4 Prut MDA April2015

8/18/2019 4 Prut MDA April2015

1/12

UCRAINA REPUBLICA MOLDOVA

Bazinul Râului PrutPROBLEME CHEIE IN DOMENIUL APELOR

Acest proiect este implementat de un consorţiu

condus de Hulla & Co. Human Dynamics KG

Proiectul este finanţat de

Uniunea Europeană

EP IRBEnvironmentalProtectionofInternationalRiver Basins


2/12

2

Proiectul Protecţia Mediului

Bazinelor Riverane Internaţionale

(EPIRB) are ca scop îmbunătăţirea

calităţii apei în bazinele riverane

transfrontaliere în regiunea

extinsă a Mării Negre, inclusiv

Ucraina și Republica Moldova.

Unul dintre obiectivele specifice

este de îmbunătăţit capacităţile

tehnice prin elaborarea planurilor

de gestiune a bazinelor riverane

(RBMP) în bazinele riverane pilot

selectate, conform cerinţelor

Directivei Cadru pentru Apă a UE

(WFD). Unul dintre bazinele pilot

selectate este Bazinul Râului Prut,

care pornește din Ucraina de est și

se extinde de-a lungul hotarului

între România și Moldova.


3/12

3

Directiva Cadru pentru Apă a UE și pla-nurile de gestiune a bazinelor riveraneUna dintre cerinţele WFD este realizarea și păstrarea unei stări bune a

apei prin gestionarea apelor în unităţi naturale — care sunt bazinele

riverane.

Planificarea bazinelor riverane urmează o abordare structurată:

identificarea faptelor, selectarea activităţilor necesare, elaborarea

planului de gestiune, și implementarea planului în practică. Un primpas important este identificarea unor probleme semnificative de

gestiune astfel încât să poată fi elaborate soluţii și măsuri

corespunzătoare.

Impactul activităţii umane

Activitatea umană poate duce la probleme serioase în termeni de calitateși cantitate a apei. Cele mai răspândite probleme legate de apă sunt

poluarea și efectele modificării fizice a râurilor și lacurilor.

Poluarea apei poate avea loc din două tipuri de surse: surse - puncte,

cum ar fi deversările de la întreprinderile industriale și instalaţii pentru

epurarea apei; și surse difuze, cum ar fi activităţile de utilizare a solurilor

inclusiv agricultura și turismul.

Alterările hidromorfologice includ modificarea fizică a cursului apelor,

cum ar fi modificările inginerești ale structurii naturale sau cursului

râurilor pentru a le utiliza într-un anumit mod. Astfel de modificări ar

putea include scurgerea, construcţia protecţiei contra inundaţiilor, sau

barajelor pe râuri pentru acumularea apei pentru generare de

electricitate sau facilităţi pentru creșterea peștilor.

O altă problemă potenţială este extragerea excesivă a apei, care poate

reduce debitul râului și chiar să cauzeze uscarea râurilor și lacurilor.

Starea bună a apeieste realizată atunci când

poluarea este sub control și

există suficient debit pentru ca

ecosistemele să funcţioneze și

supravieţuiască.

Un bazin riveraneste terenul peste sau sub care

curge apa îndreptându-se spre

râu. Bazinul expediază toată

apa care vine în el spre un râu

central sau estuar.


4/12

4

BAZINUL RÂULUI PRUT –Profil

Bazinul pilot Prut (Ucraina) Bazinul pilot Prut (Moldova)

Bazinul extins Prut (Romania)

Lituania

Belarus

FederaţiaRusă

Ucraina

Moldova

România

SUPRAFAŢA TOTALĂ:

27,540 km2

LOCAŢIE:9,350.012 km2 în Ucraina de est;

8,123.35 km2 în Moldova

CARACTERISTICI:Cinci parcuri naţionale, câteva

rezervaţii naturale, o zonă deterenuri umede și câteva lacurilistate în Ramsar de-a lungul

râului Prut.

UTILIZAREA APEI: În Ucraina, 48.92 milioane m3 de

apă au fost abstrase în 2011. Apelesubterane au fost utilizate pentrufurnizarea apei pentrugospodării/potabile (51.3%),agricultură (42.9%), industrie (5.7%)și îmbuteliere comercială (0.1%). ÎnMoldova, o medie de 21% din apaconsumată este utilizată pentruscopuri municipale. Circa 3

milioane m3 de apă din bazin, sau17.6% din consumul total de apă,sunt folosite pentru irigare.

AŢI ȘTIUT OARE CĂ?Râul Prut pornește de pe pantele desud-est al muntelui Goverla, din

masivul Cernogory, și se revarsă în fluviul Dunărea.


5/12

5

Majoritatea deșeurilorcare ajung în râuri au fost

deșertate pe sol. Procurarea

produselor reutilizabile și

evitarea excesului de ambalaje

pot ajuta la reducerea cantităţii

deșeurilor produse și prin

urmare proteja râurile

de la poluare.

Bazinul Râului Prut — Provocăripentru apă

POLUAREA PRIN ARUNCAREA DEȘEURILOR SOLIDE

Ce anume cauzează problema?

În Bazinul Râului Prut, în regiunea Cernăuţi din Ucraina, există 11 terenuri

municipale pentru deșeuri solide cu o suprafaţă totală de 67 ha, opt

dintre care exced capacitatea planificată. În 2011, regiunea a generat

peste 225,000 tone de deșeuri, 160,000 tone dintre care au fost generate

de orașul Cernăuţi.

În bazinul râului Prut în Republica Moldova sunt 742 terenuri municipale

pentru deșeuri solide menajere, care acoperă o suprafaţă de 529 ha, și

șapte facilităţi de depozitare pentru pesticide și îngrășăminte chimice.Există multe terenuri și gunoiști neautorizate pentru deșeuri solide

industriale și menajere, și o cantitate mare de deșeuri miniere, în

particular în nordul bazinului. Există un deficit de facilităţi moderne de

tratare, deși au fost construite 15 terenuri noi în 2011 în raioanele Briceni,

Nisporeni, Ungheni și Cahul.

Cum aceasta afectează starea apei?Creșterea drastică a producerii deșeurilor solide și lipsa terenurilorechipate adecvat duce la scurgerea chimicalelor toxice extrem depericuloase și a poluanţilor cancerigeni chimici și biologici în apelesubterane și corpurile de apă de suprafaţă.

Levigatele, mai ales din gunoiști neautorizate, penetrează apelesubterane, ies la suprafaţă prin izvoare și ajung în râul Prut.


6/12

6

Poluarea apeieste contaminarea apelor de

suprafaţă și apelor subterane

cu substanţe nocive, cauzând o

degradare a calităţii apei.

POLUAREA DIN APELE UZATE EPURATE PARŢIALSAU NEEPURATE

Ce cauzează problema?Instalaţiile de epurare a apelor uzate din bazinul râului Prut în Ucraina au

fost construite între 50 și 60 ani în urmă și nu au fost proiectate pentru a

elimina poluanţii moderni. Echipamentul lor este învechit iar durata de

exploatare expirată demult. Majoritatea întreprinderilor industriale din

bazin sunt așa-zișii consumatori secundari de apă, ceea ce înseamnă că

apele lor uzate sunt transportate pentru epurare la facilităţilemunicipale, acolo unde ele nu sunt epurate în modul corespunzător de

obicei. Adiţional, sistemele de colectare de canalizare sunt inadecvate în

orașe mici și zone rurale. În 2011, nivelul de acoperire în localităţile din

regiunea Ivano-Frankivsk (4 la sută) a fost printre cele mai joase din

Ucraina, și acoperirea este de asemenea joasă în Cernăuţi (6.2 la sută).

În localităţile care nu au sisteme de canalizare, sau au doar parţial, apele

uzate sunt colectate în sisteme de canalizare descentralizate cum ar fi

fose septice sau gropi latrine.

În Moldova, facilităţile de epurare a apelor uzate deseori nu respectă

standardele de mediu, inclusiv prevenirea și controlul poluării. Lipsa

reţelelor de canalizare și instalaţiilor de epurare în majoritatea

localităţilor este o problemă serioasă. Majoritatea instalaţiilor de epurare

a apelor uzate necesită reconstrucţie și modernizare tehnologică, mai

ales în raionul Cahul și în Cornești și Valea Mare în raionul Ungheni.

Calitatea apelor reziduale deversate s-a redus semnificativ din cauza

echipamentului învechit și capacităţii inadecvate a instalaţiilor de

epurare. Deși s-a redus în volum, media apei epurate insuficient rămâne

a fi înaltă, la o cifră de 1.5 milioane m3 pe an în ultimii patru ani.


7/12

7

Epurarea apelor uzateeste înlăturarea contaminanţilor

din apele uzate pentru a produce

un lichid potrivit pentru

deversare în mediu natural și

nămol. Metodele biologice pot

include lagune aerate și filtre de

nisip. Cea mai simplă metodă

este separarea solidelor de

lichide prin sedimentare.

Cum afectează aceasta starea apei?

În fiecare an, un volum substanţial de ape uzate este deversat în fose

septice sau într-un mod necontrolat, contaminând fântânile și corpurile de

apă. Apele neepurate sporesc conţinutul de fosfor, azot și componenţi

organici în corpul de apă, schimbând compoziţia apei dulci din cauza

creșterii explozive a algelor și plantelor într-un proces cunoscut drept

eutroficare. Oxigenul este utilizat la descompunerea algelor moarte,

reducând cantitatea de oxigen dizolvat în apă și alterând capacităţile de

supravieţuire, reproducţie și competitivitate ale organismelor acvatice.

Creșterea rapidă a algelor, cunoscută drept înflorirea algelor, poate fi

dăunătoare pentru pești și alte animale acvatice deoarece ea creează

toxine. Chiar și înflorirea non-toxică a algelor poate afecta viaţa acvatică

blocând lumina soarelui și creând arii cu puţin sau fără oxigen.


8/12

8

POLUARE DIN ACTIVITĂŢI AGRICOLE

Care este cauza problemei?

Sursele de poluare agricolă (îngrășăminte, vite și pășunatul excesiv)

sunt difuze sau surse non-puncte.

În Bazinul Râului Prut pe teritoriul Ucrainei, volumul total al

îngrășămintelor minerale folosite în regiunea Cernăuţi în 2011 a fost de

10,730 tone, cu o medie de 88 kg per hectar de culturi. Numai o

cantitate mică de îngrășăminte este folosită în zone muntoase (30 la 40

kg/ha), și un volum considerabil mai mare pe câmpii. Cifra medie în

regiunea Hotin este de 128 kg/ha. Există puţine date disponibile

referitor la îngrășămintele organice, deși cantitatea medie e de 0.5

tone/ha.

Agricultura este un sector economic tradiţional în Republica Moldova,

și Bazinul Râului Prut este o regiune agricolă tipică, cu terenurile

agricole ocupând 76.8 la sută din bazin. Peste 52 la sută din bazin sunt

acoperite cu terenuri arabile, utilizate pentru creșterea cerealelor și

culturilor pentru vite. S-a înregistrat o situaţie dramatică în creșterea

animalelor în anii recenţi din cauza absenţei subsidiilor și secetelor

frecvente. Numărul de porcine și păsări nu diferă mult pe regiuni, însă

tind să fie mai multe oi și capre spre sud și mai multe vite la nord,conform mărimilor și calităţilor pășunilor naturale.Bălegarul

poate fi o resursă

de valoare mai degrabă decât

doar un produs al deșeurilor,

însă el trebuie să fie gestionat

în modul corespunzător

pentru a proteja apele de

suprafaţă și subterane.


9/12

9

Fertilizaţi gospodărește!Aplicând îngrășăminte în

cantităţi corespunzătoare, la

timpul potrivit al anului și utilizând

metodele corecte, poate fi redus

potenţialul pentru poluare.


Aplicarea îngrășămintelor afectează calitatea apelor subterane și apelor desuprafaţă. Îngrășămintele minerale și organice și pesticidele sunt spălate de pe

câmpuri și ferme de vite în pârâiașe și râuri, cauzând poluare organică și de

nutrienţi. O creștere a nivelului de nutrienţi (azot și fosfor) cauzează creșterea

mai rapidă a algelor, sporind cererea biologică pentru oxigen. Aceasta are un

impact negativ asupra calităţii apei și înmulţirii peștilor. In Moldova, terenurile

agricole reprezintă o sursă de poluare nesemnificativă din cauza cantităţii mici

de îngrășăminte utilizate în agricultură, cu excepţia nordului, unde ele pot

depăși 90 kg/ha.


10/12

10

ALTERAŢIILE HIDROMORFOLOGICE ȘI CAPTAREA APEI

Ce anume cauzează problema?Schimbările hidromorfologice în bazinul râului Prut din Ucraina se

datorează preponderent ingineriei protectoare de inundaţii, abstracţia

de prundiș și sistemele de derivare ale instalaţiilor mici hidroelectrice

(HPP). Majoritatea HPP-urilor mici în regiunea Carpaţilor sunt proiectate

să lucreze în cursurile superioare ale râurilor unde pantele sunt cele mai

abrupte și căderea apei provoacă maximum energiei. Însă, evacuărilede debit riveran sunt mici, astfel, pentru maximizarea generării energiei

sunt deturnate maro cantităţi de apă (“derivate”) în fiecare an din albiile

râurilor spre HPP-uri. Măsurile de protecţie a debitului din bazin includ

îmbunătăţirea monitorizării, construcţiei digurilor, îndreptarea

cursurilor râurilor, și consolidarea malurilor râurilor. În zonele muntoase

o măsură populară de consolidare a malurilor este construcţia pereţilor

de reţinere. La începutul lui 2012, un total de 202.3 km a fost redresat în

regiunea Ivano-Frankivsk și 123.4 km în regiunea Cernăuţi.

În bazinul râului Prut din Moldova este o singură HPP de 32,000 kW

funcţională. Construită în 1979 în comun cu România, ea este

amplasată lângă Costești și Stânca, 576 km de la izvoarele râului Prut.

Sarcina de bază a complexului hidrotehnic este de a ajusta debitul

râului Prut astfel încât 34 zone rezidenţiale situate aval, cu peste100,000

locuitori, sunt protejate de inundaţii. Terasamente de protecţie contra

inundaţiilor de-a lungul râului Prut au fost construite și reconstruite de

la mijlocul anilor 1900, mai ales după inundaţia istorică din 1969.

Hidromorfologiacombină studiul regimului

hidrologic și condiţiilor

morfologice. Ea are de a face

cu cantitatea și dinamica

debitului de apă, precum și

forma și hotarele unui corp

de apă anumit.


11/12

11


Infrastructura inginerească perturbă ecosistemele acvatice, debitul râurilor și

migraţia organismelor acvatice. Îndreptarea albiilor râurilor duce la alteraţii

morfologice și, prin urmare, la schimbări în ecosisteme. În Ucraina, lucrările

de modificare a albiei deseori implică întregul volum al apei din râu, lăsând

albia râului uscată. Derivarea cursului duce la probleme serioase: suntdistruse habitaturi, peștii nu reușesc să se reproducă și organismele acvatice

dispar. Aceasta de asemenea duce la probleme socioeconomice, cum ar fi

declinul potenţialului de turism.

În Moldova, impactele construcţiei terasamentului au fost pozitive în termeni

de protecţie contra inundaţiilor; și negative, sporind viteza debitului râului.

Barajele principale sunt în părţile de mijloc și inferioare ale bazinului (Cahul,

Cantemir, Leova și Hâncești).

Rutele de migrarenaturală ale peștilor șiaccesul lor la habitate sunt

deseori obstrucţionate de

construcţia barajelor.

Incorporarea facilităţilor pentru

migrarea peștilor în structurile

care intersectează râurile ajută

la păstrarea accesibilităţii

habitatelor, protejând modelele

de reproducere și ciclurile

de viaţă și asigurând

durabilitatea populaţiei.


12/12

Uniunea Europeană este cel mai mare donator din lume de asistenţă oficială pentru dezvoltare. Directoratul General al Comisiei Europene pentru Politica Vecinătăţii Europene șiNegocierea Extinderii (DG NEAR) gestionează majoritatea asistenţei financiare și tehnice a Uniunii și asistenţa tehnică pentru ţările din vecinătate și în procesul extinderii. Prin

implementarea activităţilor de asistenţă în vecinătatea de est și sud a Europei, DG NEAR susţine reformarea și consolidarea democratică, și consolidează prosperitatea, stabilitatea și

securitatea în Europa. DG NEAR ajută la promovarea valorilor UE, politicile și interesele din această regiune, și contribuie la elaborarea relaţiilor speciale ale UE cu ţările lor vecine.

Aviz juridic: Această publicaţie a fost produsă cu asistenţa Uniunii Europene. Opiniile exprimate în această publicaţie sunt în responsabilitatea doar a Human Dynamics

Consortium implementând proiectul și nu poate fi în nici un mod percepute drept reflecţie a opiniei Uniunii Europene.

© 2015 – Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe

Această publicaţie rezumă o analiză a

presiunilor și impactelor asupra corpurilor

acvatice ale Bazinului Râului Prut, pregătite

în cadrul proiectului EPIRB. Rapoartele deanaliză presiune-impact sunt disponibile pe

http://blacksea-riverbasins.net/en/pilot-

basins/prut-basin.

Biroul Regional din Kiev al Proiectului EPIRBKyiv 01034, Ukraine

Volodymyrska Street 48a, office 23

Tel.: +380 44 360 87 75

Biroul Regional din Tbilisi al Proiectului EPIRBTbilisi 0102, Georgia5 Marjanishvili Street, office 402Tel.: +995 32 236 8877

Editori: Imola Koszta● Jovanka IgnjatovicCo-autori: Nataliia Zakorchevna ●

Victor BujacDesign și formatare: Tricia BarnaCopyediting și corectură: Alex FloreaFotografii: Victor Bujac ●EPIRB partners ● iStock●

Nataliia ZakorchevnaEditor: The Regional Environmental Centerfor Central and Eastern Europe

www.blacksea-riverbasins.net

4 Prut MDA April2015

Documents

Transcript of 4 Prut MDA April2015