Ministerul Educatieial Republicii MoldovaInstitutul Nistrean de Economie si Drept

Facultatea Tehnologia si Managementul in Industia AliumentaraSpecialitatea:Tehnologia Produselor Alimentare

Dare de seama pe practica tehnologica desfasurata,

In or.Balti S.A ,,Basarabia-Nord’’.

Efectuat: Vascautan Veronica L-a4 m

Cuprins:

I. .Cordonarea programei practicii cu conducatorul de la întreprindere. Cunoștintă cu întreprinderea, secțiile de prelucrare.

II. .Formarea dreprinderilor de lucru de sine stătător în secțiile de producere. Secția frigorifică.

III. Secția de tranșare, dezosare, și alegerea cărnii.IV. Secția de producere a semifabricatelor din carne.V. Secția de obținere a bradtului pentru preparatele din carne.

VI. Secția de sărare și pregătire a compoziței pentu preparatele din carne.VII. Secția de umplere a compoziței în membrane.

VIII. Secția de prelucrare temică a preparatelor din carne.IX. Secția de producere a specialităților din carne de porcină și bovină.X. Pregătirea mezelurilor pentru realizare.

XI. Laboratorul ,,Controlul tehno-chimic și microbiologic”.XII. Bibliografia.

XIII. Concluzia.XIV. Anexe

1

Coordonarea programei practicii cu conducătorul de la întreprindere. Cunoștință cu întreprinderea, secțiile de prelucrare.

Combinatul de prelucrare a cărnii din or.Bălți a fost înființat pe data de 24 mai 1944. Combinatul de prelucrare a cărnii a fost organizat definitiv în 1946 la marginea orașului în regiunea secțiiei de sticlă pe baza unui abator primitiv cu un etaj. În anul 1955 Combinatul de prelucrare a cărnii și Combinatul de prelucrare a păsărilor sau alipit. În 1958 s-a început construcția unui nou cabinet cu productivitatea de 50tone. În 1960-1961 s-a început construcția frigiderului cu capacitatea de 3000t, și totodata și secția de prelucrare a grăsimelor și secția de mezeluri cu capacitatea 5t/schimb. Cabinetul a ocupat o suprafață de 18,75ha la un loc cu toate secțiile adăugătoare.

S.A.,,Basarabia-Nord,, are strînse legături cu țările: Austria, Germania, Russia,Ucraina, Belorusia.

S.A.,,Basarabia-Nord,, produce următoarele sortimente de produse:

-Salamuri (fierte, fiert-afumate, semiafumate, crud-afumate, crud-zvîntate).

-Semifabricate. -Prospături.

-Specialități. –Conserve.

Protecția muncii.

Instructajul cu privire la protecția muncii se divizează în următoarele etape:

1.Instructaj general.

2.Instructaj la locul de muncă.

Angajații sunt obligați:

-să studieze la serviciu în deplin, să respecte cerințele de securitate la întreprindere, de igienă a muncii și de apărare antiicendiară, prevăzute în alte normativerespective.

Conform regulamentului prevind modul de organizare a instruirii în domeniul Protecției mincii aprobat prin hotărîrea guvernului N850 din 5 decembrie 1994.

2

Instructajul cu privire la protecția muncii se efectuiază în mod obligatoriu cu tot personalul unității economice, cu elevii, studenții care îndeplinesc lucrări de loborator, practice de producție sau alte servicii.

Protecția mediului ambiant

Aerul constituie o componență de bază a mediului încunjurător care prin proprietățiile fizice are o mare importanță. Problemele ocrotirii mediului ambiant necesită o studiere profundă a influenței diferitor tipuri de producție industrială asupra ecosistemelor din jur. În prezent pot fi deja soluționate un șir de probleme de utilizare a deservirelor de curățire a apelor reziduale. La întreprinderi în prezent se lucrează intensiv asupra fabricării unor filtre ce ar da posibilitatea de a folosi apa cît mai mult timp fără a schimba, adică filtrarea ei și folosirea din nuo. Deasemenea sînt date în exploatare filtre prntru filtrarea fină ce separă, chiar unele microorganisme din apă.

3

Formarea deprinderilor de lucru de sine stător în secțiile de producere.Secția frigorifică.

Secția frigorifică este dotată cu dispozitive de suspendare aeriană pentru carcasele de bovină, porcină, ovină, rafturi, stilaje pentru produse și subproduse din carne. În secție se află aerul care răcește la o anumită temperatură. În secție se instalează evaporizatoare pentru evaporarea aerului. În secție pe niște dispozitive aeriene care se unesc cu niște cange de oțel. Carcasa de bovină și porcină se amenajează carcase de bovină și 3-4 carcase de porcină. Carcasa de ovină sînt așezate pe stilaje sau rame cu 1-2 niveleri cîte 10-20 carcase. Încărcarea și descărcarea camerelor frigorifice se efectuiază după un anumit ordin corespunzător și se aranjează în așa mod ca aerul rece să fiibă îmbibat pe toată suprafața camerei și suprafața semicarcasei sau carcasei. Distanța dintre semicarcasă trebuie să fie nu mai mult de 5cm și se aranjează ca aerul rece să pătrundă în partea posterioară a semicarcasei.

Refrigerarea cărnii este o operație de coborîre a temperaturii la os sau în centrul carcasei de la 0...4°C în vederea păstrării în starea proaspătă pe o perioadă scăzută de timp. Refrigerarea se face în refrigeratoare, tuneluri la t°aerului -2...-4°C. Refrigerarea poate fi lentă sau rapidă. Refrigerarea se efectuiază în aer, în spații frigorifice, camere și tuneluri.

Congelarea nu are scop de a înbunătăți calitatea cărnii ci mențineraea la un anumit nivel caracteristicile sale organoleptice, fragezime, suculență și gust. În secție congelarea se realizează în aer. Acest procedeu se aplică foarte ușor, deoarice mediul de transmitere a frigului este aerul. Congelarea se face în camere și tuneluri.

Decongelare cărnii este procesul prin care carnea congelată este redusă la starea inițială. Se cunosc mai multe metode de decongelare.

-decongelarea în are se realizează lent sau rapid. Decongelarea lentă în aer constă în dezgețarea cărnii un timp mai îndelungat, timp de 2-5 zile la t°6...8°C, iar rapidă se realizează la temperatura de 16...18°C timp de 20-24 ore.

-decongelarea în apă se realizeză prin întroducerea blocurilor de carne în apă sau aburi la °t 20°C timp de 12-24 ore.

4

Secția de tranșare, dezosare și alegerea cărnii.

Prin tranșarea carcasei se subînțelege împărțirea în porțiuni anatomice a semicarcaselor de bovină.

1.regiunea gîtului.

2.regiunea spetei.

3.regiunea coșul peptului.

4.vrăbioara.

5.regiunea pulpei.

Regiunea spetei se desprinde de la trunchi prin redicarea piciorului anterior și tăierea țesutului conjuctiv care are unire cu coșul pieptului.

Regiunea gîtului se desprinde unde are unirea coșul pieptului cu vertebrele cervicale începînd de la prima vertebră care este desprinsă de atlant și ultima vertebră cervicală.

Coșul pieptului se secționează vertical locul de unire a ultimei coaste dorsale și punctul de unire a regiunii lombare.

Vrăbioara se secționează în regiunea lombară secționînd la intersecția locul de unire a bazei osului bazinului vertical.

Regiunea pulpei secționarea verticală a bazei osului bazinului.

Prin dezosare se înțelege înlătrarea cărnii de pe oase sau se mai înțelege înlăturarea de pe țsutul osos a țesutului muscular, conjuctiv, cartilaginos și adepos. În industria cărnii dezosarea se efectuiază prin două metode:

1.dezosarea de pe carcase și semicarcase netranșate unde carnea se înlătură întreagă, se începe dezosarea de la gît spre pulpă sau de la pulpă spre gît.

2.metoda deferențiată unde carcasa este în porțiuni anatomice și fiecare porțiune anatomică i se efectuiază dezosarea.

5

Dezosarea se efectuiază pe mese inoxidabile sau la instalații speciale de dezosare °t în încapere +4...+5°C . Dezosarea se efectuiază cu diferite cuțite de anumită formă: cuțit cu lamă plată și cuțit cu lamă ascuțită.

Dezosarea gîtului, gîtul se dezosează pe masă cu partea secționată în sus cu aprofizele spinoase la stînga cu atlantul spre muncito, se curăță atlantul și se răsucește gîtul spre dreapta la 45°,

carnea de pe restul aprofizelor spinoase se separă începînd de la vertebra a doua și a șaptea prin mișcarea cuțitului în zigzag.

Dezosarea spetei, spata se așează pe masă cu partea interioară în sus cu osul radius și cubitus spre stînga se desparte carnea de pe suprafață, osul humerus începînd de la articulația cotului spre articulația spetei se desprinde de pe partea stîngă a osului humerus și-a scapulei, iar din partea dreaptă începînd de la faza olicranică a humerusului de partea dreaptă și stîngă a osului cubitus pînă la articulația radius, humerus, apoi se separă începînd de la articulația bazei osului radius spre cubitus.

Dezosarea coșul pieptului-cutia toracică se așează cu partea interioară în sus cu capetele costale spre muncitor cu vertebra 13 la dreapta se curăță resturile de diafragmă se scoate carnea de pe vertebrele dorsale prin miscarea cuțitului de la prima la ultima coastă, se întroduce cutia toracică cu aprofizele spinoase spre muncitor și se secționează legamentele cervicale prin mișcarea cuțitului de la ultima spre prima coastă. Se curăță aprofizele spinoase de la ultima spre prima coastă prin două mișcări, prima la suprafață aprofizei și a doua în adîncime se întoarce cutia toracică cu partea externă în sus și aprofizele spinoase spre mincitor.

Dezosarea coșului peptului se efectuiază prin mișcarea cuțitului se secționează oblic țesutul muscular de pe coaste începînd de la baza coastelor spre pereferii și se secționează mușchiul spinal începînd de la ultima coastă spre prima și totodată se mai curăță vertebrele intercostal.

6

Dezosarea vrăbioarei sau regiunea lombară . La dezosarea vrăbioarei se aduce faza mușchiului suas, se așează pe masă cu suprafața internă spre muncitor cu vertebrele la dreapta și se curăță carnea de pe vertebrele lombare la fel ca la coșul pieptului. Se întoarce fileul cu suprafața internă spre muncitor și se separă carnea de pe aprofizele spinoase.

Dezosarea pulpei-pulpa se așează cu osul bazinului spre muncitor se taie incomplet carnea din partea internă a osului bazinului începînd partea externă apoi internă, apoi se separă osul bazinului. Carnea de pe partea dreaptă și stîngă de pe osul tibia se separă prin mișcarea cuțitului spre muncitor apoi osul tibia se scoate din carne și se înlătură de pe osul femoral. Carnea de pe osul femur se separă începînd de la capul superior spre cel inferior mai întîi se separă tendoanele la articulația osului tibia-femurală apoi carnea.

Alesul cărnii este operația prin care se îndepărtează din carne tendoanele, grăsimea și cheagurile de sînge, de asemenea prin această operație se face porționarea cărnii în bucăți mai mici.

Împărțind carnea de calitate în bucăți mai mici portă denumirea de șrot de carne. Masa șrotului de carne este de 200-400g. Carnea de bovină după calitate se împarte în 3 calități:

1. Carne de pe spată, pulpă, vrăbioara, mușchiu de pe spate-această categorie este permis ca în țesutul muscular să conțină nu mai mult de 6% de țesut conjuctiv.

2. Cuprinde restul cărnii de pe carcasa dezosată și ca în țesutul muscular să conțina pînă la 20% țesut conjuctiv.

3. Carne de gît, intercostală ca în țesutul muscular să conțină mai mult de 20% de țesut conjuctiv.

7

Secția de producere a semifabricatelor din carne.

Sortimentul de semifabricate la S.A,,Basarabia-Nord,, este următorul:

Semifabricate tocate:

,,Pîrjoale,,

,,Gamburgheri,,

,,Perișoare,,

,,Mici,,

,,Cheftele,,

,,Bradt,,

Pelmeni

,,Fulg,,

,,De casă,,

,,Iarna,,

Semifabricatele din carne se prepară din carne proaspătă de o calitate superioară în dependență de sortiment materia primă constituie carne de bovină, porcină,ovină,pasăre recoltat din următoarele regiuni: gîtului, spetei, coșului peiptului, cotletultui, vrăbioarei și pulpei.

Utilajul folosit la fabricarea semifabricatelor este următorul:

-cuțitele și mesele inosidabile care se folosesc la tranșarea, dezosare și alesul cărnii.

-volfurile și cuterile pentru mărunțirea cărnii.

-malaxoarele pentru malaxarea cărnii.

-dozator automat pentru dozarea semifabricatelor.

-congelator pentru congelarea.

8

Materiale auxiliare folosite pentru fabricarea semifabricatelor:

Condimente picante: piper iute, mirositor.

Condimente aliacee: ceapă, usturoi, apă, NaCl, posmagi, ouă sau melanj de ouă, sînge proteic sau plasmă sangvină.

Tehnologia de fabricare a semifabricatelor (congelate).

Din carne naturală care se împart în:

-Semifabricate porționate-produse din carne pregătite culinar în formă de șrot sau ovală.

Semifabricate porționate de bovină

1. Bifștex-șrot de carne tăeat paralel pe fîșia fibrei musculare cu grosimea de 20-30mm, fără grăsime.

2. Langet-recoltat din regiunea pulpei, spinării, spetei, în formă ovală, secționat haotic, grosimea 10-12mm.

3. Antricot-recoltat din regiunea spinării, formă ovală, grosimea 15-20mm, un strat de grăsime intramuscular 10mm.

4. Fileu-recoltat din regiunea cotletului, de formă ovală, grosimea 40-50mm, fară grăsime.

Semifabricate porționate de porcină.

1. Mușchi natural de porcină-regiunea spinării, se taie în formă de șrot cu os.

2. Exalop-șrot de carne din regiunea pulpei, formă ovală, grosimea 20-30mm.

Semifabricate porționate de ovină.

1. Mușchi natural.2. Exalop.

Semifabricate naturale porționate se păstrează la °t 6...8°C timp de 36 ore. Se ambalează în sacoșe de polietlenă de 0,5-1kg .

Semifabricate în bucăți mici-șrot,de carne de diferită formă, dimensiune și masă. 9

Semifabricate în bucăți mici de bovină

1. Azu-șrot de carne din regiunea bazinului, pulpei, spetei în formă cubică, masa șrotului 10-15g, mărmea 30-40mm.

2. Guleaș-recoltat din regiunea spetei, formă cubică, masa 20-30g.3. Șrot pentru șașlîc-șrot de carne secționat înpotriva fibrei musculare,

masa 30-40g.4. Tacîm pentru supă-se recoltează din regiunea coloanei vertebrale,

coșului pieptului, gîtului, masa șrotului 100-120g cu un conținut 50:50 țesut muscular și țesut osos.

Semifabricate în bucăți mici de porcină

1. Guleaș-șrot recoltat din regiunea spetei și gîtului, formă cubică, masa 20-30g.

2. Tacîm pentru supă-șrot recoltat din regiunea gîtului, șirii spinării, pieptului, coșului pieptului și costală. Masa șrotului 40-60g. Fiecare șrot conține 50:50 țesut muscular și gras și țesut osos.

3. Șrot pentru șașlîc-se recoltează din regiunea șirii spinării, gîtului, spetei și trebuie să conțină os, masa 10-15g.

Semifabricate în bucăți mici de ovină

1. Guleaș-șrot de carne recoltat din regiunea pulpei și spetei cu masa 10-15g.

2. Șrot pentru șașlîc-recoltat din regiunea pulpei, spetei, masa 20-30g.3. Tacîm pentru supă-șrot recoltat din regiunea gîtului, pieptului, coșului

pieptului, coastelor cu masa 30-40g ce conține 20% os, 10% grăsime și 70% carne. Aceste semifabricate se ambalează în sacoșe de polietilenă cu masa 0,5-1kg. Se păstrează la °t 6...8°C timp de 18-24 ore. Semifabricate în bucăți mari. Semifabricate în bucăți mari de bovină.

Regiunea: gîtului, greabănului, spetei, pieptului, antricotului, vrăbioarei, mușchiulețului, coastelor, pulpei. Aceste semifabricate se congelează după porțiunele anatomice.

10

Semifabricate în bucăți mari de porcină.

Regiunea: gîtului, cefei, spetei, antricotului, mușchiului saus, coastelor, pulpei.

Semifabricate în bucăți mari de ovină.

Regiunea: gîtului, spetei, pulpei, coșului pieptului. Aceste semifabricate se păstrează la °t -10..-12°C timp de 8-12 luni.

Semifabricate panate.

1. Romștex-se recoltează din regiunea spinării, pulpei, grosimea 8-10mm, la suprafață panat cu un strat subțire de posmagi.

2. Bifștex-recoltat din regiunea pulpei, spetei, cotletului, antricotului, grosimea 20-30mm, apoi panat la suprafață.

3. Bătută de bovină, porcină, ovină-recoltată din regiunea spinării, antricotului și cotletului. Înainte de panare se bate cu un ciocan de lemn, se panează cu făină de posmagi.

4. Șniță bătută-recoltată din regiunea spetei, pulpei, cotletului, antricotului, grosimea 15-20mm, se bate cun ciocan zîmțat de lemn, se panează cu făină de posmagi. Aceste semifabricate se păstrează la °t 6°C timp de 24 ore, și se ambalează în sacoșe de polietilenă cîte 0,5-1kg. Semifabricate tocate.Carnea aleasă se toacă la volf cu dimensiunea 2mm. Grăsimea brută, ceapa se toacă la volf împreună cu carnea. Posmagii se înmoaie în apă și împreună cu carnea, ceapa și grăsimea se toacă la volf. Compoziția pregătită se întroduce în malaxor se adaugă NaCl, condimente și melanj din ouă. Pîrjoalele se dozează în dozator cu masa 100-125-150g apoi se panează cu făină de posmagi, sse atîrnă pe tăvi și se transmit în congelator la °t -16...-25°C.Pîrjoalele se ambalează cîte 300-500-1000g și se păstrează la °t -4...-5°C timp de 24-36 ore. Fricadelcile se prepară după receptură la 100kg materie primă. Se dozează și se transmit la congelare la °t -16...-25°C. Fricadelcile se păstrează la °t -10°C timp de 24-36 ore. Se amenajează în sacoșe cu masa de 300-500-1000g.

11

Secția de obținere a bradtului pentru preparatele din carne. Înainte de pregătirea bradtului materia încă odată se mărunțește. Carnea de bovină și porcină se mărunțește la volf cu diametrul 2-3mm. Carnea mărunțită se amestecă în malazator timp de 2-3min cu adăugarea mirodenilor ca: usturoi, nitrit de natriu, apoi se mestecă 2-3min; apoi se adaugă pieptul, șpicul, grăsimea brută. Mestecarea se face pînă la o masă omogenă. Temperatura farșului nu trebuie să fie mai mult de 12°C.

Secția de sărare și pregătire a compoziției pentru preparatele din carne. În dependență de sortimentul produsului se pregătește sărămura la fabricarea diferitor prospături din carne, salam crud, fiert afumat, semiafumat, specialități din carne. Cantitatea de sare este diferită, concentrația sărămurii tot este diferită. Sărămura se pregătește în 3 cade. În 1 cadă este dotată cu un malaxor unde se întroduce apă fiartă și răcită și sarea, apoi se malaxează. Temperatura în încăpere trebuie să fie 2...4°C, după aceasta sărămura se transmite în a 2 cadă unde are loc sedimentarea sărămurii și purificarea ei. În a 3 cadă sărămura se normalizează după cantitatea și concentrația calculată. Sărămura se pregătește după următoarea recetă: la 100l de apă se adaugă 32-35kg sare uscată se dezolvă și malaxează și se purifică. Sărămura pregătită are o densitate de 1,205g/cm³ și concentrația de 18%. Apoi după aceasta pregătim defirite sortimente de mezeluri, sărămura se normalizează după sortiment prin adăugarea apei fierte.

12

Secția de umplere a compoziței în membrane.

Ordinea de pregătire a compoziței: mai întîi se cutinizează carnea de porcină, pe urmă slănina sau grăsimea, apoi sarea. În timpul cutinizării se mai adaugă nitrit de natriu dizolvat concentrația 1,82% apoi fosfați alimentari în formă de soluție, apoi toată compoziția se cutinizeză 6-10min. Materia primă se întroduce în gura de alimentare a seringei de umplere, unde are loc prin dozare ce se petrece procesul de umplere a compoziței în membrană. Membranele pot fi artificiale sau naturale. Cele artificiale sunt umezite cu apă °t 30-35°C, iar cele naturale se umezesc și se spală cu apă caldă °t 40°C în adaus cu soluție de permanganat de potasiu, apoi se clătesc cu apă rece. După umplere în membrane are loc legarea batoanelor. Batoanele se leagă după sortimentul salamului, iar unele cazuri se prind cu scoabe. Batoanele obținute și legate se atîrnă pe bețe apoi pe rame și se întroduce în camere de zvîntare sau maturizare la °t +2..+4 °C timp de 2 ore. Materia primă adică salamurile cu rame se întroduc în camere de prelucrare termică. Mai întîi batoanele se prăjesc la °t 50-120 °C timp de 60-180min, în dependență de grosimea batonului apoi se fierb la °t 75-85 °C timp de 60-180min, atingînd în centrul batonului °t 71-72 °C. Batoanele fierte se răcesc timp de 4-8 ore sau sub apă de robinet. Se pîstrează la °t de +8 ° timp de 36-72 ore.

Cantitatea de nitrit de natriu 0,005-0,007%. Cantitatea de umeditate în salamul fiert 65-70%. Cantitatea de clorură de natriu 2-2,2%.

13

Secția de prelucrare termică a preperatelor din carne.

Blanșarea. Prin blanșare se înțelege fierberea cărnii de scurtă durată la °t de 90-95°C timp de 15-20min. Blanșarea cărnii are loc în blanșatoare speciale cu apă sau aburi sub presiune. În timpul blanșării a produsului are loc schimbarea culorii, înmuierea țesutului pentru ușurarea păstrării, reducerea gradului de microfloră, înmuierea părților și păstrarea formei a substanțelor extractive din carne și îmbunătățirea aromei. Blanșarea se efectuiază pentru fabricarea conservelor din carne. În timpul blanșării în carne au loc unele modificări dorite și ne dorite.

Modificări dorite:-destrugerea microorganismelor (toxine microbiene).-îmbunătățirea digestibilității a proteinelor în special a colagenului.-îmbunătățirea organoleptică sau senzorială. Modificări nedorite:-pierderi de calitate, o scădere a valorii nutritive și sednzoriale.-dereglarea unor substanțe de aromă și culoare.-formarea unor compuși de aromă nedorită.-formarea de bulion tulbur și sediment.

Se întîlnesc următoarele metode de blanșare:1. Carnea în formă de șrot se întroduce în blanșator cu apă fiartă și se

blanșează timp de 50-130min.2. Blanșarea în suc propriu-carnea se întroduce în blanșator se adaugă 4-

6% din masa cărnii și se blanșează 30-40min.3. Carnea se întroduce în blanșator se adaugă 15-20%de apă din

cantitatea cărnii și se blanșează 30-40min apoi carnea se scoate din blanșator iar bulionul se lasă să se mai blanșeze.

14

Fierberea. Se efectuiază la toate produsele din carne. Fierberea se petrece în cazane de fierbere, în blanșatoare, în celule universale de prelucrare termică. Fierbere se efectuiază în apă, aburi și mixtă. Timpul de fierbere este diferit în dependență de produs. Prin fierbere se înțelege încălzirea termică a apei sau a aburilor mai mult de 100°C. Perioada medie variază în dependență de produs de la 30min pînă la 3,5 ore. În timpul fierberii a cărnii și produsele din carne pot apărea unele modificări.

1.Au loc la nivel microscopic:

-pînă la °t 50°C, fibrele musculare se micșorează în diametru.

-de la 50°C pînă la 60°C, are loc contactarea a fibrelor musculare și a țesutului conjuctiv.

-la °t de 70°C, are loc contactarea țesutului conjuctiv mai puternic și se formează fragmente de țesuturi.

2.La nivel de structură a proteinelor:

-între 30-50°C are loc denaturarea proteinelor sarcoplasmatice, capacitatea de reținere a apei, proteinele devin solubile, crește PH-ul.

-între 50-60°C, are loc o denaturarea mai severă a proteinelor solubile și o progresivitate a soluțiilor proteinelor sarcoplasmatice, își schimbă aceditatea.

-la 60-80°C, proteinele sarcoplasmatice și miofibrilare sînt total denaturate.

-la °t peste 80°C, se începe o denaturare a numărului de grupări a proteinelor, se formează H2S.

-la °t de 90°C, colagenul este transformat în glutină sau bulion, fragezimea cărnii se îmbunătățește, iar proteinele miofibrilare devin mai dure.

-la °t 95°C, și mai mult are loc hidroliza parțială sau totală a proteinelor în dependență de temperatura și timpul de fierbetre.

15

Coacerea cărnii și a produselor din carne se efectuează în cuptoare la °t 180-250°C și mai mult. Timpul de coacere depinde de produs de la 1,5-3,5 ore. Se coc așa produse ca: jambon copt, ruladă, pastrama, becon, costițe coapte ș.a. La coacere grăsimea se utelizează numai pentru ungerea tăvilor în care se

coace produsul. La coacere se elimină din carne o cantitate de bulion gras care antrenează cu el pierderi de proteine și lipide.

Uscarea. Prin uscare se înțelege principiul biologic al heroanabiozei (scoaterea apei din produs). Uscarea se efectuează pentru carne la °t 45-65°C, iar pentrul salamul crud afumat 11-14°C. Uscarea se efectuează în uscătorii. În procesul conservării prin uscare o constituie apa care se află în produs pentru dezvoltarea microflorei. Uscarea nu poate depăși anumite limite deoarice albuminele cărnii își pierd proprietatea de a lega apa. Procesul de uscare este determinat în mare măsură de fenomenul de difuzie și de modul de migrare a apei din produs. Variația vitezei de uscare este următoarea: la început se încălzește produsul după care urmează uscarea cu viteza constantă și corespunde fazei de îndepărtare a apei libere. Temperatura de uscare a cărnii trebuie să se încadreze 45-65°C, dacă este sub 45°C este un pericol micobiologic, iar peste 65°C este un pericol de a se denatura proteinele și împedică hidratarea apei.

Conservarea cărnii pri afumare. Diferite sortimente din produse din carne sunt supuse afumării. Afumarea se efectuează în afumătorii speciale. Agentul termic constituie rumegușul de lemn sau lemnul de proviniență tare sau sub ajutorul curentului electric, întrebuințînd lechidul de afumare (внимп1, внимп2).

Prin afumare se înțelege supunerea preparatelor din carne acțiunii fumului produs prin arderea incompletă a lemnului sau a rumegușului de lemn.

Se întîlnesc următoarele categorii de afumare:

1. Slățuirea-°t de afumare 75-105°C, timp de 2-3 ore.2. Afumarea caldă-mai întîi se efectuează zvîntarea produsului la °t 35-45°C,

timp de 10-20min, apoi afumarea caldă, °t 43-70°C, timp de 24 ore în dependență de produs.

16

3. Afumarea rece-se efectuează la salamul crud afumat sau la specialități, timp 3-12 zile în dependență de produs, °t 18-24°C.

Secția de producere a specialităților din carne de porcină și bovină.

S.A.,,Basarabia-Nord,, produce următoarele sortimente de specialități:

Pastrama: ,,De Chișinău,,

,,De porcină,,

Mușchi ,,moldovenesc fiert-afumat,,

Jambon: ,,De Tambov,,

,,De Voronej,,

Șuncă: ,,Pentru dejun,,

,,Sănătate,,

Materia primă folosită la fobricarea specialităților provine de la animale sănătoase, care au trecut un control medical riguros de către medicul veterinar. Materia primă provine de la porcine, ovine, bovine. Tehnologia de fabricare a specialităților este următoarea: materia primă se tranșează, se dezosează și se alege pe calitate. Apoi se face preasonarea pentru a îndepărta surplusul de grăsime și carne singerată pe regiunele anatomice și se răcesc 24 ore la °t +4°C.

Sărarea se face combinată sau umedă cu introducerea sărămurii cu ajutorul seringelor în sistemul muscular sau linfatic se introduce 7-10% sărămură cu densitatea de 1,100g/cm³ ce conține 0,075% NaNO2 și 1% zahăr. Sărarea uscată: se freacă cu sare la suprafață o cantitate de 3% din materia primă. Apoi materia primă se presază în cade de beton și se menține 24 ore fără sărămură,

apoi se toarnă sărămura 40-50% ce conține densitatea de 1,87g/cm³și 0,05% de NaNO2. Apoi produsul se transmite în camere de maturizare, apoi pe mese perforate se scurge. Materia primă se prelucrează termic în felul urmator:

Afumarea se face la °t 35°C timp de 12 ore, sau 18-22°C timp de 3-4 zile. Fieberea se face la °t 88-99°C timp de 55min, în cazane cu apă. Coacerea se

17

face la °t 85-185°C în cuptoare electrice, cu gaz din cărămidă. Specialitățile se scot prelucrate termic cînd ating în centru produsului 70-71°C.

Utilajul folosit pentru fabricarea specialităților este urmatorul:

-cuțite și mese pentru tranșarea și alesul cărnii pe calitate.

-cade de beton.

-camera de maturizare.

-cazane pentru fierbere.

-cuptoare pentru coacere.

-cămeri de afumare.

Specialitățile se păstrează la °t de 0..12°C, 15 zile sau la °t -7..-9°C, 120 zile.

Pregătirea mezelurilor pentru realizare.

Pentru realizarea salamurilor temperatura trebuie să fie de +2..+4°C se păstrează 2 zile la °t 0..-8°C iar în centrul batonului temperatura trebuie să fie 72°C. Membrana salamului trebuie să fie fără găuri, să nu fie capete arse, se controlează duritatea batonului de salam. Trebuie să fie indicat pe membrana salamului standartul, dura valabilității. Este interzis să se simtă miros de alterare. În secția pentru păstrare se află diferite rafturi pentru menținerea salamurilor. Salamul este ambalat în cutii.

18

Labortorul ,,Controlul tehno-chimic și microbiologic,,

Laboratorul tehno-chimic și microbiologic se amplasează în incinta întreprinderii de prelucrare a cărnii. Laboratorul tehno-chimic este supus de către ministerul protecției sănătății. Locul de amplasare a laboratorului se recomandă de-al amenaja în așa loc al întreărinderii ca să nu se audă funcționarea utilajului tehnologic din secție.

Funcțiile laboratorului:

1. De a efectua analiza fizico-chimică, organoleptică, bacteriologice și microbiologice a materei prime și materialului auxiliar.

2. Efectuarea analizelor proceselor tehnologice de prelucrare.3. Controlul cerințelor sanitaro-egienice în corespundere cu cerințele

sanitare.4. Participarea la degustația produsului.5. Efectuarea lucrărilor de expertiză cu înlăturarea calității producției.

Încăperile în laborator trebuie să fie iluminate atît de lumină naturală cît și artificială, ventilată-se amenajează ventilator de tip sintron. Pereții și podeaua se vopsesc cu vopsea de culoare deschisă. Temperatura medie în laborator, vara trebuie să fie pînă la +12°C.

Încăperea este dotată cu următoarele utilaje și aparate: cîntar, măsuri de volum unde se întrebuințează veselă gradată: cilindre, colbe, biurete, pipete, ariometre, termometre, refactrometre, ionometre, dulap de uscare, șubler și fotocolorimetru.

19

Bibliografie:

-www.sanatatea.com

-Gheorghe Dumitru, Nutriție și toxicologie. Îndrumar de lucrări practice, Editura AFT, 2003

 -Marieta Niolau Plamadeala-Enciclopedia dulciurilor-ED. Junior

- Nicolae Oleixuc-Bucataria practica -ED. Tehnica

-G. Chintescu si C. Patrascu-Agenda pentru industria laptelui-ED.Tehnica

 X X X- Colectia de standarde

20

Concluzia:

          In urma analizei produselor am constatat ca se incadreaza in standard, deoarece toate valorile corespund standardului produsul finit calitativ.

      Ambalajele sunt curate, etanse, eticheta contine toate elementele consumatorului,ambalajele fiind ergonomice,igienice.

      Datorita ambalajului ales, produsul isi pastreaza calitatile pe o perioada indelungata.

      Produsul se poate consuma tot timpul valabilitatii produselor date.

21

Anexe.

Cuterul

Cuterele sunt masini destinate tocarii fine a carnii si subproduselor in stare refrigerata sau fiarta, precumsi a slaninii si sunt destinate obtinerii bradtului si compozitiei pentru prospaturi.

Principiul de functionare al diferitelor cutere este acelasi, deosebirile constand in modul de incarcare – descarcare al cuvei, precum si faptul ca unele cutere lucreaza sub vid sau sunt prevazute cu manta de incalzire sau racire cuva.

In functie de tip, cuterele pot fi echipate cu un singur motor electric pentru punerea in miscare a cuvei si a axului cu cutite sau cu doua motoare electrice din care unul pentru antrenarea axuluicu cutite si celalalt pentru antrenarea cuvei.

Pentru a realiza,marubtirea corespunzatoare, materia prima:

     nu trebuie sa aiba o temperatura mai mica de – 30

     nu trebuie sa se prezinte sub forma de blocuri congelate

     bucatile nu trebuie sa depaseasca 0,5 kg.

1 - cuva; 2 – lagarul de capat; 3 – axul orizontal; 4 – cutitele

22

MASINA DE TOCAT CARNE ~ VOLF

Maruntirea (taierea) grosiera a carnii in stare proaspata, refrigerata si a materiilor grase destinate fabricarii preparatelor din carne sau pentru topire se realizeaza la volf.

23

Partea principala a volfului destinat maruntirii materiilor prime moi este mecanismul de taiere format din cutite si site.

Se utilizeaza cutite in forma de cruce, cu taisul pe o singura parte sau pe ambele parti.

Sitele au diametrul cuprins intre 100 si 285 mm, iar orificiile practicate in sita au diametrul de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13, 18 si 20 mm, pentru a se realiza diverse marimi ale particulelor semifabricatelor.

24

Spritul

Procesul sprituirii (umplerii) compozitiei in membrane este un proces de deformare plastica, realizat prin impingerea compozitiei prin teava spritului.

Scurgerea compozitiei se produce numai pe linia de minima rezistenta si numai atunci cand presiunea de deplasare ajonge la o anumita valoare.

Presiunile de lucru, pentru diferitele tipuri de salamuri, sunt urmatoarele: pentru crenvursti si polonez 392 – 490 kPa; pentru parizer 490 – 588 kPa, pentru salamuri de tip semiafumat 588 – 784 kPa, pentru salamuri de tip afumat (vara) 980 kPa.

In functie de caracteristicile constructive masinile de umplut pot fi cu actiune periodica sau cu actiune continua.

25

SPRIT TIP „TEHNOFRIG* CU FUNCTIONARE SUB VID SI INCARCARE

MANUALA (SECTIUNE):

1-     palnia de alimentare

2-     melcul de alimentare

3-     teava de evacuare a

compozitiei

4-     carcasa

5-     vacuumetru

Masina este formata dintr-un batiu turnat din fonta in interiorul caruia se afla grupul de actionare si instalatia de vid, iar deasupra batiului se gaseste mecanismul de umplere, cutii cu roti dintate si palnia de alimentare.

Grupul de actionare are rolul de a transmite puterea electromotorului la cutia de roti dintate, reducand in acelasi timp turatia electromotorului.

Cutia cu rosi dintate are rolul de a distribui miscarea axului principal la cei doi melci ai mecanismului de umplere.

Mecanismul de umplere nare rolul de a presa compozitia din palnie prin tevile de umplere in mebrana pregatita in acest scop.

Instalatia de vid are dublu rol: de a aspira aerul din compozitie si de a usura alimentarea melcilor cu compozitie (presiunea exterioara impinge compozitia din palnie in mecanismul de umplere).

26