7 curiozitati exceptionale despre creierul uman
Transcript of 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman
-
7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman
1/4
7 curiozitati exceptionaledespre creierul uman
publicat pe 13 August 2009
Creierul ascunde multe mistere si in incercarea de
elucidare si descoperire a acestora sunt cateva
curiozitati exceptionale care au iesit la iveala. Va
prezentam unele din cele mai interesante lucruri pe
care le stim despre creier.
Creierul uman ramane inca o enigma pentru cercetatori, neurologi,
anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar oparte din creier, inca nu se stie exact cat, insa ce se intampla cu restul
nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori
interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile
nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta? Am putea-o
influenta prin manipularea materiei nervoase? Creierul ascunde multe mistere
si in incercarea de elucidare si descoperire a acestora sunt cateva curiozitati
exceptionale care au iesit la iveala. Va prezentam unele din cele mai
interesante lucruri pe care le stim despre creier.
7 lucruri pe care nu le stiai despre creier
1. Creierul, mai rapid ca... gandul?
Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Sa va dau un
exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te
impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze,
deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile
tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea
interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele
pentru miscarile necesare. Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti
si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte
-
7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman
2/4
complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de
echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase
specializate in mentinerea echilibrului intregului corp etc. Ideea este ca noi ar
trebui sa cititm tratate intregi pentru a intelege functia echilibrului, o functie cu
care creierul lucreaza in mai putin de o secunda. Cum este posibil? Se pare
ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte
mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si
biochimice pot atinge o astfel de performanta!
2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua
In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din
timpul noptii, am tinde sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului
se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au
sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua. Oamenii de stiinta
nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat
uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se
datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si
ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor
afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat
fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.
3. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult
Avand in vedere explicatia de la subpunctul 2 devine logica aceasta
concluzie. Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai
multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe
care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de
vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel cadimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de
tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand
puterea de a le estoma si in mod constient.
4. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata
-
7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman
3/4
Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza.
Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a
neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul
mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat
capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o
coordonare mai intensa, nu doar alergare). Ulterior alte studii au scos in
evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a
aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri
foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte
din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa
fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla,
pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-nefunctia olfactiva in bune conditii. Totodata alti neuroni din creier se
regenereaza, unii insa cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani.
Astfel, daca moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic
regenerarea lui ar trebui sa fie finalizata undeva la 70 de ani, insa la aceasta
din urma varsta este mai putin probabil datorita proceselor de senescenta
(imbatranire) care intervin. Si regenerarea neuronala ramane inca neelucidata
complet. S-a mai descoperit de asemenea ca axonii neuronilor cu mielina se
regenereaza doar daca in continuitatea lor se afla tot teaca de mielina. Mai
clar exprimat, dam un exemplu: neuronii cu mielina intra in structura nervilor
membrelor. Daca un om intr-un accident isi taie mana, el se poate duce rapid
la spital si mana i se pune la loc. Axonul neuronal din mana taiata (neuronul
arata ca un copacel, coroana e corpul neuronal, de obicei se afla in creier,
trunchiul e axonul si poate fi foarte lung, chiar un metru, iar radacinile butonii
terminali unde se fac sinapse) ar trebui sa moara, insa restul axonal din bratul
care a ramas legat de corp isi trimite prelungirea in continuare prin teaca demielina care ii creaza un mediu favorabil cresterii, astfel se regenereaza.
5. Creierul nu poate simti durerea
-
7/29/2019 7 curiozitati exceptionale despre creierul uman
4/4
Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia
nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil:
atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri
insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia
nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele
fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne
doare capul).
6. Creierul este cel mai mare consumatorde energie
Desi reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15%
din cantitatea totala de sange si de 20% din cantitatea de oxigen pentru a
functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura
procesele.
7. Ne folosim mai mult de 10% din creier
Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a
folosit 10%. Cercetatorii au ajuns insa la concluzia ca in orice moment tot
creierul nostru are o activtate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o
activitate bazala, care sa-i mentina tonusul. Practic nu exista zona inactiva dincreier si dupa rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia
nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De
asemenea capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa,
celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat
Eciclopedia Britanica (sau cel putin asa sustin teoriile).
Un articol de Iulia Dibu