglementare (ASF) aîntreprins demersurile necesare pentruformarea unui grup de lucru IFRS alcărui obiectiv este acela de a elaboraghiduri profesionale specifice raportăriifinanciare IFRS şi adaptate la specificulactivităţilor de investiţii realizate deSSIF.

Ne exprimăm încrederea că astfel deghiduri vor facilita creşterea calităţiiraportărilor financiare şi vor contribuila uniformizarea raportărilor financiareIFRS pregătite pe viitor de SSIF.

Tranziţia la raportarea performanţelorfinanciare conform IFRS poate deter-mina volatilităţi majore în rezultateleperioadei, ca urmare a ajustărilor deconformitate. În aceste condiţii, decizii-le economice ale investitorilor pot fisensibil influenţate, afectând perspecti-vele de dezvoltare ale entităţilor, în con-diţiile în care rezultatele operaţionalesunt negativ influenţate de contextulactual ce caracterizează volumul activi-tăţii de tranzacţionare pe piaţa de capi-tal din România. Un posibil demers deinvestigare poate face obiectul cercetări-lor viitoare. l

Această lucrare nu şi-a propus să abor-deze conformitatea raportărilor finan-ciare ale SSIF cu cerinţele IFRS. O ast-fel de perspectivă conturează altă direc-ţie de cercetare în viitor, atenţia noastră

urmând a fi canalizată în direcţia con-formităţii cu dispoziţiile de raportareimpuse de IFRS aplicabile deţinerii şi tranzacţionării instrumentelor finan-ciare.


Ball R., International Financial ReportingStandards (IFRS): Pros and Cons forInvestors, Accounting and BusinessResearch, International AccountingPolicy Forum, 2006, pp. 5-27;

Cordazzo M., The Impact of IFRS on NetIncome and Equity: Evidence from ItalianListed Companies, Journal of AppliedAccounting Research, Vol. 14, 2012;

Dunne et al., The Implementation of IFRSin the UK, Italy and Ireland, TheInstitute of Chartered Accountantsof Scotland, 2008;

Feleagă N., Malciu L., Bunea Şt., Bazelecontabilităţii. O abordare europeană şiinternaţională, Editura Economică,Bucureşti, 2002, p. 68;

Fox A., Helliar C., Veneziani M.,Hannah G., The Costs and Benefits ofIFRS Implementation in the UK andItaly, Journal of Applied AccountingResearch, Vol. 14, 2008;

Iatridis G., Dalla K., The impact of IFRSimplementation on Greek listed companies:An Industrial Sector and Stock MarketIndex Analysis, International Journalof Managerial Finance, Vol. 7, 2011,pp. 284 – 303;

Jermakowicza E.K., Gornik-Tomaszewski S., Implementing IFRS

from the perspective of EU publicly tradedcompanies, Journal of InternationalAccounting, Auditing and Taxation13, 2006, pp. 89-119;

Stent W., Bradbury M., Hooks J., IFRS inNew Zealand: Effects on FinancialStatements and Ratios, PacificAccounting Review, Vol. 22, 2010,pp. 92 – 107;

Instrucţiunea CNVM nr. 6/2011 privindaplicarea Standardelor Internaţionalede Raportare Financiară de cătreentităţile autorizate, reglementate şisupravegheate de Comisia Naţionalăa Valorilor Mobiliare

Regulamentul CNVM nr. 4/2011 privindReglementările contabile conformecu Directiva IV-a a ComunităţilorEconomice Europene aplicabile enti-tăţilor autorizate, reglementate şisupravegheate de Comisia Naţionalăa Valorilor Mobiliare.

IFRS Foundation, StandardeleInternaţionale de Raportare FinanciarăIFRS. Partea A: Cadrul general concep-tual pentru raportarea financiară, Prefaţala IFRS şi textul integral al IFRS, emisela 1 ianuarie 2011, IAS 1 PrezentareaSituaţiilor Financiare, par. 7, EdituraCECCAR (traducere), Bucureşti,2011.

Bibliografie


IntroducereRelaţia auditului public extern cuceilalţi piloni ai bunei guvernanţepublice a stârnit interesul cercetătorilor,însă până în acest moment foartepuţine studii empirice au fost conduseîn acest sens (Pilcher et al., 2011;Hepworth and Koning, 2012). Drepturmare, prin intermediul studiuluinostru, ţinând cont de cele identificatepână în acest moment, urmărim relaţiaauditului public extern cu auditul pu -blic intern şi controlul intern, avânddrept obiectiv de cercetare determi -narea măsurii în care comitetele deaudit sunt implementate la nivelulţărilor din Uniunea Europeană.

Cu privire la relaţia auditul publicextern – auditul public intern, în anul2011 OECD1 a realizat un raport pri-vind Controlul Intern şi Auditul Intern:Asigurarea integrităţii şi responsabilităţii însectorul public. Utilizând ca instrumentde cercetare chestionarul, acest or -ganism a colectat informaţii cu privirela contribuţia standardelor profesionale,sistemelor de control intern şi activi -tăţilor de audit intern la consolidarearesponsabilităţii şi integrităţii în secto -rul public, în cadrul a 73 de ministere,din 12 ţări. Rezultatele sondajului neoferă informaţii cu privire la relaţia decomunicare dintre auditul extern şiauditul intern din cadrul sectoruluipublic şi măsura în care contribuieaceastă relaţie la reducerea riscului defraudă şi corupţie.

Auditul public extern şi pilonii buneiguvernanţe publiceîn statele membre ale Uniunii Europene

Cuvinte cheie: audit public extern, audit public intern, control intern, guvernanțăpublică

External Public Audit and the Pillars of PublicGood Governance in The Member States of EU

Abstract

This empirical study explored the association between external public audit and certainpillars as internal control and internal audit in the Member States of the EuropeanUnion. The date of accession was chosen as reference item to be compressed in thisdynamic approach. The results documented were threefold as following: the date ofaccession to the European Union did not influenced significantly the development ofthe relationship between public external audit and the internal audit; the date of acces-sion to the European Union did not had a significant impact on the organization andimplementation of Audit Committees; the system of Public Internal Financial Control didnot influenced significantly the relationship between public external audit and internalcontrol..Key words: public external audit, public internal audit, internal control, public gover-

nanceJEL Classification: M42, M14

* Cadru didactic asociat, Universitatea din Oradea; doctorand, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca, e-mail: [email protected]** Asist. univ. dr., cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected] Organisation for Economic Cooperation and Development

Dana Simona GHERAI* & Alina Beattrice VLADU**

Din cadrul acestui studiu, următoareleconstatări sunt relevante pentru obiecti-vul nostru (OECD, 2011), astfel:

v Relaţia auditului public extern cuauditul public intern şi măsura pânăla care merge această relaţie estereglementată şi poate varia:

- scăzută (cazul Braziliei); - minim necesară – prin care accesul

auditului public extern la auditulpublic intern este acordat lacerere (unele ministere dinMarea Britanie);

- colaborare – între cele două profe-sii există înţelegeri sub formă dememorandumuri (unele ministe-re din Marea Britanie);

- intensitate medie (Bulgaria, Franţa,Japonia, Olanda, Suedia);

- intensitate ridicată (Australia,Canada, Finlanda, Africa de Sud,Marea Britanie şi Statele Unite);

v În 87% dintre cazuri auditul publicextern are acces nelimitat la perso-nalul şi la rapoartele audituluipublic intern (excepţie făcândSuedia, unde din patru ministereinterogate trei au răspuns negativ);

v În 73% dintre cazuri există proce-dee prin care rapoartele audituluipublic intern sunt comunicate siste-matic auditului public extern.

În cele ce urmează am comprimat maimulte segmente, astfel: revizuirea litera-turii de specialitate, scopul şi obiectivulstudiului, prezentarea metodologiei decercetare, finalizând cu un ultim seg-ment în care sunt dezvoltate concluziileşi sunt amintite principalele limite afe-rente, ca premise pentru viitoare cerce-tări.

Revizuirea literaturii de specialitate

Pilcher et al. (2011) a urmărit ca princi-pal obiectiv în studiul condus să răs-

pundă la întrebarea: În ce măsură auditulpublic extern se bazează pe activitatea deaudit public intern şi ce factori determină gra-dul acesta de încredere? Scopul general afost de a examina abordarea audituluipublic în cea mai mare agenţie guverna-mentală de stat din Australia de Vest. Înurma analizei ajunge la trei constatărimajore, astfel:

1. Percepţia privind încrederea acorda-tă activităţii de audit intern de cătreechipa de audit extern a fost incon-secventă între părţi;

2. Există bariere de comunicare întrecele două profesii;

3. Există puncte de vedere diferite înceea ce priveşte eficienţa audituluiatunci când zona geografică supusăcontrolului este vastă.

În ceea ce priveşte activitateacomitetelor de audit, studiul luiHepworth and Koning (2012) asupraComitetelor de audit din sectorul public aduceo contribuţie importantă domeniului,prin abordarea modelelor comitetelorde audit din sector privat, sugerândmodul în care aceste modele ar putea fiaplicate circumstanţelor din sectorulpublic (dar fără să ia în considerarecircumstanţele individuale ale ţărilor).Aceştia ajung la concluzia că în prezentcomitetele de audit sunt o caracteristicăneobişnuită în statele membre aleUniunii Europene, unde doar patru ţăriau stabilite comitete de audit extinseprivind guvernanţa (Marea Britanie,Olanda, Irlanda şi Franţa) sau variaţiifoarte apropiate ale acestora (în alteşapte ţări ale Europei sunt menţionateîn cadrul unor legi relevante comitetelede audit). Restul ţărilor comportă oexperienţă redusă privind activitatea şiapetitul pentru astfel de comisii(Hepworth and Koning, 2012).

Potrivit aceloraşi autori, comitetele deaudit sunt rare în ţările în curs de dez -voltare şi în ţările cu economie de tra n -ziţie, dar există un interes în creşterepentru dezvoltarea conceptului. În

Europa şi în zonele înconjurătoare eiexistă aranjamente sectoriale privindcomitetele de audit public, care potvaria de la „comitetele de audit privindguvernanţa” (similar celor din sectorulprivat), la „consiliile centrale consulta-tive de audit” sau la „comitetele demanagement privind auditul intern”,ataşate unui minister sau municipalităţii.

La Conferinţa găzduită şi organizată decătre Comisia Europeană în luna sep-tembrie 2009, la Bruxelles, ce a avut catemă de dezbatere Controlul FinanciarPublic Intern (CFPI), s-a subliniat faptulcă, după aderare, multe dintre cele 12ţări noi membre ale Uniunii Europenenu au mai continuat în mod corespun-zător dezvoltarea CFPI, deşi le-a revenitde drept acest rol. Astfel încât, ComisiaEuropeană a recomandat ca InstituţiileSupreme de Audit să intervină promptprin evaluarea stadiului de implementa-re a CFPI în propriile ţări şi să impul-sioneze dezvoltarea continuă cu o maimare operativitate a acestuia (Curtea deConturi a României, 2011:3).

În acelaşi timp, potrivit Compedium-uluiprivind sistemul de control intern în statelemembre ale Uniunii Europene (EuropeanCommission, 2012), aderarea ţărilor afost fundamentală pentru modul în carecele mai noi 12 state membre au refor -mat administraţiile publice, la modulgeneral, şi sistemele de control intern,în particular. Aderarea a influenţat, deasemenea, sistemele de control internadoptate de ţările care au devenit statemembre ale Uniunii Europene la mijlo -cul anilor 1990 (Austria, Finlanda,Suedia).

În ceea ce priveşte sistemele de controlintern, acestea diferă de la ţară la ţară(Clive and Pittmanb, 2010), întrucât seaflă sub tutela acordurilor de guvernaregenerale cu fiecare dintre părţile con sti -tuţionale interesate - Guvernul, Parla -mentul şi Instituţia Supremă de Audit.

Date fiind aceste discrepanţe şi proble -mele semnalate anterior, studiul nostrupoate fi considerat atât oportun, cât şi

3912/2013

AUDITUL PUBLIC EXTERN


relevant. În următoarele segmente vomprezenta scopul şi obiectivul studiuluicondus, metodologia de cercetare,rezultatele studiului empiric întreprins.Un ultim segment va comprima con -cluziile studiului, precum şi limiteleaferente cercetării.

Scopul şi obiectivulstudiului

Prin intermediul studiului nostru şibazându-ne pe literatura de specialitate,dorim să evaluăm magnitudinearelaţiilor auditului public extern cuceilalţi factori implicaţi în cadrulguvernanţei publice: auditul publicintern, comitetele de audit şi controlulintern, în cadrul ţărilor membre aleUniunii Europene. Astfel încât, în lumi-na acestui obiectiv principal am elabo-rat trei obiective secundare astfel:

v Identificarea relaţiei auditul publicextern-auditul public intern în cadrulţărilor din UE. Prin acest obiectivsecundar dorim să identificăm dacămomentul în care ţările din UE auaderat influenţează semnificativnivelul relaţiei dintre cele două pro-fesii, determinând nivelul mai slabde dezvoltare a relaţiei în U-122;

v Identificarea comitetelor de audit în ţăriledin UE. De asemenea, prin acestobiectiv secundar dorim săidentificăm dacă momentul în careţările din UE au aderat influenţeazăsemnificativ faptul că la nivelul lorexistă sau nu organizate comitetede audit;

v Identificarea relaţiei auditul publicextern-controlul intern, ca ultimobiectiv secundar. Dorim săidentificăm măsura în care legăturadintre auditul public extern –controlul intern este influenţată denivelul de dezvoltare al CFPI.

Metodologia de cercetare

În realizarea studiului nostru am anali-zat în detaliu site-urile web aleInstituţiilor Supreme de Audit ale ţări-lor membre UE. În acest scop am ape-lat la observaţia neparticipativă, acce-sând legislaţia şi reglementările ce aulegătură cu obiectivele studiului nostru.În continuare am procedat la prezenta-rea ipotezelor de cercetare, a moduluiîn care au fost colectate datele, exempli-ficarea eşantionului final, precum şi me -toda statistică utilizată. Astfel că, ţinândcont de obiectivele noastre, am formu-lat următoarele ipoteze de cercetare:

H1: Momentul aderării ţărilor laUniunea Europeană nuinfluenţează semnificativ nivelul dedezvoltare al relaţiei auditul extern– auditul intern în domeniulpublic;

H2: Momentul aderării la Uniunea Eu -ropeană nu influenţeazăsemnificativ organizarea şi imple-mentarea comitetelor de audit încadrul ţărilor membre;

H3: Relaţia auditul public extern-controlul intern este influenţatădirect de nivelul de dezvoltare alsistemului de Control FinanciarPublic Intern (CFPI) în ţările dinUniunea Europeană.

Pentru a valida sau invalida sub aspectempiric ipotezele dezvoltate au fostselectate câteva variabile reprezentativepe care le-am analizat în toate ţărilemembre UE. În acest sens, am analizatun număr de 10 variabile (prezentate întabelul 1), explorând pe baza acestora270 de itemi din cadrul a 27 de ţărimembre ale UE. Croaţia a fost exclusădin analiză întrucât nu prezenta la dataconducerii studiului informaţii în limbaengleză cu privire la datele analizate.

GHERAI & VLADU l

2 Cele 12 state care au aderat la UE luate în studiu au fost: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta,Polonia, România, Slovacia, Slovenia.

Cele 10 variabile abordate reprezintăcerinţe sau propuneri formulate încadrul ghidurilor de prezentare sau astandardelor.

În urma stabilirii variabilelor specificefiecărei ipoteze în parte, am codificatdatele culese de la nivelul ţărilor mem-bre ale Uniunii Europene. Am acordatvaloarea „1” atunci când elementul ana-lizat exista, iar în cazul în care se infir-ma existenţa unui element în cadrulunei ţări membre am alocat valoarea„0”. Pentru ipoteza H1 au fost luate înconsiderare indicatorii: Momentul aderăriişi Nivelul de dezvoltare al relaţiei auditulpublic extern-auditul public intern. Cel dinurmă indicator, la rândul lui, estemăsurat de noi prin itemi precum:existenţa bazei legale privind auditulpublic intern în ţările membre; nivelulde acoperire a sectorului public de cătresistemul de audit intern (acoperă între-gul sistem public sau doar părţi aleacestuia); existenţa unor instituţii decoordonare a auditului intern; existenţarelaţiei auditul public extern-auditulintern.

Pentru ipoteza H2 indicatorii utilizaţisunt Momentul aderării şi Existenţa comite-telor de audit, iar în cazul ipotezei H3,indicatorii utilizaţi sunt Relaţia auditulpublic extern-control intern, măsurată denoi prin INTOSAI GOV 9110 -responsabilitatea Instituţiilor Supremede Audit de a evalua controlul intern caparte integrantă a auditului financiar şial performanţei şi Nivelul de dezvoltare alCFPI, măsurat de noi prin cadrulaceluiaşi standard INTOSAI GOV9110 luând în calcul următoarele:existenţa bazei legale privind sistemulde control intern; responsabilitatea con-trolului intern privind riscurile şiasigurarea rezonabilă; existenţa unorinstituţii de coordonare a controluluiintern.

Pentru a analiza existenţa unei legăturiîntre două variabile, vom folosi testulχ2 – Chi pătrat. Conform principiuluigeneral de aplicare a testului χ2 – Chi

pătrat, datele colectate referitoare lacele două variabile ale unei ipoteze sesintetizează sub forma unei serii bidi-mensionale, conform tabelului 2.

În cazul nostru pe prima linie înTabelul nr. 2 au fost trecute varianteleaferente uneia din variabile – Momentuladerării, iar pe prima coloană - variantelecelei de-a doua – Nivelul de dezvoltare arelaţiei dintre auditul intern şi cel extern.Pornind de la acest tabel, am construittabelul frecvenţelor recalculate (Tabelulnr. 3) cu ajutorul următoarei formule:

Dacă între cele două tabele nu se con-stată nici o diferenţă, înseamnă că celedouă variabile (X - Momentul aderării şi

Y - Nivelul de dezvoltare al relaţiei auditulextern-auditul intern) sunt independente.Cu cât diferenţele dintre cele două tabe-le sunt mai mari, cu atât intensitatealegăturii dintre variabile este consideratăa fi mai mare. Aceste diferenţe au fostcalculate cu ajutorul următoarei formu-le elaborate de către Pearson, astfel:

Unde: χ2 este o variabilă aleatoare cu υ = (i-1)(j-1) grade de libertate, în care i şi j arată numărul de variante ale celordouă variabile (în cazul nostru fiindvorba despre 4 coloane şi 4 linii).Valoarea lui χ2

calculat poate să diferesau nu semnificativ de 0. Dacă această

4112/2013



valoare este 0, între cele două tabele nuexistă nici o diferenţă, acestea fiindindependente.

Pentru extinderea rezultatelor obţinutela populaţia univers am formulatipoteza nulă cu privire la χ2 , astfel:

Dacă χ2 = 0 nu există legătură întrevariabile, la nivelul populaţiei totale.

Pentru alegerea ipotezei adevărate, amcomparat valorile

unde q reprezintă pragul de semnifica-ţie, care de obicei se alege mai mic sauegal cu 0,05 (ceea ce va corespundeunei probabilităţi de garantare arezultatelor de 1-q), iar υ = (I-1)(J-1).Regulile de decizie au fost următoarele:

v Dacă

ipoteza nulă nu se poate respingecu o probabilitate P = 1 – q;

v Dacă

ipoteza H0 se respinge şi se acceptăalternativa.

Analiza datelor, rezultatele obţinute şi

discuţii aferenteÎn urma aplicării testului χ2 pentru astabili dacă există o legătură între varia-bilele X - Momentul aderării şi Y - Nivelul

de dezvoltare al relaţiei auditul public extern-auditul public intern, am exploratposibilitatea corelaţiei la nivel deeşantion între cele două variabile. Întabelul nr. 4 se regăsesc frecvenţelerecalculate pentru H1.

Valoarea χ2calculat obţinută a fost de

9,62. Deoarece această valoare este maimare decât 0, se poate afirma faptul căla nivel de eşantion, între cele douăvariabile studiate X - Momentul aderării şiY - Nivelul de dezvoltare al relaţiei auditulpublic extern-auditul public intern existălegătură, intensitatea acesteia fiind însădestul de slabă. Pentru a extinde rezul-tatul nostru asupra populaţiei totale, amemis următoarele ipoteze:

v H0 : χ2= 0 (acceptarea acestei ipo-teze semnifică inexistenţa unei legă-turi între variabile, la nivelulpopulaţiei totale);

v H1 : χ2≠ 0 (acceptarea acestei ipo-teze semnifică existenţa unei legă-turi între variabile, la nivelul popu-laţiei totale).

Pentru a stabili care ipoteză este adevă-rată, am comparat valoarea calculată(9,62) cu valoarea tabelară (υ = (I-1)(J-1) = (3-1)(7-1) = 12 grade de libertateşi probabilitatea de 95%) care în cazulnostru este 21,033. Întrucât valoareacalculată a fost mai redusă comparativcu cea tabelară, ipoteza H0 nu se poaterespinge, astfel încât putem afirma că

GHERAI & VLADU l

3 Anexa cu valorile tabelare ale distribuţiei χ2 se poate găsi la adresa http://home.comcast.net/~sharov/PopEcol/tables/chisq.html

între cele două variabile nu există olegătură la nivelul populaţiei totale.

Aşadar, ipoteza de cercetare H1:Momentul aderării ţărilor la UniuneaEuropeană nu influenţează semnificativnivelul de dezvoltare al relaţiei auditul publicextern – auditul public intern s-a validat.

În ceea ce priveşte cea de-a doua ipote-ză de cercetare testată, am evaluat core-laţia la nivel de eşantion între variabile-le: X - Momentul aderării şi Y - Organi -zarea comitetelor de audit. În tabelul 5 pre-zentăm direct frecvenţele recalculatepentru H2, obţinute în urma distribuţieibidimensionale realizate pentru H2.

În urma calculelor, χ2calculat = 10,41,

iar valoarea tabelară pentru υ = (I-1)(J-1) = (3-1)(7-1) = 12 grade de libertateşi probabilitatea de 95%, în cazul nos-tru luând valoarea de 10,41. Întrucâtvaloarea calculată este mai mică decâtcea tabelară, ipoteza H0 se poate res-pinge, între cele două variabile existândo legătură la nivelul populaţiei totalestudiate. H2 s-a validat, documentândempiric faptul că momentul aderării laUniunea Europeană nu influenţeazăsemnificativ organizarea şi imple-mentarea comitetelor de audit în cadrulţărilor membre.

Ultima ipoteză de cercetare testată avizat relaţia auditul extern - controlulintern şi posibilitatea ca aceasta să fieinfluenţată direct de nivelul de dez-voltare al sistemului de Control Finan -ciar Public Intern (CFPI) în ţările dinUniunea Europeană. În urma analizeidesfăşurate am obţinut următoarelerezultate, prezentate în tabelul 6.

Aşa cum se poate observa din rezultate-le prezentate în cadrul tabelului nr. 6,χ2

calculat = 2,74, iar valoarea tabelară,pentru υ = (I-1)(J-1) = (4-1)(2-1) =7,82 grade de libertate şi probabilitateade 95%, ia o valoare de 2,74. Întrucâtvaloarea calculată este mai mică decâtcea tabelară, ipoteza H0 se poate res-pinge, între cele două variabile existândo legătură la nivelul populaţiei totale.Ipoteza de cercetare H3: Relaţia auditulextern-controlul intern este influenţată directde nivelul de dezvoltare al sistemului CFPI înţările din Uniunea Europeană nu s-a vali-dat.

Concluzii, limite şi premise pentru

viitoare cercetăriAşa cum am afirmat anterior, relaţiaauditului public extern cu ceilalţi piloniai bunei guvernanţe publice a generatun interes crescut la nivel de cercetareşi nu numai. Studiul de faţă face partedin această direcţie de cercetare, abor-dând auditul public extern prin prismaasocierii acestuia cu piloni precum audi-tul intern sau controlul intern, asociereprivită în dinamică. În acest sens, mo -mentul aderării ţărilor la Uniunea Euro -peană a fost ales ca item pe baza căruiasă explorăm dinamicitatea asocierii din-tre auditul public extern cu cei doipiloni amintiţi. Strâns legat de aceastăasociere, am explorat tangenţial organi-zarea şi implementarea comitetelor deaudit în cadrul ţărilor membre.

În acest scop am analizat informaţiile şilegislaţia regăsită pe site-urile web aleInstituţiilor Supreme de Audit şi Com -pedium-ul privind sistemul de control intern înstatele membre ale Uniunii Europene(Marea Britanie, Germania, Suedia,Spania, Portugalia, Olanda, Austria,Danemarca, Finlanda, Franţa, Luxem -burg, Italia, Irlanda, Grecia, Belgia,Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Un -garia, Letonia, Lituania, Malta, Polo nia,România, Slovacia, Slovenia, Cipru).

În concordanţă cu rezultatele studiuluicondus de OECD (2011), rezultateleobţinute prin prezentul studiu docu-mentează empiric faptul că relaţia audi-tului public extern cu auditul publicintern şi magnitudinea acesteia poatevaria de la o ţară la alta, nefiind influen-ţată de factorul momentul aderării.Indiferent de valul de aderare în care seregăsesc ţările, ele au sau nu dezvoltatăşi reglementată relaţia auditul publicextern – auditul public intern la nivelnaţional, alţi factori concurând de ase-menea la realizarea şi evoluţia acesteia.În ceea ce priveşte implementareacomitetelor de audit, aceasta nu esteinfluenţată semnificativ de momentuladerării ţărilor la Uniunea Europeană.

La fel ca şi în cazul primei ipoteze, fap-tul că ţările membre nu au implementa-te comitete de audit nu se datoreazăfaptului că au aderat la o dată ulterioară.Drept urmare, concluzia la careaccedem şi noi este cea rezultată înurma studiului realizat de Hepworthand Koning (2012), conform căreiacomitetele de audit sunt o caracteristicăneobişnuită a guvernanţei publice înstatele membre ale Uniunii Europene.În ceea ce priveşte noile state membre,există o experienţă relativ redusăprivind comitetele de audit în sistemulpublic, însă nu faptul că acestea auaderat la o dată ulterioară reprezintămotivul principal. Cu privire la relaţiaauditul public extern - controlul intern,aceasta nu este influenţată direct denivelul de dezvoltare al sistemului de

4312/2013



CFPI. Astfel că ţările care au dezvoltatun sistem al CFPI nu au neapăratdezvoltată şi relaţia auditul publicextern – controlul intern. Ca urmare aaderării sau a altor factori influenţi, sis-temele de CFPI pot fi bineimplementate însă, conform Compedium-ului privind sistemul de control intern în sta-tele membre ale Uniunii Europene(2012), nu toate ţările interpretează

noţiunea de control intern în acelaşimod. În timp ce unele ţări au instituţiispeciale de control intern, care suntindependente de cei pe care îicontrolează, altele pun responsabilitateacontrolului intern în seama entităţiloradministrative respective.

Studiul nostru, chiar dacă a încercat săacopere o paletă largă de indicatoriregăsiţi la nivelul tuturor ţărilor membre

ale Uniunii Europene, nu este lipsit delimite ale cercetării. Principala limită aacestui studiu se referă la modul decolectare a datelor. De asemenea, posi-bile erori au putut apărea în cadruldemersului de codificare. Viitoare cer-cetări pot extinde explorarea relaţieiauditului public extern cu alţi piloni aiguvernanţei publice prin prisma perfor-manţei şi a impactului social. l

GHERAI & VLADU l

Clive, L, Pittmanb, J., Auditing the Auditors: Evidence on the RecentReforms to the External Monitoring of Audit Firms, Journal ofAccounting and Economics, 2010, 49(1), pp. 84-103

Hepwoth, N., Koning, R., Audit Committees in the Public Sector – ADiscussion Paper, 2012, disponibil la: http://www.pifc.eu/wp-content/uploads/Audit-committees-in-the-public-sector-May-2012.pdf (accesat la data de 07/02/2013)

Pilcher, R., Gilchrist, D, Singh, I., The Relationship between Internal andExternal Audit in the Public Sector – A Case Study, AFAANZConference, 2011, disponibil la: http://www.afaanz.org/open-conf/2011/modules/request.php?module=oc_proceedings&action=view.php&a=Accept+as+Paper&id=110 (accesat la datade 02/03/2013)

Curtea de Conturi a României, Ghid de evaluare a sistemului de controlintern în entităţile publice, 2011, disponibil la: http://www.curtea-deconturi.ro /sites/ccr/RO/Control%20si%20Audit/Documente/GHIDCONTROLINTERN.pdf

European Commission, Compedium of the Public Internal ControlSystems in the EU Member States, Luxemburg: Publications Officeof the European Union, 2012

INTOSAI, Lima Declaration of Guidelines on Auditing Precepts, 1977INTOSAI GOV 9110, Guidance for Reporting on the Effectiveness of

Internal Controls: SAI Experiences in Implementing and EvaluatingInternal Controls, INTOSAI Internal Control StandardsCommittee, 1998

Audit Office of Republic of Cyprus,http://www.audit.gov.cy/audit/audit.nsf/index_en/index_en,accesat la data 02/03/2013;

Austrian Court of Audit: http://www.rechnungshof.gv.at, accesat ladata 02/03/2013;

Belgian Court of Audit: http://www.courdescomptes.be, accesat ladata 03/03/2013;

Bulgarian National Audit Office: http://www.bulnao.gover -nment.bg/, accesat la data 05/03/2013;

Comptroller and Auditor General of Ireland:http://www.gov.ie/audgen, accesat la data 12/03/2013;

Cour of Audit of France: http://www.ccomptes.fr/, accesat la data20/03/2013;

Court of Audit of the Republic of Slovenia: http://www.rs-rs.si/rsrs/rsrseng.nsf, accesat la data 12/03/2013;

Court of Auditors of Portugal: http://www.tcontas.pt/, accesat ladata 12/03/2013;

Court of Auditors of the Grand Duchy of Luxembourg:http://www.cour-des-comptes.lu/, accesat la data 11/03/2013;

Curtea de Conturi a României: http://www.curteadeconturi.ro,accesat la data 15/03/2013;

Danish National Audit Office: http://www.rigsrevisionen.dk/,accesat la data 09/03/2013;

German Cour of Audit: http://www.bundesrechnungshof.de/,accesat la data 20/03/2013;

Italian Corte dei Conti: http://www.corteconti.it/, accesat la data20/03/2013;

National Audit Office of Estonia: http://www.riigikontroll.ee/,accesat la data 10/03/2013;

National Audit Office of Finland: http://www.vtv.fi/, accesat ladata 10/03/2013;

National Audit Office of Lithuania: http://www.vkontrole.lt/,accesat la data 20/03/2013;

National Audit Office of Malta: http://nao.gov.mt/, accesat la data11/03/2013;

National Audit Office: http://www.nao.org.uk/, accesat la data17/03/2013;

Netherlands Court of Audit: http://www.courtofaudit.nl/ , accesatla data 16/03/2013.

OECD, Internal Control and Internal Audit: Ensuring Public SectorIntegrity and Accountability, Report OECD Conference Centre,France, 2011, disponibil la: http://www.oecd.org/governan-ce/47638204.pdf (accesat la data de 06/07/2012);

State Audit Office of Hungary: http://www.asz.hu/en/home,accesat la data 12/03/2013;

State Audit Office of Latvia: http://www.lrvk.gov.lv/, accesat ladata 09/03/2013;

Supreme Audit Office of Poland: http://www.nik.gov.pl/-, accesatla data 12/03/2013;

Supreme Audit Office of the Slovak Republic:http://www.sao.gov.sk/, accesat la data 15/03/2013;

Swedish National Audit Office: http://www.riksrevisionen.se/,accesat la data 12/03/2013;

The Czech Republic Supreme Audit Office: http://www.nku.cz/,accesat la data 07/03/2013;

The Hellenic Court of Audit: http://www.elsyn.gr/, accesat la data05/03/2013;

The Spanish Court of Audit: http://www.tcu.es/, accesat la data17/03/2013.

Bibliografie

IntroducerePe parcursul derulării unei misiuni deaudit, un profesionist contabil estenevoit să ia un număr mare de deciziicare implică conturarea şi exprimarearaţionamentului profesional. Începândcu etapa de planificare a misiunii, eva-luarea sistemului de control intern, sta-bilirea nivelului pragului de semnificaţieşi a riscului de audit, precum şi contu-rarea procedurilor ce trebuie aplicate învederea colectării probelor de audit,toate aceste decizii implică manifestareaunei judecăţi profesionale bazate pecompetenţă profesională şi indepen-denţă. Practica demonstrează, însă, căluarea unor astfel de decizii are la bazăun complex de factori atât obiectivi, câtşi subiectivi.

Materialul de faţă îşi propune o exami-nare asupra modului în care auditoriide la nivelul ţării noastre îşi fundamen-tează raţionamentul cu privire la nivelulpragului de semnificaţie. StandardeleInternaţionale de Audit nu oferă infor-maţii, indicaţii sau soluţii clare privindpragul de semnificaţie, menţionând căaceastă decizie este o chestiune deraţionament profesional al auditorilor.(ISA 320)

În opinia noastră, dificultatea stabiliriipragului de semnificaţie este dată deaspectele calitative care pot influenţaîntr-o anumită măsură nivelul acestuiindicator. Mai exact, pentru aplicareametodei cantitative principala decizie

4512/2013

Influence Factors Regarding the RomanianAuditors' Decisions on Materiality LevelThe study presents an analysis of the main factors that contribute to the professionaljudgment of the Romanian auditors' decisions on materiality level. Based on the argu-ments of the international literature and by using the questionnaire as a tool, theauthors tested a number of factors related both to the entity client and to the auditor'sjudgment. Results show that factors such as customer entity's sector, the auditor's pro-fessional experience in the field of the customer and the length of the auditor's relationto audit clients are able to influence the level at which any distortion can be consideredsignificant.Key words:materiality level, qualitative factors, quantitative factors, decision-making

processJEL Classification: M42

Cuvinte cheie: prag de semnificaţie, factori calitativi, factori cantitativi, proces decizional

Abstract

* Conf. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Departamentul de Contabilitate şi Audit,e-mail: [email protected]

** Dr., e-mail: [email protected]

Irimie Emil POPA* & Georgeta Ancuţa ŞPAN**

Factorii de influenţă în deciziile auditorilor români privind pragul desemnificaţie


pentru care auditorul este nevoit săexercite raţionamentul profesional estealegerea reperului care va sta la bazacalculului pragului de semnificaţie, iarcea de-a doua decizie se referă la pro-centul care va fi aplicat asupra acestuireper. Fie că e vorba de profitul net saubrut al entităţii, de total active sau veni-turi, esenţa metodei constă în aplicareaprocentului asupra indicatorului pe careauditorul l-a considerat ca fiind cel mairelevant pentru entitatea auditată.Dificultatea intervine în aspectele calita-tive care, în opinia noastră, au rolul de acorecta valoarea cantitativă determinatăprin formula matematică.

Studiile de specialitate prezintă o paletălargă de factori calitativi care variază dela elemente precum dimensiunea entită-ţii auditate (Frishkoff, 1970 etc.), secto-rul de activitate (Iselin şi Iskandar, 1999etc.), caracteristicile auditorului (Estes şiReamses, 1988; Carpenter şi colab.,1994 etc) şi până la elemente legate decultura din care provin auditorii(Jenkins şi colab., 2003; Hell şi Wang,2009 etc.), dispoziţia acestora înmomentul luării deciziilor (Chung şicolab., 2008) şi chiar sexul auditorilor(O`Donnel şi Johnson, 2000).

Astfel, raţionamentul profesional alauditorilor se poate traduce, în aceastăsituaţie, prin capacitatea lor de a identi-fica din varietatea de factori calitativiacele elemente care pot influenţa valoa-rea pragului de semnificaţie, astfel încâto denaturare nesemnificativă din punctde vedere material să fie demnă de luatîn considerare din cauza naturii sale şi aefectelor pe care le produce.

Metodologia cercetăriiStudiul nostru a avut la bază un ches -tionar compus din 8 întrebări în cadrulcărora se regăsesc factorii cantitativi şicalitativi asociaţi raţionamentului profe-

sional privind pragul de semnificaţie şicare se doresc a fi testaţi la nivelul ţăriinoastre. Prima parte a chestionaruluicuprinde informaţii generale privindspecializarea auditorilor pe un anumitsector de activitate, experienţa acestora,precum şi caracteristicile şi mărimeaprincipalelor entităţi pe care aceştia leauditează.

Partea a doua a chestionarului cuprindeaspecte privind alegerea unuia dintre ceitrei indicatori prevăzuţi în Ghidul pen-tru un Audit de Calitate (GAC, 2012) şifactorii care determină această decizie.Studiul nostru urmăreşte şi identificareafactorilor calitativi care au rolul de aajusta nivelul pragului de semnificaţieobţinut prin metoda cantitativă. Între-bările cuprinse în chestionar sunt între-bări închise, urmărind prin aceasta ope-rativitatea completării chestionarului şiposibilitatea realizării unei baze de datecu un număr restrâns de variabile clardefinite.

Chestionarul elaborat a fost aplicat unuinumăr de 270 de persoane, având cali-tatea de auditori financiari activi, mem -bri ai Camerei Auditorilor Financiaridin România. Acest demers a fost reali-zat cu ocazia unui eveniment specialdedicat auditorilor financiari dinRomânia, mai precis al treilea Congres

Naţional organizat de CAFR laBucureşti în perioada 3-4 noiembrie2011.

Avantajul aplicării chestionarului încadrul evenimentului mai sus menţionatconstă în faptul că, prin prezenţa noas-tră la evenimentul respectiv, am reuşitsă obţinem răspunsuri de la majoritateaparticipanţilor. Din cele 270 de chestio-nare aplicate au fost validate 247 dechestionare, rata de răspuns pentrupopulaţia testată fiind de 91,4%.

Răspunsurile celor 247 de chestionarevalidate au fost introduse într-o bază dedate a programului statistic IntercooledStata 9.1, fiecare din factorii cuprinşi înChestionar reprezentând o variabilă abazei de date întocmite. Am optat pen-tru programul statistic Stata, întrucâtam considerat că oferă avantaje supe-rioare altor programe statistice utilizateîn astfel de cercetări (SPSS, E-VIEWSetc.).

În vederea realizării corelaţiilor întrefactorii analizaţi şi testarea ipotezelor delucru am aplicat o serie de regresiilogistice (Ordered Logistic Regression-ORD).

POPA & ŞPAN l

4712/2013

PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE


Conturarea ipotezelorde lucru Aşa cum am menţionat anterior, unprim pas în determinarea nivelului de lacare o eroare poate fi considerată dreptsemnificativă este stabilirea unui indica-tor ca fiind reperul cel mai reprezenta-tiv pentru entitatea client. Primele studiiîn domeniul pragului de semnificaţie auapărut în perioada anilor `50 (Woosley,1954 a,b) şi aveau ca punct central alacestei decizii a auditorilor aplicareaunui procent asupra unui indicator con-siderat cel mai relevant pentru entitateaauditată. Cu alte cuvinte, cercetărileerau axate pe efectul factorilor finan-ciari asupra nivelului pragului de semni-ficaţie. În aceeaşi direcţie de cercetare s-au încadrat şi studiile din perioada cea urmat până la începutul anilor `80. Înurma unei analize a literaturii de specia-litate în domeniu, Holstrum şi Messier(1982) concluzionează că baza calculu-lui pragului de semnificaţie o reprezintăprofitul net asupra căruia se aplică unprocent cuprins între 5-10%. Moriarityşi Barron (1979), în urma cercetării în -treprinse la nivelul a cinci companii deaudit importante din Statele Unite, aratăcă profitul este unul dintre reperele celemai utilizate în calculul pragului de sem -nificaţie, urmat fiind de activele totale.

Steinbart (1987) a realizat un studiuasupra modului de alegere a reperului şia ratei procentuale aferente acestuia.

Rezultatele obţinute în urma testăriimanualelor de audit din cadrul a 10firme de audit americane au doveditfaptul că alegerea reperului depinde denevoile de informare ale utilizatorilorsituaţiilor financiare, iar procentul apli-cat este influenţat de destinaţia raportu-lui de audit şi de natura angajamentului.

Pany şi Wheeler (1989) au testat cincirepere care sunt utilizate de către audi-tori în aplicarea „regulii degetului”.Primele patru au fost preluate din stu-diul lui Leslie (1985), iar al cincilea afost introdus de către ei, fiind un ele-ment mai aparte. Aceste repere se refe-ră la: 5% din profitul net; 0,5% dintotalul veniturilor; 0,5% din totalul acti-velor; 1% din capitalurile proprii şi alcincilea care se referă la oricare din ele-mentele de mai sus care în ultimaperioadă a înregistrat descreşteri, iarpragul de semnificaţie poate fi determi-nat proporţional cu aceste descreşteri.Aceştia au identificat diferenţe majoreîn nivelurile pragului de semnificaţie,existând situaţii în care valoarea acestuiaa fost de 18 ori mai mare de la o entita-te la alta. Un aspect important ce trebu-ie menţionat se referă la diferenţele înutilizarea reperelor între sectoarele deactivitate. Astfel, există sectoare de acti-vitate în care se operează cu un anumitreper şi cu valori mai reduse ale pragu-lui de semnificaţie şi alte sectoare încare nivelurile utilizate ale pragului desemnificaţie sunt mai ridicate.

În opinia lui Chewing şi Higgs (2002),repere precum „total active” sau „totalvenituri” sunt mult mai stabile în timp(de la un an la altul) comparativ cu pro-fitul. Rezultatele studiului întreprins deaceştia prezintă ca metodă de stabilire anivelului pragului de semnificaţie aplica-rea a 0,5-1% asupra activelor totale sau1-2% asupra veniturilor. Sweeny (1980)demonstrează că totalul veniturilor ar ficel mai relevant indicator pentru calcu-lul pragului de semnificaţie, iar Emeryşi colab. (1982) şi Gleason şi Mills(2002) aduc argumente în favoarea utili-zării activelor totale ca reper de bază.

La nivel naţional, în Ghidul pentru unAudit de Calitate (GAC, 2012) determi-narea nivelului pragului de semnificaţiese indică următoarele repere: Total acti-ve (înaintea scăderii datoriilor) 1-2%;Cifra de afaceri 1-2% şi Profitul înaintede impozitare 5-10%. Alegerea unuiadin aceşti trei indicatori este o chestiunede raţionament profesional, însă selec-tarea acestora trebuie fundamentatăadecvat, aceştia nefiind singurii indica-tori ce pot fi utilizaţi.

În opinia noastră, relevanţa fiecăruiindicator diferă de la o entitate la alta înfuncţie de domeniul de activitate, maiprecis de sectorul de activitate în careaceasta operează. În literatura naţionalănu regăsim niciun studiu care să verificeexistenţa unei astfel de influenţe, însăîntocmai cum Pany şi Wheeler (1989)

POPA & ŞPAN l

au demonstrat o corelaţie între cei doifactori (sectorul de activitate şi reper),ne propunem şi noi să verificăm, lanivelul ţării noastre, dacă alegerea unuiadin cei trei indicatori prevăzuţi în GACdiferă în funcţie de sectorul de activita-te. Prin urmare, prima ipoteză a studiu-lui nostru este:

H1: Alegerea reperului pentru calculul pragu-lui de semnificaţie diferă în funcţie desectorul de activitate al entităţii auditate.

Începând cu anul 1980, abordarea can-titativă a pragului de semnificaţie estecompletată de studiile axate pe implica-ţiile factorilor calitativi în fundamenta-rea acestui tip de decizie. Într-un studiurecent, Libby şi Kinney (2000) afirmăcă există situaţii în care erori nesemnifi-cative din punct de vedere valoric pot fiimportante prin prisma factorilor calita-tivi care le definesc şi, astfel, imagineafidelă a situaţiilor financiare să fie com-promisă. Ng şi Tan (2007) consideră căstricta abordare cantitativă a pragului desemnificaţie poate conduce la situaţii încare informaţiile contabile raportate săfie incorect apreciate, iar erori semnifi-cative din punct de vedere calitativ săfie omise.

Messier (1983) realizează un studiu lanivelul a şapte din cele opt firme deaudit din grupul „Big 8”, o firmă naţio-nală şi una regională. Rezultatele studiu-lui arată faptul că deciziile privind nive-lul pragului de semnificaţie sunt afecta-te de experienţa auditorului şi tipul fir-mei de audit căruia acesta aparţine.Experienţa, ca factor calitativ al pragu-lui de semnificaţie, este analizată şi decătre Krogstad şi colab. (1984).Cercetarea acestora, care a avut la bazărezolvarea unor cazuri ipotetice atât decătre auditori experimentaţi, cât şi decătre studenţi în anii terminali, a relevatfaptul că nivelul de experienţă al res-pondenţilor a influenţat valoarea pragu-lui de semnificaţie stabilit. Astfel, audi-torii cu o vechime mai mare în activita-tea practică au tendinţa de a utilizaniveluri mai ridicate ale pragului de

semnificaţie, în timp ce auditorii juniori(cu o experienţă mai redusă), pentru adiminua cât mai mult riscul erorii, aplicăvalori mai mici ale pragului de semnifi-caţie.

Experienţa este cu siguranţă importantăîn exercitarea raţionamentului privinddeciziile legate de pragul de semnifica-ţie. Însă, analizarea acestui factor calita-tiv nu trebuie să se oprească aici. Mairelevant decât numărul anilor din activi-tatea practică a auditorilor este expe-rienţa acestora în domeniul/sectoruldin care face parte entitatea auditată.Există situaţii în care auditorul are oexperienţă importantă în audit, dar întot acest timp să nu fi efectuat misiunipentru clienţi aparţinând unui anumitsector (ex: financiar-bancar). Cu toatecă acesta are anumite deprinderi înexercitarea profesiei, în faţa unei situaţiiparticulare auditorul va trebui să îşi iamăsuri de protecţie şi să adapteze nive-lul pragului de semnificaţie.

Prin urmare, a doua ipoteză a studiuluinostru este:

H2a: Nivelul (valoarea) pragului de semnifi-caţie depinde de vechimea (experienţa)auditorului în sectorul de activitate încare entitatea client operează .

Sectorul sau domeniul de activitate esteun factor calitativ a cărui influenţă asu-pra pragului de semnificaţie a fost anali-zată în cadrul mai multor studii.Iskandar şi Iselin (1996) concluzioneazăstudiul literaturii de specialitate, menţio-nând că industria este o variabilă careinfluenţează decizia privind nivelul pra-gului de semnificaţie, existând o permi-sivitate mai crescută a auditorilor faţăde domeniile de activitate cu care suntfamiliarizaţi. Iselin şi Iskandar (1999)demonstrează că auditorii ai cărorclienţi aparţin cu preponderenţă secto-rului financiar lucrează cu niveluri maiscăzute ale pragului de semnificaţiecomparativ cu auditorii care auditeazăentităţi din sectorul comercial, adop-tând, astfel, o poziţie mai conservatoare

pentru firmele dintr-un sector cu riscde piaţă ridicat. Un rezultat similar aobţinut Sanchez (2001), conform căruiaauditorii utilizează niveluri inferioare alepragului de semnificaţie pentru entităţi-le cotate la bursă din sectorul financiar.În opoziţie cu acestea, societăţilor dinindustrie şi exploatare li se vor aplicanivele mai ridicate ale pragului de sem-nificaţie în desfăşurarea misiunilor deasigurare. Cu toate acestea, realizând odiferenţiere între entităţile din domeniulserviciilor şi al producţiei, Chewning şicolab. (1989) constată că sectorul nueste un factor semnificativ care să con-tribuie la justificarea denaturărilor înrapoartele de audit. Pe baza argumente-lor prezentate, formulăm a doua varian-tă a ipotezei H2, şi anume:

H2b: Nivelul pragului de semnificaţie diferăde la o entitate la alta în funcţie de secto-rul de activitate în care acestea operează.

Determinarea pragului de semnificaţiede către auditor reprezintă un aspect ceţine de judecata profesională, şi esteafectat de percepţia auditorului cu privi-re la nevoile de informaţii financiare aleutilizatorilor situaţiilor financiare (ISA320:4). Altfel spus, în momentul stabili-rii nivelului pragului de semnificaţie,auditorul trebuie să aibă cunoştinţe des-pre scopul auditării şi beneficiarii rapor-tului de audit. Steinbart (1987) a justifi-cat prin cercetarea sa faptul că rata pro-centuală aplicată asupra reperului alesşi, implicit, nivelul de semnificaţie suntinfluenţate de informaţiile privind desti-naţia utilizării situaţiilor financiare audi-tate şi de natura angajamentului deaudit. O relaţie semnificativă între pra-gul de semnificaţie, ajustările propuse şicunoaşterea utilizatorilor principali aisituaţiilor financiare a fost evidenţiată şiprin studiul lui Krogstad şi colab.(1981).

Un rol important în deciziile auditorilorîl au aserţiunile conducerii entităţilorauditate. Pe baza informaţiilor puse ladispoziţie de către aceştia, auditorii potstabili direcţiile de lucru şi îşi pot forma

4912/2013



o opinie despre entitatea client. Nudoar nevoile utilizatorilor de informaţiifinanciare par a influenţa nivelul utilizatal pragului de semnificaţie, ci şi obiecti-vele şi tendinţele conducerii sau alemanagementului entităţilor client.Wong-on-Wing (1989) apreciază faptulcă modul de percepţie de către auditoria obiectivelor conducerii şi a atitudiniiacesteia faţă de entitate influenţeazăvaloarea de la care denaturările suntconsiderate a fi semnificative. Motivaţiaconducerii (Carpenter şiDirsmith,1992), precum integritatea şicompetenţa managementului (Bernardişi Arnold, 1994; Chow şi colab., 2006)contribuie la diminuarea sau creştereapragului de semnificaţie, după caz. Deasemenea, poziţia financiară a clientuluişi respectarea principiului continuităţiiactivităţii pot conduce la ajustări alenivelului pragului de semnificaţie obţi-nut prin aplicarea „regulii degetului”.Braun (2001) a efectuat un studiu lanivelul a 155 de auditori parteneri dingrupul „Big 6” dorind să testeze impac-tul poziţiei financiare a clientului în ela-borarea ajustărilor pentru denaturăriledetectate în urma aplicării pragului desemnificaţie. Rezultatele au arătat căauditorii ţin cont de poziţia financiară aclientului atunci când evaluează pragulde semnificaţie şi, implicit, când propunajustări pentru corectarea denaturăriloridentificate.

Pe de altă parte, un alt element care arputea avea repercusiuni asupra decizii-lor auditorului este vechimea acestuia înrelaţia cu clientul auditat. Astfel, o rela-ţie contractuală între auditor şi entitatecare se menţine de o perioadă mai înde-lungată se va resimţi cu siguranţă şi înnivelul pragului de semnificaţie utilizat,precum şi în riscul de audit acceptat. Pemăsura cunoaşterii clientului şi a parti-cularităţilor acestuia, auditorul va aveatendinţa de a se baza pe informaţiileauditate în anii precedenţi, neadaptândpragul de semnificaţie situaţiei curentesupuse auditării. Bates şi colab. (1982)

indică nevoia unei rotaţii a personaluluiauditor în relaţiile cu clienţii pentru a seatenua efectul psihologic dezvoltat de orelaţie de lungă durată între auditor-client, fapt ce ar creşte şi obiectivitateadeciziilor luate. Lin şi Fraser (2008) auefectuat un studiu, iar una dintre varia-bilele analizate a fost impactul vechimiimandatului auditorului în fundamenta-rea deciziilor sale. Rezultatele au dove-dit existenţa unei relaţii pozitive întrecele două elemente.

Pentru formularea celei de-a treia ipote-ze, identificăm o relaţie între trei ele-mente de bază: entitatea auditată –auditor - utilizatori ai situaţiilor finan-ciare auditate. Într-un demers logic,scopul unei misiuni de audit este obţi-nerea unei asigurări rezonabile referi-toare la situaţiile financiare ale unei en -tităţi de către un auditor financiar inde-pendent în scopul creşterii încrederiiutilizatorilor în situaţiile financiare. Stu -diile au demonstrat că nivelul praguluide semnificaţie poate fi influenţat defactori asociaţi entităţii auditate saucon ducerii acesteia, precum şi de factoriasociaţi utilizatorilor externi. Prin urma-re, a treia ipoteză a studiului nostru ur -măreşte testarea existenţei unei legăturiîntre nivelul pragului de semnificaţie şifactorii asociaţi relaţiei conducerea enti-tăţii auditate – auditor - utilizatori ex -terni. Formularea ipotezei se referă la:

H3: Raţionamentul profesional privind calcu-lul pragului de semnificaţie este influen-ţat de factori asociaţi conducerii entităţii,auditorului şi utilizatorilor situaţiilorfinanciare.H3a: Nivelul (valoarea) pragului de

semnificaţie este influenţat demodul în care auditorul percepeobiectivele şi caracteristicile conduce-rii entităţii client.

H3b: Nevoile utilizatorilor situaţiilorfinanciare auditate influenţeazăvaloarea pragului de semnificaţie.

H3c: Vechimea în relaţia cu clientulauditat conduce la o diminuare anivelului pragului de semnificaţie.

H3d: Poziţia financiară a entităţiiauditate influenţează nivelul pragu-lui de semnificaţie.

Testarea ipotezelor s-a realizat cu ajuto-rul instrumentului descris în capitolul„Metodologia cercetării”, iar rezultatelesunt prezentate în cele ce urmează.

Rezultatele studiuluiRezultatele studiului nostru vor fi pre-zentate în două părţi. Prima parte estereprezentată de identificarea unor core-laţii între indicatorul ales ca reper pen-tru calculul pragului de semnificaţie şisectorul de activitate care poate fi aso-ciat acestuia. Am dorit să evidenţiemdacă, la nivelul ţării noastre, auditorii autendinţa de a alege un anumit reperpentru entităţile provenind dintr-unsector de activitate specific. Astfel, amaplicat asupra bazei de date regresii detipul Ordered Logit Regression, obţi-nând următoarele rezultate.

Pentru interpretarea rezultatelor seimpune prezentarea următoarelor expli-caţii:

Tabelul 1 prezintă corelaţiile obţinuteîntre cele patru sectoare de activitateamenţionate în cadrul chestionarului şiprimul indicator propus în GAC, maiexact activele totale. Rezultatele obţinu-te indică faptul că auditorii români careauditează entităţi aparţinând sectoruluifinanciar-bancar sau organizaţii non-guvernamentale aleg ca reper pentrucalculul pragului de semnificaţie activeletotale. Valoarea lui p=0.075 pentru sec-torul financiar-bancar şi p=0.055 pen-tru ONG arată existenţa unei legăturiîntre cele două variabile cu o rată deprobabilitate de 90%.

Analiza existenţei unei legături între ale-gerea Cifrei de afaceri ca reper în apli-carea „regulii degetului” pentru calcululpragului de semnificaţie a demonstratpreferinţa auditorilor a căror clienţi facparte din sectorul servicii şi comerţ

POPA & ŞPAN l

(SC) de a opta pentru acest indicator(Tabelul 2). Astfel, valoarea dep=0.084 indică o corelaţie între sectorulserviciilor şi comerţului şi utilizarea

„Cifrei de afaceri” la calculul praguluide semnificaţie. Un rezultat surprinză-tor pentru studiul nostru este faptul căîn urma testării corelaţiei dintre profitul

brut şi sectorul de activitate nu a fostidentificată nicio legătură (Tabelul 3).Cu toate că în literatura de specialitateinternaţională efectul procentual asupraprofitului reprezintă regula de aur adeterminării nivelului pragului de sem-nificaţie, la nivel naţional nu s-a pututstabili o legătură între acest reper şi undomeniu de activitate specific (P>0.1).Acest aspect ne indică faptul că profitulbrut este un reper selectat în toate sec-toarele de activitate, neexistând undomeniu aparte în care acesta să prime-ze. În baza primelor rezultate, putemafirma că ipoteza H1 se aprobă pentruprimele două repere (Activele totale şiCifra de afaceri), cu menţiunea că profituleste reperul utilizat de către auditori întoate domeniile de activitate, nefiindasociat niciunui sector în mod indivi-dual.

Valoarea p=0.013 (Tabelul 4) indicăfaptul că ipoteza nulă se respinge, iaripoteza alternativă H2a este acceptatăcu o probabilitate de garantare de 95%.

În condiţiile în care ipoteza H2a a fostacceptată, iar studiul a fost corect reali-zat, ipoteza H2b ar trebui să confirmeexistenţa unei legături între nivelul pra-gului de semnificaţie şi particularitateasectorului. Altfel spus, ipoteza H2b esteo ipoteză de control care să verificeconcordanţa între răspunsurile auditori-lor. În mod normal, dacă nivelul pragu-lui de semnificaţie diferă în funcţie decunoştinţele auditorilor despre particu-larităţile şi riscurile unui anumit sectorde activitate, implicit valorile praguluide semnificaţie vor fi diferite între cate-goriile de sectoare de activitate. În urmaaplicării analizei regresionale de tipOrdered Logit, valoarea lui P pentrufiecare din sectoarele analizate indicăvalidarea ipotezei alternative şi respin-gerea ipotezei nule. Astfel, pentru enti-tăţile din sectorul financiar-bancar audi-torii au tendinţa de a reduce nivelul pra-gului de semnificaţie, fiind un sector cuun risc mai mare comparativ cu celelal-te sectoare (servicii-comerţ şi industrie)

5112/2013



la nivelul cărora se utilizează valori mairidicate pentru evaluarea denaturărilor.Valoarea lui P=0.42 pentru sectorulfinanciar şi de P=0.082 pentru cel alserviciilor şi comerţului indică existenţaunei legături între sectorul de activitateal entităţilor auditate şi nivelul praguluide semnificaţie. Astfel, ipoteza H2b astudiului nostru este acceptată cu oprobabilitate garantată de 90%.

Tabelul 5 prezintă rezultatele corelaţii-lor între cei patru factori calitativi pecare i-am definit în cea de-a treia ipote-ză a cercetării noastre: percepţia audito-rului faţă de obiectivele şi caracteristici-le conducerii sau managementului enti-tăţii auditate, cunoaşterea nevoilor deinformare ale utilizatorilor situaţiilorfinanciare auditate, vechimea relaţieicontractuale cu clientul şi poziţia finan-ciară a entităţii auditate. Rezultatele afe-rente acestor factori evidenţiază faptulcă, în fundamentarea deciziei referitoarela nivelul pragului de semnificaţie, audi-torul este puternic influenţat de relaţiaacestuia cu clientul. Valoarea P=0.003arată existenţa unei legături puterniceîntre cele două variabile, cu o probabili-tate de garantare a ipotezei alternativede 95%; acest lucru înseamnă că ipote-za H3c se acceptă. Astfel, practicademonstrează că independenţa şi obiec-tivitatea auditorilor pot fi ameninţate dedezvoltarea unei legături între auditor şiclientul său pe baza unei relaţii contrac-tuale de durată. Confirmăm şi noirezultatele studiului lui Bates şi colab.(1982), indicând o nevoie de rotire apersonalului auditor care realizeazămisiunea.

Cu toate că ISA (320:4) precizeazănecesitatea cunoaşterii nevoilor infor-maţionale ale utilizatorilor de situaţiifinanciare în momentul stabilirii pragu-lui de semnificaţie, contrar aşteptărilor,rezultatele studiului nostru respingaceastă afirmaţie. Valoarea lui p=0.414respinge ipoteza alternativă H3b, fiindacceptată ipoteza nulă, conform căreinu există nicio legătură între modul destabilire al pragului de semnificaţie şinevoile utilizatorilor informaţiilor.

De asemenea, poziţia financiară a clien-tului sau obiectivele şi caracteristicileconducerii nu sunt considerate de cătreauditorii din România ca fiind factoriimportanţi care să contribuie la exerci-tarea raţionamentului profesional aso-ciat pragului de semnificaţie. ValorileP=0.214 pentru factorul obiectivele şicaracteristicile conducerii şi P=0.379 pentrufactorul calitativ poziţia financiară a clien-tului sugerează lipsa unei legături întrenivelul pragului de semnificaţie şi ceidoi factori. Astfel, ipotezele H3a şi H3dsunt respinse.

ConcluziiStudiul de faţă a avut ca obiectiv evi-denţierea modului de formare a decizii-lor în rândul auditorilor români cu pri-vire la nivelul pragului de semnificaţiecu care aceştia operează în activitateapractică. Astfel, pe baza literaturii despecialitate şi a instrumentului de lucru(Chestionar) s-a putut demonstra cănivelul pragului de semnificaţie poatevaria în funcţie de factori precum secto-rul de activitate din care provine entita-

tea client, specializarea auditorului însfera de provenienţă a clientului, pre-cum şi vechimea în relaţie cu clientulauditat. Mai precis, s-a constatat că pen-tru entităţile din domenii de activitatecu un risc mai ridicat, cum este sectorulfinanciar-bancar sau cel al asigurărilor,auditorii optează pentru utilizarea„Activelor Totale” ca reper în calcululpragului de semnificaţie, în timp cepentru domeniul serviciilor sau alcomerţului se utilizează ca indicator„Cifra de afaceri”. De asemenea, rezul-tatele au demonstrat că există o corela-ţie pozitivă între sectorul de activitate şinivelul pragului se semnificaţie. Astfel,pentru domenii de activitate care suntcaracterizate prin reglementări specificeşi care prezintă anumite aspecte sensibi-le ale activităţii (ex. sectorul asigurări-lor) auditorii vor utiliza valori mai scă-zute ale pragului de semnificaţie pentrua se asigura că riscul a fost redus pânăla un nivel acceptabil, iar denaturărilesemnificative au putut fi detectate.

Vechimea în relaţia cu clientul este unfactor calitativ ce influenţează raţiona-mentul auditorilor în ceea ce priveştenivelul pragului de semnificaţie. În bazaunui angajament de audit pe o duratămai îndelungată de timp, auditorul vadeveni mult mai permisiv în interpreta-rea denaturărilor detectate şi va utilizaun nivel mai ridicat al pragului de sem-nificaţie ţinând cont de faptul că acestacunoaşte într-o mai mare măsura clien-tul, iar misiunile anterioare de audit aufost efectuate tot de către el. Astfel,pentru a creşte obiectivitatea şi calitateaauditării se recomandă evitarea familia-rităţii cu entitatea client. Elemente pre-cum nevoia de informare a utilizatorilorde situaţii financiare, obiectivele condu-cerii, dar şi poziţia financiară a clientu-lui auditat nu influenţează deciziile au -di torilor privind pragul de semnificaţie.Cu toate că ISA prevede că auditorultrebuie să ţină cont de nevoile de infor-mare ale utilizatorilor externi, conformstudiului nostru acest factor nu este

POPA & ŞPAN l

unul primordial în procesul decizionalal auditorilor. Rezultatele studiului aratăo tendinţă în practica auditorilorromâni, însă prezintă şi anumite limite,ţinând cont de faptul că studiul a fostrealizat pe o populaţie relativ restrânsă(247 auditori români). Ca perspective

ale cercetării ne propunem să dezvol-tăm acest studiu pe o populaţie mai am -plă la nivel naţional, precum şi introdu-cerea altor factori care să vizeze aspectelegate de conduita profesională a audi-torilor. De asemenea, ne propunem e x -tinderea analizei efectuate la nivelul ipo -

tezei H1 pentru a elimina neclarităţileexistente şi a contura mult mai clar aso-cierea dintre alegerea reperului şi fac -torii de influenţă. Totodată, abordareafactorilor calitativi testaţi în acest studiuprintr-o analiză factorială ar contribui lacreşterea calităţii cercetării. l

5312/2013


Bates, H. L., Ingram, R. W., and Reckers, P. M. J. (1982), Auditor-client affiliation: The impact on materiality, Journal of Accountancy,vol. 153, no. 4: 60-63.

Bernardi, R. A., and D. F. Arnold, Sr. (1994), The influence of clientintegrity and competence and auditor characteristics on materiality estima-tes, Irish Accounting Review, vol. 1, no. 1: 1–23.

Braun, K.Wilken (2001), The Disposition of Audit-DetectedMisstatements: An Examination of Risk and Reward Factors andAggregation Effects, Contemporary Accounting Research, vol. 18,no. 1:71-99.

Carpenter, B. W., M. W. Dirsmith and P. P. Gupta (1994), Materialityjudgments and audit firm culture: Social behavioral and political perspecti-ves, Accounting, Organizations and Society, vol. 19, no. 4:355–380.

Chow, C.W., J.L. Ho, and P.L. Lan Mo (2006), Toward UnderstandingChinese Auditors’ Structuring of Audit Approaches, Client AcceptanceDecisions, Risk Assessment, and Stringency of Imposed ReportingStandards, Journal of International Accounting Research, vol. 5,no. 1: 1–23.

Chung, J.O.Y., J.R. Cohen, and G.S. Monroe (2008), The Effect ofMoods on Auditors’ Inventory Valuation Decisions, Auditing: AJournal of Practice &Theory, vol. 27, no. 2: 137–159.

Emery, D.R., R. Thakkar, and S. Moriarity (1982), A ComparativeStudy of Materiality Judgments of Financial Statement Users andAuditors, Proceedings, Decision Sciences Institut NationalMeeting, vol. 1: 5-7.

Estes, R., and D. D. Reames (1988), Effects of personal characteristics onmateriality decisions: A multivariate analysis, Accounting & BusinessResearch, vol. 18, no. 72: 291–296.

Frishkoff, P.A. (1970), An Empirical Investigation of the ConceptMateriality in Accounting, Empirical Research in Accounting: SelectedStudies, Journal of Accounting Research, vol. 8, Supplement:283-295.

Gleason, C. A., and L. F. Mills (2002), Materiality and contingent taxliability reporting, The Accounting Review, vol. 77, no. 2:317–342.

Hell, R. E. and D. Wang (2009), Cultural impact on the audit planningphase: An empirical study in China and France, Master thesis, two-year.

Holstrum, G.L., and W.F. Messier, Jr. (1982), A Review and Integrationof Empirical Research on Materiality, Auditing: A Journal ofPractice & Theory, vol. 2, no. 1: 45-63.

Iskandar, T.M, and E.R. Iselin (1996), Industry type: a factor in materia-lity judgements and risk assessments, Managerial Auditing Journal,vol. 11, no. 3: 4–10.

Iskandar, T.M., and E.R. Iselin (1999), A review of materiality research,Accounting Forum, vol. 23, no. 3: 209-239.

Jenkins, J.G., and C.M. Haynes (2003), The Persuasiveness of ClientPreferences: An Investigation of the Impact of Preference Timing andClient Credibility, Auditing: A Journal of Practice & Theory, vol.

22, no. 1: 143-153.Krogstad, J. L., R. T. Ettenson, and J. Shanteau (1984), Context and

experience in auditors’ materiality judgments, Auditing: A Journal ofPractice & Theory, vol. 4, no. 1: 54–74.

Leslie, D.A., (1985), Materiality: the concepts and its application to audi-ting, Toronto, Canada, Canadian Istitute of CharteredAccountants.

Libby, R., and W. R. Kinney, Jr. (2000), Does mandated audit communi-cation reduce opportunistic corrections to manage earnings to forecast?,The Accounting Review, vol. 75, no. 4: 383–404.

Lin, Kenny Z., Fraser, A.M., (2008), Auditors’ Ability to Resist ClientPressure and Culture: Perceptions in China and the United Kingdom,Journal of International Financial Management and Accounting, pp.161-183.

Moriariry, S. and F. Barron (1979), A Judgment-Based Definicion ofMateriality, Journal of Accounting Research, vol. 17,Supplement: 114-135.

Ng, T. B-P., and H-T. Tan (2007), Effects of Qualitative Factor Salience,Expressed Client Concern, and Qualitative Materiality Thresholds onAuditors’ Audit Adjustment Decisions, Contemporary AccountingResearch, vol. 24, no. 4: 1171-1192.

O’Donnell, E., and E.N. Johnson (2001), The Effects of AuditorGender and Task Complexity on Information Processing Efficiency,International Journal of Auditing, vol. 5, no. 2: 91-105.

Pany, K., and S. Wheeler (1989), Auditing: A comparison of variousmateriality rules of thumb, CPA Journal, vol. 59, no. 6: 62–63.

Steinbart, P. J. (1987), The construction of a rule-based expert system as amethod for studying materiality judgments, The Accounting Review,vol. 62, no. 1: 97–116.

Sweeney, J. A. (1980), Setting Materiality Criteria – The User’sViewpoint. Working paper, Cornell University.

Woolsey, S. M. (1954b), Judging Materiality in Determining Requirementsfor Full Disclosure, Journal of Accountancy, vol. 98, no. 6: 745-750.

Wong-On-Wing, B., J. H. Reneau, and S. G. West (1989), Auditors’perception of management: Determinants and consequences, Accounting,Organizations and Society, vol. 14, no. 5: 577–587;

*** International Federation of Accountants (IFAC) (2006a),Proposed International Standard on Auditing 320 (revised and redraf-ted): Materiality in planning and performing an audit, disponibil pe:http://www.ifac.org.

*** International Federation of Accountants (IFAC) (2006b),Proposed International Standard on Auditing 450 (redrafted):Evaluation of misstatements identified during the audit, disponibil pe:http://www.ifac.org.

*** Ghidul pentru un Audit de Calitate- CAFR, Print Group SRL,2012.

Bibliografie


IntroducereCercetarea problemelor de natură con-tabilă, la nivel naţional şi îndeosebiinternaţional, se situează în prezent, darşi în viitor, în atenţia specialiştilor îndomeniu, care în cazul temei abordateîn prezenta lucrare sunt unanimi în opi-niile lor în ceea ce priveşte necesitateacreşterii utilităţii informaţiilor financia-re de calitate în adoptarea deciziiloreconomice.

Totodată, se poate sublinia şi faptul că,în prezent, au loc şi dezbateri în con-tradictoriu referitoare la tehnicile şiprocedeele de menţinere şi amplificarea utilităţii informaţiilor financiare astfelîncât să satisfacă exigenţele unei gamelargi de utilizatori, cu precădere externi.

Considerente privindcreşterea calităţiiinformaţiilor financiareanuale în contextnaţional şi internaţional

* Prof. univ.dr., Universitatea din Craiova, auditor financiar, e-mail: [email protected]** Conf. univ. dr., Universitatea din Craiova, e-mail: [email protected]*** Conf. univ. dr., Universitatea din Craiova, e-mail: [email protected]**** Asist. univ. drd., Universitatea din Craiova, e-mail: [email protected]

Considerations Regarding the Increase inQuality of Annual Financial Information in aNational and International ContextThe research of the issues discussed in the present paper were made in the context ofdivergent conceptual approaches regarding the normalization of accounting on a globalscale, based on principles, fundamental concepts, detailed accounting rules and princi-ples made only for annual financial statements. These two versions of normalization aredefined succinctly, with references to IASB concepts through IFRSs and also toRomanian concepts, through detailed rules or regulations. By examining these twoessential ways of accounting normalization, through the use of references, several sig-nificant issues and pertinent opinions were raised that may favorably influence the qual-ity of annual financial information and the exercising of professional judgment in therealization of this purpose. In this regard, it is considered that more clarifications, expla-nations or reviews regarding information’s quality attributes are advisable, and most ofall those regarding the credibility and relevance of financial information, but also thereconsidering of the importance attributed to the quality known as intelligibility. In addi-tion, the responsibility of professional judgment has been highlighted, but also some dif-ficulties it is confronted with due to insufficient guidance from the normalizers.Key words: annual financial information, quality attributes relevance and credibility,

professional judgmentJEL Classification: M41, M49

Abstract

Cuvinte cheie: informaţii financiare anuale, caracteristici calitative, relevanţă şicredibilitate, raţionament profesional

Magdalena MIHAI*, Cristian DRĂGAN**, Valeriu BRABETE*** & Adriana IOTA****

Asemenea opinii divergente reprezintă,în principal, consecinţa abordării con-ceptuale a normalizării contabilităţii lanivel internaţional şi, implicit, a manie-rei în care se obţin şi se folosesc infor-maţiile financiare utile în procesulmanagerial. În acest sens, normalizatoriiau în vedere două variante diferenţiateesenţial, care au la bază concepte gene-rale, inclusiv pentru stabilirea de cătreentităţi a structurii complete a situaţiilorfinanciare anuale şi, respectiv, normecontabile detaliate şi principii pentruîntocmirea raportărilor anuale, aşa cumsunt proiectate. Pentru fiecare dintreaceste variante sunt stabilite şi explicatecaracteristicile calitative aferente infor-maţiilor pe care le conţin situaţiilefinanciare anuale.

În legătură cu cele amintite anterior sepoate menţiona şi faptul că dezbaterileteoretice de natură conceptuală referi-toare la normalizarea contabilităţii lanivel internaţional reliefează cu argu-mente pertinente abordarea bazată peconcepte, care este caracteristicăStandardelor Internaţionale deRaportare Financiară (IFRS).

În acest sens, cei implicaţi în dezbateriîşi exprimă opinia potrivit căreia aceastămodalitate de abordare a normalizăriicontabilităţii prezintă avantaje semnifi-cative în prezent şi mai accentuate înviitor, însă există şi rezerve în ceea cepriveşte aplicarea consecventă a IFRS-urilor1.

La rândul său, contabilitatea bazată penorme şi principii preconizează să fiedetaliată, astfel încât să ofere soluţiipentru marea majoritate a operaţiilorsau tranzacţiilor ce se pot efectua înactivitatea tuturor entităţilor existente îneconomia unei ţări, indiferent de mări-mea şi profilul acestora.

În continuare, avându-se în vedere enti-tăţile care aplică fie IFRS-urile, fiereglementările (normele) din ţara noas-tră, se abordează câteva probleme, înmanieră critică, pe care le considerăm afi semnificative în ceea ce priveşteîmbunătăţirea atât a delimitărilor şiexplicaţiilor caracteristicilor calitative aleinformaţiilor financiare de la sfârşitulexerciţiului financiar, cât şi a utilizăriiraţionamentului profesional pentrucreşterea utilităţii acestor informaţii.

Metodologia cercetăriiElaborarea prezentului articol constituierezultatul prelucrării exigente a infor-maţiilor acumulate ca urmare a consul-tării mai multor lucrări considerate a firelevante pentru tema abordată, precumşi a examinării atente a reglementărilorcontabile aplicabile şi a StandardelorInternaţionale de Raportare Financiară,versiunea 2013.

Totodată, a fost benefică şi experienţapractică dobândită cu prilejul efectuăriimai multor lucrări de audit şi de exper-tiză contabilă sau cu ocazia acordării deconsultanţă financiar-contabilă.

Sursele documentare utilizate au fostexaminate cu atenţie, s-au efectuatinterpretările şi sintetizările adecvate şi,totodată, s-au identificat mai multesituaţii în care explicaţiile sau îndrumă-rile reglementare au fost considerate cafiind insuficiente sau neinteligibile pen-tru practicienii contabili care, atuncicând este cazul, trebuie să exercite şiraţionamentul profesional.

5512/2013

1 J. Wustemann, S. Wustemann, Why Consistency of Accounting Standards Matters: A Contribution to the Rules-Versus-Principles Debate in FinancialReporting, Abacus, vol. 46, nr.1 (2010)


De altfel, cercetarea problemelor abor-date s-a efectuat pe baza raţionamentu-lui deductiv şi a fost astfel orientatăîncât a permis sesizarea câtorva posibi-lităţi sau premise care, în opinia noastră,pot contribui la creşterea nivelului cali-tativ şi, implicit, a utilităţii informaţiilorpe care le conţin situaţiile financiareanuale.

a. PREMISE PRIVIND CREŞTEREAUTILITĂŢII INFORMAŢIILORFINANCIARE ANUALE

Fiecare variantă de normalizare a conta-bilităţii amintită anterior îşi propune caobiectiv de bază să creeze cadrul meto-dologic adecvat obţinerii, prin interme-diul situaţiilor financiare anuale, a tutu-ror informaţiilor relevante care să oglin-dească în mod fidel, pentru o gamălargă de utilizatori externi, atât poziţiafinanciară şi performanţa financiară, câtşi alte aspecte referitoare la activitateadesfăşurată de entitate.

Informaţiile care se preconizează a fiobţinute trebuie să îndeplinească anu-mite condiţii riguroase de calitate, astfelîncât să fie utile în adoptarea deciziiloreconomice pe care le intenţioneazăinvestitorii existenţi şi potenţiali, împru-mutătorii şi alţi creditori interesaţi deentitatea care le furnizează.

Pentru realizarea obiectivului dorit şideclarat şi, implicit, pentru amplifica-rea premiselor adecvate obţinerii deinformaţii financiare de calitate semenţionează că normalizarea celordouă variante conceptuale de contabili-tate utilizează abordări diferite, careîn mod succint se caracterizează astfel:„reglementările naţionale impun o con-tabilitate bazată pe norme detaliate şiprincipii contabile generale pentruîntocmirea situaţiilor financiare, în timp

ce Cadrul general conceptual elaboratde IASB acordă atenţie sporită princi-piilor sau conceptelor, inclusiv pentrustabilirea de către entitate a elementelorrelevante pe care aceste raportări trebu-ie să le conţină, precum şi caracteristici-lor calitative ale informaţiilor şi raţiona-mentului profesional.2”

În cazul aplicării contabilităţii bazate penorme detaliate sunt stabilite reguliclare de evaluare şi recunoaştere a tutu-ror elementelor ce se prezintă în situa-ţiile financiare anuale şi astfel sunt crea-te condiţii favorabile pentru obţinereade informaţii financiare utile, care dealtfel sunt nominalizate în aceste rapor-tări de sinteză. Totodată, se poate subli-nia că operaţiile sau elementele specifi-ce entităţii şi nesoluţionate sub aspectcontabil prin norme, care necesită utili-zarea raţionamentului profesional, suntocazionale, în special în cadrul entităţi-lor mici şi mijlocii, dar şi al altor entităţicare nu sunt interesate în atragerea deresurse financiare prin intermediul bur-selor de valori mobiliare, ceea ce estebenefic pentru credibilitatea informaţii-lor financiare.

În varianta aplicării IFRS-urilor, bazatăpe concepte generale, se ocazioneazăobţinerea, pe baza raţionamentului pro-fesional, a numeroase informaţii finan-ciare, inclusiv ca elemente ale raportări-lor anuale3, a căror credibilitate poate fiafectată de subiectivismul celor respon-sabili cu această operaţiune.

Se impune însă a reliefa că aplicareaacestor standarde este benefică, fărărezerve, în cazul entităţilor puternice,cu tranzacţii internaţionale frecvente,listate la bursele de valori mobiliareşi/sau de mărfuri, ale căror activităţi sedesfăşoară în condiţiile globalizării şiconcentraţiei economiilor naţionale sau

altfel afirmat în relaţionare cu numeroa-se entităţi terţe, interne şi interna -ţionale.

În această situaţie, se poate sublinia şifaptul că informaţia financiară care sepreconizează a satisface exigenţele par-tenerilor existenţi şi viitori se obţine încondiţiile utilizării unor specialişti con-tabili cu multă experienţă şi deprinderipractice bogate, care pot exercita unraţionament profesional de calitate, curisc redus de soluţii nesatisfăcătoare.

Considerăm, de asemenea, că în catego-ria acestor premise se poate încadra şioperaţiunea de proiectare a machetelor(formularelor) IASB de raportare finan-ciară, îndeosebi a celor aferente poziţieifinanciare şi rezultatului global, alecăror elemente – rânduri relevante seidentifică, în mare parte, de către entita-te, astfel încât să fie reliefate activităţilesale specifice şi tranzacţiile pe care lerealizează4.

b. ASPECTE SEMNIFICATIVEPRIVIND REDEFINIREA UNORCARACTERISTICI CALITATIVEAFERENTE SITUAŢIILORFINANCIARE ANUALE

În cele ce urmează, supunem dezbateriicelor interesaţi câteva considerente pri-vind susţinerea opiniilor autorilor pre-zentei lucrări, şi nu numai5, în sensul căsunt justificate unele explicaţii supli-mentare sau revizuiri ale explicaţii-lor existente pentru caracteristici cali-tative principale ale informaţiilor pecare trebuie să le conţină situaţiilefinanciare ce se întocmesc potrivitreglementărilor contabile naţionale.

Prima caracteristică exprimată în acestereglementări o constituie inteligibilita-

MIHAI, DRĂGAN, BRABETE & IOTA l

2 C.Dragan, M.Mihai şi V.Brabete, Contabilitatea afacerilor, în viziune europeană şi internaţională, ed. Universitaria Craiova şi Presa UniversitarăClujană, 2013, pag. 250

3 IAS 1, volum IFRS, versiunea 2013, partea A, ed. CECCAR, pag. A557, art. 554 M. Mihai şi colectiv, Considerente privind capacitatea de implementare corespunzătoare a IFRS, revista “Audit Financiar” nr. 8/20115 Diana MANEA, IFRS: Flexibilitate versus manipulare contabilă, revista “Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor” nr.2/2013

tea, fiind singura pentru care semenţionează că este esenţială.Această expresie induce ideea falsă căeste mult mai importantă decât celelaltecaracteristici calitative, deşi, în realitate,ea priveşte doar maniera în care infor-maţiile se pun la dispoziţia utilizatorilorsau, altfel spus, se referă la accesibiliza-rea efectelor benefice de conţinut alecelorlalte caracteristici de calitate care,la rândul lor, influenţează efectiv funda-mentarea deciziilor economice preconi-zate de către utilizatori.

În susţinerea acestei afirmaţii, pe lângăexpresia potrivit căreia inteligibilitateaeste esenţială, avem în vedere şi faptulcă ordinea în care s-au explicat caracte-risticile analizate sugerează că s-a avutîn vedere importanţa descrescătoare alor. Însă acest aspect ar fi în contradic-ţie cu obligaţia lăsată în seama practicie-nilor de a se stabili un echilibru întrecaracteristicile calitative ale situaţiilorfinanciare6, fără a fi amintit, în acestsens, vreun indiciu şi eventual scopulacestei operaţiuni.

În ceea ce priveşte importanţa şi loculatribuite de către IFRS caracteristiciiprivind inteligibilitatea, subliniem căaceasta este precedată de comparabilita-te, verificabilitate şi oportunitate şiocupă ultimul loc din categoriacaracteristicilor calitative amplifica-toare ale utilităţii informaţiilor rele-vante şi reprezentate exact7.Relevanţa şi reprezentarea exactă suntsingurele incluse în categoria caracteris-ticilor calitative fundamentale.

În contextul celor menţionate anterior,opinăm că pentru entităţile care aplicăreglementările naţionale sunt beneficeunele revizuiri sau un plus de inteligibi-litate, ori eliminarea unor aspecte con-tradictorii, ceea ce poate amplifica şan-sele de îndeplinire a obiectivelor pentrucare au fost normalizate caracteristicilecalitative privind relevanţa şi credibili-

tatea. În acest sens, se exemplificăcâteva expresii care, pe lângă alteleasemănătoare, pot face obiectul opera-ţiilor amintite mai sus.

Avem în vedere, în primul rând, faptulcă relevanţa şi credibilitatea, împreu-nă cu inteligibilitatea şi comparabili-tatea, constituie, în reglementările dinţara noastră, caracteristici principaleale calităţii informaţiilor financiare,iar în standardele internaţionale suntsingurele care sunt considerate caracte-ristici fundamentale, cu precizarea căultima dintre ele (credibilitatea) estedenumită reprezentare exactă.

è În funcţie de această situaţie, şi nunumai, opinăm că se justifică a fianalizată poziţia nivelului de impor-tanţă aferentă inteligibilităţii şi com-parabilităţii, în sensul menţinerii saueliminării acestora în/din categoriacaracteristicilor de calitate principa-le, deoarece nivelul lor oarecumformal de utilitate nu poate influen-ţa în mod semnificativ adoptareadeciziilor economice.

è În ceea ce priveşte explicaţiile carese dau, în reglementările contabileamintite, caracteristicilor calitativeale informaţiilor financiare de sinte-ză, considerăm că se justifică a fiscoase în evidenţă câteva aspectecare îngreunează înţelegerea şi utili-tatea în procesul decizional atât arelevanţei, cât şi a credibilităţii. Înfapt, supunem atenţiei unele aspec-te privind explicaţiile date fiecăreiadintre aceste două caracteristici cali-tative, precum şi revizuirea unorexplicaţii existente în reglementări,care se pot interpreta în modsubiectiv sau care pot sugera că autrăsături comune.

è Potrivit unei explicaţii date în cazulrelevanţei se poate sublinia că oriceinformaţie este semnificativă atunci

când omisiunea sau prezentarea saeronată pot influenţa deciziile eco-nomice ale utilizatorilor, luate pebaza situaţiilor financiare anuale.

è În legătură cu această explicaţie sepot sugera cel puţin trei întrebări,după cum urmează:m cum poate fi omisă sau prezen-

tată eronat şi apoi identificată oinformaţie semnificativă încondiţiile în care conţinutul şimodalitatea de obţinere a ei însituaţiile financiare anuale, subformă de elemente distincte,sunt prestabilite prin normecontabile detaliate şi prin for-mulare (documente) care secompletează cu ajutorul unoraplicaţii informatice adecvate?În situaţia aplicării IFRS sepoate avea în vedere un aseme-nea risc deoarece, în modfiresc, multe informaţii relevan-te care se raportează sunt obţi-nute prin utilizarea raţionamen-tului profesional şi aprobareade entitate ca elemente bilanţie-re distincte;

m dacă nu este justificat ca expli-caţie privind eventuale eroriamintite să fie avute în vederedoar la caracteristica calitativăreferitoare la credibilitate –unde sunt posibile asemeneariscuri – iar informaţia cores-punzătoare relevanţei – carepriveşte tranzacţiile şi eveni-mentele importante – să fieconsiderată ca fiind suficientăprin însăşi natura sa?

m dacă la explicarea „relevanţei”nu este indicată evitarea expre-siei „semnificativă” deoarecesemantica celor două expresiipoate fi considerată a fi şi lalimita sinonimiei?

5712/2013

CALITATEA INFORMAŢIILOR FINANCIARE

6 Reglementări contabile conforme cu directivele europene actualizate, art. A29, M.Of. nr.766 din 10.11.2009 art. 23 (6)7 Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară elaborat de IASB, versiunea 2013, partea A, pag. A29, QC 19, Ed. CECCAR, 2013


è În acelaşi context, supunem dezba-terii şi faptul că, după opinia noas-tră, în cazul relevanţei informaţieifinanciare, care, în principal, sereferă la tranzacţii şi evenimenteimportante aferente activităţilorentităţii, nu există premise pentruomisiuni sau erori deoarece înconturile contabile, unde se for-mează informaţia iniţială, se înregis-trează doar operaţii consemnate îndocumente justificative, legal întoc-mite, şi prelucrate după normecontabile detaliate.

è La rândul lor, sintetizările şi selectă-rile privind informaţiile financiare

care se înscriu în raportările anualese efectuează automat, prin progra-me informatice adecvate, care res-pectă normele contabile stabilite înacest scop.

è Astfel afirmat, presupunând că pre-misa amintită lipseşte, se poateinduce ideea că în activitatea practi-că se încalcă normele contabile înmod involuntar şi astfel se dimi-nuează nivelul de încredere referitorla relevanţa informaţiei financiarefinale.

è Referitor la relevanţa şi credibilita-tea informaţiei financiare se men-ţionează că reglementările în vigoa-re conţin, printre altele, şi obligaţia„să fie oportună pentru luareadeciziilor de către utilizatori”,care, fără explicaţii suplimentare,poate genera, în activitatea practică,neclarităţi sau aplicabilitate redusă.

În acest sens, apreciem că, în primulrând, nu pot fi omişi utilizatorii interni,care au interese decizionale dependentede informaţiile ce se prezintă în situaţii-le financiare anuale, iar oportunitateaacestor informaţii o reprezintă, în cazullor, termenul legal de finalizare, aproba-re şi depunere a acestei raportări laorganele fiscale, după care informaţiilefinanciare devin publice şi, în consecin-ţă, pot fi avute în vedere de către utili-zatorii externi, dar şi de cei interni pen-tru decizii economice ulterioare.

Din momentul în care este disponibilă,informaţia relevantă şi credibilă poate fişi oportună în măsura în care utilizatoriiei sunt interesaţi de situaţia entităţiiemitente şi numai în măsura în carepreconizează să încheie tranzacţiicomerciale cu aceasta sau cu altele cedesfăşoară activităţi similare, referitoarela care se efectuează comparaţiile adec-vate.

În acest sens, considerăm că este con-vingătoare explicaţia existentă în cadrulgeneral conceptual elaborat de IASBpotrivit căreia „unele informaţii pot

Informaţia financiară care se preconizează a satisface exigenţelepartenerilor existenţi şi viitori se obţine în condiţiile utilizării unorspecialişti contabili cu multă experienţă şideprinderi practice bogate,care pot exercita unraţionament profesional de calitate, cu risc redus de soluţii nesatisfăcătoare

să rămână oportune mult timp dupăfinalul perioadei de raportare deoa-rece, de exemplu, unii utilizatori arputea fi nevoiţi să identifice şi săaprecieze trebuinţele8”.

În contextul celor de mai sus, conside-răm a fi justificată opinia că pentrupracticienii contabili ai entităţii şi toto-dată pentru terţii interesaţi sunt utileunele explicaţii minime referitoare laoportunitatea informaţiei financiare,explicaţii care să fie diferenţiate în func-ţie atât de interesele curente, cât şi celede perspectivă ale potenţialilor utiliza-tori ai acesteia, chiar similare celoradoptate de IASB.

c. EXIGENŢE PRIVIND RAŢIONA-MENTUL PROFESIONAL ŞIRELEVANŢA INFORMAŢIILORFINANCIARE ANUALE

În literatura de specialitate din dome-niul contabilităţii, îndeosebi în cazulaplicării IFRS-urilor, se exprimă nume-roase opinii pertinente referitoare lavalenţele şi responsabilităţile raţiona-mentului profesional, precum şi în ceeace priveşte limitarea utilizării excesive alui sau a diminuării nejustificate a rolu-lui său în legătură cu relevanţa informa-ţiilor financiare anuale.

În cazul entităţilor care aplică reglemen-tările contabile din ţara noastră, în con-textul explicării credibilităţii informaţii-lor financiare se face o referire clară decătre normalizatori la implicarea raţio-namentului profesional, în sensul că„pentru estimările cerute în condiţii deincertitudine (unde încadrăm şi opera-ţiile specifice fără soluţii clare sau neso-luţionate) este necesară includerea unuigrad de precauţie”, astfel încât prinexercitarea lui să nu fie influenţată fide-litatea informaţiei existente în situaţiilefinanciare anuale.

Referindu-ne la IFRS-uri, unde raţio-namentul profesional are o sferă deacţiune relativ extinsă şi, totodată, oresponsabilitate sporită, considerămcă este semnificativă referirea potrivitcăreia entitatea are obligaţia şi, implicit,răspunderea exclusivă, să înscrie însituaţiile (formularele) privind poziţiafinanciară şi rezultatul global, pe lângăelemente-rânduri minime precizate înIAS 1, şi orice alte elemente-rândurisuplimentare, titluri şi subtotaluri caresunt relevante pentru reliefarea fidelă aactivităţilor specifice desfăşurate şi arezultatelor obţinute de entitate.

În legătură cu aceste ultime exigenţe,apreciem că este sugestiv să amintim căpentru situaţia poziţiei financiare învarianta IFRS sunt normalizate doar 18elemente-rânduri, cu nivel ridicat desintetizare şi cu capacitate de informarede ansamblu, în timp ce în variantareglementărilor contabile din ţara noas-tră cu bilanţ în formă lungă, sunt stabi-lite, cu caracter obligatoriu, 90 de ele-mente-rânduri. Această situaţie scoateîn evidenţă faptul că pentru exercita-rea unui raţionament profesionalreuşit sunt necesare activităţi com-plexe şi exigente care să permită iden-tificarea a numeroase elemente-rândurisuplimentare de natură să ofere utiliza-torilor externi informaţii financiaretransparente, comparabile şi de înaltăcalitate, în condiţiile prevăzute înPrefaţa la IFRS9. Asemenea informaţiitrebuie să îndeplinească cerinţele carac-teristicilor calitative fundamentale, însensul de a fi relevante şi a reprezentaexact activităţile desfăşurate şi rezultate-le obţinute de entitate.

În legătură cu problemele abordateapreciem că este oportun să aducem îndezbatere şi conceptul existent înCadrul general conceptual10 potrivitcăruia „situaţiile financiare anuale seadresează utilizatorilor care dispun de

cunoştinţe suficiente privind activităţilede afaceri şi economice şi care studiazăşi analizează informaţiile cu atenţiacuvenită”.

În spiritul acestei exigenţe privim raţio-namentul profesional atât sub aspectulexercitării lui de către profesioniştiicontabili ai entităţii, cât şi al însuşiriişi aprobării includerii soluţiilor iden-tificate în politicile contabile decătre administratorii acesteia.

Acest context de responsabilităţi neper mite să opinăm că este benefică de -semnarea în exercitarea activităţilor afe-rente raţionamentului profesional doara specialiştilor contabili, precum şi areprezentantului administraţiei entităţii,care cunosc în detaliu activităţile pecare le desfăşoară aceasta, ceea ce poatereprezenta o condiţie esenţială pen-tru identificarea soluţiilor corecte şibine documentate, care să garantezerelevanţa informaţiilor financiare ce sepun la dispoziţia utilizatorilor externi.

În legătură cu aceste ultime aspecte saualtfel exprimat pentru îndeplinirea con-diţiei amintite se impune a fi luate înconsiderare, pe de o parte, „gradul deprecauţie” menţionat în reglementărilecontabile naţionale, în ceea ce priveşteimplicarea raţionamentului profesionalîn rezolvarea obiectivelor proprii, iar, pede altă parte, baza conceptuală nece-sară, elaborată de IASB, pentru utili-zarea propriului raţionament profesio-nal în soluţionarea aspectelor de naturăcontabilă.

Totodată, avându-se în vedere respon-sabilitatea ce-i revine raţionamentuluiprofesional, se justifică a reliefa faptulcă, după opinia noastră, este foarteimportant ca entitatea să deţinăcapacitatea profesională adecvată deexercitare competentă a lui. În acestsens, considerăm că este esenţială înţe-legerea corectă, de către specialiştii con-

5912/2013

CALITATEA INFORMAŢIILOR FINANCIARE

8 Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară elaborat de IASB, versiunea 2013, pag. 31 (Q29) 9 Prefaţă la IFRS, versiunea 2013, partea A, pag.A10, pct.6, Ed. CECCAR, 201310 Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară elaborat de IASB, versiunea 2013, pag. 31, QC 32


tabili angajaţi ai entităţii, precum şisoluţionarea de către aceştia a proble-melor de raţionament profesional înfuncţie de litera şi spiritul normelor sauconceptelor, după caz, dar şi prin utili-zarea deprinderilor practice proprii.Astfel, se preconizează realizarea dezi-deratului potrivit căruia se pot identificanoi informaţii financiare sau elemente-rânduri, după caz, care îndeplinesc atâtexigenţele ce privesc relevanţa, cât şi pecele aferente celorlalte caracteristici cali-tative ale acestora.

În contextul conceptelor şi exigenţeloramintite, considerăm că este oportună oprezentare succintă a celor relatateanterior, astfel încât să fie reliefată maiaccentuat complexitatea exercităriiraţionamentului profesional în cazulrezolvării unei probleme majore ce pri-veşte implementarea IFRS-urilor. Înfapt ne referim la identificarea elemen-telor-rânduri suplimentare pentru pro-iectarea structurii formularelordenumite „Situaţia poziţiei financia-re” şi „Situaţia rezultatului global”.

Rezolvarea acestei probleme necesităoperaţiuni complexe de investigarepractică şi analiză care să permită iden-tificarea tuturor elementelor-rândurisuplimentare, specifice activităţilor enti-tăţii, aşa cum prevede IAS 1, astfel încâtnoile informaţii ce se obţin, împreunăcu cele normalizate în IAS 1, să ofere oprezentare relevantă pentru înţelegereapoziţiei financiare şi a performanţeifinanciare ale entităţii.

Totodată, se poate sublinia că nu existărestricţii în ceea ce priveşte numărulinformaţilor (elemente-rânduri) ce sepot adăuga la cele nominalizate deIASB, de 18 şi respectiv 13, pentru pri-mul şi pentru cel de-al doilea formularamintit. Însă este necesar ca acestea, pebaza constatărilor şi evaluărilor specifi-ce raţionamentului profesional, să fierelevante pentru caracterizarea entităţii,amintind în acest sens că în reglementă-rile contabile naţionale sunt stabilite,pentru cele două formulare similare cu

cele analizate, câte 90 şi, respectiv, 68de elemente-rânduri, ceea ce constituieo ofertă bogată de informaţii financiarece se pun la dispoziţia utilizatorilorexterni, şi nu numai.

ConcluziiÎn contextul cercetărilor actuale la nivelnaţional şi îndeosebi internaţional pri-vind utilitatea şi perspectivele contabili-tăţii, în condiţiile extinderii implementă-rii IFRS-urilor, s-a considerat că esteoportun să fie elaborată prezenta lucra-re şi apreciem că, prin maniera de anali-ză exigentă a surselor documentare dis-ponibile, s-a identificat un plus de in -for maţii care sperăm să suscite atenţiaspecialiştilor în domeniu pentru noidezbateri.

Examinarea detaliată a surselor docu-mentare, inclusiv a reglementărilor con-tabile naţionale şi a IFRS-urilor, a per-

mis reliefarea mai multor norme sauconcepte metodologice care, după opi-nia noastră, necesită explicaţii suplimen-tare sau revizuiri referitoare la caracte-risticile calitative aferente informaţiilorpe care le conţin situaţiile financiareanuale.

De altfel, cele mai multe considerentese referă la caracteristicile calitativeprincipale, atribuite prin reglementărilecontabile din ţara noastră informaţiilorpe care le furnizează aceste raportări desfârşit de exerciţiu.

Aceste caracteristici privesc relevanţa,credibilitatea şi inteligibilitatea informa-ţiilor financiare anuale. Totodată, subli-niem că prin exprimarea mai multoropinii personale şi prin sesizarea unorneajunsuri referitoare la raţionamentulprofesional se poate facilita exercitareapractică a acestuia în vederea obţineriiunor informaţii financiare relevantepentru utilizatorii externi, şi nu numai.

MIHAI, DRĂGAN, BRABETE & IOTA l

Colasse B., Harmonization comptable inter-naţionale, ed. Economica, Paris, 2009

Drăgan C., Mihai M., Brabete V.,Contabilitatea afacerilor, în viziune euro-peană şi internaţională, ed. UniversitariaCraiova şi Presa Universitară Clujană,2013

Manolescu M. şi colectiv, Priorităţi şiresponsabilităţi în procesul de extin-dere a aplicării IFRS în România,revista “Audit Financiar” nr.8/2009

Mihai M. şi colectiv, Considerenteprivind capacitatea de implementare cores-punzătoare a IFRS, revista “AuditFinanciar” nr.8/2011.

Mihai M., Drăgan C., Brabete V., Situaţiifinanciare anuale şi semestriale. Abordareîn context naţional şi internaţional, Ediţieactualizată şi adăugită, ed. ScrisulRomânesc, Craiova, 2012.

Petre G. şi colectiv, Politici contabile - întrenecesitate şi obligaţie legală, revista“Audit Financiar” nr.1/2010

Staicu C. şi colectiv, Contabilitate financia-ră: Abordare în context european şi inter-naţional, vol. I şi II, edituraUniversitaria, Craiova, 2010

Van Grenning, Hennie, StandardeInternaţionale de Raportare Financiară,Ghid practic, ediţia a V-a, ed. IREC-SON, 2009

Wustemann J., Wustemann S., WhyConsistency of Accounting StandardsMatters: A Contribution to the Rules-Versus-Principles Debate in FinancialReporting, Abacus, vol.46, nr.1 (2010)

Standardele Internaţionale de RaportareFinanciară, incluzând StandardeleInternaţionale de Contabilitate (IAS) şiInterpretările acestora, vol. A şi B, editu-ra CECCAR, Bucureşti, 2013

Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1286/2012, Reglementări contabile con-forme cu IFRS, aplicabile societăţilorcomerciale ale căror valori mobiliare suntadmise la tranzacţionare pe o piaţă regle-mentată, cu modificările ulterioare, M. Of.nr. 687 bis/04.10.2012

Ordinul ministrului finanţelor publicenr.3055/29.10.2009 pentru aprobareaReglementărilor contabile conforme cu direc-tivele europene, cu modificările ulterioare,Monitorul Oficial nr.766bis/10.11.2009

Bibliografie

IntroducereUnul dintre cele mai întâlnite riscuri însocietatea contemporană, cu un impactimportant asupra dezvoltării la nivelmicro şi macroeconomic, îl reprezintăriscul financiar-bancar. Este cunoscutfaptul că, în ultimii ani, sub influenţacrizei economico-financiare, au avut locschimbări importante în politica siste-mului financiar-bancar internaţional, cuprecădere în gestiunea riscurilor finan-ciar-bancare. În cadrul sistemului finan-ciar-bancar, economia cunoaşterii inter-vine în principal sub două aspecte:1

l acordarea de credite de către institu-ţiile financiar-bancare agenţilor eco-nomici care investesc în tehnologiinoi;

l monitorizarea de către băncile cen-trale a riscului de credit al instituţii-lor financiar-bancare.

Sistemul bancar românesc s-a confrun-tat şi continuă să se confrunte cu o seriede probleme majore legate de riscul decredit al instituţiilor bancare din ţaranoastră. După boom-ul „creditelor cubuletinul” din 2006 şi 2007, efectele cri-zei economice mondiale au surprins sis-temul bancar românesc descoperit înfaţa riscului de credit. În acest context,politica Băncii Naţionale a României demonitorizare a riscului de credit al insti-tuţiilor financiar-bancare din ţara noas-tră a căpătat o importanţă de prim ordinîn aceşti ani de criză.

Metodologia de cercetare

Cercetarea efectuată are ca obiectividentificarea modului de recunoaştere şievaluare de către Banca Naţională aRomâniei a riscului de credit la care suntexpuse instituţiile de credit din sistemulbancar românesc. Suportul tehnico-şti-inţific al lucrării îl constituie cercetăriledin domeniul managementului riscului

6112/2013

Monitorizareariscului de creditîn sistemul bancar românescîn contextuleconomieicunoaşterii

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]** Drd., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected] Mohga Bassim, Banks Financial Risks Management and Knowledge Economy, http://www.iefpedia.com/english/?p=244

Credit Risk Monitoring in the RomanianBanking System in the Knowledge EconomyThe financial and banking risks have been the object of thorough investigations for along time. After the economic and financial crisis has burst in the United States in 2007and has been later propagated worldwide, the evaluation and the control methods ofthe banking risks had to be re-examined and re-defined in order to establish the rulesnecessary to avoid the repetition of such situations. In knowledge-based economies supplementary risks can be encountered. For example,the risks of funding new technologies (such as the telemedicine systems or the systemsbased on low carbon emissions) or new inventions (such as the grafen, a new carbon-based material) are higher than the ones necessary for financing already known tech-nologies. The main aim of this paper is to identify the credit risk and its management in theRomanian banking system under the circumstances of the knowledge economy.Key words: knowledge economy, financial and banking risk, risk management JEL Classification: E 51, E 58

Abstract

Cuvinte cheie: economia cunoaşterii, risc financiar-bancar, gestiunea riscului

Ana MORARIU* & Grazia-Oana PETROIANU**


de cre dit în contextul cunoaşterii. Pentrure alizarea cercetării s-a efectuat o infor-mare şi documentare pe baza literaturiide specialitate şi a politicii Băncii Naţio -nale a României în cadrul instrumentelorde evaluare a riscului de credit pentrusistemul financiar-bancar românesc.Demersul acestei a doua părţi a cerce -tării2 are în vedere aplicarea practică ainstrumentelor economiei cunoaşterii înevaluarea riscului de credit. Pentru atin-gerea obiectivului propus, s-a utilizat ometodologie de cercetare fundamentală.

Riscul de credit îneconomia cunoaşterii

După cum se ştie, o economie a cunoaş -terii este o economie în care utilizareacunoştinţelor în tehnologii, în inginerie şimanagement este folosită ca un instru -ment pentru obţinerea de beneficii eco-nomice, aceasta constituind unul dinimperativele Agendei de la Lisabona.Investiţiile în cercetare, dezvoltare şi ino-vare (CDI) au fost identificate ca fiindun factor-cheie necesar pentru aîmbunătăţi competitivitatea. Începând cuanul 2000, împrumuturile băncilor pen-tru proiecte inovatoare s-au concentratpe proiecte cu valoare adăugată mare întehnologii sprijinite la nivelul UE. Sistemul bancar deţine un rol de primordin într-o economie concurenţială,acesta atrăgând disponibilităţile băneştidin economie şi utilizându-le apoi pen-tru finanţarea activităţilor economicerentabile. Se realizează astfel intermedie-rea bancară, constând în atragerea resur-selor financiare şi plasarea lor temporarăcătre organizaţii economice care aunevoie de lichidităţi băneşti pentru des-făşurarea eficientă a activităţii lor. Pentru băncile care acţionează înRomânia, riscurile operaţionale sunt maipregnante, din cauza mediului economicostil în care lucrează, dar şi specificuluisistemului bancar românesc, aflat încă înfaza de creştere şi adaptare la rigorileconcurenţiale ale economiei de piaţă.Riscul de credit este definit în normelede autorizare şi de supraveghere pruden-

ţială ale BNR ca fiind „riscul înregistrării depierderi sau al nerealizării profiturilor estimate,ca urmare a neîndeplinirii de către contraparti-dă a obligaţiilor contractuale”.3

Dimensiunea riscului denotă mărimea pier-derii suferite de creditor ca urmare aimposibilităţii debitorului de a rambursacreditul, iar calitatea riscului rezultă atâtdin posibilitatea ca neplata să aibă loc,cât şi din garanţiile care pot reduce pier-derea, în cazul neplăţii. Neachitarea uneidatorii reprezintă un eveniment nesigur.În plus, expunerile viitoare nu suntcunoscute cu certitudine decât la scaden-ţă, deoarece acordarea creditelor pe bazaunor programe de rambursare stabiliteprin contracte ferme sunt aplicabilenumai într-un număr redus de cazuri.Rambursarea anticipată a creditelor con-tractate prezintă un risc de credit, deoa-rece în această situaţie banca trebuie să-şi asigure refinanţarea venitului nerealizatşi să-şi acopere cheltuielile ocazionate deacordarea împrumutului respectiv.Pornind de la aceste considerente, risculde credit poate fi divizat în trei: risculneplăţii, riscul expunerii şi riscul recuperării.4

Monitorizarea risculuide credit în sistemul

bancar românescLa data de 1 februarie 1999 a intrat înfuncţiune Centrala Riscurilor Bancare(CRB), denumită ulterior CentralaRiscului de Credit (CRC), care gestionea-ză informaţia de risc bancar pentru sco-purile societăţilor bancare din România.Aceasta reprezintă o structură specializa-tă în colectarea, stocarea şi centralizareainformaţiilor privind expunerea fiecăreientităţi declarante (instituţie de credit,instituţie financiară nebancară înscrisă înRegistrul special, instituţie de plată careînregistrează un nivel semnificativ al acti-vităţii de creditare sau instituţie emitentăde monedă electronică care înregistreazăun nivel semnificativ al activităţii de cre-ditare) din România faţă de acei debitoricare au beneficiat de credite şi/sau anga-jamente al căror nivel cumulat depăşeşte

suma limită de raportare (20.000 lei),precum şi a informaţiilor referitoare lafraudele cu carduri produse de cătreposesori. Baza de date a CRC este organizată înpatru fişiere:5

1. Fişierul central al creditelor(FCC) conţine informaţii de risc decredit raportate de persoanele decla-rante şi este actualizat lunar;

2. Fişierul creditelor restante (FCR)conţine informaţii de risc decredit referitoare la abaterile de lagraficele de rambursare din cel multultimii şapte ani şi este alimentatlunar de Fişierul central al creditelor;

3. Fişierul grupuri (FG) conţineinformaţii despre grupurile de per-soane fizice şi/sau juridice carereprezintă un grup de clienţi aflaţi înlegătură/un singur debitor şi este ali-mentat lunar de Fişierul central alcreditelor;

4. Fişierul fraudelor cu carduri(FFC) conţine informaţii desprefraudele cu carduri produse de cătreposesori raportate de persoaneledeclarante şi este actualizat on-line.

Utilizatorii informaţiilor existente înbaza de date a CRC sunt persoaneledeclarante şi Banca Naţională aRomâniei. Schimbul de informaţii de risc de creditse realizează electronic prin Reţeaua deComunicaţii Interbancară. Raportările efectuate de persoaneledeclarante conţin următoarele informaţii: l Datele de identificare a debitorilor

faţă de care persoana declarantăînregistrează o expunere mai maresau egală cu limita de raportare(20.000 lei);

l Informaţii privind fiecare dintre cre-ditele şi angajamentele de care bene-ficiază debitorul: tipul creditului, ter-menul de acordare, tipul garanţiei şivaloarea acesteia, serviciul datoriei,data acordării şi data scadenţei, valu-ta în care s-a acordat creditul, sumaacordată, suma datorată utilizată şisuma datorată neutilizată la momen-tul raportării, suma restantă,

MORARIU & PETROIANU l

2 Prima parte a acestei cercetări a fost publicată în revista „Audit Financiar” nr. 6/iunie 2013, pag. 18. 3 Camelia Vechiu, Managementul riscului de credit în contextul crizei economice, revista „Strategii manageriale” nr. 4 / 2010, pag. 54 Lavinia Vasile, Unele aspecte privind gestionarea riscurilor bancare, revista „Economie teoretică şi aplicată”, nr. 6/2006, pag. 755 www.bnro.ro

credit/angajament luat împreună cualţi debitori, stare credit, clasa derating, probabilitatea de nerambursa-re;

l Informaţii privind grupurile de per-soane fizice şi/sau juridice carereprezintă un grup de clienţi aflaţi înlegătură/un singur debitor: denumi-re grup, cod grup, componenţă grupşi evidenţierea debitorilor care aucredite împreună cu alţi debitori dingrup;

l Informaţii privind fraudele cu car-duri comise de posesori: date identi-ficare posesor card, tip card, valuta,data constatării fraudei, suma frau-dată.

Difuzarea informaţiilor de la CRC cătrepersoanele declarante se realizează îndouă moduri: l Rapoarte lunare care cuprind infor-

maţii privind toţi debitorii pe carepersoana declarantă i-a raportat înluna respectivă. Pentru fiecare debi-tor raportat, raportul lunar conţinetoate informaţiile disponibile la CRCreferitoare la creditele şi angajamen-tele de care acesta a beneficiat de latoate persoanele declarante, fără a sepreciza identitatea instituţiei credi-toare (situaţia riscului global);

l Ca răspuns la interogările (cereri deconsultare) on-line în cazul cărorapersoanele declarante pot solicitadouă tipuri de informaţii: situaţiariscului global şi situaţia creditelorrestante (pe o perioadă de şapte ani).

Trebuie precizat că pentru debitoriiraportaţi de persoanele declarante, infor-maţiile sunt furnizate necondiţionat, întimp ce pentru clienţii - debitori poten-ţiali accesul persoanelor declarante estecondiţionat de obţinerea prealabilă aacordului clienţilor respectivi. Sisteme similare CRC funcţionează înmulte ţări din Uniunea Europeană, cumsunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia,Franţa, Germania, Italia, Portugalia,Slovacia, Slovenia şi Spania. CRC partici-pă la nivel european la schimbul trans-frontalier de informaţii în bazaMemorandumului de înţelegere privindschimbul de informaţii între registrele decredit naţionale în vederea transmiteriiacestora către persoanele declarante

(MoU). În prezent, în baza MoU, 9 ţăriparticipă la schimbul transfrontalier deinformaţii: Austria, Belgia, Cehia, Franţa,Germania, Italia, Portugalia, România şiSpania.Obiectul acestui schimb îl constituie per-soanele juridice rezidente în ţările parti-cipante care sunt înregistrate în registrelede credit cu o expunere totală egală cusau mai mare de 25.000 euro; expunerease referă numai la suma trasă a creditelorşi la suma angajamentelor debitorului detipul scrisorilor de garanţie.Schimbul transfrontalier de informaţii serealizează bilateral între ţările participan-te prin reţeaua de servicii pusă la dispo-ziţie de către Banca Centrală Europeanăşi are frecvenţă lunară, cu excepţiaschimbului cu Germania, unde frecvenţaeste trimestrială.Pentru orice credit, acord de garanţie sauorice alt tip de angajament al băncii faţăde debitorii săi, care a fost acceptat laCentrala Riscului de Credit, în perioadaurmătoare, până la data scadenţei acesto-ra nu se mai transmit la aceasta decât„evenimentele”, respectiv: suma datora-tă, suma restantă, serviciul datoriei şitipul raportării. Informaţia de risc bancar cuprinde date-le de identificare ale unui debitor – per-soană fizică sau juridică nebancară – şicele referitoare la operaţiunile în lei şi învalută prin care instituţiile de credit seexpun riscului de credit faţă de acel debi-tor prin: a) acordarea de credite; b) asu-

marea de angajamente de către instituţiade credit în numele debitorului.Informaţia de risc se referă la expunereafiecărei instituţii de credit din sistemulbancar românesc faţă de un singur debi-tor, expunere egală sau mai mare de20.000 lei. Începând cu august 2004, laCRC sunt raportate şi sumele restante(reprezentate doar de principalul creditu-lui) ale persoanelor fizice cu expuneremai mare sau egală de 20.000 lei, careînregistrează restanţe mai mari de 30 dezile în restituirea creditelor.6

Evoluţia riscului de credit în ultimii ani

în România Centrala Riscului de Credit asigură înre-gistrarea informaţiilor raportate de per-soanele declarante şi prelucrarea acestorinformaţii în scopul obţinerii de dateagregate necesare utilizatorilor. Registrulcentral al creditelor evidenţiază operativinformaţiile privind: identificarea persoa-nelor recenzate şi evidenţierea, după caz,a situaţiilor specifice, riscurile individualeşi caracteristicile acestora, riscurile globa-le şi caracteristicile acestora. Informaţiilede risc bancar înscrise în Registrul Cen -tral al Creditelor sunt actualizate lunar.În perioada iunie 2012 – iunie 2013, ratariscului de credit, precum şi cea a credi-telor neperformante au avut evoluţiaprezentată în Tabelul 1.

6312/2013

MONITORIZAREA RISCULUI DE CREDIT

6 Banca Naţională a României, Regulamentul nr. 4/2004 privind organizarea şi funcţionarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare, www.bnro.ro


Din tabel se observă că, în ultimul an,sistemul bancar a resimţit din plin efec-tele crizei internaţionale, iar principaliiindicatori de cuantificare a riscului decredit au consemnat o înrăutăţire. Astfel,rata riscului de credit a avut un trendascendent, crescând cu peste 4 procenteîn perioada analizată. Deteriorarea aces-tui indicator s-a datorat îndeosebi con-strângerilor asupra situaţiei financiare aclienţilor, în contextul unei creşteri eco-nomice modeste. De altfel, România areuna dintre cele mai mari rate a creditelorneperformante din UE, după Grecia şiIrlanda.De asemenea, rata creditelor neperfor-mante – principalul indicator de evaluarea calităţii portofoliilor de credite, dinperspectivă prudenţială – a continuat săcrească, de la 16,76% (iunie 2012) la20,30% (iunie 2013). Rata creditelorneperformante ia în considerare crediteleşi dobânzile restante de peste 90 de zileşi cele în cazul cărora au fost iniţiateproceduri judiciare faţă de operaţiune orifaţă de debitor ca proporţie în total cre-dite şi dobânzi clasificate.Conform Reglementărilor Internaţionalede audit IASP 1006, riscurile bancarecresc o dată cu gradul de concentrare alexpunerii unei bănci către un singurclient, industrie, arie geografică sau ţară.De exemplu, portofoliul de credite alunei bănci poate conţine un mare volumde credite sau angajamente acordateunor anumite sectoare de activitate, iarunele dintre acestea, cum ar fi sectorulmobiliar, de transporturi navale şi deresurse naturale pot avea practici foartespecializate. Evaluarea riscurilor relevan-te aferente creditelor acordate entităţilordin acele sectoare de activitate poate ne -cesita cunoaşterea respectivelor sectoare,inclusiv a practicilor de afaceri, operaţio-nale şi de raportare ale acestora.7

În acord cu reglementările amintite ante-rior, Banca Naţională a României anali-zează gradul de adecvare a provizioane-lor pentru pierderi aferente creditelor.Comitetul de la Basel a publicat un setde Practici Solide pentru Contabilizareaşi Prezentarea Creditelor, care furnizeazăbăncilor şi Băncii Naţionale recomandăricu privire la recunoaşterea şi evaluarea

creditelor, constituirea provizioanelorpentru pierderi aferente creditelor, pre-zentarea riscului de credit şi alte aspecteconexe. Acest document prezintă punc-tul de vedere al Băncii Naţionale, caorgan de supraveghere bancară, cu privi-re la practicile solide ale băncilor de con-tabilizare şi prezentare a creditelor şi,astfel, poate influenţa cadrul de raporta-re financiară în conformitate cu care obancă îşi întocmeşte situaţiile financiare.Banca Naţională a României apreciazăcă, deşi riscul de credit a crescut pe par-cursul anului 2012 şi în prima jumătate aanului 2013, acesta este diminuat de oprovizionare adecvată a pierderiloraşteptate, gradul de acoperire a credite-lor neperformante cu provizioane IFRSşi filtre prudenţiale corespunzătoareacestei categorii situându-se la 86,3%, la31 decembrie 2012. De asemenea, capa-citatea băncilor de acoperire a pierderilorneaşteptate asociate riscului de crediteste susţinută de nivelul confortabil algradului de adecvare a capitalului.8

ConcluziiPrin natura informaţiilor pe care legestionează, CRC poate deveni nucleulunui sistem informaţional a cărui utiliza-re este esenţială în susţinerea eforturilorde dezvoltare a unui instrument statisticpentru validarea şi controlul modelelorinterne de rating la nivelul instituţiilor decredit. Datele privind serviciul datorieicreditelor acordate de bănci entităţilorjuridice permit delimitarea evenimente-lor de nerambursare de cele de rambur-

sare. În plus sunt înregistrate informaţiiprivind datele de identificare ale debito-rului şi caracteristicile creditului.Odată cu manifestarea crizei economicemondiale în rândul ţărilor europene, sis-temul bancar românesc este expus şi elreacţiilor directe sau indirecte ale crizei.Astfel, instituţiile de credit din sistemulbancar românesc nu mai au un rol majo-ritar în creditarea companiilor, dar rămânprincipala sursă în cazul populaţiei.Creditarea s-a orientat către IMM-uri,precum şi către companiile care activea-ză în domeniul comerţului şi al servicii-lor.Evoluţia creditării interne va depinde totmai mult de capacitatea băncilor de aatrage resurse de pe plan intern; proce-sul de creditare trebuie continuat pebaze de prudenţialitate deoarece riscuriledin activitatea de creditare, în condiţii deincertitudine economică, se pot amplifi-ca de la o perioadă la alta; băncile trebu-ie să descopere noi oportunităţi de credi-tare care să funcţioneze şi în aceastăperioadă de criză, contribuind la ieşireadin impasul creat.În contextul restructurării sistemuluibancar românesc şi al aşteptatei creşteria cererii de credite din perioada urmă-toare, aplicarea instrumentelor econo-miei cunoaşterii în auditarea şi evaluareade către Banca Naţională a riscului decredit al instituţiilor financiar-bancaredin ţara noastră devine unul din vectoriiprincipali, atât ai evitării unei crize ban-care în ţara noastră, cât şi ai alinierii sis-temului bancar românesc la standardeleeuropene de profil.

MORARIU & PETROIANU l

7 Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare, Manual de Reglementări Internaţionale de Control al Calităţii, Audit, Revizuire, AlteServicii de Asigurare şi Servicii Conexe, ediţia 2012, Camera Auditorilor Financiari din România, Bucureşti, 2013, pag. 108

8 Banca Naţională a României, Raport Anual 2012, Bucureşti, 2013, pag. 23

Mohga Bassim, Banks Financial RisksManagement and Knowledge Economy,http://www.iefpedia.com/english/?p=244;

Vasile Lavinia, Unele aspecte privind gestionareariscurilor bancare, revista „Economie teo-retică şi aplicată” nr. 6/2006;

Vechiu Camelia, Managementul riscului de cre-dit în contextul crizei economice, Revista„Strategii manageriale” nr. 4 / 2010;

Banca Naţională a României, Raport Anual2012, Bucureşti, 2013;

Banca Naţională a României, Regulamentul

nr. 4/2004 privind organizarea şi funcţiona-rea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare;

Consiliul pentru Standarde Internaţionalede Audit şi Asigurare, Manual deReglementări Internaţionale de Control alCalităţii, Audit, Revizuire, Alte Servicii deAsigurare şi Servicii Conexe, ediţia 2012,Camera Auditorilor Financiari dinRomânia, Bucureşti, 2013;

http://www.bnro.ro/Centrala-Riscului-de-Credit-(CRC)—2107.aspx;

http://www.bnro.ro/Indicatori-agregati-privind-institutiile-de-credit-3368.aspx;

Bibliografie selectivă

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

[email protected]

românãenglezã

Detalii

,

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Important for theAuthors!The review

Assessment criteria

recommendations

[email protected]

English

Details

of the articles is performed in parallel by at least twomembers of the Scientific Council of the „FinancialAudit" Journal,a double-blind-review, which means that those who perform thereviews do not know the names of the authors, and also theauthors do not know the names of the reviewers.

for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of the review;the quality of the research methodology; presentation andargumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the research inthe area.

The of the Scientific Council are: accepted,

accepted with reviewing, rejected. The results of theassessments are communicated to the authors and only thearticles approved by the Scientific Council are published. Thearticles are submitted to the editor by e-mail at: ,compulsory in Microsoft Word format containing the followingelements: the language the article is drafted is ; themaximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spacesincluded; the article mention the research methodology used,authors' contributions, footnote references from the bibliography;an abstract in English presenting the subject of the research andauthors' contributions; the abstract is accompanied by 4-5 keywords, in English .

on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"and „Manuscripts".

, and also by JELCla sifications

Mulţumiri evaluatorilor articolelor propuse spre publicare în anul 2013

În cel de-al 11-lea an de editare neîntreruptă, revista „AuditFinanciar” a marcat un eveniment important în existenţa sa:apariţia numărului 100.

An de an, cu fiecare ediţie, revista şi-a păstrat statutulprofesional, îmbunătăţindu-şi în permanenţă conţinutul şi nivelulştiinţific, fiind mereu în pas cu transformările profesiei contabileşi de audit pe plan intern şi internaţional.

Acest statut profesional s-a putut păstra, desigur, şi datorităcontribuţiei celor care au revizuit – cu exigenţă şi implicare –articolele propuse spre publicare, membri ai Consiliului Ştiinţificde Evaluare, cărora le mulţumim cu acest prilej. Ne exprimămsperanţa că veţi rămâne în continuare alături de noi şi prinobservaţii, sugestii, analize obiective veţi consolida reputaţiarevistei.

În anul 2013 au efectuat revizuiri/evaluări ale articolelor propusespre publicare următorii membri ai Consiliului Ştiinţific deEvaluare al revistei „Audit Financiar”: prof. univ. dr.

– Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ.dr. – Universitatea din Craiova; conf. univ. dr.

– Universitatea din Bacău; conf. univ. dr.– Universitatea de Vest din Timişoara; prof. univ. dr.

– Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş;lect. univ. dr. - Universitatea de Vest dinTimişoara; prof. univ. dr. – Universitatea de

Vest, Timişoara; prof. univ. dr. – Academia deStudii Economice, Bucureşti; prof. univ. dr. –Academia de Studii Economice, Bucureşti; lect. dr.

- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; prof. univ.dr. – Universitatea de Vest din Timişoara;prof. univ. dr. – Academia de Studii Economice,Bucureşti; dr. – director adjunct, MinisterulFinanţelor Publice; prof. univ. dr. –Academia de Studii Economice, Bucureşti; prof. univ. dr.

– Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca;prof. univ. dr. – Universitatea din Craiova;prof. univ. dr. – Universitatea „ConstantinBrâncoveanu”, Piteşti; prof. univ. dr. -Universitatea de Vest, Timişoara; prof. univ. dr.

- Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ.dr. – Academia de Studii Economice,Bucureşti; prof. univ. dr. – Academia deStudii Economice, Bucureşti; – directorACCA România; prof. univ. dr. – Academiade Studii Economice, Bucureşti; prof. univ. dr.

– Academia de Studii Economice, Bucureşti;prof. univ. dr. – Universitatea de Vest, Timişoara;conf. univ. dr. – Universitatea „AlexandruIoan Cuza”, Iaşi; prof. univ. dr. – Academiade Studii Economice, Bucureşti.

DinuAIRINEI

Veronel AVRAMDaniel BOTEZ OvidiuBUNGETTatiana DĂNESCU

Alin DUMITRESCUNicoleta FARCANE

Liliana FELEAGĂNiculae FELEAGĂ

MariaGROSU

Camelia HAŢEGANIon IONAŞCUAlexandra LAZĂR

Maria MANOLESCU

Dumitru MATIŞMagdalena MIHAIIon MIHĂILESCU

Marilen PIRTEAIrimie Emil

POPAGheorghe POPESCU

Vasile RĂILEANUAndreia STANCIUVictoria STANCIU

AureliaŞTEFĂNESCU

Ioan TALPOŞConstantin TOMA

Eugeniu ŢURLEA

La mulţi ani!La mulţi ani!

2014

AF 12 2013 - Tipar_AF 12 2012.qxd

Documents

Transcript of AF 12 2013 - Tipar_AF 12 2012.qxd