Profesorii de Asistenta Medicala Generala

si Asistenta Sociala Impotriva Violentei

Ghidul de Predare

Mary AllenHilde HellberndSilke HuschkaSabine JennerSirkka PerttuTiina Savola

LeilaTypewritten TextLayout Leila Raninen University of Helsinki, Palmenia Centre for Continuing Education 2010 ISBN 978-952-10-6206-3http://www.helsinki.fi/palmenia/

CUPRINSIntroducere............................................................................................................................ 4Abordari metodologice si pedagogice......................................................................................6Cum se foloseste Gidul de Predare ........................................................................................ 7SECTIUNEA 1 - CURRICULUM ..............................................................................................9Modulul A Predarea VPI cu succes.....................................................................................9SECTIUNEA 2 - MODULE.....................................................................................................13Module B - Informatii de fond cu privire la VPI ............................................................... 13Module C - Intelegerea VPI ............................................................................................... 15Module D - Identificare, Interventie si Sprijin ................................................................17Module E - Cadrul legal si Cooperarea mai multor agentii ..................................................19SECTION 3 - METODE .....................................................................................................20Metoda Nr. 1 (a) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................20Metoda Nr. 1 (b) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................21Metoda Nr. 1 (c) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................21Metoda Nr. 1 (d) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................22Metoda Nr. 1 (e) Dialog interior scris ............................................................................22Metoda Nr. 2 Aplinism .....................................................................................................23Metoda Nr. 3 Brainstorming .........................................................................................26Metoda Nr. 4 Asociatia Mondiala........................................................................................26Metoda Nr. 5 Joc de rol .....................................................................................................27Metoda Nr. 6 Exercitiu Patru Colturi..................................................................................29Metoda Nr. 7 (a) Audio visual .................................................................................................30Metoda Nr. 7 (b) Audio visual .................................................................................................31Metoda Nr. 8 Adevarat sau fals? .........................................................................................31Metoda Nr. 9 Roata Puterii si Controlului..........................................................................34Metoda Nr. 10 Audio visual ..............................................................................................35Metoda Nr. 11 (a) Studiu bazat pe probleme .........................................................................36Metoda Nr. 11 (b) Studiu bazat pe probleme .........................................................................37Metoda Nr. 11 (c) Studiu bazat pe probleme .........................................................................37Metoda Nr. 12 Cafenea de studiu.....................................................................................38Metoda Nr. 13 Joc de rol .................................................................................................38Metoda Nr. 14 Brainstorming ..............................................................................................41Metoda Nr. 15 Grupul de lucru .........................................................................................41Metoda Nr. 16 Joc de rol cu clienti standard..................................................................42Metoda Nr. 17 Fotografierea ranilor................................................................................44Metoda Nr. 18 Joc de rol................................................................................................45Metoda Nr. 19 Scenariu de caz ........................................................................................46Metoda Nr. 20 Scenariu de caz .........................................................................................47Metoda Nr. 21 Joc de rol..............................................................................................49Metoda Nr. 22 Discutii Multi-profesionale ....................................................................50Metoda Nr. 23 Joc de rol............................................................................................50Anexa Nr. 1 Declaratia Universala a Drepturilor Omului ..........................................53

4Introducere

Violena Partenerului Intim (VPI) este o problema bine cunoscuta pe plan mondial si European. Potrivit studiului celor de la ,,WHO,,, injuriile i violena sunt printre principale cauze de deces ale persoanelor cu vrsta ntre 1 44 ani . Costurile estimate pentru injuriile fatale si nefatale din sectorul medical nu sunt mai mici de 81 miliarde euro. Sondajele din mai multe ri Europene sugereaz ca 5 45 % dintre femeile Europene au fost agresate de partenerul intim la un moment dat in viata lor. Riscul cel mai mare de violen, pentru femei, il prezinta partenerul de sex masculin. ( WHO Multicountry Study 2005)

Sarcina profesionistilor din domeniul sntii i asistenei sociale este sa cunoasca si sa fie mai contieni de Violena Partenerului Intim (VPI)Recomandarea WHO include, de exemplu, consolidarea aciuni si a angajamentului national, implicnd sectorul sanatatii si educatiei sociale precum si ntarirea raspunsului din sectorului sntii si a celui social. Rezoluia RC55/R9 ce priveste ,,Prevenirea Injuriilor in regiunea Europei ( 2005) , recomanda consolidarea capacitatii nationale si promovarea de bune practici. Va exista o nevoie parteneriat intre retelele mondiale si europene privind prevenirea VPI ( WHO / Europa).

n multe ri Europene prevenirea VIP este pe agenda politic. Campanii mpotriva VIP au fost lansate si serviciile sociale si de sanatate sunt dezvoltate de autoritatile locale si nationale. Consecintele din domeniul social si al sanatatii sunt tratate de aceste organizatii si servicii si de profesionisti care au primit educatie permanenta pentru recunoasterea problemei si acordarea suportului victimelor si familiilor acestora. Cu toate acestea autoritatile responsabile pentru dezvoltarea sistemului de training profesional nu au cuprins in totalitate VIP in strategia nationala de invatamant profesional iar institutiile nu au cuprins VIP in curricula diferitelor nivele de invatamant profesional, social si de ingrijire a sanatatii. Prin urmare asistentiimedicali si studentii de asistenta sociala nu pot dezvolta capacitatile necesare practicii profesionale.

Motivul proiectului ,, Social and Healthcare Teachers against Violence, HEVI 2008-2010,, - Profesorii de asistenta medicala generala si asistenta sociala impotriva violentei - a fost de a raspunde la aceasta necesitate de sanatate si asistenta sociala la care cadrele didactice sa dispuna de instrumentele necesare pentru predare si de indrumarea studentilor pe probleme de VPI. n majoritatea tarilor Europene este disponibil doar material pentru instructaj de baza si exista o lipsa de material specializat in formarea educationala si al metodelor ajutatoare cu privire la VPI.

Comisia Europeana lucreaz ndeaproape cu Statele Membre pentru a le ajuta sa dezvolte si sa modernizeze politicile educationale si de formare profesionala. Face aceasta prin ,, Education and Training 2010 ,Work Programme Educare si Formare 2010 ,Programul de lucru - , parte a ,,Strategiei de la Lisabona,, revazuta, care faciliteaza schimbul de informatii, date si cele mai bune practici prin invatare reciproca si reevaluare.( COM 2007, 392 final).Un element de baza este de a fundamenta tintele proiectelor pe Declaratia de la Copenhaga . n acest moment, sistemele educationale Europene lucreaza separat. Procesul de la Bologna a inceput in 1999 sa faca standardele diplomelor academice si standardele de asigurare a calitati , comparabile si compatibile in toata Europa. Acest proces este inca in derulare.Obiectivele Procesului de la Copenhaga sunt de a da atentie nevoilor de invatare a profesorilor si formatorilor si de a promova cooperarea in asigurarea calitatii; de exemplu schimbul de modele si metode pedagogice. ( Declaratia de la Copenhaga 2002)

Rezultatele anchetei HEVI

Ca prima etapa proiectului HEVI 2008-2010 , un studiu, asupra 104 profesori de-al treilea nivel, n 7 tari europene a fost efectuat pentru a evalua gradul de nevoie pentru formarea profesionala suplimentara si dezvoltarea curriculei cu privire la problema de VPI. Concluziile acestui studiu intaresc lipsa de atentie acordata inmulte programe de formare profesionala si nevoia de reconversie, profesionala a cadrelo,r care o poate ntreprinde aceasta activitate. 47% din respondentii scolii de nursing nu cuprind toata

5problema in programa de invatamant , pe cnd 25% din respondentii scoli de ingrijire sociala / munca sociala nu o au inclusa deloc.Exist de asemenea o mare recunoatere a necesitii unei astfel de formri profesionale n rndul profesorilor de ngrijiri / asisten social , din care 67 % sunt de acord cu tarie ca este importanta introducerea in programa de nvaamnt , n timp ce doar 59% din respondentii de ingrijiri cred ca este impotant.Doar 13% dintre respondenti se simt pe deplin pregatiti pentru a preda VPI iar 30% se simt total nepregatiti. Materialul auxiliar a fost folositor, respondentilor, incluzand manualul de formare( 79%), materialul audiovizual ( 78%), prospecte (73%), manualul de indrumare (72%), literatura(71%), manualul de orientare ( 67%) si recomandarile (62%). Metodele de predare alese( in ordindea preferintelor) au fost audio video, invatarea pe baza problemelor, metode de indrumare, exemle de caz, munca in echipa si joc de rol. 67 % dintre participanti s-au aratat interesati de anumite oportunitati in callificare,preferand un curs de pregatire de 3 zile cu profesori din Romania si Bulgaria, pe cand cei din Irlanda si Germania solicitand de la o jumatate de zi la o zi intreaga. Aceste concluzii au influentat, scopurile si obiectivele proiectului, forma si continutul Gidului de Predare.

Scopurile proiectului HEVI 2008 2010 sprijinirea profesorilor pentru imbunatatirea cunostintelor cu privire la Violena Partenerului Intim

(VPI), incluzand studii europene contemporane si noile principii si masuri de prevenire a violentei. imbunatatirea abilitatilor profesorilor de a face fa noilor provocri in prevenira VPI bazate pe

experienta profesionala practica , si din sectorul social si de ingrijire a sanatatii la nivele nationale precum si pe cooperarea regionala la nivel european.

promovarea implicarii cadrelor didactice in dezvoltarea programei educationale la nivele de planificare institutionale si nationale pe probleme de VPI.

transferul de practici bune si inovatoare in invatamantul profesional prin crearea de retele si cooperarea continua intre institutiile de invatamant cu privire la problema VPI la nivel european.

Prin urmare, scopul acestui Manual este de a pregati ,cadre didactice in institutii de al treilea nivel, pentru abordarea acestui subiect sensibil si dificil, impreuna cu studentii din invatamantul social si de sanatate, si de a le asigura informatiile , o prezentare in linii generale a programei si a metodelor educationale necesare pentru a face aceasta in maniera profesionala.HEVI 2008 2009 abordeaz problema VPI ca pe o ncalcare a Drepturilor Omului si o infractiune, i prin urmare ,adopt urmatoarea definiie a acestui tip de violen: Violena Partenerului Intim (VPI) se refera la orice tip de comportament in cadrul unei relatii intime , ce cauzeaz vatamare fizica, psihologic sau sexual celor din cadrul relaiei.Acest comportament cuprinde: Acte de agresiune fizic ca : palmuire, lovire, lovirea cu piciorul si bataia.Abuz psihologic ca : intimidarea, denigrarea si umilirea in mod constant.Actul sexual si alte forme de activitate sexuala in mod fortatDiverse forme comportamentale de exercitare a controlului ca : izolarea persoanei de familie si prieteni, monitorizarea miscarilor si restrictionarea accesului la informatii si asistenta. ( World Health Organization Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2002)Termenul de Violena Partenerului Intim (VPI) este folosit in tot acest document deoarece explica mai clar esenta problemelor abordate. n timp ce termenul de Violen Domestic este mai frecvent utilizat in mare parte a literaturii de specialitate mentionata in sectiunile de informare ale acestui document , punctul central al acestei lucrari este in mod special abuzul de persoane dintr-o relatie intima intre adulti . Nu se refera la abuzul sexual asupra copiilor( desi este mentionata suprapunerea VPI cu abuzul asupra copilului)sau abuzul intre persoane necunoscute. Desi adopta acest termen de gen neutru , Manualul se va ocupa in mod primordial cu abuzul femeilor in relatiile intime. Totusi, problemele legale si strategiile de interventie dezbatute in Manual, sunt aplicabile atat femeilor abuzate cat si barbatilor abuzati

Liniile de baza ale Manualului de Formare ProfesionalaManualul ofera o programa de formare profesionala generala, pe tema VPI , impreuna cu exemple a unei suite de metode de predare si resurse de predare, cum ar fi liste de lectura recomandate si adrese de internet. Se spera asadar ca aceasta programa educationala va fi o resursa continua de pregatire profesionala ,atat a profesorilor din Asistenta sociala cat si a celor din Ingrijire medicala, in intelegerea aspectelor implicate in VPI si a-i ajuta sa pregateasca studentii sa identifice, sa ajute si sa asiste femei abuzate cu care vor avea contact in timpul carierelor lor profesionale.Profesionisti experimentati din 7

6tari participante la programul HEVI, au fost responsabili pentru continutul, metodologiile si explicatiile teoretice ce pot fi gasite in acest manual. Aceasta programa educationala furnizeaza profesorilor nu doar informatii si metode de predare in legatura cu VPI si in acelasi timp ii pregateste pentru rolul lor ca profesori in relatia cu aceasta deosebit de sensibila tema. Manualul este conceput de asa maniera incat furnizeaza profesorilor ( initial ei insisi invatand ) fapte si cunostinte lesne de inteles pe tema VPI si ii incurajeaza sa reflecte asupra rolului lor de indrumatori / profesori.Pana la acest punct manualul a fost inpartit in 3 sectiuni : prima sectiune prezinta liniile de baza ale unui Modul ce poate fi folosit pentru pregatirea profesorilor si cadrelor didactice pentru atributia lor de a-si invata studentii dinamica, aspectele legale si interventiile ce sunt adecvate in contextul lor specific national si local( Modulul A). A doua sectiune prezinta liniile de baza ale altor patru module (B,C,D si E), oricare dintre ele sau toate acestea putind fi adaugate Modulului A pentru a-i pregati pe profesori pentru rolul lor de formatori profesionali. Continutul acestor 4 Module poate fi de asemenea folosit pentru a-i sprijini pe profesori sa-si formeze propriile programe educationale in propriile institutii. Sectiunile 1 si 2 ale Manualului sunt asadar prezentate si afisate ca 5 module interconectate.

Abordari pedagogice si metodologice

Desi este recunoscut faptul ca exista diferente regionale in prevalenta si rata incidentala, pot fi trase paralele cand vine vorba de dinamica, efecte, si raspunsuri. Aceste asemanari au fost analizate in ceea ce priveste relevanta lor pentru profesori din educatia suplimentara precum si pentru formatori profesionali, in cursuri ce au ca finalitate munca sociala recunoscuta sau calificari de nursing. Scopul principal in cadrul programei a fost stabilit prin punerea de acord asupra obiectivelor de invatare reciproc inpartasite.

Diversele nivele tinta, cum ar fi cunoasterea realizarea / recunoasterea aplicarea , au fost luate in considerare la fel ca si subdiviziunea nivelelor tinta au fost luate in functie de competentele generale care sunt o dimensiune educationala in multe tari europene :Implicatiile Cadrului Legal de Calificare Europeana ( EQF-Descriptors) pentru continuarea pregatirii profesionale si pentru invatamantul superior ( EHEA Descriptors) sunt ambele fundamental bazate pe descrierea rezultatelor invatarii ( EQF pg.38). Promovarea de competente-cheie ( EQF) sprijina cursantii in eforturile lor de a invata pe toata durata vietii. Competentele-cheie sunt un element al principiilor comune si al procedurilor de cooperare.Programa este de asemenea bazata pe diverse abordari didactice / metodologice. In primul rand

Modulul A Se concentreaza pe intrebarile centrale ale gradului de pregatire a profesorilor in domeniul VPI. In cadrul acestui modul scopurile principale ale programei sunt discutate si sunt puse la dispozitie liniile orientative pentru formarea educationala si procesul de reflectie in cadrul modulelor.Modulul B Pune la dispozitie fundalul pe tema VPI, formele pe care aceasta violenta le poate lua si impactul sau.Modulul C Pune in lumina dinamica VPI , nevoile femeilor abuzate si impactul asupra copiilor, raspunsul femeilor la abuz, piedicile in calea indentificarii Victimelor si faptasilor si barierele in calea incetarii relatiilor abuzive.Modulul D Pune accent pe evaluarea riscului, interventie, planificarea sigurantei si piedicile in calea interventiei.Modulul E Traseaza cadrul legal si importanta si provocarea cooperarii multidisciplinare.

7structura, asa cum se poate vedea din telurile stabilite, urmeaza abordarea pedagogica de a se concentra initial pe promovarea competentelor studentului dupa care se concentreaza pe un mod constructiv de intelegere a procesului de invatare. Conform acestei abordari asupra invatatului, insusirea de cunostinte are loc inauntrul cursantului. Nu poate fi transmisa CI doar stimulata. In timpul bprocesului de invatare preocuparea principala ar trebui sa fie crearea unei atmosfere care sprijina invatatul constructiv si-l inspira pe cursant sa descopere ulterioare cunostinte de unul / una singur(a).Dezbaterile intre pedagogi asupra competentelor se concentreaza pe individ, asa cum poate fi vazut in definitia lui GILLEN (2007) referindu-se la Dehnbostel(2001):Competenta este o categorie intrinseca individului si poate fi dezvoltata doar de catre individ si include talente, cunostinte, calificari, principii. Acestea se dezvolta pe durata intregii vieti a individului. Competenta poate fi inteleasa ca un potential pentru actiune intrinsec individului si abilitatea si vointa de a actiona pe proprie raspundere. Aceasta necesita o schmbare in abordarea metodologica a invatatului. In plus fata de metodele cognitiv orientate oarecum conventionale cum ar fi lectura, metodele bazate pe experienta si pe individ ar trebui promovate deopotriva, de exemplu inscenarea teatrala ( PBL)Un alt principiu central metodologico-didactic in programa, este invatatul bazat pe activitati care incurajeaza competenta de a actiona ce poate fi interpretata ca :....vointa si capacitatea fiecarui individ de a raspunde unor evenimente profesionale, sociale si private intr-o maniera cumpatata si corespunzatoare si mai mult de atat de a actiona intr-un mod responsabil din punct de vedere social. ( EQR 2006)O lectura orientata catre activitatea desfasurata se refera la situatii profesionale semnificative, conform programei, aceasta insemnand ca actiunile ar trebui initiate de catre un individ ori intelese, ori anticipate. Actiunile ar trebui planificate, executate, revizuite si evaluate in mod autonom de catre cursanti. Deasemenea ele ar trebui sa sprijine o intelegere holistica (in afara medicinei clasice) a problemelor in VPI. Acestea ar trebui sa includa experienta cursantului si sa se reflecte intr-un mod ce include procese sociale. Punctul de interes metodic este, de exemplu, pe crearea de diagrame de studiu ( mind mapping) , munca in grup, joc de rol si conferinte pe cazuri multiprofesionale.Tabu-ul asociat cu VPI este o problema comuna sau experienta proprie legata de VPI ( fie ca profesor sau student) poate fi confruntata de abordarea metodologica didactica a experientei orientative. Aceasta abordare se concentreaza pe sustinerea competentelor sociale si intrapersonale care definesc modul adecvat de a lucra cu Victime ale VPI. Experientele cursantilor devin punctul de plecare al unor cursuri orientate catre subiect.In mod metodic, pune in lumina invatatul prin inscenarea teatrala.Prin mijloacele inscenarii teatrale, cursantii sunt incurajati sa realizeze atitudini si mecanisme defensive, sa reflecteze asupra propriilor actiuni si impactul lor asupra celorlalti si in cele din urma sa-si modifice modul de a actiona. ( Oelke, Scheller, Ruwe, 2000). Metodele stabilite in programa au fost alese in asa fel incat sa ii ajute pe cursanti sa aiba o mai buna perspectiva asupra problemei VPI, sa traga concluzii si sa dezvolte atitudini fata de aceasta. Metodele stabilite in programa provin din concepte de calificare nationale si au fost testate si evaluate in scenarii de invatare bazate pe principiul invatarii de-a lungul vietii, care sugereaza ca elevii, ca si profesorii au un interes vital in a-si spori si diversifica bagajul de cunostinte. Profesorii si formatorii profesionali pot folosi sugestiile si propunerile metodologice existente in predarea zilnica, pot reflecta asupra lor si pe baza acestor reflectii sa continue sa dezvolte si sa imbunatateasca metodele ei insisi.

Cum sa se foloseasca Manualul

Ghidul trebuie sa fie folosit ca o fundatie pentru o posibila structura de cursuri de pregatire avansata pentru profesori, dedicate instruirii elevilor din domeniul sanatatii si asistentei sociale.

Ghidul este impartit in 3 sectiuni:Sectiunea 1 descrie cinci module, care acopera toate subiectele esentiale pe care cadrele didactice trebuie sa le cunoasca pentru a lucra cu elevii si pentru a-i pregati pentru rolul lor profesional in contextul violentei impotriva femeilor. Fiecare modul va fixa competentele necesare (vezi tabelul 1) si obiectivele de studiu la care va adera continutul sau. De asemenea, va sugera metodele de predare adecvate, suporturile de curs si studiile de caz pe care profesorii le pot folosi in functie de timpul acordat si de scopul lectiei. Deoarece Ghidul este structurat in asa fel incat sa raspunda cerintelor profesionistilor

8din domeniul sanatatii si a asistentei sociale, unele module vor contine informatii mai relevante pentru o profesie sau cealalta. Metodele prezentate in fiecare modul sunt sugestii si pot fi substituite cu orice metoda considerata eficienta de catre profesor.

Sectiunea 2 a Ghidului prezinta detalii despre un numar de metode de predare, care pot fi utilizate pentru unul sau mai multe Module. Aceste metode sunt insotite, cand este cazul, cu exemple concrete, care pot fi inlocuite de fiecare profesor. Alegerea metodei potrivite va depinde de telurile de predare identificate de catre profesor, de nevoile elevilor, de responsabilitatile profesionale ale acestora si de timpul acordat pentru finalizarea modulului. Profesorii sunt incurajati sa foloseasca metodele care se potrivesc cel mai bine cu nevoie profesionale ale elevilor si cu cunostintele si experienta lor anterioara. Fiecare modul include o lista de website-uri nationale si internationale, precum si liste de lecturi care vor servi ca resurse actuale privind statistici, dezvoltari ale subiectului in cadrul legal, social si medical. Sectiunea 2 concluzioneaza cu o indrumare legata de probleme pedagogice care se pot ivi la predarea unui subiect sensibil pentru multi elevi.

Cele doua sectiuni se completeaza reciproc si ar trebui citite si folosite ca intreg. Ghidul ofera profesionistilor din domeniul sanatatii si asistentei sociale informatiile necesare, precum si metodele de predare care inslesnesc pregatirea elevilor in recunoasterea, intelegerea si ajutarea femeilor care sunt amenintate de Violena Partenerului Intim (VPI). Este esential ca fiecare profesor sa utilizeze continutul acestui Ghid intr-un mod compatibil cu telurile urmarite si in concordanta cu contextul national, local si legal.

Competente cheie - Tabel 1

1. Competenta profesionala Competenta profesionala este definita ca avand cunostintele necesare, de actualitate, specializate pentru fiecare context profesional, utilizand cele mai contemporane rezultate ale cercetarilor , care conduc la cel mai inalt nivel al ingrijirilor de calitate si eficiente.

2. Competenta socio-comunicativa Aceasta competenta se bazeaza pe respect si stima reciproca in relatia cu pacientii, clientii, colegii de lucru si altii. Aceasta competenta este evidentiata prin abilitatea de a percepe si confrunta diferente si situatii de conflict in mod calm, cu critica d sine si prin abilitatea de a gasi un consens, de a ajunge la un compromis. Abilitatea de a asculta si de a fi empatic este esentiala in exersarea acestei competente.

3. Competenta metodologica Aceasta competenta se refera la capacitatea de face presupuneri rapide si corecte in toate situatiile, demonstrand abilitatea de a face evaluari potrivite. Este vorba de asemenea de abilitatea de a gandi sistematic, incluzand constientizarea faptului ca exista o gama larga de tipuri de retele sociale si tipuri de relatii. Include abilitatea de a lua decizii rapide si potrivite si de a se antrena in activitati de rezolvare a problemelor, precum si folosirea potrivita a cunostintelor si competentelor profesionale.

4.Competenta personala Este formata din abilitatea de a isi asuma responsabilitati, atat pentru sine, cat si pentru altii. Implica abilitatea de a accepta cantarirea actiunilor diferitelor persoane si evaluarea lor din punct de vedere etic. Include protejarea propriei persoane si suportarea stresului pentru a raspunde cerintelor responsabilitatilor profesionale. Competenta personala include si abilitatea de a dezvolta idei noi si initiative si de a ramane deschis noilor situatii si experiente.

9Seciunea 3 a Ghidului ofer detalii cu privire la o serie de metodologii de predare, care potfi utilizate ntr-unul sau mai multe module. Aceste metodologii sunt furnizate, de la caz la caz ,ce pot fi modificate sau nlocuite de ctre fiecare profesor n parte. Alegerea de predare / metoda va depinde de obiectivele nvrii identificate de ctre profesor, nevoile studentilor ,responsabilitile profesionale i de timpul disponibil pentru a finaliza modul. Profesorii sunt ncurajai sa utilizeze metode care se potrivesc cel mai bine elevii lor ,nevoilor profesionale de nvare i nvarea lor nainte i de experien.

Cele trei seciuni ale Ghidului prin urmare se completeaza unul pe altul, i ar trebui s fie citit iutilizat ca un ntreg. Ghidul va oferi att asisten social i de sntate grupurilor profesionale cuinformaiile necesare i strategii de predare care s le permit s pregteasc elevii lor s recunoasc, s neleag i s ofere rspunsuri adecvate la femeile care se confrunt cu violenta partenerului intim. Este esenial, prin urmare, c fiecare profesor sa utilizeze coninutul acestui Ghid ntr-o manier care este n concordan cu obiectivele lor de nvare naionale i locale, juridice i de serviciu

SECTIUNEA 1 - Curriculum

Modulul A Predarea problemei VPI cu succes

1. Introducerea obiectivelor educationale comune pentru profesori

Obiectivele invatarii

Competente profesionale Profesorii...-inteleg profesionalismul profesorilor-sunt constienti de provocarile intalnite in predarea despre VPI-sunt capabili sa mentinta lucrul la dezvoltarea curriculum-ului legat de violenta in familie in propria insitutie educationala

Competente socio-comunicative Profesorii...-sunt capabili sa evalueze si sa ofere feedback legat de competentele elevilor dupa cursul de pregatire

Competente metodologice Profesorii...-se pot adapta diferitelor metode de predare a VPI-sunt capabili sa se descurce cu o posibila situatii dificile in sala de clasa in timpul predarii VPI

Competente personale Profesorii...-sunt constienti de propriile atitudini si convingeri despre VPI si de modul in care acestea influenteaza capacitatea sa de predare-folosesc un jurnal de studiu in timpul curriculum-ului de pregatire

10

2. Introducere Modulul de training pentru profesori poate incepe prin dezvoltarea unui Contract de grup intre facilitator si participant. Facilitatorul incepe prin a-i invita pe participant sa enumere regulile de baza ale sedintei. Acest procedeu va dezvolta increderea si va asigura confidentialitatea intre participant. Sugestiile vor fi scrise pe o foaie de flip-chart si lipite pe panou, unde le pot vedea toti participantii, pe toata durata sedintei. Sugestiile pot include, de exemplu, respect reciproc/constiinta de sine/realizarea faptului ca acest subiect poate fi dificil pentru unii participant/faptul ca toti vor contribui si ii vor lasa pe ceilalti sa isi aduca si ei contributia/confidentialitatea. Ar putea fi util sa se scrie numarul de telefon al unei agentii de ajutorare pe care participantii sa o contacteze in cazul in care au fost afectati de ceva din cadrul sedintei.

3. Joc de rol:Imaginati-va situatia in care aveti 20 de elevi si ati inceput sa vorbiti despre violenta. Ati pus intrebarea: De ce este atat de dificila parasirea unei relatii violente? In mod subit, unul din elevi sare din banca si incepe sa tipe la tine: Le urasc pe femeile alea, sunt atat de proaste! Niciodata nu am inteles de ce nu isi parasesc partenerul!

Ce raspunzi cum reactionezi?Aduceti acest caz in clasa. Cadeti de acord cu cineva pentru ca el/ea sa reactioneze in modul acela atunci cand predati barierele in calea parasirii unei relatii violente. Spuneti-i actorului ca ii veti raspunde in felul urmator: Reactia ta este neadecvata si spuneti-i sa tipe din nou si sa paraseasca clasa.Asteptati o vreme pentru a vedea reactiile celor din jur. Actorul va reveni in clasa si va veti zambi reciproc. Acum toti vor intelege ca a fost o sociodrama. Vorbiti cu elevii despre reactiile lor. Aceasta este o metoda foarte interesanta pentru a incepe trainingul. Va trezi elevii si va creea o atmosfera de sensibilitate in clasa.

4. Raspunsurile elevilor pe baza propriilor experienteSublinierea caracteristicilor subiectului si dificultatile intalnite in predarea VPI pot afecta un mare numar de elevi in orice program profesional. Ar fi putut creste intr-un mediu abuziv, ar fi putut fi sau sunt abuzati de un iubit, sau o iubit sau ar putea avea prieteni care sunt abuzati. Din aceasta cauza ar putea fi dificil pentru ei sa participe in mod efectiv la discutii si exercitii legate de aceasta forma de violenta. Pot parea foarte tristi, retrasi sau foarte furiosi in timpul discutiilor la clasa. Din aceasta cauza este foarte important ca profesorul sa fie constient de posibilitatea acestor reactii si sa fie pregatit.

5. Fisa de parcare: Datorita faptului ca un numar mare de chestiuni pot fi ridicate in clasa, ar putea fi util sa folositi o alta foaie de flip-chart ca fisa de parcare. Acest fapt ajuta facilitatorul sa parcheze orice intrebare sau subiect, care nu poate fi adresat in timpul unui anume segment al trainingului, dar la care se va intoarce inainte de sfarsitul acestuia. La finalul modulului, este important sa se verifice daca s-a raspuns la toate intrebarile de pe fisa de parcare.

6. Lucru in grup: Imputernicirea profesorilorProfesorii care participa la training sunt impartiti in grupuri de 4-5. Fiecare grup alege un membru pentru a lua notite. Sarcina grupului este de a se gandi la si de a discuta diferitele roluri ale profesorului atunci cand preda violenta domestica, bazat pe propriile lor experiente anterioare. Grupurile vor avea 20 de minute timp de lucru.Rolurile care apar pot include: rolul de expert, rolul de informant, reprezenant al Victimei/agresorului, model de urmat in ceea ce priveste atitudinile referitoare la Victime si agresori, agent, lider de opinie, suporter, initiator/promoter al aventurii, promoter al sigurantei in situatia clasei, motivator, persoana care reflecteaza asupra experientelor, producator de dovezi (de ce este importanta discutarea VPI), catalizator pentru critica sociala.Dupa 20 de minute grupurile se reunesc pentru a rezuma rezultatele. Trainerul aduna si scrie fiecare rol pe flip-chart. El/ea acorda 1 punct pentru fiecare rol identificat. Rolurile cheie sunt cele care au cele mai multe puncte (ex: 3 roluri-cheie si 1-2 roluri subsidiare).Dupa identificarea rolurilor-cheie, trainerul ii ajuta pe profesori sa se gandeasca la propriile experiente, la

11

resursele existente pentru fiecare provocare aferenta unui rol; ce aspecte ale fiecarui rol le pot indeplini cu success? In legatura cu ce aspecte ma simt nesigur? ce roluri mi se potrivesc cel mai mult?

Acest exercitiu de grup ajuta profesorii in a identifica nevoile lor de dezvoltare profesionala, provocarile si resursele existente.

7. Examinarea structurii Modulului AProfesorii acumuleaza in timp ce invata despre VPI continutul prin aceeasi metoda pe care o vor aplica mai tarziu elevilor.La sfarsitul fiecarui modul, secventele invatate sunt reflectate asupra profesorului sub forma de intrebari.Profesorii trebuie isi dezvolte un sentiment de detasare si de distanta fata de subiect pentru se putea descurca in diferitele situatii cu menajament si respect fata de elevi.

8.Intrebari reflective

Competente profesionale Continutul a fost comunicat in mod comprehensiv si motivant? Am putut inainta atitudini si opinii cu privire la VPI? Unde este nevoie de clarificari sau informatii? In timpul trainingului s-a tinut cont de chestiuni legate de sexul persoanelor? Au fost luate in considerare diferitele tipuri de elevi? Timpul si organizarea au fost suficiente pentru acumularea competentelor

Competente sociale si de comunicare Atmosfera de clasa a fost modelata in mod interactiv si dinamic? Esentialul a fost consolidat prin ponderatie si vizualizare? Resursele existente au fost activate si incluse in mod corespunzator? A existat o maniera constructiva de rezolvare a conflictelor? Cum a fost aplicarea modalitatii corecte de rezolvare a situatiilor dificile? (negare/blocaje) Ati dat dovada de intelegere si franchete pentru a permite manifestarea emotiilor? Participantii care au avut experiente dureroase si dificile au fost sprijiniti?

Competente metodologice Exercitiile si temele au fost clare si explicite? Metodele aplicate au fost utile si semnificative? Intelegerea si empatia au fost promovate? S-a reflectat asupra procedeelor si au fost acestea dezvoltate?

Competente personale Neimplicarea emotiilor personale in training. Abilitatea de observatie si introspectie. Abilitati de evaluare a trainingului. Abilitatea de a fi productiv prin critica.

9. Sfaturi pentru instructori (Note pentru instructori):

ASA DA Incurajati invatarea in echipa. Echilibrati in mod eficient teoria cu exercitiile interactive si alocati timp suficient pentru discutii Vorbiti respectuos cand va referiti la Victime si agresori. Puneti in mod deschis (cine si de ce) intrebari daca un elev reactioneaza violent la unul din

subiectele de discutie. Puneti intrebari pentru a intelege ce a provocat iesirea sau comentariul furios al elevului. Faceti comentarii apreciative la orice interventie, intreabati daca vorbitorul doreste sa discute

problema in fata clasei sau mai tarziu, in privat.

12

Alocati in mod aleator un partener de seminar fiecarui elev ca o persoana cu care poate discuta orice material suparator.

Oferiti fluturasi si brosuri cu numere de telefon ale agentiilor sau serviciilor la care elevul poate apela cand este abuzat.

ASA NU Nu folositi si nu permiteti folosirea limbajului rasist, misogin sau homofob. Nu folositi exemple stereotip legate de minoritati etnice sau oameni cu dizabilitati. Nu reactionati cu furie sau alte emotii personale la interventiile furioase. Nu va purtati ca o persoana care preda acest subiect daca sunteti afectati indeaproape de Violena

Partenerului Intim (VPI).

13

Sectiunea 2

Modulul B - INFORMATII DE FOND CU PRIVIRE LA VPI

Obiective de studiu

Competene profesionale

Cursantii : ineleg c IPV este o violare a drepturilor omului si nu o problem personal cunosc raspndirea i incidena VPI sunt constienti de diferentele de gen cunosc diferenta dintre definitiile VPI / VD (violena domesctic) stiu c VPI apare in toate clasele sociale, etnice, religioase etc. pot contesta miturile cu privire la VPI

Competente socio-comunicative

Cursantii : sunt dispusi sa vorbeasca despre VPI in grupuri de studiu astfel contribuind la stergerea

tabu-urilor despre aceasta problem pierd temerile / barierele cu privire la VPI / VD

Competene metodologice

Cursanii : recunosc VPI n cadrul sferei de actiune a sistemului de sanatate si asisten social confirma dorina lor de a ingriji persoanele fizice afectate de VPI ca o componenta

integratoare a activitatii lor profesionale

Competene personale

Cursantii :

pot reflecta asupra propriei lor experiene cu VPI reevalueaz propriile atitudini fa de VPI interpeleaz propriile prejudecati / mituri privitoare la VPI sunt sensibilizati fata de persoanele inplicate si de situatia lor personala

14

Tematica / Subiecte Metode propuse

Violarea Drepturilor Omului Introducerea literaturii de specialitate si de cercetare (a se vedea literatura de specialitate si paginile de internet de mai jos) Legislatia nationala cu privire la VPI Metoda 2 (Alpinism) si / sau exercitii Zeppelin din programul Pro Tren http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/

Definitia VPI

Raspndirea

Formele de Violena ale Partenerului Intim (VPI)

Introducerea literaturii de specialitate si de cercetare (date internationale, literatura de specialitate si paginile de internet de mai jos) Metoda 3 ( brainstorming ideii creative) Metoda 4 ( Organizatia Mondiala) Metoda 5 ( joc scenic) Metoda 6 ( exercitii 4 Corners)

Diferente legate de sex

Violenta in relatiile de acelasi sex

Teorie (vezi ghidul profesorului)

Mituri despre VPI Metoda nr. 8 ( Adevar sau Fals)

Model multifactorialpentru intelegerea VPI

Teorie (vezi pg. 12/13, World report on violence and health (2002) si Heise (1998)www.genderhealth.org

Practica Reflectiva Metoda 1 ( a) sau 1( e)

15

Modulul C Intelegerea VPI

Obiective de studiuCompetente profesionale Elevii... Intelegdinamica unei relatii violente Recunosc motivele si strategiile agresorilor in VPI Cunosc motivele celor care raman in relatii violente Stiu ca parasirea unei relatii violente este un proces Cunosc nevoile persoanelor afectate in circumstante variate Inteleg influenta VPI asupra dezvoltarii copilului Inteleg faptul ca exista o legatura intre violenta domestica si abuzul copiiilor

Competente socio-comunicative Elevii... Sunt dispusi sa discute dinamica legata de context a

celor afectati de VPI in diferite circumstante Contribuie la desfiintarea taboo-urilor referitoare la VPI Iau in considerare contextele individuale ale persoanelor afectate de VPI

din punctul de vedere al contextelor familiale si sociale diferite

Competente metodologice Elevii... Se distanteaza de stereotipuri in favoarea unei abordari

multi-dimensionale la problema VPI

Competente personale Elevii... Ii respecta pe cei preocupati de a fi responsabili si autonomi si au experienta de viata Delibereaza asupra situatiei VPI si sunt deschisi fata de deciziile indivizilor afectati

16

Tematica / Subiecte Metode propuse

Dinamica si tiparul abuzului Teorie: tiparuri si dinamica: vezi literatura/ Dinamica puterii si a controlului

Exerctitiu de grup Roata (cercul?) puterii si a controlului (metoda 9 poate fi folosita aici)

Bariere ce stau in calea parasirii partenerului violent

Teorie: Stadiile schimbarii si/sau Modelul Interventinal al lui Liz Kelly (vezi ghidul profesorului si literatura)

Acelasi numar de motive pentru a-l parasi ca si pentru a ramane?

Brainstorming asupra barierelor care le opresc pe femei sa paraseasca agresorii (vezi metoda nr. 15 a) informatia din ghidul profesorului, website-urile si literatura pot fi folosite in a sumariza barierele

Abuzul in sarcina Teorie: sarcina (vezi ghidul profesorului) Perttu/Kaselitz 2006

Efecte asupra copiiilor: Aparitia simultana a violentei

impotriva partenerului si impotriva copilului/ maltratare

Film: efectul asupra copiiilor (Animatie Leeds), literatura (vezi metoda nr. 10)

Teorie: vezi literatura si ghidul profesorului Studiu ACE (Felitti et al.)

Strategii si raspunsuri ale femeilor

Studiu de caz: strategiile femeilor? Metoda 8 (b) poate fi folosita pentru a indemna elevii sa

se gandeasca la strategiile folosite in mod constant de catre femei pentru a se apara pe sine si pe copiii lor

Teorie: vezi literaturaNevoi de ajutor ale femeilor abuzateSprijinirea nevoilor femeilor abuzateProbleme legate de diversitate/ Nevoi ale unor grupuri specifice Femei imigrante (refugiate,

femei fara acte) Persoane in varsta Persoane cu dizabilitati Persoane cu probleme legate

de alcool sau droguri Persoane cu probleme

de sanatate mintala.

PBL (vezi metoda nr. 11) Exercitiu: diversitatea (vezi modulul 2 mp PROTRAIN) Cafenea/piata de studiu (vezi metoda nr. 25)

Tipare comportamentale ale agresorilor Motive si strategii

Exercitiu: cum sa identifici Victimele si agresorii (vezi Pro Train modulul 2 mp)

Sociodrama: ACASA

Practica Reflectiva Jurnal de studiu/jurnal reflectiv (vezi metoda nr. 13 b)

17

Modulul D Identificare, Interventie si Sprijin

Obiective de studiu

Competente profesionale Elevii... Cunosc indiciile/semnele de alarma ale VPI Stiu clasificarea si modalitatile de apreciere ale persoanelor afectate de VPI Cunosc pasii care trebuie urmati si strategiile Cunosc continutul consultatiilor? Cunosc planificari pentru siguranta Cunosc contextul legal si programe de asistenta pentru cei afectati, inclusiv copii Cunosc documentatia necesara si importanta unui proces comprehensiv de documentare

pentru cei afectati de violenta Sunt capabili sa recunoasca semnele si simptomele VPI; sunt constienti de factorul de

risc

Competente socio-comunicative Elevii... Vor fi capabili sa isi foloseasca cunostintele pentru a dirija negocieri si procesul de

consultare si vor capabili sa le puna in aplicare Sunt constienti de nevoile diferite ale Victimelor VPI care provin din medii diferite Sunt capabili sa vorbeasca cu persoanele afectate de violenta in legatura cu experientele

lor/nevoia de protectie/resursele lor

Competente metodologice Elevii... Pot identifica persoanele afectate de VPI si detecteaza si apreciaza situatiile acestora prin

intrebari adecvate Pot planifica si conduce pasii catre o interventie Pot identifica situatii de urgenta si le pot face fata prin planuri de urgenta Pot executa procesul de documentare in mod corect

Competente personale Elevii... Inteleg de ce trebuie integrata in in istoria medicala a unei persoane intrebarea daca a

avut de-aface cu violenta Sunt atenti la siguranta proprie atunci cand au de-aface cu persoanele afectate de VPI si

cu agresorii acestora Sunt capabili sa pastreze distanta necesara dintre ei si persoane Preocupati la fel ca si autorii pentru binele personal si siguranta proprie

18

Tematica / Subiecte Metode propuse

Identificarea Victimelor VPIAprecierea VPI: intrebarile despre violenta intr-un context medical

Metoda 14 a - Brainstorming Metoda 15 lucru in grup Metoda 16 Joc de rol cu clienti standardizati

Instrumente de sortare Intrebari de sortare/de rutina Calitati interculturale

Contrbutie: vezi manualul Perttu/Kaselitz, natura si valoarea instrumentelor de sortare in contextul medical/de Nursing

ProTrain Modul 2 (HC) (http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/TrainingProgram/MultiProfessional?userlang=en)

Aspecte legale/legate de documentatie Pastrarea unor dosare

de consemnari Asigurarea respectarii

protocoalelor

Metoda 17 ( fotografierea leziunilor) Contributie: Inregistrarea hartii corporale .Vezi manualul

pentru copii ale hartii corporale. Vezi manualul Perttu/Kaselitz( Natura si valoarea instrumentelor de sortare in contextul medical/de Nursing)

Consilierea Victimelor VPI Calitati de sfatuitor

Metoda 18 ( joc de rol) Vezi Manualul Vezi exercitiul din Protrain Modulul 4

http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/TrainingProgram/MultiProfessional?userlang=en

Evaluarea riscurilor Metoda nr. 19 ( Studiu de caz) Metoda 20 (Studiu de caz) Vezi Manualul, Literatura si ProTrain(http://

www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/Main/) (Modulul 3 MultiProfesional)

Planificare de siguranta Confidentialitatea si

impartasirea de informatiiTrimitere la sistemul de de ajutorare

Metoda 11 (a)(PBL) Vezi ProTrain (http://www.pro-train.uni-osnabrueck.

de/index.php/Main/) ( Modulul 4 MP) Metoda 11 ( b) ( PBL) poate fi utilizata aici Contributie: vezi Manualul

Raporturi cu autorii Metoda 21 - Joc de rol

Profesionalism, prevenirea Victimizarii secundare

Contributie : See Perttu/Kaselitz (2006)(Cum sa ramaneti un sprijin)

Practica Reflectiva Metoda 1 ( c) ( Jurnal de invatare reflectiv) sau 1 ( e) ( Dialog interior scris)

19

Modulul E Cadrul legal si cooperarea mai multor agentii

Tematica / Subiecte Metode propuse

Cadrul legal/masuri legale internationale

Informatii despre legislatie/drepturi/asistenta sociala

Teorie: vezi literatura, site-urile si sistemele legislative si de asistenta sociala locale

Metoda 11 (c) (PBL)

Rolul diferitelor profesii in interventie, sarcini si limite

Managementul si dezvoltarea serviciilor

Metoda 12 ( cafeneaua invatarii)

Practica Reflectiva Jurnal de studiu/jurnal reflectiv (metoda nr. 13 d)

Obiective de studiu

Competente personale Elevii... Cunosc fundamentele legale legate de VPI Stiu cine sunt persoanele de contact in sistemul de ajutorare Cunosc importanta unei abordari multi-disciplinare la problema VPI Cunosc standardele interventionale interdisciplinare in legatura cu VPI Cunosc responsabilitatile partenerilor de interventie, inclusiv posibilitatile si limitarile

acestora

Competente socio-comunicative Elevii... Sunt capabili sa comunice cu servicii si programe locale in situatii diferite

Competente metodologice Elevii... Sunt capabili sa integreze programele si serviciile existente in lucrul lor cu persoanele

afectate de VPI

Competente personale Elevii... Inteleg ca fac parte dintr-o echipa inter-disciplinara si au roluri si responsabilitati proprii

20

SECTIUNEA 3 METODEMETODA 1 (a) - JURNALUL REFLECTIV DE STUDIU

TEMA Reflectare asupra IPV

Teluri si Obiective ncurajati elevii sa devina practicanti reflectivi si sa-si faca timp sa reflecte asupra atitudinii lor, reactiilor si sentimentelor atunci cand lucreaza cu parteneri abuzati

Interval de timp Variabil de la student la studentMateriale necesare Caiet de notie / jurnal individual de nvatare

Exercitii n pregatirea Modulului B, elevilor li se poate solicita sa reflecte asupra atitudinii lor fata de violenta impotriva femeilor. Li se poate solicita sa noteze aceste reflectari n Jurnalul reflectiv de invatare. Daca in mod obisnuit nu utilizeaza un jurnal reflectiv ii puteti ruga sa pastreze aceste note pentru o utilizare ulterioara

Urmatoarele intrebari pot fi de ajutor pentru a ghida acest exercitiu reflectiv:

Care credeti ca sunt cauzele violentei impotriva femeilor in domiciliu?Cat de raspandit credeti ca este acest tip de violenta?Credeti ca femeile fac ceva pentru a provoca acest tip de violenta?Care este efectul violentei domestice asupra femeilor si copiiilor?Credeti ca barbatii sunt abuzati in domiciliu in acelasi fel ca femeile? Sufera aceleasi efecte fizice si psihologice din cauza acestui gen de abuz?Cunoasteti o femeie care a fost abuzata de partenerul de cuplu?Daca da, ati putea vreodata sa vorbiti despre asta cu ea?Cum v-a facut sa va simtiti?Tu ai fost vreodata abuzat intr-o relatie de cuplu?Esti confortabil discutand subiectul?Daca te simti stanjenit, ce te-ar ajuta sa fii mai confortabil?

Intrebari reflective (la sfarsitul Modulului B): Este important sa incurajati elevii, care este posibil sa auda despre aceasta problema pentru prima oara, sa se opreasca si sa reflecteze asupra sentimentelor si reactiilor la auzul problemei VPI.

Urmatoarele intrebari ii pot ajuta sa se gandeasca la aceste informatii nelinistitoare.Ati mai auzit pana acum de genul asta de abuz in relatiile de cuplu?Ce simtiti atunci cand auziti ca unele femei trec prin genul asta de abuz si control din partea iubitului sau partenerului intim?Va faceti griji pentru propria relatie sau relatiile prietenilor?Ce ati face voi daca v-ati gasi intr-o asemenea relatie?Daca ati trece prin asa ceva, vi s-ar parea dificil sa spuneti altora ce vi se intampla?Exista cineva cu care simtiti ca puteti sa vorbiti despre aceste probleme?

Nota pentru profesori

Este de preferat ca profesorii sa nu citeasca Jurnalul reflectiv al elevilor, acestea fiind reflectari private ale fiecarui individ. Studentii pot sa nu fie capabili sau onesti la adevarata valoare daca stiu ca cineva o sa le citeasca reflectiile.

21

Metoda nr. 1 (b) - Jurnalul reflectiv de studiu

TEMA Reflectare la Modulul CInterval de timp Variabil de la student la studentMateriale necesare Caiet de notie / jurnal individual de nvatare

ntrebari furnizate de profesor pentru promta reflectare a studentuluiExercitii Ati mai auzit de abuzul copiiilor in contextul VPI?

Cum va simtiti atunci cand auziti ca unii copii au de-aface cu astfel de abuz si control din partea parintelui sau parintelui vitreg?Discutarea acestui subiect va deranjeaza?Cum va face sa va simtiti faptul ca o mare parte din abzul fizic incepe odata cu sarcina?Credeti ca ar fi dificil sa discutati despre un astfel de abuz cu femei batrane, cu dizabilitati sau facand parte dintr-o minoritate etnica?Ce ti s-a parut cel mai nelinistitor la acest modul?De ce crezi ca ai nevoie pentru a lucra cu femei si copii abuzati?

Metoda nr. 1 (c) - Jurnalul reflectiv de studiu TEMA Reflectare la Modulul DInterval de timp Variabil de la student la studentMateriale necesare Caiet de notie / jurnal individual de nvatare

ntrebari furnizate de profesor pentru promta reflectare a studentuluiExercitii Ce ati invatat despre voi insiva din exercitiu?

Ce dificultati ati intampinat in timpul jocului de rol/exercitiului?V-ati simti confortabil sa faceti o apreciere asupra unei femei abuzate?Ce vi s-ar parea dificil in aprecierea si inregistrarea in dosare a ranilor fizice ale unei femei abuzate?V-ar deranja sau v-ar fi frica daca ar trebui sa vorbiti cu partenerul abuziv?Ati devenit frustrat la un moment dat?Daca da, de ce?Ati mai intalnit situatii de genul acesta in experienta dumneavoastra anterioara de munca?Ce credeti ca ar trebui sa mai stiti in plus fata de ce era inclus in aceste scenarii/exercitii?

22

Metoda nr. 1 (d) - Jurnalul reflectiv de studiu TEMA Reflectare la Modulul EInterval de timp Variabil de la student la studentMateriale necesare Caiet de notie / jurnal individual de nvatare

ntrebari furnizate de profesor pentru promta reflectare a studentuluiExercitii Ce ati invatat din aceste exercitii despre voi insiva si despre abilitatea

voastra de a lucra cu alti profesionisti?Ce provocari v-ar oferi un mediu de lucru multidisciplinar?Ce interventii profesionale v-ar inslesni lucrul cu femeile abuzate?Ce interbentii profesionale v-ar stanjeni lucrul cu femeile abuzate?Cum veti avea grija de voi insiva in situatii delicate si stresante?Unde vei gasi un sprijin, care sa te ajute cu aceste probleme?

Metoda nr. 1( e) Dialogul interior scris TEMA Reflectie asupra VPI Teluri si Obiective Permite studentului de a fi constient de ceva nou din ea/elInterval de timp Variabil de la student la studentMateriale necesare Caiet de notie / jurnal individual de nvatareExercitii Directiile Dialogului interior scris

Scurta meditare / linistire.Formulati intrebarile si notatile. Motivul intrebarilor trebuie sa fie pozitiv : Care este intrebarea importanta pentru tine acum?Aminteste-ti ca scriind te redefinesti.Poti pune intrebari dificile deasemenea, dar intr-un mod constructiv.Raspundeti la intrebare prin intuitia proprie. Evitati definitiile invatate. Raspunsurile sunt de obicei neasteptate si surprinzatoare. Cand gasiti raspunsul, scrieti-l.Reflectati asupra raspunsului si formulati urmatoarea intrebare pe baza acestei reflectii.Scrieti al doilea raspuns pe baza primului si formulati alta intrebare. Continuati in acest fel pana cand aveti un raspuns la intrebarea originara.Cititi ceea ce ati scris. Luati in considerare ce este nou pentru voi si ceea ce va invata.

Note pentru profesori

Aceasta este o alternativa la abordarea Jurnalului de nvatare. Scrisul dialogului interior este un proces in care persoana devine constienta de ceva nou in interiorul sau si intelege mai multe lucruri despre viata Raspunsurile la intrebari nu se gasesc in cunostintele teoretice, ci mai degraba in intuitia indivului. Scrierea lor nu este copierea cunostintelor gata-facute, ci este un eveniment educativ care, in cele mai bune moment, creaza viziuni noi si idei creative. Scrisul poate fi un mod de a redezvolta idei. Curajul unei persoane de a se confrunta cu sine insusi este cheia scrisului de dialog interior. Este o metoda excelenta pentru cei care vor sa inteleaga mai bine propriile valori, atitudini si probleme legate de viziunile lor asupra vietii. Este o metoda rapida pentru a gasi resurse complet noi din

23

interiorul unei persoane.

Elevii pot avea beneficii remarcabile din propriul lor proces de scriere. Ofera posibilitatea de a aborda un subiect in profunzime si face din studiu un proces. Atunci cand studentii discuta despre ajutarea femeilor care au fost abuzate, acestia pot, de exemplu, sa isi puna intrebari legate de propriile lor atitudini. Profesorii le pot cere elevilor sa treaca prin acest proces si sa il scrie dupa fiecare experienta de studiu. Rezultatul este un jurnal de studiu, care poate reprezenta o unealta pentru invatarea unui elev in particular sau a unui grup.

Metoda functioneaza cel mai bine sub supravegherea unui grup, unde scrierile sunt citite in mod deschis. Discutiile in grup ajuta studentii sa devina constienti de punctele de vedere proprii si ale altor persoane. Scrisul dialogului interior poate fi practicat si in singuratate, asigurand un proces individual de invatare. Scrisul dialogului interior este o unealta a gandirii individuale si este potrivit pentru un elev care este interesat de dezvoltarea procesului de invatare, abilitatilor de articulare si gandirii creative.

Conform cu Jorma si Kristiina Heikkila (2001), avem nevoie de intrebari potrivite, in loc de raspunsuri potrivite. Experimentam puterea dialogului cand producem intrebari fara sa avem raspunsurile de-a gata. Atitudinea conversationala poate fi intarita prin incurajarea participantilor sa-si dezvolte abilitatea de a gasi intrebari care ii evoca sa ia in considerare chestiuni esentiale. Subiectele si intrebarile se gasesc in viata noastra de zi cu zi. Calitatea abilitatilor conversationale poate fi observata cel mai bine prin nivelul de reflectie asupra sinelui al celui care pune intrebarile. In general este abilitatea de a axa actiunile si gandurile unei persoane pe cercetare.

Metoda nr. 2 - Alpinism

TEMA Drepturile Omului si VPI ( Declaratia Universala a Drepturilor Omului)Teluri si Obiective - sensibilizarea participantilor referitor la problema VPI

- intelegerea ca violenta impotriva femeilor este o incalcare a drepturilor umane- familiarizarea cu diferite definitii- acumularea de cunostinte cu privire la raspandire

Interval de timp 10 minute discutie, exercitiu privind drepturile umane 30 de minute.

Materiale necesare lista cu drepturile umane, fisepioneze / creta si flipchart ( panou) cu hartieun panou / perete de care sa se prinda hartia

24

Exercitii Impartiti elevii in grupuri mici de 4-5. Dati-i fiecarui grup lista articolelor din Drepturile Omului, care sunt taiate in bilete cu un drept pe fiecare bucata (30 articole/bilete) vezi anexa 1.

Acordati-le 5 minute elevilor pentru a citi Declaratia Universala a Drepturilor Omului . Incepeti exercitiul de alpinism spuneti-le elevilor sa isi imagineze ca au un rucsac in spate. In rucsac au toate cele 30 de articole ale drepturilor omului. La inceputul excursiei, elevii sunt plini de energie pentru a incepe urcarea pe munte. Rucsacul pare usor. Soarele straluceste si peisajul este minunat.Urcusul devine mai abrupt si elevii incep sa transpire. Trebuie sa se opreasca si sa mai dea jos din greutate. Fiecare grup trebuie sa arunce 10 drepturi. Trebuie sa ajunga la un acord intre ei referitor la ce drepturi sa arunce si de ce. Drepturile aruncate sunt adunate de catre profesor si lipite pe panou langa articolele lor.Elevii continua excursia. Urcusul devine din ce in ce mai abrupt. Incep sa se simta obositi. Nu pot continua urcusul cu un rucsac atat de greu. Din nou trebuie sa arunce 10 drepturi. Trebuie sa cada de acord asupra caror drepturi sa arunce si de ce . Drepturile aruncate sunt adunate de catre profesor si lipite pe panou langa articolele lor.Acum mai au doar 10 drepturi. Cabana de pe varful muntelui este deja vizibila pentru elevi, dar pana acolo este un urcus anevoios. Trebuie sa se odihneaza si sa dea jos din bagaj. Trebuie sa aleaga 5 drepturi pe care sa le pastreze. Dupa ce au terminat, profesorul aduna drepturile si le lipeste pe panou.

Exemplu de panou daca sunt 2 grupuri:

Grup 1 Grup 2Nr. de articole Nr. de articole 1 1 2 2 3 3 30 30

Profesorul ajuta elevii pentru a reflecta la oricare sau la toate intrebarile urmatoare :

Cum ati decis ce drepturi sa aruncati si ce drepturi sa pastrati? A fost usor sau dificil in a cadea de acord? Au fost dezacorduri? Ce factori pot determina alegerea cuiva? Daca profesorul a observat frustrare in timpul discutiilor, chiar

daca ei nu pomenesc de ea, acesta poate pune intrebari si poate recunoaste ca este frustrant sa prioritizezi drepturi umane de baza, conectate si inalienabile.

Ultima intrebare: Credeti ca exista vre-un grup de oameni sau vreo situatie in care cineva trebuie sa faca aceleasi decizii?

25

Grupul poate avea nevoie dun timp mai lung sau mai scurt de gandire pentru a vedea ce drepturi au fost salvate si de ce, daca sunt cazuri sau grupuri de oameni care au avut alte prioritati ce pot fi diferite.

Esti important sa li se atraga atentia asupra faptului ca femeile care sufera din cauza abuzului partenerului sunt mentionate in putine drepturi sau au un domeniu de aplicare mai restrans in drepturile umane.

Note pentru profesori

A se vedea Anexa 1

Rapoarte (daca exista) legate de abuzarea drepturilor omului la femei in tara data (cazuri de la tribunal, evaluari, chestionare, violuri, abuzuri sexuale, etc)

Documente internationale (CEDAW, Cazul lui M.C. vs. Bulgaria in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului in 2003 nr. de aplicatie 39272/98)

Adaptare din Metoda Zeppelin, disponibila pe ProTrain : Multi Profesional si Ingrijirea Sanatatiii Programul de Instruire asupra Violentei Domestice ( 2007 2009)

http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/Main/AboutTheProject

26

Metoda nr. 3 - BRAINSTORMING

TEMA Identificarea formelor VPI Teluri si Obiective Elevii vor putea avea o intelegere mai clara despre gama de tactici abuzive

din exeprienta femeiiInterval de timp aproximativ 10 minuteMateriale necesare tabla / flipchart (panou cu hartie)Exercitii Profesorul va facilita brainstorm-ul pe tema multor forme de abuz care pot

aparea in VPI.Scopul acestui brainstorm este de a numi diferite forme de violenta si abuz fizic, emotional/psihologic, sexual si financiar in detaliu.

Abuzul fizic include pumni, palme, muscaturi, lovituri cu piciorul, etc. Abuzul sexual include viol, folosirea fortata de materiale pornografice,

etc Abuzul emotional/psihologic include insultele, jignirile, etc. Abuzul financiar include retinerea banilor, interzicerea serviciului,

interzicerea accesului la contul bancar, obligatia de a da socoteala pentru fiecare ban cheltuit, verificarea kilometrajului masinii. etc.

Note pentru profesori

A se vedea Manualul Profesorului

Acest exercitiu poate fi urmat imediat de metoda nr. 9, care introduce Roata (cercul) Puterii si Controlului.

Metoda nr. 4 - Asociatia MondialaTEMA Cresterea Gradului de Constientizarea a Cunostintelor Anterioare ale VPITeluri si Obiective Introducerea subiectului VPI

Sensibilizarea elevilor in legatura cu conceptele VPIAjutarea elevilor sa vizualizeze asocierea lor cu subiectul si cunostintele anterioare

Interval de timp aproximativ 10 minuteMateriale necesare Fisa de lucru cu termeni proeminenti legati de VPI (ex: violenta, control)

Tabla/ Flipchart (panou)Ace / Creta

27

Exercitii Scrieti pe o foaie un termen proeminent legat de VPI cu litere mari pe verticala si apoi faceti copii pentru toti elevii (vezi exemplul alaturat)

Fiecare elev ar trebui sa scrie cuvinte (cu litere mari) care le vin in minte si contin macar una din literele la inceput, mijloc sau sfarsitul cuvantului.

Dupa ce toti au terminat de scris pe foi, ele vor fi prezentate grupului si lipite de panou.

Dupa ce aceste cuvinte au fost toate postate pe panou/scrise pe tabla, ele pot fi folosite ca o baza pentru discutii, pentru a asista elevii in a identifica idei, intrebari, concepte pe care le-ar putea avea despre problema VPI.

Exemplu

V I C T I M AC O P I L

A J U T O RP O L I T I E

D U R E R ER A N I

U R G E N T AF E M E I A

Metoda nr. 5 Joc de rolTEMA Experiente senzoriale de violentaTeluri si Obiective Constienta legata de propriile sentimente

Abilitatea de a accepta propriile sentimente si sentimentele altoraDezvoltarea empatiei si schimbarea de perspectivaPosibilitatea discutarii subiectelor taboo (precum VPI)Abilitatea de a reflecta asupra propriilor atitudini/propriului comportament

Interval de timp Timpul acordat acestui exercitiu poate varia

28

Exercitii 1.Mersul in sus si in jos.Mergeti impreuna in perechi si miscati-va asa(aratati-le miscarile). Un partener urmareste miscarile celuilalt ca si cum ar privi in oglinda.Nu vorbiti. Mentineti contact vizual.

2. Da NuSchimbati partenerii.Unul din voi va repeta Da si celalalt Nu. Incercati diferite tonuri ale vocii, diferite posturi, gesturi, volum.

3. Victima agresor Schimbati parteneriiUnul dintre voi va fi agresorul. Acesta este modelat de catre partener. Partenerul va decide cum arata agresorul sau. Fiecare incearca sa isi aminteasca postura acestuia, aceasta trebuie repetata. Schimbati rolurile. Celalalt grup de agresori vor lua postura.Vom avea o galerie de agresori. Ne vom uita la galerie.

Partenerii se intorc impreuna si decid cine va lua primul postura de Victima corespondenta cu postura de agresor a partenerului. Tu decizi singur cum ar trebui sa arate Victima. Schimbati rolurile, pentru ca fiecare sa fi gasit propria sa postura ca Victima. Facem o galerie de Victime.

Fiecare pereche decide cine vrea sa fie Victima si agresorul in ultima parte. Intrati in posturile corespunzatoare Victimei si agresorului si ramaneti asa un moment.

Cum va simtiti? Ce va spune propriul corp? Ce poti vedea din pozitia in care stai? Ce fel de situatie este aceasta? Gaseste cu propriile cuvinte o propozitie sau un comentariu; ce ar spune sau ce ar face o persoana in postura ta?

O propozitie pe care ai spune-o tu, nu un comentariu din teorie. Va rog tineti minte propozitia si tonul.

4. Poza de situatie: Violena Partenerului Intim (VPI)( Aceasta parte a exercitiului ar trebui incercata doar daca profesorul are deja experienta in folosirea acestei metode)

Doua grupuri discuta despre experiente sau idei in situatii de Violena Partenerului Intim (VPI). Alege doua situatii. Cel care a adus situatia in discutie construieste scena si alege jucatorii. Situatia este reprezentata intr-un moment tipic, ca si cum ar fi imortalizata intr-o poza. Povestitorul modeleaza personajele si le arata unde sa fie, formeaza constelatia.

Note pentru profesori

Jocul de rol scenic si problemele legate de violenta, neputinta, putere/influenta:

Scopuri: nvatarea modului in care se simte violenta, cum interactioneaza aceasta cu postura si atitudinea.

29

Ma simt/port ca si cum as fi puternic sau slab? Cum e sa fac opusul? Incearca strategii impotriva violentei/fricii; incurajare, intarire Interpretarea si reconstruirea situatiilor dificile, incercarea noilor posibilitati de reactie si actiune si

reflectarea asupra acestora.

Metoda lucreaza cu perceptia asupra sentimentelor, asupra propriului corp, constientizarea modului in care ma misc si in care se misca ceilalti, expresia faciala. Nu este nevoie de multe discutii. Doar experienta din punct de vedere fizic si psihic.

Jocul de rol scenic a fost dezvoltat de Ingo Scheller ca o reactie critica la standardele didactice cu orientare strict-cognitiva.

Uta Oelke si Gisela Ruwe au preluat metoda pentru nursing si au aplicat-o in situatii speciale si subiecte taboo.

Jocul de rol foloseste experiente si situatii si incearca sa aduca la suprafata comportament legat de corp miscarea prin camera, postura, gesturi, voce.

Scheller face diferenta intre atitudinea interna si postura externa (care este acelasi cuvant in germana). Atitudinea interna inseamna de exemplu prejudecati, pareri, norme. Postura externa se leaga de comportament si vorbire. Prin exemplificarea ambelor se pot identifica noi posibilitati comportamentale.

Unele dintre metodele folosite la jocul de rol scenic sunt folosite si in alte abordari pedagogice, cum ar fi jocul de rol si teatrul pedagogic.

O structura posibila a unei unitati de studiu scenica este:

Afla despre situatie (Erkundung): exercitiu cu miscarea, perceptia, vorbirea. Insusirea (Aneignung): formarea de poze de situatie sau poze de asociere, care pot fi interpretate

la pasul urmator Interpretarea: imitarea posturii, schimbarea posturii, gesturilor si decorului, asocierea. Reflectarea: abordarea nu este rationala, ci mai degraba ce experienta am avut?. Transferul catre

teorie se face automat si se poate dezvolta discutia.

Metoda nr. 6 - Exercitiul Patru Colturi TEMA Mituri si Credinte in VPITeluri si Obiective Aceasta metoda faciliteaza introducerea subiectului VPI

Afirmatiile sunt folosite ca baza pentru discutii, care ajuta elevii sa abordeze problema VPI intr-un mod progresiv si structurat Afirmatiile pot fi folosite pentru a initia un argument legat de un anumit aspect al VPI

Interval de timp 20-30 minuteMateriale necesare 4 cartoane

Pixuri4 mese

Exemple de afirmatii posibile

1. VPI apare in fiecare familie2. Vecinii nu recunosc de fiecare data VPI3. Nu inteleg de ce Victima nu il paraseste pe agresor4. VPI va porni mereu de la barbati

30

Exercitii Puneti o tabla in fiecare colt al camerei cu un carton pe elPe fiecare carton va fi o afirmatie legata de VPIAfiormatiile pot fi provocative dar si orientate pe problemaElevii trebuie sa opteze pentru unul dintre cele patru colturi (si evident si pentru una din cele 4 afirmatii)Criteriul pe care isi vor baza alegerea ar trebui sa fie acordul sau dezacordul la adresa afirmatiei sau curiozitate/interesFiecare grup trebuie sa aduca argumente pro si contra afirmatiei aleseDupa 5-8 minute de discutii, intregul grup se reuneste pt. a discuta cele patru afirmatii

Aceste afirmatii si discutiile care au loc in grupuri mici si in tot grupul ii ajuta pe elevi sa clarifice problemele ,pe care le-ar putea avea, legate de informatiile incorecte si insuficiente.

Metoda nr. 7 ( a) - Audio VizualTEMA Identificarea formelor de violentaTeluri si Obiective Permite elevilor sa identifice forme variate de violenta si abuz ce apare intr-o

relatie intima.Elevii sa poata descrie aceste forme de abuz si control.

Interval de timp Aproximativ 30 minute ( timpul variabil functie de durata filmului ales)Materiale necesare Alegeti o sectiune scurta a unui film reprezentativ, care arata episoade legate

de Violena Partenerului Intim (VPI) (ca alternativa, pot fi folosite primele 7 minute ale documentarului televizat (UK) cu tema violentei in familie, in care sunt prezentate experiente diferite legate de violenta.) TV / Video sau PC / Proiector

Exercitii Prezentati filmul elevilor. Explicati-le ca filmul poate fi tulburator si este important ca ei sa accepte aceste sentimente.

Dupa sfarsitul filmului, cereti-le elevilor sa sa discute despre sentimentele provocate de catre film cu persoana de langa ei. Acordati-le aprox. 3 minute pentru discutie.

Impartiti clasa in grupuri mici si cereti-le sa enumere formele de violenta pe care le-au vazut sau care le-au fost descrise in film. Puteti sa le cereti sa le scrie pe panou sau pur si simplu sa le enumere in fata grupului.

Prezentati Roata Puterii si a Controlului, eventual impartiti copii cu aceasta fiecarui elev (vezi Anexa 1 din Manualul Profesorului). Cereti-le studentilor sa identifice abuzurile pe care le-au vazut sau auzit pe Roata Puterii si a Controlului. Explicati-le teoria legata de scopul tacticilor abuzive( aceasta metoda nu e necesara daca folositi Metoda 8)

31

Metoda nr. 7 ( b ) - Audio VizualTEMA Identificarea strategiei de rezistenta a femeiiTeluri si Obiective Sensibilizarea elevilor ca femeile raspund in mod constant si rezista abuzurilor

cu care se confrunta, in ciuda faptului ca uneori sunt pasive sau supuse.Da posibilitatea elevilor sa recunosaca si sa identifice gradul de rezistenta la care se angajeaza femeile abuzate pentru a-si pastra siguranta.

Interval de timp 20-30 minuteMateriale necesare Ca mai susExercitii Exercitiul poate fi adaptat pentru a demonstra reactiile strategice ale femeilor,

utilizand un clip dintr-un film adecvat (ex: Everlasting Moments). In pasul 3 si 4 al exercitiului, inlocuiti forme de rezistenta si reactii cu forme de violenta si cereti-le elevilor sa discute despre asta si sa le enumere.

Metoda nr. 8 - ADEVARAT sau FALS ? TEMA Din ce motiv apare Violenta Domestica Teluri si Obiective Permite elevilor sa identifice credintele drumului intelept despre VPI

Discutand si dezbatand aceste credinte, elevii vor putea distinge fapte din imaginatie si sa castige o intelegere corecta a problemelor VPI.

Interval de timp Apoximativ 30 de minute

32

Materiale necesare un chestionar cu urmatoarele 12 intrebari

1. O persoana abuziva este cea care isi pierde cumpatul prea des.Adevarat/Fals

2. Violenta domestica este intalnita in principal in clase socioeconomice de jos.Adevarat/Fals

3. Victimele violentei domestic sunt oameni slabi de la inceput, de aceea nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuzivaAdevarat/Fals

4. Persoanele care abuzeaza au mereu un comportament abuziv fata de partener.Adevarat/Fals

5. Un agresor este usor identificabil cand il intalniti?Adevarat/Fals 6. Consumul de alcool sau droguri transforma persoanele in agresori.Adevarat/Fals

7. Oamenii isi lovesc partenerii pentru ca acestia nu se opresc din vorbit, tipat si incearca mereu sa le spuna ce sa faca.Adevarat/Fals

8. Persoana abuzata poate opri abuzul.Adevarat/Fals

9. Copiii abuzati devin la randul lor agresori.AdevaratFals

10. Oamenii invata pe parcurs cum sa devina agresori.Adevarat/Fals

11. Oamenii care folosesc violenta in relatia cu familia lor sunt, intr-un fel, bolnavi.Adevarat / Fals

12. Nu ar exista atata violenta domestica, daca femeile si barbatii ar avea roluri clare/traditionale in societate.Adevarat/Fals

Exercitii mprii chestionarul elevilor si cerei-le sa ncercuiasc raspunsurile care le cred corecte. Dup ce elevii au terminat toate cele 12 raspunsuri cerei-le sa-si mprteasc respunsurile cu tot grupul. Urmriti datele ajutatoare ce ofer de fapt raspunsurile corecte la intrebari.

Date ajutatoare

De ce are loc Violenta Domestica? Adevarat sau Fals?

1. O persoana abuziva este cea care isi pierde cumpatul prea des.FALS: Chiar daca un agresor isi poate pierde cumpatul usor, violenta domestica este mai mult decat o

33

stare trecatoare. Reprezinta un tipar comportamental pe care agresorii il folosesc pentru a avea putere si control asupra partenerului sau asupra membrilor familiei. Multi agresori vor continua abuzul chiar si atunci cand nu sunt furiosi.

2. Violenta domestica este intalnita in principal in clase socioeconomice de jos.FALS: Violenta domestica este intalnita in toate nivelele socioeconomic. Presiunile financiare care sunt exercitate asupra familiilor pot da nastere violentei, dar este important sa tinem minte ca presiunile socioeconomic NU sunt cauza. Violenta domestica este rezultatul nevoii unei persoane de a-si exercita puterea si controlul asupra altei persoane. Problema are prevalenta in clasele sociale inalte, de mijloc si joase in mod egal.

3. Victimele violentei domestic sunt oameni slabi de la inceput, de aceea nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuzivaFALS: Faptul ca persoanele sunt afectate de violenta domestica nu le face persoane slabe. Prin manipulare si constrangere, agresorii micsoreaza respectul de sine al partenerului. Uneori acest lucru se intampla atat de subtil, incat Victim nu-si da seama de abuzul psihologic, emotional si de alte tipuri care precede un atac de violenta fizica. In plus, trebuie notat ca unele Victime au crescut in familii in care a existat abuz excesiv si turbulenta. S-ar fi putut ca ei sa isi vada parintii abuzand de alcool si droguri, si drept consecinta, s-au invinovatit pe ei insisi pentru disfunctia familiei si nefericire.

4. Persoanele care abuzeaza au mereu un comportament abuziv fata de partener.FALS: Unii dintre agresori isi pot cere scuze, pot deveni mai iubitori dupa abuz, de cele mai multe ori ca o forma de manipulare. Acest ciclu de tensiune crescanda si violenta, urmat de ceea ce se numeste luna de miere, poate ingreuna decizia Victimei de a incheia relatia. Totusi, nu orice comportament violent trece prin aceste faze. Pentru unii oameni nu exista luna de miere. Altii nu observa acumularea tensiunii. Activistii pentru Drepturile Femeii din ziua de astazi au schimbat modelul, redenumindu-l Campania Violentei. Noul nume sugereaza ca violenta este neintrerupta si multi-fatetata, avand o varietate de forme.

5. Un agresor este usor identificabil cand il intalniti?FALS: Exact cum nu exista o singura cauza care declanseaza abuzul, nu exista nici un singur tip de abuz. Multi agresori sunt oameni de succes din punct de vedere profesional si in alte planuri ale vietii. Atunci cand istoria si societatea le sustin parerile, s-ar putea sa aiba putine remuscari sau regrete pentru agresiunile pe care le infaptuieste. Este posibil chiar sa cunoasteti pe cineva care este violent in familie, dar care in public nu da nici un semn de agresiune. Agresorii se pot purta normal in public sau in situatii sociale.

6. Consumul de alcool sau droguri transforma persoanele in agresori.FALS: Cu toate ca alcoolul si drogurile sunt prezente in aproape 50% dintre cazurile de abuz, alcoolul si drogurile in sine nu sunt considerate cauza abuzului. In plus, studiile arata ca agresorii care sunt in recuperare de la alcool sau droguri continua sa abuzeze si dupa ce devin curati. Alcoolul si drogurile pot micsora inhibitiile, oferindu-le agresorilor ocazia sa dea frau liber unui comportament violent.

7. Oamenii isi lovesc partenerii pentru ca acestia nu se opresc din vorbit, tipat si incearca mereu sa le spuna ce sa faca.FALS: Agresorii lovesc alte persoane pentru ca simt nevoia sa domine in relatie. Persoana abuzata poate avea reactii isterice sau poate fi pasiv si tot va fi lovit. Este comun ca oamenii care agreseaza sa dea vina pe partener.

8. Persoana abuzata poate opri abuzul.FALS: Singura persoana care poate opri abuzul este agresorul. Persoana abuzata poate urma niste pasi pentru a se apara sau pentru a-si creste nivelul de siguranta, dar nu o poate opri pe cealalta persoana din comportamentul violent.

9. Copiii abuzati devin la randul lor agresori.FALS: Nu exista cauza pentru abuz. Violenta este un mijloc de a exercita putere si control asupra altei

34

persoane. Multi agresori au fost Victime ale abuzului cand erau copii, sau vin din familii in care abuzul femeii era un lucru obisnuit. Este important de retinut, totusi, ca nu toti copiii care au fost abuzati se vor transforma in agresori.

10. Oamenii invata pe parcurs cum sa devina agresori.ADEVARAT: Violenta este un comportament care se invata in familii abusive, sau in curtea scolii, prin mass-media sau prin multe alte comportamente sociale violente. Ca o nota mai optimista, comportamentul violent poate fi si dezvatat; oamenii care considera ca acesta este un comportament acceptabil pot invata ca nu este asa.

11. Oamenii care folosesc violenta in relatia cu familia lor sunt, intr-un fel, bolnavi.FALS: Agresorii in violenta domestica nu sunt un grup eterogen. Cercetatorii au aratat ca exista multe tipuri de agresori. Unii dintre ei au tulburari de personalitate

12. Violenta in familii nu ar apare asa des daca femeile si barbatii ar avea un rol clar / traditional in societateFALS : Studiile de cercetare ce intersecteaza cultura au venit cu o serie de factori sociali si culturali care ar putea da nastere unor niveluri de violenta mai ridicate. Analiza Levinson sugereaza c soia batuta apare mai des in societatile in care barbatii au puterea economica si de decizie n gospodrie, unde femeile nu au acces uor la divor,si in cazul n care adulii i de rutin recurg la violen pentru a rezolva conflictele. Alii au sugerat c inegalitile structurale ntre brbai i femei, rolurile de gen rigid i noiunile de brbie legate de poziia dominant, de sex masculin onoare i agresiune, toate servesc la creterea riscului de violen intre parteneri. OMS World Report privind violena i sntatea menioneaz c normele tradiionale de gen i a normelor sociale de susinere a violentei, poate duce la creterea riscului de violen domestic

Metoda nr. 9 Roata Puterii si Controlului TEMA Identificarea formelor VPITeluri si Obiective Permite studentilor sa identifice si sa descrie gama de tactici abuzive intalnite

in VPI.Ajuta elevii sa recunoasca relatia dintre aceste forme de abuz si control absolutSprijina elevii in definirea si intelegerea acestor tactici pentru a putea ajuta Victimele abuzate si sa recunoasca comportamentele tacticilor abuzive.

Interval de timp 30-60 minuteMateriale necesare O MARE Roata a Puterii si Controlului si copii mici a rotii.

35

Exercitii Introducerea Rotii Puterii si Controlului, impreuna cu informatiile despre crearea ei. Nu aratati elevilor Roata completa la acest pasAveti pregatita dinainte o Roata MARE cu titlul pt fiecare segment (Izolarea, Folosirea Copiiilor, etc.). Fiecare din cele 8 sectiuni ar trebui sa fie de marimea unei foi A3. Impartiti tot grupul in patru grupuri mai mici si dati-i fiecaruia doua segmente. Cereti-i fiecarui grup sa scrie pentru segmentele lor atatea tehnici abuzive relevante la cate se pot gandi (ex.: Izolarea interdictia ca ea sa paraseasca locuinta, interdictia ca ea sa lucreze inafara locuintei, stabilirea pentru ea a persoanelor pe care are voie si nu are voie sa le vada, etc)(Timp: aproximativ 20 de minute).Adunarea raspunsurilor de la elevi. Pe masura ce fiecare grup va da inapoi segmentele, lipitile de perete in forma de cerc lasand gol un cerc mic in centru.Atunci cand toate segmentele au fost predate, faceti brainstorm bazat pe urmatoarea intrebare:Ce castiga un agresor folosing tacticile respective? Facilitati ca clasa sa priveasca modul in care un agresor castiga putere si control asupra partenerului si cum acest fapt il ajuta sa isi satisfaca nevoile fara a fi nevoit sa negocieze. Apoi ar trebui scrise cuvintele putere si control in cercul lasat liber ( Timp: aprox. 20 de minute )Facilitati procesul de conversatie a elevilor cu privire la urmatoarele intrebari:In ce fel credeti ca se pot descurca femeile daca sunt abuzate intr-unul din modurile scrise pe Roata?Care ar putea fi efectele pe termen scurt si pe termen lung asupra unei femei care traieste cu acest gen de abuz?Dati-le elevilor toata Roata Puterii si a Controlului

Note pentru profesori

Vezi Anexa 2 a copiei Roata Puterii si Controlului

Roata puterii si Controlului a fost dezvoltata de catre Proiectul Duluth de Interventie in Violenta Domestica in Statele Unite. Informatia a fost adunata de la femei care traiau in refugii din cauza tacticilor abuzive pe care le foloseau partenerii lor pentru a le controla. Roata subliniaza o gama de tactici , pe langa abuzul fizic si sexual. Aceste tactici sunt mai putin recunoscute de profesionisti ca fiind abuzive sau violente, dar femeile pretind in mod constant ca aceste tactici le afecteaza de multe ori mai rau decat violenta fizica. Aceste tactici sunt forme de comportament regasite in mod des si persistent.

Metoda nr. 10 - Audio VizualTEMA Copii si VPI

Teluri si Obiective Permite elevilor sa identifice si recunoasca suprapunerea dintre VPI si abuzul asupra copiilor.Sprijina eleveii in crearea unui plan di interventii in situatii VPI unde copii sunt afectati negativ

Interval de timp 50 minute

36

Materiale necesare Un film scurt (12 minute) numit Adevaruri de acasa este facut de Leeds Animation Workshop (www.leedsanimation.org.uk).

Se gaseste in engleza sau germana si prezinta reactiile si raspunsurile a 5 tineri ale caror vieti sunt afectate de VPI.

Exercitii Aratati filmul animat elevilor. Dupa ce au vazut cele 5 sectiuni ale filmului, impartiti-i in 5 grupuri, dupa cum urmeaza: Povestea lui Emma Povestea lui Sidra Povestea lui Jamie Povestea lui Sophie Povestea lui DanielCereti-i fiecarui grup sa discute urmatoarele intrebari in raport cu copilul/adolescentul aferent grupului sau.

1. Cum ai rezolva tu problema? Ce ar trebui facut in aceasta situatie?

2. De ce fel de serviciu este nevoie? Cine sau ce reprezinta prima veriga pentru a rezolva problema?

La sfarsitul discutiilor de grup, reunite studentii intr-un grup mare si cereti-le sa discute concluziile impreuna. Ce sugereaza concluziile lor pentru practica profesionala si pentru gama de servicii existente in localitatea lor?

Metoda nr. 11 - Studiu bazat pe probleme TEMA Lucrul cu persoane abuzateTeluri si Obiective Permite studentilor interesati de incercarile de a lucra cu femei si copii

abuzati.Interval de timp Depinde de cazul studiat si de experienta elevilor Materiale necesare Studiu de caz pentru elevii din domeniul Nursing:

Susan este o femeie de 35 de ani, care a fost ranita intr-un accident de masina acum 5 ani si are mobilitate limitata. Din aceasta cauza a trebuit sa renunte la serviciul ei ca profesor. Locuieste cu Tom, sotul ei si cu fiica lor de 8 ani. Din cauza ranilor, Susan este dependenta de venitul lui Tom pentru a plati imprumutul ipotecar pe casa si pentru a plati facturile. El o duce pe fiica lor la scoala in fiecare zi si o ia de acolo dupa-masa.Susan se prezinta la departamentul de urgente cu vanatai pe maini si pe picioare si cand o intrebi ce s-a intamplat va spune ca sotul ei este foarte iute la manie si ca a lovit-o pentru ca ea nu a terminat treburile casnice. Incepe sa planga si va spune ca este total dependenta de el si ca nu poate pleca din casa cu usurinta si nu se poate intretine singura.

Studiu de caz pentru elevii din domeniul asistentei sociale:

Susan este o femeie de 35 de ani, care a fost ranita intr-un accident de masina acum 5 ani si are mobilitate limitata. Din aceasta cauza a trebuit sa renunte la serviciul ei ca profesor. Locuieste cu Tom, sotul ei si cu fiica lor de 8 ani. Din cauza ranilor, Susan este dependenta de venitul lui Tom pentru a plati imprumutul ipotecar pe casa si pentru a plati facturile. El o duce pe fiica lor la scoala in fiecare zi si o ia de acolo dupa-masa.Susan v-a fost trimisa de catre o asistenta medicala de la Urgente, care este ingrijorata in privinta ranilor si nelinistii ei. In timpul conversatiei tale cu Susan, aflii ca aceasta este ingrijorata de faptul ca sotul ei petrece prea mult timp singur cu fiica lor.

37

Exercitii 7 Pasi in Problem-Based-Learning

Pasi ActivitatiPasul 1: Clarificarea termenilor

Clarificarea termenilor si conceptelor daca sunt neclari/neclare sau necunoscuti/necunoscute

Pasul 2: Enumerarea problemelor

Fiecare membru al grupului pune intrebari legate de problema.Secretarul grupului scrie intrebarile pe panou.

Pasul 3: Brainstorming Fiecare elev face brainstorm pentru a afla raspunsurile/solutiile pentru fiecare intrebare de la Pasul 2 /sau pentru fiecare categorie de problemeSecretarul scrie raspunsurile pe panouSe organizeaza ideile rezultate din brainstormingSe marcheaza ideile similare cu simboluriDar se intreaba inainte vorbitorul daca il deranjeaza acest fapt

Pasul 4: Fixarea ipotezelor

Discutati orice explicatie posibila de la Pasul 3Discutati categoriile siFixati ipoteze bazate pe aceste categorii

Pasul 5 : Formularea scopurilor studiului/intrebarilor de studiu

Pe baza rezultatelor Pasului 4,Formulati intrebarile la care este nevoie de un raspuns

Pasul 6: Cum ne ocupam de problemele

Rezolvati obiectivele de studiu prin studiu individual (cautati literatura si surse de informatie pentru a acumula intelegere si cunostinte legate de subiectele obiectivelor de studiu)

Pasul 7: Rezolvarea Problemelor

Prezentati rezultatele studiului individual pentru discutii si analize:Discutati teoriile si explicatiile gasite in literaturaEvaluati procesul PBL

Metoda nr. 11 (b)Metoda de studiu bazata pe problema poate fi folosita pentru a explora nevoia de siguranta si implicatiile legate de siguranta atunci cand unei femei i se face o trimitere catre alta agentie. Urmatorul studiu de caz poate fi utilizat pentru elevii din domeniul Nursing, cat si de cei din domeniul asistentei sociale pentru a examina implicatiile legate de siguranta.

Studiu de Caz

Mandy este o femeie de 45 de ani, care traieste de 20 de ani cu un om foarte violent. I-a rupt maxilarul si mana in trecut si i-a provocat vanatai si cicatrici pe diferite parti ale corpului. Ii interzice sa paraseasca locuinta familiei daca el nu este cu ea. Din cauza acestui abuz, ea a dezvoltat o dependenta serioasa de alcool si a inceput sa fie un pericol pentru propria persoana. Si-a taiat venele seara trecuta dupa un abuz sexual si o bataie si a fost dusa la spital de Joe, fiul ei de 13 ani, care fusese la randul lui batut de tata.

Folositi pasii PBL pentru a explora nevoile de siguranta ale lui Mandy si Joe: cum pot fi sprijiniti si ajutati fara a creste pericolul in care se afla? Pentru