1mp arta contemporana II

– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– buy art, be contemporary,– 1

a n I , n u m a r u l 2 , 1 1 o c t o m b r i e 2 0 0 9

G A L E R I A J E C Z ACurator: Andrei Jecza Prezintă: Smaranda Vultur

11.10.2009 - 24.10.2009

i n t e r v a l

D a n i e l B r i c i – P o v e ș t i d i n d r u m


Realism sentimental Alexandra Titu Activismul social a redevenit una dintre atitudinile motivante pentru tânăra generaţie de artişti. Odată căzută în desuetudine secesiunea între vechile şi noile media şi genuri de artă, ca şi dihotomia care scinda lumea între real şi virtual, preocuparea pentru urgenţele sociale, pentru destinele umane sub aspectele lor scandaloase – ca şi pentru cele seducătoare, de altfel – revine printre preocupările majore ale artiştilor. Deceniile de mijloc ale secolului XX, în plină destrămare (explodare) a convenţiilor de formulare şi gen artistic, şi sub presiunea socială impuseseră noi tipologii artistice care mutau experienţa estetică în afara obiectului artistic, şi asimilau acestei categorii speciale de obiectualitate subiectivă şi conceptuală trupul concret, fragmentul de peisaj, evenimentul, articularea de artefacte şi, evident, discursul temporal al filmului şi instalaţiei video.

Feminismul, ecologismul, mişcările anticolonialiste, tensiunile antirasiste cu excesele lor rasiste, au generat şi continuă să genereze o artă plină de substanţă, participativă, cu ambiţii de schimbare a codurilor şi sistemelor opresive. Pentru artiştii vechiului bloc socialist/comunist, care privilegia o estetică a angajării sociale, şi a reprezentării realiste, suspiciunea faţă de formele de realism, cenzurat, desigur, şi pentru tematicile sociale au fost mult mai puţin atractive sau convingătoare. O artă concentrată asupra limbajului, suportului mediatic, experimentului dobândea caracterul disocierii, subminării, protestului. Ultimul deceniu al secolului XX şi deceniul în curs, după deconstrucţia conglomeratului estic, au fost dominate de ideologiile democratice occidentale, şi de tropismul artiştilor estici pentru problematicile unui univers artistic (cultural) extrem de variat, tensionat de atitudini programatice, revoluţii de limbaj şi evaluări critice sau comentarii violente asupra tuturor instanţelor realităţii, sociale, politice, culturale.

În punctul de convergenţă al acestor trasee motivaţionale se situează demersul artistic al tânărului pictor Daniel Brici. Limbajul, care preia elemente din şcolile realiste occidentale – de tipul Ashcan School, ca şi tipologii compoziţionale în care fragmentarea imaginii, plasate în câmpuri libere de orice intervenţie artistică, urmărind sublinierea ierarhiilor discursului, şi care amintesc tehnicile stilului realist al lui Ion Bitzan, susţine angajamentul tematic provocator orientat spre marginalitatea socială cu durităţile şi umanitatea ei în derivă. Copiii străzii, copiii grupurilor sociale deprivilegiate şi autoexcluse din competiţia socială, supravieţuind în confuzie, derută afectivă, furnizează subiectele ciclului de lucrări prezente în Galeria Jecza. O pictură care exploatează raporturile între pictura ferm realistă, cu detalii insistente, şi desenul ce preia contextualizarea scenei sau portretului de gen, în dialog cu câmpurile albe, depeizate, deschise unei virtualităţi a reprezentării şi exerciţiului pictural, oprite înaintea desfăşurării narative a stării condensate de instantaneul surprins de privire. Duritate şi densitate sentimentală, şi o foarte bine controlată construcţie imagistică şi literară a reportajului imagistic, recomandă discursul său.

EditorialAndrei JeczaSuntem intr-o faza de experiment, in care facem un fel de testare a publicului, de obisnuire si invatarea a publicului nostru cu noul format, discurs si demers de gandire curatoriala/expozitionala. Aceste cuvinte : preview, fast forward, youngfreshart,shock, prevernisaj, puls-impuls, semnal, interval, care mi-au bantuit prin cap in ultimele doua saptamani, cautau o solutie pentru rezolvarea acestui spagat, a acestui compromis placut pe care il prezentam cu aceasta ocazie. Revista « 1mp arta contemporana » apare la fiecare eveniment major al galeriei noastre. In intervalul dintre desfacerea unei expozitii si pregatirea urmatorului proiect expozitional propunem publicului galeriei noastre o expozitie de doua saptamani, care prezinta in premiera pentru Timisoara, cate un artist foarte tanar, care va urma sa colaboreze in viitor pe diferite proiecte cu galeria noastra. In aceasta dilatare temporala intre expozitii, introducem un interval asa dar, concentrat, contractat, condensat in jurul unui proiect interesant sau provocator de arta contemporana. Intre cele doua evenimente majore, insotite de cate un metru patrat de hartie: About bodies si Young Democracy, Young Art, introducem acum pentru expozitia lui Daniel Brici, Povesti din drum o publicatie, cu o forma asemanatoare celei obisnuite, pe o suprafata de jumatate de metru patrat de hartie. O revista ce prezinta activitatea noastra sau a altor galerii din tara, artisti care vor urma sa expuna la galeria JECZA sau evenimente ale partenerilor nostri.

Conceptul curatorial de la care porneste acest proiect este legata de ambivalenta tematica care preocupa artistul, Daniel Brici ; ambivalenta ilustrata chiar de subiectul ales de artist. Pe de-o parte povestile pe care ni-le povesteste Brici sunt romantice, povestesc istoria unui popor, a unei culturi nomade, unei viziuni melancolice asupra simplitatii si fericirii pe care personajele lui Brici le releva, pe de alta parte tematica abordata de artist anunta o actualitate si o problema socio-politica extrem de grava si alarmanta. Aceste povesti din drum ascund deseori realitatii terifiante, retele intregi mafiote care exploateaza aceste persoane ilustrate de Brici, de etnie Rroma. Daniel Brici deschide astfel o poarta a semnificatilor plurivalente legate de aceste comunitatii marginale, dar foarte prezente in diverse forme in cotideanului autohton si strain. Daniel Brici creaza povesti si lasa povesti sa se nasca, creaza imagini si imaginile nasc stereotipi, preconceptii, sentimenet si resentimente. Daniel Brici creaza si deschide o lume relativ tabu pana acum in interesul artistic contemporan. Aceasta provocare ma intereseaza, pe aceast context am construit acest proiect expozitional si bine inteles, mizez ca si curator pe acest fenomen ce penduleaza intre provocare si melancolie, sentiment si resentiment.

Felicitari Hertei Muller pentru castigarea

Premiului Nobel pentru literatura. Ne bucuram ca am avut placerea sa o cunoastem in Timisoara la o lectura bilingva la Centrului

Cultural German.

Modela de top, creion şi ulei pe pânză, 150/100 cmPoveste din drum (detaliu), creion şi ulei pe pânză, 160/200 cm


Panseluţa (sus dreapta), creion şi ulei pe pânză, 40/30 cmDe pe stradă (sus stânga), creion şi ulei pe pânză, 200/120 cmCinci la pret de trei (dreapta jos), creion şi ulei pe pânză, 100/70 cmBellete (stânga jos), creion şi ulei pe pânză, 50/70 cm


STATEMENT Irina Broboană

Trauma produsa de violenta umana invadeaza identitatea si demnitatea individului, el poate dezvolta sentimente de vinovatie si frica, alterarea stimei de sine, culpabilizare si asteptari reduse in privinta viitorului sau. Persoanele afectate devin rigide si inadaptabile, incapabile de a functiona optim pe plan personal, interpersonal, social si profesional. Adesea au probleme de reglare a afectelor, dificultati de autocontrol al agresivitatii si furiei, comportamente impulsive si autodistructive. In sfera relatiilor sunt incapabili de a acorda incredere si de a mentine relatiile cu ceilalti, au tendinta de a fi revictimizati si de a victimiza pe altii iar uneori pot ajunge pana la pierderea credintelor si convingerilor pe care le-au avut intreaga viata.

Vorbind despre traumele la care este supus copilul, violenta este frecvent mentionata ca factor psihotraumatizant si ea presupune utilizarea puterii de orice natura, spre a leza integritatea fizica, morala sau psihica a copilului. Prezenta violentei si expunerea copilului la diverse forme de abuz constituie argumente si factori de neliniste pentru toti cei preocupati de sanatatea, educatia si viitorul copiilor. Expunerea copiilor la acte de violenta psihica, emotionala, fizica, sexuala poate fi devastatoare pe termen lung. Mai mult, copii repeta ca viitori adulti paternurile de comportament invatate, perpetuand astfel, la nesfarsit, ciclul abuzurilor.

In acest proiect papusa este, pe de o parte, un substitut al copilului traumatizat, pe de alta parte,un obiect intim, familiar, cu care acesta impartaseste starile sale sau asupra caruia isi transfera frustrarile. In general relatia copilului victima cu papusa sa este extrem de profunda, acesta asumandu-si rolul de protector al jucariei sau, dimpotriva, imitand inconstient gestul agresorului sau. Papusa poate deveni astfel legatura dintre universul personal al copilului si lumea exterioara.

Simulation III,tehnică mixtă pe pânză, 90x120cm,

Simulation I,tehnică mixtă pe pânză, 90x120cm,


STATEMENT Mirela MoscuIn ultima serie de lucrari m-am concentrat asupra sensurilor,valentelor si ideilor care apar intre folosirea unui material documentar istoric si propria creativitate.

Am utilizat poze,archive footage si film stills care au de fapt un rol de suport sau background,fiindca nu pot spune ca doresc sa subliniez partea istorica. Ea functioneaza pentru mine doar ca incarcatura istorica cu tot ceea ce implica,dramatism, violenta sau chiar nostalgie. Deturnarea sensului initial de lucrare tip documentar,imi place pentru ca pot alege un colt dintr-o poza,sa spunem asasinarea lui Kennedy si sa para ca de fapt ea poate fi o scena de oriunde,o adunare,un eveniment oarecare. Scenele nu sunt unele neaparat iconice astfel ca privitorul de multe ori nu le recunoaste,ceea ce pentru mine nu este deloc prioritar.

Utilizarea film stills-urilor din filme obisnuite,fara o implicatie politica, este o directie care se confunda oarecum cu lucrarile bazate de fapte reale. Acesta poate functiona cu un” fals documentar”,unul inchipuit.

Talking to walls, ulei pe panză, 50x40cm.

It started as a sink scene, ulei pe panză, 31x41cm.

What the rest of the world meant for you, ulei pe pânză, 60x40cm.

It started as a sink scene, ulei pe pânză, 70x40cm.


Generația Facebook în pictură Cosmin Năsui

Ultimii 10 ani ai artei contemporane româneşti au reuşit să impună internațional o “şcoală de pictură” şi două serii de artişti foarte bine cotați pe piața de artă internațională, la cel mai important nivel al acesteia.

La o mică distanță de aceştia, o a treia serie de artişti români este deja în acțiune la începutul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI: George Anghelescu, Otilia Cadar, Amalia Dulhan, Florin Pantilimon, Mihaela Paraschivu, Adrian Preda, Doina Roman, Ştefan Ungureanu, Ioana Carolina Ursa, Alexandra Bodea, Robert Fekete, Ioana Iacob, Mirela Moscu, Istvan Betuker, Kristina Rațiu, Alina Staicu, Alice Iliescu, Dan Măciucă.

Tinerii artişti de la Bucureşti s-au grupat în jurul Clubului Ilustratorilor (organizat de Stela Lie), iar mai apoi în jurul proiectului (d)Gallery. Cei de la Cluj au beneficiat de prezențele lui Marius Bercea, Mircea Suciu şi Victor Răcătău de această dată în calitate de cadre didactice ale Universității de Arte şi Design din Cluj-Napoca.

Cele două grupuri au în comun dragostea pentru figurativ şi mai mult decât atât patima realismului. Iar pentru o mai bună cunoaştere şi comunicare proiectul expozițional “Don’t Get Mad Bro’”a propus creativilor celor două centre artistice să lucreze în perechi încrucişate. Adică, să comunice prin limbaj artistic cu “celălalt”, prin introducerea portretului într-o compoziție, ori fie doar prin preluarea elementelor particulare ce îl individualizează pe acesta ori arta sa.Înainte de a se întâlni în realitate, tinerii artiştii au făcut cunoştință în mediul virtual. Şi-au share-uit portofoliile, şi-au desenat şi pictat avatarurile, şi-au linkuit paginile de blog. Se vor cunoaşte-recunoaşte, mai apoi, dincolo de personalitățile lor artistice virtuale, prin lucrările lor de artă. Creativitatea virtuală a mai urcat o treaptă a ficțiunii şi interpretării simbolice folosind decupaje din cea mai contemporană realitate posibilă, ansamblate controlat în Second Life. Dincolo de particularitățile individuale ale celor două centre artistice există puternice similitudini. Şcoala de pictură de la Cluj şi ce de la Bucureşti se vor muta curând în Second Life.

Proiectul expozițional “Don’t Get Mad Bro’” de la Point Contemporary a provocat artiştii să-şi ascută privirile sincere, protejate de avataruri, pentru a înregistra “fără supărăre” particularițățile ce individualizează lucrările celuilalt. Creațiile pot funcționa, ca un sistem de oglinzi paralele, în care artiştii sunt înconjurați virtual de 360 de grade de prieteni cu păreri şi interpretări, ori chiar citate artistice zglobii. Motive ca cel al păpuşii, al balonului de săpun, al inimii ca o cutie, au traversat universurile acestor artişti, precum şi plăcerea de a da o replică, - la fel ca pe chat – unei picturi printr-o altă creație, pentru că de multe ori, daca nu era copia nu aflam originalul.

Nu te supăra frate – Bucharesf feat. Cluj / Cluj feat. Bucharest Point Contemporary, str. Icoanei nr. 15, Bucuresti

Pe 5 noiembrie 2009, Casa de Licitaţie Artmark, ramură a uneia dintre cele mai active antreprize culturale din Bucureşti, va organiza un eveniment destinat exclusiv punerii în vânzare a lucrărilor de sculptură. Licitaţia de Sculptură românească şi europeană va fi una cu circuit închis, fiind destinată în special colecţionarilor şi investitorilor de portofoliu. În cadrul acesteia, vor participa în jur de 40 de sculpturi, obiecte şi instalaţii artistice, selecţionate pentru a ilustra majoritatea direcţiilor pe care le-a urmat acest mijloc de expresie în istoria artei româneşti: de la neoclasicism la postmodernism, avându-i ca reprezentanţi, printre alţii, pe Oscar Han, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Mircea Roman, George Apostu şi pe sculptorul timişorean Peter Jecza. Totodată, printre loturile de licitaţie se numără şi piese de artă europeană. Eveniment îşi propune să revitalizeze sectorul sculpturii din piaţa românească de artă, unul a cărui manifestare nu reflectă adevărata valoare a patrimoniului sculptural. Încercăm, totodată, să creem o mai mare disponibilitate a iubitorilor de artă către acest mediu de exprimare artistică, pentru a atinge un echilibru al prezenţei pe piaţă a principalelor genuri artistice: pictură, grafică, sculptură, fotografie. Credem că demersul nostru va susţine atât viaţa artistică contemporană, la toate nivelele ei de desfăşurare, cât şi interesele mediului colecţionarilor şi investitorilor.

Lucrări din licitaţie: Înălţare, din ciclul Drumul Crucii, Peter Jecza Lenjerie, din ciclul Castitate, Bogdan Raţa

IOANA URSA, Floating sins behind your back, ulei pe pânză, 100x100 cm (sus)ROBERT FEKETE, Important things, ulei pe pânză, 30x24 cm (jos)ALEXANDRA BODEA, Ultima zi de şcoală-prânzul, acrilic pe pânză, 30x30 cm (fundal)


Moder direct din rezervațiile lor naturale.Având peste 10.000 de vizitatori unici, cu peste o suta de abonati direcți, în primele şase luni de la lansare Modernism.ro a realizat peste 30 de video interviuri cu artişti contemporani activi pe scena artistică în 2009, ce urmează a face parte din colecția de DVD-uri “10 minute de celebritate, 100 de creativi români”. Tot în această perioadă Modernism.ro a publicat peste 400 de articole în categoriile: Artistul lunii, News, Punctul Critic, No Comment, Conversații, Home Made Art, Photo of the Day, reuşind să alcătuiasă un index activ al Artiştilor, Curatorilor, Galeriilor şi Licitațiilor de Artă.

“Modernism.ro se preocupă de viața artistică, de realizările artişilor români şi de promovarea acestora, autonumindu-se tabloid de arta si stil. Întemeietorii site-ului sunt Cosmin Năsui, critic de artă şi artist vizual, Cristi Farcaş, de asemenea artist vizual preocupat de noile media video si online, Lucian Muntean, fotograf de presă şi Ciprian Voicu, artist vizual şi webmaster. Cei patru au pus la cale un proiect menit să încurajeze această mişcare culturală prin interviuri cu diferiți artişti din lumea artelor vizuale şi reportaje care ofera insight-uri dintr-o zonă exclusivistă, prea puțin cunoscută publicului român. Găsim online articole care te ajută să înțelegi mai bine arta modernă, pictura, fotografia, dar şi operele unor hair-stylists precum Codruta Farcaş sau fashion designeri precum Cristian Samfira. Categoriile site-ului includ ştiri din arta românească contemporană, artisul lunii unde se întâmplă topuri pe diferite teme, punctul critic în mare parte dominat de ochiul critic al lui Cosmin Nasui, iar în Conversații avem şansa să cunoaştem tineri artişti aflați deja în ascensiune.Prin intermediul modernism.ro ți se oferî cateva secrete din lumea artistică româneasca prin “modernism channel”, dar şi o uşă pe care sa intri in camerele artiştilor noştri care au dezvoltat diverse proiecte apreciate peste granițe, de la Paris până la New York, printre care-i gasim pe: Mircea Suciu cu Slag Gallery şi Laika, Vlad Petri, Nemtoi Gallery , Cosniceru, Zoltan Bela şi lista poate continua.“ - Metropotam, 9 mai, 2009

“Modernism.ro este un „tabloid de arta şi stil“ lansat în martie 2009 şi întreținut mai cu seamă de Cosmin Năsui, comentator de artă şi artist vizual. Dintre cele opt categorii constant hrănite de echipa „modernismului“, video-ism-ul are calitatea de a activa şi lămuri personaje (artişti, galerişti) şi situații (vernisaje, de exemlu).”Oana Tănase, B24 Fun , 28 august, 2009.

P A R T E N E R I

THE FALLSeptember 24 to November 7, 2009Opening reception: Thursday, September 24, 2009, 6-8pm

Slag Gallery is pleased to present The Fall, with recent works by Romanian artist Mircea Suciu.

A grim faced man perches precariously on a stepladder, leaning forward as if to dive toward the floor. A pair of women dressed in the fashion of the fifties stand with their backs to us, apparently engrossed by the blank gray wall in front of them. A man in a brown suit and fedora lies curled in a near fetal position on the ground. These scenes, the creations of painter Mircea Suciu, are realized with muted colors and presented in settings devoid of detail. The titles (respectively Final Speech, The Abstract Painting and Nightmare) are as enigmatic as the images.The exhibition will include 13 of the artist’s recent paintings on canvas. Mircea Suciu proposes a pictorial discourse extended into the meanings of a Camusian disenchanted world, in which the human order proves many times unjust and precarious.Suciu notes that this body of work, with the series title The Fall, was inspired in part by the global financial meltdown. In keeping with the artist’s indirect approach, the current crisis of capitalism is evoked here less by specific references than by a general ambiance of failure and loss. Drained of color, affect, and immediacy, these paintings suggest a world in which the satisfaction of desire, that staple of capitalist economies, has become little more than an impossible fantasy or a distant memory. In this, these paintings express the great paradox of our age. Two economic systems, once separated by the iron curtain and framed as polar opposites, are revealed instead as two sides of the same coin. Equally bankrupt and equally permeated with empty promises, they leave behind a world bereft of warmth and hope.

An illustrated catalog including an essay by Eleanor Heartney will be published in conjunction with the exhibition.

Mircea Suciu: The Fall will remain on view through November 7th.

SLAG Gallery specializes in contemporary Eastern European art and is operated by owner/director Irina Protopopescu.

SLAG Gallery is located at 531 W 25th street, ground floor, suite 10 For general inquiries contact the gallery at 212 967 9818.

Master plan, oil on canvas, 90/90 cmChristmas, oil on canvas, 160/180 cmThe Monument, oil on canvas, 168/190 cm


IN MEMORIAM PETER JECZASorina Ianovici-JeczaDacă Timpul ar fi fost ceva mai iertător, Peter Jecza ar fi împlinit, în 16 octombrie anul acesta, 70 de ani. Fundaţia pe care a creat-o, Fundaţia Interart TRIADE, în colaborare cu instituţii partenere din Timişoara, a pregătit pentru această ocazie un şir de evenimente comemorative, prin care să învie memoria celui dispărut. În acest mod se inaugureaza programul Memoria Jecza al Fundaţiei Interart TRIADE, care va urmări promovarea artei sculptorului, cercetarea operei sale

Joi, 15 octombrie, ora 18, la Galeria HELIOS din Timişoara, se va vernisa expoziţia de sculptură DE MAGISTER. In memoriam Peter Jecza, organizată de Uniunea Artiştilor Plastici, în parteneriat cu Fundaţia Interart TRIADE. Manifestarea se vrea un omagiu adus de discipoli maestrului lor, de la a cărui dispariţie au trecut mai mult de 6 luni. Cuvântul de deschidereva fi rostit de prof.univ.dr. Ileana Pintilie, critic de artă; prof.univ.dr. Cornel Ungureanu, scriitor; Szekernyes Janos, preşedintele UAP, istoric de artă.Participă artiştii: Horia Bojin, Delia Corban, Denisa Curte, Corina Holhoş, Remus Irimescu, Gabriel Kelemen, Ştefan Kelemen, Ciprian Lauko, Linda Menczel, Cosmin Moldovan, Miruna Moraru, Slavenca Petre, Bogdan Raţă, Ligia Seculici, Florin Sidău, Nada Stojici, Anca Şerban, Tamas Attila, Marius Tănase, Laura Teculescu, Rudolf Varna.

Expoziţia va fi precedată, la ora 17,30, în Parcul Central, pe Aleea personalităţilor, de evenimentul dezvelirii bustului compozitorului Bela Bartok, realizat de Peter Jecza în anul 1973, şi de decernarea titlului de Cetăţean de onoare al Timişoarei – post mortem, maestrului Peter Jecza, de către Primăria Timişoara.

Duminică, 25 octombrie, ora11, se va vernisa expoziţia-concurs Juventus, cu atribuirea premiilor pe anul 2009. În acest an tema propusă este Singurătate, temă ce se regăseşte în creaţia lui Peter Jecza şi care constituie o provocare pentru artiştii participanţi la concurs. Ediţia din acest an va iniţia un nou premiu care va purta numele artistului dispărut – Premiul Jecza. Acest premiu constă în promovarea artistului ales printr-o expoziţie în cadrul Galeriei şi includerea sa în portofoliul galeriei.

Seara aceleiaşi zile, 25 octombrie, cu începere de la ora 19, la Opera Română se va prezenta spectacolul De amicitia. In memoriam Peter Jecza.

Participă muzicieni care au fost apropiaţi, în cursul vieţii, artistului: Alexandra Guţu - violoncel, Gabriel T. Popa - vioară, Sorin Dogaru - pian, Manuela Mihăilescu - pian, Dragoş Mihăilescu - pian, Teodora Ciucur - soprană, Dan Patacă - bariton. Invitată este Simina Ivan – soprană la Opera de Stat din Viena. Cu acelaşi prilej se va proiecta un material vizual conţinând expoziţia retrospectivă organizată anul acesta de Institutul Cultural Român la Budapesta şi se va prezenta volumul de evocări Scrisori unui prieten, editat de Fundaţia Triade. Volumul adună mesajele, scrisorile trimise familiei în preajma momentului pierderii sculptorului, alături de care au fost aşezate texte de la personalităţi cu care artistul şi-a intersectat destinul, alături de care a împărtăşit experienţe diverse, pe care le-a apreciat şi de către care a fost apreciat. Sunt reunite vocile a peste 100 de personalităţi din varii domenii: artişti plastici, critici, muzicieni, scriitori, oameni de cultură, prieteni, iubitori de artă, colecţionari.Volumul este, pe de o parte, un semn de recunoaştere şi apreciere, şi, pe de altă parte, el se constituie într-un document viu al solidarităţii şi prieteniei, al unor valori umane dintre cele mai profunde.

În perioada următoare fundaţia pregăteşte o expoziţie a artistului ce se va deschide în Ungaria, la Sopron şi va media instalarea unei lucrări de dimensiuni monumentale în oraşul natal al artistului, la Sfântu Gheorghe. Lucrarea aleasă spre a fi amplasată este Nike, simbol al Victoriei şi optimismului vital.

Alte proiecte ale Fundaţiei:Vernisajul expoziţiei Diet Sayler – duminică, 15 noiembrie, ora 11. Artistul, originar din Timişoara, a devenit unul dintre cei mai importanţi exponenţi de artă concretă din Germania. Expoziţia retrospectivă organizată la Muzeul de Artă Bayreuth (27 septembrie – 22 noiembrie) face dovada importanţei pe care artistul o are pentru arta contemporană. Expoziţia de la galeria Triade este însoţită de monografia pe care artistul a editat-o în colaborare cu fundaţia . Este editată în limbile engleză şi italiană şi va fi distribuită în România prin reţeaua fundaţiei.

Vernisajul expoziţiei artistei de origine română, Lili Sepi Ochsenfeld, Despre femei va aduce, în cursul lunii decembrie, imagini ale unei lumi centrate pe prezenţa feminină. Protagoniste ale acestei teme sunt personaje din lumea imediată, femei preocupate de cultură din Timişoara.

SPONSORI: Fundaţia Interart TriadePARTENERI: Radio Campus 100FM, www.modernism.ro

Coordonator de redacţie: Andrei JeczaDesign & prepress: Camil MihăescuFoto: Andrei Jecza, Camil Mihăescu, Milan Nagy-Şuteu, Adrian PîclişanCorectură: Sorina Ianovici-JeczaTipar: CoPrint Timişoara

Redacţia: Calea Martirilor 51/45300774 Timişoara, România

www.jeczagallery.com/1mpdeartacontemporana

jecza gallery

În cursul lunii decembrie, în cadrul aniversărilor legate de comemorarea Revoluţiei din decembrie 1989, la 20 de ani de la începerea acesteia, Fundaţia desfăşoară proiectul Young Democracy. Young Art, ce îşi propune punerea în discuţie a câtorva dintre temele care au jalonat gândirea şi limbajul politic al perioadei parcurse de atunci: democraţie, moştenire, mărturie, libertate/ pseudo-libertate, maturitate. Tinerii artişti convocaţi prin proiect să reflecteze asupra acestor teme-tabu nu au cunoscut în mod direct Revoluţia, ci doar reflexul acesteia filtrat prin diferite „site” de percepere: şcoală, părinţi, mass media, societate, în general. Atitudinea artistică pe care ei o adoptă vine să mărturirească cum a crescut şi s-a interiorizat ideea de Revoluţie în conştiinţele acestor tineri, cum au filtrat ei adevărurile multiple care le-au fost, succesiv, oferite drept Adevăr unic. Proiectul se vrea o manifestare vie, o judecată proaspătă a „moştenirii” pe care Revoluţia a crescut-o în conştiinţele lor de beneficiari şi utilizatori ai consecinţelor întâmplărilor de acum 20 de ani.

Lucrări din expoziţia Young Democracy, Young ArtIoan Augustin Pop, Gol II, 200/200 cmBogdan Raţă, Strigăt, 55/38/12 cm

1mp arta contemporana II

Documents

Transcript of 1mp arta contemporana II