www.cartiaz.ro Carti electronice online gratuite de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti electronice online gratuite de la A la Z

Dictionar geografic

A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U Z

AAgroclimatologie

Ramura a climatologiei, care studiaza clima ca factor al productiei agricole.Alba Iulia (oras)

Oras situat in Podisul Transivaniei, culoarul Alba Iulia - Turda. Mentionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum.Albie minora

Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca raului.

Almajului (munti)

Culme muntoasa in Muntii Banatului -1224 m.Alogena

Care se deosebeste (prin natura si origine) de mediul in care se afla.

Altin-Tepe (mina)

Mina situata in Podisul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru.

Altiplanatie

Procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii montani, sub actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se realizeaza trepte, terase si umeri.

Alumina

Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul.

Aluminiu

Metal usor, ductibil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara intinsa in industrie si in tehnica.

Aluvionare

1.Depunere de aluviuni. 2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii lor specifice.Aluviune

Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea apelor curgatoare.Ament

Inflorescenta din flori foarte mici, insrate pe o axa si atarnand ca un ciucure

Amorf Care nu cristalizeaza, nu are forma precisa.

Ampoi (rau) Afluent al Muresului (Muntii Apuseni).

Aninei (munti)

Culme muntoasa situata in Muntii Banatului - 1160 m.

Aninoasa

ANINOASAASEZAREA GEOGRAFICADepresiunea Petrosani, pe Jiul de VestVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)Depresiunea sub 25.000PROFILUL ECONOMICIndustrial: industria carboniferaAntibiotic

Substanta care are un efect bacteriostatic supra dezvoltarii anumitor microbi.

Anticlinal

Parte ridicata in forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din flancurile anticlinalului si creasta (axa sau sarniera) anticlinalului (axa mediana a boltii).

Antropica 1.Forma de relief creata de om.2. Eroziune declansata de om in urma distrugerii covorului vegetal sau a altor actiuni de exploatare nerationala a mediului. Omul este factorul esential al dezechilibrului actual al medului geografic.Antropogen (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat actiunii omului, cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei;

Fenomen antropic

Apa curgatoare

Ape care au un curs continuu; curg tot timpul.

Apa de adancime

Ape ale caror cursuri sau bazine,in cazul lacurilor sobterane,se afla in totalitate sau partial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafata pamantului;Apa freatica

Pinza de apa subterana provenita din apa de infiltratie, din care se alimenteaza izvoarele si fintinile.Apa subterana

Ape de adancime

Ape teritoriale Portiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat si formand o parte integranta a teritoriului acestui stat.Apicultura

Apicultura este stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor; prisacarit, albinarit, stuparit.Apuseni (grupa muntoasa) Arad

Oras situat in Campia de Vest, Campia Aradului , pe Mures. Mentionat documentar din perioada feudala, 1132.Arges (rau)

Argesul are izvoare in Muntii Fagaras si pina la varsarea in Dunare, aduna afluenti din zona mai inalta (Vilsan, Riu Doamnei, cu Riu Tirgului si Argesel) si din cimpie (Sabar si Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau afluent, Dimbovita (tot cu izvoare in Fagaras) are un curs complex, similar Argesului si un afluent in cimpie (Colentina);Argila Roca sedimentara alcatuita din silicati de aluminiu, foarte raspindita in natura si folosita in olarie.Argiloiluviere Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanic a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont inferior (iluvial).

Argint

Metal pretios, maleabil si ductibil, de culoare alba cenusie.Artar

Arbore cu lemnul alb, rezistent, inrudit, cu paltinul.

Atmosfera Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta gravitatiei. Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o inaltime de circa 3000 km, unde forta de gravitatie a Pamantului se egalizeaza cu forta centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca efect al fortei centrifuge si miscarilor convective care o fac sa fie mai bombata la poli si mai aplatizata la ecuator) si de "para" sau de "cometa" pentru stratele superioare (din cauza "vantului solar" care o turteste in partea expusa spre Soare, determinand totodat alungirea ei sub forma unei trene, in parte opusa).

Atol Insula de forma unui inel, cu unele intreruperi, construita prin depunerea scheletelor de corali, avand la mijloc unlac de tip laguna (lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale.

Aur Metal pretios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de valoare;

Aurora boreala

Autarhie

Autobuz

Autocamion

Autoturism

Avicultura B Babele (munte)

In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat (platoul Bucegilor), apar forme structurale - brane, Sfinxul, Babele - si abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei).Baile Govora

ASEZAREA GEOGRAFICADefileul OltuluiVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICTuristic: statiune balneoclimatericaBaile Olanesti

Statiune balneoclimaterica situata in Subcarpatii Getici.

Baile Tusnad

ASEZAREA GEOGRAFICADefileul OltuluiVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICTuristic: statiune balneoclimatericaBaiului (munti)

Culme muntoasa situata in grupa Sudica a Carpatilor Orientali - 1895 m.

Balea (lac glaciar)

Lac glaciar situat in grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali.

Balta Brailei

Portiunea cuprinsa intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea)("Insula Mare a Brailei").

Balta Ialomitei

Zona cuprinsa intre Dunare si Bratul Borcea.

Banatului (munti)

Grupa Carpatilor Occidentali din care fac parte:- Muntii Semenic;- Muntii Almaj;- Muntii Aninei;- Muntii Locvei;- Muntii Dognecei.

Baraolt (munti)

Culme muntoasa situata in Carpatii Orientali, grupa centrala.

Barcau (rau )

Apa curgatoare ce-si are izvoarele in Muntii Apuseni, afluent al Crisului Repede.

Bargaului (muntii)

Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), la sud de Valea Somesului Mare. Sunt formati din roci sedimentare, dar care, din loc in loc, sunt strapunse de roci eruptive.

Baritina

Sulfat natural de bariu.

Barza

Pasare migratoare, lipsita de glas, cu ciocul, gatul si picioarele foarte lungi.

Basarabi (podgorie)

Localitate in Dobrogea unde se gasesc mari suprafete cultivate cu vita de vie (podgoria Murfatlar)Basca Mare (rau)

Impreuna cu Basca Mica, afluenti ai Buzaului.

Basca Mica (rau)

Impreuna cu Basca Mare, afluenti ai Buzaului.

Batiala , regiune

Portiune de mare sau ocean care corespunde cu taluzul continental (aproximativ intre 200 si 2500 m)

Batolit

Corp intrusiv (granite, granodiorite, etc.) de mari dimensiuni (peste 1.000 kmp) format prin patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; acoperisul are de obicei forma de cupola si poate fi scos la zi prin eroziune. Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are forma de lentila patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit.

Bauxita

Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice, bogate in silicati de aluminiu, care se gaseste in natura sub forma de mase compacte.

Bazalt

Roca eruptiva, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si fier, care se intrebuinteaza in constructii si pavaje.

Becata

Pasare migratoare care traieste in regiunile mlastinoase.

Benzina

Produs petrolier sau de sinteza format dintr-un amestec de hidrocarburi lichide, utilizat ca principal combustibil pentru motoare.

Berca-Arbanasi

Zona in Subcarpatii de Curbaura unde se gasesc vulcani noroiosi.

Berzunt (munte)

La rasarit de Valea Bistritei pe malul stang si paralel cu Muntii Bistritei, se aliniaza o culme muntoasa prelunga, mai scunda numita Stanisoara, iar mai departe, la sud de cotul pe care il face raul Bistrita, se desfazoara culmile Gosmanu si Berzunt.

Bicaz (oras )

Oras aflat in grupa centrala a Carpatilor Orientali, pe Valea Bicazului.

Bicaz (rau)

Afluent al Siretului.

Bihor (varf)

Varf in Muntii Bihor din Muntii Apuseni - 1849 m.

Bihorului (munti)

Culme muntoasa in Muntii Apuseni - 1849 m in Vf. Bihor.

Biogen

(Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii.

Biogeneza

Teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta.

Biogeografie

Stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale pe suprafata pamantului.

Biosfera

Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare vietii formeaza un invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera. Masa totala a litosferei este de zece la puterea a cinsprezece tone. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi ale Oceanului Planetar si marginea superioara a atmosferei. Biosfera este un suprasistem alcatuit din numeroase sisteme, intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Biosfera este unicul suprasistem al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de transformare a energiei solare, ape, si materiei anorganice.

Biospeologie

Ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor.

Bistra (rau)

Afluent al Timisului. Face parte din grupa de sud a retelei hidrigrafice.

Bistrita (rau)

Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre Moldova

Bistritei (muntii)

Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Centrala-1859.

Bivol

Animal domestic rumegator (asemanator cu boul), cu parul negru, mai rar alb.

Bizam

Specie de animal rozator, cu blana pretioasa.

Bodoc (munti)

Culme muntoasa din Carpatii Orientali- Grupa Centrala.

Bolboci (lac)

Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Borceag

Cultura furajera formata dintr-un amestec de leguminoase si cereale.

Borsa (oras)

Oras situat in Depresiunea Maramuresului, pe Valea Viseului, cu o populatie de 25000-50000 locuitori.

Borviz

Apa minerala

Bour

Taur salbatic care traia odinioara si in tara noastra.

Bovine

Subfamilie de rumegatoare din care fac parte vitele cornute mari; (la sing. - animal din aceasta subfamilie.)

Brad

Arbore din familia pinaceelor, inalt pana la 50 m., cu tulpina dreapta si frunze aciculare.

Brasov (oras)

Oras situat in Depresiunea Brasov. Este mentionat documentar inca din oerioada feudala (1271). Populatia este de 325.000 locuitori.

Bratul Borcea

De la Calarasi, Dunarea incepe sa coteasca, incetul cu incetul, spre nord, desfacandu-se pana la Braila de doua ori in cate doua brate, intre care se cuprind Balta Ialomitei (intre Dunare si bratul Borcea) si "Insula MAre a Brailei" (Balta Brailei) intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea).

Bratul Chilia

La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.

Bratul Sfantul Gheorghe

La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.

Bratul Sulina

La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina.

Bretcu (munti)

Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Sudica situata in estul Depresiunii Brasovului.

Briza

Vant regulat care sufla la tarmul marii, ziua spre uscat, iar noaptea spre mare.

Bucegi ( munti)

Grupa de munti in Carpatii Meridionali. Grupa Bucegi se prezinta ca un bloc de piatra, abrupt pe trei laturi: spre Valea Prahovei - la est, spre Valea Dambovitei - la vest si spre Depresiunea Brasovului - la nord.Muntii Bucegi propriu-zisi, cu inaltimi de peste 2000 m, se desfasoara intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei. Claditi, ca si Ceahlaul, din conglomerate calcaroase, ei se infatiseaza, ca si acesta, cu marginile ca niste ziduri drepte, dar cu culmile netede ca un adevarat podis, numit de aceea Podisul Bucegilor. Din loc in loc, pe acest pod intalnim stanci formate in urma actiunii indelungate a inghetului si dezghetului, roase de vant si de ploaie, in forma de ciuperci (Babele) sau de cap de om (Sfinxul). Cel mai inalt varf din Muntii Bucegi este Omu (2505 m), pe care exista statie meteorologica si o cabana turistica. Din apropiera acestui varf izvoraste Ialomita.

Bucuresti

Bucuresti este capitala Romaniei. Este cel mai mare oras al tarii. Are o populatie de peste 2,5 milioane de locuitori. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare urbane si sectorul agricol Ilfov din jurul orasului. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de catre Vlad Tepes. domnul Tarii Romanesti, orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data cu numele de "Cetatea Bucuresti", desi orasul este mult mai vechi decat data mentionata.Din anul 1862 dupa unirea celor doua principate, orasul devine capitala Romaniei. Orasul s-a dezvoltat continuu. In prezent este cel mai important centru politico administrativ si cel mai puternic centru industrial al tarii. De asemenea, in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii de cultura, numeroase licee si scoli generale, precum si numeroase monumente de mare valoare istorica si artisitca.

Bulgaria

Tara vecina, situata la sudul tarii noastre in Peninsula Balcanica.

Busteni

ASEZAREA GEOGRAFICAValea PrahoveiVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICIndustrial: industria chimica (hartie)Turistic: statiune climaterica

Buzau (rau)

Apa curgatoare ce face parte din grupa de est a retelei hidrografice. Este afluent al Siretului. Are ca afluenti: Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau, Basca Chiajdului.

Buzaului (munti)

Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.

C

Cabalin

Denumire generica data cailor.

Caciulata

Statiune balneo-climaterica situata pe malul Oltului, in vecinatatea Muntilor Capatanii (langa Calimanesti).

Calcan

Peste de mare cu corpul turtit lateral si cu ochii pe partea stanga a capului.

Calcar

Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var.

Calimanesti

Statiune balneo-climaterica situata pe malul raului Olt, in vecinatatea muntilor Capatanii (langa Caciulata).

Calimani (munti)

Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 2100 m in Vf.Pietrosu.

Calmatui

Afluent direct din Campia Romana ai Dunarii alaturi de Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea.

Calutul de mare

Mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului.

Cambisoluri

Cuprind solurile brune si brune acide, caracterizand Subcarpatii, munti josi si mijlocii. Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic.Campia Aradului

Parte a Campiei de Vest.

Campia Baraganului

Campie situata in sud, avand ca componente Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului (campii tabulare).

Campia Boianului

Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).

Campia Burnazului

Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).

Campia Crisurilor

Componenta a Campiei de Vest (campie joasa).

Campia Gavanu-Burdea

Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).Campia Moldovei (Jijiei)

Campia Moldovei ocupa partea de nord-est. Este o regiune de dealuri mai joase (200 m inaltime) situata in est, parcursa de raul Jijia (afluent al Prutului).

Campia Olteniei

Campie situata intre Dunare, Olt si Podisul Getic. Este strabatuta pe mijloc de Jiu. Ea alcatuieste partea cea mai ingusta a Campiei Romane. Are ca si componente campiile tabulare: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor, Campia Roamanatilor.

Campia Pitestilor

Componeneta a sectorului Olt-Arges din Campia Romana (campie piemontana).

Campia Romana

Campia Romana este situata in partea de sud a tarii, de-a lungul Dunarii, numita de aceea Campia Dunarii. Intrucat ea este cuprinsa in intregime pe teritoriul tarii noastre, fiind cea mai intinsa dintre campii, este numita si Campia Romana. De la vest la est, are o lungime de peste 300 km. Latimea maxima o are intre Buzau si Fetesti (125 km). Catre vest, sud si est, ea este marginita de lunca Dunarii, iar catre nord este delimitata de marginea Podisului getic (pana la Valea Dambovitei), de dealurile subcarpatice (intre vaile Dambovita si Trotus0 si de Podisul Moldovei. In parte de nord, catre dealuri, Campia Romana are inaltimea de pana la 300 m, dar scade treptat spre est, unde ajunge la 10m. La varsarea Siretului in Dunare, inaltimea este doar de 5 m. Prin urmare Campia Romana este inclinata spre sud si est.

Campia Siretului

Componenta a Campiei Estice (campie de subsidenta).

Campia Somesului

Componenta a Campiei Vestice (campie joasa) strabatuta de raul Somes.

Campia Timisului

Componenta a Campiei Vestice (campie joasa), strabatuta de raul Timis.

Campia Vlasiei

Campie tabulara, componenta a Campiei romane, marginita de Campia Gherghitei, Campia Mostistei, Campia Titu, Campia Calnaului.

Campia de Vest

Este delimitata spre apus de hotarul tarii noastre cu Ungariasi Iugoslavia. Catre est ea se intinde pana la marginea dealurilor, in cuprisul carora patrunde ca niste golfuri, de-a lungul raurilor. In nord, Campia de Vest incepe de la raul Tur, iar in sud, se terminala granita cu Iugoslavia, fiind cea cand mai ingusta Campia Somesului, Campia Crisurilor, Campia Aradului), cand mai lata (Campia Timisului).

Campie

Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren.

Campie tabulara

Campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) acoperite cu loess.Campia BailestilorCampia RomanatilorCampia BlahniteiCampia VlasieiCampia BoianuluiCampia Gavanu-Burdea

Campulung Moldovenesc

Oras situat in Depresiunea Campulung avand o populatie de sub 25000 locuitori.

Candrel (munti)

Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang - 2244 m.

Canepa

Planta erbacee cultivata pentru fibrele textile care se scot din tulpina si pentru uleiul extras din seminte si folosit la prepararea lacurilor.

Capatanii (munti)

Culme muntoasa din Carpatii Meridionali-Grupa Parang - 2124 m in Vf.Ursu.

Capra (Vf.)

Varf in Muntii Parang -1926 m.

Capra neagra (capra de munte)

Capra salbatica cu parul brun negru, din regiunile alpine.

Caprine

Denumire generica data caprelor.

Capul Midia

Localitate pe malul marii.

Caracuda

Peste de balta cu corpul turtit lateral, lung de 25-30 cm.

Caramida refractara

Caramizi care rezista la temperaturi inalte fara sa-si schimbe structura si caracteristicile.

Carasul

Peste de balta lung de 15-20 cm., din famila crapului.

Carbune

Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, formata prin carbonizarea resturilor vegetale si folosita drept combustibil.

Carbune brun

Carbune inferior , cu un orocent scazut de carbon si vechime mica.

Carpatic (tip)

Tip de relief montan caracterizat prin combinarea formelor rezultate din structuri cutate complexe, din inaltari si scufundari ale unor blocuri hercinice, din vulcanisn si suprafete de nivelare.

Carpatii

Muntii Carpati sunt Munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriu Cehiei, Slovaciei, Poloniei, al Ucrainei, al Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in Valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 km. L arandul lor Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare , in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor.

Carpatii Meridionali

Carpatii Occidentali constituie sirul cel mai impunator, mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti.Ei sunt cuprinsi intre Valea Prahovei, care-i desparte de Carpatii Orientali, si culoarul Timis-Cerna-Bistraaa, care-i separa de Carpatii Occidentali.Carpatii Meridonali sunt alcatuiti din urmatoarele grupa:- grupa Bucegi,- grupa Fagaras,- grupa Parang,- grupa Retezat-Godeanu.

Carpatii Occidentali

Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre ramurile Carpatilor romanesti, sunt totodata cei mai fragmentati. Culmile nu mai pastreaza aceeasi continuitate pe care am intalnit-o in celelalte regiuni muntoase, aceasta din cauza prabusirilor care au dat nastere, in cuprinsul lor, unor depresiuni si culoare largi. Foarte felurita este si alcatuirea geologica, un adevarat "mozaic" de roci.Carpatii Occidentali se intind de la Valea Dunarii, in sud, pana la Valea Barcaului, afluent al Crisului Repede, in nord.Carpatii Occidentali frmeaza ramura muntoasa care inchide spre apus arcul carpatic din tara noastra. Ei sunt alcatuiti din roci cristaline, din calcare, grasii si roci eruptive. Cu toate caaaa in cea mai mare parte sunt claditi din roci tari, ei sunt mai putin inalti decat celelalte ramuri ale Carpatilor, cele mai mari inaltimi trec cu putin de 1800 m. Aceasta se datoreste nu numai activitatii de eroziune a agentilor externi, ci si inaltarilor mai reduse la care au fost supusi in timpul formarii lor.Carpatii Occidentali sunt alcatuiti din urmatoarele grupe:- grupa Muntilor Banatului,- Masivul Poiana Rusca,- grupa Muntilor Apuseni.

Carpatii Orientali

Carpatii Orientali se intind pe directia NV-SE, de la hotarul de nord al tarii pana la Valea Prahovei. Muntii pot fi trecuti cu usurinta dintr-o parte in alta pe vaile apelor care , in unele locuri, ii taie de-a curmezisul: Moldova, Bistrita, Trotusul, Buzaul, Trotusul, Buzaul, Prahova si o serie de afluenti ai acestora sau prin trecatori inalte de culme.Carpatii Orientali se infatiseaza sub frma a trei siruri paralel. Dintre acestea, sirurile situate in mijloc si spre est s-au format prin incretirea scoartei, iar cel dinspre vest a fost cladit prin eruptii vulcanice, formand lantul muntilor vulcanici.

Carpen

Arbore cu frunze ovale dintate si cu flori in amenti, cu lemnul dur si rezistent.

Carst

Totalitatea formelor de relief create in rocile usor dizolvabile (calcar, sare, gips), atat la suprafata (exocarst) cat si in interior (endocarst), prin procese de dizolvare, de precipitare, cat si prin eroziune. Termenul s-a generalizat de la Podisul Karst, din Iugoslavia.Tipuri de carst:- merocarst-incipient, limitat mai ales la unele forme de adancime, din cauza stratelor subtiri si calcarelor cu facies marnos sau cretos- holocarst-integral, foarte dezvoltate pe verticala, in calcarele groase si pure din climatele umede sau temperate; se mai numeste si calcar dinaric;- fosil - ingropat sub sedimente mai noi; Kegel-carst - campuri carstice in climatul intertropical cu martori desi sub forma de turnuri (kegel);- clastocarst sau pseudocarst - format in loess, tufuri, aglomerate vulcanice;- vulcano-carst - in roci vulcanice;

Castanul dulce

Arbore cu frunze simple, dintate, cu flori mici galbui si cu fructe comestbile, dulci.

Castor

Mamifer rozator cu blana pretioasa, care traieste in colonii.

Catena

Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in acelasi timp.

Cauciuc

Material elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat prin procedee chimice.

Cazane

Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) - Cazane, a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa.

Ceahlau (munte)

Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1907 m.

Cerb

Mamifer rumegator, de padure, cu corpul mare si cu coarnele ramificate.

Cereal

Grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia gramineelor.

Cerna (rau)

Rau din grupa de sud a retelei hidrografice. Baile Herculane (statiune balneo-climaterica) si Orsova sunt situate pe Cerna.

Cernei (munti)

Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu.

Cernoziom

Pamint negru , deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in regiunile de stepa

Cernoziom levigat

Tip de sol din clasa molisolurilor.

Cerul

Arbore mare, asemanator cu stejarul, cu fructul ghinda.

Cetatile Ponorului

"Cetatile Ponorului" sunt situate in partea centrala a Muntilor Bihorului si sunt formate dintr-un sir de pesteri, ca niste galerii stramte sau sali uriase, cu stalactite si stalagmite, spate de apele subterane.

Chefal

Nume dat la doua specii de pesti marini, cu partea superioara a capului mare si turtita.

Cheile Dambovicioarei

Chei sapate in rocile calcaroase de raul ce acelasi nume, in adancul lor fiind sapata Pestera Dambovicioarei.

Cheile Tatarului

Chei sapate in rocile calcaroase ale muntilor de raul Ialomita, in adancul lor fiin sapata Pestera Ialomitei.

Cherestea

Material lemnos (scanduri, grinzi) intrebuintat in constructii.

Cibin (rau)

Afluent al Oltului, impreuna cu Sadu si Hartibaciu.

Ciment

Material pulverulent obtinut prin macinare clicherului, care in contact cu apa, se intareste, fiind folosit in constructii.

Ciomatu (munte)

Culme muntoasa din Carpatii Orientali - Grupa Centrala -1301 m.

Circ glaciar

Depresiune circulara in regiunile inalte ale muntilor , formata prin eroziune sau prin actiunea unui ghetar.

Ciucas (varf)

Varf in Muntii Ciucasului, Carpatii Meridionali -1954 m.

Ciucasului (munti)

Munti in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1954 in Vf.Ciucas.

Ciucului (munti)

Munti in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Clean

Peste de apa dulce cu corpul gros acoperit cu solzi mari.

Clima

Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice.

Clima temperat-continentala de tranzitie

Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata.

Clor

Gaz galben-verzui, foarte toxic, folosit ca dezinfectant si decolorant.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca este al saelea oras din tara dupa numarul populatiei. Aicei se afla Universitatea, Teatrul National si Opera Romana, institute si scoli, precum sio o frumoasa gradina botanica. La Cluj-Napoca se gaseste si un institut pentru cercetarea pesterilor, primul din lume, infiintat de marele naturalist roman Emil Racovita. Orasul este un centru industrial puternic prin industria constructoare de masini, chim,ica, de pielarie, textila, alimentara, etc.

Cocosul de munte

Pasare salbateca mare, cu pene negre si verzi-albastrii.

Cocs

Produs rezultat de la distilarea carbunilor la temperaturi inalte.

Colilie

Numele mai multor specii de plante erbacee cu tulpini subtiri, inalte, cu peri albi in varful semintelor.

Colmatare

Proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgatoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac antropic, balta, lunca, sau chiar albia unui rau.

Coloane de bazalt (m.Metaliferi)

Varietatea structurii geologice, ca si frumusetea vailor fac din Muntii Apuseni un tinut foarte pitoresc, unde se intalnesc pesteri, chei si alt curiozitati ale naturii. Amintim, intre aceastea, coloanele de bazalt din Muntii Metaliferi, care au infatisarea unor turnuri de ceatae ruinata, apoi izbucurile, izvoare care rabufnesc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi.

Colorant

Substanta (naturala sau sintetica) cu care se coloreaza.

Comanesti

ASEZAREA GEOGRAFICADepresiunea ComanestiVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICIndustrial: industria carbunelui, lemnului (cherestea de rasinoase, prelucrarea complexa a lemnului)

Combina

Masina de lucru complexa care indeplineste, intr-un proces tehnologic, mai mute operatii;

Combina miniera

Masina ce efectueaza taierea rocilor si colectarea minereului din frontul de lucru.

Compresor

1. Masina care serveste la comprimarea unui gaz;2. Masina prevazuta cu un cilindru metalic masiv, servind la nivelarea si indesarea terasamentelor.

Comuna

Unitate administrativa de baza compusa din unul sau mai multe sate.

Conditii de mediu

Totalitatea factorilor de mediu biotici si abiotici in care traieste o fiinta.

Conducte magistrale

Teava sau ansablu de tevi pentru transportul fluidelor pe un anumit traseu.

ConstantaOrasul Constanta este cel mai mare port al tarii la Marea Neagra. Constanta dispune de un mare santier naval, de multe intreprinderi industriale, institute de invatamant superior, de cultura si arta, fiind totodata principalul centru al turismului de pe litoral.

ConstantaOras situat in zona litorala, cu o populatie 350000-400000 locuitori. Cunoscut inca din perioada antica, sec VII-VI i.Hr., ca Tomis.

ConvectieMiscare verticala (ascendenta si descendenta) a aerului determinata de incalzirea inegala a straturilor inferioare ale atmosferei (convectie termica) sau de obstacolele aflate in calea aerului in miscare (convectie) dinamica. Aceasta din urma poate fi orografica, in cazul cand obstacolul este un lant montan, si frontala, cand este o masa de aer mai rece.

Coraziune

Actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat, prin intermediul particulelor de nisip, praf sau ace de ghiata. Realizeaza urmatoarele forme de relief: ciuperci, babe, saltele, tigai, sfere, dreikantere etc.

Corindon

1 Piatra pretioasa formata dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atat de dur ca diamantul; corund.

CormoranPasare palmipeda acvatica, cu ciocul lung, incovoiat, care se hraneste cu pesti.

CorundCorindon

CorvideFamilie de pasari din care fac parte corbul, cioara, gaita, etc.

CostinestiStatiune pe malul Marii Negre.

CotnariPodgorii - situate in Pod. Moldovei.

CovasnaASEZAREA GEOGRAFICADepresiunea BrasovVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICIndustrial: industria lemnului (cherestea), textila (lana)Turistic: statiune balneoclimaterica

Cozia (munti)

Culme muntoasa - 1668 m - din Grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali.

Cracau (rau)Afluent al Siretului.

CrapPeste de apa dulce, cu solzi mari, cu doua perechi de mustati in jurul gurii.

Cresterea animalelorRamura a agriculturii.

CretacicUltima perioada a erei mezozoice.

CreveteCrustaceu marin comestibil

Crisul AlbBazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;

Crisul NegruBazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;

Crisul RepedeBazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb;

CrivatVant puternic, rece, care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est.

CromMetal dur, asemanator cu fierul, folsit in fabricare otelurilor speciale, in tabacarie, etc.

CrovDepresiune mica, circulara sau elipsoidala, formata pe roci de tipul loessului, prin tasare, in regiune de stepa. Lungimea si latimea unui crov poate atinge zeci si chiar sute de metri, dar adancimea numai 2-5 m. Crovurile mentin uneori apa, formand lacuri. Sunt tipice in Baragan, Burnas, Gavanu-Burdea. Prin ingemanare si extindere crovurile dau depresiuni mai mari numite gavane si padine. Denumiri locale: gavan, padina, coscova, rovina, strachina.

CuartMineral foarte raspindit in natura, care se gaseste in stare amorfain nisip sau cristalizat in cristale de diferite culori

CuaternarA patra era geologica; dureaza 1,5 milioane de ani (cand se include si villafranchianul) dupa cronologia lunga, sau 500.000 ani dupa cronologia scurta. Se deosebeste de tertiar prin aparitia glaciatiunilor si a omului; din punct de vedere tectonic este o continuare a Pliocenului. Se subdivide in moduri diferite dupa urmatoarele criterii: glaciatiuni, sedimente marine, fauna terestra, industriile umane si hominizi.Mai frecvent se folosesc urmatoarele subdiviziuni: pleistocen (glaciar) si holocen (postglaciar) , cuaternar inferior (din villafrankian pana la prima glaciatiune), Cuaternar mediu (glaciatiunile Donau, Gunz, Mindel) si cuaternarul superior (interglaciarul Mindel-Riss, glaciatiunile Riss si Wurm, tardiglaciarul si postglaciarul).

CucPasare migratoare cu penele cenusii, cunoscuta prin strigatul ei caracteristic.

Culmea NiculiteluluiCulmea Niculitel atinge 363 m si este situata in Podisul Dobrogei de Nord.

Culoarul BistreiCuloar situat pe valea raului Bistra, separa Muntii Poiana Rusca de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca.

Culoarul Rucar-BranSe afla intre muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului.

Culoarul Timis-CernaCuloar situat pe vaile raurilor Timis si Cerna si care separa Muntii Banatului de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca.

Cultura plantelorRamura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de alimenta, furaje sau materii prime.

Cumanii (popor migrator)Popor de neam turcic care, migrand dinspre est, a ajuns in sec. XI si pe teritoriu tarii noastre.

CupriferCare contine cupru.

CupruMetal de culoare rosiatica, maleabil si ductil, bun conducator de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industrie.

Curba izotermicaCurba care uneste, pe o diagrama, punctele cu aceeasi temperatura ale unui proces fizico chimic.

Curburii (muntii)Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (a Curburii).D

Dambovita (rau)Afluent al Argesului. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina.

DarmanestiASEZAREA GEOGRAFICADepresiunea ComanestiVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICIndustrial: extractia si prelucrarea petrolului

Dealu Mare (munte scund)Deal 587 m - apartinand Podisului Moldovei.

Dealurile BanatuluiComponente ale Dealuriloe de Vest, Dealurile Banatului se situeaza intre Nera si Mures, sunt joase ca inaltime, ajungand la 200-300 m. Cele mai insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud.

Dealurile CrasneiComponente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei (Salajului), care se intind intre vaile Barcau si Somes.

Dealurile CriseneComponente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crisene ocupa o intindere mai mica decat Dealurile Banatului, dar au inaltimi mai mari. Ele sunt acoperite cu podgorii, livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri, acolo unde culmile sunt mai inalte.

Dealurile LipoveiVezi Dealurile Banatului.

Dealurile Silvaniei (Salajului)Vezi Dealurile Crasnei.

Dealurile TulceiComponente ale Masivului Dobrogei de Nord.

Dealurile de VestIncep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului, in nord pe marginea Carpatilor Occidentali, facand trecera spre Campia de Vest. Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu, deoarece, pe alocuri, muntii ajung chiar pana la campie (de ex. Muntii Zarandului).

DecapodOrdin de crustacee cu zece picioare.

DefileuVale strimta si adinca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare; trecatoare.

Defileul DunariiSectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de la Portile de Fier. In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se continua.

Defileul JiuluiJiu, cu izvoare in Carpatii Meridionali (Jiu de Vest in Godeanu si Jiu de Est in Paring), strabate mai multe unitati (Depresiunea Petrosani, Defileul Lainici, Depresiunea Tirgu Jiu Cimpu Mare, Podisul Getic, Cimpia Romana) si primeste ca afluenti principali pe Tismana, Motru, Gilort si Amaradia;Defileul Jiului separa Muntii Vulcan de Muntii Parang.

Defileul Muresului (Toplita-Deda)Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea Giurgeu defileul Toplita Deda, Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.Defileul Toplita-Deda desparte Muntii Caliman si Muntii Gurghiului.

DelfinCetaceu rapitor cu corpul in forma de fus, de 2-3 m lungime, cu botul alungit si prevazut cu numerosi dinti.

Delta DunariiEste regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc, pe care fluviul o cladeste inainte de a se varsa inmare, reprezentand un tinut cu totul deosebit.

DendrologieParte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase.

Depresiune1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi;2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc oarecare.

Depresiunea Almajului (Bozovici)Depresiune situata in Muntii Banatului.

Depresiunea BrasovDepresiune situata in grupa sudica a Carpatilor Orientali.

Depresiunea CampulungDepresiune situata in Subcarpatii Getici.

Depresiunea Campulung MoldovenescDepresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Caras-EzerisDepresiune situata in Muntii Banatului.

Depresiunea CasinDepresiunem situata in Carpatii orientali-Grupa Centrala.

Depresiunea ChiojdDepresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea CiuculuiDepresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Comanesti (Darmanesti)Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Cracau-BistritaDepresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea DornelorDepresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea DumitrestiDepresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea FagarasDepresiune situata in Carpatii Meridionali, la Poalel Muntilor Fagaras.

Depresiunea GiurgeuluiDepresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea HategDepresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.

Depresiunea LovisteiDepresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras.

Depresiunea MaramuresuluiDepresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea NalbantDepresiune situata in Masivul Dobrogei de sud.

Depresiunea NeamtuluiDepresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea PetrosaniDepresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.

Depresiunea SibiuDepresiune situata in Podisul Transilvaniei, zona submontana.

Depresiunea Tazlau CasinDepresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Tg. Jiu-Campu MareDepresiune situata in Subcarpatii Getici.

Depresiunea Vad-BorodDepresiune situata in Carptii Apuseni.

Depresiunea VranceiDepresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea ZaranduluiDepresiune situata in Muntii Apuseni.

Detritic(despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii externi.

Detritic, orizontCare este compus din detritus. Geologie: roca sedimentara compusa din detritus mobil sau cimentat.

DetritusMaterial rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor modificatori externi. Poate fi:- mineral - din dezagrgarea rocilor;- organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante.Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in:- psefite - pietrisuri;- psamite - nisipuri;- pelite - praf sau mal.Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.

Devonian(In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a patra) perioada a erei paleozoice, caracterizata prin existenta plantelor cu organizare simpla, a tuturor claselor de nevertebrate etc.

DiasporaRomanii din afara hotarelor tarii - in cazul nostru.

DiatomeeClasa de alge monocelulare microscopice, cu cochilii de silice.

DiatomitaSediment silicios, consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur.

DihorMamifer carnivor de marimea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu picioarele scurte.

Dobresti (lac de acumulare)Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Dognecei (munti)Culme muntoasa in Muntii Banatului - 617m.

DolomitRoca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu. Se intrebuinteaza ca fondant in siderurgie, ca piatra de constructie, in industria chimica (la fabricarea acidului carbonic), in industria sticlariei, ca ingrasamant chimic etc.

DomStructura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica.

Dragasani (podgorii- pod.Getic)Localitate in Pod.Getic renumita pentru podgorii.

Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin)Drobeta-Turnu-Severin.

DropiaPasare de stepa, de talie mare (ocrotita prin lege).

DunaMovila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.

DunareaPentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare (in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare.Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. La intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5560 m3/s datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km si aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcatuiesc delta si sa-si rasfire apele pe numeroase garle, debitul mediu ajunge la 6470 m3/s, egal cu cel al Volgai.Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej), a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile de Fier-Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari ostroave), dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la apele mici). Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. in aval de Braila este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face pe bratul Sulina, canalizat si permanent dragat de aluvunile ce se depun cu deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina.

Dunarea NouaVezi Bratul Borcea.

Dunarea VecheVezi Bratul Borcea.

EEcosistemSistem ecologic unitar, mai mult sau mai putin stabil, rezultat din interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. El reprezinta unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel superior de organizare a materiei vii (ex: lacul, padurea, pajiste, etc.).

EcuatorCercul conventional care imparte Pamantul in doua emisfere egale, planul sau fiind perpendicular pe axa polilor. Ecuatorul impreuna cu meridianul zero alcatuiesc sistemul de referinta al coordonatelor geografice. Lungimea ecuatorului este de 40.075,704 km (dupa elipsoidul Krasovski). Prin extensie se spune si:- ecuator ceresc (cercul rezultat din intersectia planului ecuatorului terestru cu sfera cereasca);- ecuator magnetic (linia care uneste punctele de pe suprafata Terrei unde inclinatia magnetica este zero);- ecuator termic (linia ce uneste punctele cu cea mai ridicata temperatura medie anuala, situata obisnuit la Nord de ecuatorul geografic, la circa 10 gr. lat.nordica, trecand prin Sahara,Thar, California).

Eforie SudLocalitate si statiune pe malul Marii Negre.

Eforie NordLocalitate si statiune pe malul Marii Negre.

ElicopterVehicul aerian prevazut cu una sau mai multe elice portante, care poate decola si ateriza pe verticala.

Energia apelor termaleEnergia calorica degajata de apele termale.

Energia eolianaEnergia produsa de vant (miscari de mase de aer).

Energia nuclearaEnergia obtinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactii nucleare; energia atomica.

Energia solaraEnergia emisa de soare si folosita in diverse moduri si scopuri.

Energia valurilor mariiEnergia produsa de valurile marilor.

EolianCare este actionat sau produs de vant.

Epirogeneza1. Instalarea si incatusarea unui curs de apa si a vaii sale in roci dure, dupa traseul avut anterior in rocile moi situate deasupra. O vale epigenetica se poate forma pe doua cai:- prin supraimpunere (cand valea a trecut dintr-o patura moale discordanta, care masca pe cea dura, si s-a incatusat in cea masiva de dedesubt; sau valea curgea anterior pe o suprafata de nivelare ce reteza deopotriva indiferent ce roca);- prin antecedenta, cand au intervenit miscari tectonice ulterioare instalarii raului, care au ridicat o structura sub forma de anticlinal sau horst, sau ramura muntoasa, fara ca valea sa se deplaseze, ci s-a incatusat in loc (ex. Buzau).Totusi, cel mai adesea, supraimpunerea si epirogeneza se cosidera a fi acelasi lucru.2. prin extindere, se foloseste si relief epigenetic pentru unele forme pozitive dezvelite prin eroziune diferentiata de sub o patura mai moale de sedimente (ex. o parte din Subcarpatii scosi de sub pietrisurile villafranchiene sau unele masive cum ar fi culmea cristalina a muntilor Codrului sau chiar a Mezesului, scoase de sub patura sedimentara).

Epoca geologicaSubdiviziunea de ordinul trei in scara geologica ( ex: Eogen, Miocen), dupa era si perioada.

Epoca geomorfologicaCea mai mare subdiviziune in scara evolutiei paleogeomorfologice (ex. epoca carpatica, dupa care urmeaza etapa, faz, subfaza.

Epoca glaciaraParte a erei cuaternare, ce corespunde, in mare, cu Paleoliticul, cand climatul s-a racit in mai multe randuri si a fost relativ umed, astfel ca s-au putut instala, pe o parte din zonele temperate, mari calote glaciare. Epoca glaciara a durat peste 500.000 ani si s-a terminat acum 10.000 ani. Dupa studiile facut e in Alpi au fost determinate patru faze glaciare: Gunz, Mindel, Riss, Wurm.

Era geologicaDiviziune de ordinul I a timpului geologic, care se caracterizeaza prin mari evenimente geologice. Ele se deosebesc fie dupa criterii stratigrafice (Arhaic, Algonkian, Primar, Secundar, Tertiar, Cuaternar), fie dupa criterii paleotologice (Azoic, Proterozoic, Paleozoic, Mezozoic, Neozoic), fie combinat.

Etajul faguluiEtajul fagului incepe de la 500 m si urca pana la 1200 m. Este in continuarea etajului stejarului. In unele parti, insa, fagul coboara chiar sub 100 m ca, de exemplu, in Defileul Dunarii sau chiar in Campia Romana (padurile de SNagov, Pustnicu, Baneasa etc.), dar poate ajunge si la altitudinea de 1500 m. Este etajul cel mai intins, ocupand 1/3 din suprafeta paduroasa a tarii.Arborele principal care compune acest etaj este fagul. La partile joase, fagul se amesteca cu stejarul, iar la cele superioare, cu rasinoasele.

Etajul rasinoaselorEtajul rasinoaselor este situat la limita superioara a zonei padurilor, fiind mai mult raspandit in Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Limita in altitudine a acestui etaj poate cobora chiar pana la 650 m, dar poate si urcca pana la 1600-1800 m. Pe langa molid si brad aici mai cresc si alte specii de rasinoase, ca, de exemplu,larice, pinul s.a. Cel mai raspandit dintre rasinoase este insa molidul.

Etajul stejaruluiEtajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 m si urca pana spre 500 m. El ocupa partea cea mai de jos a zonei padurilor. Este numit asa dupa feluritele specii de stejar care intra in alcatuirea lui (gorunul, cerul, garnita, stejarul, pufos). Pe langa stejar, aici se mai intalnesc carpenul, teiul, frasinul, artarul, jugastru, paltinul, ulmul etc.

Etapa morfotectonicaA doua treapta dupa epoca) in scara morfotectonica, care reuneste mai multe faze tectonice ce contribuie la conturarea unor ansambluri de unitati morfotectonice, caracterizate prin dominarea unui anumit stil de tectogeneza (ex. Etapa Neocarpatica, caracterizata prin ridicari in ansamblu).

EtnicReferitor la apartenenta unui popor.

EustatismMiscarile pozitive sau negative de lunga durata ale nivelului oceanic. Ele pot fi cauzate de variatia volumului chiuvetelor oceanice (eustatism diatrofic), sau a volumului apei prin retinerea unei parti in calotele glaciare, sau prin topirea acestora (glacioeustatism). Sinonim eustazie.

EustazieVezi Eustatism.

ExondareIesirea de sub apele marii a unor parti din scoarta terestra , fie prin miscari epirogenetice pozitive, fie prin eustatism negativ, ambele ducand la o regresiune marina. Exondarea se mai poate realiza prin colmatarea totala a unui lac sau mare de mica adancime. Sininim cu emersiune.

F

FaciesTotalitatea caracterelor petrografice si paleontologice ale unui depozit sau roci, determinate de conditiile genetice ale mediului in care s-au format. Se subimpart in: litofaciesuri (gresos, calcaros, argilos, etc.) si biofaciesuri ( numulitic, coraligen, etc)

FagArbore inalt de 15-30 m., cu scoarta neteda, al caruo lemn este folosit in industria de mobile si de celuloza sau drept combustibil.

Fagaras (grupa)Grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali, se intind intre Dambovita si Olt si este aproape in intregime formata din sisturi cristaline. Ea cuprinde doua culmi cu infatisari deosebite: Muntii Fagarasului spre nord si Muntii Papusa, Iezer, Ghitu, Fruntii si Cozia spre rasarit.Culmea dinspre miazanoapte este cea mai semeata. Ea poarta numele de Muntii Fagarasului. Pe toata lungimea acestora se insira ca dintii fierastrau, varfuri de 2000 m si chiar de peste 2500 m, intre care Moldoveanu (2544 m) si Nehoiu (2535 m), cele mai inalte varfuri din Carpatii romanesti.

Fagaras (munti)Vezi Fagaras (grupa).

Faina glaciaraFractiuni fine morenaice prin a caror frecare laminara se realizeaza polizarea rocilor sub ghetar.

FaneataTeren in care creste iarba pentru fan.

FaunaTotalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca geologica.

FeldspatMineral cu structura lamelara , care face parte din compozitia mai multor roci , mai ales a celor eruptive.

Fenomen antropogenFenomen datorat actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei ; fenomen antropic.

FierMetal greu, de culoare cenusie, maleabil, ductibil, bun conducator de caldura si electricitate si care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseste pe scara larga in industrie.

FiordGolf maritim stramt, sinuos si intrat adanc in uscat, cu maluri abrupte si inalte.

FirnZapada care se pastreaza de la un an la altul, dar a carei structura si volum se modifica prin topire, recristalizare si tasare, devcenind granulara (zapada de firn sau ghiata de firn). Prin topirea stratelor de suprafata, apa rezultata se infiltreaza si contribuie la marirea granulelor de ghiata, densitatea crescand cu adancimea, dar pastrand o porozotate ridicata. Firnul alimenteaza masa ghetarilor. Tot firn se numeste si un volum important dar izolat de zapada persistenta (Firnflecken),unde stratele de zapada isi pastreaza dispunerea originala si care este capabila de oarecare actiune morfologica.

FitogeografieRamura a biogeografiei care studiaza raspandirea plantelor si comunitatilor vegetale in raport cu mediul (inconjurator) geografic. Principalele ei subramuri sunt : fitogeografia ecologica (studiaza cauzele ecologice ale raspandirii plantelor), fitogeografias floristica (studiaza arealele actuale ale plantelor), fitogeografia istorica sau genetica (studiaza raspandirea plantelor in perioadele geologice si istoria elementelor floristice si a vegetatiei pana in perioada actuala). Primele doua subramuri se ,cuprind si sub numele de geobotanica. Sinonim geografia plantelor.

FlisFormatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si marna, formate la fundul unei mari si devenit apoi, prin ridicarea acestuia, un lant muntos

FloristicReferitor la flora.

FluvisolUnitate principala in legenda FAO, care grupeaza soluri slab dezvoltate de pe depozite recente aluviale, lacustre si marine. Sinonim cu soluri aluviale.

Focul Viu (Andreiasu de Jod - jud.Vrancea)Fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din sol.

FoenVint cald si uscat, frecvent pe pantele adapostite ale lanturilor montane dezvoltate perpendicular fata de directtia vanturilor dominate. Se datoreaza faptului ca pe versantii expusi vantului aerul in miscare ascendenta, se raceste atat dupa gradientul adiapatic uscat, care este egal cu 1 gr.C/100m (pana la nivelul condensarii) , cat si dupa gradientul adiabatic umed, care are o valoare subunitara variabila (mai sus de nivelul condensarii), in timp ce pe versantii adapostiti, unde miscarea aerului este descendenta, miscarea aerului este descendenta, incalzirea are loc numai dupa gradientul adiabatic uscat. in consecinta, la aceleasi inaltimi, pe pantele de "sub vant", temperaturile sunt mai ridicate, umezeala relativa, nebulozitatea si cantitatile de precipitatii mai reduse decat pe cele "din vant".

FoliatieStructura de detaliu a rocilor cristalofiliene si a altora, sub forma unor placi sau foite paralele. Suprafetele de foliatie pot fi plane (sisturi), osor ondulate (gresiile curbicorticale din flisul carpatic) sau puternic contorsionate. Rocile ajunse la zi se pot desface sub influenta agentilor externi.

FontaAliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai la turnarea directa a unor piese.

ForaminifereOrdin de protozoare marin, avand corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa prevazuta cu orificii pentru pseudopode.

Formatie eolianaFormatie geologica a carei origine se datoreste actiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vantului.

Formatiune (formatie)Complex de strate din scoarta Pamantului depuse intr-o anumita perioada geologica.

Forta de deviatieVezi Forta Coriolis.

FosfatNume generic dat sarurilor acidului fosforic, rezultate prin reactia acestuia cu o baza.

FosilaOrganism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pamantului.

FrasinulArbore cu coroana rara, cu fructe (samare) alungite, al carui lemn, rezistent si flexibil, se foloseste in industria mobilelor, a articolelor de sport etc.

FrezaUnealta cu unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax, folosita in prelucrarea prin aschiere.

FurnalInstalatie speciala pentru topirea minereurilor si extragerea metalelor; cuptor inalt.

FurnireFoaie subtire de lemn de calitate superioara, care servestre la fabricarea placjelor, a panelelor sau se aplica pe lemnul din care se fac mobile.G

Gaina (munte)Muntele Gaina se afla in prelungirea sudica a Muntilor Bihor din Muntii Apuseni.

Gainusa de baltaPasare migratoare cu penaj negru, frecventa in baltile Dunarii..

GarnitaArbore inrudit cu stejarul, cu lemnul rezistent folosit in constructii.

Gasca salbaticaSpecie de gasca, mai mica decat cea domestica, si care vine la noi vara, fiind vanata pentru carnea ei.

Gavan1. Vezi Crov. Este socotit intermediar intre crov si padina.2. Valcea in semicerc, cu fund mlastinos.

Gaz metanGaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer cu o flacara albastrie si care se formeaza din materia organica la descompunere.

GeneticReferitor la geneza, la nastere, la formare.

GeneticaDisciplina care studiaza fenomenele ereditatii si variabilitatii in organismele vii.

GenezaProces de aparitie a unei fiinte sau a unui lucru; nastere, orgine.

GeogenieRamura a geologiei care studiaza originea si formarea Pamantului.

Geografia agriculturiiStudiul categoriilor de folosinta a terenurilor, a culturilor agricole si a cresterii animalelor sub aspectul repartitieigeografice (spatiale) si a structurilor regionale; ramura a geografiei economice.

Geografia economicaStiinta a intregului teritorial analizat din latura productiei si a traficului.

Geografia industrieiStudiul raspandirii si concentrarii industriei in teritoriu, al rolului activitatilor industriale in modificarea peisajului geografic, in structura populatiei, in fizionomia si profilul economic al asezarilor umane, a regiunilor si tarilor analizate evoutiv si cauzal.

Geografia istoricaRamura a geografiei ce urmareste reconstituirea unor peisaje geografice trecute (de demult), atat prin prezentarea lor in serii temporale succesive cat si prin urmarirea modificarilor intervenite in timp, intr-un anumit loc, teritoriu.

Geografia medicala1. Studiul distributiei bolilor pe Terra in stransa corelare cu mediul geografic.2. Studiul mediului inconjurator sub aspectul influentei acestora asupra sanatatii omului.

Geografia sistemicaAbordare sistematica a Terrei prin prezentarea succesiva a elementelor ce o compun (fizice, biotice, economice, istorice s.a.), fiecare organizate si prezentate de o maniera sistematica.

Geografia socialaStudiul populatiei, al asezarilor urbane si rurale si al activitatilor sociale (fara cele politice si economice). Adesea, notiunea de geografie sociala este folosita in echivalenta cu geografie umana (in Europa), sau cu geografie culturala (in S.U.A).

Geografia solurilorDisciplina geografica care se ocupa cu studiul genezei, evolutiei si repartitiei solului pe suprafata uscatului. Ea face legatura geografiei cu pedologia, cu care in comun obiectul de cercetare solul, dar de care se deosebeste prin aceea ca priveste solul sub aspectul sau de corp natural, produs si component al peisajului geografic, si il studiaza in conformitate cu metodele, principiile si legile geografiei.

Geografia transporturilorStudiul geografic -la nivel mondial sau regional - al sistemelor de cai de comunicatie , al curentilor de transport ce au loc in lungul acestor cai de comunicatie, al nodurilor de transport (puncte de concentrare a curentilor de transport), al diferitelor tipuri de transport.

Geografia turismuluiStudiul premizelor complexe ale fenomenului turistic (potentialul turistic), al repartitiei geografice a regiunilor emitente, al fluxurilor turistice si al regiunilor de primire, al evolutiei formelor de turism practicate, dependente de potentialul geografic turistic, al clasificarii formelor de turism.

Geografia umanaParte a geografiei ce se ocupa de om si activitatile umane in raport cu mediul geografic. Geografia umana include studiul omului (al gruparilor umane), sub aspect demografic, etnografic, al distributiei, densitatii, dinamicii, apoi al asezarilor umane (originea, distributia, formele si reteaua de asezari).

GeografieDefinitiile geografiei converg catre o stiinta care studiaza exteriorul Pamantului, dar cu variante si controverse care imbraca trei principale unghiuri de vedere: naturalistic (mergand pana la determinism geografic), social (mergand pana la voluntarism) si complex (mediul de la suprafata Pamantului ca un sistem, in care si societatea este o componenta sau un subsistem).Indiferent de aceste pozitii si variantele lor, tot ca parti de convergenta, geografia abordeaza fenomenele de la suprfata Pamantului in interdependenta lor teritoriala si temporala, la nivel planetar (geografie generala), sau la nivel continental, zonal, regional si local (geografie regionala) totdeauna in sens cauzal.Citam doua definitii:- stiinta Pamantului considerat in relatie reciproca a maselor celor patru invelisuri atat din punct de vedere static - al distributiei in spatiu- cat si din punct de vedere dinamic - al transformarii in timp - S. Mehedinti.- Geografia studiaza organizarea launtrica, naturala si cea impusa de om, a mediuluide la exteriorul solid al Terrei, sau spatiul terestru, ca un sistem dinamic si unitar (geografia generala), dar diversificata local si regional (geografia regionala) - Gr. Posea si altii.Cu alte cuvinte, este vorba de studiul geosferei externe (compusa din mai multe paturi) al carui specific rezida in schimbul de materie si cu Cosmosul sau studiul unitatii structurale a naturii de la suparfata Terrei, prin analiza si interactiunile elementelor ce o compun (geografia generala) si regionalitatea imbinarii acestora (geografia regionala)In Romania, creatorul geografiei moderne a fost Simion Mehedinti.Geografia contemporana a condus la specializari pe discipline; geomorfologie, hidrologia uscatului, oceanografie, climatologie, biogeografie, pedogeografie, geografia economica si geografia populatiei si a asezarilor (geografia umana).

GeologieStiinta care studiaza modul de formare, alcatuirea si istoria dezvoltarii globului terestru.

GeomorfocronologieCronologia geomorfologica intocmita pe baza ierarhizarii in timp a caracteristicilor reliefului actual. Este vorba de realizarea marilor ansabluri muntoase si de platforma (epoci geomorfologice); in cadrul acestora de separarea principalelor perioade de timp cand evolutia a fost impusa, sau de perioade tectonice de peneplenizari deosebit de indelungate care se pastreaza evident in relieful actual (etape), de ierarhizari in faze (si subfaze) a principalelor categorii (familii sau forme) de relief care se observa in peisajul actual (sub forma unor nivele, trepte, suprafete) si care au fost realizate de diferiti agenti externi (rauri, ghetari, etc.), de un anumit climat, de o anumita stare a nivelului de baza, sau de o faza de miscari tectonice.Scara morfocronologica se realizeaza din imbinarea scarii morfotectonice cu scara morfosculpturala, relieful fiind rezultanta in timp a celor doi factori.

GeomorfologieStiinta care se ocupa cu studiul stiinific al formelor pe care le imbraca suprafata terestra, sau studiul reliefului, (descriere, geneza, evolutie, clasificare, cronologie, dinamica, actuala, mod de folosinta). Este o stiinta fizico-geografica, formele de relief reprezentand suportul mediului geografic si suprafata pe care se interfereaza toate fenomenele de la exteriorul Terrei, inclusiv viata umana; este solicitata uneori si de geologie (geologia dinamica externa) , aceasta folosind-o insa mai ales ca metoda de studiu.

GeosinclinalRegiuni depresionare foarte alungite si subsidente ale scoartei terestre, situate de obicei la margine de ocean, in care se prepara nasterea unui lant muntos. In ele au loc sedimentari foarte groase de tipul flisului, insotite de metamorfism si magmatism.. Termenul a fost introdus de geologul american J.Dana (1870), care considera ce geosinclinalul este un bazin intracontinental (subsident si umplut cu sedimente de mica adancime), in contrast cu europenii, care-l socotesc o fosa adanca extinsa la marginea continentului.Geosinclinalul se compune din fasii adanci de tipul jgheburilor si parti mai ridicate , riduri. Partea interna, dinspre continent, ce contine un rid si un jgheab se numeste eugeosinclinal, iar domeniul extern se cheama miogeosinclinal.Evolutia unui geosinclinal este indelungata si cuprinde diferite etape si faze (care variaza in amanunt de la un autor la altul):1. etapa de scufundare (sau geosinclinala), care se individualizeaza geosinclinalul, si totul se scufunda, aparand eruptii de tip ofiolitic, dupa care incepe umplerea cu sedimente de tip flis; miscarile tectonice sunt instabile ca sens dar domina scufundarea;2. etapa de ridicare (sau orogeneza) cind domina inaltarile cu tendinta de a se forma un lant muntos. Se compune din mai multe faze:a) faza de inversiune (orogeneza propriu-zisa), cand lasarile generale sint inlocuite cu inaltari, ce incep prin cutari puternice ale zonei interne si revarsari de panze catre exterior;b) faza de inchidere a geosinclinalului (sau tardigeosinclinala), cand se individualizeaza fose molasice (depuneri de roci moi de mica adancime), in care se remarca avantfosa (in exterior), arierfosa si intrafosele (sau depresiunile interne); apare totodata si un magmatism trahitoandezitic, cu intruziuni granodiorice;c) faza de postgeosinclinal (sau a ridicarilor in bloc, sau postorogena, sau de echilibru izostatic), cand ridicarile si exondarea afecteaza si avantfosele si chiar regiuni vecine, formand un nou sectoare muntoase care s-au format independent.

GheorghieniSEZAREA GEOGRAFICADepresiunea GiurgeuVECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)sub 25.000PROFILUL ECONOMICIndustrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), textila (prelucrarea inului si canepii)

Ghitu (munti)Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras - 1622 m.

Giumalau (munte)Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

Giurgeului (munti)Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

GlaciarTermen general folosit pentru toate fenomenele care se raporteaza la ghetari. De asemenea, termenul este folosit ca substantiv: epoca glaciara, perioada glaciara, actiune glaciara.

GlacisFasie de teren cu panta lina si neteda creata la poalele unui abrupt sau a unui versant mai inclinat.

GnaisRoca metamorfica cu structura sistoasa , formata din feldspat, cuart si mica.

Godeanu (munti)Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Retezat-Godeanu - 2291 in Vf.Gugu.

Goru (Vf.)Varf in muntii Vrancei - 1785 m.

GorunulArbore inrudit cu stejarul al carui lemn este folosit in constructii , in tamplarie etc.

Gosmanu (munte)Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Gradient adiabaticVariatia temperaturii in volumele de aer cu miscare convectiva adiabatica (fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) . Dupa gradul de saturatie a aerului cu vapuri de apa se disting:- gradientul adiabatic uscat, propriu miscarilor verticale ale aerului uscat sau umed nesaturat si avand o valoare constanta ( = 1 gr. C / 100 m) diferenta de nivel;- gradientul adiabetic umed, propriu miscarilor verticale ale aerului umed saturat si avand valori subunitare, care variaza in functie de cantitatea vaporilor condensati pe unitatea de distanta ( < 1 gr. C / 100 m diferenta de nivel).

GrangurPasare cantatoare migratoare, cu penele galbene si negre la mascul,verzi si albe la femela, care traieste prin livezi si prin paduri.

GranitRoca magmatica, acida, cu structura grauntoasa, cristalizata in intregime, avand ca minerale de baza cuartul, feldspatul si mica. De culoare alb-cenusie, galbuie, rosietica si mai rar verzuie.Prezinta multe variatii: aplit (cu graunte fine), pegmatit (cu cristale ce ating mai multi decimetri in lungime), etc. Uneori granitul imbiba rocile metamorfice sau sedimentare si dau nastere la migmatite. Granitul are o densitate relativ mica, ceea ce face sa aiba tendita de a se ridica spre suprafata, transformand rocile pe care le traverseza, fenomen numit granitizare. insoteste de obocei miscarile tectonice; cand se pune in loc in timpul tectogenezei se vorbeste de granitizare sintectonica si formeaza masive concordante, cu zone de tranzitie foarte extinse. Cand se pun sn loc post-tectonic, se formeaza masive bine circumscrise, discordante - batolitele, care au zone de tranzitie foarte inguste - aureolele de cintact.Granitul se separa natural in blocuri paralelipipedice, prin dezagregare (mai ales prin inghet) si da grohotis,, iar prin descompunerea granulara creaza arena.In general corpurile granitice au un relief greoi si masiv. Este folosit ca piatra de constructii, ca piatra ornamentala (coloane, obeliscuri) etc.In Romania se gaseste in: Dobrigea (Pricopani, Greci, Turcoaia), Muntii Apuseni ( Muntele Mare, Highis), Muntii Banatului, Carpatii Meridionali.

GrauPlante erbacee din familia gramineelor, cu spicul lung, din ale carei boabe se face faine; boabele acestei plante.

GreciVarf 467m in Muntii Macin.

GrindMica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii.

Grindul CaraormanGrind situat in Delta Dunarii.

Grindul LeteaGrind situat in Delta Dunarii.

Grindul SaraturileGrind situat in Delta Dunarii.

Grupa estica (ape)Raurile interioare.Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, raurile interioare se impart in urmatoarele grupe:Grupa de vestGrupa de sudGrupa esticaGrupa raurilor dobrogeneGrupa estica.Cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s) si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic al Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul). Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacul de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti, pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.

Grupa sudica- ape

Cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul, principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa in Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. El are doi afluenti mari - Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu-Rosu, Cozia). in lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din muntii Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti, reuniti in manunchi aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si hidrocentrale. A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti, unde primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei. Ialomita, cu izvoarele in muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est, inclusiv partea mai secetoasa - Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazand astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.

Grupa vestica apeAre colector Tisa, cuprinde Viseul si Iza, principalele rauri ale Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare de nord, cat si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic, unite la Dej; cand ajunge in campie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al 4-lea intre raurile tarii. Din muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri: Repede ce trece prin Oradea, Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega, care trece prin Timisoara ete canalizat si navigabil.

Grupa centrala (Carpatii Orientali)Grupa centrala cuprinde de asemenea doua parti, de vest si de est. La vest, muntii vulcanici Calimani, Gurghiu si Harghita (ultimul trece si la est de Olt, langa Baile Tusnad, in muntele Ciomatu, unde se afla lacul Sf.Ana, un lac de crater vulcanic) sunt mai inalti decat cei vulcanici din nord si au cratere vizibile.Pe vaile superioare ale Muresului si Oltului se desfasoara doua mari depresiuni - Giurgeu si Ciuc -, inalte (600 - 700 m), cu climat racoros. in partea de est a acestei grupe sunt Muntii Moldovei, alcatuiti din trei siruri de culmi, din care cel din mijloc (muntii Bistritei, Ceahlau, Tarcau) cuprinde inaltimile cele mai mari. in sirul vestic se afla muntii Giurgeului, Hasmasu Mare (alcatuiti din calcare, avand in vecinatate Cheile Bicazului) Ciucului si Nemira. in sirul estic sunt munti mai scunzi (Stanisoarei, Gosmanu, Berzunt), care inchid pe Trotus depresiunea Comanesti, cu exploatari de carbune brun.Spre sud, grupa centrala se termina prin muntii mici Persani, Baraolt si Bodoc, ce patrund digitat in nordul Depresiunii Brasovului, intre cotiturile Oltului.

Grupa nordica (Carpatii Orientali)Grupa nordica cuprinde doua parti, de vest si de est. Partea de vest include una din cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu mica depresiunea Tara Oasului), Gutai si Tibles, bogati in minereuri neferoase (Gutaiul indeosebi), la sud de Muntii Rodnei, ce depasesc 2 300 m inaltime si se prelungesc spre sud cu muntii Suhardului si Bargaului, iar la est, de Muntii Maramuresului, ce trec pe alocuri de 1 900 m( vf.Toroiaga), cu minereuri neferoase.Depresiunea Maramuresului cuprinde inaltimi de 800 m, cu fanete si pomi fructiferi, numai pe vai (viseu, Iza), in locuri mai joase extindandu-se culturilor agricole.Partea de est se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Obcina Mare), ce scad treptat in altitudine spre est. Doua depresiuni insemnate marginesc la sud aceasta grupa: Depresiunea Dornelor pe Bistrita si Depresiunea Campulungului, dincolo de pasul Mestecanis, pe Valea Moldovei. Ele sunt strajuite la sud de doua masive de mare atractie turistica, Giumalaul si Raraul.

Grupa raurilor dobrogene

Cuprinde rauri putine si scurte, cu debite scazute in cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri mici care se varsa in Dunare.Intrucit apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate.

Grupa sudica (Carpatii Orientali)Grupa sudica sau a curburii are vai si culmi cu directie nord-est, sud-vest. Mai cunoscuti sunt: Muntii Vrancei la est, cu varfuri peste 1 700 m, Muntii Buzaului (care includ Penteleul si Siriul), mai la vest Ciucasul, cu varful sau pitoresc la 1 954 m, dincolo de care se intind muntii Baiu.O prispa mai scunda (Muntii Intorsurii) se intinde spre Depresiunea Brasovului. Aceasta depresiune este intinsa, neteda, cultivata agricol, cu multe orase, intre care Brasovul, important nod de cai de comunicatii, dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. In sud-vestul acestei depresiuni sunt Muntii Barsei (Piatra Mare si Postavarul), cu vestita statiune montana Poiana Brasovului la 1 000 m altitudine.

Gugu (Vf.)Varf in Muntii Godeanu 2291 m.

Gurghiu (munti)Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1776 m.

Gutii (munti)Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza alaturi de Muntii Oas si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor vulcanici.Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici ( mai ales cei ai Gutiiului) contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.

GuvidDenumirea unor specii de pesti, de 15-20 cm lungime, cu capul mare, latit si corpul subtiat spre coada.H

HalmeuLocalitate la granita cu Ucraina.

HamsiaPeste marin, de culoare argintie, lung de 10-15 cm.

HarciogulMamifer rozator de circa 30 cm lungime, cu blana pufoasa, roscata, care se hraneste cu cereale pe care le transporta in galerii subterane.

Harghita (munti)Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1800 m.

Hasmasul Mare (munti)Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

Hemicristalin(Despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata.

Hercinic(In sintagma) Orogeneza Hercinica = totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului manifestata din devonian pana in permian, in urma carora s-au format o serie de munti.

HidroamelioratiiTotalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciarecare au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa.

HidrocentralaCentrala hidroelectrica. Centrala de producere a energiei electrice prin transformarea energiei hidraulice in energie electrica.

HistriaCetatea Histria - cetate greaca (ruine) din sec. VII i.Hr.. situata pe malul Lacului Sinoe.

HorstRegiune a scoartei terestre marginita de falii, care a ramas ridicata dupa scufundarea regiunilor vecine.

HorticulturaStiinta agronomica care se ocupa cu studiul cultivarii pomilor, florilor

HuilaCarbune natural compact, negru-stralucitor, cu mare putere calorica, utilizat la fabricarea cocsului, a gazului de iluminat etc.

HumusAmestec de substante organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a unor ciuperci, etc.

I IalomitaIalomita aduna ape din zona montana si subcarpatica (Cricovu Dulce, Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovu Sarat, Sarata), dar traversind Baraganul isi diminueaza debitul pina la Dunare.

IasiOrasul Iasi este cel mai mare oras din Moldova. Are cea mai veche universitate din tara si multe institute de invatamant si cultura. In Iasi s-a pus in functiune prima fabrica de antibiotice din tara si se afla numeroase unitati industriale (metalurgice, constructoare de masini si aparate electronice, producatoare de textile, de produse alimentare s.a.)

IasomiaArbust ornamental, cu flori albe, cu flori albe parfumate, cultivat prin parcuri si gradini.

Iaz1. lac artificial format prin stavilirea sau abaterea unui curs de apa relativ mic si cu panta redusa.2. Lac mic natural format in albia unui rau in spatele unui mic baraj de aluvionare, sau datorita surparii malurilor.

IepureleMamifer rozator cu blana cenusie-bruna, cu urechi lungi si cu picioarele dinapoi mai lungi decat cele dinainte, vanat pentru carne si blana.

IeruncaPasare putin mai mare decat o cioara, cu pene ruginii patate cu alb si negru si cu un mot pe cap.

Iezer (munti)Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras -2462 m.

IluviereDepunerea particulelor translocate, in suspensie sau in solutie, dintr-un orizont (de regula superior) al solului in altul (de regula inferior).

InPlanta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albaste sau albe, care au numeroase utilizari.

Induastria de medicamenteRamura a industriei chimice care se ocupa de fabricarea de medicamente.

Industria aeronautica1. Aeronautica - Stiinta si tehnica construirii de aeronave.2. Tehnica navigatiei aeriene.3. Ramura a industriei care se ocupa cu construirea aeronavelor si cu problemele navigatiei aeriene.

Industria celulozei si hartieiRamura a industriei chimice care se ocupa cu producerea celulozei si hartiei.

Industria cheresteleiRamura a industriei chimice care se ocupa cu producerea cherestelei.

Industria chimicaRamura a industriei care cuprinde:- industria produselor clorosodice si a acidului sulfuric;- industria petrochimiei;- industria celulozei si a hartiei;- industria de produse farmaceutice si cosmetice;- alte ramuri: coloranti, vopsele, lacuri, tananti vegetali, cleiuri animale si gelatina.

Industria colorantilor si a vopselelorRamura a industriei chimice care se ocupa de producerea colorantilor si a vopselelor.

Industria constructoare de masiniRamura a industriei metalurgice care se ocupa cu constructia masinilor pentru diverse necesitati: industriale, umane.

Industria de prelucrare a lemnuluiRamura a industriei care cuprinde:- industria cherestelei;- industria de furnire, placaje, placi aglomerate si fibrolemnoase;- industria mobilei.

Industria de tractoare si masini agricoleRamura a industriei constructoare de masini avand ca obiect fabricarea de tractoare si masini agricole.

Industria energeticaRamura a industriei care se ocupa de producerea energiei electrice.Combustibilii minerali (petrol, carbuni si gaze naturale), forta apelor curgatoare si alte surse oferite de natura (energia solara, a vantului, a apelor geotermale si nucleara ) alcatuiesc sursele primare de energie, cu ajutorul carora se produce energia electrica, considerata ca o ramura de baza a economiei nationale.Are ca ramuri: Combustibilii minerali Industria energiei electrice si termice Noi surse de energie

Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgiaMateriile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier.Cele mai mari .antitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc, din estul muntilor Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier in Muntii Dognecei, la Lueta in muntii Harghita si la Baisoara in judetul Cluj.In urma unor cercetari geologice au fost descoperite noi zacaminte de minereuri de fier.Cu toate acestea, rezervele nationale sunt insuficiente fiind nevoiti sa importam cantitati insemnate.La fabricarea fontelor si a otelurilor speciale, de calitate superioara, in siderurgie se mai foloseste manganul, vanadiul, cromul etc.Dintre acestea, tara noastra dispune de rezerve mai insemnate de mangan. Cele mai mari exploatari se gasesc in apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni, Saru Dornei), in judetul Suceava.In afara de minereuri, siderurgia mai utilizeaza combustibili, necesari la topirea minereurilor.Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila.Productia noastra de cocs metalurgic, realizata din huila provenita din bazinul Petrosani, este insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale si de aceea se importa in mare parte.Principalele centre siderurgice cu furnale sunt: Galati, Hunedoara, Calan, Resita si Vlahita.La Galati se afla cel mai mare combinat din tara, dispunand de furnale de mare capacitate, otelarii, o uzina cocsochimica, un laminor pentru tabla groasa, necesara constructiei de nave, precum si alte instalatii moderne.Combinatul foloseste minereu de fier si cocs din import, aduse pe mare si pe Dunare.La combinatul siderurgic de la Hunedoara sunt in functiune furnale, otelarii si laminoare, o fabrica de aglomarare a minereurilor, o statie de granulare a zgurii de furnal, o uzina cocsochimica si o termocentrala. Combinatul se aprovizioneaza cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si partial din import.Calan, langa Hunedoara, produce fonta de turnatorie de buna calitate. Are si uzina de semicocs, care utilizeaza huila din estul depresiunii Petrosani, slab cocsificabila.Combinatul siderurgic Resita produce fonta, oteluri de calitate superioara si laminate. Aici se afla si o uzina de cocs, care functioneaza pe baza carbunelui de la Anina.Intre cele doua razboaie mondiale, Resita devenise cel mai insemnat centru metalurgic al tarii. Minereurile de fier provin din minele de la Ocna de Fier din apropiere, dar mai ales din import.Intreprinderea Vlahita (judetul Harghita) are furnale mici care prelucreaza minereul de la Lueta , producand fonta de turnatorie.Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca la Otelu Rosu se realizeaza otel si laminate, pe baza fontelor provenite de la Hunedoara.In afara acestora, mai amintim intreprinderea de la Campia Turzii, care fabrica oteluri superioare si sarma, cea metalurgica de la Tulcea, care produce feroaliaje.Pentru tevi, mai importante sunt intreprinderile de la Bucuresti si Roman, cea din urma fiind una dintre cele mai mari din tara.Alte intreprinderi metalurgice sunt la Iasi, care produce tevi de otel, la Buzau producatoare de sarma, la Targoviste, specializata in productia de oteluri aliate si inalt aliate si la Calarasi, unde se afla un mare combinat.

Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasaAceasta ramura produce metale cu intrebuintari industriale diferite; unele, ca aluminiul (usor si rezistent), pot inlocui otelul, altele, cum este cuprul, au insusiri deosebite de conductibilitate electrica.In ceea ce priveste volumul rezervelor, cele de aluminiu acopera numai o parte din necesar.Pentru altele, cum sunt cuprul, plumbul si zincul, rezervele sunt mai putin limitate.Luand in considerare tipul metalelor, proprietatile lor fizice si modul de utilizare, acestea se impart in:- metale colorate (cuprul, plumbul, zincul si aluminiul):- metale auro-argintifere;- metale rare, din care fac parte molibdenul, wolframul, antimoniul (stibiul), nichelul, cobaltul, uraniul, mercurul etc.Metalele colorate. Cuprul, plumbul si zincul se gasesc sub forma minereurilor complexe la poalele muntilor Gutai, in imprejurimile orasului Baia Mare si se extrag in minele de la Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Nistru si la Baia Borsa, in depresiunea Maramures.Zacaminte cuprifere se exploateaza la Toroiaga, in judetul Maramures, la Lesu Ursului, Crucea si Fundu Moldovei, in judetul Suceava, la Balan, in judetul Harghita, Baita si Deva, in judesul Hunedoara, si la mina Altan-Tepe, in judetul Tulcea.Intre exploatarile mai noi sunt cele de la Moldova Noua si Sasca Montana, in judetul Caras-Severin, si cele de la Rosia-Poieni, in judetul Alba.Extractia industriala si prelucrarea metalului se fac printr-un proces tehnologic complex, la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni.Plumbul se extrage din aceleasi minereuri complexe de la poalele muntilor Gutai, iar metalul se obtine prin topire la Baia Mare. Alte centre de extractie sunt Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic.Plumbul este folosit la fabricarea camerelor de plumb (rezistand la atacul acidului sulfuric), a tevilor pentru apa potabila, in tpogirafie, la aliaje cu staniu, antimoniu, etc.Industria plumbului, foarte nociva, necesita masuri deosebite de protectie a muncii.Zincul, folos