, I% V,

'

rlp

'1'04

www.dacoromanica.ro

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFICAL

54042. Mari. Mclionar Geoprqfie.

ROMINIEIO.IIII.........

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMINAFUNDATA LA 15 IUNIE 1875

RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN zo FEBRUARIE 1897

DICTIONAR GEOGRAFIC

ALCATUIT I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETEDE

GEORGE IOAN LAHOVARIPRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,

PRWDINTE AL SOCIETXTH PENTRU INVXTATURA POPORULUI ROMIN,SECRETAR GENERAL AL SOCIETXTII GEOGRAFICE ROANE

1

GENERAL C. I. BRATIANUSUB-EF AL STATULUI MAJOR GENERAL,

DIRECTOR

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

MARELE

AL

ROMNIEI

VOLUMUL I.,,,,,J,....W...

BUCURETISTAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR-. BERZEI, 59

1898.

GRIGORE G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMTNE,

PROFESOR UN1VERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

www.dacoromanica.ro

MaiestatiI Sale

CAROL I, REGE AL ROMINIEI

Homa2iiit de cel n2a1 adinc respeck

i eterna tecunoscinta.

www.dacoromanica.ro

PRE-CUVINTAREeCitutatu-nT-au a p1in4 pmvila i invattura lut

Platon, case poruncSe : Non sama naif, sed etPatria et amieis vivendum. Adecii : 1111 mimapentru folosul t'ostra, ce ti pentru a Patriil ceva

slujim, polla prriatinilor jo s a l'Asa, sl nune

eantemyr.

onumentala opera, al careia prita lrolum vede acum lumina tiparuluT,este rodul staruintelor statornice i migaloase ale SocietatiI Geografice

Romine, in timp mal bine de 15 anl de zile.In paginele imediat urmatoare, cititorul va putea alfa istoricul luerariT futre-

prinse, diferitele incercrl fcute, multele greutag intimpinate, precurn si planulsi dispositiunea operel impreuna cu nutaele modestilor el colaboratorl.

Nu unul, nu doul orl ece, ci treIzed sunt aceia, cae maT mult de dragostealucruluI Imbolditl, de cat atrasI de niste mieI i neinsemnate premil banestI,inchinat munca si stradaniele- lor, spre a inzestra fie-care judet al taril cu dictio-t'Ami sa1 geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinta lucrareaComisiuneI de redactie a Illarelut Dictianar Geografie al Bominiel.

Misiunea, asa de bine usurata, a acesteI Comisiunl a fost mal mult de acontopi si prelucra bite ordine strict alfabetica dupa un plan uniform, dictio-narele geografice partiale, adfiogInd, prescurtind, eliminind si indreptind, acolounde s'a gasit de trebuinta. Ea s'a silit, pe eit a putut, sa tnlature urmarile firestIale unel colaboratiunI asa diferite In timp i'In persoane, si sa remedieze la lip-sele inevitabile ce decurg din colaboratiunea mal minora la una si aceiasT lucrare :lipse, intre carl cea mal de eapetenie este unitatea de conceptiune si de executiune.

Comisiunea este departe de a-g face vf iluziune. Ea stie, ca nutnal simplabunavoitita nu e de ajuns, spre a crea o linee opera; ea serierea de fata are tuve-derate lacune, erorl, nepotriveli de date si de stil s'ar fi putut da tablourI Sta-tistice mal complete, stiinte mal sincronisticef s'ar fi putut adaoga planurile ora-

www.dacoromanica.ro

VIII

selor maT insem.nate ; s'ar fi putut indica prin charta directiunile si curentele rim-rilor, situatiunea geografica. a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publicatiu-nea cu peizajele frumoase ale natureT, cu monumentele publice, tipurile populare,resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea d'intlit ea sa lerecunoasca ; dar tot inteo vreme ea este incredintata, ea are in parte-1 pe tog bar-batif seriosT, earl stit cu ce greut4T se poate duce la capat o lucrare de acestfel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de Indus,si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor difi-cultatl Inca pe nedeplin invinse.

Pentru asemenea lucrarI enciclopedice, ce ail de scop ca sa presinte la unmoment dat imagina villa si reala a fortelor unel tall in toate ale eI manifestatiunl,orl-ce traganare aduce, credem, mal multa pagnbil, de cat folos. Este mal bine dea da la lumina cu un minut mal inainte, o opera, fie si mal putin desavirsita, dar re-clamata zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu intentiunea binevoi-toare de a umple lacunele si a rectifica erorileprin editiunT orf suplimente ulterioare,de cit de a astepta anI peste anl, cu speranta de a face ceva mal bun si maldesavirsit, iar la fine sa nu fact nimio. .11fai bine astdii un oti, de cdt Wine un bo,zice proverbul batrinesc. Si chid vedem inceputurile modeste ale unor opereenciclopedice devenite mal apoT celebre, cum sunt lexicoanele unul Rittert Brock-haus oil Meyer, sat. cind comparam micul digionar topografic i statistic (41 Rom&niet, de vr'o 500 paginT in-8, al lur D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 marTvo. lume de cate 1000 paginl in-40, cit are sa ocupe 'Wank Diclionar Geografic, cindmal departe, admiram conditiunile technice de executiune, earl fac onoare vechiulufStabiliment grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandrade opera pornita din initiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obielnuital dictionarelor geografice publicate in alte tart. Pe and acele dictionare se reduomal adesea la o simpla nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comodasi concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice,etnografice. si archeologice ; ea insus este o valoare nu numaT informativa, das si stiin-pea, din care se vor putea adapa tot hate vreme : istoricul si geogTaful, politiculs'i economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative,In scurt orI-cine ar voi, ca sa stie sat ca sa Invete ceva asupra trecutulul s'i pre-sintelul PatrieT Romine.

Si fiind ca vorbim de insemnatatea MareluY Dicionar,dac6 n.'ar fi de easimpla nomenclatura topica, care pentru prima ()al% se da aci in chip asa de com-plet, continand aproape 30000 numirT, si totug istoria, ca si filologia, ca sietnografia ar avea de gasit inteinsa comoara cea mal pretioasa de materiale nece-sare in deslegarea atator probleme.

Se stie ea aceste numirT topiee alciltuese livreaua teritoriuba, ca gurile carT le-at

www.dacoromanica.ro

aceasta pirga modesta, nas3ut'a', i crescuta sub nobila i binefacatoarea impulsiunea Aceluia, care n.0 este numaT Augustul urzitor si generosul protector al Institu-tiunel noastre, dar este Intemeietorul Regatulut .Romfnilor. El este Acela care, prin bate-lepciunea-I batraneasca i prin curagiu-I barbatesc, ne-a 'nvatat maT bine a cunoasteceea-ce poate patria noastra, pentru ca s tim ceea-ce (Masa este; si cunoscindmal bine ceea-ce dinsa este, s'o iubim mal mult i sa ne silini a fi si mal vrednicTsi de EL si de dinsa.

1 .Martie 1898.

Ixgrait pentru inttiasl-clata a arautit de mult, fara s5, laso alte urme despre exi-stenta lor de al pe ele : batrine numirT de rfurf i pirae, de val, piscurT si muntl,dealurI i campil, de sate si orase, numirl carT traes neintrerupt In graiul natiu-nel i sunt ab:tea marturil despre popoarele ce ail trecut "In curs de veacurl prinvalea Dunaril si Carpag. Si cum, apa trece petrele rdmIn, multe din ele staA inca ne-Intelese, ca si tainita din .care luat obarsia.

In orT-ce caz, si pentru orl-ce alternativa, Marele Dictionar Geografic al Rominiel,urmat poate mal tirzitl. de volume suplimentare, de tabele statistice rezum.ativede un atlas geografic, va servi drept baza temeInica pentru orl-si-ce lucrare in viitor.

Cu asa incredintare Comisiunea, In numele Societatil Geografice Rol-111m,cere voie si se 'ncumeta ca s Inehine cu adiic i nemarginita recunostinta,

c.534/e

64042. Mareta Mci tonal. Geografic. II

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Istoricul 4MareluT Dictionar geografic este insusY istoricul SocietAtir note geografice.In anul 1875, Iunie 15, o noul Societate si-a vdzut fiinta tn tiara noastrA tarA. In aceastA ,zi

Mria Sa Domnitorul Carol, a pus bazele i a. inaugurat n fata unta numr de fruntasla ZiT, profetorT,oamenI de stiintA, etc. constituirea, Societtifit geografice romine.

lat.& imprejurarile in earl s'a nscut Societatea noastrA geograficA Era in ajunul deschiderel unutcongres geografic international la Paris, si urma ca Rominia sa profite de buna-vointa initiatoriloracestul congres, care ne invita a lua parte si nol la 'dinsul si a ne face cunoscutl

Mria Sa Domnitorul tinea foarte mult ea s participe si Rominia la acel congres international.Dorinta MArier Sale, in imprejurArile de atuncr avea o insemnAtate politicA deosebitA ; Alteta Sa RegalAyoia sl aduc, o noul contributie la idealul general. independenta tgreT. Tinea Domnitorul Carol, nuactul participArd in concertul stlintific international sa fac ca Europa sl-si indrepte privirile-T genetoaseasupra Rominier.

prin d. Titu Maiorescu, pe atuncr ministru de culte si instructie publicA, MAria Sa Domnitorulprovoca o adunare pregAtitoare, la care fur invitati a lua parte mal multT bArbatT insemnatT si cu dorul de tara.

D. Maiorescu comunica acester adunArl cestionarul supus congresulur international de cAtreSocietatea geograficA din Paris $ o invitl a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominierla Expositia internationall a CongresuluT geografic de la Paris, Din nenorocire, timpul, care ne des-paria de de epoca fixatA pentru deschiderea congresulta, era prea scurt si s'a v'zut cA era imposibil a seaduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrA la expositiunea geograficA s. se poatA facecu succes, in mod complet i demn.

Dacl nu puteam lua de astA datl parte la Congresul i Expositia geografic internationalA dinParis, Maria Sa Domnitorul a fost de pArerea, cA trebuia cel putin a ne pregAti pentru viitor ; aceastAidee a fost primitA cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geo-graficA permanentl, care s lucreze pentru respindirea stiintelor geografice in tara i sl caute a face taramal mult cunoscutA in strAiratate. Se alese o comisiune care sA elaboreze un proect de statute ; proectulpropus deonor. d. Prof. V. A. UrechiA, fost ministru mal tirzi, s'a discutat in mal multe sedintepregAtitoare ; la 9 Iunie statutele SocietAtef se adoptar definitiv i la 15 Iunie, Maria Sa DomnitorulprezidA India sedintA a SocietAter geografice romine.

Societatea geografic5. se puse pe mcm i incepu activitatea sub cele mal frumoase prevestirI,cad nc sunt mal bine de 23 anT, 4e end ea publicA l3uletinul sag, In care sunt cuprinse atitea studirimportante, mentor% comunicArT, etc. ; s't tine conferinte urmArite de totT cu cel mal mare interes.

www.dacoromanica.ro

XII

Dar lucrarea cea maT Insemnata, datorita iniiative i activitatiT el, este fail indoial elaborareadictionarelor geografice, din care s'a nascut acum Marele Dictionar geografic al Rominiet.

Ina de la inceputul anuluT 1882, conducatoriT Societatei a avut ideea pentru redactarea unuTdictionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga i nedeterminata deatuncf i sinteza Martini Dictionar asa cum se infatiseaza azT, e o mare deosebire.

Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orr-ce intreprindere. Un ches-tionar incomplet de 19 intrebarT redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru incomitetul societater, a fost impArtit prin intermediul ministeruluT de interne in toate comunele din taragin dorinta d'a aduna stiintele cele maT arnanuntite pentru cunostinta tareT noastre.

La aceste intrebArT aveaa sa rAspundA primariT i invatatoril comunelor, Tar cu aceste stlinte so-cietatea avea de end sa proceada la alatuirea unuT Dictionar comunal pe cit se va putea maTcomplet.

Dar in anul urmAtor 1883, dupa ce socretatea, geografic prirdisei gstiinte de la vr'o 2500 comune,d. George I. Lahovary, secretarul general al societateT, recnnoaste in raportul sag anual a gstiinteleprimite sunt departe de a fi complecte, dar spera ca se vor putea complecta maT tirzia cu stiintelestatistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboia, elaborindu-se cuchipul acesta un gDictionar comunal, dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu.

Insuficienta stiintelor provenita din totala lipsA de pregAtire a celor chematr s rAspundA lachestionarul intocmit de .Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sA parasesca lu-crarea inceputa i sa se indrumeze pe alta cale.

In acest scop, in sedinta adunareT generate_ din 23 Februarie 1884, prea mult stimatul nostruVice-Presedinte, d. General Gh. iVlanu, al aruT nume Il gasim in tot-d'auna in fruntea misarilor culturaleserioase i cu resultate practice pentru tara, dintr'o impulsiune generoasa i laudabila dorinta de a vedeapropasind cunostintele geografice ale patrier, a instituit un premia de 7 000 leT pentru cea bunaprelucrare a unuT Dictionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notite istorice,statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numeluT lor, etc.

Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-ni!: Grig. Lahovary, acttialmente presedinte la maltaCurte de casatie, d. Anghel Dernetresctr i raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urma-torul prospect continind conditiunile si detaliurile acesteT lucrar!; acest prospect 11 reproducem in extenso,de oare-ce a servit de baza tuturor dictionarelor gepgrafice ce s'ati intocmit de atund incoace:

Acest Dictionar va coprinde descrierea judetuluT, plilor, (ocoalelor, plaiurilor),comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, atunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor,lacurilor, instne/or, muntilor, dealurilor, sesurilor i apelor minerale.

Descrierea judetelor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia,hotarele (naturale saa artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, muntif i riurile, productiaagricola, industriale si comerciale, a ailor de comunicatie, impartirea administrativa, judiciara,militara si bisericeasa, precum i centrurile cele maT populate si mal productive.

La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sad catun) se va da :Numele actual obicfnuit si oficial (in transcrierea foneticA) precum I numele ce

l'a mal avut In vechime.Situatia naturala, fixindu-se pe riurl i muntT, precum altitudinea for d'asupra

niveluluT mAriT, pe cit va fi posibil.Populatia i etnografia (atit pe comune, eft $i pe sate si catune, dindu-se numarul

contribuabililor, a familiilor si a sufletelor).Producerea agricola, industria/a si comerciall. Numarul vitelor pe comune, sate

$i cAtune.Aratarea institutelor de culturA, de bine-facere, a fabricelor precum si a monu-

mentelor celor mal insemnate. Numarul bisericilor si a deserventilor, precum si h. scoaleIor custatistica

Istoricul comuner, aratindu-se evenimentele cele maT insemnate in istoria tarn carTs'ail petrecut inteinsa.

www.dacoromanica.ro

Pentru elaborarea acestuT dictionar s'a dat raga.z concursurilor timp de un an, adica pana laAprilie 1885.

Paralel cu initiativa d-lur general Manu, el George Lahovary anunta in raportul sat' care adunareagenerala din IO Februarie 1885 ca se lucreaza la un dictionar geografic i istoric al Rominier.

In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe linga Buletinele SocietatiT din 1886 si 1887 sub titlu deMaterial adunat etc. primele mustre spre a servi la facerea unuT mare dictionar geografie al RominieT.

La 1 Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generaluluT Manu, nepresentindu-se nicro lucrare pentru premiul de moo leT, coneursul s'a mar prelungit inc pentru un ani Cu speranta, ca celputin in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesantii.. Ami-narea lima n'a avut resultatul dorit, cacT nicT de asta-data nu a sosit vre-o lucrare ; atunct comitetul con-'siderind greutatile unuT dictionar al intregeT tail, a redus, in tntelegere cu donatorul, la data judWlucrarea pusa la concurs, instituind doua premiurl de cite 500 leT Le-care, pentru cea maT buna prelu-crare a until dictionar geografic, topografic si statistic a cite un judet din Rominia ; i S'a pus la concursjudetele Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dictionare se dete un termen pana la r Aprilie 1886,end iardsY nu s'a presentat' nimenT s concureze. La 14 Maiii insa" acelasT an, d. P. Condrea, institutorin oralul Birlad si membru activ al Societilter geografice, &finite a lucrare intitulata : Dictionarul gea-grafic al judetuluT Tutova $i insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unuldin judetele puse la concurs, totust a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacT a crezut ca ono-rabilul donator nu a avut o predilectiune anumitA pentru acele judete. Comitetut a decis atuncT ca sase publice un noti concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concurentilor alegerea judetuluTce vor voi sa studieze i instituind iarasT 2 premiT de cite 5oo leT fie-care.

Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cad la termenul fixat, biroul societateT aprimit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc.

In seara de I Februarie x887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuner,dete cetire plenuluT societate rezultatele cercetarilor, inteun lung si minutios raport, asupra patfumanuscrise , cuprinzind dictionarele geografice ale judetelor Dorohoiti, Tecuciti, Dimbovita i Tutova.

Raportorul recunoscind ca de $i treT din patru lucraff ati merite egale, totusT n vedere ca nusunt de cit doua premiurr, propunt :

A se acorda premiul I de 500 leT autoruluT DictionaruluT judetuluf TutoVa; a se acorda premiulII de 500 lef autoruluT dictionaruluT judetuluT Dimbovita; a se tipari cu spesele societater elaboratul judetulurDorohoiti, dindu-se autoruluT acestur dictionar un numar de exemplare tiparite, care O. reprezinte celputin jumatatea valoareT unuf premiti.

Desigilindu-se apoT plicurile cu numele autorilar se proclama ca premiar: I) d. Petru Condrearevisor scolar, II) Dim. Condurateanu, directorul scold. primare No. 2 din Tirgovistei III) Nicu-Filipescu-Dubati din Iasi%

Inceputul data fAcut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale bund, mare si frumoasa, maTcu seama avind sprijinul maT multor barbatT luminatT i insufletitT de patriotismul cel maT cald.

D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, trite scrisoare ce o adreseaza societateT geografice,ofera suma de una mie ler pentru urmarirea lucrareT Dictionarului Geografic acordindu-se premiT pentrucele maI bune lucrar?, privitoare la doua sat1 treI judete, ce se vor maT prezenta in viitor la concurs.

Tot in sedinta de la 3 Februarie 1887, D-1 avocat Ion Fdtu declara ca si d-sa doneazd societatefsuma de leT cincT sute in aceleasT conditiunf i pentru acelas scop ca d-ni? general Manu i DimitrieSturdza.

Conformindu-se dorinter domnilor donatorT,, biroul societAtei publica un no 0 concurs instituindu-setreT premiI de cite 500 leT fie-care, pentru cel mat bun dictionar geografic, topografic si statistic pentruorl-care judet din Rominia afara de judetele deja premiate.

Conditiunile de amanunt i cuprindere ramin aceleasT, iar termenul kentru depunerea manuscriselorse fixeazd pang la i Decembrie 1887.

In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiti de 500 leT, pentru cel maTbun dictionar geografic daca se va prezenta la concurs asupra judetuluT Romanati.

Concursul a -prins; si de asta data biroul societater a avut multumirea de a primi u lucrar?pentru 9 judete, prezentindu-se pentru 2 judete cite 2 manuscrise.

www.dacoromanica.ro

XIV

Comisiunea insarcinata cu cercetarea elaboratelor pentru premiile Sturdza i Const. Poroineanu,compusa din D-ni! Dr. Baxbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihallescu si Gr. Tocilescu, a supusprim raportorul el, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale.

Cele it manuscrise prezentate cuprindeati dictionarele judetelor Arges, Ialomita, last (2 manuscrise),.Mehedinti, Putna, Prahova (2 raanuscrise), Roman, Romanatl i Tecucid.

Raportul cornisiuner examinatoare, inteun lung raport analitic, recomanda:Pre,miul I Dimitrie Sturdza a se acorda autorulul dictionarului judetulul Arges, care s'a silit a

da societater o lucrare cit mai complecta, mal metodica i mal pretioas asupra judetuluT Arges;Premiul II Dimitrie Sturdza pentru dictionarul IasT, al caxur autor semneaza.: fassiorum ;Pretniul II Const. Poroineanu se va imparti In doua: jumatate se va acorda autoruluT

dictionaruluT judetulul Roman plus i se va da si Ioo exemplare din opera sa tiparita; jar cea-l'altajumatate cu dreptul la acelas sume de exemplare, autorulul dictionarulur jud. R.omanati.

Desigilindu-se plicurile, s'a g,asit in acela al jud. Arges, numele d-ltif George I. Lahovar, secretasulgeneral al societateT. In acelas plic se afla i urmatoarea declaratie a d-lul Lab:wad. Declar c, da.calucrarea mea va fi premiata, renunt la stuna fixata ea premiu spre a se institui Cu dinsa ui no0 premiu,Iii aceleasT conditiuni ca cele precedente. Bucuresti Decembrie 1887.

Prin urinare premiul I de 5oo let s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dictionaruljudetului Arges; premiul II de Soo ler d-lui Const. Chirit.A, revisor acolar pentru dictionaxul judetulutIasi ; preraiul HL de 250 le i d-luT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentrudictionarul judetului Romanati ; i premiul IV de 25o lei d-lut Petru Condrea, autorul dictionarulut jucl.Roman. D. Condrea a mat fost premiat in anul precedent pentru dictionarul judetuluT Tutova.

Pang acuma sunt deja sapte dictionare premiate i tiparite. Insernnat progres, siintr'un timp atitde scurt.

Pentru anul urmator e instituit un not" premia de 500 1cL premiul George I. Lahovari pentrucea mat bun prelucrare a unur dictionar geografic afara de cele 7 judete deja premiate. AceleasT conditunlca in trecut, termenul de prezentare Decembrie 1888.

In sedinta adunarel generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu,numele comisiuneT examinatoare da citire raportului s asupra celor doua lucran ce s'au prezentatla concursul din Ast an, dictionarele judetelor Braila si Vasluiu, conchizind a se acorda premiul d-luT Con st.Chirita, autorul dictionandur Vaslui. Cea-l-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca. d. Chirita, in anulprecedent a fost premiat pentru diet. judetului

Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera i d-sa un premiu de 500 leT pentru judetul Vlasca.In adunarea generala din a. 1890 in urma raportultu d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d.

inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetultu Viasca. Cele-l-alte ,trei elaborate: Braila,Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase.

D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites oferd In sedinta. 2-a a adunarel ,generale din 1890 cite 500leT pentru a se premia: dictionarele judetelor Neamtu i Braila.

Mar de aceste doul premil, pentru anul urmator, a mal ramas si premiul Ion petu de 500lei; de asemenea si d. general G. Manu ofer un no premill de 500 ler pentru dictionarul geografic aljud. Teleorman.

Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din ean 3 pentru judetul Braila, cite 2 pentru judeteleNeamtu i Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judete: Teleorman, Buzau, Falciu, God, Ilfov.

S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dictionarul judetulur Buzaa; premiul IId-luI Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ; premiul d-luT Const. I. Gheorghill, profesor, pentrujudetul Neamtu; premiul IV (ex aequo) sqo ler, a se imparti 'hare d-nir: Iulian Delescu, Basil pimitrescusi N. T. Vilcu, autoriT dictionarelor judetulur Braila.

De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 leT carecompensa d-lor : Constantin Chirita (lasT) pentru dictionarul judetului Falchi; col. Vasilia-Nasturel pentrujudetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov ; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti.

M. S. Regele ordon ea din -caseta proprie, sa se tipareasca in &la mil exemplare dictionaruljudetulut Buzatt, lar A. S. Regala Printul Ferdinand, institue un premiii de woo leT pentru judetul

www.dacoromanica.ro

XV

Baca. Ast-fel Societatea geografica merge cu pag marl spre scopul ce urmareste. Pana acum suntpremiate si tiparite 19 dictionare de judet.

Pentru 1892 societatea publica urmatoarele 6 concursurl:Premiul I Principele Ferdinand (moo lel) pentru dictionarul judetuluT amintit ;Premiul Mihail Bals (500 leT) pentru dictionarul judetuluT TecuciPremiile Dacia Rominia cite 5o0 lei ;Premiul Clubul Regal de 500 lei;Premiul Maior Mares de 5 oo lei ;Premiul Solomon Halfon de 500 leT.S'at prezentat 4 manuscrise pentru judetul Bacati si cite unul pentru judetele: Muscel, Covurluiu,

Botosani i Prahova. Comisiunea examinatoare a gasit bune si a premiat urmatoarele dictionare :Judetul Bacati, de d-na Hortensia Racovita; judetul Muscel de d-nul C. Alexandrescu ; judetul

Covurluiti de d-nul Moise Pacu i judetul Botosani de d-niT V. I. Nadejde si I. Titu. Cele-l-alte manuscriseComisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte.

M. S. Regele cu malta-I solicititudine pentru societatea geografica., institue pentru anul 1893 doulpremiT de cite r000 leT pentru cea mar bung. lucrare asupra judetelor Putna i Suceava; si tot ast-fel faceA. S. Regall Principele Ferdinand, pentru judetul Dolj.

Exemplele aceste frumoase venite de sus, gasesc imitatorT printre membrir eliter noastre inte-lectuale, i manifestarT de cald patriotism Intimpina Societatea geografica pretutindenT. D. Al. N. Lahovari,regretatul barbat de stat, propune un premiti de 500 leT pentru cea mal bun lucrare asupra judetuluTnatal al familid Lahovari Maw; d. Tocilescu mar darueste inca 500 lei pentru judetul Constanta,Eminenta Sa Parintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, moo leT pentru judetul Olt ; totasa reposatul Petru Stoicescu, un premiti de I000 lei pentru judetul Prahova.

Pentru anul 1893, sunt publicate 'Inca 5 alte premiT de cite 5 oo leT pentru cele maI bune dic-tionare geografice asupra judetelor Constanta, Ialomita, Tecuciti, Olt, Prahova, Putna, R.-Srat i Tulcea.

Premiul Mihail Bals pentru judetul Tecuciti, ramine de asemenea pentru acest noti concurs,de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicT o lucrare.

In total deer la sfirsitul anuluT 1891 sunt 21 judete cu dictionare i numaT pentru 12 ele lipsesc.In adunarea generall a societateT din 14 Martie 1893, obtin premiI d. Const. Alexandrescu, pentru

judetul Vilcea (500 leT); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru judetul Suceava (woo leT) si d. I.Provianu, institutor din CalarasT pentru judetul Ialomita (500 lei).

Un manuscris care s'a prezintat pentru judetul Constanta se respinge ca defectuos. La cele-l-alte premir nu s'a prezin tat nicT o lucrare, premiile se mentin pentru anul urmator.

Se infiinteaza pentru sesiunea. din 1894, cind Societatea publicA urmatoarele concursurTPremiul Majestatir Sale Regelui , pentru judetul Putna.Premiul Principele Ferdinand, pentru judetul Dolj.Premiul Episcopul Ghenatlie de Arges, pentru judetul Olt.Premiul Petru Stoicescu, pentru judetul Prahova.Premiul Clubul Regal si Grig. Tocilescu (impreunate moo leT), pentru judetul Constanta.In sesiunea aceleTasT adunart d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gradisteanu, deputat,

ofer amindo/ un premiti de woo leT, pentru dictionarul judetuluT R.-Sarat.Ministerul Cultelor i Instructiuner Publice, ofera de asemenea woo let pentru dictionarul

geografic al judetuluT Tulcea.Premiul Bals se mentine pe anul urmator pentru dictionarul judetuluT Tecuci'.In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seama de lucrarile intrate la concurs,

propune :A se contopi cele doua manuscrise prezintate pentru judetul Dolj i a se acorda premiul de

r000 ler d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil i d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea;a se acorda premiul Episcopul de Arges d-lor C. Alexandrescu si G. Sfintescu, pentru

judetul Olt ;a se acorda premiul Mihail Bals de woo leT d-lur Th. Ciuntu, pentru judetul Tecuciti ; si

www.dacoromanica.ro

XVI

a se acorda premiul Ion C. GrAdisteanu si Menelas Ghermani de moo leT, d-lur Gr. G. DAnescu,pentru judetul R.-SArat.

Pentru anul 1895, nu rAnfin de cit numar 4 din 32 judete la concurs si anume : Prahova, Putna,Tulcea si Constanta.

Biroul a primit 3 manuscrise pentru judetul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta.Comisiunea examinatoare prin glasul raportorulur el d. Grig. Tocilescu, propune :A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judetul Prahova de d-soara Paulina Brgescu,

d nir C. Alexandrescu si Ioan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 ler fie-cArur concurent ;a se acorda premiul M. S. RegeluT d-lur Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorir dictionarulur

judetuluT Putna; iar pentru judetul Tulcea si Constanta, singurele ce mar rAmtnea fArA dictionare, a sepublica un noti concurs.

In sedinta din 2 Martie 1896, adunarea generan ascultA raportul comisiuner asupra uniculurelaborat, un voluminos manuscris asupra judetulur Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premiad. Gr. G. DAnescu, autorul OA

In acelas timp pentru a termina si cu dictionarul Constanta singurul judet ce a mar rAmas,plenul societAter decide ca tot d. DAnescu sA fie insArcinat a lucra pang la I Ianuarie 1897 dictionaruljudetulur Constanta, acordindu-i-se un premiti de moo ler pentru aceasta.

In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generall, d. Gr. DInescu se achitA constiincios de sar-cina ce i s'a incredintat, dupl cum se constatA din raportul d-lui Tocilescu.

Iat&-ne deer gata cu dictionarele geografice ale celor 32 de judete ale RominieT .Opera pornit in 1886 e terminatA dupA 12 anT de muncl stAruitoare si neintreruptl.Fie-care judet si-a cApb.tat dictionarul slii; Societatea GeograficA insA nu se opreste aci.

* **

In sedinta adunArir generale din ilia Martie 1896, s a numit o comisiune compusl din d-nirGeorge I. Lahovary, secretarul general al Socieatir, general C. BrAtianu de la Institutul geografic al ar-mate! si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insArcinarea esA facl toate lucrArile pregAtitoare,esi. stabileasa norma cum are a se face contopirea diferltelor dictionare partiale, sl fixeze abreviatileeintrebuintate, sA hotArascI materiile streine, care urmeazA a se elimina din dictionare, in fine, s5. iaetoate mAsurile pregAtitoare pentru a face posibilA inceperea tipAririr marelur Dictionar in anul viltor.

Aceastd comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea eT era insl foarte anevoioas1 si difi-eultAtile se ivirl chiar de la inceput.

Intr'adevAr materialul din care urma a se alcAtui si prelucra marele Dictionar Geografic, eraopera a 30 qi mar bine de autor!, si se intelege cA fie-care din acestr autorT avea limba sa, metoda sa,specialitatea sa, care difereati foarte mult de la unul la altul, cu atit mar mult cu cit din acestr 31 deautorI, flier jumAtate nu erati specialistr, profeson de geografie, iar ce!-raltr eraii amatorr; ast-fel cA fie-care dedea o mar mare important& uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abtindeaz1in detalil istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele art dat o mare importantl pArtir strate-gice si militare ; iar altele aii reprodus legendele, basmele si cintArile, care sunt legate mar de fie-carelocalitate in tara noasta si asa inainte.

Misiunea deer a comisiuniT era foarte gingasA ; ce sl scotT ? Si ce sA pAstrezT ? CAcr toate ariinteresul lor special. Mai ales la nor, unde avem lips1 complectA de serien f speciale, ca dictionare isto-rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dictionar pur si simplu geografic, care s'ar re-duce atuncr la o nomenclaturl de nume geografice, cum este dictionarul reposatulur Frunzescu. La nor,o lucrare ca aceasta, care pentru prima ma se prezint publiculuT sub aceastA forma, trebuie O. aibAun caracter enciclopedic, dacA ne putem exprima ast-fel.

Istoria si geografia nu se puteati deosebi, una se complecteaa prin cea-l'alt, si ce sunt legen-dele de &it o istorie popularA poetizatA de geniul natiunelor ; iar arheologia este istoria scrisA in pieatrA,si la nor pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorier neamu-lui nostru : de aceea cu mare sfiald am forfecat partea istoricA si arheologica a dictionarelor judetelor.

www.dacoromanica.ro

XVII

O altA dificultate si prin urmare o lacura inevitabill in lucrarea de tal, este cestiunea impArtiriladministrative a judetelor.

Lucrarea dictionarelor geografice pe judete a durat vr'o zece, doi-spre-zece anr, si In acest inter-val s'ail succedat 4 legT care ail modificat fie-care intinderea plsilor si plaiurilor tArii. Ast-fel inainte de1882 eraA 164 plds1 0 plaiurT ; la 1882 s'ail redus plA0le in mod provizoria ; la 1887 s'a adoptat oalt1 impArtire, rAmiind in toatl tara 119 p16.0 0 plaiurI ; la 1892, o altA lege inmultqte plsile 0 pla-iurile la 227 ; lar peste 4 anT, la 1896, se revine la impArteala din 1887, adicd la 119 p110 si plaiun. Inasemenea conditiunT este imposibil a se face o exact arltare de plsT, clef pAng. la terminarea tipririidictionarulur, in anul 1900, este posibilA, ba chiar probabill, o noul sub-impArtire a judetelor in plAsi 0plaiuff ; de aceea am adoptat ca norme impArteala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dictionaruljudetelor.

lar in ceca ce privete gruparea satelor 0 cAtunelor in com. rur., schimbarea fiind 0 maI fre-cuentg, am urmat aceias regulA ca si pentru plAst Asemenea am pAstrat denumirile de hectare, fd la' fipogoane, ast-fel cum le-am gAsit in dictionarele partiale, clef pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte multucrarea noastrA si prin urmare s'ar fi intirziat cu atit si tipArirea DictionaruluI general, dac am fi flcut

conversiunea fAlcilor si pogoanelor. in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este maT nemerit a se pAs-tra mAsurile vechI, cu care sunt inc obicInuite populatiile rurale ; iar pentru lucrArr stiintifice, lesne sepoate face conversiunea de care fie-care. Tot pentru aceste motive, am pAstrat diferitele provincializmece se intilnesc in limb5., precum : ias 0 iesturd care la Moldova insemneazg heleftea, lac inic, jar iezd-turd este ceea ce in Muntenia numim jag sali canal derivat dintr'o girlA ; hirtop, plimar, ciardac, pri-val 0 altele, care sunt tntelese astAzI de totT RomtniT. In privinta datelor statistice, ne facem toate re-zervele, 0 este lesne de inteles pentru ce.

InsemnAtatea statisticir nu este incA priceputa la nor, cAcI alt-fel nu putem intelege fluctuatielela care este supusa aceastA institutie, atit de trebuincioas.

De aceea vedem ca trite() zi serviciul se desfiinteazA, 0 in alta se retnfiinteazg ; sau se trece dela un minister la altul, fOr s. fie vre-o ratiune plauzibill pentru aceste perpetue mutatiunI si schimbAn,ast-fel cA, din nenorocire, un serviciti statistic, ast-fel cum este inteles in tArile occidentale, maT cl nuexistA la noI ; 0 datele statistice, ce bine rail s string, pe apucate, de catre vre-un ef de servicitimat zelos, nu pot fi serioase. NoT am cAutat pe cit s'a putut a ne apropia de adevAr, dar este foartecu gred. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluf stat major difer, in proportiunT colosale decele culese 0 publicate de Ministerul de Interne sail de AgriculturA, sub care se aflA Directia statisticA.

In ceca ce priveste ortografia numelor geografice, am mentinut sistemul fonetic, admis si deAcademie. La ceca ce am tinut mar mult, a fost a avea o ortografie uniform, in tot cursul Dictionarulur0 a nu schimba de la o fascicul la alta, ortografia numirilor geografice.

Pentru Dobrogea am aplicat bine inteles aceeag metodA, de 0 poate une-ori ar fi trebuit slscrim alt-fel. SA sperAm el o datA cu aparitia Marelur Dictionar geografic se va introduce atit in cArtiledidactice cit si in actele oficiale, o ortografie simpl, rationald si uniformA 0 cd nu ne vom mal Intilnicu Tirgul-Vester, cu Cmpul-Lung, cu Romnicu-Valcit, cu Batus-han, Buda etc.

CA nu se vor descoperi in aceast lucrare eran, onzisiunt i chiar date eronate, nu putem luaasupra noastrA ; dar cititorul sA fie indulgent i sA se gindeascl la toate greutAtile ce o asemenea com-pulsare 0 compilare prezintl, 0 la imensul material ce a trebuit sA studidm.

De alt-fel orT cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopediT streine, bunA oarA peLarousse, la Grande Encyclopdie, Brockhaus sail Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universalA alur tlyse Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe greelf, cite-odatA imposibile de evitat.

Inainte de a incheia aceastA prefatA, Comisiunea sine a aduce meritate multumirT la totT aceTdomnr si doamne, cad ne-ati venit in ajutor in lucrarea noastrA, trimitindu-ne notite asupra unor gree1I,lacune, sail date eronate din dictionarele partiale, cit i Domnilor Scarlat Cocorescu 0 Mih. Canianu, cadcu mult zel si inteligentA ne-ail ajutat la alctuirea i prelucrarea materialulur AMarelur Dictionar geo-grafic 0 fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice.

840494 Meted. IlictiOriat deogfiViel In

www.dacoromanica.ro

XVIII

acum dupI aproape un sfert de veac de munca rocinicl, cind tn parte s'a realizat unui dinidealurile SocietAter geografice, nu putem de &it s IncheiAm cu cuvintele statorniculuT raportor al co-misiuneT dictionarelor geografice:

Nict odatel ca astd-st existenta politicd a Rominiet, n'a fost mal bine asig-urati i; dar in acelaftqtimp nia odatd nu s'a cerut de la foriele el proprit mat mull; de aceea nu este scop mal nobil, cecSocietatea ,g-eograficti poate acum sd urnareascd, de cit acela de a ne da bilanjul exact al fdrit, de acartita mijloacele sale de tot felul, de a spune pa/riel noastre ceea-ce este, ca sei poatti dinsa inlelege,ri mal bine ceea-ce poate.c.

www.dacoromanica.ro

DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETEAla. AII SERYIT LA ALCXTUIREA

MARELUI DICTIONAR GEOGR AFIC AL ROMINIEI"

I. Arge de d. George loan Lahovari.Bacati de d-na Hortensia Racovitl.Botosanl de d-nii V. C. Nadejde i I. Titu.Brila de d-ni1 I. Delescu, B. Demetreseu-Oprea i N. Yilcu.Buzia de d. B. Iorgulescu.Constanta de d. Gr. G. Danescu.Covurluiti de d. Moise Pacu.Dimbovita de d. Dim. Cdndurii,tianu.DO de cf-rele Ana Cumbary Vi Ataxiaianoil i d-nil Mihail Canianu i AureliiiCandrea.

Dorohoia de d. N. Filipescu-Dub5,11.Filial de d. C. Cbirit.Gorj de d. Col. Vasilit-Ngsturel.Ialomita de d. D. Provian.IasI de d. C. ChiritI.Ilfov de d. C. Alessandrscu,MehedintI de d. N. P. Spineanu.

Muscel .de d. C. Alessandx.dcu.Neamtu de d. C. D. Ghiorghiu.Olt de d-ni.1 C. Alessanclrescu .1 G. Sfin-tescu.

Prahova de d-ra Paulina Bratescu i d-niiC. Alessand.rescu i I. Moruzzi.Putna de d-nif Milmil Canianu i AurelifiCaudrea.R.-Sarat de d. Gr. G. DrmescuRoman de d. P. Condrea.Romanati de d. C. Locusteanu.Suceava de d. Serafim Ionescu.Tecuciil de d. Th, N. Cinutu.Teleorman de d. P. Georgescu.Tulcea de d. Gr. G. Ditnescu.Tutova de d. P. Condrea.Vasluifi de d.. C. Chiritit.VIlcea de d. C. Alessandrescu.Vlasca de d. Antonescu-Remul,

www.dacoromanica.ro

AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE :

Ionescu Serafim D.: Suceava.Iorgulescu B.: BuecliiLahovari George loan: Argef.Locusteanu Const.: Boman*Manoil Maria: Dolj.Moruzzi I.: Prahova.Nidejde V. C.: BotoFanl.Nsturel-Vasiliti, Col.: Gorj.Pacu Moise: Covurluiu.Provianu D.: Ialomila.Racovit Hortensia: Bacaii.Reniu9-Antonescu: Vlaga.Sfintescu G.: Olt.Spineanu N. D.: Mehedinit.Titu I.: Botoani.Vilgu N.; _13rdila,

Alessandrescu C.: Ilfov, Mused, Olt, Prahovaqi rilcea.

Brtescu Paulina: Prahova.Candrea Aurelifi: Dolj Ili Fuina.Canianu Mihail: Dolj i Plana.Chirit Constantin: Falcig, /aft i Vasluig.Ciuntu Th. N.: Tecuciii.Condrea P.: Roman i. Tutova.Conduratianu Dim.: Dimbovifa.Cumbary Ana : Dolj.Dinescu Gr. G.: Constanfa, Himnicu-Sarat i

Tulcea.Delescii lulian : Braila.Demetrescu-Oprea B.: Braila.Filipescu-Dubi N.: Dorohoiii.Georgescu P.: Teleorman.Ohior&-hiti C, D.: Neamiu,

www.dacoromanica.ro

PREMIILE OFERITE PENTRU DICTIONARELE GEOGRAFICE

Majes/atea Sa Regele Carol I . Ler 2000A. S. R. Principle Ferdinand * 2000I. P. S. S. Mitrofiolitul Ghenaa'ie , 1000General G. Manu s rsooGrigore G. Tocilescu * r000Dimitrie A. Sturdza r000Fe/re Stoicescu i wooMinisterul Instructiuner pdlice ) 1000Cluul Regal s mooMih a r000ailBalFGrigore Cozaa'ini i 500Societalea eDacia-Rominias , sooloan Fatu i 500Menelas Ghermani s 500loan C. Grit dz;steanu s sooSolomon Halfon i sooStefan Hefiites s 500George Biz Lahovari s 500Alexandru N. Lahovari i 500Major Mare)s- s 500Constan/in Poroineanu . i 500

Total 18,000 la'

Al. S. Regele a ine volt inca' a tipsiri cu spsele Sale, diclionarele ju-delelor Buzdzi fi Suceava, lar A. S. Principle Moftenitor a platit imfirimareaDiclionarelor jua'efelor Bacda fi Dolj.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE,Alai AU POST CONSULTATE DE AUTORI/ DIFERITELOR DICTIONARE DE JUDETE :

Alessandrescu C. Geografia jud. Mused.Geografia jud. Pima.Geografia jud. Ilfov

Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agri-cultura jud. Iagi, 1884.

Studiu statistic asupra populafiet jud. 141, 1886.Analele Academia Borgne.Antinescu Zaharia, Pharul.Antonescu-Remu, Podul peste Duntire gi por-

tul Constanta.Apostolescu Dr. Isvoarele minerale sulfurbse de

la Strunga.Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Costa

(Neamfu).Archiva gtiintificti gi literara, din Iagt.Aricescu C. D. Istoria Revoluget de la 1821.

Istoria Cimpulungului.Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominia, IaI, 1867.Ancrescu Al. Teatru de operafittni austro-romtne.Aurelian P. S. Tara noastrti.Babe I. G. Din plaiul Pele.Blcescu Nic. Magazin istoric.

Istoria tut Mihaiii-Viteazul.Bengesco Georges, Alexandre le Bon.Bianu Dr. Higiena oragului Bucuregti.Bilciurescu C. Mtintistirile f i Bisericile din Bo-

minia.Boldescu. Memoriul fi not* istorice despre eco-

lile din Vlagca.Boleac Cesar, Mind stirile inchinate.

Topographie de la .Rountanie, 1852.Studil archeologice asupra Bornattatului CronicaTradastrel.

Brezoianu Th. GPografia Rom:WABrezoianu loan, Vechile instituliuni ale Rominia.

64042. Mantle Dieflanar Goo9m.11o.

Brezoianu Joan, Mantistirile inchinate.Buletinul Minist. Agricult. Comerc. gi Industria.Buletinul Minist. Instructiet Publice.Buletinul Societafii Geogr afice Romine.Buletinul Societtitif de media gi naturaligtt.Calenderu Dr. N. Raport de inspec(ie, 1888.Calimah-Papadopol. Nottla istorica asupra o-

ragului Botogant.Dundrea in literatura gi in traditiune, 1886.Monografia asupra lui qtefan Glteorghita 'PontaScrisori despre Tecucitt.

Convorbiri literare.Cantacuzen Elisei, Haile stalistice despre mo-

giile din Moldova, (gBuciumul vol. I Ili II).Canternir Printul, Descrierea Moldovet.Cantemir Dr. Beiile de la Baltate0.Carmen Sylva, Povegtile Pelegului.Cazaban, inginer, Harta jud. lagi.Chiru Constantin, Canalizarea riurilor.Cobllcescu Gr. Cursul de Geografie al Rominiet.

Diverse chestiuni geologice.Codrescu Th. Uricarul, colectiune de documente.

gBuciumul roman.Noti(e statistice asupra mogiilor din Moldova.

Cogilniceanu Mili. Letopisetile Moldovet.Comneanu, Istoria Terii.Cordea C. V. Conferinie asapra pescuitulttl.Crapelian Ing. Harta jud. Prahova.Creangi. Harta jud. Iagt.Crivat N. Geografia jud. Tecueiu.Dianu Floru. Note asupra instala(lundor de la

Manic.Salinele nomine.

Drighicescu, Major. De la 0 rgova la Marea-Nea-gra gi cbstele Mari de la Varna la Cetatea-Albcl.

IV

www.dacoromanica.ro

XXVI

Drfighici Manolache, Istoria Moldova 1857.Encyclopdie (Grande), Mil Ladmirault.Erbiceanu C. letona Mitropoliei MoldovaFitu Anastasie, Descrierea giintrebuintarea apei

comune gi apelor minerale din Bominia.Fig-uier Louis. La terre et les mers, 1864.Ficinetcu I. V. Geografia jud. Bacau.Filip, ciip. N. Geografia militar asupra OlteniaFotino Dionisie, Istoria Daciei.Frunzescu Dim. Dictionarul Rominia (Diet.

geografic fti statistic).Gegii P. A. Calatoria acestuI misionar ungur

In Moldova la 1836.Ghica loan. Convorbiri economicr, 1880.Gorjan Colonel, Geografia jud. lifov 1 Prahova.Grozivescu, Harta jud. Bomanati (topografica),

1886.Gurit, cipitan A. Masivul Bucegilor.Hasdeu B. P. Istoria critica a Rominie7.

Columna lut Traian.Archiva istoricd a Bominialetona toleran( religioase in Bominia.Cuvinte din bdtrini.

Hue-Fernande, Le parole.Hurmuzache Eud. Colectittne de documente is-

torice.Ianescu, col. George M. Geografia militara a

.Rominiet.Ienescu C. Geografia jud. Prahova.Harlan P. Tesaurul de monumente istorice.Ionnescu G. L (Gion), Rominia In secolul XVII:

sell* geografice.Calatoriile lul Carol XII.

Ionescu Ion, (de la Brad), Descriptia jud. DorohoiuMehedinti.

Ionescu-Cheianu, Geografia jud. FilceaIonescu, cpitan N. Geografia Olteniet.Lahovari George I. Material pentru un dic-

tionar geografic 1886, 1887.Oltul (conferinta).Dictionarul jud. Argeg, 1867.Begatul Bominia statistica comparativa, Bu-

curet1, 1881.Hirtil vechi, publicate In g ConvorbirI literare

anil 1886-1894.Genesa ogtirei rominegti, BueuretI, 1893.

Langeron, Conte de, Mmoires.Larousse P., Dictionnaire Universel.Laurian A. Treb. Magasin istoric.

Istoria Rominilor,Lesviodax, Istoria bisericeasca.Licherdopol I. P. Bucuregtit

Minciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii,Galati., 1886.

Marini V. Disertatiunea istoriei entice.Martian, .Analele statiRtice,anit 1861, 1862 gi 1863.Melchisedec Episc., Cronica Hugilor gi a Epis-

copiaNotite archeologice asupra manastirilor din Ro-

minia.Papismul fi starea actual a bisericei ortocloxe.Notite istorice asupra mandstirilor.LOovenismul.Cronica .Romanului gi a Episcopia

Mihilescu N.Mihilescu St.

blic i primar.Mihalcea I. C.

din jud. Ilfov.Mumuianu, Geografia jud.Musceleanu Preotul Gr. Monumente i inscrip-

tiuni istorice din Bominia de peste Milcov, Bu-curegti, 1863.

Nicolau Lazir. Ilempatph rtig Bkmxtu, 1879.Ndejde V. C. Geografia jud. Bologani.

Harta jud. Botogani.Notice sur la Boumanie, publicata do comisiunea

romaul la expozitia universala din Paris, la1867.

Obdnare, La Boumaine conomique.Odobescu A I. tra580 Ittyrreavb.

Serien literaregtiintifice.Antichitatile jud. Bomanalt, din Analele Acade-

mid, 1886.Palla de G. Statistica invIgainintului rimar Ur-

ban gi rural.Pallade V. Statistica invatamintuluf public.Parteni, Harta BominiaPaul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria facuta

In Moldova de patriarchal Macarie din Antio-hia, descrist In limba araba.

Petrescu D. Geografia jud. Muscel.Petrescu D. I. Buchetul.Poni P. Apa minerala de la Manastirea Neamtu.

Analizarea apelor de la Piatra, de la Tazlatde la Oglinzi.

Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud.Vilcea.

Predescu Dr. St. Apele minerale de la Coact.Pumnul Arune, Leptuariu .Rominese, (t. I. rt.

111.1V).Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau.

aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelorminerale din jud. Neamtu.

Geografia jud. Ilfov.C. Statistica invatamintului pu-

Statistica invatamintulut rural

www.dacoromanica.ro

SAghinescu V., institutor, Geografia fi hartajud. Fcilciu.

incai, Cronica Rominilor.Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane

rurale din Begatul Rominiet, otat In e-dintele de la 8 i 9 Decembre 1888, Bu-curet1.

Sion G. Istoria politica fi geograficei a f aril.oimescu I. N. Istoria Rominilor din amindoucl

Daciile.Istoria Romina.

Soutzo, Prince N. Notions statistiques sur laMoldavie (Iassy, 1849).

Stefnescu Gr. Geologia.Sturdza D. A. Explorapuni arheologice in Ro-

manati.Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien

1796.Tocilescu Gr. G. Istoria _Rominilor.

Dacia inainte de Romani.Brazda lur Novac, conferintg. tinutti, la Societatea

geograficl.Baporturi asupra citor-va mancIstiri, schituri fi

biserici din tara'.Revista pentru istorie, archeologie fi filologie.Cursul de istorie fi epigrafie la facultatea de

litere i filosofie, (Bucuret-1).Urechie V. A. Operile lui Miron Costin.

Istoria Rominilor.Istoria fcoalelor.Studiu istoric asupra Romanatului fi bisericilor

din acest judet.Vicrescu T. C. Luptele Rominilor in resbelul

din 1877-78.Varlam Lates, Arh., Schitul Durtit. i Muntele

Ceahlau.Xenopol A. D. Istoria Rominilor, in 6 volume.

Diverse

Anaforaua din 1794 asupra intinderei tirguluimofiei Botofani, ce se aflei in original in arhivaprimariei de Botofani.

Calendarul pentru Romini, 1853.Condica Episcopiei Buzeiu.Condica manastirei Banu i a altor manastiri.Corpus inscriptionum latinarum.Curierul financiar, 1889.Datele stafiunilor meteorologice Comindarefti fi

Dictionnaire gnral de biographie et d'histoire, Pa-ris, 1866.

XXVII

i/ente cronici straine.Expunerea situatiunei jud. Vlafca, pe 1888.Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal multi

invatatoff.Geografia tara, de Genilie, 1838.Geografiile D-lor Gorjan, Mihaescu, Nitulescu, Ale-

xandresou i D-rei Dimbeanu.Hrisoave 6 acte de proprietate vazute pe la mofnent.Incercari critica asupra invaTdmintulut, 1887.Indicator al com. urb. fi rur. din regatul Bominiel.Ispisoace vechi de pe la proprietari.Legea pentru organizarea -autoritatilor adminis-

trative.Monitorul Oficial pe 10 anI in urma.Recensimintele anilor 1885-1890.

ecensimintul copiilor in vrrtsta de coalti, din jud.Prahova ; lucrare special& de D. FrddricDam.

Tabelele de rechizitii.Tabelele indicind distantele hilometrice de la o

comuna la alta inauntrul fie-carut jud. al taraTrompeta Carpatilor, 1671.

HArti :

Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnical jud. Bacau).

Harta generala a Dunarei de la Bratla la Su-lina, lucratl de comisia Dunarean& la 1887.

Harta geologicil a tarii, ce se public1 acum..(Foilerelative la Romanati).

Harta instructier publice, publicatii de Ministerulde Instructie, 1887.

Harta Moldovei, lucratg, de statul-major.Harta Rominief, de Filipescu-Dub.u.Hartile Statului-major Austriac.Harta Pirii-Rominefti,lucratd de Statul-inajor ru-

sesc, la 1833.Harta vamalcl, lucrad de D. Gr. P. OlAnescu,

directorul vmilor din Ministerul de Finance,1889.

Harta viticola f i filoxerica, lucratit de serv. fi-loxeric din Ministerul de DomeniI, la 1888.

Informatiuni de la autoritti:Arhiva protopopiel din Muscel.Arhiva Revizoratului, Dimbovita-Muscel.Budgetul casal comunale al urbei Giurgiu, 1883.Budgetul Eforiet Spitalelor civile, pe ultimil anI.Budgetele fi expunerea situatiunei orafulut Caracal.Budgetul veniturilor fi cheltuelilor jud. Vlafca, 1888.

www.dacoromanica.ro

XX VIII

Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumutatilordin judet pe 1888.

Directia regid tutunurilor : lista pe comune denumrul cultivatorilor i productia pe intreguljudet, pe 1888.

Informaflunt diverse de la Prefectura, de la Ca-sierie, comitetul permanent, revizorat colar,regiment, tribunal, protopopie, credit agricol,primArie.

Ministerul culletor i instructiund publice : lista deelevI ce at urmat in fie-care coala rumia incursul anului 1888 i ci trebue dup legesa, urmeze Cu matare de felul coaleI i sta-rea ei.

Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padu-rilor Statuhu din fe-care comuna din acestjudet (V1aca).

Pcklurile particulare supuse regimulul silvic.Ministerul de interne : Indicatorul cel mal nou de

comune, coniribuabil 1i buclgete din bate judetele.Regatulut Rominiel.

Mifcarea populatiunit tarit pe anul 1880.Osebite cercetarl locale i culese prin inva-

tatorl.Protopopia din YlaFca : lista micarii populatia

pentru fie-care biserica din fe-care comuna, peanul 1888.

liegimentul al Y-lea de dorobantt din Giurgiu, listacomunelor cu numarul soldatilor din fe-carecomuna.

Serviciul filoxeric din Ministerul Domeniilor : listade suprafata viilor ce exista in fe-care comuna.

Veniturile i clieltuelile, lnate dupa budgetele co-munelor.

R ap orturl :

Raportul ComisiuniI Sf. Sinod 1889.Raport general asupra pelagra 1888 (11aca).Raport general asupra starii serv. sanitar 1878.Raporturi economice ale legatiunilor i consula-

telor, 1888.Raporturi trimise de autmitatile diskictelor di-

feritelor departamente : relative la populati-une, la serviciul sanitar, la armata, la culte

instructiuue, la economia rural& a comunelor,la productiune, la justitie, la drumurl, la dis-tantele kilometrice dintre comune i la budgete,

Reviste :

Albina Romineasca, (1844).Asachi.Biserica, ortodoxa.Buciumul PietretBuciumul romin.Contimpuranul.Convorbiri Literare.Curierul romn, pe anii 1836 1848.Foaia Rominismul.Foaia tiintifica literam.Vestitorul.Zimbrul, (1855).

Statisti ce:

Statistic:), Prefectura Buzau.Statistica bisericeasca Biserica ortodoxa Ro-

mina .Statistica judiciara, a Rominia pe 1885-1888.Statisticele oficia1e agricole de la 1859-1893.Statisticele oficiale, publicate de la 1859 1892.Statistica populatiunii vitelor date de catre

Comitetele permanente.Statistica recrutarii contingentului 1888.Statisticele voalelor pe diferitiStatistica coa,lelor rurale 1 urbano pe 1885 86.Statistica coalelor i populatiuniI colare din can-

celarla revizoratului pe 1890.

TablourI:Tablot general al comerciului Rominia pe 1887.Ta,blourile economice de la Camera de Comert

din Botoanr.Tablou de moiile i ecaretele domeniale, 1888.Tablot de moiile sta,tului pendinte de Afluiste-

rul de Domenil.

www.dacoromanica.ro

jud. judetpl plaza sa piafacom. sat o comunacom. rur comuna rural&com., urb comuna urbanacta. catuns. satdr dreaptast . stinga

EstVestNordSud

d. j. de josd. s. de susd. mj. de mijlocsupra. suprafatakil. kilometri

PII.ESCURTRT

hect hectarepad. padure

1311ri

alt altitudinebis bisericasf. sfintulc. f. cale feratabudg budgetven. . veniturIchelt .. cheltuehfam. famililloc. locuitorI

sufletecontrib contribuabilf1. b lef, banfv. a. n. ved acest numov. a. c. ved acest cuvint

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFICAL ROMNIEI

Aaron-Vodknandstire, j ud. IasT,(vezr Aroneanu, s.).

Aaron-Vod, sat, jud. Iasr, (vezrAroneanu, s.).

Abager, phig, jud. Tecuci, iz-voreste din lipa cu acelas nume,curge prin centrul c. r. Valea-Rea si se varsa in partea dreaptaa riulur Berhecia, in raionul a-cester comune.

Abager, ?Vd, situata in mijloculpadurer numita Codri-Vladnicu-lur, proprietatea d-lur Constan-tinidi, in satul Vladnic, c. r.Valea-Rea, jud. Tecuciti.

Abagiu, pisc, c. r. Valeni, pl.Podgoria, jud. Muscel.

Abazoaia,plidure, la i kil. E. des. Maldaresti, pendinte de c. r.Negulesti, jud. TecuciiI.

Abazu, vale, In c. r. Baneasa, cat.jud. Teleorman, incepe

de la cismelele cat.unde este gura el, si se Intindepana in dreptul comunelor Bog-dana i Pirlita, unde este coada eT.

Abdulah, sat, jud. Constanta,pl. Mangalia, catunul comunerOsman-Faca ; este asezat in par-tea septentrionala a p14er sicea meridional a comuner, la5 kil. spre S.-E. de catunul deresedintd, Osman-Faca, pe am-bele malurr ale \raer Abdulah-Deresi, inchis si dominat la V.de dealul Osmancea, lar la 11-s'Ara de dealul Cuan-Deresi-Bair.Are o populatiune de 75 fam.Cu 314 suflete, a cal-0r ocupa-tiune este agricultura si eres-terea vitelor.

Abdulah-Dere, vale, in jud. Con-stanta, pl. Constanta, c. r. Ha-sancea, cat. Mametcea; se des-chide din dealul Musurat, mer-ge spre N.-V., pe litiga dealulCuan-Deresi-Bair, si pe Ruga' mo-vila Suci-Iuk-Berihi ; e taiata decalea comunala Abdulah-Hagi-diiliik ; se deschide in valeaCuan-Dere.

Abdulah-Deresi, vale, in jud.Constanta, plAi1e ConstantaMangalia, pe teritoriul comu-nelor rurale Hasancea, Ostnan-Faca si Musurat i anume pe

acela al catunelor lor Mametcea,Abdulah si Musurat ; se intindedin satul Mametcea i pana. inS. satulur Abdulah, tredind prinsatele Mametcea i Abdulah pela E. satulur Osman-Faca i prin-tre dealurile Cuan-Deresi-Bair,Mametcea i Tekirghiol, trecindpe Ruga satul Abdulah cu 2kil. mar spre rasrit. Este talatade drumurile comunale Abdulah-Mametcea, Hasi-Diiliik-Abdulah

Hasi-Dtiliik-Musurat; este do-minata de virfurile EchitepeIuci-Iuk-Berichi.

Aburaman-Ahmet-Ciflic, tno-fie sall ferina. Vezr Ahmet-Ab-duraman.

Abra du, ruinele uner vechr ce-tatur, situate Ruga satul Bratesti,pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.

Acairac-Bair, a'eal, pl. Baba-dag, jud. Tulcea, pe teritoriulcomuner urbane Babadag ; braz-deaza partea de rasarit a plaser

cea de miaza-zi a comuner;are o directiune de la N.-V. spreS.-E. ; din el isT ia nastere pi-riul Gealtai-Dere, alluent al pi-

54049. Maree Dictionar Geogrqfle. 1

www.dacoromanica.ro

riuluT Slava ; este acoperit inmare parte cu padurT earT apar-tia comuneT Ciamurli-d.-j. ; pela poalele sale apusane trecesoseaua nationala Tulcea-Baba-dag-Constanta, si pe muchiemerge drumul comunal Baba-dag-Ciamurli-d.-j. ; poalele salesunt acoperite de finete $i iz-lazurI.

Acalea, sail Acafic, Aralicifi, os-tren), tn Durare, situat in dreptulcomuneT Desa, pl. ampuluT, jud.Dolj. Are pridure in intindere de63 hect., proprietatea StatuluT.

Acar-Cula, pilla, pl. Isaccea,pe teritoriul comuneT Balabanceasi pe al catunuluT Hancearca, jud.Tulcea. El izvoreste din poaleleorientale ale dealuluT Amzalii, seindreapta spre S., avind o di-rectiune de la N.-V. spre S.-E.,curgind printre dealurile Han-cearca i Amzalti, i brazdtndpartea despre miaza-zi a plaseTcea apusanri a comunef; curgeprin padurT, esind la luminis nu-maT aproape de varsarea sain piriul Taita, (dupd un cursde 4 kil.), la vre-o 800 metrimar sus de comuna Balabancea;malurile sale sunt putin inalte,dar pe alocurea pietroasestincoase.

Acargea, sat, jud. Constanta,pl. Mangalia, catunul comuneTKiragi ; este asezat n partea me-ridional a plaseT i cea centralaa comuneT, la 3 kil. (in liniedreapta), sail 6 kil. (pe drum)la S. de catunul de resedintKiragi. Este situat in fundulvaer Acargea Kiragi), In-chis la apus de dealurile Acargeacu Virful Acargea I, (1o7si Mezarlic-Bair cu virful Valali(102 m.), iar la rasarit de dea-lurile Kiragi cu virful Ulala (103m.) i Acargea cu virful Acargea

11(103 m.). Suprafata sa este de.6o hect. din carT 2 hect. ocu-pate de vatra satulur cu 2 case.Are o populatiune de 2 fam.Cu 6 sufl., ocupindu-se Cu a-gricultura.

Painintul produce ()yaz si se-car.. Satul este asezat la poaleleripoasesaCi malurile stincoase alevZieT cu acelas nume; la rdsaritde s. e un mic tuRiris. Pi-in s. trecurmatoarele drumurr comunaleunul de la Valali trece prin s.si merge la Sarighiol, un altulde la Kirap.:i la Cadikiii, trecepe la rsririt de s., si unul cemerge prin vale catre satul Ki-ragi, spre satul Sarighiol.

Acargea, vale, in judetul Con-stanta, plasa Mangalia, pe te-ritoriul comuneT rurale Kiragisi anume pe acela al catunelorsale Hoscadin i Acargea. Esteun alt nume dat vaeT Kiragi.Tine de la satul Hoscadin panala satul Acargea, formind ununghili drept, avind directia mal*intiiil de la E. spre V. .si apoTde la S. spre N.; are o lungimede 21/2 kil. si este situata inpartea sudica a plaseT si ceacentrala a comuner ; trece prinsatul Acargea si pe la E. satuluTValali, printre dealurile Acargea

Hoscadin, este ti-lata de dru-mul comunal Sarighiol-Valali,iar pe ea drept merge drumulHoscadin-Acargea.

Acargea-Bair, deal, in jud. Con-stanta, pl. Mangalia, pe teri-toriul comuneT rurale Kiragi,anume pe acela al catunuluT satiAcargea; se desface din poalelevestice ale dealuluf Sarighiol, seindreapta spre V., cu o direc-ie de la E. spre V.

si se sfirseste in valea Acargea.Are o indltime maxima de

To6 metri, pe care o atinge invtrful Sinir-Tepe-CadichioT; este

taiat crucis de drumurile comu-nale CadichioT-Hoscadin-Kiragisi Valali-Acbasi, fiind situat inpartea sudica a plasef i ceacentrall a comuner.

Acargea-Ceair,vale, in jud. Con-stanta, o alta numire a vaeT Cia-caldere ; pleaca sub numele deDautlar-Biiitik din dealul Cesme-Culac-Bair ; se continua sub celde Acargea-Ceair si in fine subce! de Ciacal-Dere ; sub al 2-leanume brazdeaza partea sudica aplaseT Medjidia si pe cea rdsdri-teana a comuner Mamut-Cuius,printre dealurile Acargea-Bair Isi Acargea-Bair II, taind drumulcomunal Alacapi-Mamut-Cuius.E dominata de movilele Cazilgic-Iuk si Acargea-Iuk.

Acargea-Iuk, inovild, in jud.Constanta, pl. Medjidia, pe te-ritoriul comuner rurale Mamut-Cuius, in partea sudica a plaseT

cea rasariteana a comuneT,pe muchia dealuluT Chacal-Bair ;dinteinsa se desface spresarit dealul Acargea-Bair, iarspre S. dealul Ciflic-Bair ; areo inaltime de 155 in., domi-nind vaile Acargea, Ciacal -dere si un drum comunal Ala-capi-Mamut-Cuius, ce trece pela poalele sale ; este acoperita cuverdeata. Aceasta mnovilA tindes'A dispara, fiind-ca locuitorif oara necontenit.

Ac-Balcic-Uba, moviM, in jud.Constanta, pl. Medjidia, pe te-ritoriul comuneT rurale Alacapi,in partea rasariteana a pla.seT sicea nordica a comunef; pe oprelungire rasariteana a dealuluTDocuzol-Bair ; are 59 m., do-minind vaile Hagi-Cabul, Kiostel

Docuzol, satul Kiostel i dru-murile comunale Docuzol-Kiostelsi Hagi-Cabul-Kiostel ; este denatura stincoasa, ca i dealul

ACALEA 2 AC-BALCIC-UBA

www.dacoromanica.ro

AC-BAF 8 ACHANGI

pe care este asezata ; e acope-rita Cu verdeat.

Ac-Baqi, sat, jud. Constanta, pl.Mangalia, catun. comuner Sari-ghiol, situat in partea meri-dionala a plaser i cea centralla comuner, pe ambele malurrale valor Mangalier si Ac-Basi-Culac, la locul lor de unire,800 in. spre E. de catunul deresedinta Sarighiol ; este inchisde drumul Ac-Basi la N. si Ha-gilar la S. Casele sunt miel, nutocmar frumoase si curate, ase-zate Para ordine pe 5 sad 6 fin-durr ce poarta numele de ulitr.Intinderea catunulur e de 399hect., din carI 54 hect. sunt ocu-pa.te de vatra gradinile sa-tulur.

Populatia totala e de 34 fam.Cu 174 sufl., ocupindu-se cuagricultura si cresterea vitelor.

Ac-Bai, deal, ce face parte dinculmea Hazaplar, din pl. Man-galia, c. Sarighiol, cat. Ac-Basi,jud. Constanta, se desface dindealul Casimcca, cu directiede la N.-V. spre S.-E., mergindprintre valle Ac-Basi-Culac siViilor, dominind prin:inaltimeasa de 72 m. valle de mar sus,valea Mangalia, satul Ac-Basi,drumul Cara-Omer-Mangalia siAc-Basi- Sarighiol- Capucci, dru-mul FIazaplar-Mangalia ; e aco-perit cu finete si putine seinii-ndturr.

Accadln, sat, in pl. Isaccea, jud.Tulcea, catun. comuner Alibei-chioi ; asezat in partea sud-estica plaser, i cea d. mj. a comu-ner, la 3 kilom. spre N.-V. desatul Alibei-Chioi, resedinta co-muner, pe ambele malurr alepiriulur Accadin. Numelee turcesc; vine de la ac-=--curat

cadin=cadin., decT tradus arfi Cadina curata. Dealurile, carT

brazdeaza teritoriul saii (in for-ma unur triunghiti neregulat cuun perimetru de 36 kil.3549 hect. supraf.), sunt: dealulEski-Balic si Eni-Ormangic-Tepela V.; prelungirr ale dealulur Cili-culur la N., Carcaman-Bair laE., si Curu-Bair la S. PirlulAccadin 11 ud prin mijloc. Trecpi-in S., afluentir sAI Kioserelicsi \ralea Cismeler In partea nor-dica, valea Culac-Cizlar la E.

valea Biuluc-Cartalic la V.Clima e sanatoasa. Pamintul pro-duce putine cereale, teritoriulfiind acoperit cu padurr intinse sipasunr bogate. Locuitorir in gofam. cu 370 suflete sunt de 3fclurT : RominT multI, Grecr pu-tinT, Turcr si mar putinr; Ro-minir sunt venitr din Moldovasi pastreaza datinele tara lor ;cele-l'alte natir sl-ad amestecatmoravurile. Satul are o originaveche, locuit la inceput de Turcr,asta-zr Rominir sunt in maiori-tate, Turcir retragindu-se duparesbelul de la 1877. Drumurr co-munale la: Alibei-Chioi, Meidan-Chioi, Orta-Chioi i Dautcea.

Accaclin, pirifi, In pl. Isaccea,jud. Tulcea, pe teritoriele co-munelor Meidan-Chioi, Alibei-Chiol (si al catunulur acesteia,Accadin, de la care sr-a luat

numele). Sub numele de Va-lca-Cismeler, izvoreste din dea-lul Fundul-Burter, de pe teri-toriul comuna Meidan-Chioi ; seindreapta spre miaza-zi, avindo directiune generala de la N.la S., trece prin. padurI, prinsatul Accadin, de unde incepea lua numele de piriul Accadin,si dupa un curs de 12 kil., sevarsa in pirlul Taita, pe stinga,in l'ata frumosulur deal Consul,linga satul Alibei-Chioi; el brz-deaza partea sudich a plaser,si a comuner Meidan-Chioi si pecea apusana a comund Alibci-

Chioi. Basinul sad, Cu o supra-fata de 50 kil. patr. (sad 5000hect.), e cuprins filtre dea-lurile Eni-Ormangic-Tepe, Bostanariile i Fundul-Burter la V., Cilicul si Caraman-Bair la E. Afluentir principalTsunt : pe dr. valea Biuluc-Car-talle, iar pe st. valea Kioserelic,unita cu valea Culac-Cirlar ;malurile lur sunt ripoase in ge-neral.

Aceacovski, bral secundar alDunarer si in special al bratulurChilia, situat in partea rasad-teana a judetulur Tulcea si aplaseT Sulina ; se desface din bra-tul Chilia, ceva mar jos de hl-serica lipoveneasca din oraselulVilcov, asezat pe malul sting albratulur Chilia, (din districtulVficov, in Basarabia), se in-dreapta spre rasarit, avind odirectiune generala de la S.-V.spre N.-E., si se: deschidemare. Are o lungime de 4 kil. ;intre dinsul i bratul Serednar,se afla. ostrovul Aceacovski. A-dincimea sa e de vre-o 3-4metri; dar gura e de multe-orTpotmolita Cu nisip.

Aceacovski, insuld, in Basara-bia, districtul Vilcov, situataIn partea de S.-E. a tarir sia districtulur. Tulcea ; e ase-zata in bratul Chilia, si anumet'Are bratele Aceacovski si Se-rednar; are o forma lunguiata,Cu o lungime de 3 kilom. si Cuo tntindere de 250 hect.; apar-tine Rusier; nu este productiva,fiind acoperita numar cu nisip;ea este formata de aluviunilccontinue ale bratulur Chilia.

Achangi, vale, In jud. Constanta,pl. Mangalia, pe teritoriul comune rurale Sarighiol; se des-face din dealul Hagilar ; In-dreptindu-se spre rasara, trece

www.dacoromanica.ro

ACHEWLUI 4 AC-PUNAR

In Bulgaria; prin satul Achangidin Bulgaria si dupa un drumde 8 kil. se deschide in mare,brazdind ast-fel partea sud-esticaa plaser si pe cea sudica a comu-ner; este larga mult si acope-rita Cu pasune si finete.

Achesuldf mic afluental piriulur Neagra-Brostenilor,jud. Suceava.

Achesului (Virful-), munte, incom. Brosteni, jud. Suceava.

Achim (Valea-lul-), vale, in c.Vispesti, c. Valeanca, jud. Buzan',incepe din coastele muntelurIstritasi, se scurge in valea Na-ianca.

Acic-Suat, deal, in pl. Istrulur,pe teritoriul com. Casap-Chioi,jud. Tulcea. El este mar multo prelungire sud-estica a dealu-lur Cara-Bunm, incepind des-facerea de la virful Movila-lur-Tincu ; brazdeaza Nord-Estulplaser si al comuner, se intindepe lingl balta Zmeica, lasindspre rasarit prelungirea numitaDealul-Cale; poalele sale se ter-mina pe nesimtite pe malurilepfriutur Casap-Chioi, carr sunt ri-poase, si pe ale baltilor Zmeicasi Sinoe; are ca inltimr un vidde 65 metri, altul de 45, altulde 33 metri, altul de 29 metri,toate puncte trigonometrice deobservatie de rangul al 3-leaeste taiat de un drum comunal cepleac din Casap-Chioi s mergela niste diste (pescarir) pe mar-ginea blter Zmeica; este a-coperit numar cu finete i izla-zurr i putine araturr.

Acic-Tepe, deal, in pl. Isaccea,jud. Tulcea, pe teritoriul comu-ner urbane Isaccea, situat inpartea despre N. a O.' ser i ceaapusana a comuner; el este punc-

tul culminant al dealulur Mun-tele-lur-Hasan, caer are o inl-time de 201 metri, si dominaasupra piriulur Acic-Tepe si a-supra orasulur Isaccea. Parteasa superioara este stincoasa,lar coastele i poalele sale suntacoperite cu padurr de stejarT ;el este punct trigonometric deobservatie rangul al 3-lea; pela poalele lur curge pir. Acic-Tepe.

Acic-Tepe, in pl. Isac-cea, judetul Tulcea, pe terito-riul comuner urbane Isaccea ;izvoreste din padurile Taita dinpoalele dealulur Cocosulur, curgepe lingA dinsul si pe la poa-leIe dealulur Muntele-lur-HasanAcic-Tepe, se tndreapta spre soa-re-rasare, avind o directiune de laV. la E.; curge mar india prinpadurr intinse i apor pe cimpie

dupa un curs de io kil.,merge de se varsa in balta Ca-paella, formind si o mica mlas-tina la vrsarea sa. El primesteca afluent, pe dr. Valea-Capa-cha. Este taiat de dru mu-rile comunale Isaccea-Manasti-rea- Cocos -Tiganca-Taita si desoseaua nationala Tulcea- Isac-cea-Mcin, filtre ki/. 31 si 32.

Acidava, staflune romana, jud.Romanatr, la soseaua veche, caremergea de la Romula in susulOltulur, pana la Sarmisegetuza,si de aci la Apulum.

Tabla lur Peutinger o indicaa5a:Acidava XXIV millia pas-suum, departe de Romula la N.Se aseaza de unir (Goos) camIn fata Slatiner la Ganeasa sati laGradiste. D. Grig. Tocilescu insao aseaza cu siguranta la Ienu-sesti, unde a constatat ruineinsemnate de castel roman sicaramizr cu inscriptir romane.

Miillenhorf foarte corect a ob-servat identitatea originara a

daciculur dava cu tracicul dama,care se reduce la damas[sskr],dam [in veda] = casa, zend: de-ma, locuintd, greceste : adiLo=--edificiu, 86.)p.x casa; latinesce:domus. Prin scaderea lur a dindava in e ajungem la deva[ipa], care Sirk a dat nasterelur Sepa, Cu semnificatie in limbatracia de orar. De parteaI-ia a cuvintulur Acidava nuse poate zice nimic sigur; desi se cugeta la sanscritul accha

atuncr Acidava ar fi egalCu Brenloch=locuinta ursulur[Tocil. eDacia a R. 241]. Dru-mul roman ce trecea prin Aci-dava este constatat prin urmelevizibile ce ne-ad ramas i carese continua spre Ponte-Alutimar departe in sus pana in Tran-silvania.

Acigosul, munte, in c. Brosteni,jud. Suceava.

Acmonia, cetate daca, mentio-nata de Ptolemeu ; unir o aseazgresit la Tumu-Severip, cores-punde municipiulur i mar tirziO,colonier Drubeta.

Ac-Punar, sat, in pl. Macin, jud.Tulcea, cat. comuner arjelarr,situat in parteasud-estica a plasersi In cea nordica a comuner, peambele malurr ale piriulur Ac-Punar-Dere, de unde si-a luatnumele ce insemneaza tintinacurata, si la poalele dealulurAmzalii. Locuitorir se ocupa, cuagricult. i cu cresterea vitelor.

Are o populatie de 256 loc.,din carT 186 sunt ortodoxr70 mahometanT. In sat este ogeamie, nu este Inca bisericaromineasca, niel scoala. In acestcatun se gasesc 61 cal, 37 epe,3 armsarr, 142 bol', 141 vacT,2 talar, 1024 or, 32 berbecr,51 capre, 8 tapr, 19 porcr14 scroafe 894).

www.dacoromanica.ro

AC-PUNAR-DERE 6 ADAM

Ac-Punar-Dere, tr, in pl.Macin, jud. Tulcea, pe teri-toriul comuna arjelari, si peal cdtunulur Ac-Punar. El izvo-reste din poalele occidentale aledealulur Amzalii, se indreaptaspre S., avind o directiune dela N.-E. spre S.-E., trece prinmijlocul satulur Ac - Punardupa un curs de 4 kilom. sevarsa in piriul Iaila-D ere tn fatadealulta Dijkadael-Bair si a pi-riulur Domus- Culac ; malurilesale sunt loase si la val-saturasa formeaza tufarisurr cuEl Sr-a luat numele de la satulAc-Punar, pe care II uda.

Acre!, vez! Coltul-Acref, jud. Su-ceava.

Acrida, veche cetate in ruine, si-tuata aproape de varsarea JiulurIn Dunaxe, in apropiere de c.Grecesti, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj.

Ada-Ghiol, lac, in jud. Constan-ta, pl. Constanta, pe teritoriulcomuner rurale Gargalicuanume pe acela al catunulur ah-man; este situat in partea rasa-riteana a plser i cea sud-vesticaa comuner, la I kil. spre V.de satul ahman, inteo scobi-tura pe care o face lacul TasaulIn partea sa nordica. De sigurca acest lac facea mar 'nainteparte din lacul Tasdul i numarIn urma vre-unur cutremur s'adeslipit. Pe la nordul acesturlac trece drumul comunal ah-man-Tasaul. Este dominat devirful ahman, care e la nord.

Adam, com, rur., jud. Tutova,pl. Corod, la 29 kil. de Bir-lad, se compune din sateleAdam (1340 1.), Cluesti (2501.)

Rust1 (Steicesti) (2101.), pestetot: 186o 1., din carT 300 calu-garite 1 surorT, 14 ovrer si 67tiganT. Teritoriul acester c. este

udat de piriul Hobana, vare sevarsa in riul Birlad si de ptriulCetatuia care unit cu piriulBecea se varsa in Birzota.. C.Adam este resedinta subprefec-turer Corod ; are 5 bisericr, unschit de calugarite (vez! manas-tirea Adam), un ospicia de alie-natI i doud scolr, una de 131-etr si alta de fete.

BudgetuL acester c. pe anul1882/83 a fost de 4170 1. 70b.

Adam; sat, in jud. Tutova, pl.Corod, spre S.-E. de oras pepiriul Hobana. Are 1340 loc.(din carT 186 stia carte). For-meaza o comuna (c. Adam) cucatunele Steicesti si Cau es ti. (VezrAdam, c. r.).

Adam, sat, jud. Suceava, pl. o-muzulur, pendinte de c. Preo-testi. (Vez! Adamoaia).

Adam, fintiner, pe mosia Hili-seil-Galati, c. Hilie, pl. Cosula,jud. Dorohoiu.

Adam, mahala, in comuna Seaca,pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.

Adam, meburstire de calugarite,lnga satul cu asemenea numire,jud. Tutova si la E. de dinsul. Acise lucreaza. sieacul. Numara. 300calugdrite i surorr. Aicr la 15Aug. este hramul manastirer, lacare vine multa lume. Pana Inanul 1885 era un ospiciii de alie-natl. Inainte de anul 1836 a fostmanastire de calugarl. Originaacester manastirr este cuprinsain urmatoarea legenda: Pe la1595 tul cioban, anume Adam,ridica In apropiere de s. obisericuta de birne, cu patronultutulor sfintilor, unde se retraseimpreuna Cu altr calugarrfonda ast-fel schitul ce poarta nu-mele sati. Cu vreme, bisericuta

distrus de Tatarr, iar icoana

Maicer-Domnulur a disparut dinbiserica, l numar mar tirzi s'aregasit intr'un copac din gra-dina schituluT. Preotir, inconjuratTde multa lume, miscatT de oasemenea minune, au ridicatsfinta icoan din gradilla si aureasezat-o in biserica ce sereconstruise. Multr credinciosTa venit sa se inchine lasfinta icoa.na, aducind darurrIn banT si scule ; ast-fel s'aputut zidi o biserica mar mare,In apropiere de vechea biseri-cuta, in care s'a asezat icoana.Pana la 1836, schitul era de ca-lugar!, lar in acel an s'a schim-bat in manastire de mala, cumeste pana astazr. Dupa aceasatraditie urmeaza., ca atit manas-Urea cit i satul i in urm in-treaga c. ati luat numirea deAdam, dupa numere ciobanulufcalugr, intiiul intemeietor al bi-sericer si al schitulur.

Adam, mofie, in jud. Tutova, pl.Corod, c. Adam, proprietateastatulur, arendata in ultimul pe-riod cu 1. 8910 anual.

Adam (Cetatea -lui- ),mare de piatra. Turcir ir zic Bi-serica-lur-Aa'am, in jud. Tulcea,pl. Sulina.

Adam, perdure, in jud. Tutova, pl.Corod, c. Adam, in mxime depeste 136 hect., proprietateastatulur.

Adam, phia, (vez! Hiliseil-Curt)s. c. Hilisen, pl. Cosula, jud. Do-rohohl.

Adam (Vatra-minstirei -),mafia Statulur, jud. Tutova,pl. Corod, a apartinut schi-tulur cu acest nume, arenda a-nuala pentru periodul 1880/85 afost de 4800 1. Pe aceasta mosieSe aula si o padure de 300 hect.

www.dacoromanica.ro

ADAM 6 ADAM-CLISSI

Adam, schit de maicT, jud. Su-ceava, pl. omuzuluT, tine dec. r. Preote0. (Vez! Adamoaia).

Adam-Clissi, sat, in jud. Con-stanta, pl. Medjidia, catunul co-mune! Enigea; situat in parteaoccidentall a p115er i cea sud-vestica a comuneT, la 3 kil. (inlinie dreaptA) spre V. de c5.-tunul de reedinta, Enigea. Estesituat pe ultimele ramificatiunTsud.vestice ale dealulur Adam-Clissi-Bair, care predominaprin inaltimea sa, la 2 kil. spreS. de monumentul Adam-Clissi.

Suprafata sa este de 505 hect.dintre care 5 hect. sunt ocupatenumar de vatra satuluT cu 57 case.

Populatiunea sa este de 62fam. cu 266 sufl.. ocupindu-sein special cu agricultura i ingeneral cu creterea vitelor. Ma-joritatea locuitorilor sunt Ro-mInT. La N.-Vestul satulul se in-tinde o pad., care este for-man.' din fagY miel, piticT, con-stituind ast-fel maT mult un cring.Drumul comunal Cherim-Cuiusu-Enigea trece prin mijlocul sa-tuluT, iar cel de la Chioseler laArabagi trece putin pe la V.satuluT. De la Adam-Clissi, maldrept, pleac,1 inca un drum co-munal la Talaman. Pe teritoriulcomuna se afla ruinele une! in-semnate cetatT romane CivitasTropaeensium i a doul mo-numente : Trofeul i Mausoleul,inaltate de lmparatul Traian laa. 109, d. Chr.

Adam-Clissi, deal, in jud. Con-stanta, pl. Medjidia, pe terito-riul comuneT rurale Enigeaanume pe acela al cAtunuluT sanAdam-Clissi; trece printre vaileUzum-Culac la V. Curu-CulacEnigea-Alceag la E., pe sub mo-numentul Adam-Clissi i putinpe la rasaritul satuluT cu acela.gnume, avind o directiune gene-

rala de la N.-V. catre N.-E.,o inaltime medie de 150 m.; peculmea, san maT bine zis pe par-tea sa vestica, merge drumulcomunal Adam-Clissi-Molceova-Talaman; este situat in parteanord-vestica a plaeT i cea su-dica a comund.

Adam-Clissi. I. Monumentul tri-umfal al Impdratulut Traian.

Acest monument este situatla z kil. spre N.-E. de Tro-paeum Trajani pe muchia dea-lulur Adam-Clissi-Bair, la 2 kil.spre N. de satul Adam-Clissi ;el a fost desgropat de catred-nul Grig. Tocilescu In ultimiranT. AzT pare ca o movilinalta de 20 m. Construita din-tr'un miez de plata, al caruTdiametru este 32 m., lar cir-cumferinta de 102 m. Monu-mentul in vechime a avut unvestmInt de blocurT de plataciopliti cu frize i metopece representan in sculpturile lorscene din razbolul Romanilor cupaca'. Marginea superioara eracrenelata cu 30 pietre, ce aveansculptate pe ele 30 prizonierTprincipT dad, lar d'asupra, dinmijlocul acoperluluT, se ridicape o baza sexagonal'a' un traenurja-, de 12 m. inaltime, pe alcaruT pieptar era representatTraian calare calcind In picioarepre regele Decebal. Coiful i scu-tul trofeuluT nu s'al gasit ; proba-bil c ati fost de metal i audisparut. Dota grupe de cite3 statue (4 barbatT, 2 femer)marl se tnaltan la picioarele tro-feuluT. Pe una din fetele sexa-gonuluT era sapata inscriptiunea,pe care cu ajutorul fragmentelordescoperite, d. Tocilescu a com-pletat-o, i a constatat ca mo-numentul a fost ridicat de Tra-ian In anul Io8 109 i inchinatzeuluT Marte, razbunatorul. De latrotuar pina la platforma mo-

numentuluT era o scara circularacu 8 trepte. O parte din pietrelecarT InvestmIntan edificiul ca-zusera, din cauze necunoscute,In jurul monumentuluT, i zaceatiacoperite de un strat de pamint,pe care crescuse o padurice ;altele eran risipite prin cimitire,

pre la cimele. Gasirea acestuTMonument, precum i a Tropa-eulur o datoram distinsulut nostruarheolog, d. Grigore Tocilescu,care dupa o muna, neobosit4de zece anT a dezgropat o partedin gloria str.lbunilor ;noWl.Monumentala sa lucrare Mo-numentul de la Adam-Clissi,iT va constitui un titlu neperitorpentru posteritate.

II. Altarul san Mausoleul,indliat de Traian.

La 200 m. spre E. de mo-numentul triumfal, d. Tocilescua descoperit resturile uneT alteconstructiunT de forma patratA;cele 4 zidurT ale bazeT inalte 12m., o scara cu 6 trepte, bucatTde arhitectura, (arhitrava, frisa,soclu i pilastril), i mar multepiad cu inscriptiunT. Aceste in-scriptiunT ne arata el imparatulTraian In acela., an 108/109 ainaltat mausoleul in conoareamemoria prea vitejilor barbatr,carT an murit pentru patrie. Seda lista generaluluT mort i asoldatilor carl au perit tnteobatalle, ce probabil avusese locnu departe de Adam-Clissi. D.Tocilescu crede, ca aceasta ba-talle s'a dat intre RomanT i Dadpre riflg valurile luT Traian dinDobrogea, i a ea figureaza peunul din baso-reliefurile ColumneTTraiane : anume acolo unde sereprezinta o batalle pe linga 3valurT, i Imparatul Traian sevede, calare urmat de garda

ca ajuta pre RomaniTdeja InconjuratT de barbar!expuT In perico!. Dupl d. To-cilescu, mormintul avea 11111-

www.dacoromanica.ro

time de aproape 32 metri, Cu 3etaju. d, in forma rug-ilor (rogi,piren.), cae sub numele de Con-secrationes figureaza une-or/ premonedele imperiale romane, sial caror tip a fost creat de fai-mosul mormint al regeluT asiaticMausolus.

III. Cetate numita In vechime :Municipium Tropaei, de la Con-stantin cel Mare incoace: Civi-tas Tropaeensium, in secolul alVI, Tropaios.

La 1 kil. de Trae' si Mau-soleti, se afl ruin ele une/ ce-t'IV romane, intrita cu zidurrsi tumud si avind 4 partr. SI-paturile, incepute acolo de d.Tocilescu, inca din 1890 si con-tinuate fra intrerupere, ai.1 datla iveald insemnate edificir, dincar/ mentionam : a) basilica fo-rensis, b) basilica triiana, c) ba-silica bizantina cu o critca subaltar, si d) basilica cimiterialis.Printre inscriptiun/ si sculpturr,merita a fi citate : un trofea allu Constantin (2 m. 75 inalt),inaltat d'asupra portiT principalesi inscriptia de fundatiune a ce-tate/ (an. 317), din care se vedeca orasul lu Traian fiind da-rimat de barbad, a fost recon-struit de la temeliT de catreimparati/ Constantin si Liciniusespre intarirea aparad/ graniterimperiulur. Prin sapaturile sis-tematic conduse de d. Tocilescu,ese la iveala, nu numar orasulConstantinic, dar si ruinele celaanterior, si se poate spera, caAdam-Clissi va deveni adevaratulPompeji al Orientulur.

Adam-Clissi, vale, in jud. Con-stanta, pl. Medjidia, pe teri-toriul comuner rurale Enigea sianume pe acela al cAtunuluIs'al Adam-Clissi, situata in parteasud-vestica a pase/ si cea meri-dionall a comuner, intinzindu-se dealungul dealulur Adam-

Clissi-Bair, de unde ti ia nas-terca, trece prin satul Adam-Clissi ; drumul comunal Adam-Clissi-Molceova merge prin mij-locul Arad, lar drumul Urluia-Enigea o tale pe la mijloc.

Ada-Tarla-Cula, pirig, 'in pl. Ba-badag, jud. Tulcea pe teritoriulcomuneT rurale Babadag, izvo-reste din dealul Iaila-Bair, se in-dreapta spre rasarit, avind o di-rectie generala de la S.-V. la N.-E ; brazdeazd partea rasariteanaa pase/ si cea de miaza-noapte acomuna, curge mar intiiu prin pa-dur/ si apor prin cimpi intinsa, sidupa un curs de 2 kil. printredealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe,merge de se varsa in ezerulsati balta Toprac-Chiopru, in par-tea de miaza-zi a lur; la varsa-rea s'a plantat de locuitoriTdin Babadag 1 hectar de vi/.

Adimesti, com. rur., in plasaMarginea, jud. Teleorman. Esituata pe malul drept al riulurVedea, pe calea judeteana. Ro-siod-Alexandria, la distant. de5 kil, de orasul Alexandria, 32kil. de orasul Rosiorr si 46 kil.de Turnu-Magurele. Limitele salesunt: la N. riul Vedea, incepinddin hotarul c. Nanovu apucaIn susul riuluT pana in hotarulcomuna Buzescu ; la V. c. Bu-zescu, trecind pe linga padu-rea proprietater Mavrodinulur,scoborind la S. prin Valea-Ada-mestilor si apucind spre E. laxas/pe hotarul c. Nanovu, atingindsi valea Nanovulu/ si mergindpana in malul dulur Vedea deunde am plecat.

Suprafata sa este de aproape2600 hect., din care 2284 ara-bile, 150 hect. padure tufdris,17 hect. vil', 50 hect. izlaz, 47hect. flnete, 40 gradinr de zar-zavat si restul nisipiste formatadin revarsarile dulur Vedea. Te-

renul este ses, intretdiat in par-tea despre S.-E. de valea Na-novulur si in partea despre V.de un mic deal acoperit cu pa-dure. Pe valea Nanovulur, inpartea despre S., creste trestiesi papura.

Ocupatiunea locuitorilor estenumaT agricultura si crestereavitelor.

Numarul vitelor e de x735 ca-pete, dintre care : mInzT, arma-sad, ca si epe 189; vite cor-nute mar/ 399; vite cornute miel'Io16, porcT 123 si magad 8.

Solul destinat culture/ cerea-lelor este destul de fertil. Cul-tura sistematica nu se face decatre locuitorr, ci numaT pe mg>sia proprietate.

oseaua judeteana Rosiod-A-lexandria, o strabate in tot lun-gul e/, de aproape 2 kil. precumsi diferite drumurT naturale ceduc la locurile de aratura alelo cuitorilor.

Populatiunea este de 792 lo-cuitod, din cu*: 196 sunt cap/de fam., locuind in 237 case.Strain/ sunt 61: 8 GrecT, 19 Bul-garT si 34 UngurT.

Din punct de vedere finan-ciar, c. are 185 contribuabilf,din cad 1 o8 platesc impozitulfunciar, 157 calle de comunica-tiune, 5 patente si taxa. propor-tionald. Venitul comuneT este de2973 ler, din care 1235 zecimcomunale si restul din accizesi altele.

Numarul locuitorilor impro-prietarit/ dupa legea rural& din1864 este de 96 pe o Intinderede 284 hect. In ani/ din urmas'al"' maT dat locud pe mosiileStatulu/ din judet la citl-va dinlocuitori/ aceste/ comune.

Comuna are o scoala mixta,frecuentata de 37 elev/ si 4eleve. Carte stiti 35 loc. Areo singura biserica, cu un preot,un eintaret si un paracliser.

ADAM-CLISSI 7 ADlimETI

www.dacoromanica.ro

ADMEM 8 ADINCA

Circiumr sunt trer. Locuintelesunt cea mar mare parte bordee.Traiul locuitorilor este neingrijit.Frigurile bintue comuna in totTanir.

Intemeierea acester comunedateazA de pe la '836; ea nu figu-reazA mar pe niel una din hAr-tile geografice, de dit sub de-numirea de ovlreqti ; numireaoficialA de AdAmeST ce poartAastAzr, i s'a dat mar In urmA ;loc. din comuna O de prin prejurir zic ins tot ol.rArqti, pro-babil de la qovarul ce cre0eabundent in valea Nanovulur.Comuna actuall a fost populatApe la 1839 de locuit. adug insilA de pe moOile ov5.re01 OIcoana, foaste ale Mitropolier,druite orapilur Alexandria laintemeierea lur (vezr istoricul a-cestuT ora). Vechiul sat ovA-reti era situat pe coasta dinst. a dealulur; era foarte popu-lat i, prin mutarea locuitorilorIn Valea-Veder, s'a format o sin-gura comuna cu Adme0i, careera numaT un cAtun.

Mo0a ce poartA numele de o-vAre0i este proprietatea doam-ner Paulina de Kotzebue, datAfiindu-r ca dotA de cAtre prin-tele sAti, generalul Mavrus.

Multime de mAgurr o incon-joar5.: MAg. Chiala, MAg.-Mare,a Stuprier sati Stupinelor, a San-dulur, a RAcitulur, a lur Opr4,a Pencer sati Fetelor, a CioarerO MAg.-MicA. Mar toate suntsituate in porteo. de S.-V. isunt continuarea mAgurilor ceincep de la Dunre (a se ve-dea istoricul judetulul). InAlti-mea lor variazA filtre 12-15 m.,iar periferia lor este de 25-30metri.

In anul 1871, aceastA c. afost alipitA de comuna vecinA Na-novul, de care a fost desli-pitA in 1876, formind amindouAcomune osebite.

Admeti, vilicea, in jud. Te-leorman, cunoscutA mar mult subdenumirea de valea ovArqtilor;inceputul er este la S.-E. c.Mavrodin, de unde ja direc-tiunea putin spre V. O se im-preunl cu Valea-Nanovulur, peteritoriul comuner AdAme0i.

Adimoaia, sat, vezr s. Preute0i-AdAmoaer, jud. Suceava.

Admoaia, schit, in c. Preu-te0i, jud. Suceava, numit schi-tul Preuteqti, Brana O MAnAsti-oara. AflAtor In satul Branape t5rmul drept al pifiulur cuacest nume. Infiintat la 1716,de Ieromonahul Mihail, cevamar la deal, a fost mutatunde se aflA acum la 1792 deIerosimonahul Kelsie. Are obisericA de lemn cu patronulAdormirea Maicer Domnulur.AdAposte0e ciad cAlugArr. Seintretine din cele 40 fAlcr fAcutedanie din trupul moqieT Fun-doaia, de Constantin i ElenaAdAmescu.

Adani, sat, In c. AvrImeni,pl. Ba.5eu, jud. Dorohoici, 15 kil.N. de tIrgul Saveni, reedintasubprefecturer. Are 123 fam. 371suflete. Aezrile sAtenilor suntparte bune. Biserica Cu patronulSf. Ilie are 1 preot, 1 cantor,1 palamar ; frumwl ziditA liincApAtoare, este fcutA la 1837,de vornicul Iordachi Ciolac.

Calitatea plmintu/ur este inmare parte bunl i fertilA.

SAtenir improprietAritr aii 215hect. de loe, lar proprietarulmoOer 1891 hect. cimp i 14hect. pAdure. Iaz este unul nu-mit al Ciolaculur (v. acest nume).

Piriul principal ce trece pemo0e este VolovAtul. Drumurrprincipale sint: acel de la A-vrAmeni la SAveni i acel du-cAtor la Dorohoiu.

Aciaanita, ldure, pe mo0a Mi-tocu, c. Mitocu, pl. Prutul-d.-j.,jud. Dorohoiti.

Adinc, ias (hele0e5), de pestepl. Muntelur, jud. BacAti, 1 0hect. din c. MArgineqti.

Loc. scot multe peOe raerdin acest iaz.

AdInc (Izvorul-), isvor,h1. c. r.Lapop, jud. BuzAti, incepe dinpAd. BrAdeanca i se unqtecu izv. SArat, numit O Gira-rece.

Adine (Putul-), locuinfd izolatcY,jud. R.-SArat, vezr Putul-Adinc.

Adinc, piriiaf, pl. Muntelur, jud.BacIii, curge pe teritoriul c.MAgireti, izvore0e din Iazul-Adinc i te vars in piriul Mo-ine0i.

Adinc, piriiaf, plasa TazlAul-de-sus, jud. BacAtI, pe teritoriulc. Nadi a; se vars1 in pirlulNad4a.

Adinc (PIrtul-), pirizl, izvorWedin dealul Holm, de pe teritoriuls. i c. PAItinipl, pl. Prutul-d.-j.,jud. Dorohoiti ; se varsA in 111Prut.

Adinca, com. rur., in pl. Dealul-Dimbovita, jud. DImbovita, la18 kil. de Tirgov4te. AceastAc. este situatA mare parte pesub coaste de dealurr i pevdr; lar o mic parte pe liniaoseler judetene, ce uneSe T'ir-

gov4te cu Ploe0i. In cuprinsulacester comune in diferite direc-tiunT sunt : valea Coaster, valeaUnchiaulur, valea anca, valeaSandulur, valea RAduculur, va-lea Olarulur, valea Bisericer, va-lea Voinqtilor, \ralea LupuluT iPiscu-RaculuT. Prin raionul a-cesta comune, curge piriul Pis-

www.dacoromanica.ro

ADiNCA 9 ADINCA

covul, peste care sunt trer po-durl: unul la $oseaua judetiana$i dota in alta linie comunala.Populatia acesteT comune estede