PROLOGPROLOG

Această carte am alcătuit-o cu gândul de aAceastă carte am alcătuit-o cu gândul de a pune pe masa de lucru un studiu de referinţăpune pe masa de lucru un studiu de referinţă pentru cercetarea lumii religioase aşa cum sepentru cercetarea lumii religioase aşa cum se prezintă prin prisma marilor religii. Pentru aprezintă prin prisma marilor religii. Pentru a putea cerceta aceste mari domenii deputea cerceta aceste mari domenii de credinţă, în primul rând trebuie să lecredinţă, în primul rând trebuie să le cunoaştem în apariţia şi problemele lor de-acunoaştem în apariţia şi problemele lor de-a lungul istoriei. lungul istoriei.

Deşi există actualmente credinţa, la uniiDeşi există actualmente credinţa, la unii teologi, că această latură a telogiei este unateologi, că această latură a telogiei este una păgână, o preocupare a teologului cu religiilepăgână, o preocupare a teologului cu religiile păgâne, eu consider că totuşi această muncăpăgâne, eu consider că totuşi această muncă este foarte importantă, de vreme ce lumea îneste foarte importantă, de vreme ce lumea în care trăim a fost invadată în ultimii ani de miicare trăim a fost invadată în ultimii ani de mii de asociaţii şi comunităţi cu scopuri destul dede asociaţii şi comunităţi cu scopuri destul de neidentificabile. Multe din aceste fracţiunineidentificabile. Multe din aceste fracţiuni religioase au acţionat pedala apocalipticului,religioase au acţionat pedala apocalipticului, mai ales că acum, la început de mileniu,mai ales că acum, la început de mileniu, această temă prinde şi face furori. Altele auaceastă temă prinde şi face furori. Altele au încercat să exploateze liniile libidonale,încercat să exploateze liniile libidonale, refulate ale tineretului anarhist, care nu mairefulate ale tineretului anarhist, care nu mai vrea să se integreze într-o societate şi într-ovrea să se integreze într-o societate şi într-o ordine, care, zic ei, nu mai corespunde lumii peordine, care, zic ei, nu mai corespunde lumii pe care o doresc. Altele au încercat şi încearcăcare o doresc. Altele au încercat şi încearcă racolarea şi „convingerea” românilor prinracolarea şi „convingerea” românilor prin „convingerea” buzunarului şi a lăcomiei, prin„convingerea” buzunarului şi a lăcomiei, prin aducerea de „ajutoare” cu scop umanitaro-aducerea de „ajutoare” cu scop umanitaro-misionar. Avem şi linii care apelează lamisionar. Avem şi linii care apelează la

77

vârfurile politice, ca să „unifice” aspiraţiilevârfurile politice, ca să „unifice” aspiraţiile religioase ale omenirii. religioase ale omenirii.

Ei bine, pentru teologul de astăzi esteEi bine, pentru teologul de astăzi este nevoie ca el să treacă dincolo de simplanevoie ca el să treacă dincolo de simpla exorcizare a acestor „demonizaţi”, cum i-aexorcizare a acestor „demonizaţi”, cum i-a catalogat secole de-a rândul, să intre în dialogcatalogat secole de-a rândul, să intre în dialog cu ei, să le cunoască ideologia şi să le oferecu ei, să le cunoască ideologia şi să le ofere varianta cea bună, cea care depăşeşte spaţiulvarianta cea bună, cea care depăşeşte spaţiul ritualistic sec al creştinismului sau cel alritualistic sec al creştinismului sau cel al canoanelor, văzute ca pedepse, date cucanoanelor, văzute ca pedepse, date cu maliţiozitate de duhovnici. Oamenii aceştia, şimaliţiozitate de duhovnici. Oamenii aceştia, şi nu sunt puţini, trebuie ajutaţi şi nu poţi să îinu sunt puţini, trebuie ajutaţi şi nu poţi să îi ajuţi dacă nu cunoşti crezul şi convingerea lor.ajuţi dacă nu cunoşti crezul şi convingerea lor.

Este nevoie să extindem teologia laEste nevoie să extindem teologia la dimensiunea unei experienţe care să cunoascădimensiunea unei experienţe care să cunoască şi să ofere răspunsuri la toate enigmeleşi să ofere răspunsuri la toate enigmele oamenilor, vorbindu-le pe limba lor. A trecutoamenilor, vorbindu-le pe limba lor. A trecut vremea unei pastoraţii în expectativă, în carevremea unei pastoraţii în expectativă, în care am aşteptat la uşa altarului ca omul să vină cuam aşteptat la uşa altarului ca omul să vină cu necazul lui, scris pe un pomelnic. Este nevoienecazul lui, scris pe un pomelnic. Este nevoie de o cunoaştere a lumii şi a valurilor religioasede o cunoaştere a lumii şi a valurilor religioase care bântuie prin ea, dar mai ales este nevoiecare bântuie prin ea, dar mai ales este nevoie de o pastoraţie individuală, o ieşire din spaţiulde o pastoraţie individuală, o ieşire din spaţiul ecclezial în zona unde se pare că Dumnezeu aecclezial în zona unde se pare că Dumnezeu a fost uitat sau deformat. Atunci când Stăpânulfost uitat sau deformat. Atunci când Stăpânul cinei a terminat cina de pregătit, el nu le-acinei a terminat cina de pregătit, el nu le-a spus slugilor: „Staţi aici la uşă şi îi aşteptaţi!”.spus slugilor: „Staţi aici la uşă şi îi aşteptaţi!”. Dacă cei aleşi nu au venit, porunca a fostDacă cei aleşi nu au venit, porunca a fost tranşantă: „ieşiţi în uliţe şi în pieţe şi siliţi-i sătranşantă: „ieşiţi în uliţe şi în pieţe şi siliţi-i să intre la cină!”intre la cină!”

88

Sper ca această carte să aducă o micăSper ca această carte să aducă o mică lumină în sufletele celor care o vor lua culumină în sufletele celor care o vor lua cu sinceritate în mână şi o vor descifra. Iar pentrusinceritate în mână şi o vor descifra. Iar pentru teologul care va trebui să intre cândva în arenateologul care va trebui să intre cândva în arena ideologică în care va fi chemat să Îlideologică în care va fi chemat să Îl propovăduiască pe Hristos, eu îi ofer prinpropovăduiască pe Hristos, eu îi ofer prin această carte un mic izvor informaţionalaceastă carte un mic izvor informaţional despre o parte din religiile acestui veac.despre o parte din religiile acestui veac.

Autorul Autorul

O RELIGIE PE JUMĂTATE REVELATĂO RELIGIE PE JUMĂTATE REVELATĂIUDAISMULIUDAISMUL

Glosar de termeni religioşi privind iudaismulGlosar de termeni religioşi privind iudaismul

-amoraim,-amoraim, interpreţi ai mişnei, interpreţi ai mişnei,--eruv, eruv, frânghie sau fir de sârmă întins întrefrânghie sau fir de sârmă întins între stâlpi pentru a delimita în zona unui cartierstâlpi pentru a delimita în zona unui cartier ereiesc, perimetrul în care era permis să porţiereiesc, perimetrul în care era permis să porţi obiecte de Sabbath,obiecte de Sabbath,--gaongaon, titlu onorific conferit conducătorilor, titlu onorific conferit conducătorilor academiei babiloniene din epoca post-academiei babiloniene din epoca post-talmudică,talmudică,--goi, goimgoi, goim, popoare neiudaice,, popoare neiudaice,

99

--hagada, hagada, parte de legendă din literaturaparte de legendă din literatura rabinică,rabinică,--hasid, hasid, om evlavios, adept al mişcării hasidice,om evlavios, adept al mişcării hasidice,--ieşivaieşiva, academie sau şcoală talmudică,, academie sau şcoală talmudică,--mezuza,mezuza, mic tub ce conţine un pergament pe mic tub ce conţine un pergament pe care sunt înscrise versete din Biblie. Acest tubcare sunt înscrise versete din Biblie. Acest tub este prins de tocul uşii,este prins de tocul uşii,--mişna, mişna, culegere fundamentală de legi, careculegere fundamentală de legi, care stă la baza Talmudului. Este alcătuită destă la baza Talmudului. Este alcătuită de tanaimi, juriştii evrei,tanaimi, juriştii evrei,--miţva,miţva, porunci biblice şi talmudice, porunci biblice şi talmudice,--sanhedrinsanhedrin, suprema curte de justiţie, care a, suprema curte de justiţie, care a activat după robia babilonică, până laactivat după robia babilonică, până la distrugerea Ierusalimului la anul 70 dHr.,distrugerea Ierusalimului la anul 70 dHr.,--şoahşoah, catastrofă, termen care desemnează, catastrofă, termen care desemnează genocidul împotriva evreilor în cel de al doileagenocidul împotriva evreilor în cel de al doilea război mondial,război mondial,--sucasuca, colibă de frunze, care se construieşte în, colibă de frunze, care se construieşte în curtea evreilor la sărbătoarea corturilor,curtea evreilor la sărbătoarea corturilor, Sucoth,Sucoth,--talittalit, şalul pe care îl poartă evreul pios la, şalul pe care îl poartă evreul pios la rugăciunea de la sinagogă,rugăciunea de la sinagogă,--tfilin, tfilin, filacteriile. Cutiuţe de piele, care conţinfilacteriile. Cutiuţe de piele, care conţin versete din Biblie (Ieşire 13, 1-10, 11-16;versete din Biblie (Ieşire 13, 1-10, 11-16; Deuteronom 6, 4-9, 13-21), pe care evreul leDeuteronom 6, 4-9, 13-21), pe care evreul le leagă la frunte sau la braţul stâng, cu ajutorulleagă la frunte sau la braţul stâng, cu ajutorul unor curele din piele, pentru rugăciunea deunor curele din piele, pentru rugăciunea de dimineaţă,dimineaţă,--ţadikţadik, bărbat drept. Titulatură pe care o, bărbat drept. Titulatură pe care o purtau învăţaţii hasidici,purtau învăţaţii hasidici,

1010

--ţiţitţiţit, franjuri care se purtau la şalul (talit), cu, franjuri care se purtau la şalul (talit), cu care se acoperea evreul la rugăciune.care se acoperea evreul la rugăciune.

Atunci când se vorbeşte despre religiaAtunci când se vorbeşte despre religia evreilor trebuie să se ţină cont de amplasareaevreilor trebuie să se ţină cont de amplasarea lor geografică şi de zbuciumata lor istorie. Înlor geografică şi de zbuciumata lor istorie. În ceea ce priveşte ţara, unde au trăit evreii,ceea ce priveşte ţara, unde au trăit evreii, aceasta poartă mai multe denumiri, şi anume:aceasta poartă mai multe denumiri, şi anume: după numele populaţiei amoreilor, care a trăitdupă numele populaţiei amoreilor, care a trăit în aceste ţinuturi, înaintea evreilor, ţara s-aîn aceste ţinuturi, înaintea evreilor, ţara s-a numit numit AmuruAmuru; tăbliţele descoperite la Tell el-; tăbliţele descoperite la Tell el- Amarna dau ţării numele de Amarna dau ţării numele de Kinahi Kinahi sausau Kinahori; Kinahori; de asemenea, întâlnim numele dede asemenea, întâlnim numele de CanaanCanaan, după numele populaţiilor canaanite, după numele populaţiilor canaanite din aceste ţinuturidin aceste ţinuturi11. Mai găsim şi denumirea de. Mai găsim şi denumirea de Ţara de JosŢara de Jos în comparaţie cu Aram-ul, care era în comparaţie cu Aram-ul, care era Ţara de Sus (Siria de astăzi). De la numeleŢara de Sus (Siria de astăzi). De la numele patriarhului Iacov, ţara a căpătat denumirea depatriarhului Iacov, ţara a căpătat denumirea de IsraelIsrael, numele, care i-a fost dat de Iahve, numele, care i-a fost dat de Iahve patriarhului, la râul Iaboc. De asemenea, ţarapatriarhului, la râul Iaboc. De asemenea, ţara se mai cunoştea şi sub denumirea de se mai cunoştea şi sub denumirea de ŢaraŢara evreilorevreilor. .

Cuvântul “evreu” are mai multe posibileCuvântul “evreu” are mai multe posibile rădăcini de provenienţă, cum ar fi: “eber” carerădăcini de provenienţă, cum ar fi: “eber” care se traduce “dincolo”, desemnând populaţiase traduce “dincolo”, desemnând populaţia evreiască, care ar fi venit în ţinuturileevreiască, care ar fi venit în ţinuturile Canaanului de dincolo de munţii Liban, maiCanaanului de dincolo de munţii Liban, mai precis din părţile Mesopotamiei. O altăprecis din părţile Mesopotamiei. O altă

1 Canaan a fost fiul lui Ham, care la rândul lui a fost fiul lui Noe.1111

rădăcină a cuvântului “evreu” s-ar trage de larădăcină a cuvântului “evreu” s-ar trage de la “Avram”, numele patriarhului, prin care evreii“Avram”, numele patriarhului, prin care evreii îşi au începuturile ca neam. În fine, o ultimăîşi au începuturile ca neam. În fine, o ultimă rădăcină ar fi “Eber”, numele unui strămoş alrădăcină ar fi “Eber”, numele unui strămoş al lui Avraam. Altă denumire a ţării sfinte ar filui Avraam. Altă denumire a ţării sfinte ar fi Ţara Iuda Ţara Iuda sau sau Pământul lui Iuda, Pământul lui Iuda, nume datnume dat după exilul babilonic, când evreii reveniţi îndupă exilul babilonic, când evreii reveniţi în ţară nu mai vroiau să fie confundaţi cu ceiţară nu mai vroiau să fie confundaţi cu cei amestecaţi cu populaţiile colonizatoare dinamestecaţi cu populaţiile colonizatoare din părţile de nord ale ţării, aşa-numiţiipărţile de nord ale ţării, aşa-numiţii samarineni. samarineni.

Denumirea de Denumirea de Palestina Palestina este forma greacăeste forma greacă a denumirii a denumirii PilesetPileset, cum se numea “Tara, cum se numea “Tara Filistenilor”. Actualmente denumirea deFilistenilor”. Actualmente denumirea de „Palestina” sau “palestinieni” desemnează„Palestina” sau “palestinieni” desemnează populaţiile arabe de pe teritoriul Ţării Sfinte.populaţiile arabe de pe teritoriul Ţării Sfinte. Ereţ Israel Ereţ Israel este denumirea oficială, pe care aeste denumirea oficială, pe care a primit-o această ţară după 1948, când evreiiprimit-o această ţară după 1948, când evreii au primit dreptul de a-şi reface ţara lor deau primit dreptul de a-şi reface ţara lor de obârşie.obârşie.

Populaţia evreiască numără astăzi circaPopulaţia evreiască numără astăzi circa 14.890.000 locuitori pe glob, repartizaţi astfel:14.890.000 locuitori pe glob, repartizaţi astfel: 290.000 în Africa, 4.497.000 în Asia (inclusiv în290.000 în Africa, 4.497.000 în Asia (inclusiv în Palestina), 2.932.000 în Europa, 1.173.000 înPalestina), 2.932.000 în Europa, 1.173.000 în America de Sud, 5.904.000 în America de NordAmerica de Sud, 5.904.000 în America de Nord (mai ales în SUA), şi circa 94.000 în Australia şi(mai ales în SUA), şi circa 94.000 în Australia şi Oceania. Aşadar din totalul populaţiei eiOceania. Aşadar din totalul populaţiei ei reprezintă 0,3 %, răspândiţi în 137 de ţări.reprezintă 0,3 %, răspândiţi în 137 de ţări.

În ceea ce priveşte amplasarea geografică,În ceea ce priveşte amplasarea geografică, Israelul se situează în partea estică a MăriiIsraelul se situează în partea estică a Mării Mediterane, în Orientul Mijlociu, mărginindu-seMediterane, în Orientul Mijlociu, mărginindu-se

1212

în Nord cu munţii Liban şi Antiliban, la Est şiîn Nord cu munţii Liban şi Antiliban, la Est şi Sud aflându-se Deşertul Arabic şi DeşertulSud aflându-se Deşertul Arabic şi Deşertul Sinai iar la Vest, aşa cum am spus, cu MareaSinai iar la Vest, aşa cum am spus, cu Marea Mediterană.Mediterană.

Israelul se învecinează la Nord cu Libanul,Israelul se învecinează la Nord cu Libanul, la N-E cu Siria, la Est cu Iordania iar la Sud cula N-E cu Siria, la Est cu Iordania iar la Sud cu Egiptul, care cuprinde aproape întreagaEgiptul, care cuprinde aproape întreaga Peninsulă Sinai. Capitala ţării este actualmentePeninsulă Sinai. Capitala ţării este actualmente la Tel Aviv, deoarece Ierusalimul, fiindla Tel Aviv, deoarece Ierusalimul, fiind revendicat ca reşedinţă atât de evrei, cât şi derevendicat ca reşedinţă atât de evrei, cât şi de arabi, s-a renunţat la ideea de a fi centrul ţăriiarabi, s-a renunţat la ideea de a fi centrul ţării Israel. Israel. Totuşi el rămâne centrul spiritualTotuşi el rămâne centrul spiritual atât al evreilor, cît şi al arabiloratât al evreilor, cît şi al arabilor palestinieni şi al creştinilorpalestinieni şi al creştinilor..

Geografia ţării este variată, predominândGeografia ţării este variată, predominând regiunea de podiş, cu dealuri mici. Între munţiiregiunea de podiş, cu dealuri mici. Între munţii acestui pământ amintim acestui pământ amintim LibanLiban, cu , cu VÂRFULVÂRFUL TTIMARUNIMARUN (3.212 m), munţii Antiliban, cu (3.212 m), munţii Antiliban, cu vârfurile Hermon şi Nebo, muntele Tabor (862vârfurile Hermon şi Nebo, muntele Tabor (862 m), Carmelul, Efraim (cu vârfurile Ebal şim), Carmelul, Efraim (cu vârfurile Ebal şi Garizim) şi în fine în Sud munţii Iuda (vf.Garizim) şi în fine în Sud munţii Iuda (vf. Hebron).Hebron).

Regimul hidrografic este destul de sărac şiRegimul hidrografic este destul de sărac şi mult sub nivelul Mării Mediterane. Amintim înmult sub nivelul Mării Mediterane. Amintim în primul rând primul rând râul Iordan, care izvorăşte dinrâul Iordan, care izvorăşte din munţii Libanmunţii Liban, trecând apoi prin lacul Hule sau, trecând apoi prin lacul Hule sau Merom, care este relativ mic, apoi continuăMerom, care este relativ mic, apoi continuă spre lacul Ghenizaret cunoscut şi sub numelespre lacul Ghenizaret cunoscut şi sub numele de Marea Tiberiadei (mai ales în perioadade Marea Tiberiadei (mai ales în perioada Mântuitorului) sau lacul Galileii. El este situatMântuitorului) sau lacul Galileii. El este situat la 208 m. sub nivelul Mării Mediterana, avândla 208 m. sub nivelul Mării Mediterana, având

1313

o lungime de 21 km şi o lăţime de 12 km. Îno lungime de 21 km şi o lăţime de 12 km. În fine, el se varsă în Marea Moartă. Aceasta sefine, el se varsă în Marea Moartă. Aceasta se mai numeşte şi Marea Sărată, Marea Siddimmai numeşte şi Marea Sărată, Marea Siddim sau Marea Asfaltică, având o lungime de 73sau Marea Asfaltică, având o lungime de 73 km, o lăţime de 18 km, fiind situată la 399mkm, o lăţime de 18 km, fiind situată la 399m sub nivelul Mării Mediterane. Între alte râurisub nivelul Mării Mediterane. Între alte râuri mai amintim: Iarmuc, Iaboc, Arnon, Chişon,mai amintim: Iarmuc, Iaboc, Arnon, Chişon, Chidron (sau valea lui Iosafat, lângă Ierusalim).Chidron (sau valea lui Iosafat, lângă Ierusalim).

În decursul veacurilor ţara a avut maiÎn decursul veacurilor ţara a avut mai multe capitale, odată cu instaurarea regalităţii.multe capitale, odată cu instaurarea regalităţii. Prima capitală a fost Ghibeea, în timpul luiPrima capitală a fost Ghibeea, în timpul lui Saul. Apoi a urmat pentru scurt timp (timp deSaul. Apoi a urmat pentru scurt timp (timp de numai 7 ani) Hebronul, sub regele David, carenumai 7 ani) Hebronul, sub regele David, care apoi a refăcut şi amenajat Ierusalimul dreptapoi a refăcut şi amenajat Ierusalimul drept centru al evreilor. Ierusalimul este cucerit decentru al evreilor. Ierusalimul este cucerit de David de la iebusei. El este cetatea luiDavid de la iebusei. El este cetatea lui Melchisedec şi tot aici este adus Chivotul Legii,Melchisedec şi tot aici este adus Chivotul Legii, pe colina Sionului, unde Solomon va zidipe colina Sionului, unde Solomon va zidi templul. După dezbinarea regatuluitemplul. După dezbinarea regatului Ierusalimului rămâne capitala regatului Iuda, înIerusalimului rămâne capitala regatului Iuda, în vreme ce pentru regatul Israel este aleasăvreme ce pentru regatul Israel este aleasă Samaria (lângă Sichem). După distrugereaSamaria (lângă Sichem). După distrugerea Ierusalimului de către romani, după răscoalaIerusalimului de către romani, după răscoala lui Bar Kochba, Ierusalimul se va numi Aelialui Bar Kochba, Ierusalimul se va numi Aelia Capitolina. Actualmente capitala ţării este laCapitolina. Actualmente capitala ţării este la Tell Aviv, având o populaţie de aproximativTell Aviv, având o populaţie de aproximativ 350.000 de locuitori.350.000 de locuitori.

Primii locuitori cunoscuţi cu numele au fostPrimii locuitori cunoscuţi cu numele au fost rafeiirafeii, din a căror familie pot fi numiţi: HOREII, din a căror familie pot fi numiţi: HOREII (trăiau în peşteri) şi EMEII. Urmează apoi (trăiau în peşteri) şi EMEII. Urmează apoi aveiiaveii,, care au fost apoi cuceriţi de filisteni. care au fost apoi cuceriţi de filisteni. CanaaneiiCanaaneii

1414

provin din populaţiile care au reieşit din cei 11provin din populaţiile care au reieşit din cei 11 copii ai lui Canaan, ei formând un lanţ întregcopii ai lui Canaan, ei formând un lanţ întreg de popoare înrudite, cum ar fi: heteii, iebuseii,de popoare înrudite, cum ar fi: heteii, iebuseii, ferezeii, heveii, ghergheseii, filistenii (numiţi şiferezeii, heveii, ghergheseii, filistenii (numiţi şi popoarele mării, popoarele mării, care proveneau din Creta şicare proveneau din Creta şi Cipru, fiind buni navigatori). În fine, ultimii careCipru, fiind buni navigatori). În fine, ultimii care au jucat şi cel mai important rol în primireaau jucat şi cel mai important rol în primirea revelaţiei vechi-testamentare, revelaţiei vechi-testamentare, evreii,evreii, s-au s-au stabilit în această parte prin Avraam, apoi prinstabilit în această parte prin Avraam, apoi prin Moise care i-a scos din robia egipteană.Moise care i-a scos din robia egipteană. Ulterior, după expulzarea evreilor, urmare aUlterior, după expulzarea evreilor, urmare a răscoalei lui Bar Kochba, populaţia care arăscoalei lui Bar Kochba, populaţia care a rămas, s-a islamizat fiind cunoscută subrămas, s-a islamizat fiind cunoscută sub numele de palestinieni.numele de palestinieni.

În ceea ce priveşte izvoarele literare cuÎn ceea ce priveşte izvoarele literare cu caracter religios, importante pentru studiereacaracter religios, importante pentru studierea religiei poporului evreu, un prim izvor îlreligiei poporului evreu, un prim izvor îl constituie Vechiul Testament, care cuprinde:constituie Vechiul Testament, care cuprinde: Legea Legea (Tora) cu cele 5 cărţi ale Pentateuhului;(Tora) cu cele 5 cărţi ale Pentateuhului; ProfeţiiProfeţii (Nebhi’im) (Nebhi’im)22 şi şi Scrierile Scrierile (Kethubim),(Kethubim), adică cărţile didactice sau cele cu caracteradică cărţile didactice sau cele cu caracter istoric (Cronici, Ezdra, Neemia).istoric (Cronici, Ezdra, Neemia).

Un alt nume de referinţă este Iosif FlaviusUn alt nume de referinţă este Iosif Flavius cu lucrările sale: cu lucrările sale: Antichităţi iudaiceAntichităţi iudaice şi şi RăzboiulRăzboiul iudaiciudaic, unde sunt prezentate evenimentele din, unde sunt prezentate evenimentele din cadrul războiului din anul 70 dHr. dintre romanicadrul războiului din anul 70 dHr. dintre romani şi evrei. De asemenea, sunt oferite multeşi evrei. De asemenea, sunt oferite multe informaţii despre obiceiurile şi modul de viaţăinformaţii despre obiceiurile şi modul de viaţă

2 Ei sunt împărţiţi în Profeţii anteriori (Iosua, Judecători, Regi) şi Profeţii posteriori bifurcaţi şi ei în profeţii mari (Isaia, Ieremia, Iezechiel) şi mici (Oseea, Amos, Miheea, Ioil, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Agheu, Zaharia şi Maleahi).

1515

al evreilor. Filon din Alexandria oferă înal evreilor. Filon din Alexandria oferă în scrierile sale filozofice o serie de elementescrierile sale filozofice o serie de elemente despre viaţa şi gândirea evreilor. Descopeririledespre viaţa şi gândirea evreilor. Descoperirile de la Qumran ne dau date importante, maide la Qumran ne dau date importante, mai ales despre comunitatea esenienilor, care auales despre comunitatea esenienilor, care au trăit în apropierea Mării Moarte.trăit în apropierea Mării Moarte.

În plus faţă de aceste izvoare de referinţă,În plus faţă de aceste izvoare de referinţă, merită amintite şi lucrările, care fac parte dinmerită amintite şi lucrările, care fac parte din LITERATURALITERATURA RABINICĂRABINICĂ. Odată cu exilul babilonian,. Odată cu exilul babilonian, evreii s-au grupat în jurul sinagogii (evreii s-au grupat în jurul sinagogii (BBETET H HAA--KKNESETNESET), singura formă religioasă a evreilor), singura formă religioasă a evreilor aflaţi departe de templul din Ierusalim. aflaţi departe de templul din Ierusalim. CeiCei care citeau şi comentau Tora se numeaucare citeau şi comentau Tora se numeau soferimsoferim. Ei au alcătuit aşa-numitele . Ei au alcătuit aşa-numitele MidraşuriMidraşuri33,, care erau mici comentarii făcute la textelecare erau mici comentarii făcute la textele biblice. Se pare că Ezdra a întemeiatbiblice. Se pare că Ezdra a întemeiat Sinagoga cea mare (Kneset ha-Ghedola),Sinagoga cea mare (Kneset ha-Ghedola), care va deveni apoi baza Sanhedrinului,care va deveni apoi baza Sanhedrinului, cel mai înalt for religios şi legislativcel mai înalt for religios şi legislativ pentru evreii reveniţi în patriepentru evreii reveniţi în patrie.. SanhedrinulSanhedrinul ar fi fost condus de cinci perechi ar fi fost condus de cinci perechi de cărturari, ultima fiind cea a lui de cărturari, ultima fiind cea a lui Hilel Hilel şişi ŞamaiŞamai. .

Tora orală Tora orală reprezenta acele comentarii lareprezenta acele comentarii la această carte scrisă, făcute de această carte scrisă, făcute de tanaimi,tanaimi, exegeţii oficiali. Ei erau ucenicii lui Hillel şiexegeţii oficiali. Ei erau ucenicii lui Hillel şi Şamai. Urmează apoi o altă colecţie, numităŞamai. Urmează apoi o altă colecţie, numită MişnaMişna44 este codificarea Torei Orale, făcută deeste codificarea Torei Orale, făcută de 3 Termenul provine de la cuvântului evreiesc «daraş» care se traduce «cercetare», ceea ce înseamnă că cei care erau numiţi aşa erau exegeţi, pregătiţi special pentru comentarii de acest gen.4 de la şana = repetare.

1616

Iuda Ha Nasi (Prinţul) sau Ιθδα Ha KadoşIuda Ha Nasi (Prinţul) sau Ιθδα Ha Kadoş (Sfântul). El a strâns la un loc acele midraşuri,(Sfântul). El a strâns la un loc acele midraşuri, care circulau independent şi le-a organizat pecare circulau independent şi le-a organizat pe 6 capitole, şi anume: 6 capitole, şi anume:

--ZeraimZeraim („seminţe”) cuprinde informaţii („seminţe”) cuprinde informaţii despre agricultură; despre agricultură;

--Moed Moed („anotimpuri”) tratează tema(„anotimpuri”) tratează tema calendarului lunar evreiesc şi a sărbătorilor; calendarului lunar evreiesc şi a sărbătorilor;

--NaşimNaşim („femei”) pune problema căsătoriei („femei”) pune problema căsătoriei şi rânduielilor cu privire la contractareaşi rânduielilor cu privire la contractarea acesteia din punct de vedere religios şi juridic, acesteia din punct de vedere religios şi juridic,

--NezichimNezichim („infracţiuni”) cuprinde („infracţiuni”) cuprinde elemente de cod penal; elemente de cod penal;

--KodashimKodashim („cele sfinte”) tratează despre („cele sfinte”) tratează despre ritualurile sfinte, despre modul de utilizare aritualurile sfinte, despre modul de utilizare a vaselor şi podoabelor sfinte; vaselor şi podoabelor sfinte;

--Tohorot Tohorot („purificări”) vorbeşte despre(„purificări”) vorbeşte despre mâncările curate, despre spălările rituale, etc.mâncările curate, despre spălările rituale, etc.

În Mişna, redactată de Iuda Ha Nasi, nu auÎn Mişna, redactată de Iuda Ha Nasi, nu au intrat toate tradiţiile orale care circulau în aceaintrat toate tradiţiile orale care circulau în acea vreme. Cei care au codificat Mişna sunt numiţivreme. Cei care au codificat Mişna sunt numiţi tannaimitannaimi. Tradiţiile, care au rămas pe dinafară,. Tradiţiile, care au rămas pe dinafară, au fost codificate asemenea sub denumirea deau fost codificate asemenea sub denumirea de ToseftaTosefta. Mai poate fi amintită şi . Mai poate fi amintită şi GhemaraGhemara („completare”), care cuprinde completările(„completare”), care cuprinde completările făcute la Mişna, de către făcute la Mişna, de către amoraimiamoraimi cum sunt cum sunt amintiţi autorii Ghemarei. Acestea au circulatamintiţi autorii Ghemarei. Acestea au circulat la început oral, ulterior el fiind codificate înla început oral, ulterior el fiind codificate în corpul Ghemarei.corpul Ghemarei.

Mişna şi Ghemara, cuprinse într-o singurăMişna şi Ghemara, cuprinse într-o singură colecţie, au alcătuit colecţie, au alcătuit TalmudulTalmudul, cea mai, cea mai

1717

importantă scriere după Tora scrisă. Au circulatimportantă scriere după Tora scrisă. Au circulat două Talmude: Talmudul două Talmude: Talmudul babilonean şi celbabilonean şi cel palestinianpalestinian. Cel mai important dar şi cel mai. Cel mai important dar şi cel mai voluminos a fost cel babilonean, care este devoluminos a fost cel babilonean, care este de patru ori mai mare decât cel palestinian,patru ori mai mare decât cel palestinian, codificarea lui încheindu-se prin secolul al VI-codificarea lui încheindu-se prin secolul al VI-lea dHr., în vreme ce cel palestinian s-alea dHr., în vreme ce cel palestinian s-a încheiat în secolele IV-V d.Hr. David Bombergîncheiat în secolele IV-V d.Hr. David Bomberg în sec. 16 a tipărit la Viena cele două Talmude.în sec. 16 a tipărit la Viena cele două Talmude.

TargumeleTargumele sunt traduceri ale Bibliei care sunt traduceri ale Bibliei care aveau şi anumite parafrazări pe margineaaveau şi anumite parafrazări pe marginea textului. Amintim între acestea textului. Amintim între acestea Targumul luiTargumul lui Onkelos Onkelos şi şi Targumul lui Ionathan.Targumul lui Ionathan.

Un alt izvor pentru cercetarea religieiUn alt izvor pentru cercetarea religiei iudaice îl constituie literatura iudaice îl constituie literatura KabaleiKabalei (“tradiţie”). Între lucrările kabalistice amintim(“tradiţie”). Între lucrările kabalistice amintim Sepher ha Zohar Sepher ha Zohar (cartea splendorii); (cartea splendorii); SepherSepher Yetzira Yetzira (Cartea creaţiei), care sunt cărţile de(Cartea creaţiei), care sunt cărţile de bază ale kabalismului.bază ale kabalismului.

În fine, o altă carte foarte importantă este În fine, o altă carte foarte importantă este Ghidul pentru cei nedumeriţi, Ghidul pentru cei nedumeriţi, scrisă de Moşescrisă de Moşe Maimon (Maimonide), care reprezintă crezulMaimon (Maimonide), care reprezintă crezul religios reformulat, din Evul Mediu.religios reformulat, din Evul Mediu.

CRONOLOGIA IUDAICĂ:CRONOLOGIA IUDAICĂ:Într-o primă fază se poate vorbi despre oÎntr-o primă fază se poate vorbi despre o

organizare tribală, care exista în perioadaorganizare tribală, care exista în perioada patriarhală. Tot acum are loc emigrarea înpatriarhală. Tot acum are loc emigrarea în Egipt, unde invazia hicsoşilor şi ocupareaEgipt, unde invazia hicsoşilor şi ocuparea Egiptului le-a favorizat timp de câteva sute deEgiptului le-a favorizat timp de câteva sute de ani şederea în această ţară foarte mănoasă. Săani şederea în această ţară foarte mănoasă. Să

1818

nu uităm că hicsoşii erau de neam semit, decinu uităm că hicsoşii erau de neam semit, deci înrudiţi cu evreii. După căderea lor, evreii suntînrudiţi cu evreii. După căderea lor, evreii sunt persecutaţi în Egipt, ceea ce duce la ideeapersecutaţi în Egipt, ceea ce duce la ideea revenirii lor în ţara Canaanului.revenirii lor în ţara Canaanului.

Cu ajutorul lui Moise poporul revine în ŢaraCu ajutorul lui Moise poporul revine în Ţara Sfântă. Tot el introduce teocraţia în conducereaSfântă. Tot el introduce teocraţia în conducerea poporului, sistem în care conducătorii suntpoporului, sistem în care conducătorii sunt grupaţi ca şi căpetenii peste 10, 50, 100 şigrupaţi ca şi căpetenii peste 10, 50, 100 şi 1000 de familii. Seminţiile erau conduse la1000 de familii. Seminţiile erau conduse la rândul lor de către un rândul lor de către un nasi,nasi, adică un principe. adică un principe. În fine, în fruntea poporului se afla În fine, în fruntea poporului se afla AdunareaAdunarea bătrânilor bătrânilor (circa 70 de persoane).(circa 70 de persoane).

Perioada Perioada Judecătorilor Judecătorilor (1350 – 1050 îHr.) se(1350 – 1050 îHr.) se instaurează după revenirea evreilor din Egiptinstaurează după revenirea evreilor din Egipt în Palestina. Judecătorii nu aveau o succesiuneîn Palestina. Judecătorii nu aveau o succesiune continuă, de asemenea nu aveau autoritatecontinuă, de asemenea nu aveau autoritate peste întreaga populaţie, fiind uneori aleşipeste întreaga populaţie, fiind uneori aleşi pentru o perioadă precisă de timp (pe perioadapentru o perioadă precisă de timp (pe perioada războiului pentru organizarea apărării), alteorirăzboiului pentru organizarea apărării), alteori pentru toată viaţa. Dintre judecătorii cunoscuţipentru toată viaţa. Dintre judecătorii cunoscuţi cu numele, se pot aminti: Ghedeon, Ietfae,cu numele, se pot aminti: Ghedeon, Ietfae, Samson, Eli, etc. Ultimul judecător a fostSamson, Eli, etc. Ultimul judecător a fost Samuel, care îşi avea reşedinţa în Miţpa şi careSamuel, care îşi avea reşedinţa în Miţpa şi care îl unge rege pe Saul, la cererea poporului, careîl unge rege pe Saul, la cererea poporului, care dorea să fie la fel cu popoarele învecinate, cedorea să fie la fel cu popoarele învecinate, ce aveau regalitate.aveau regalitate.

Regalitatea Regalitatea apare mai degrabă ca o ofensăapare mai degrabă ca o ofensă adusă lui Iahve, deoarece El era adevăratuladusă lui Iahve, deoarece El era adevăratul rege al evreilor. Ori impunerea unui rege părearege al evreilor. Ori impunerea unui rege părea pentru ochii teocraţilor o substituire a lui Iahvepentru ochii teocraţilor o substituire a lui Iahve de la conducerea poporului. Primul rege a fostde la conducerea poporului. Primul rege a fost

1919

SaulSaul, care a domnit 40 de ani (1050-1010 îHr.),, care a domnit 40 de ani (1050-1010 îHr.), trăgându-se din seminţia lui Veniamin. Eltrăgându-se din seminţia lui Veniamin. El fixează capitala la Ghibeea. Deoarece a fost unfixează capitala la Ghibeea. Deoarece a fost un rege infidel teocraţiei el este înlocuit cu David.rege infidel teocraţiei el este înlocuit cu David. Regele Regele DavidDavid, din seminţia lui Iuda (1010 – 970, din seminţia lui Iuda (1010 – 970 îHr.) mută capitala la Ierusalim şi prinîHr.) mută capitala la Ierusalim şi prin războaiele sale extinde graniţele statului la cearăzboaiele sale extinde graniţele statului la cea mai mare dimensiune cunoscută. Elmai mare dimensiune cunoscută. El construieşte palatul regal dar nu reuşeşte săconstruieşte palatul regal dar nu reuşeşte să construiască şi templul. Acesta va fi construitconstruiască şi templul. Acesta va fi construit de către fiul său, de către fiul său, Solomon Solomon (972 – 933 îHr.).(972 – 933 îHr.). Acesta se remarcă prin înţelepciunea sa,Acesta se remarcă prin înţelepciunea sa, precum şi prin fastul curţii regale. Acum artaprecum şi prin fastul curţii regale. Acum arta capătă o dezvoltare ne mai întâlnită. Sprecapătă o dezvoltare ne mai întâlnită. Spre sfârşitul vieţii sale el decade din punct desfârşitul vieţii sale el decade din punct de vedere moral, practicând idololatria şivedere moral, practicând idololatria şi poligamia exagerată. Se spunea despre el căpoligamia exagerată. Se spunea despre el că ar fi avut circa 700 de soţii şi 300 dear fi avut circa 700 de soţii şi 300 de concubine.concubine.

Dezbinarea regatului Dezbinarea regatului apare ca o pedeapsăapare ca o pedeapsă divină pentru păcatele regilor. Astfel în anuldivină pentru păcatele regilor. Astfel în anul 933 îHr. regatul se dezbină, împărţindu-se în933 îHr. regatul se dezbină, împărţindu-se în Regatul IudaRegatul Iuda, condus de Roboam, şi , condus de Roboam, şi RegatulRegatul Israel,Israel, condus de condus de IeIeroboam. Pentru ca poporulroboam. Pentru ca poporul să nu mai fie atras de centrul religios alsă nu mai fie atras de centrul religios al Ierusalimului, Ieroboam introduce idololatriaIerusalimului, Ieroboam introduce idololatria prin organizarea unui cult similar pe munteleprin organizarea unui cult similar pe muntele Garizim.Garizim.

În 721 îHr. regatul lui Israel cade subÎn 721 îHr. regatul lui Israel cade sub asirienii, conduşi de Sargon al II-lea, careasirienii, conduşi de Sargon al II-lea, care deportează populaţia şi aduce alte neamurideportează populaţia şi aduce alte neamuri

2020

aici. Este momentul etnogenezeiaici. Este momentul etnogenezei samarinenilor, populaţie amestecată atât dinsamarinenilor, populaţie amestecată atât din punct de vedere etnic, cât şi din punct depunct de vedere etnic, cât şi din punct de vedere religios.vedere religios.

În 597 î. Hr. Iuda este cucerită la rândul eiÎn 597 î. Hr. Iuda este cucerită la rândul ei de către Nabucodonosor al II-lea al Babilonului,de către Nabucodonosor al II-lea al Babilonului, urmată de deportarea populaţiei în Babilon.urmată de deportarea populaţiei în Babilon. Aici se formează o comunitate foarte puternicăAici se formează o comunitate foarte puternică evreiască, care va avea un rol deosebit înevreiască, care va avea un rol deosebit în alcătuirea literaturii rabinice. alcătuirea literaturii rabinice.

După 538 î. Hr. an în care Cirus emiteDupă 538 î. Hr. an în care Cirus emite edictul de repatriere a evreiloredictul de repatriere a evreilor, aceştia se, aceştia se reîntorc sub conducerea lui Ezdra şi Neemia.reîntorc sub conducerea lui Ezdra şi Neemia. Acum se reconstruieşte templul din Ierusalim.Acum se reconstruieşte templul din Ierusalim. Urmează apoi un şir de dominaţii mai mult sauUrmează apoi un şir de dominaţii mai mult sau mai puţin presante, cum ar fi: dominaţiamai puţin presante, cum ar fi: dominaţia persană, cea egipteană (prin faraonul Nebo),persană, cea egipteană (prin faraonul Nebo), cea siriană, dominaţia greco-macedoneanăcea siriană, dominaţia greco-macedoneană (prin Alexandru Macedon), precum şi(prin Alexandru Macedon), precum şi dominaţia seleucidă, de care poporul sedominaţia seleucidă, de care poporul se eliberează prin revolta fraţilor Macabei. În fine,eliberează prin revolta fraţilor Macabei. În fine, romanii pe la anul 63 î Hr. pun stăpânire peromanii pe la anul 63 î Hr. pun stăpânire pe statul evreu. Irod Idumeul este numit rege.statul evreu. Irod Idumeul este numit rege. Templul este refăcut după luptele cu seleucizii.Templul este refăcut după luptele cu seleucizii. Începe perioada procuratorilor. Odată cuÎncepe perioada procuratorilor. Odată cu apariţia procuratorilor apare influenţaapariţia procuratorilor apare influenţa păgânismului roman în stilul de viaţă alpăgânismului roman în stilul de viaţă al evreilor, ceea ce a dat naştere la o reacţieevreilor, ceea ce a dat naştere la o reacţie violentă de opoziţie, prin partida violentă de opoziţie, prin partida siccarilorsiccarilor sau sau a a zeloţilorzeloţilor..

2121

ETAPELE RELIGIOASE ALE EVREILORETAPELE RELIGIOASE ALE EVREILORRELIGIA PREMOZAICĂRELIGIA PREMOZAICĂ

În această perioadă nu se poate vorbiÎn această perioadă nu se poate vorbi despre o teologie dezvoltată, ci doar de câtevadespre o teologie dezvoltată, ci doar de câteva repere teognostice. Caracteristica acesteirepere teognostice. Caracteristica acestei perioade este perioade este monoteismul.monoteismul. Dumnezeu este Dumnezeu este desemnat sub numele de EL cu derivatele luidesemnat sub numele de EL cu derivatele lui ELOAH, ELOHIM. Forma plurală (ELOHIM)ELOAH, ELOHIM. Forma plurală (ELOHIM) însoţită adesea de verbul la persoana a III-aînsoţită adesea de verbul la persoana a III-a singular reprezintă elementele nu neapărat alsingular reprezintă elementele nu neapărat al unui plural de maiestate, ci o prefigurare aunui plural de maiestate, ci o prefigurare a Treimei divine, care se va revela în NoulTreimei divine, care se va revela în Noul Testament.Testament.

Raportul dintre om şi Dumnezeu esteRaportul dintre om şi Dumnezeu este prezentat ca un contract sau o alianţă solemnăprezentat ca un contract sau o alianţă solemnă (berith), cum este cel dintre Avraam şi(berith), cum este cel dintre Avraam şi Dumnezeu (Fac. 15, 18). Implicaţia divinului înDumnezeu (Fac. 15, 18). Implicaţia divinului în viaţa credinciosului este foarte activă,viaţa credinciosului este foarte activă, Dumnezeu relevându-se foarte frecvent înDumnezeu relevându-se foarte frecvent în viaţa patriarhului (chemarea lui Avraam dinviaţa patriarhului (chemarea lui Avraam din Urul Caldei; chemarea lui de a-şi sacrificaUrul Caldei; chemarea lui de a-şi sacrifica copilul pe muntele Moria; teofania către Iacovcopilul pe muntele Moria; teofania către Iacov la Betel, etc.)la Betel, etc.)

În ceea ce priveşte morala, omului i seÎn ceea ce priveşte morala, omului i se cere respect şi ascultare faţă de Dumnezeu.cere respect şi ascultare faţă de Dumnezeu. Acesta este un “Dumnezeu gelos”, careAcesta este un “Dumnezeu gelos”, care răsplăteşte fidelitatea şi pedepseşte păcatelerăsplăteşte fidelitatea şi pedepseşte păcatele celor care nu-L ascultă. Adulterul, prostituţiacelor care nu-L ascultă. Adulterul, prostituţia sau păcatele contra firi sunt aspru pedepsite.sau păcatele contra firi sunt aspru pedepsite. Deşi se propovăduieşte valoarea femeii, totuşiDeşi se propovăduieşte valoarea femeii, totuşi întâlnim în această perioadă şi poligamia.întâlnim în această perioadă şi poligamia.

2222

Poligamia se argumentează pe bazaPoligamia se argumentează pe baza necesităţii de a oferi într-un timp cât mainecesităţii de a oferi într-un timp cât mai scurt un neam viguros şi mare, care săscurt un neam viguros şi mare, care să poată prelua revelaţia vechi-poată prelua revelaţia vechi-testamentară şi să o păstreze prin istorietestamentară şi să o păstreze prin istorie.. Cei 12 fii ai lui Israel, pe care acesta i-a avutCei 12 fii ai lui Israel, pe care acesta i-a avut din cele patru legături (două cu femeile saledin cele patru legături (două cu femeile sale legitime: Lia şi Rahela; două cu slujnicile celorlegitime: Lia şi Rahela; două cu slujnicile celor două soţii) au putut oferi într-un timp relativdouă soţii) au putut oferi într-un timp relativ scurt un neam bine consolidat, care în câtevascurt un neam bine consolidat, care în câteva sute de ani, cât a stat în robia egipteană, asute de ani, cât a stat în robia egipteană, a devenit un adevărat popor. devenit un adevărat popor.

Cultul se oficia în această perioadă subCultul se oficia în această perioadă sub cerul liber, pe altare improvizate din pietre.cerul liber, pe altare improvizate din pietre. Locurile de cult erau legate în special deLocurile de cult erau legate în special de teofaniile pe care le primiseră patriarhii, cumteofaniile pe care le primiseră patriarhii, cum ar fi Stejarul Mamvri, Betel, etc.ar fi Stejarul Mamvri, Betel, etc.

Ca rituri se prestau libaţiunile, oferirea deCa rituri se prestau libaţiunile, oferirea de ofrande sau sacrificii animale. Sacrificiul umanofrande sau sacrificii animale. Sacrificiul uman este interzis deşi se pare că ar fi existat uneste interzis deşi se pare că ar fi existat un astfel de caz (sacrificarea fiicei lui Ieftae), careastfel de caz (sacrificarea fiicei lui Ieftae), care este mai degrabă o practică accidentală, dupăeste mai degrabă o practică accidentală, după modelul păgânilor, nefiind deloc acceptată camodelul păgânilor, nefiind deloc acceptată ca model al vieţii religioase evreieşti. model al vieţii religioase evreieşti.

Circumciziunea are o valoare strictCircumciziunea are o valoare strict religioasă, fiind semnul legământuluireligioasă, fiind semnul legământului dintre Avraam şi Dumnezeudintre Avraam şi Dumnezeu. . EESHATOLOGIASHATOLOGIA este destul de vag exprimată, cel mult seeste destul de vag exprimată, cel mult se vorbeşte despre “vorbeşte despre “trecerea la părinţitrecerea la părinţi” (Fac.” (Fac. 15,15), adică într-un loc care nu pare a fi15,15), adică într-un loc care nu pare a fi

2323

un chin, ci mai degrabă un chin, ci mai degrabă OO AŞTEPTAREAŞTEPTARE SPRESPRE OO STARESTARE MAIMAI BUNĂBUNĂ..

RELIGIA ÎN PERIOADA EXODULUIRELIGIA ÎN PERIOADA EXODULUIDupă ieşirea evreilor din robia egipteană,După ieşirea evreilor din robia egipteană,

Dumnezeu se face cunoscut sub numele luiDumnezeu se face cunoscut sub numele lui existenţial, care determină partea ontologică aexistenţial, care determină partea ontologică a Lui, nume, care va rămâne pentru totdeauna înLui, nume, care va rămâne pentru totdeauna în evlavia iudaică. „Cel ce este” (Ieş. 3, 14) seevlavia iudaică. „Cel ce este” (Ieş. 3, 14) se transpune în limba ebraică prin cuvântultranspune în limba ebraică prin cuvântul Iahveh.Iahveh. De asemenea, întâlnim şi denumirea De asemenea, întâlnim şi denumirea de de El SaddaiEl Saddai (Cel atotputernic) sau Domnul (Cel atotputernic) sau Domnul Oştirilor (Oştirilor (Savaot sau ŞavuotSavaot sau Şavuot).).

Prin Moise se impune conducereaPrin Moise se impune conducerea teocratică a evreilor, care capătă acum şiteocratică a evreilor, care capătă acum şi conştiinţa de neam. Momentul Sinai esteconştiinţa de neam. Momentul Sinai este crucial pentru religia evreilor, deoarece acumcrucial pentru religia evreilor, deoarece acum se prezintă poziţia clară faţă de sincretismelese prezintă poziţia clară faţă de sincretismele religioase, concretizate în cultul boului Apis,religioase, concretizate în cultul boului Apis, din Egipt.din Egipt.

Viaţa religios-morală a acestei perioadeViaţa religios-morală a acestei perioade este rezumată în poruncile este rezumată în poruncile DecaloguluiDecalogului, care, care devin carta religioasă a evreului pios. Dedevin carta religioasă a evreului pios. De asemenea, acum se structurează întreagaasemenea, acum se structurează întreaga legislaţie vetero-testamentară, foarte stufoasălegislaţie vetero-testamentară, foarte stufoasă (peste 600 de prescripţii), precum şi normele(peste 600 de prescripţii), precum şi normele morale ale comunităţii evreieşti. În ceea cemorale ale comunităţii evreieşti. În ceea ce priveşte relaţia de familie, se accentueazăpriveşte relaţia de familie, se accentuează caracterul monogamic al căsătoriei, deşicaracterul monogamic al căsătoriei, deşi poligamia nu a fost desfiinţată. Caracteristicapoligamia nu a fost desfiinţată. Caracteristica acestei morale, ca de altfel şi a altor tipuri deacestei morale, ca de altfel şi a altor tipuri de

2424

sisteme etice din această perioadă (Codul luisisteme etice din această perioadă (Codul lui Hammurabi) este aspectul punitiv,Hammurabi) este aspectul punitiv, accentuarea ideii “să nu faci”, precum şi ideeaaccentuarea ideii “să nu faci”, precum şi ideea de pedeapsă, dacă se încalcă porunca divină.de pedeapsă, dacă se încalcă porunca divină. Este specifică această negativitate etică,Este specifică această negativitate etică, deoarece relaţia dintre credincios şi Iahve saudeoarece relaţia dintre credincios şi Iahve sau Divin, în celelalte religii, este văzută subDivin, în celelalte religii, este văzută sub aspectul disjuncţiei, al unei permanenteaspectul disjuncţiei, al unei permanente contradicţii existenţiale.contradicţii existenţiale.

Cu toate acestea morala socială esteCu toate acestea morala socială este superioară faţă de celelalte norme etice alesuperioară faţă de celelalte norme etice ale altor religii. De exemplu, sclavul nu poate fialtor religii. De exemplu, sclavul nu poate fi omorât de către stăpânul lui iar orice vătămareomorât de către stăpânul lui iar orice vătămare corporală a acestuia era urmată de eliberareacorporală a acestuia era urmată de eliberarea şi despăgubirea lui (Ieşire 21, 26-27). Camătaşi despăgubirea lui (Ieşire 21, 26-27). Camăta era interzisă între cei de acelaşi neam, dar seera interzisă între cei de acelaşi neam, dar se putea practica faţă de ne-evrei. Haina luată caputea practica faţă de ne-evrei. Haina luată ca amanet de la un sărac pentru plata datorieiamanet de la un sărac pentru plata datoriei trebuia returnată spre seară deoarece aceastatrebuia returnată spre seară deoarece aceasta putea să fie singurul lui acoperământ pentruputea să fie singurul lui acoperământ pentru noapte.noapte.

Cultul Cultul se organizează acum până în celese organizează acum până în cele mai mici amănunte. Moise organizeazămai mici amănunte. Moise organizează sacerdoţiu (kohanim), care sunt intermediariisacerdoţiu (kohanim), care sunt intermediarii între Iahve şi popor. Preoţia este consacratăîntre Iahve şi popor. Preoţia este consacrată prin identificarea tribului lui Levi, ca tribprin identificarea tribului lui Levi, ca trib preoţesc prin excelenţă. Arhiereul erapreoţesc prin excelenţă. Arhiereul era conducătorul corpului sacerdotal, el alegându-conducătorul corpului sacerdotal, el alegându-se anual. Primul arhiereu a fost fratele luise anual. Primul arhiereu a fost fratele lui Moise, Aaron.Moise, Aaron.

2525

Centrul cultului evreiesc este acum bineCentrul cultului evreiesc este acum bine precizat: precizat: Cortul Adunării Cortul Adunării sau al sau al MărturieiMărturiei. El. El este într-o primă fază portabil, ulterior eleste într-o primă fază portabil, ulterior el stabilindu-se în marele templu ridicat destabilindu-se în marele templu ridicat de Solomon. Spaţiul cortului este tabu, deoareceSolomon. Spaţiul cortului este tabu, deoarece numai preoţii aveau voie să între în numai preoţii aveau voie să între în SfântaSfânta pentru a tămâia în timpul serviciului zilnicpentru a tămâia în timpul serviciului zilnic religios, în vreme ce în religios, în vreme ce în Sfânta Sfintelor Sfânta Sfintelor doardoar arhiereul intra o dată pe an, în ziua de Yomarhiereul intra o dată pe an, în ziua de Yom Kippur, pentru a stropi cu sânge acoperişulKippur, pentru a stropi cu sânge acoperişul chivotului legii.chivotului legii.

Ziua de sărbătoare începe să se impună,Ziua de sărbătoare începe să se impună, după momentul Sinai, după momentul Sinai, sâmbăta sâmbăta (shabath, Ieş(shabath, Ieş 20, 11). În această zi intra în vigoare o serii de20, 11). În această zi intra în vigoare o serii de prescripţii, restrictive privitoare la activitateaprescripţii, restrictive privitoare la activitatea zilnică, impunându-se “calea sabatului”, carezilnică, impunându-se “calea sabatului”, care cerea evreului să nu facă mai mult de 1000 decerea evreului să nu facă mai mult de 1000 de paşi în acea zi. paşi în acea zi.

De asemenea, ziua de De asemenea, ziua de Paşti Paşti (pesah)(pesah) amintea evreilor de momentul crucial prin careamintea evreilor de momentul crucial prin care ei au scăpat in robia egiptenilor. Aceasta eraei au scăpat in robia egiptenilor. Aceasta era cunoscută şi sub numele de sărbătoareacunoscută şi sub numele de sărbătoarea azimelor, deoarece mielul pascal se consumaazimelor, deoarece mielul pascal se consuma numai cu azime şi cu “ierburi amare”. Denumai cu azime şi cu “ierburi amare”. De asemenea, mai amintim asemenea, mai amintim SărbătoareaSărbătoarea CorturilorCorturilor în amintirea peregrinării prin pustiu în amintirea peregrinării prin pustiu a evreilor.a evreilor.

PERIOADA PROFEŢILORPERIOADA PROFEŢILORCaracteristica acestei perioade esteCaracteristica acestei perioade este

accentuarea ideii de mesianitate. Perioadaaccentuarea ideii de mesianitate. Perioada

2626

profetismului în sensul larg al termenului are oprofetismului în sensul larg al termenului are o arie de extindere foarte mare, pentru că şiarie de extindere foarte mare, pentru că şi Avraam poate fi considerat ca profet, deoareceAvraam poate fi considerat ca profet, deoarece prin el se exprimă ideea de Mesia, prin careprin el se exprimă ideea de Mesia, prin care “se vor binecuvânta toate neamurile” (Fac.“se vor binecuvânta toate neamurile” (Fac. 12,2; 18,18; 22,18). Tema mesianităţii capătă12,2; 18,18; 22,18). Tema mesianităţii capătă acum o importanţă foarte mare, deoareceacum o importanţă foarte mare, deoarece poporul este permanent ameninţat de marilepoporul este permanent ameninţat de marile imperii vecine sau chiar dus în robie. Deimperii vecine sau chiar dus în robie. De aceea, Mesia devine aşteptarea iminentă aaceea, Mesia devine aşteptarea iminentă a evreilor şi fiecare moment de cumpănă aevreilor şi fiecare moment de cumpănă a devenit pentru ei o accentuare a acestei teme.devenit pentru ei o accentuare a acestei teme.

În ceea ce priveşte personalitatea luiÎn ceea ce priveşte personalitatea lui Mashiah (Mesia), acesta se va naşte dintr-oMashiah (Mesia), acesta se va naşte dintr-o fecioară (Isaia 7,14), din casa lui David,fecioară (Isaia 7,14), din casa lui David, Betleemul Iudeii (Miheea 5,1). Timpul veniriiBetleemul Iudeii (Miheea 5,1). Timpul venirii Sale îl precizează profetul Daniel (9, 24-27).Sale îl precizează profetul Daniel (9, 24-27). Intrarea Lui în Ierusalim o prevede ZahariaIntrarea Lui în Ierusalim o prevede Zaharia (9,9: “Bucură-te foarte fiica Sionului…). Mesia(9,9: “Bucură-te foarte fiica Sionului…). Mesia va elibera lumea prin jertfa Lui (Isaia 53, 1-12),va elibera lumea prin jertfa Lui (Isaia 53, 1-12), va fi vândut pe 30 de arginţi (Zaharia 11, 12-va fi vândut pe 30 de arginţi (Zaharia 11, 12-13), etc. Mesianitatea poporului evreu este13), etc. Mesianitatea poporului evreu este mult mai conştientă de realitatea şi demult mai conştientă de realitatea şi de iminenţa venirii lui Hristos, decât găsimiminenţa venirii lui Hristos, decât găsim această temă la alte popoare. De asemenea,această temă la alte popoare. De asemenea, trebuie reţinută dimensiunea universală a luitrebuie reţinută dimensiunea universală a lui Mesia care trece de la ideea îngustă a salvăriiMesia care trece de la ideea îngustă a salvării poporului evreu la ideea de salvare a întregiipoporului evreu la ideea de salvare a întregii lumi.lumi.

Morala în această perioadă esteMorala în această perioadă este foarte critic urmărită de profeţifoarte critic urmărită de profeţi. De fapt,. De fapt,

2727

toate nenorocirile acestui popor provin dintoate nenorocirile acestui popor provin din cauza unei vieţi imorale, a unei credinţe laxe,cauza unei vieţi imorale, a unei credinţe laxe, care a uitat de Dumnezeu sau îşi aduce amintecare a uitat de Dumnezeu sau îşi aduce aminte de El doar la necaz. Cei mai aspri în aceastăde El doar la necaz. Cei mai aspri în această poziţie au fost profeţii Isaia şi Ieremia. Iatăpoziţie au fost profeţii Isaia şi Ieremia. Iată cum ceartă superficialitatea religioasă, Isaia:cum ceartă superficialitatea religioasă, Isaia: “boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea“boul îşi cunoaşte stăpânul şi asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte… Ce-domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte… Ce-Mi foloseşte mulţimea jertfelor voastre? ziceMi foloseşte mulţimea jertfelor voastre? zice Domnul (…) Nu mai călcaţi în curtea templuluiDomnul (…) Nu mai călcaţi în curtea templului Meu. Nu mai aduceţi daruri zadarnice!Meu. Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare. … CândTămâierile Îmi sunt dezgustătoare. … Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu Îmiridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu Îmi întorc ochii aiurea şi când înmulţiţi rugăciunileîntorc ochii aiurea şi când înmulţiţi rugăciunile voastre Eu nu le ascult. Mâinile voastre suntvoastre Eu nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge. Spălaţi-vă, curăţiţi-vă! Nu maipline de sânge. Spălaţi-vă, curăţiţi-vă! Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată!”faceţi rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată!” (Isaia 1, 2-19). (Isaia 1, 2-19).

Ieremia profetul cere poporului să cauteIeremia profetul cere poporului să caute izvorul cel viu, care oferă apa vieţii: “două releizvorul cel viu, care oferă apa vieţii: “două rele a făcut poporul Meu: pe Mine, izvorul apei celeia făcut poporul Meu: pe Mine, izvorul apei celei vii M-au părăsit şi şi-au săpat fântâni sparte,vii M-au părăsit şi şi-au săpat fântâni sparte, care nu pot ţine apă” (Ieremia 2,13). Iezechielcare nu pot ţine apă” (Ieremia 2,13). Iezechiel are în centrul viziunilor sale tema reînvieriiare în centrul viziunilor sale tema reînvierii poporului din moartea lui spirituală (Iezechiepoporului din moartea lui spirituală (Iezechie 37), temă care argumentează şi ideea de37), temă care argumentează şi ideea de reînviere a morţilor prin venirea lui Mesia.reînviere a morţilor prin venirea lui Mesia.

Uitarea de Dumnezeu va aduce după sineUitarea de Dumnezeu va aduce după sine o foamete după cuvântul divin “iată vin zile,o foamete după cuvântul divin “iată vin zile, zice Domnul, în care voi trimite foamete pezice Domnul, în care voi trimite foamete pe

2828

pământ, nu foame de pâine şi nu sete de apă,pământ, nu foame de pâine şi nu sete de apă, ci de auzit cuvintele Domnului” (Amos 8, 11). ci de auzit cuvintele Domnului” (Amos 8, 11).

Ioil cere o pocăinţă autentică “sfâşiaţiIoil cere o pocăinţă autentică “sfâşiaţi inimile şi nu hainele voastre” (Ioil 2 ,13),inimile şi nu hainele voastre” (Ioil 2 ,13), arătând profunzimea unei vieţi religoasearătând profunzimea unei vieţi religoase autentice.autentice.

Cultul Cultul se desfăşoară acum în jurulse desfăşoară acum în jurul templului lui Solomon, care a fost distrus detemplului lui Solomon, care a fost distrus de către Nabuco-donosor (586 îHr). El estecătre Nabuco-donosor (586 îHr). El este reconstruit de către Zorobabel, dupăreconstruit de către Zorobabel, după reîntoarcerea din robia babilonică, apoi mărit şireîntoarcerea din robia babilonică, apoi mărit şi înfrumuseţat de către Irod cel Mare în anul 18înfrumuseţat de către Irod cel Mare în anul 18 îHr., fiind distrus în cele din urmă în anul 70îHr., fiind distrus în cele din urmă în anul 70 dHr. Caracteristica acestui cult estedHr. Caracteristica acestui cult este formalismul, condamnat aspru de către profeţi,formalismul, condamnat aspru de către profeţi, care doresc o viaţă de profunzime şi nu jertfecare doresc o viaţă de profunzime şi nu jertfe exterioare. exterioare.

Eshatologia profeţilor este maiEshatologia profeţilor este mai limpede exprimatălimpede exprimată. Morţii se duc în . Morţii se duc în ŞeolŞeol, , “o“o ţară de întuneric şi neorânduială, unde luminaţară de întuneric şi neorânduială, unde lumina este totuna cu bezna” (Iov 10, 22). Morţii apareste totuna cu bezna” (Iov 10, 22). Morţii apar ca nişte umbre care aşteaptă în această stare.ca nişte umbre care aşteaptă în această stare. Nu este precizată clar ideea de răsplată sauNu este precizată clar ideea de răsplată sau pedeapsă a morţilor. Se vorbeşte despre “foculpedeapsă a morţilor. Se vorbeşte despre “focul mistuitor” sau despre “jarul cel de veci” (Isaiamistuitor” sau despre “jarul cel de veci” (Isaia 33, 14). În cartea Iov apare ideea de înviere a33, 14). În cartea Iov apare ideea de înviere a trupurilor: “eu ştiu că Răscumpărătorul meutrupurilor: “eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că El în ziua cea de pe urmă vaeste viu şi că El în ziua cea de pe urmă va ridica iar din pulbere această piele a mea ce seridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă” (Iov 19, 25).destramă” (Iov 19, 25).

2929

RELIGIA EVREILOR ÎN PERIOADA IUDAISMULUI RELIGIA EVREILOR ÎN PERIOADA IUDAISMULUI O dată cu robia Babilonului (586 îHr) istoriaO dată cu robia Babilonului (586 îHr) istoria

poporului evreu intră într-poporului evreu intră într-o nouă etapă,o nouă etapă, aceea a pierderii independenţei sale şi aaceea a pierderii independenţei sale şi a apariţiei unei noi forme de organizare aapariţiei unei noi forme de organizare a evreilor în afara graniţelor Palestinei:evreilor în afara graniţelor Palestinei: DIASPORADIASPORA. Tot în această perioadă se formează. Tot în această perioadă se formează canonul Vechiului Testament, subsumând celecanonul Vechiului Testament, subsumând cele 39 de cărţi canonice. De asemenea, un39 de cărţi canonice. De asemenea, un moment foarte important atât pentru iudeii dinmoment foarte important atât pentru iudeii din diaspora, dar mai ales pentru cultura vremii, adiaspora, dar mai ales pentru cultura vremii, a fost traducerea Bibliei în limba greacă (aşafost traducerea Bibliei în limba greacă (aşa numita Septuaginta), de către cei 72 denumita Septuaginta), de către cei 72 de bătrâni înţelepţi în secolul al III-lea îHr.bătrâni înţelepţi în secolul al III-lea îHr.

De asemenea, acum apare o nouă formăDe asemenea, acum apare o nouă formă de comunitate religioasă, şi anume de comunitate religioasă, şi anume sinagogasinagoga55,, termen care traduce ebraicul termen care traduce ebraicul KnesetKneset. Sinagoga. Sinagoga apare în timpul robiei babilonice, când evreii seapare în timpul robiei babilonice, când evreii se adunau pentru a asculta lecturarea Torei, careadunau pentru a asculta lecturarea Torei, care ia locul jertfelor de la templu. De asemenea,ia locul jertfelor de la templu. De asemenea, tot acum apar aşa numiţii scribi, care vor fitot acum apar aşa numiţii scribi, care vor fi înlocuiţi de înlocuiţi de rabinirabini, oameni foarte pregătiţi în, oameni foarte pregătiţi în tâlcuirea Torei, care vor lua locul preoţimiitâlcuirea Torei, care vor lua locul preoţimii levitice. Ei sunt cei care vor redacta mai târziulevitice. Ei sunt cei care vor redacta mai târziu Talmudul, pe baza acelor tradiţii orale, careTalmudul, pe baza acelor tradiţii orale, care comentau legea sacră. comentau legea sacră.

După perioada robiei, când evreii s-auDupă perioada robiei, când evreii s-au reîntors în ţara natală, pericolul pierderiireîntors în ţara natală, pericolul pierderii independenţei nu a trecut. S-au format maiindependenţei nu a trecut. S-au format mai multe orientări, care au dat naştere unormulte orientări, care au dat naştere unor 5 Cuvântul provine de la grecescul συν+αγω, adică «a aduce împreună», «a aduna».

3030

partide, permanent în conflict unele cu altele,partide, permanent în conflict unele cu altele, şi anume: şi anume:

- - fariseii,fariseii, termen care provine de la termen care provine de la cuvântul “peruşim” (cei separaţi), eraucuvântul “peruşim” (cei separaţi), erau comentatorii prin excelenţă ai Legii. Ei erau ceicomentatorii prin excelenţă ai Legii. Ei erau cei care respectau cu fidelitate Legea, deşi încare respectau cu fidelitate Legea, deşi în perioada Mântuitorului caracteristica lor eraperioada Mântuitorului caracteristica lor era făţărnicia, deoarece împărţiseră poruncile înfăţărnicia, deoarece împărţiseră poruncile în majore şi minore, devenind foarte scrupuloşi înmajore şi minore, devenind foarte scrupuloşi în respectarea cerinţelor minore (spălatulrespectarea cerinţelor minore (spălatul mâinilor, respectarea cu stricteţe a pasivităţiimâinilor, respectarea cu stricteţe a pasivităţii în ziua de sabat, etc.) dar erau lejeri înîn ziua de sabat, etc.) dar erau lejeri în problema respectării poruncilor mari (iubireaproblema respectării poruncilor mari (iubirea aproapelui, cinstirea părinţilor). Cu toateaproapelui, cinstirea părinţilor). Cu toate acestea ei erau foarte populari deoarece erauacestea ei erau foarte populari deoarece erau adversari ai păturii aristocrate. adversari ai păturii aristocrate.

- al doilea partid era cel al - al doilea partid era cel al SaducheilorSaducheilor, al, al cărui nume provine de la preotul Ţadok. Eicărui nume provine de la preotul Ţadok. Ei reprezentau pătura aristocrată, care eraureprezentau pătura aristocrată, care erau favorabili elenismului. Nu acceptau decâtfavorabili elenismului. Nu acceptau decât Legea scrisă, iar în ceea ce priveşte orientareaLegea scrisă, iar în ceea ce priveşte orientarea lor dogmatică, ei nu credeau în îngeri şi înlor dogmatică, ei nu credeau în îngeri şi în învierea morţilor.învierea morţilor.

- irodianii- irodianii, derivaţi din familia lui Irod cel, derivaţi din familia lui Irod cel Mare, erau favorabili ideii de stăpânireMare, erau favorabili ideii de stăpânire romană, pe care o respectau şi o considerau caromană, pe care o respectau şi o considerau ca voită de Iahve. voită de Iahve. EsenieniiEsenienii66 reprezentau o reprezentau o minoritate sectară, care practicau viaţaminoritate sectară, care practicau viaţa comunitară, cu proprietate comună, eliminândcomunitară, cu proprietate comună, eliminând ideea de jertfă animală, precum şi pe cea deideea de jertfă animală, precum şi pe cea de 6 Cuvântul provine de la aramaicul “asen” care se traduce «vindecători». Filon Alexandrinul îi numeşte “terapeuţi”.

3131

familie, deoarece castitatea era cea carefamilie, deoarece castitatea era cea care păstra resursele energetice ale omului înpăstra resursele energetice ale omului în scopul vindecării. Comunitatea eseniană s-ascopul vindecării. Comunitatea eseniană s-a grupat înspre peşterile de pe lângă Mareagrupat înspre peşterile de pe lângă Marea Moartă, unde prin 1947 s-au descoperit laMoartă, unde prin 1947 s-au descoperit la Qumran în 11 peşteri, 40.000 de fragmente.Qumran în 11 peşteri, 40.000 de fragmente. De reţinut este tema luptei între fiii luminii şiDe reţinut este tema luptei între fiii luminii şi cei ai întunericului. cei ai întunericului.

- în fine, - în fine, zeloţiizeloţii erau cei care eliminau orice erau cei care eliminau orice formă de supunere a evreilor faţă de alteformă de supunere a evreilor faţă de alte stăpâniri. Datorită fanatismului lor au provocatstăpâniri. Datorită fanatismului lor au provocat cele două războaie, cel din anul 70 d. Hr. şi celcele două războaie, cel din anul 70 d. Hr. şi cel din 135 d Hr. care a dus la dispariţia statuluidin 135 d Hr. care a dus la dispariţia statului evreu.evreu.

În această perioadă, teologia, peÎn această perioadă, teologia, pe lângă tema mesianismului, care primeştelângă tema mesianismului, care primeşte trăsături accentuate de universalitate,trăsături accentuate de universalitate, mai dezvoltă şi capitolele demonologiei şimai dezvoltă şi capitolele demonologiei şi ale anghelologiei. Morala are în vedereale anghelologiei. Morala are în vedere ideea de responsabilitate, de răsplatăideea de responsabilitate, de răsplată sau de pedeapsă. Sufletele drepţilor sesau de pedeapsă. Sufletele drepţilor se vor bucura de odihnăvor bucura de odihnă, căci vor fi “în mâna, căci vor fi “în mâna lui Dumnezeu” şi vor străluci în ziua răsplătiriilui Dumnezeu” şi vor străluci în ziua răsplătirii “ca nişte scântei” (Înţelepciunea lui Solomon“ca nişte scântei” (Înţelepciunea lui Solomon 3, 1-7).3, 1-7).

IUDEII DUPĂ ANUL 70 d. Hr.IUDEII DUPĂ ANUL 70 d. Hr.Prin anul 67 dHr. începe revolta zeloţilorPrin anul 67 dHr. începe revolta zeloţilor

sfârşită cu victoria romanilor conduşi de Tit şisfârşită cu victoria romanilor conduşi de Tit şi Vespasian. Templul este distrus complet,Vespasian. Templul este distrus complet, nemairămânând “piatră pe piatră” deoarecenemairămânând “piatră pe piatră” deoarece

3232

aurul de pe pereţii templului s-a topit şi s-aaurul de pe pereţii templului s-a topit şi s-a scurs printre cărămizi, ceea ce a făcut cascurs printre cărămizi, ceea ce a făcut ca soldaţii romani să spargă cu ciocanele toţisoldaţii romani să spargă cu ciocanele toţi pereţii templului, în căutarea aurului topit,pereţii templului, în căutarea aurului topit, împlinind astfel proorocia lui Hristos. În loculîmplinind astfel proorocia lui Hristos. În locul templului lui Solomon s-a ridicat un templu întemplului lui Solomon s-a ridicat un templu în cinstea lui Jupiter Capitolinus. Ultimacinstea lui Jupiter Capitolinus. Ultima fortăreaţă cucerită este renumita Massada. Înfortăreaţă cucerită este renumita Massada. În decursul luptei rabi Johannan ben Zakkai, fostdecursul luptei rabi Johannan ben Zakkai, fost membru al sinedriului, om cu vederi pacifiste,membru al sinedriului, om cu vederi pacifiste, reuşeşte să fugă din Ierusalim, cu ajutorul unuireuşeşte să fugă din Ierusalim, cu ajutorul unui sicriu, şi, cu aprobarea romanilor, să sesicriu, şi, cu aprobarea romanilor, să se stabilească în Jamnia. Această fugă a fost destabilească în Jamnia. Această fugă a fost de mare folos, deoarece după distrugereamare folos, deoarece după distrugerea Ierusalimului, el a primit îngăduinţa de aIerusalimului, el a primit îngăduinţa de a organiza un tribunal judecătoresc (Bet-din) laorganiza un tribunal judecătoresc (Bet-din) la Jamnia, precum şi o şcoală rabinică (Bet-Jamnia, precum şi o şcoală rabinică (Bet-hammidraş).hammidraş).

Urmaşul lui la conducerea şcolii, rabinulUrmaşul lui la conducerea şcolii, rabinul Gamaliel al II-lea, (nepot al marelui Gamaliel,Gamaliel al II-lea, (nepot al marelui Gamaliel, care a fost dascălul sfântului apostol Pavel), acare a fost dascălul sfântului apostol Pavel), a corectat canonul biblic, eliminând din el cărţilecorectat canonul biblic, eliminând din el cărţile Înţelepciunea, Eccleiastul, Iudit, Macabeii şiÎnţelepciunea, Eccleiastul, Iudit, Macabeii şi Tobit.Tobit.

Împăratul Traian le dă drepturi mai multe,Împăratul Traian le dă drepturi mai multe, chiar posibilitatea de a se organiza unitar subchiar posibilitatea de a se organiza unitar sub conducerea unui conducerea unui nazinazi (un fel de patriarh), care (un fel de patriarh), care avea dreptul de a strânge pentru el şi pentruavea dreptul de a strânge pentru el şi pentru cult o danie, numită cult o danie, numită aurum coronariumaurum coronarium, care le, care le dădea posibilitatea de a susţine financiardădea posibilitatea de a susţine financiar patriarhatul evreu.patriarhatul evreu.

3333

O ultimă revoltă este cea din 134-135O ultimă revoltă este cea din 134-135 dHr., a lui Bar Kochba. Cel care a instigat ladHr., a lui Bar Kochba. Cel care a instigat la revoltă este rabinul Akiba ben Joseph,revoltă este rabinul Akiba ben Joseph, “părintele rabinismului”, care a văzut în“părintele rabinismului”, care a văzut în persoana lui Simon de Koziba pe adevăratulpersoana lui Simon de Koziba pe adevăratul “mesia”, care va elibera ţara de romani.“mesia”, care va elibera ţara de romani. Revolta din 135 d Hr. a fost înecată în sângeRevolta din 135 d Hr. a fost înecată în sânge iar Ierusalimul a fost arat şi i s-a schimbatiar Ierusalimul a fost arat şi i s-a schimbat numele în Aelia Capitolina. Aproape onumele în Aelia Capitolina. Aproape o jumătate de milion de evrei au murit în luptă.jumătate de milion de evrei au murit în luptă. Koziba moare în luptă iar Akiba ben JosephKoziba moare în luptă iar Akiba ben Joseph împreună cu alţi rabini a fost martirizat.împreună cu alţi rabini a fost martirizat. Împăratul Hadrianus interzice oriceÎmpăratul Hadrianus interzice orice manifestare a religiei iudaice. Centrul de studiimanifestare a religiei iudaice. Centrul de studii religioase de la Jamnia este închis. Evreii nureligioase de la Jamnia este închis. Evreii nu mai aveau dreptul să mai posede vreunmai aveau dreptul să mai posede vreun exemplar din Tora.exemplar din Tora.

Din acest moment, apare diasporauaDin acest moment, apare diasporaua evreilor în întregul imperiu roman. Împăratulevreilor în întregul imperiu roman. Împăratul Antonin Pius îndulceşte situaţia evreilor,Antonin Pius îndulceşte situaţia evreilor, dându-le dreptul să îşi practice cultul şi sădându-le dreptul să îşi practice cultul şi să posede Tora. Sub împăratul Caracalla ei devinposede Tora. Sub împăratul Caracalla ei devin “cetăţeni privilegiaţi” ai imperiului, deoarece“cetăţeni privilegiaţi” ai imperiului, deoarece nu erau supuşi la toate impozitele pe carenu erau supuşi la toate impozitele pe care trebuiau să le plătească cetăţenii romani. trebuiau să le plătească cetăţenii romani.

Edictul de la Milan le oferă aceleaşiEdictul de la Milan le oferă aceleaşi drepturi ca şi creştinilor. Împăraţii creştini audrepturi ca şi creştinilor. Împăraţii creştini au restrâns cu timpul drepturile evreilor. Cel carerestrâns cu timpul drepturile evreilor. Cel care s-a arătat foarte favorabil a fost împăratuls-a arătat foarte favorabil a fost împăratul Iulian Apostatul, cărora acesta le-a promis căIulian Apostatul, cărora acesta le-a promis că le va reconstrui templul din Ierusalim, dar nu ale va reconstrui templul din Ierusalim, dar nu a

3434

reuşit să înfăptuiască această promisiune.reuşit să înfăptuiască această promisiune. Împăratul Teodosie desfiinţează patriarhatulÎmpăratul Teodosie desfiinţează patriarhatul evreiesc, după moartea patriarhului Gamalielevreiesc, după moartea patriarhului Gamaliel al VI-lea. Din acest moment centrul religios alal VI-lea. Din acest moment centrul religios al iudaismului se mută în Babilon, unde exista oiudaismului se mută în Babilon, unde exista o veche comunitate evreiască. Sub stăpânireaveche comunitate evreiască. Sub stăpânirea persană evreii au avut perioade de înflorirepersană evreii au avut perioade de înflorire sau de persecuţie. Însă prin impunereasau de persecuţie. Însă prin impunerea stăpânirii arabe evreii şi-au pierdut autonomiastăpânirii arabe evreii şi-au pierdut autonomia iar şcolile din Palestina şi Babilon s-au închis.iar şcolile din Palestina şi Babilon s-au închis.

Ulterior, Palestina a intrat sub stăpânireaUlterior, Palestina a intrat sub stăpânirea imperiului turcesc iar după destrămareaimperiului turcesc iar după destrămarea acestuia, din anul 1920, Palestina va intra subacestuia, din anul 1920, Palestina va intra sub protectoratul Angliei. După cel de al doileaprotectoratul Angliei. După cel de al doilea război mondial, evreilor li s-a permis să serăzboi mondial, evreilor li s-a permis să se reîntoarcă în Palestina şi să organizeze statulreîntoarcă în Palestina şi să organizeze statul Israel. La 14 mai 1948 s-a înfiinţat Ereţ Israel.Israel. La 14 mai 1948 s-a înfiinţat Ereţ Israel.

După desfiinţarea statului evreu situaţiaDupă desfiinţarea statului evreu situaţia evreilor s-a concentrat pe activitateaevreilor s-a concentrat pe activitatea sinagogală, centru religios şi etnic al acestuisinagogală, centru religios şi etnic al acestui popor răsfirat printre toate neamurile.popor răsfirat printre toate neamurile. Rugăciunile Rugăciunile Şema Israel Şema Israel (“ascultă Israele”) şi(“ascultă Israele”) şi Şemone EzreŞemone Ezre (cele 18 binecuvântări) devin (cele 18 binecuvântări) devin capitolele principale de cult şi de teologie alecapitolele principale de cult şi de teologie ale iudaismului. Monoteismul iudaic îl prezintă peiudaismului. Monoteismul iudaic îl prezintă pe Dumnezeu nu ca pe un capitol metafizic, ci caDumnezeu nu ca pe un capitol metafizic, ci ca pe o realitate divină aspră sau bună,pe o realitate divină aspră sau bună, pedepsitoare sau răsplătitoare, după faptelepedepsitoare sau răsplătitoare, după faptele omului. omului.

Primul formular de credinţă îl oferă MoisePrimul formular de credinţă îl oferă Moise Maimonide într-un crez format din 13 articole.Maimonide într-un crez format din 13 articole.

3535

Acest crez deşi corectat de mai mulţi rabini,Acest crez deşi corectat de mai mulţi rabini, datorită imperfecţiunilor lui, a rămas totuşidatorită imperfecţiunilor lui, a rămas totuşi linia de bază a teologiei evreieşti. Dintre alţilinia de bază a teologiei evreieşti. Dintre alţi cercetători ai acestei religii mai amintim pecercetători ai acestei religii mai amintim pe Moise Mendelson, care a încercat să adaptezeMoise Mendelson, care a încercat să adapteze credinţele iudaice la filozofiile timpului,credinţele iudaice la filozofiile timpului, ajungând la o protestantinizare a iudaismului,ajungând la o protestantinizare a iudaismului, până la starea de ateism religios (Th. Reinach,până la starea de ateism religios (Th. Reinach, J. Darmesteter). J. Darmesteter).

Dogma fundamentală a iudaismului a fostDogma fundamentală a iudaismului a fost monoteismul, Iahve fiind pentru evreulmonoteismul, Iahve fiind pentru evreul credincios Dumnezeul patriarhilor şi prea puţincredincios Dumnezeul patriarhilor şi prea puţin un Dumnezeu metafizic. Accentul cade înun Dumnezeu metafizic. Accentul cade în iudaism pe chipul dreptăţii divine, pe atributuliudaism pe chipul dreptăţii divine, pe atributul fidelităţii lui Dumnezeu, care răsplăteşte saufidelităţii lui Dumnezeu, care răsplăteşte sau pedepseşte pe cei buni sau pe cei răi. Distanţapedepseşte pe cei buni sau pe cei răi. Distanţa dintre Dumnezeu şi lume este lărgitădintre Dumnezeu şi lume este lărgită considerabil mai ales prin interdicţia de aconsiderabil mai ales prin interdicţia de a pronunţa numele lui Iahve, care estepronunţa numele lui Iahve, care este considerat atât de sacru, încât nu poate ficonsiderat atât de sacru, încât nu poate fi pronunţat. “Cel care va pronunţa numele luipronunţat. “Cel care va pronunţa numele lui Dumnezeu să fie pedepsit cu moartea” iatăDumnezeu să fie pedepsit cu moartea” iată cum apare comentariul la textul din Levitic 24,cum apare comentariul la textul din Levitic 24, 16 (“hulitorul numelui Domnului să fie omorât16 (“hulitorul numelui Domnului să fie omorât numaidecât”). De aceea se utiliza pentrunumaidecât”). De aceea se utiliza pentru numele divin mai degrabă atribute ca Cel Preanumele divin mai degrabă atribute ca Cel Prea Înalt, Cel Veşnic, Stăpânul cerului, etc. AceastăÎnalt, Cel Veşnic, Stăpânul cerului, etc. Această interdicţie de a pronunţa numele Domnului s-ainterdicţie de a pronunţa numele Domnului s-a accentuat mai ales în curentul mistic alaccentuat mai ales în curentul mistic al Cabalei.Cabalei.

3636

În ceea ce priveşte poziţia poporului,În ceea ce priveşte poziţia poporului, acesta se consideră permanent “poporul ales”acesta se consideră permanent “poporul ales” care are menirea de a duce până la sfârşitulcare are menirea de a duce până la sfârşitul istoriei adevărul despre Dumnezeu, ca un firistoriei adevărul despre Dumnezeu, ca un fir roşu. Revelaţia vechi-testamentară esteroşu. Revelaţia vechi-testamentară este considerată apanajul acestui popor, chiar dacăconsiderată apanajul acestui popor, chiar dacă Biblia este preluată şi de alte religii. ReieseBiblia este preluată şi de alte religii. Reiese aşadar din această afirmaţie ideea deaşadar din această afirmaţie ideea de “exclusivism soteriologic” care face ca poporul“exclusivism soteriologic” care face ca poporul ales să se simtă singurul chemat la mântuireaales să se simtă singurul chemat la mântuirea lui Iahve.lui Iahve.

Tot în cadrul doctrinar putem amintiTot în cadrul doctrinar putem aminti prezenţa îngerilor buni sau răi, creaturi ale luiprezenţa îngerilor buni sau răi, creaturi ale lui Adonai, care sunt superioare omului darAdonai, care sunt superioare omului dar inferioare lui Dumnezeu. Cultul ingerilor esteinferioare lui Dumnezeu. Cultul ingerilor este foarte dezvoltat în Mişna sau în Talmud,foarte dezvoltat în Mişna sau în Talmud, ulterior fiind remarcată o regresie asupraulterior fiind remarcată o regresie asupra acestui punct doctrinar.acestui punct doctrinar.

Păcatele, care sunt o prezenţă reală înPăcatele, care sunt o prezenţă reală în sânul poporului evreu, se pot curăţi în ziua desânul poporului evreu, se pot curăţi în ziua de Yom Kippur sau în ceasul morţii, dar trebuieYom Kippur sau în ceasul morţii, dar trebuie făcută pentru aceasta o pocăinţă pe măsură,făcută pentru aceasta o pocăinţă pe măsură, precum şi fapte de milostenie.precum şi fapte de milostenie.

Iudaismul modern a eliminat încetul cuIudaismul modern a eliminat încetul cu încetul ideea de suferinţă eternă. Cei morţi seîncetul ideea de suferinţă eternă. Cei morţi se vor bucura de fericirea din Gan Eden (grădinavor bucura de fericirea din Gan Eden (grădina raiului), în care a fost aşezat Adam. Este ciudatraiului), în care a fost aşezat Adam. Este ciudat că teologii raţionalişti evrei sunt foartecă teologii raţionalişti evrei sunt foarte rezervaţi în a afirma ideea de înviere arezervaţi în a afirma ideea de înviere a morţilor, deşi în credinţa religiei popularemorţilor, deşi în credinţa religiei populare această învăţătură rămâne permanent.această învăţătură rămâne permanent.

3737

În ceea ce priveşte morala iudaică din aceaÎn ceea ce priveşte morala iudaică din acea vreme, se pare că prezenţa Decalogului dinvreme, se pare că prezenţa Decalogului din iudaismul modern a fost atenuată, religiaiudaismul modern a fost atenuată, religia prezentându-se mai degrabă ca o credinţăprezentându-se mai degrabă ca o credinţă raţională bazată pe preceptele legii divine înraţională bazată pe preceptele legii divine în totalitatea ei. Ceea ce rămâne ca ototalitatea ei. Ceea ce rămâne ca o caracteristică este faptul că se accentuează încaracteristică este faptul că se accentuează în continuare caracterul de negaţie a acestorcontinuare caracterul de negaţie a acestor porunci, redat prin imperativul “să nu faci…”. porunci, redat prin imperativul “să nu faci…”.

De asemenea, religia iudaică are o părereDe asemenea, religia iudaică are o părere negativistă despre asceză, pe care o vede canegativistă despre asceză, pe care o vede ca pe o pe o deviere de la chemarea reală a luideviere de la chemarea reală a lui DumnezeuDumnezeu. Viaţa celibatară este. Viaţa celibatară este condamnată, deoarece se pune accent pecondamnată, deoarece se pune accent pe ideea de naştere şi creştere de copii pentruideea de naştere şi creştere de copii pentru dezvoltarea demografică a poporului ales.dezvoltarea demografică a poporului ales. Postul care era recomandat în timpulPostul care era recomandat în timpul Mântuitorului lunea şi joia este respectat astăziMântuitorului lunea şi joia este respectat astăzi doar în zilele de ritual. În fine, suntdoar în zilele de ritual. În fine, sunt recomandate operele de binefacere (ţedoqah)recomandate operele de binefacere (ţedoqah) care reprezintă o răsplată care trebuie adusăcare reprezintă o răsplată care trebuie adusă ca din partea lui Dumnezeu.ca din partea lui Dumnezeu.

MISTICA EVREIASCĂMISTICA EVREIASCĂCurentul mistic s-a dezvoltat mai ales prinCurentul mistic s-a dezvoltat mai ales prin

secolul al XIII-lea, odată cu apariţia secolul al XIII-lea, odată cu apariţia KabbaleiKabbalei,, curentul care a introdus o interpretarecurentul care a introdus o interpretare ezoterică a textelor biblice. “Ţelul misticii esteezoterică a textelor biblice. “Ţelul misticii este viziunea lui Dumnezeu, contemplareaviziunea lui Dumnezeu, contemplarea

3838

majestăţii sale şi înţelegerea misterelormajestăţii sale şi înţelegerea misterelor creaţiei”creaţiei”77

O prima fază a misticii evreieşti seO prima fază a misticii evreieşti se caracterizează prin importanţa acordatăcaracterizează prin importanţa acordată ascensiunii extatice spre tronul divin ascensiunii extatice spre tronul divin MerkabaMerkaba.. Această tradiţie îşi găseşte rădăcinile încă dinAceastă tradiţie îşi găseşte rădăcinile încă din secolul I îHr. Prelungindu-se până în secolul alsecolul I îHr. Prelungindu-se până în secolul al X-lea dHr. Tronul divin corespunde pleromeiX-lea dHr. Tronul divin corespunde pleromei divine din gândirea gnosticilor. Cărţile caredivine din gândirea gnosticilor. Cărţile care tratează această mistică se numesc Cărţiletratează această mistică se numesc Cărţile despre Hekhaloth (Palatele cereşti), în care sedespre Hekhaloth (Palatele cereşti), în care se descriu palatele, pe care le traversează celdescriu palatele, pe care le traversează cel care urcă spre Dumnezeu. Ultimul palat estecare urcă spre Dumnezeu. Ultimul palat este cel de al şaptelea, unde se află cel de al şaptelea, unde se află Tronul slaveiTronul slavei.. Cei care practicau aceste ascensiuni erauCei care practicau aceste ascensiuni erau grupuri secrete bine organizate, care îşigrupuri secrete bine organizate, care îşi revelau doctrina ezoterică şi metodele doarrevelau doctrina ezoterică şi metodele doar celor care erau iniţiaţi, care trebuiau să posedecelor care erau iniţiaţi, care trebuiau să posede printre altele şi cunoştinţe de mantică.printre altele şi cunoştinţe de mantică. Călătoria se pregătea temeinic într-un răstimpCălătoria se pregătea temeinic într-un răstimp de 12-40 de zile prin post, cântări rituale,de 12-40 de zile prin post, cântări rituale, repetarea numelor divine, concentrarea curepetarea numelor divine, concentrarea cu fruntea pe genunchi, etc.fruntea pe genunchi, etc.

În cursul acestei ascensiuni spre Merkaba,În cursul acestei ascensiuni spre Merkaba, misticul primeşte revelaţii privind creaţia,misticul primeşte revelaţii privind creaţia, ierarhia îngerilor şi practicile teurgice. Peierarhia îngerilor şi practicile teurgice. Pe tronul Merkabei, misticul poate vedea chipultronul Merkabei, misticul poate vedea chipul antropomorfic al Divinităţii, în ebraică antropomorfic al Divinităţii, în ebraică Shi’urShi’ur QomaQoma, pe care l-a văzut în viziunea sa profetul, pe care l-a văzut în viziunea sa profetul Iezechiel (1, 28). Iezechiel (1, 28).

7 Mircea Eliade, Istoria credinţelor…, vol. 3, p. 172.3939

Alături de scrierile, care se referă laAlături de scrierile, care se referă la Merkaba, în Evul Mediu se răspândeşte înMerkaba, în Evul Mediu se răspândeşte în toate ţările diasporalei lucrarea toate ţările diasporalei lucrarea Sefer YetziraSefer Yetzira (Cartea Creaţiei). Se pare că data redactării(Cartea Creaţiei). Se pare că data redactării acestei lucrări este secolele V-VI d.Hr. Textulacestei lucrări este secolele V-VI d.Hr. Textul conţine o expunere a cosmologiei iudaice, înconţine o expunere a cosmologiei iudaice, în care se precizează doctrina despre creaţie a luicare se precizează doctrina despre creaţie a lui Iahve prin prisma ideilor cabaliste. Prima parteIahve prin prisma ideilor cabaliste. Prima parte prezintă cele 32 de căi ale Hochmei, aprezintă cele 32 de căi ale Hochmei, a Înţelepciunii (Sophia), prin care Divinul a creatÎnţelepciunii (Sophia), prin care Divinul a creat lumea. Mai precis este vorba de cele 22 delumea. Mai precis este vorba de cele 22 de litere ale alfabetului sacru şi cele 10 numerelitere ale alfabetului sacru şi cele 10 numere primordiale (Sephitorh). Iată o scurtă expunereprimordiale (Sephitorh). Iată o scurtă expunere a creaţiei în această carte: primul Sephira estea creaţiei în această carte: primul Sephira este PneumaPneuma lui Dumnezeu. Din Pneuma a purces lui Dumnezeu. Din Pneuma a purces apoi apoi Aerul PrimordialAerul Primordial, din care s-a născut apa, din care s-a născut apa şi focul (sephiroturile 3 şi 4). Din Aer s-au făuritşi focul (sephiroturile 3 şi 4). Din Aer s-au făurit cele 22 de litere iar din Apă a fost creat haosulcele 22 de litere iar din Apă a fost creat haosul cosmic. Din Foc a apărut Tronul Slavei şicosmic. Din Foc a apărut Tronul Slavei şi ierarhiile îngereşti. Observăm în aceastaierarhiile îngereşti. Observăm în aceasta influenţa pitagoreismului, care explică întreagainfluenţa pitagoreismului, care explică întreaga existenţă prin combinarea cifrelor. existenţă prin combinarea cifrelor.

O altă dimensiune a misticii iudaice o oferăO altă dimensiune a misticii iudaice o oferă trei bărbaţi pioşi germanitrei bărbaţi pioşi germani88 (numiţi Hassidei (numiţi Hassidei Ashkenazi), care au elaborat lucrarea SepherAshkenazi), care au elaborat lucrarea Sepher Hassidim, care cerea un mod de viaţă bazat peHassidim, care cerea un mod de viaţă bazat pe ataraxie, adică pe seninătatea vieţii în faţaataraxie, adică pe seninătatea vieţii în faţa vicisitudinilor ei.vicisitudinilor ei.99 Teognosia este panteistă. Teognosia este panteistă.

Kabbala medievală, provine etimologic deKabbala medievală, provine etimologic de la substantivul la substantivul k,b,l, k,b,l, care înseamnă “a primi”,care înseamnă “a primi”, 8 Ibidem, p. 174.9 Gerhom Scholem, Les origines de la Kabbale, pp. 35 şi urm.

4040

în sensul de tradiţie transmisă. Cea mai vecheîn sensul de tradiţie transmisă. Cea mai veche carte a Kabbalei este lucrarea carte a Kabbalei este lucrarea BahirBahir, care, care apare în Provence în secolul XII-lea. În ea seapare în Provence în secolul XII-lea. În ea se vede o influenţă a ideilor gnostice (Eoniivede o influenţă a ideilor gnostice (Eonii masculini şi cei feminini, pleroma, Arborelemasculini şi cei feminini, pleroma, Arborele sufletelor, Shekina, etc.). De asemenea, suntsufletelor, Shekina, etc.). De asemenea, sunt recomandate şi practici de tip yoga, carecomandate şi practici de tip yoga, ca modalităţi de eliberare şi de desăvârşire.modalităţi de eliberare şi de desăvârşire.

În 1275 apare lucrarea În 1275 apare lucrarea Sepher Ha-ZoharSepher Ha-Zohar,, scrisă de Moise de Leon. În această cartescrisă de Moise de Leon. În această carte Dumnezeu este redat prin termenul de Dumnezeu este redat prin termenul de En SofEn Sof,, adică Infinitul. El are 10 atribute fundamentaleadică Infinitul. El are 10 atribute fundamentale (sephiroturi) care au creat lumea. Între En Sof(sephiroturi) care au creat lumea. Între En Sof şi Shekinah a existat o unire sacră, un hierosşi Shekinah a existat o unire sacră, un hieros gamos, prin care cei doi erau una. Dar păcatulgamos, prin care cei doi erau una. Dar păcatul i-a dezbinat şi din acel moment au deveniti-a dezbinat şi din acel moment au devenit două realităţi.două realităţi.

Isaak Luria Isaak Luria a introdus o nouă idee îna introdus o nouă idee în Kabbală şi anume cea de Kabbală şi anume cea de ŢimţumŢimţum. „Acest. „Acest termen însemna la început «concentrare» sautermen însemna la început «concentrare» sau «contracţie», dar cabalişti îi dădeau sensul de«contracţie», dar cabalişti îi dădeau sensul de «retragere». După Luria existenţa universului a«retragere». După Luria existenţa universului a fost posibilă printr-un proces de contracţie a luifost posibilă printr-un proces de contracţie a lui Dumnezeu. Cum putea să existe lumea dacăDumnezeu. Cum putea să existe lumea dacă pretutindeni era Dumnezeu?… Deci Dumnezeupretutindeni era Dumnezeu?… Deci Dumnezeu s-a retras pentru a face loc lumii, părăsind cas-a retras pentru a face loc lumii, părăsind ca să spunem aşa o regiune din interiorul Său…să spunem aşa o regiune din interiorul Său… Prin urmare, primul act al fiinţei infinite (ENPrin urmare, primul act al fiinţei infinite (EN SOF) nu a fost o mişcare în afară, ci un act deSOF) nu a fost o mişcare în afară, ci un act de retragere înăuntrul Fiinţei înseşi”retragere înăuntrul Fiinţei înseşi”1010..

10 M. Eliade, op. cit. p. 182.4141

Doctrina Ţimţum se completează cuDoctrina Ţimţum se completează cu doctrina despre „Spargerea vaselor”doctrina despre „Spargerea vaselor” (Shevirath Ha-Kelim) şi cu (Shevirath Ha-Kelim) şi cu Tikkun, Tikkun, carecare înseamnă “restaurare”. Luminile care emanauînseamnă “restaurare”. Luminile care emanau permanent din pupilele lui En Sof erau primitepermanent din pupilele lui En Sof erau primite şi înmagazinate în vasele sephirotice. Ultimeleşi înmagazinate în vasele sephirotice. Ultimele şase sephiroturi au ţâşnit cu putere din ochiişase sephiroturi au ţâşnit cu putere din ochii lui En Sof şi au spart vasele care trebuiau să lelui En Sof şi au spart vasele care trebuiau să le înmagazineze. Ele s-au amestecat cu “cojile”înmagazineze. Ele s-au amestecat cu “cojile” sau cu răul îngemănat în materie, de aceea sesau cu răul îngemănat în materie, de aceea se impune purificarea acestor lumini sephiroticeimpune purificarea acestor lumini sephirotice şi eliberarea lor de materia demonică. Procesulşi eliberarea lor de materia demonică. Procesul acesta de restaurare se numeşte Tikkun şiacesta de restaurare se numeşte Tikkun şi reprezintă sensul spre care se îndreaptăreprezintă sensul spre care se îndreaptă lumea.lumea.

O altă temă pe care o găsim la kabbaliştiO altă temă pe care o găsim la kabbalişti este cea a este cea a metempsihozeimetempsihozei, care este, care este considerată ca o parte a lui Tikkun, în bazaconsiderată ca o parte a lui Tikkun, în baza căreia sufletele se reîncarnează în aceastăcăreia sufletele se reîncarnează în această ascensiune spre Divin.ascensiune spre Divin.

MESIANISMUL IUDAICMESIANISMUL IUDAIC

Mesianismul a constituit una din temeleMesianismul a constituit una din temele eshatologiei iudaice, care a căpătat diverseeshatologiei iudaice, care a căpătat diverse forme de interpretare. În contextulforme de interpretare. În contextul extremismelor la care se dădeau unele ţăriextremismelor la care se dădeau unele ţări creştine (expulzarea evreilor din Spania, 1429),creştine (expulzarea evreilor din Spania, 1429), tema mesianismului a căpătat proporţiitema mesianismului a căpătat proporţii nebănuite, deoarece lumea iudaică eranebănuite, deoarece lumea iudaică era permanent confruntată cu ideea iminenteipermanent confruntată cu ideea iminentei

4242

veniri a unui salvator, care să le ofere o ţară şiveniri a unui salvator, care să le ofere o ţară şi o libertate, mult visată de ei.o libertate, mult visată de ei.

Evreii care reuşiseră să rămână înEvreii care reuşiseră să rămână în Palestina, mai precis cei care reveniseră înPalestina, mai precis cei care reveniseră în această ţară prin acel proces numit această ţară prin acel proces numit AliaAlia (revenire) trimiteau mesageri pentru a primi(revenire) trimiteau mesageri pentru a primi fonduri băneşti ca să supravieţuiască înfonduri băneşti ca să supravieţuiască în această ţară destul de potrivnică. Unul dinaceastă ţară destul de potrivnică. Unul din mesagerii acestor cereri, mesagerii acestor cereri, Sabbbatai Zwi Sabbbatai Zwi (1626(1626 –1676) a fost trimis în Egipt. Dar ajungând la–1676) a fost trimis în Egipt. Dar ajungând la Gaza, Natan Haazati, numit Nathan din Gaza, l-Gaza, Natan Haazati, numit Nathan din Gaza, l-a considerat Mesia cel aşteptat şi s-aa considerat Mesia cel aşteptat şi s-a proclamat ucenicul luiproclamat ucenicul lui1111. Astfel în anul următor,. Astfel în anul următor, 1665 Sabbatai Zwi s-a auto-proclamat Mesia în1665 Sabbatai Zwi s-a auto-proclamat Mesia în faţa evreilor din Smirna. De fapt, Zwi avea unfaţa evreilor din Smirna. De fapt, Zwi avea un caracter labil din punct de vedere psihic,caracter labil din punct de vedere psihic, marcat prin excese de tristeţe, urmate demarcat prin excese de tristeţe, urmate de explozii de bucurie. Într-un astfel de extazexplozii de bucurie. Într-un astfel de extaz Nathan din Gaza reuşeşte să-l convingă peNathan din Gaza reuşeşte să-l convingă pe Sabbatai Zwi că el este Mesia. LumeaSabbatai Zwi că el este Mesia. Lumea evreiască a intrat în fierbere. La şase luni dupăevreiască a intrat în fierbere. La şase luni după proclamare Sabbatai Zwi pleacă laproclamare Sabbatai Zwi pleacă la Constantinopol pentru a-l converti pe sultan laConstantinopol pentru a-l converti pe sultan la mesianismul iudaic. El este arestat de Mustafamesianismul iudaic. El este arestat de Mustafa Paşa (6 febr. 1666) şi ca să evite martiriulPaşa (6 febr. 1666) şi ca să evite martiriul falsul mesia se converteşte la islamism.falsul mesia se converteşte la islamism. Evident exegeţii fideli lui Zwi au susţinut că,Evident exegeţii fideli lui Zwi au susţinut că, renunţarea la iudaism a lui Mesia şi acceptarearenunţarea la iudaism a lui Mesia şi acceptarea altei religii, ar fi asumarea răului până înaltei religii, ar fi asumarea răului până în profunzimile lui cele mai adânci, ca numai prinprofunzimile lui cele mai adânci, ca numai prin 11 Moşe Maur, Istoria IsraeluluiI –din preistorie până la războiul de şase zile-, Edit. AION, Bucureşti, p. 142.

4343

condamnarea trupului său, acesta putea săcondamnarea trupului său, acesta putea să ajungă la lumea cea demonică pentru a eliberaajungă la lumea cea demonică pentru a elibera apoi sephiroturile încarcerate.apoi sephiroturile încarcerate.

HASSIDISMULHASSIDISMULUn alt curent care a apărut în lumeaUn alt curent care a apărut în lumea

iudaică, influenţat de ideile sabbatiste, a fostiudaică, influenţat de ideile sabbatiste, a fost HassidismulHassidismul , apărut în secolele XVII-XIX. , apărut în secolele XVII-XIX. Iniţiatorul acestei mişcări a fost Iniţiatorul acestei mişcări a fost Rabbi IsraelRabbi Israel Baal Şem Tov Baal Şem Tov (prescurtat Beşt sau Becht).(prescurtat Beşt sau Becht). Locul eruditului talmudist şi al iniţiatuluiLocul eruditului talmudist şi al iniţiatului kabbalist este preluat acum de kabbalist este preluat acum de ţadikţadik, dreptul, dreptul sau sfântul iudaic. Exegeza Torrei şisau sfântul iudaic. Exegeza Torrei şi esoterismul Kabbalei îşi pierd acumesoterismul Kabbalei îşi pierd acum întâietatea. Nu atât doctrina, cât mai alesîntâietatea. Nu atât doctrina, cât mai ales personalitatea lui ţadik este importantă pentrupersonalitatea lui ţadik este importantă pentru evrei. Tema aceasta este influenţată deevrei. Tema aceasta este influenţată de teologia părintelui duhovnicesc, din răsăritulteologia părintelui duhovnicesc, din răsăritul creştin, care reprezenta o personalitatecreştin, care reprezenta o personalitate religioasă ce se impunea prin asceză şi nu prinreligioasă ce se impunea prin asceză şi nu prin exegeză. De asemenea, mai era şi influenţa luiexegeză. De asemenea, mai era şi influenţa lui guru, a maestrului oriental, cu care iudeii seguru, a maestrului oriental, cu care iudeii se familiarizaseră în ţările colonizatoare. familiarizaseră în ţările colonizatoare.

În a doua parte a secolului al XIX-leaÎn a doua parte a secolului al XIX-lea hassidismul începe să decadă, din cauzahassidismul începe să decadă, din cauza abuzurilor de putere ale unor ţadiki, revenindu-abuzurilor de putere ale unor ţadiki, revenindu-se la prioritatea Torei. se la prioritatea Torei.

CULTUL MOZAIC CULTUL MOZAIC

4444

Cultul public Cultul public se desfăşoară în sinagogă,se desfăşoară în sinagogă, care este casa de rugăciune, de lectură acare este casa de rugăciune, de lectură a textelor Torei, precum şi de adunare atextelor Torei, precum şi de adunare a comunităţii evreieşti în ziua sacră decomunităţii evreieşti în ziua sacră de rugăciune, sâmbăta. Sinagoga (Beth ha-rugăciune, sâmbăta. Sinagoga (Beth ha-Knesseth), care aminteşte de templul dinKnesseth), care aminteşte de templul din Ierusalim, are forma de navă, orientată spreIerusalim, are forma de navă, orientată spre Ierusalim, având în partea din răsărit un fel deIerusalim, având în partea din răsărit un fel de altar, în care se păstrează o lădiţă (altar, în care se păstrează o lădiţă (tebahtebah) în) în care sunt adunate sulurile Legii. Ea poartăcare sunt adunate sulurile Legii. Ea poartă numele de numele de arcă, arcă, fiind permanent acoperită defiind permanent acoperită de o perdea, în faţa căreia arde o lampă. Pe uno perdea, în faţa căreia arde o lampă. Pe un pupitru sub forma de baldachin se facpupitru sub forma de baldachin se fac lecturările din sulurile Torei, urmate de predicalecturările din sulurile Torei, urmate de predica pe marginea lor. Femeile au un separeu, înpe marginea lor. Femeile au un separeu, în galerii înalte. Pe frontispiciul sinagogii estegalerii înalte. Pe frontispiciul sinagogii este scris adeseori un verset, care atrage atenţiascris adeseori un verset, care atrage atenţia asupra casei lui Dumnezeu. asupra casei lui Dumnezeu.

În timpul rugăciuni evreul îşi acopere capulÎn timpul rugăciuni evreul îşi acopere capul în semn de supunere faţă de Dumnezeu. Deîn semn de supunere faţă de Dumnezeu. De asemenea, bărbaţii poartă peste cap şi spateasemenea, bărbaţii poartă peste cap şi spate un şal de mătase sau bumbac cu franjuri,un şal de mătase sau bumbac cu franjuri, numit numit talithtalith, care simbolizează învăluirea cu, care simbolizează învăluirea cu prezenţa divinăprezenţa divină1212. La rugăciune ei mai poartă. La rugăciune ei mai poartă aşa numitele aşa numitele Tefilin Tefilin (filacteriile), care sunt(filacteriile), care sunt două cuburi de piele, în care se află patrudouă cuburi de piele, în care se află patru paragrafe din Tora scrise pe pergament, legateparagrafe din Tora scrise pe pergament, legate cu cureluşe de piele pe frunte şi pe mânacu cureluşe de piele pe frunte şi pe mâna stângă, semn ca mintea şi puterea să fiestângă, semn ca mintea şi puterea să fie supuse Domnului.supuse Domnului.

12 R. Munnich, op. cit., p. 95.4545

La casa evreului se mai găseşte şi La casa evreului se mai găseşte şi MezuzaMezuza,, adică un mic toc care conţine un pergament, înadică un mic toc care conţine un pergament, în care este scris primul paragraf din rugăciuneacare este scris primul paragraf din rugăciunea Shema IsraelShema Israel. Printr-un orificiu se poate citi. Printr-un orificiu se poate citi numele de Shaddai, al lui Dumnezeu. Cândnumele de Shaddai, al lui Dumnezeu. Când iese sau intră în casă, evreul atinge acest toc,iese sau intră în casă, evreul atinge acest toc, în amintirea versetului care spune “să scriiîn amintirea versetului care spune “să scrii cuvintele Domnului pe uşile casei tale”.cuvintele Domnului pe uşile casei tale”.

După distrugerea templului din Ierusalim,După distrugerea templului din Ierusalim, anul 70, evreii nu mai au preoţi propriu-zişi.anul 70, evreii nu mai au preoţi propriu-zişi. Rabinii nu sunt preoţi ci consilieri şi jurişti,Rabinii nu sunt preoţi ci consilieri şi jurişti, specialişti în Legea iudaică. Ei ţin predici şispecialişti în Legea iudaică. Ei ţin predici şi rostesc rugăciunile principale din cadrulrostesc rugăciunile principale din cadrul cultului. Cântăreţul care conduce interpretareacultului. Cântăreţul care conduce interpretarea imnelor din sinagogă se numeşte imnelor din sinagogă se numeşte hazanhazan.. Pentru a putea avea loc o slujbă în sinagogăPentru a putea avea loc o slujbă în sinagogă este nevoie de cel puţin 13 evrei apţi pentrueste nevoie de cel puţin 13 evrei apţi pentru cult, adică să aibă cel puţin 13 ani (cult, adică să aibă cel puţin 13 ani (minianminian).). Există două tipuri de rituri mai importante: ritulExistă două tipuri de rituri mai importante: ritul Ashkenazi, adică cel al evreilor din Germania şiAshkenazi, adică cel al evreilor din Germania şi Franţa, care utilizează limba idiş, şi ritulFranţa, care utilizează limba idiş, şi ritul Sefard, al evreilor din Spania şi din ţărileSefard, al evreilor din Spania şi din ţările latine, care utilizează dialectul latine, care utilizează dialectul ladinoladino. Aceste. Aceste rituri diferă între ele prin muzica şi textelerituri diferă între ele prin muzica şi textele liturgice utilizate.liturgice utilizate.

SHABBATH-UL ŞI SĂRBĂTOARILE IUDAICESHABBATH-UL ŞI SĂRBĂTOARILE IUDAICEDintre sărbători, cea mai importantă esteDintre sărbători, cea mai importantă este

ziua de ziua de shabbathshabbath, care începe din ajunul zilei, care începe din ajunul zilei anterioare, prin aprinderea lumânărilor deanterioare, prin aprinderea lumânărilor de către mama familiei. Acum la sinagogă secătre mama familiei. Acum la sinagogă se

4646

cântă imnul cântă imnul Lekha DodiLekha Dodi. La masă tatăl familiei. La masă tatăl familiei binecuvântează vinul (binecuvântează vinul (kiddushkiddush) şi de) şi de asemenea hrana (asemenea hrana (birkat hamazonbirkat hamazon). Sâmbătă). Sâmbătă dimineaţa, momentul esenţial de la sinagogădimineaţa, momentul esenţial de la sinagogă constă în lecturarea unei secţiuni din Tora,constă în lecturarea unei secţiuni din Tora, specifică zilei iar după amiază evreii asistă laspecifică zilei iar după amiază evreii asistă la un un Oneg SabbathOneg Sabbath, o reuniune specială cu, o reuniune specială cu cântări şi studii care marchează desfătărilecântări şi studii care marchează desfătările sabatuluisabatului1313. Reîntors de la sinagogă tatăl. Reîntors de la sinagogă tatăl familiei este întâmpinat de soţie cu două pâinifamiliei este întâmpinat de soţie cu două pâini puse pe un şervet, simbol al celor două măsuripuse pe un şervet, simbol al celor două măsuri de mană, care trebuia să fie strânsă pentrude mană, care trebuia să fie strânsă pentru ziua de sabat. La apariţia primelor stele, evreiiziua de sabat. La apariţia primelor stele, evreii se despart de ziua sabatului, prin ceremoniase despart de ziua sabatului, prin ceremonia HavdalaHavdala. .

În concepţia evreilor, sabatul are o valoareÎn concepţia evreilor, sabatul are o valoare extraordinară. “Mai degrabă Shabbat-ul l-aextraordinară. “Mai degrabă Shabbat-ul l-a păzit pe Israel şi nu Israel a păzit Shabbat-ul”,păzit pe Israel şi nu Israel a păzit Shabbat-ul”, spunea un gânditor al renaşterii evreieşti,spunea un gânditor al renaşterii evreieşti, Ahad Ha-AmAhad Ha-Am1414. De reţinut este faptul că. De reţinut este faptul că serbarea sabatului s-a instituit în credinţaserbarea sabatului s-a instituit în credinţa evreilor abia la muntele Sinai (cf. Ieş. 31, 13),evreilor abia la muntele Sinai (cf. Ieş. 31, 13), în amintirea a două momente: odihna luiîn amintirea a două momente: odihna lui Dumnezeu după facerea lumii şi ieşireaDumnezeu după facerea lumii şi ieşirea evreilor din Egipt. În această zi este importantevreilor din Egipt. În această zi este important să se respecte lista celor 39 de munci caresă se respecte lista celor 39 de munci care sunt interzise de către comunitatea rabinică.sunt interzise de către comunitatea rabinică. “Scopul acestor interdicţii nu este de a crea o“Scopul acestor interdicţii nu este de a crea o

13 Robert Munnich, O privire de ansamblu asupra istoriei evreieşti, în vol. “Marile religii”, coordonator Philippe Gaudin, trad. Sanda Aronescu, Edit. Orizonturi, Edit. Lider, Bucureşti, p.109.14 apud ibidem, p. 110.

4747

constrângere, ci dimpotrivă de a permiteconstrângere, ci dimpotrivă de a permite omului de a se elibera de muncile ce ar puteaomului de a se elibera de muncile ce ar putea genera în robie, de a se elibera de goana dupăgenera în robie, de a se elibera de goana după avere şi putere pentru a reînvăţa săavere şi putere pentru a reînvăţa să trăiască”trăiască”1515..

Rosh Ha Shana Rosh Ha Shana marchează începutul anuluimarchează începutul anului nou, precum şi al ceremoniilor lunii Tişri. Eanou, precum şi al ceremoniilor lunii Tişri. Ea evocă facerea lumii (evocă facerea lumii (Yom Harat OlamYom Harat Olam) care) care este denumită şi este denumită şi Ziua JudecăţiiZiua Judecăţii, deoarece,, deoarece, consideră ei, în această zi Dumnezeu vaconsideră ei, în această zi Dumnezeu va judeca întreaga omenire. Această zi este o zijudeca întreaga omenire. Această zi este o zi de căinţă şi de meditaţie la judecata divină.de căinţă şi de meditaţie la judecata divină. Slujba de dimineaţă începe prin Slujba de dimineaţă începe prin sunetulsunetul ShofaruluiShofarului (a unui corn de berbec), care (a unui corn de berbec), care aminteşte de jertfa lui Avraam şi evocăaminteşte de jertfa lui Avraam şi evocă Creaţia, Revelaţia şi aşteptarea lui MesiaCreaţia, Revelaţia şi aşteptarea lui Mesia1616.. Rabinul şi credincioşii se îmbracă în alb, semnRabinul şi credincioşii se îmbracă în alb, semn al purităţii omului în ziua judecăţii divine. Dupăal purităţii omului în ziua judecăţii divine. După această zi urmează zece zile de sărbătoare, deaceastă zi urmează zece zile de sărbătoare, de căinţă, în care evreul cere mila lui Dumnezeu,căinţă, în care evreul cere mila lui Dumnezeu, prin prin Teffila Teffila (rugăciunea de iertare), prin(rugăciunea de iertare), prin Teshuva Teshuva (căinţa) şi prin (căinţa) şi prin Tsedaka Tsedaka (acte de milă(acte de milă faţă de semeni).faţă de semeni).

Yom Kippur Yom Kippur este cea mai sacră zi din cicluleste cea mai sacră zi din ciclul sărbătorilor din luna Tishri. Acum toţi evrei, desărbătorilor din luna Tishri. Acum toţi evrei, de la 13 ani trebuiesc să postească post negru.la 13 ani trebuiesc să postească post negru. Acum se evocă Acum se evocă AvodaAvoda, cea mai tensionată, cea mai tensionată slujbă în care la evreii templului din Ierusalim,slujbă în care la evreii templului din Ierusalim, arhiereul stropea cu sânge chivotul sfânt dinarhiereul stropea cu sânge chivotul sfânt din

15 Ibidem, p. 108109.16 Ibidem, p. 113.

4848

Sfânta Sfintelor şi se rostea numele de nerostitSfânta Sfintelor şi se rostea numele de nerostit al lui Dumnezeu.al lui Dumnezeu.

Succoth Succoth încheie ciclul sărbătorilor din lunaîncheie ciclul sărbătorilor din luna Tishri, amintind de peregrinarea evreilor prinTishri, amintind de peregrinarea evreilor prin pustiul Sinai timp de 40 de ani. În curteapustiul Sinai timp de 40 de ani. În curtea evreului credincios se ridică colibe de frunze înevreului credincios se ridică colibe de frunze în care evreii îşi petrec ziua de sărbătoare.care evreii îşi petrec ziua de sărbătoare.

PessahPessah, Paştele, este prima dintre, Paştele, este prima dintre “sărbătorile de pelerinaj”, care sunt“sărbătorile de pelerinaj”, care sunt comemorate cu mare bucurie de către evrei.comemorate cu mare bucurie de către evrei. Denumit liturgic “vremea libertăţii noastre”Denumit liturgic “vremea libertăţii noastre”1717,, paştile este o sărbătoare a familiei, care sepaştile este o sărbătoare a familiei, care se deschide printr-o masă, deschide printr-o masă, sederseder, în cadrul căreia, în cadrul căreia printr-o gestică sofisticată, prin imne şiprintr-o gestică sofisticată, prin imne şi povestiri, prin lectura din cartea Ieşirii privindpovestiri, prin lectura din cartea Ieşirii privind exodul evreilor din robia egipteană, fiecare iaexodul evreilor din robia egipteană, fiecare ia cunoştinţă că este nevoie ca omul să secunoştinţă că este nevoie ca omul să se considere ca unul care trebuie să iasă din robiaconsidere ca unul care trebuie să iasă din robia egipteană, în fiecare an. Acum se consumă laegipteană, în fiecare an. Acum se consumă la masă masă matzamatza, adică pâine nedospită, azimă şi, adică pâine nedospită, azimă şi se beau la masă 4 cupe de vin, în amintirease beau la masă 4 cupe de vin, în amintirea eliberării. A cincea cupă se lasă în speranţaeliberării. A cincea cupă se lasă în speranţa unei izbăviri finale, din orice suferinţă aunei izbăviri finale, din orice suferinţă a evreilor. Acest pahar este pus în cinsteaevreilor. Acest pahar este pus în cinstea profetului Ilie, care se presupune că prezideazăprofetului Ilie, care se presupune că prezidează masamasa1818..

HanucaHanuca, este cunoscută şi sub numele de, este cunoscută şi sub numele de ““Sărbătoarea LuminilorSărbătoarea Luminilor” sau “” sau “SărbătoareaSărbătoarea

17 Ibidem, p. 115. 18 Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor, manual pentru institutele teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1982, p. 379.

4949

victorieivictoriei”. Ea se celebrează la începutul lunii”. Ea se celebrează la începutul lunii decembrie şi ţine opt zile, în amintireadecembrie şi ţine opt zile, în amintirea purificării templului de către Iuda Macabeul,purificării templului de către Iuda Macabeul, după înfrângerea lui Antioh IV Epifan (24după înfrângerea lui Antioh IV Epifan (24 decembrie 165 îHr). Cu această ocazie toatedecembrie 165 îHr). Cu această ocazie toate casele sunt luminate, de aceea totul pare ca ocasele sunt luminate, de aceea totul pare ca o mare de lumini, în cartierele evreieşti.mare de lumini, în cartierele evreieşti.

PurimPurim, are loc zece săptămâni mai târziu, are loc zece săptămâni mai târziu pe 14 Adar, în amintirea salvării poporuluipe 14 Adar, în amintirea salvării poporului evreu ajuns în robia babiloniană, care era săevreu ajuns în robia babiloniană, care era să fie exterminat la instigarea lui Haman, unfie exterminat la instigarea lui Haman, un dregător imperial. Această sărbătoare estedregător imperial. Această sărbătoare este poate cea mai veselă, sărbătorindu-se cu multpoate cea mai veselă, sărbătorindu-se cu mult zgomot la sinagogă. În cadrul acestei zile suntzgomot la sinagogă. În cadrul acestei zile sunt acceptate chiar şi farsele, precum şi baluriacceptate chiar şi farsele, precum şi baluri mascatemascate1919. Mesajul este: pedespirea lui Haman. Mesajul este: pedespirea lui Haman şi bucuria evreilor, eveniment care este redatşi bucuria evreilor, eveniment care este redat mai ales prin piese de teatru, jucate de cătremai ales prin piese de teatru, jucate de către copii.copii.

ETAPELE VIEŢII EVREULUIETAPELE VIEŢII EVREULUI1.1.Naşterea Naşterea este marcată de practicaeste marcată de practica

circumciziuniicircumciziunii, care este semnul legământului, care este semnul legământului dintre Dumnezeu şi Avraam. În a opta zidintre Dumnezeu şi Avraam. În a opta zi băiatul este circumscris, moment în care sebăiatul este circumscris, moment în care se rostesc rugăciuni de binecuvântare (rostesc rugăciuni de binecuvântare (kuddushkuddush).). Operaţia este executată de către specialistulOperaţia este executată de către specialistul comunităţii, comunităţii, mohelmohel, astăzi însă ea se face de, astăzi însă ea se face de căte un chirurg, într-un mediu adecvat. Existăcăte un chirurg, într-un mediu adecvat. Există la evrei credinţa că cei circumscrişi suntla evrei credinţa că cei circumscrişi sunt 19 Dr. Alfred Hârlăoanu, Istoria universală a poporului evreu, Edit. Zarkony Ldt., Bucureşti, 1992, p. 392.

5050

asiguraţi de viaţa veşnică din cerasiguraţi de viaţa veşnică din cer2020. Băiatul. Băiatul primeşte numele odată cu operaţia deprimeşte numele odată cu operaţia de circumciziune, în vreme ce fetiţele primesccircumciziune, în vreme ce fetiţele primesc numele la primul sau la al patrulea sabat de lanumele la primul sau la al patrulea sabat de la naştere.naştere.

2. 2. Majoratul religios Majoratul religios începe la băiat cuîncepe la băiat cu vârsta de 13 ani iar la fete la 12 ani. Băiatulvârsta de 13 ani iar la fete la 12 ani. Băiatul este trecut acum în este trecut acum în MinianMinian, fiind considerat de, fiind considerat de acum membru al comunităţii evreieşti.acum membru al comunităţii evreieşti. Ceremonia de Ceremonia de Bar Mitzva Bar Mitzva are loc la sinagogă,are loc la sinagogă, în care băiatul trebuie să citească şi săîn care băiatul trebuie să citească şi să comenteze un text din Tora.comenteze un text din Tora.

3. 3. Căsătoria Căsătoria este unul din momenteleeste unul din momentele binecuvântate de Dumnezeu, deoarecebinecuvântate de Dumnezeu, deoarece celibatul nu este idealul evreului. Pentru acelibatul nu este idealul evreului. Pentru a putea realiza o căsătorie cei doi miri trebuie săputea realiza o căsătorie cei doi miri trebuie să fie evrei. Convertirea la iudaism este posibilă,fie evrei. Convertirea la iudaism este posibilă, dar nu încurajată. Slujba de logodnă sedar nu încurajată. Slujba de logodnă se realizează sub “baldachinul nupţial” (realizează sub “baldachinul nupţial” (huppahuppa).). După un prim După un prim kiddushkiddush (binecuvântare), (binecuvântare), logodnicul îi pune miresei verigheta pe deget,logodnicul îi pune miresei verigheta pe deget, spunându-i “prin acest inel îmi eşti dată despunându-i “prin acest inel îmi eşti dată de soţie după Legea lui Moise”. Apoi se semneazăsoţie după Legea lui Moise”. Apoi se semnează KetubaKetuba (contractul de căsătorie). La masă (contractul de căsătorie). La masă mirele sparge un pahar de vin, pentru a împletimirele sparge un pahar de vin, pentru a împleti în bucuria nunţii ideea de suferinţă a poporuluiîn bucuria nunţii ideea de suferinţă a poporului evreu, în toată istoria lui.evreu, în toată istoria lui.

4. Moartea 4. Moartea este anunţată prin cuvinteleeste anunţată prin cuvintele “fie binecuvântat Judecătorul adevărului”,“fie binecuvântat Judecătorul adevărului”, amintind de cuvintele lui Iov: “Domnul a dat,amintind de cuvintele lui Iov: “Domnul a dat,

20 E. Vasilescu, op. cit., p. 379.5151

Domnul a luat, fie numele DomnuluiDomnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat”. După toaleta rituală, cadavrulbinecuvântat”. După toaleta rituală, cadavrul este înfăşurat într-un cearceaf alb şi, până laeste înfăşurat într-un cearceaf alb şi, până la îngropare, se citesc psalmi. Rugăciunea deîngropare, se citesc psalmi. Rugăciunea de înmormântare aminteşte de coborâreaînmormântare aminteşte de coborârea Împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. PerioadaÎmpărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. Perioada de doliu se eşalonează, cu o intensitatede doliu se eşalonează, cu o intensitate descrescândă, pe parcursul unei săptămâni, adescrescândă, pe parcursul unei săptămâni, a unei luni sau a şase luni.unei luni sau a şase luni.

Un alt lucru interesant este regimul deUn alt lucru interesant este regimul de alimentaţie al evreului, care nu are voie săalimentaţie al evreului, care nu are voie să consume animale spurcate, ci numai animaleconsume animale spurcate, ci numai animale rumegătoare cu copita despicată, păsări derumegătoare cu copita despicată, păsări de curte şi peşti cu solzi şi aripioare. Alimentelecurte şi peşti cu solzi şi aripioare. Alimentele trebuie să fie deci trebuie să fie deci kasherkasher, adică să corespundă, adică să corespundă cerinţelor Legii. De aceea există în fiecarecerinţelor Legii. De aceea există în fiecare comunitate un specialist care se ocupă cucomunitate un specialist care se ocupă cu tăierea cărnii. De asemenea, este interzis să setăierea cărnii. De asemenea, este interzis să se fiarbă carnea în lapte, deoarece este scris “săfiarbă carnea în lapte, deoarece este scris “să nu fierbi mielul în laptele mamei sale”nu fierbi mielul în laptele mamei sale” (Deut.19, 21). De asemenea, în Evul Mediu era(Deut.19, 21). De asemenea, în Evul Mediu era interzis să se bea vin nefabricat de evrei,interzis să se bea vin nefabricat de evrei, practică pe care unii evrei o mai păstrează şipractică pe care unii evrei o mai păstrează şi astăzi. astăzi.

SITUAŢIA ACTUALĂ A EVREILORSITUAŢIA ACTUALĂ A EVREILORÎn ţara noastră prezenţa evreilor esteÎn ţara noastră prezenţa evreilor este

semnalată în timpul lui Dimitrie Cantemir,semnalată în timpul lui Dimitrie Cantemir, când evreii puteau să aibă sinagogi oriunde încând evreii puteau să aibă sinagogi oriunde în Moldova dar numai de lemn, nu de piatrăMoldova dar numai de lemn, nu de piatră2121. În. În 21 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, trad. Gh. Guţu, Edit. Academiei, Bucureşti, 1973, p. 297.

5252

fruntea evreilor din Moldova se afla un marefruntea evreilor din Moldova se afla un mare rabin (Haham-Başa), care reprezentarabin (Haham-Başa), care reprezenta comunitatea în faţa statului. În Muntenia existacomunitatea în faţa statului. În Muntenia exista un staroste al evreilor. În 1909 a luat fiinţăun staroste al evreilor. În 1909 a luat fiinţă “Uniunea evreilor pământeni”, care cuprindea“Uniunea evreilor pământeni”, care cuprindea 87 de comunităţi evreieşti. După 1948 această87 de comunităţi evreieşti. După 1948 această grupare a purtat numele de Federaţiagrupare a purtat numele de Federaţia Comunităţilor Evreieşti, având ca organComunităţilor Evreieşti, având ca organ publicistic, “Curierul Israelit”, devenit “Revistapublicistic, “Curierul Israelit”, devenit “Revista Cultului Mozaic”.Cultului Mozaic”.

În lume există aproape 15.000.000 deÎn lume există aproape 15.000.000 de evrei, din care 6 milioane trăiesc în USA, iarevrei, din care 6 milioane trăiesc în USA, iar 4,5 milioane în Ereţ Israel. Situaţia de tensiune4,5 milioane în Ereţ Israel. Situaţia de tensiune care există în Palestina, face ca această ţarăcare există în Palestina, face ca această ţară să fie permanent confruntată cu fenomenulsă fie permanent confruntată cu fenomenul terorismului, pe de o parte, cât şi cel alterorismului, pe de o parte, cât şi cel al epurării etnice, pe de altă parte, ceea ce duceepurării etnice, pe de altă parte, ceea ce duce la o stare de instabilitate, cu rezultate în viitorla o stare de instabilitate, cu rezultate în viitor destul de imprevizibile. Probabil linia politicădestul de imprevizibile. Probabil linia politică înţeleaptă va da şanse de existenţă meritoriiînţeleaptă va da şanse de existenţă meritorii atât evreilor, cât şi palestinienilor, altminteri,atât evreilor, cât şi palestinienilor, altminteri, acest loc va fi permanenta alimentare aacest loc va fi permanenta alimentare a jihaduluijihadului, concretizat în apariţie a diferitelor, concretizat în apariţie a diferitelor grupări fundamentaliste cu preocupărigrupări fundamentaliste cu preocupări violente.violente.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂBIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.Brawn, L., Brawn, L., Istoria vieţii evreilor, Istoria vieţii evreilor, Bucureşti,Bucureşti, 1944.1944.

5353

2.Daniel, Constantin, Daniel, Constantin, Scripta aramaica,Scripta aramaica, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti,Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980.1980.

3.Gaudin, Philippe, Gaudin, Philippe, Marile religiiMarile religii, Edit., Edit. Orizonturi şi Edit. Lider, Bucureşti, 1996.Orizonturi şi Edit. Lider, Bucureşti, 1996.

4.Goetschel, Roland, Goetschel, Roland, Kabbala, Kabbala, Editura deEditura de Vest, Timişoara, 1992.Vest, Timişoara, 1992.

5.Gooding, David, Gooding, David, Despre cortul întâlniriiDespre cortul întâlnirii,, trad. Eugenia Roşianu, tipar Samuel S.R.L.,trad. Eugenia Roşianu, tipar Samuel S.R.L., Mediaş, 1992.Mediaş, 1992.

6.Hârlăoanu, Dr. Alfred, Hârlăoanu, Dr. Alfred, Istoria universală aIstoria universală a poporului evreu, poporului evreu, Edit. Zarkony Ldt., Bucureşti,Edit. Zarkony Ldt., Bucureşti, 1992.1992.

7.Idel, Moshe, Idel, Moshe, Mesianism şi misticăMesianism şi mistică, Edit., Edit. Hasefer, Bucureşti, 1996.Hasefer, Bucureşti, 1996.

8.Kasidowski, Z., PKasidowski, Z., Povestiri bibliceovestiri biblice,, Bucureşti, 1970. Bucureşti, 1970.

9.Levi, Eliphas, Levi, Eliphas, Mistere KabaleiMistere Kabalei, trad. Maria, trad. Maria Ivănescu, Edit. Antet, (fără loc şi an deIvănescu, Edit. Antet, (fără loc şi an de apariţie).apariţie).

10.Papus, Papus, Kabbala, Kabbala, Editura Herald,Editura Herald, Bucureşti, (fără an de apariţie).Bucureşti, (fără an de apariţie).

11.Schoeps, Hans Joachim, Schoeps, Hans Joachim, JüdischeJüdische Geisteswelt,Geisteswelt, Werner Dausien, Hanau, 1986. Werner Dausien, Hanau, 1986.

12.Scholem, Gershom, Scholem, Gershom, Cabala şiCabala şi simbolistica ei, trad. Nora Iuga, simbolistica ei, trad. Nora Iuga, Edit.Edit. Humanitas, Bucureşti, 1996.Humanitas, Bucureşti, 1996.

13.Vasilescu, Diac. Prof. Dr. Emilian, Vasilescu, Diac. Prof. Dr. Emilian, IstoriaIstoria religiilor, religiilor, Editura Institutului Biblic şi de MisiuneEditura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1982.

5454

14.Lemaire, A., Lemaire, A., Histoire du peuple hébreuHistoire du peuple hébreu,, PUF, Paris, 1992.PUF, Paris, 1992.

15.Schmidt, Francis, Schmidt, Francis, Le pensée du temple.Le pensée du temple. De Jérusalem á Qoumran,De Jérusalem á Qoumran, Ed. Seuil, Paris, Ed. Seuil, Paris, 1994.1994.

ISLAMISMUL CA RELIGIE ŞI CA POLITICĂ.ISLAMISMUL CA RELIGIE ŞI CA POLITICĂ. BAZELE FUNDAMENTALISMULUI ISLAMICBAZELE FUNDAMENTALISMULUI ISLAMIC

5555

Glosar de termeni tehnici pentru studiereaGlosar de termeni tehnici pentru studierea religiei islamicereligiei islamice

--Ahl al-kitab ,Ahl al-kitab , „oamenii cărţii”„oamenii cărţii”, cum sunt, cum sunt numiţi creştinii şi iudeii, care au rămas fidelinumiţi creştinii şi iudeii, care au rămas fideli „primelor Scripturi”, care au fost apoi„primelor Scripturi”, care au fost apoi desăvârşite prin cartea Coranului.desăvârşite prin cartea Coranului.--Dar al-Islam,Dar al-Islam, „casa islamului”, sunt „casa islamului”, sunt teritoriile aflate sub stăpânirea islamului.teritoriile aflate sub stăpânirea islamului.--Dikhr Dikhr reprezintă „amintirea” lui Dumnezeu, reprezintă „amintirea” lui Dumnezeu, fiind un fel de mantră, rugăciune, prin carefiind un fel de mantră, rugăciune, prin care misticii sufi repetau aceste nume divinemisticii sufi repetau aceste nume divine pentru a intra în transă.pentru a intra în transă.-Dhimmi – sunt „protejaţii” adică popoarele-Dhimmi – sunt „protejaţii” adică popoarele care se supuneau imperiului arab şi carecare se supuneau imperiului arab şi care plăteau haraciul sau dania faţă de imperiu.plăteau haraciul sau dania faţă de imperiu.-Faqih este juristul musulman, care se-Faqih este juristul musulman, care se barează pe legea coranică, Sharia.barează pe legea coranică, Sharia.-Fatwa este hotărârea oficială pronunţată-Fatwa este hotărârea oficială pronunţată într-o problemă a legii slamice.într-o problemă a legii slamice.-Fitna – „încercare, ispită” este noţiunea-Fitna – „încercare, ispită” este noţiunea care desemnează ideea de schismă încare desemnează ideea de schismă în cadrul islamului (ex. fitna dintre shiiţi şicadrul islamului (ex. fitna dintre shiiţi şi sunniţi).sunniţi).-Ghazu – raiduri de jaf organizate de arabi,-Ghazu – raiduri de jaf organizate de arabi, pe care le-a intreprins chiar şi Mohammed.pe care le-a intreprins chiar şi Mohammed.-Hadith – tradiţii şi povestiri ce cuprind-Hadith – tradiţii şi povestiri ce cuprind relatări despre viaţa şi învăţăturile Profetuluirelatări despre viaţa şi învăţăturile Profetului Mahommed, care nu se află în carteaMahommed, care nu se află în cartea Coranului.Coranului.-Hajj – pelerinajul la Mekka.-Hajj – pelerinajul la Mekka.

5656

-Hegira, fuga lui Mohammed de la Mekka la-Hegira, fuga lui Mohammed de la Mekka la Medina din anul 622 d.Hr.Medina din anul 622 d.Hr.

-Ijma – consensul comunităţii musulmane-Ijma – consensul comunităţii musulmane care primeşte greutate de lege universalăcare primeşte greutate de lege universală pentru toţi adepţii.pentru toţi adepţii.-Ijtihad – „cugetarea independentă” a unor-Ijtihad – „cugetarea independentă” a unor jurişti în aplicarea Shariei.jurişti în aplicarea Shariei.-Imam – conducătorul comunităţii-Imam – conducătorul comunităţii musulmane.musulmane.-Kaaba – templul de la Mekka.-Kaaba – templul de la Mekka.-Madrasa – şcoala coranică musulmană.-Madrasa – şcoala coranică musulmană.-Qadi sau cadiu este juristul care aplică-Qadi sau cadiu este juristul care aplică legea musulmană.legea musulmană.-Qibla nişa din moschee, care arată direcţia-Qibla nişa din moschee, care arată direcţia către Mecca.către Mecca.-Rashidun cei patru califi „ortodocşi” de-Rashidun cei patru califi „ortodocşi” de după Mohammed.după Mohammed.-Salat – rugăciunea ritualică pe care-Salat – rugăciunea ritualică pe care musulmanul o face de 5 ori pe zi.musulmanul o face de 5 ori pe zi.-Sawm – postul musulman.-Sawm – postul musulman.-Shahada – mărturisirea de credinţă: „nu-Shahada – mărturisirea de credinţă: „nu este Dumnezeu afară de Allah iareste Dumnezeu afară de Allah iar Mohammed este profetul lui”.Mohammed este profetul lui”.-Sunna – „tradiţie”, reprezintă elementele-Sunna – „tradiţie”, reprezintă elementele nereţinute în cartea Coranului despre viaţanereţinute în cartea Coranului despre viaţa şi învăţăturile lui Mohammed. De asemeneaşi învăţăturile lui Mohammed. De asemenea este şi cea mai mare fracţiune aeste şi cea mai mare fracţiune a musulmanilor, alături de shiiţi sau demusulmanilor, alături de shiiţi sau de kharijiţi.kharijiţi.-Sufism – curent mistic musulman.-Sufism – curent mistic musulman.

5757

-Sharia este legea musulmană, canonul de-Sharia este legea musulmană, canonul de legi extrase din Coran şi Hadith.legi extrase din Coran şi Hadith.-Shiiţi, musulmanii din Iran, care au rămas-Shiiţi, musulmanii din Iran, care au rămas fideli lui Ali, ginerele profetului, pe care l-aufideli lui Ali, ginerele profetului, pe care l-au considerat ca fiind urmaşul de drept alconsiderat ca fiind urmaşul de drept al acestuia.acestuia.-Umma – comunitatea musulmană.-Umma – comunitatea musulmană.-Ulamma – corpul de teologi musulmani.-Ulamma – corpul de teologi musulmani.-Zakat – este dania sau milostenia pe care-Zakat – este dania sau milostenia pe care musulmanul trebuie să o dea pentru amusulmanul trebuie să o dea pentru a susţine pe cei săraci.susţine pe cei săraci.

Islamul este una din cele mai mari religiiIslamul este una din cele mai mari religii active ale lumii, care fascinează şi terifiază înactive ale lumii, care fascinează şi terifiază în acelaşi timp, care atrage prin elementele uneiacelaşi timp, care atrage prin elementele unei culturi formidabileculturi formidabile2222, elaborate într-o perioadă, elaborate într-o perioadă în care lumea creştină era încă rămasă înîn care lumea creştină era încă rămasă în urmă, dar şochează prin violenţa cu careurmă, dar şochează prin violenţa cu care aplică dreptateaaplică dreptatea2323. . Statisticile privind islamulStatisticile privind islamul prezintă această religie ca pe una dintre celeprezintă această religie ca pe una dintre cele mai mari şi mai extinse din lume. Iată un tabelmai mari şi mai extinse din lume. Iată un tabel oferit de Enciclopedia Britanică prin 1997:oferit de Enciclopedia Britanică prin 1997:

Situaţia musulmanilor în lumeSituaţia musulmanilor în lume

22 Să ne amintim că arabii au dat valori mari în domeniul filosofiei. Ei aprofundaseră de mult aristotelismul, când creştinii se chinuiau să îl traducă pe Aristotel în latină, pentru a ţine pasul cu cerinţele vremii. Algebra este o disciplină ce etimologic se trage din limba arabă.23 Pedeapsa corporală prin mutilare (tăieri de mâini) sau execuţii publice sunt elementele unei violenţe argumentate prin porunci coranice.

5858

Procente % dinProcente % din totalul populaţieitotalul populaţiei lumiilumii

19,6 %19,6 %

AfricaAfrica 306.606.000306.606.000AsiaAsia 803.605.000803.605.000EuropaEuropa 31.347.00031.347.000

(împreună cu(împreună cu Turcia)Turcia)

America LatinăAmerica Latină 1.632.0001.632.000AAmerica de Nordmerica de Nord 4.066.0004.066.000OceaniaOceania 238.000238.000Număr de ţări înNumăr de ţări în

care se găsesccare se găsesc musulmanimusulmani

204204

Total musulmaniTotal musulmani în lumeîn lume2424 1.147.494.0001.147.494.000

Există actualmente o serie de prejudecăţiExistă actualmente o serie de prejudecăţi cu privire la această mişcare, după cum existăcu privire la această mişcare, după cum există şi din partea ei o serie de afirmaţii cu privire laşi din partea ei o serie de afirmaţii cu privire la credinţa creştină. credinţa creştină.

De exemplu, din partea creştină islamulDe exemplu, din partea creştină islamul este judecat ca fiind o este judecat ca fiind o religie neevoluatăreligie neevoluată, care, care nu s-a preocupat de o adaptare a ideilor salenu s-a preocupat de o adaptare a ideilor sale religioase la cerinţele moralei, ale economieireligioase la cerinţele moralei, ale economiei sau ale vieţii politice, în decursul istoriei. Decisau ale vieţii politice, în decursul istoriei. Deci nu ar exista tratate elaborate privind acestenu ar exista tratate elaborate privind aceste teme, musulmanul mulţumindu-se cuteme, musulmanul mulţumindu-se cu

24 Amintim că din totalul musulmanilor 83% sunt sunniţi, 16% şiiţi, 1% din alte direcţii islamice. Trebuie amintit că acest tabel nu conţine expansiunea musulmanilor din fosta Uniune Sovietică, care actualmente urcă cu câteva zeci de milioane numărul acestor adepţi în totalul lor pe glob.

5959

lecturarea Coranului şi cu comentarii scurte pelecturarea Coranului şi cu comentarii scurte pe marginea versetelor acestei cărţi. Deci armarginea versetelor acestei cărţi. Deci ar apărea atotsuficienţa coranică, despre care seapărea atotsuficienţa coranică, despre care se cunoaşte ce distrugeri mari ar fi făcut încunoaşte ce distrugeri mari ar fi făcut în istorieistorie2525. De asemenea, islamul este acuzat că. De asemenea, islamul este acuzat că prezintă prezintă o teologie nedezvoltatăo teologie nedezvoltată, care nu ţine, care nu ţine cont de restructurările sociale, relativizândcont de restructurările sociale, relativizând totul doar la Coran şi Sharia (legeatotul doar la Coran şi Sharia (legea musulmană). musulmană).

Se condamnă pretenţia musulmană deSe condamnă pretenţia musulmană de universalitateuniversalitate, care transformă islamul într-o, care transformă islamul într-o religie violentă, foarte puţin aplecată sprereligie violentă, foarte puţin aplecată spre concesii sau spre ecumenism. concesii sau spre ecumenism.

O altă acuză adresată acestei religii esteO altă acuză adresată acestei religii este cea pe care o prezintă Udo Tworuschka, princea pe care o prezintă Udo Tworuschka, prin expresia de expresia de „religie a legii”„religie a legii” (Gesetzesreligion)(Gesetzesreligion)2626, ca una care are la bază, ca una care are la bază Sharia sau canonul juridic musulman bazat peSharia sau canonul juridic musulman bazat pe Coran sau pe Sunna (tradiţie) sau peCoran sau pe Sunna (tradiţie) sau pe interpretările faqih-ilor (juriştilor) sau aleinterpretările faqih-ilor (juriştilor) sau ale şcolilor coranice (madrasa), conduse deşcolilor coranice (madrasa), conduse de celebrii învăţaţi şi exegeţi coranici (ulama). celebrii învăţaţi şi exegeţi coranici (ulama).

25 Este vorba despre incendierea bibliotecii din Alexandria, pe baza silogismului: dacă Coranul deţine toată învăţătura de care avem nevoie, de ce ar mai trebui să existe şi alte cărţi, dacă există învăţături în plus faţă de coran ele sunt false, deoarece Coranul cuprinde toată înţelepciunea dată de Allah. Deci ele trebuiesc distruse.26 „De asemenea, islamul este prezentat ca o religie a legii, în care omul se străduieşte să-şi câştige mântuirea prin acţiuni meritorii”, Udo Tworuschka, Die vielen Namen Gottes. Weltreligionen heute, Gütersloher Verlagshaus Mohn, Gütersloh, 1985, p.14.

6060

În fine, deşi nu sunt acestea doar singureleÎn fine, deşi nu sunt acestea doar singurele obiecţii la adresa islamuluiobiecţii la adresa islamului2727, s-ar mai putea, s-ar mai putea expune şi ideea de expune şi ideea de „religie a supunerii”, „religie a supunerii”, carecare face din fiecare adept în multe cazuri oface din fiecare adept în multe cazuri o marionetă politică, ce poate fi foarte uşormarionetă politică, ce poate fi foarte uşor manevrată pentru lupta de stradă, de gherilămanevrată pentru lupta de stradă, de gherilă sau pentru organizarea de atentate împotrivasau pentru organizarea de atentate împotriva „duşmanilor” islamului.„duşmanilor” islamului.

Din partea islamului sunt prezentate deDin partea islamului sunt prezentate de asemenea o serie de obiecţiuni sau deasemenea o serie de obiecţiuni sau de precizări, cum ar fi: precizări, cum ar fi:

Ideea de Ideea de „împlinire” a creştinismului prin„împlinire” a creştinismului prin religia lui Mohammedreligia lui Mohammed. Cu alte cuvinte abia prin. Cu alte cuvinte abia prin Profet creştinismul a ajuns la adevărataProfet creştinismul a ajuns la adevărata învăţătură, deoarece ultima revelaţie divină aînvăţătură, deoarece ultima revelaţie divină a venit prin acesta, deci lumea trebuie să sevenit prin acesta, deci lumea trebuie să se apropie de islam ca de ultima religie înapropie de islam ca de ultima religie în ascensiunea omului spre Allah. ascensiunea omului spre Allah.

Apoi este criticată Apoi este criticată personalitateapersonalitatea Mântuitorului Mântuitorului şi a doctrinei despre El, cum arşi a doctrinei despre El, cum ar fi: naşterea dintr-o fecioară, Iisus ca Fiu al luifi: naşterea dintr-o fecioară, Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu, uciderea lui pe cruce, când de faptDumnezeu, uciderea lui pe cruce, când de fapt ar fi fost o moarte aparentă, învierea şiar fi fost o moarte aparentă, învierea şi înălţarea Lui la cer, etc. Ceea ce mai rămâneînălţarea Lui la cer, etc. Ceea ce mai rămâne din personalitatea Mântuitorului în viziuneadin personalitatea Mântuitorului în viziunea unui musulman, este latura Lui strict umană,unui musulman, este latura Lui strict umană, care concură prin profetismul lui la punerea încare concură prin profetismul lui la punerea în

27 Ar mai fi de amintit: imoralitatea profetului, ajuns la nouă soţii; violenţa acestei mişcări; spiritul de sacrificiu, dus la extrem şi mai ales la absurd; misionarismul forţat în statele în care mai există şi minorităţi nemusulmane; subordonarea femeii şi lipsa ei de valoare etc.

6161

evidenţă a lui Mohammed şi a noii saleevidenţă a lui Mohammed şi a noii sale credinţe.credinţe.

Apoi este combătută cu toată vehemenţaApoi este combătută cu toată vehemenţa Triadologia creştinăTriadologia creştină, deoarece nu se poate, deoarece nu se poate concepe ca în Allah să fie mai multe persoane.concepe ca în Allah să fie mai multe persoane. Ar însemna triteism, deci politeism, ori tocmaiAr însemna triteism, deci politeism, ori tocmai acesta a fost conflictul dintre adepţii luiacesta a fost conflictul dintre adepţii lui Mohammed şi locuitorii din Mekka: distrugereaMohammed şi locuitorii din Mekka: distrugerea centrului politeist de la Kaaba. centrului politeist de la Kaaba.

Apoi creştinismul este acuzat că ar fi Apoi creştinismul este acuzat că ar fi oo religie servilă statuluireligie servilă statului şi nu invers cum ar şi nu invers cum ar trebui să fie. Probabil că au uneori dreptate, fietrebui să fie. Probabil că au uneori dreptate, fie că ne place sau nu, deoarece bizantinismulcă ne place sau nu, deoarece bizantinismul creştin nu a însemnat totdeauna creştin nu a însemnat totdeauna simfoniasimfonia dintre Biserică şi stat, dintre patriarh şidintre Biserică şi stat, dintre patriarh şi împărat, ci de multe ori un servilism, care aîmpărat, ci de multe ori un servilism, care a făcut ca anumite erezii să fie susţinute defăcut ca anumite erezii să fie susţinute de împăraţiîmpăraţi2828

De asemenea, se acuză De asemenea, se acuză creştinismul căcreştinismul că alteori dimpotrivă, s-ar fi separat de statalteori dimpotrivă, s-ar fi separat de stat (ceea (ceea ce iarăşi poate fi adevărat), ajungându-se lace iarăşi poate fi adevărat), ajungându-se la formarea a două sfere: cea politică,formarea a două sfere: cea politică, comunitară şi cea religioasă, privată. Cel puţincomunitară şi cea religioasă, privată. Cel puţin acum în lumea modernistă şi post-modernistăacum în lumea modernistă şi post-modernistă religia europeanului creştin nu este altcevareligia europeanului creştin nu este altceva decât un decât un Privatsache (problemă privată)Privatsache (problemă privată), pe, pe care fiecare şi-o rezolvă când are timp şi estecare fiecare şi-o rezolvă când are timp şi este

28 vezi arianismul cu variantele sale, susţinut de urmaşii lui Constantin cel Mare ( împăratul Valens şi Valentinian), iconoclasmul susţinut de împăraţii Leon Armeanul, Constantin Copronimul, Leon Isaurul, etc.

6262

dispus să o facă, fără nici o intervenţie adispus să o facă, fără nici o intervenţie a Bisericii.Bisericii.

În fine, tot legat de această idee ar fi acuzaÎn fine, tot legat de această idee ar fi acuza de de „imperialism creştin”„imperialism creştin”2929, lucru observat în, lucru observat în istorie prin implicarea religiosului în campaniileistorie prin implicarea religiosului în campaniile coloniale ale marilor puteri europene începândcoloniale ale marilor puteri europene începând chiar din evul mediu. Este vorba desprechiar din evul mediu. Este vorba despre celebrele cruciade, care au mişcat lumeacelebrele cruciade, care au mişcat lumea creştină spre lupta împotriva islamului.creştină spre lupta împotriva islamului.

Totuşi ceea ce ar trebui remarcat cuTotuşi ceea ce ar trebui remarcat cu înfrigurare este avalanşa tot mai mare deînfrigurare este avalanşa tot mai mare de imigranţi islamişti în Apus, ceea ce duce la unimigranţi islamişti în Apus, ceea ce duce la un prozelitism musulman crescândprozelitism musulman crescând3030 sau la sau la formarea unor enclave musulmane puternice,formarea unor enclave musulmane puternice, care au o forţă de falangă politică, putândcare au o forţă de falangă politică, putând dejuca orice campanie electoralădejuca orice campanie electorală3131. De. De asemenea, se pot creea foarte uşor centre deasemenea, se pot creea foarte uşor centre de comandă teroristă, foarte greu de depistat, cucomandă teroristă, foarte greu de depistat, cu consecinţe dezastruoase pentru liniştea omuluiconsecinţe dezastruoase pentru liniştea omului contemporan. Terorismul nu are nuanţecontemporan. Terorismul nu are nuanţe religioase, ci el se foloseşte de religie pentru areligioase, ci el se foloseşte de religie pentru a stimula sentimental masele de credincioşi şistimula sentimental masele de credincioşi şi pentru a distruge adversarul.pentru a distruge adversarul.29 Udo Tworuschka, op. cit., p. 15.30 Acest lucru este vizibil de exemplu în Franţa, unde sunt foarte mulţi imigranţi din fostele colonii franceze (Algeria, Tunisia, Senegal, etc.) care, încheind căsătorii cu franţuzoaice, acestea fără un prea mare examen de conştiinţă acceptă să treacă la religia musulmană, cea a soţului, lăsând la o parte religia creştină, care oricum nu mai reprezenta prea mult pentru ea.31 De exemplu în Germania, există circa 5.000.000 de „turci” (înţelegându-se musulmani), adică un raport de 1 la 13, care pot deveni oricând o maşină de vot în această ţară. În plus, rata cu care se înmulţesc aceste populaţii de cetăţenie germană este foarte mare în comparaţie cu cea a populaţiei autohtone.

6363

Cu toate acestea islamul rămâne oCu toate acestea islamul rămâne o adevărată enigmă, fiind plină de paradoxuri,adevărată enigmă, fiind plină de paradoxuri, aşa cum remarca Soheib Bencheikh el Hocine.aşa cum remarca Soheib Bencheikh el Hocine. „Această religie – zicea el – care cucereşte„Această religie – zicea el – care cucereşte masele cele mai frustrate din punct de vederemasele cele mai frustrate din punct de vedere economic, cele mai limitate din punct deeconomic, cele mai limitate din punct de vedere intelectual, îi atrage şi îi fascinează pevedere intelectual, îi atrage şi îi fascinează pe cei mai renumiţi gânditori şi filosofi şi facecei mai renumiţi gânditori şi filosofi şi face obiectul celor mai profunde cugetări şi celorobiectul celor mai profunde cugetări şi celor mai profunde analize a lor. Această religie caremai profunde analize a lor. Această religie care propovăduieşte supunerea şi „stăpânirea depropovăduieşte supunerea şi „stăpânirea de sine” are adepţi care dau dovadă desine” are adepţi care dau dovadă de nesupunere şi rebeliune… Această religie carenesupunere şi rebeliune… Această religie care face obiectul unei imense maltratări mediaticeface obiectul unei imense maltratări mediatice din cauza barbariei şi a violenţei comise îndin cauza barbariei şi a violenţei comise în numele ei, fascinează şi îşi atrage mereu alţinumele ei, fascinează şi îşi atrage mereu alţi adepţi”adepţi”3232..

Islamismul numără astăzi circaIslamismul numără astăzi circa 1.147.500.000 adepţi răspândiţi în cea mai1.147.500.000 adepţi răspândiţi în cea mai mare parte în Asia (803.600.000), în Africamare parte în Asia (803.600.000), în Africa (306.600.000) în Europa (31.000.000),(306.600.000) în Europa (31.000.000), America, Oceania, etc. Ei reprezintă 19% dinAmerica, Oceania, etc. Ei reprezintă 19% din populaţia lumii şi se află răspândiţi în 204 ţăripopulaţia lumii şi se află răspândiţi în 204 ţări (din 244 de ţări, câte sunt în lume). Islamul(din 244 de ţări, câte sunt în lume). Islamul este religia, care alături de iudaism şieste religia, care alături de iudaism şi creştinism revendică paternitatea lui Avraam,creştinism revendică paternitatea lui Avraam, pe linia lui Ismail, fiul sclavei Agar. El sepe linia lui Ismail, fiul sclavei Agar. El se consideră una din cele trei religii ale „cărţii” (Alconsideră una din cele trei religii ale „cărţii” (Al Kitab) deoarece atât creştinii, cât şi iudeii arKitab) deoarece atât creştinii, cât şi iudeii ar

32 Soheib Bencheikh el Hocine, Islamul, în vol. „Marile Religii”, coordonator Philippe Gaudin, Edit. Orizonturi şi Lider, Bucureşti, 1995, p. 121-122.

6464

avea revelaţia divină transmisă prin Avraam şiavea revelaţia divină transmisă prin Avraam şi prin profeţi, care au fost de fapt precursoriiprin profeţi, care au fost de fapt precursorii Profetului Mohammed, cel care avea să aducăProfetului Mohammed, cel care avea să aducă definitiv revelaţia în toată deplinătatea ei.definitiv revelaţia în toată deplinătatea ei.

ARABIA PREISLAMICĂ.ARABIA PREISLAMICĂ.ÎNTRE VIOLENŢA INTER-TRIBALĂ ŞI COEZIUNEAÎNTRE VIOLENŢA INTER-TRIBALĂ ŞI COEZIUNEA ETNICĂ A PELERINAJULUI DE LA MECCAETNICĂ A PELERINAJULUI DE LA MECCA

Arabia este cea mai mare peninsulă de peArabia este cea mai mare peninsulă de pe Terra, cu o întindere de 3 000 000 kmTerra, cu o întindere de 3 000 000 km22, însă cu, însă cu un sol foarte neprielnic, fiind o mare de deşertun sol foarte neprielnic, fiind o mare de deşert (deşertul Arabiei), în care nu s-au încumetat să(deşertul Arabiei), în care nu s-au încumetat să locuiască decât beduinii. Însă în ultimelelocuiască decât beduinii. Însă în ultimele secole şansa lor a devenit plină de succes,secole şansa lor a devenit plină de succes, deoarece imensitatea zăcămintelor de petroldeoarece imensitatea zăcămintelor de petrol din aceste zone i-au făcut să fie foarte curtaţidin aceste zone i-au făcut să fie foarte curtaţi de marile state, consumatoarele de ţiţei, şide marile state, consumatoarele de ţiţei, şi deci le-a dat şansa arabilor de a fi bogaţi fărădeci le-a dat şansa arabilor de a fi bogaţi fără prea multă muncă. Însă şi reversul medaliei,prea multă muncă. Însă şi reversul medaliei, este zona în care interesele sunt foarte mari şieste zona în care interesele sunt foarte mari şi deci şi conflictele sunt pe măsurădeci şi conflictele sunt pe măsură3333. Populaţia. Populaţia din aceste zone este sedentară, trăind foartedin aceste zone este sedentară, trăind foarte multă vreme doar din păstorit şi aproape demultă vreme doar din păstorit şi aproape de loc din agricultură. Aglomerări demografice seloc din agricultură. Aglomerări demografice se pot vedea doar pe ţărmul de vest alepot vedea doar pe ţărmul de vest ale peninsulei în Yemenul de astăzi (numit înpeninsulei în Yemenul de astăzi (numit în vechime Arabia Felix).vechime Arabia Felix).

33 Să ne aducem aminte de invadarea Afganistanului de către URSS, de războiul dintre Iran şi Irak întreţinut de marile puteri, de războiul din Golf sau de cel dintre America şi terorişti, care se poate transforma foarte uşor în războiul dintre americani şi musulmanii din toată lumea.

6565

În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte organizarea socială organizarea socială aa acestor populaţii, aceasta era sub forma unoracestor populaţii, aceasta era sub forma unor triburi, în care se respectau cu stricteţetriburi, în care se respectau cu stricteţe cutumele nomazilor, şi anume: cutumele nomazilor, şi anume: cinsteacinstea strămoşilor, a armelor şi a femeilorstrămoşilor, a armelor şi a femeilor, pe care le, pe care le avea un arab. În caz contrar, ruşinea nu seavea un arab. În caz contrar, ruşinea nu se putea spăla decât prin sânge. Toţi fiii tribuluiputea spăla decât prin sânge. Toţi fiii tribului erau chemaţi să spele ruşinea care cădea peerau chemaţi să spele ruşinea care cădea pe faţa unui confrate, deoarece pata afectafaţa unui confrate, deoarece pata afecta onoarea tuturor. De aceea, războaiele dintreonoarea tuturor. De aceea, războaiele dintre triburi nu conteneau niciodată. Doar câtevatriburi nu conteneau niciodată. Doar câteva luni pe an, cu ocazia pelerinajului la templulluni pe an, cu ocazia pelerinajului la templul politeist de la Mekka, se sista orice stare depoliteist de la Mekka, se sista orice stare de război, pentru ca oamenii să poată facerăzboi, pentru ca oamenii să poată face pelerinajul în acest loc, considerat de către toţipelerinajul în acest loc, considerat de către toţi ca fiind inima religioasă a arabului. Acestca fiind inima religioasă a arabului. Acest pelerinaj avea menirea în plan secundar de apelerinaj avea menirea în plan secundar de a realiza coeziunea etnică a acestor triburirealiza coeziunea etnică a acestor triburi altminteri foarte războinice între elealtminteri foarte războinice între ele3434. Acest. Acest lucru va constitui apoi şansa de a unifica foartelucru va constitui apoi şansa de a unifica foarte repede aceste triburi sub conducerea luirepede aceste triburi sub conducerea lui Mohammed şi mai apoi sub conducereaMohammed şi mai apoi sub conducerea „califilor bine ghidaţi”, care vor răspândi în mai„califilor bine ghidaţi”, care vor răspândi în mai puţin de un secol credinţa islamică în totpuţin de un secol credinţa islamică în tot bazinul mediteranean şi până în India.bazinul mediteranean şi până în India.

Sub aspect Sub aspect moral-familial moral-familial se acceptase accepta poligamiapoligamia, femeia având la arabi o situaţie, femeia având la arabi o situaţie foarte grea. Naşterea unei fetiţe era uneorifoarte grea. Naşterea unei fetiţe era uneori 34 Permanenta antrenare a arabilor în luptele dintre ei, aşa numitele lupte ghazu (jefuiri de caravane sau de comunităţi), a fost o pregătire pentru campaniile califilor, care au reuşit în o sută de ani să realizeze cel mai mare imperiu al lumii. (din Spania, Nordul Africii, până în Armenia şi India).

6666

considerată ca un blestem peste familie şi nuconsiderată ca un blestem peste familie şi nu arareori fetiţa era îngropată de vie. Şi astăziarareori fetiţa era îngropată de vie. Şi astăzi femeia, cu toate asigurările de democraţie alefemeia, cu toate asigurările de democraţie ale statelor arabe, se află într-o stare destatelor arabe, se află într-o stare de inferiorizare faţă de bărbat. Diferenţiereainferiorizare faţă de bărbat. Diferenţierea sexelor face ca şi specificul muncii fiecăruia săsexelor face ca şi specificul muncii fiecăruia să fie bine delimitat: femeia având ca datoriefie bine delimitat: femeia având ca datorie naşterea şi creşterea copiilor iar bărbatul fiindnaşterea şi creşterea copiilor iar bărbatul fiind cel care hrăneşte şi ocroteşte familiacel care hrăneşte şi ocroteşte familia3535. Nici. Nici după apariţia islamului situaţia ei nu s-adupă apariţia islamului situaţia ei nu s-a îmbunătăţit substanţia, de vreme ce Coranul leîmbunătăţit substanţia, de vreme ce Coranul le consideră că valorează cât un jumătate deconsideră că valorează cât un jumătate de bărbat (Sura 2, 282)bărbat (Sura 2, 282)3636. Între elementele de. Între elementele de inferiorizare ale femeii preislamice, care seinferiorizare ale femeii preislamice, care se regăsesc şi în perioada ulterioară se numără:regăsesc şi în perioada ulterioară se numără: purtarea vălului pe faţă (burka), interzicereapurtarea vălului pe faţă (burka), interzicerea de a purta discuţii cu bărbaţii străini, etc.de a purta discuţii cu bărbaţii străini, etc.

Sub aspect Sub aspect religios religios în Arabia de dinainte deîn Arabia de dinainte de Mohammed persistau cultele politeiste. ExistauMohammed persistau cultele politeiste. Existau mai multe divinităţi tribale, fiecare comunitatemai multe divinităţi tribale, fiecare comunitate avându-şi idolii ei, pe care îi purtau într-un cortavându-şi idolii ei, pe care îi purtau într-un cort sacru sau în cea mai „sacră” parte a cortuluisacru sau în cea mai „sacră” parte a cortului beduinului, înveliţi într-o pătură roşie. Acestebeduinului, înveliţi într-o pătură roşie. Aceste zeităţi (statuetele) erau depuse şi în templulzeităţi (statuetele) erau depuse şi în templul de la Ka’aba, unde se afla o piatră neagră,de la Ka’aba, unde se afla o piatră neagră, probabil vreun meteorit, despre care se credeaprobabil vreun meteorit, despre care se credea că Allah l-ar fi dăruit din cer lui Avraam.că Allah l-ar fi dăruit din cer lui Avraam.

35 Peter Antes u. a., Der Islam. Religion-Ethik-Politik, Kohlhammer Verlag, Berlin - Köln – Stuttgart, 1991, p.75.36 La prestarea jurământului se cerea cel puţin prezenţa a doi martori bărbaţi sau dacă este doar unul, în locul celui lipsă este nevoie de două femei.

6767

Această asociere de divinităţi au format aşa-Această asociere de divinităţi au format aşa-numitul “cult asociaţionist preislamic”. numitul “cult asociaţionist preislamic”.

Dintre zeităţile respective amintim: Dintre zeităţile respective amintim: - Hubal - Hubal ((“bătrânul”“bătrânul”) era zeul suprem de la) era zeul suprem de la

Mecca, care avea o importanţă mai mare decâtMecca, care avea o importanţă mai mare decât cea a lui Allah, care la început nu era decât uncea a lui Allah, care la început nu era decât un idol între idoli, cinstit de cei din Mecca. Hubalidol între idoli, cinstit de cei din Mecca. Hubal decade cu timpul în starea de decade cu timpul în starea de deus otiosusdeus otiosus,, fără vreun interes general, fiind substituit defără vreun interes general, fiind substituit de Allah. Allah.

- Al-Lat - Al-Lat ((„zeiţa”„zeiţa”) era probabil elementul) era probabil elementul suprem feminin din panteonul ceresc, caresuprem feminin din panteonul ceresc, care corespundea lui Allah, dar pe linia feminină.corespundea lui Allah, dar pe linia feminină.

- Al-Uzza - Al-Uzza ((„steaua dimineţii)”„steaua dimineţii)” este este personificarea Luceafărului cu importanţă maipersonificarea Luceafărului cu importanţă mai ales în cultul fertilităţii şi în ideea deales în cultul fertilităţii şi în ideea de fecunditate. Probabil aceasta ar fi fost vreofecunditate. Probabil aceasta ar fi fost vreo influenţă preluată din lumea religioasă siriacă,influenţă preluată din lumea religioasă siriacă, unde se presta cultul zeiţei Anath, sau din ceaunde se presta cultul zeiţei Anath, sau din cea sumero-babiloniană, cu divinităţile Innana şisumero-babiloniană, cu divinităţile Innana şi Ishtar.Ishtar.

- Al-Manat - Al-Manat ((„destinul”„destinul”) este cea care) este cea care prevestea starea viitoare a fiecărui adept. prevestea starea viitoare a fiecărui adept.

Se pare că aceste zeităţi erau legate deSe pare că aceste zeităţi erau legate de cultele astrale. cultele astrale. Allah Allah într-o primă fază era unîntr-o primă fază era un zeu secundar, el impunându-se prinzeu secundar, el impunându-se prin Mohammed, eliminându-se astfel toateMohammed, eliminându-se astfel toate celelalte divinităţi de la Kaaba. celelalte divinităţi de la Kaaba.

Mai exista credinţa în Mai exista credinţa în djini,djini, adică spirite, adică spirite, care puteau fi binefăcătoare sau răufăcătoare.care puteau fi binefăcătoare sau răufăcătoare. Cel mai rău spirit era Cel mai rău spirit era GHULGHUL, de sex feminin,, de sex feminin,

6868

care îi devora pe beduini, după ce îi atrăgea încare îi devora pe beduini, după ce îi atrăgea în mreaja lor. Este fenomenul de „fata morgana”,mreaja lor. Este fenomenul de „fata morgana”, care îi făcea pe adepţi să meargă după ea încare îi făcea pe adepţi să meargă după ea în deşert, uitând sau ne mai putând să sedeşert, uitând sau ne mai putând să se reîntoarcă acasă. Arabii, neavând temple, îşireîntoarcă acasă. Arabii, neavând temple, îşi purtau zeii într-un cort roşu, care era şipurtau zeii într-un cort roşu, care era şi simbolul unităţii tribale. La Mecca existau circasimbolul unităţii tribale. La Mecca existau circa 360 de idoli, astfel că fiecare trib îşi regăsea360 de idoli, astfel că fiecare trib îşi regăsea zeul lui în timpul pelerinajului la Mekka. Dezeul lui în timpul pelerinajului la Mekka. De fapt, Mecca era singurul simbol al coeziuniifapt, Mecca era singurul simbol al coeziunii arabe şi cel care va da sentimentul de neam alarabe şi cel care va da sentimentul de neam al arabilor, divizaţi în diferite triburi, aflatearabilor, divizaţi în diferite triburi, aflate permanent în conflict unele cu altele.permanent în conflict unele cu altele.

Sacerdoţiul de la Mecca era încredinţatSacerdoţiul de la Mecca era încredinţat tribului hashemiţilor, care aveau o mare cinstetribului hashemiţilor, care aveau o mare cinste printre arabi chiar dacă din punct de vedere alprintre arabi chiar dacă din punct de vedere al stării materiale nu se puteau compara cu tribulstării materiale nu se puteau compara cu tribul de comercianţi al qurraishiţilor, care locuiau totde comercianţi al qurraishiţilor, care locuiau tot în Mekka ca şi primii, însă se ocupau cuîn Mekka ca şi primii, însă se ocupau cu negustoria. În ceea ce priveşte sacrificiul, senegustoria. În ceea ce priveşte sacrificiul, se pare că la început se aduceau şi pare că la început se aduceau şi sacrificiisacrificii umaneumane, ulterior însă se ofereau doar jertfe de, ulterior însă se ofereau doar jertfe de oi, boi şi mai ales cămile. Sângele animaluluioi, boi şi mai ales cămile. Sângele animalului sacrificat se vărsa pe piatra de sacrificiu sausacrificat se vărsa pe piatra de sacrificiu sau într-o gaură în pământ, simbolizând viaţa careîntr-o gaură în pământ, simbolizând viaţa care scurgându-se în pământ, fertilizează solul şiscurgându-se în pământ, fertilizează solul şi pântecele femeilor. Dintre ceremoniile cele maipântecele femeilor. Dintre ceremoniile cele mai acceptate la arabi era ocolirea de trei oriacceptate la arabi era ocolirea de trei ori3737 a a sanctuarului de la Ka’aba, în vreme ce peleriniisanctuarului de la Ka’aba, în vreme ce pelerinii

37 Ulterior s-a ajuns la ocolirea de 7 ori a templului de la Kaaba, probabil pentru faptul că numărul 7 fiind considerat sacru pentru toţi semiţii şi nu numai.

6969

însoţeau această ceremonie cu strigătul votivînsoţeau această ceremonie cu strigătul votiv LabbaikaLabbaika. De asemenea, se obişnuia să se facă. De asemenea, se obişnuia să se facă un pelerinaj de la un sanctuar la altul (cumun pelerinaj de la un sanctuar la altul (cum este cazul drumului pe care îl parcurge fiecareeste cazul drumului pe care îl parcurge fiecare musulman între piatra Ka’aba şi izvorulmusulman între piatra Ka’aba şi izvorul Zemzem). În general, multe din elementeleZemzem). În general, multe din elementele sacre preislamice au fost preluate desacre preislamice au fost preluate de Mohammed, care le-a dat o altă conotaţie.Mohammed, care le-a dat o altă conotaţie. Ideea a fost destul de înţeleaptă, deoareceIdeea a fost destul de înţeleaptă, deoarece astfel s-a făcut trecerea la noua religie, fără aastfel s-a făcut trecerea la noua religie, fără a se pierde mult din vechile forme religioase, aşase pierde mult din vechile forme religioase, aşa încât arabii au devenit musulmani fără săîncât arabii au devenit musulmani fără să cunoască prea multe schimbări. Doar ideea decunoască prea multe schimbări. Doar ideea de politeism a fost înlocuită cu cea de monoteismpoliteism a fost înlocuită cu cea de monoteism absolut, însă şi aici s-a considerat că toateabsolut, însă şi aici s-a considerat că toate zeităţile anterioare au fost resorbite înzeităţile anterioare au fost resorbite în personalitatea lui Allah.personalitatea lui Allah.

ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI „ISLAM”. RaportulETIMOLOGIA CUVÂNTULUI „ISLAM”. Raportul dintre „supus (islam) şi „pace” (salama)dintre „supus (islam) şi „pace” (salama)

Termenul „islam” are ca rădăcinăTermenul „islam” are ca rădăcină consoanele „consoanele „s–l–ms–l–m”, care s-ar traduce prin „a fi”, care s-ar traduce prin „a fi salvat”, „a fi desăvârşit”, „a se dărui” lui Allah,salvat”, „a fi desăvârşit”, „a se dărui” lui Allah, „a se preda” lui. Cuvântul “islam”, de unde„a se preda” lui. Cuvântul “islam”, de unde provine termenul amintit, înseamnă deciprovine termenul amintit, înseamnă deci “supus”, religia islamică fiind cu precădere o“supus”, religia islamică fiind cu precădere o religie a supunerii faţă de Allah. În cadrul ei nureligie a supunerii faţă de Allah. În cadrul ei nu există ideea de există ideea de dialog cu Dumnezeu,dialog cu Dumnezeu, aşa cum aşa cum există în credinţa creştină, unde vedem căexistă în credinţa creştină, unde vedem că

7070

Dumnezeu, „atât de mult a iubit lumea încâtDumnezeu, „atât de mult a iubit lumea încât pe Însuşi Fiul lui L-a trimis ca tot cel ce crede înpe Însuşi Fiul lui L-a trimis ca tot cel ce crede în El să nu piară ci să aibă viaţa veşnică” (IoanEl să nu piară ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3,14). 3,14). IslamIslam are aceeaşi rădăcină cu cuvântul are aceeaşi rădăcină cu cuvântul ““salamsalam” care înseamnă “pace”. De unde” care înseamnă “pace”. De unde deducţia că lumea atunci va avea pace, cânddeducţia că lumea atunci va avea pace, când oamenii vor fi aduşi toţi la supunerea faţă deoamenii vor fi aduşi toţi la supunerea faţă de Allah. Este o argumentare teologico-Allah. Este o argumentare teologico-etimologică a ideii de luptă pentru răspândireaetimologică a ideii de luptă pentru răspândirea islamului, lucru atât de experimentat în istorie.islamului, lucru atât de experimentat în istorie. Evident că prin această idee se justifică lungaEvident că prin această idee se justifică lunga campanie militară a arabilor şi apoi a turcilorcampanie militară a arabilor şi apoi a turcilor de a se impune în Europa.de a se impune în Europa.

Există totuşi comentatori, care nu acceptăExistă totuşi comentatori, care nu acceptă explicaţia etimologică a termenului de islamexplicaţia etimologică a termenului de islam prin aceea de a fi supus. După aceştiaprin aceea de a fi supus. După aceştia3838

termenul pentru sensul de a fi supus este celtermenul pentru sensul de a fi supus este cel de de khudukhudu, în vreme ce cuvântul , în vreme ce cuvântul islamislam ar ar proveni de la proveni de la aslama, aslama, care are o conotaţie cucare are o conotaţie cu totul alta. Derivatele de la rădăcina „S-L-M” detotul alta. Derivatele de la rădăcina „S-L-M” de la care provine, gravitează în jurul sensului dela care provine, gravitează în jurul sensului de „mântuire”. De exemplu: „mântuire”. De exemplu:

salamsalam – pace, mântuire. – pace, mântuire.slim slim – pacea (opusă războiului).– pacea (opusă războiului).sallamasallama – a da, a mântui, a aduce un – a da, a mântui, a aduce un

argument.argument.salimasalima – a fi mântuit, a scăpa. – a fi mântuit, a scăpa.istalamaistalama – a se preda, a capitula – a se preda, a capitula3939..

38 Vezi, Roger Arnaldez, L’Islam, Ed. Desclee de Brouwer, Paris, 1988 şi Olivier Carré, L’Islam laïque, Ed. Armand Colin, Paris, 1993.39 Apud Soheib Bencheikh el Hocine, Islamul, p. 124.

7171

Trebuie spus însă că termenul „aslama”Trebuie spus însă că termenul „aslama” are totuşi o dublă semnificaţie: cea de dăruire,are totuşi o dublă semnificaţie: cea de dăruire, predare, supunere şi cea de a fi pătruns depredare, supunere şi cea de a fi pătruns de pace, a avea pacea. Ori tocmai cele douăpace, a avea pacea. Ori tocmai cele două sensuri s-au combinat în istorie în lupta desensuri s-au combinat în istorie în lupta de impunere a islamului prin forţa armată pentruimpunere a islamului prin forţa armată pentru a aduce … pacea lui Allah în lume, ceea ce s-aa aduce … pacea lui Allah în lume, ceea ce s-a dovedit totuşi că nu a fost deloc o pace.dovedit totuşi că nu a fost deloc o pace.

ISLAMUL ÎN CORANISLAMUL ÎN CORANUn alt lucru care trebuie expus esteUn alt lucru care trebuie expus este

concepţia despre islam în cartea Coranului.concepţia despre islam în cartea Coranului. Găsim în afirmaţiile Coranului multe apocrifeGăsim în afirmaţiile Coranului multe apocrife preluate de Mahommed, preluate de el de lapreluate de Mahommed, preluate de el de la sectele creştine sau iudaice în timpulsectele creştine sau iudaice în timpul călătoriilor sale comerciale. Se observă că elcălătoriilor sale comerciale. Se observă că el nu cunoştea Biblia, ci doar a auzit pe linienu cunoştea Biblia, ci doar a auzit pe linie indirectă povestiri şi relatări preluate şiindirectă povestiri şi relatări preluate şi deformate din ea. În cazul ideii de „islam” eldeformate din ea. În cazul ideii de „islam” el pune în gura personajelor biblice vechi-pune în gura personajelor biblice vechi-testamentare afirmaţii care să justifice ideeatestamentare afirmaţii care să justifice ideea de islam de la începutul creaţiei. De exemplu,de islam de la începutul creaţiei. De exemplu, Avraam şi Ismael se roagă aşa: „Doamne, fă-Avraam şi Ismael se roagă aşa: „Doamne, fă-ne moslemi şi pe urmaşii noştri fă-i un poporne moslemi şi pe urmaşii noştri fă-i un popor moslem” (sura 2, 122). Avraam cere tuturormoslem” (sura 2, 122). Avraam cere tuturor urmaşilor lui să rămână musulmani: „Şiurmaşilor lui să rămână musulmani: „Şi Avraam a dat ca moştenire această (lege) fiilorAvraam a dat ca moştenire această (lege) fiilor săi şi Iacob (asemenea zice): O, fiii mei, iatăsăi şi Iacob (asemenea zice): O, fiii mei, iată Dumnezeu v-a ales vouă credinţa aceasta şi săDumnezeu v-a ales vouă credinţa aceasta şi să nu muriţi altfel decât fiind moslemi” (Sura 2,nu muriţi altfel decât fiind moslemi” (Sura 2, 126). De fapt, toţi profeţii, inclusiv Iisus, sunt126). De fapt, toţi profeţii, inclusiv Iisus, sunt

7272

doar simpli precursori, care au pregătit caleadoar simpli precursori, care au pregătit calea spre islam. Ei ar fi cerut oamenilor să creadă înspre islam. Ei ar fi cerut oamenilor să creadă în islam, dar oamenii au pervertit mesajul lor şiislam, dar oamenii au pervertit mesajul lor şi au întemeiat alte religii. Totuşi atât iudaismul,au întemeiat alte religii. Totuşi atât iudaismul, cât şi creştinismul sunt „religii ale cărţii” (alcât şi creştinismul sunt „religii ale cărţii” (al kitab) iar adepţii lor sunt numiţi „oameniikitab) iar adepţii lor sunt numiţi „oamenii Cărţii” (ahl al kitab), foarte aproape deCărţii” (ahl al kitab), foarte aproape de musulmani, deşi au multe deviaţii. musulmani, deşi au multe deviaţii. MOHAMMED – PMOHAMMED – PROFETULROFETUL ISLAMULUI. OMUL,ISLAMULUI. OMUL, COMERCIANTUL ŞI LIDERUL RELIGIOS.COMERCIANTUL ŞI LIDERUL RELIGIOS.

Mohammed sau Muhammad esteMohammed sau Muhammad este întemeietorul islamismului, numele însemnândîntemeietorul islamismului, numele însemnând “cel lăudat”. El aparţinea familiei “cel lăudat”. El aparţinea familiei hashemiţilorhashemiţilor,, cei care răspundeau de viaţa religioasă lacei care răspundeau de viaţa religioasă la Mekka şi care se aflau într-o permanentă stareMekka şi care se aflau într-o permanentă stare de conflict cu confraţii lor de conflict cu confraţii lor quraishiţii, quraishiţii, oameniioamenii de afaceri din oraş. Trebuie spus că Meccade afaceri din oraş. Trebuie spus că Mecca oferea atât un spaţiu religios, de pietateoferea atât un spaţiu religios, de pietate pentru pelerinii, care veneau să se închine lapentru pelerinii, care veneau să se închine la idolii neamului lor, ceea ce fortifica sufleteşteidolii neamului lor, ceea ce fortifica sufleteşte religiozitatea tribului, cât şi un perimetru dereligiozitatea tribului, cât şi un perimetru de afaceri, de comerţ, unde se făceau tranzacţii,afaceri, de comerţ, unde se făceau tranzacţii, se cumpărau produse alimentare, arme, haine,se cumpărau produse alimentare, arme, haine, etc., ceea ce pentru familia quraishiţilor era oetc., ceea ce pentru familia quraishiţilor era o mană cerească în domeniul afacerilor, fiindmană cerească în domeniul afacerilor, fiind considerată forţa lor financiarăconsiderată forţa lor financiară4040. Linia. Linia religioasă de la Kaaba era condusă de familiareligioasă de la Kaaba era condusă de familia înrudită, dar mult mai săracă a Hashemiţilor,înrudită, dar mult mai săracă a Hashemiţilor,

40 De aceea ei s-au opus cu vehemenţă lui Mohammed, atunci când acesta a început a predica ideea de deşertăciune a idolilor de la Kaaba, deoarece singurul şi realul Dumnezeu este Allah. Se pierdea dintr-o dată o avere prin desfiinţarea pelerinajului anual.

7373

care în schimb erau oameni foarte oneşti şicare în schimb erau oameni foarte oneşti şi foarte respectaţi, de aceea ei răspundeau şi defoarte respectaţi, de aceea ei răspundeau şi de distribuirea apei potabile (administrareadistribuirea apei potabile (administrarea puţului Zamzam) pentru locuitori.puţului Zamzam) pentru locuitori.

Mohammed Mohammed s-a născut în „anuls-a născut în „anul Elefantului”, pe la anul 570 d.Hr., tatăl săuElefantului”, pe la anul 570 d.Hr., tatăl său numindu-se numindu-se AbdallahAbdallah. Acesta din urmă moare. Acesta din urmă moare într-o călătorie comercială la Yatrib iar mamaîntr-o călătorie comercială la Yatrib iar mama viitorului profet, viitorului profet, AminaAmina, moare şi ea la numai 7, moare şi ea la numai 7 ani după naşterea pruncului. Astfel copilul esteani după naşterea pruncului. Astfel copilul este crescut de bunicul său crescut de bunicul său Al-MuttalibAl-Muttalib, care era, care era şeful “serviciului apei” din puţul Zamzam,şeful “serviciului apei” din puţul Zamzam, adică el răspundea de distribuirea apei în oraş,adică el răspundea de distribuirea apei în oraş, o poziţie foarte importantă pentru o cetateo poziţie foarte importantă pentru o cetate aflată în deşert. Apoi după moartea acestuia,aflată în deşert. Apoi după moartea acestuia, creşterea copilului Mohammed a fost preluatăcreşterea copilului Mohammed a fost preluată de către unchiul său de către unchiul său Abu ThalibAbu Thalib. In casa. In casa acestuia el are de înfruntat invidia vărului săuacestuia el are de înfruntat invidia vărului său Abu-LahabAbu-Lahab, nesuferind să constate că, nesuferind să constate că Mohammed era permanent cel apreciat dinMohammed era permanent cel apreciat din casă, fiind chiar numit „al-amin” (celcasă, fiind chiar numit „al-amin” (cel credincios). Se pare că încă din copilărie aveacredincios). Se pare că încă din copilărie avea o înclinare spre religiozitate şi meditaţie.o înclinare spre religiozitate şi meditaţie.

La 24 de ani intră în slujba unei văduveLa 24 de ani intră în slujba unei văduve bogate, bogate, KhadijaKhadija, care era mai în vârstă cu 15, care era mai în vârstă cu 15 ani decât Mahommed. El se ocupa de afacerileani decât Mahommed. El se ocupa de afacerile comerciale ale acestei văduve, cu care s-acomerciale ale acestei văduve, cu care s-a căsătorit un an mai târziu. Această căsătorie acăsătorit un an mai târziu. Această căsătorie a fost foarte fericită pentru profet, care nu afost foarte fericită pentru profet, care nu a avut altă soţie atât timp cât a trăit ea. Dinavut altă soţie atât timp cât a trăit ea. Din această căsătorie au rezultat 2 băieţi şi 4 fete,această căsătorie au rezultat 2 băieţi şi 4 fete,

7474

din care nu au trăit decât trei fete: Fatimadin care nu au trăit decât trei fete: Fatima (ultima dintre fete) şi Umm Kalthum, respectiv(ultima dintre fete) şi Umm Kalthum, respectiv Ruqayyah, care au fost date în căsătorie peRuqayyah, care au fost date în căsătorie pe rând califului Othman. Dragostea dintre profetrând califului Othman. Dragostea dintre profet şi Khadija a fost idilizată permanent de cătreşi Khadija a fost idilizată permanent de către musulmani, fiind considerată modelul sublim almusulmani, fiind considerată modelul sublim al căsătoriei islamice. Se pare că atât cât a trăitcăsătoriei islamice. Se pare că atât cât a trăit Khadija, Mohammed nu şi-a mai luat altă soţie,Khadija, Mohammed nu şi-a mai luat altă soţie, fiind fidel acesteia şi respectându-o foartefiind fidel acesteia şi respectându-o foarte mult.mult.

În ceea ce priveşte chemarea la profetismÎn ceea ce priveşte chemarea la profetism a lui Mahomed, se pare că acesta era o firea lui Mahomed, se pare că acesta era o fire foarte instabilă, nervoasă, unii susţin că erafoarte instabilă, nervoasă, unii susţin că era epileptic, iar accesele de epilepsie îi impuneauepileptic, iar accesele de epilepsie îi impuneau stări vizionare. Anul 610 d.Hr. a însemnatstări vizionare. Anul 610 d.Hr. a însemnat momentul iniţierii negustorului Mohammed înmomentul iniţierii negustorului Mohammed în noua credinţă, care va deveni apoi una dinnoua credinţă, care va deveni apoi una din cele mai mari religii ale lumii. Pe la vârsta decele mai mari religii ale lumii. Pe la vârsta de 40 de ani, Mohammed simţea că trebuie să se40 de ani, Mohammed simţea că trebuie să se retragă în singurătate pentru a medita. El seretragă în singurătate pentru a medita. El se retrăgea în fiecare an câte o lună în caverneleretrăgea în fiecare an câte o lună în cavernele muntelui Hira din apropiere de Mecca.muntelui Hira din apropiere de Mecca.

În a 17-a zi a Ramadanului lui 610 d.Hr., elÎn a 17-a zi a Ramadanului lui 610 d.Hr., el are revelaţia îngerului Gavriil într-o grotă peare revelaţia îngerului Gavriil într-o grotă pe muntele Hira. Într-o astfel de viziune i s-amuntele Hira. Într-o astfel de viziune i s-a arătat îngerul Djabrail (Gavriil), ţinând în mânăarătat îngerul Djabrail (Gavriil), ţinând în mână un postav, în care era înfăşurat o carte. Îngerulun postav, în care era înfăşurat o carte. Îngerul l-a forţat să repete după el un text, carel-a forţat să repete după el un text, care reprezintă primele 5 versete din sura numităreprezintă primele 5 versete din sura numită Sura Sângelui închegatSura Sângelui închegat: “Citeşte! În numele: “Citeşte! În numele Domnului tău, care l-a făcut pe om din sângeDomnului tău, care l-a făcut pe om din sânge

7575

închegat! Căci Domnul tău este prea bun, Elînchegat! Căci Domnul tău este prea bun, El este cel care ne-a învăţat să purtăm condeiul,este cel care ne-a învăţat să purtăm condeiul, l-a învăţat pe om ceea ce n-a ştiut” (sura 96,l-a învăţat pe om ceea ce n-a ştiut” (sura 96, 1-5).1-5).

Timp de 2 ani, Mohammed nu a spusTimp de 2 ani, Mohammed nu a spus nimănui aceste revelaţii, împărtăşindu-le doarnimănui aceste revelaţii, împărtăşindu-le doar soţiei sale, Khadija, şi vărului său Waraqa, caresoţiei sale, Khadija, şi vărului său Waraqa, care era după unii un creştinera după unii un creştin4141, după alţii un, după alţii un monoteist convins (hunafamonoteist convins (hunafa4242), făcând parte), făcând parte dintr-un fel de ramură mistică rigoristă, caredintr-un fel de ramură mistică rigoristă, care elimina orice politeism. Aceştia au fost şi primiielimina orice politeism. Aceştia au fost şi primii lui convertiţi. Deşi şi-a început misiunea sa delui convertiţi. Deşi şi-a început misiunea sa de a convinge pe cei apropiaţi, Mahommed totuşia convinge pe cei apropiaţi, Mahommed totuşi nu a reuşit să îşi facă mai mulţi adepţi decâtnu a reuşit să îşi facă mai mulţi adepţi decât prin anul 612, când îl convinge pe mai tânărulprin anul 612, când îl convinge pe mai tânărul său văr Ali ibn Ali Thalib, pe prietenul Abu Bakrsău văr Ali ibn Ali Thalib, pe prietenul Abu Bakr şi pe un tânăr negustor Othman ibn Affan,şi pe un tânăr negustor Othman ibn Affan, membru al puternicei familii a Omeyazilor. Demembru al puternicei familii a Omeyazilor. De asemenea, la ideile profetului aderă şi o serieasemenea, la ideile profetului aderă şi o serie de femei sau de bărbaţi, care proveneaude femei sau de bărbaţi, care proveneau aproape toţi din familiile sărace ale cetăţiiaproape toţi din familiile sărace ale cetăţii Mecca.Mecca.

Ceea ce este de remarcat acum este ideeaCeea ce este de remarcat acum este ideea de „suferinţă” în receptarea revelaţiei. Maide „suferinţă” în receptarea revelaţiei. Mai precis, Mohammed remarcă „nici o descoperireprecis, Mohammed remarcă „nici o descoperire n-a venit fără să cred că tot sufletul mi-e smulsn-a venit fără să cred că tot sufletul mi-e smuls din mine”din mine”4343. Ori din punct de vedere creştin. Ori din punct de vedere creştin 41 Karen Armstrong, ISLAMUL – o scurtă istorie, trad. Claudiu Vereş, ED. Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 23.42 Aceştia erau monoteişti rigorişti care adorau doar pe Dumnezeul lui Avraam.43 Jalal al_Din Suyuti, Al-ifqan fi unlum al aqram, apud ibidem, p. 24, n. 1.

7676

acest lucru pare a fi un fel de posedare,acest lucru pare a fi un fel de posedare, deoarece revelaţia divină nu poate producedeoarece revelaţia divină nu poate produce decât beatitudine şi nu suferinţă. Unii dintredecât beatitudine şi nu suferinţă. Unii dintre credincioşi au fost convertiţi prin frumuseţeacredincioşi au fost convertiţi prin frumuseţea versificării acestei cărţi, numite Coranversificării acestei cărţi, numite Coran4444. .

Termenul de Coran înseamnă „recitare”,Termenul de Coran înseamnă „recitare”, deoarece la început aceasta era modalitateadeoarece la început aceasta era modalitatea de a învăţa aceste descoperiri: prin repetareade a învăţa aceste descoperiri: prin repetarea pe de rost a versetelor recitate. Ulterior,pe de rost a versetelor recitate. Ulterior, pentru a se elimina variantele de poeziepentru a se elimina variantele de poezie coranică, acesta a fost codificat în corpul uneicoranică, acesta a fost codificat în corpul unei singure variante, în limba arabă, în timpulsingure variante, în limba arabă, în timpul califului Othman.califului Othman.

Din acel moment totul se reformează înDin acel moment totul se reformează în gândirea arabilor care acceptă islamul.gândirea arabilor care acceptă islamul. Rugăciunea (salat) Rugăciunea (salat) în noua concepţie, dinîn noua concepţie, din superficialitatea magică pre-islamistă, devinesuperficialitatea magică pre-islamistă, devine miezul cultului musulman, deoarece în cadrulmiezul cultului musulman, deoarece în cadrul ei se realizează nu numai starea deei se realizează nu numai starea de prosternare, ci şi coeziunea prosternare, ci şi coeziunea ummei ummei (a(a comunităţii), care este unificată în jurulcomunităţii), care este unificată în jurul moscheii, unde pe lângă rugăciune se ţine şimoscheii, unde pe lângă rugăciune se ţine şi predica de vineri de la prânz, cea maipredica de vineri de la prânz, cea mai importantă cuvântare, în care se pun înimportantă cuvântare, în care se pun în discuţie şi elementele politice ale comunităţiidiscuţie şi elementele politice ale comunităţii musulmane.musulmane.

Prosternarea Prosternarea este o altă dovadă deeste o altă dovadă de smerenie a arabului, care în mândria lui nusmerenie a arabului, care în mândria lui nu 44 Este cazul lui Omar ibn al-Kathab, adversar înfocat a lui Mahommed, care va deveni apoi al treilea calif, care spunea: „când am auzit Coranul inima mi s-a înmuiat şi am plâns iar islamul a pătruns în mine” pud A. Guillaume, The Life of Muhammad, London, 1955, p. 158.

7777

concepea să se închine nimănui. Ori tocmaiconcepea să se închine nimănui. Ori tocmai acest lucru îl cere şirul de metanii pe care îlacest lucru îl cere şirul de metanii pe care îl fac: de a se pleca în faţa lui Allah, cel atot-fac: de a se pleca în faţa lui Allah, cel atot-puternic, care nu acceptă decât devoţiuneaputernic, care nu acceptă decât devoţiunea necondiţionată a musulmanului.necondiţionată a musulmanului.

Un alt element nou introdus prin nouaUn alt element nou introdus prin noua religie în sânul arabilor este religie în sânul arabilor este dependenţa totalădependenţa totală de Allah de Allah în procesul vieţii cotidiene. Dacăîn procesul vieţii cotidiene. Dacă umma era prosperă era semn că Allah aumma era prosperă era semn că Allah a binecuvântat această comunitate. Dacăbinecuvântat această comunitate. Dacă dimpotrivă, ea era săracă, atunci Allah îşidimpotrivă, ea era săracă, atunci Allah îşi retrăsese ajutorul şi binecuvântarea sa. retrăsese ajutorul şi binecuvântarea sa.

În ceea ce priveşte optica faţă de celelalteÎn ceea ce priveşte optica faţă de celelalte religii, concepţia lui Mohammed şi a primilorreligii, concepţia lui Mohammed şi a primilor musulmani era că Allah nu dorea desfiinţareamusulmani era că Allah nu dorea desfiinţarea celorlalte religii, mai ales că ele erau socotitecelorlalte religii, mai ales că ele erau socotite „religii ale cărţii” (al kitab). Ba mai mult, ele„religii ale cărţii” (al kitab). Ba mai mult, ele pregătiseră calea spre venirea lui Mohammed,pregătiseră calea spre venirea lui Mohammed, ultimul profet şi cel mai desăvârşit. Deşi carteaultimul profet şi cel mai desăvârşit. Deşi cartea Coranului vorbeşte doar de cei mai importanţiCoranului vorbeşte doar de cei mai importanţi profeţi ai lumii iudaice şi creştine, caprofeţi ai lumii iudaice şi creştine, ca predecesori ai islamuluipredecesori ai islamului4545, tradiţia oferă cifra, tradiţia oferă cifra de 124.000 de profeţi, care simbolizeazăde 124.000 de profeţi, care simbolizează infinitatea desăvârşirii.infinitatea desăvârşirii.

Practicile pre-islamice Mohammed nu lePracticile pre-islamice Mohammed nu le elimină, ci le adaptează, câştigând prinelimină, ci le adaptează, câştigând prin aceasta lumea beduinilor, care era legată deaceasta lumea beduinilor, care era legată de ele. Este cazul pelerinajului (hajj), care seele. Este cazul pelerinajului (hajj), care se făcea o dată pe an la Mecca. Peleriniifăcea o dată pe an la Mecca. Pelerinii înconjurau de şapte ori sanctuarul unde se aflaînconjurau de şapte ori sanctuarul unde se afla

45 Aici intră şi Iisus, Moise, Ilie, Ioan, etc.7878

încrustată în zid o piatră masivă de granit,încrustată în zid o piatră masivă de granit, probabil un meteorit, despre care se credea căprobabil un meteorit, despre care se credea că Avraam l-ar fi primit împreună cu Ismael de laAvraam l-ar fi primit împreună cu Ismael de la Allah din cer. După ocolirea sacrală, peleriniAllah din cer. După ocolirea sacrală, pelerini alergau între treptele de la al-Safa de-a lungulalergau între treptele de la al-Safa de-a lungul văii până la al-Marwa, unde se rugau. Apoi sevăii până la al-Marwa, unde se rugau. Apoi se duceau pe câmpia lui Arafat, unde privegheauduceau pe câmpia lui Arafat, unde privegheau toată noaptea. Urma apoi aruncarea cu pietretoată noaptea. Urma apoi aruncarea cu pietre în cei doi stâlpi de la Mina, care simbolizau peîn cei doi stâlpi de la Mina, care simbolizau pe satan şi îngerii cei răi. În fine, pelerinii bărbaţisatan şi îngerii cei răi. În fine, pelerinii bărbaţi îşi rădeau capul şi aduceau la Id al-Adha, înîşi rădeau capul şi aduceau la Id al-Adha, în ultima zi a pelerinajului, o jertfă de animal (unultima zi a pelerinajului, o jertfă de animal (un berbec). Perimetrul de la Kaaba şi cel al Meccăiberbec). Perimetrul de la Kaaba şi cel al Meccăi era considerat sacru, nefiind voie de la oera considerat sacru, nefiind voie de la o anumită distanţă să se apropie cineva de elanumită distanţă să se apropie cineva de el înarmat. În ceea ce priveşte sanctuarul de laînarmat. În ceea ce priveşte sanctuarul de la Kaaba, la început el fusese închinat zeuluiKaaba, la început el fusese închinat zeului Hubal, divinitate principală în panteonul pre-Hubal, divinitate principală în panteonul pre-islamic, căzut apoi în starea de islamic, căzut apoi în starea de deus otiosusdeus otiosus. În. În privinţa aşa-numitei privinţa aşa-numitei qibla qibla sau direcţia desau direcţia de rugăciune a musulmanilor, Mohammed,rugăciune a musulmanilor, Mohammed, crezând că aşa ar putea să îi atragă pe evrei, acrezând că aşa ar putea să îi atragă pe evrei, a orientat-o la început spre Ierusalim, însăorientat-o la început spre Ierusalim, însă ulterior din cauza conflictelor cu ei de laulterior din cauza conflictelor cu ei de la Medina, le spune musulmanilor că în urmaMedina, le spune musulmanilor că în urma unei noi viziuni, qibla se orientează spreunei noi viziuni, qibla se orientează spre Mecca.Mecca.

Începând cu anul 616 d. Hr. prezenţa noilorÎncepând cu anul 616 d. Hr. prezenţa noilor adepţi începe să irite pe quraishiţi, care îşiadepţi începe să irite pe quraishiţi, care îşi vedeau periclitate afacerile şi prosperitatea lor.vedeau periclitate afacerile şi prosperitatea lor. Acuza cum că au uitat de sărmani, precum şiAcuza cum că au uitat de sărmani, precum şi

7979

cea privind ideea de judecată a lui Allah încea privind ideea de judecată a lui Allah în cealaltă lume trezea ura arabilor, de vreme cecealaltă lume trezea ura arabilor, de vreme ce aceştia nu credeau în înviere. Religiile lor erauaceştia nu credeau în înviere. Religiile lor erau doar strict utilitariste. Opozanţii săi erau Abudoar strict utilitariste. Opozanţii săi erau Abu Jahl, pe care în cartea Coranului îl găsimJahl, pe care în cartea Coranului îl găsim poreclit şi „tatăl minciunilor”, şi mai ales,poreclit şi „tatăl minciunilor”, şi mai ales, fostul prieten al lui Mahommed, Abu Sufyan,fostul prieten al lui Mahommed, Abu Sufyan, care va conduce campaniile împotrivacare va conduce campaniile împotriva profetului mutat la Medina. După moarteaprofetului mutat la Medina. După moartea unchiului său Abu Thalib, care îl proteja,unchiului său Abu Thalib, care îl proteja, conducerea “serviciului apei” este atribuităconducerea “serviciului apei” este atribuită unui alt unchi Abu Lahab, care nu îl agrea şiunui alt unchi Abu Lahab, care nu îl agrea şi anunţă că nu îl va mai proteja pe nepotul său.anunţă că nu îl va mai proteja pe nepotul său. Fără protecţia tribului sau a familiei el putea fiFără protecţia tribului sau a familiei el putea fi oricând ucis fără ca cineva să-i mai sară înoricând ucis fără ca cineva să-i mai sară în ajutor, deoarece nu mai depindea de nici oajutor, deoarece nu mai depindea de nici o familie. Mohammed reuşeşte să trimită o partefamilie. Mohammed reuşeşte să trimită o parte din adepţi săi (circa 100 de persoane) la regeledin adepţi săi (circa 100 de persoane) la regele creştin din Abisinia (Etiopia de astăzi), care i-acreştin din Abisinia (Etiopia de astăzi), care i-a tratat pe fugari cu milă. Lucrul acesta îl vortratat pe fugari cu milă. Lucrul acesta îl vor uita musulmanii atunci când vor atacauita musulmanii atunci când vor ataca aşezămintele creştine în cadrul lungiloraşezămintele creştine în cadrul lungilor campanii militare.campanii militare.

Starea încordată din Mecca îl face peStarea încordată din Mecca îl face pe Mohammed să profite de conflictul cu locuitoriiMohammed să profite de conflictul cu locuitorii din Yathrib, care îi oferă găzduire şi astfel îndin Yathrib, care îi oferă găzduire şi astfel în anul 622, pe 13 septembrie, el fuge pe ascunsanul 622, pe 13 septembrie, el fuge pe ascuns la Yathrib, cetate care se va numi de acumla Yathrib, cetate care se va numi de acum înainte Madinat al-Nabi (oraşul profetului) sauînainte Madinat al-Nabi (oraşul profetului) sau pe scurt Medina. Această fugă va fi cunoscutăpe scurt Medina. Această fugă va fi cunoscută în istoria islamului cu numele de Hegira,în istoria islamului cu numele de Hegira,

8080

(hijra), moment de la care va începe era(hijra), moment de la care va începe era musulmană şi se va număra calendarul lunarmusulmană şi se va număra calendarul lunar musulman. Hegira a însemnat de fapt unmusulman. Hegira a însemnat de fapt un moment istoric şi din alt punct de vedere. Înmoment istoric şi din alt punct de vedere. În Arabia preislamică seminţia avea o valoareArabia preislamică seminţia avea o valoare sacră, deci era de neconceput a se întoarcesacră, deci era de neconceput a se întoarce spatele acestei comunităţi de sânge şi a tespatele acestei comunităţi de sânge şi a te alipi alteia. Acest lucru era privit ca cel maialipi alteia. Acest lucru era privit ca cel mai blasfemiator act ce se putea face. Quraishiţiiblasfemiator act ce se putea face. Quraishiţii nu vor putea uita acest lucru şi nu vor înceta anu vor putea uita acest lucru şi nu vor înceta a dori să-l răzbune. Mohammed a realizat astfeldori să-l răzbune. Mohammed a realizat astfel un altfel de comunitate (umma): cea bazată nuun altfel de comunitate (umma): cea bazată nu pe sânge, ci pe credinţă.pe sânge, ci pe credinţă.

Ajuns în Medina, profetul va organiza primaAjuns în Medina, profetul va organiza prima moschee (masjid – „loc de prosternare”) înmoschee (masjid – „loc de prosternare”) în casa sa, care va deveni şi modelul arhitecturiicasa sa, care va deveni şi modelul arhitecturii sacre a moscheii. Aici se găsea o curte iarsacre a moscheii. Aici se găsea o curte iar profetul va vorbi urcat pe un butuc (amvonulprofetul va vorbi urcat pe un butuc (amvonul de predică) iar o piatră indica qibla, direcţia dede predică) iar o piatră indica qibla, direcţia de rugăciune. În ceea ce priveşte viaţa personalărugăciune. În ceea ce priveşte viaţa personală a profetului, apărătorii lui susţin că cele 9a profetului, apărătorii lui susţin că cele 9 neveste ale sale erau conform tradiţiei arabe,neveste ale sale erau conform tradiţiei arabe, de vreme ce el era de vreme ce el era sayydsayyd adică „căpetenie”. El adică „căpetenie”. El îşi alege neveste dintre fiicele prietenilor săiîşi alege neveste dintre fiicele prietenilor săi pentru a lega şi mai strâns această frăţie. Estepentru a lega şi mai strâns această frăţie. Este vorba despre Aişa, fiica lui Abu Bakr, de Hafsa,vorba despre Aişa, fiica lui Abu Bakr, de Hafsa, fiica lui Omar, iar lui Othman şi lui Ali le dă înfiica lui Omar, iar lui Othman şi lui Ali le dă în căsătorie pe două dintre fiicele sale. Apoi secăsătorie pe două dintre fiicele sale. Apoi se susţine că celelalte căsătorii le-a făcut însusţine că celelalte căsătorii le-a făcut în interes politic pentru a se alia cu şefii altorinteres politic pentru a se alia cu şefii altor triburi arabe sau erau femei fără ajutor, petriburi arabe sau erau femei fără ajutor, pe

8181

care profetul le ia în căsătorie din milă. Secare profetul le ia în căsătorie din milă. Se spune despre el că era foarte afectiv cuspune despre el că era foarte afectiv cu femeile, care de multe ori îl cicăleau. El sefemeile, care de multe ori îl cicăleau. El se preocupa singur de gospodărirea casei sale,preocupa singur de gospodărirea casei sale, făcându-şi singur menajul, ba chiar aveafăcându-şi singur menajul, ba chiar avea plăcerea de a se sfătui cu femeile sale înplăcerea de a se sfătui cu femeile sale în problemele majore ale ummeiproblemele majore ale ummei4646. Ar fi deci un. Ar fi deci un alt mod de tratare a femeii islamice. În ceea cealt mod de tratare a femeii islamice. În ceea ce priveşte degradarea ulterioară a statutuluipriveşte degradarea ulterioară a statutului femeii, aceasta ar putea fi înţeleasă ca ofemeii, aceasta ar putea fi înţeleasă ca o influenţă din lumea bizantină şi zoroastriană,influenţă din lumea bizantină şi zoroastriană, unde femeile erau obligate să poarte văl şi săunde femeile erau obligate să poarte văl şi să stea ascunse de privirile străinilor. Acest lucrustea ascunse de privirile străinilor. Acest lucru nu este concludent, deoarece creştinii nu aunu este concludent, deoarece creştinii nu au cerut femeilor purtarea vălului pe faţă ci pecerut femeilor purtarea vălului pe faţă ci pe cap, în timpul rugăciunii, ca semn al smerenieicap, în timpul rugăciunii, ca semn al smereniei şi pentru a nu atrage atenţia prin podoabaşi pentru a nu atrage atenţia prin podoaba părului.părului.

În ceea ce priveşte poligamia, Coranul seÎn ceea ce priveşte poligamia, Coranul se pare, doreşte o restabilire a unei ordini în sânulpare, doreşte o restabilire a unei ordini în sânul arabismului, unde triburile decimate prin luptearabismului, unde triburile decimate prin lupte nu mai reuşeau să refacă necesarul de bărbaţinu mai reuşeau să refacă necesarul de bărbaţi care constituia forţa armată. Mai mult, eraucare constituia forţa armată. Mai mult, erau femei care rămâneau de tinere văduve şi carefemei care rămâneau de tinere văduve şi care puteau încă să mai nască copii. De aceea,puteau încă să mai nască copii. De aceea, islamul acceptă până la 4 soţii, fără a precizaislamul acceptă până la 4 soţii, fără a preciza numărul de concubine sau sclave, care puteaunumărul de concubine sau sclave, care puteau fi de asemenea întrebuinţate pentru legăturifi de asemenea întrebuinţate pentru legături conjugale. Ceea ce este demn de remarcat,conjugale. Ceea ce este demn de remarcat,

46 De exemplu, înţeleapta sa soţie, Umm Salama, îl sfătuieşte în problema preîntâmpinării unei răzmeriţe. De asemenea se ştie că îi plăcea să ia pe unele dintre soţiile sale în campaniile militare.

8282

este faptul că Mohammed insistă ca soţiile săeste faptul că Mohammed insistă ca soţiile să fie tratate cu respect, fără a se face deosebirefie tratate cu respect, fără a se face deosebire între ele.între ele.

Ajuns la Medina, Mohammed intră înAjuns la Medina, Mohammed intră în legătură cu triburile de evrei, care locuiaulegătură cu triburile de evrei, care locuiau acolo, în baza faptului că se credea că există oacolo, în baza faptului că se credea că există o legătură de sânge cu aceştia, prin patriarhullegătură de sânge cu aceştia, prin patriarhul Avraam. Musulmanii considerau că Avraam arAvraam. Musulmanii considerau că Avraam ar fi venit o vreme la Mecca împreună cu Ismail,fi venit o vreme la Mecca împreună cu Ismail, fiul lui Agar, unde au primit din cer, de la Allah,fiul lui Agar, unde au primit din cer, de la Allah, o piatră mare de granit negru. Ei au ridicato piatră mare de granit negru. Ei au ridicat apoi sanctuarul Kaabaapoi sanctuarul Kaaba4747, unde se afla prinsă în, unde se afla prinsă în zid şi piatra cea neagră. zid şi piatra cea neagră.

Ignoranţa lui MohammedIgnoranţa lui Mohammed4848 se descopere şi se descopere şi prin faptul că acesta nu ştia că de fapt întreprin faptul că acesta nu ştia că de fapt între creştini şi evrei sunt diferenţe majore decreştini şi evrei sunt diferenţe majore de credinţă, considerând ambele credinţe ca pecredinţă, considerând ambele credinţe ca pe nişte precursoare ale islamului, care le-ar finişte precursoare ale islamului, care le-ar fi desăvârşit. Intrând în conflict cu triburile dedesăvârşit. Intrând în conflict cu triburile de evrei, care evitau să îl ajute în campaniile sale,evrei, care evitau să îl ajute în campaniile sale, profetul susţine că ar fi avut o revelaţie prinprofetul susţine că ar fi avut o revelaţie prin care Allah i-ar cere să se orienteze încare Allah i-ar cere să se orienteze în rugăciune spre Mecca şi nu spre Ierusalim.rugăciune spre Mecca şi nu spre Ierusalim. Este momentul divorţului de ideea de a realizaEste momentul divorţului de ideea de a realiza o comuniune cu iudaismul.o comuniune cu iudaismul.

47 De fapt se crede că sanctuarul de la Kaaba a fost ridicat mai întâi de Adam, dar căzând în ruină a fost apoi refăcut de Avraam şi Ismail.48 De fapt ignoranţa Profetului cu privire la credinţa autentică creştină şi iudaică pleacă de la faptul că el a cunoscut din auzite aceste religii în timpul călătoriilor sale de afaceri. Sursele care îi furnizau aceste cunoştinţe erau de cele mai multe ori dubioase, provenind de la eretici sau sincretişti (gnostici).

8383

La scurt timp după instalarea la Medina,La scurt timp după instalarea la Medina, grupul de musulmani şi-a dat seama că nu vorgrupul de musulmani şi-a dat seama că nu vor putea să fie susţinuţi material de comunitateaputea să fie susţinuţi material de comunitatea din oraş, deoarece nu exista suficient pământdin oraş, deoarece nu exista suficient pământ arabil iar ei nu erau agricultori, ci negustori. Dearabil iar ei nu erau agricultori, ci negustori. De aceea au intreprins aşa-numitele „aceea au intreprins aşa-numitele „ghazu”ghazu” adică raiduri de jaf, prin care se asiguraadică raiduri de jaf, prin care se asigura necesarul de hrană. Erau deci jefuitenecesarul de hrană. Erau deci jefuite caravanele, mai ales cele ce mergeau sprecaravanele, mai ales cele ce mergeau spre Mecca, fără a fi ucişi cei care conduceauMecca, fără a fi ucişi cei care conduceau aceste caravane, deoarece orice ucidere aaceste caravane, deoarece orice ucidere a unui arab însemna răzbunarea din parteaunui arab însemna răzbunarea din partea tuturor membrilor tribului lezat, ori Mohammedtuturor membrilor tribului lezat, ori Mohammed nu avea nevoie să îşi urce în cap celelaltenu avea nevoie să îşi urce în cap celelalte triburi de beduini.triburi de beduini.4949 Atacarea celor din Mecca Atacarea celor din Mecca era un fapt nemaiîntâlnit, deoarece nu seera un fapt nemaiîntâlnit, deoarece nu se putea concepe ca cineva să îşi atace propriulputea concepe ca cineva să îşi atace propriul său neam. Însă Mohammed se silea să punăsău neam. Însă Mohammed se silea să pună bazele unei noi relaţii, celei ale bazele unei noi relaţii, celei ale ummeiummei,, comunitatea islamică, ce depăşea ideea decomunitatea islamică, ce depăşea ideea de legătură de sânge.legătură de sânge.

Aflând de venirea unei mari caravaneAflând de venirea unei mari caravane dinspre Mecca spre Marea Roşie, Mohammeddinspre Mecca spre Marea Roşie, Mohammed organizează un ghazu, dar cei din Mecca aducorganizează un ghazu, dar cei din Mecca aduc în ajutor o armată numeroasă. În cadrul lupteiîn ajutor o armată numeroasă. În cadrul luptei de la fântâna lui Badr (624 h.Hr.), adepţii luide la fântâna lui Badr (624 h.Hr.), adepţii lui Mohammed au reputat o mare victorie, care le-Mohammed au reputat o mare victorie, care le-a ridicat moralul şi le-a desăvârşit credinţa căa ridicat moralul şi le-a desăvârşit credinţa că unde este binecuvântarea lui Allah, toateunde este binecuvântarea lui Allah, toate treburile merg foarte bine. Revanşa celor dintreburile merg foarte bine. Revanşa celor din 49 Se evitau raidurile împotriva triburilor care deveniseră cliente sau prietene cu cei care organizau ghazu.

8484

Mecca nu întârzie: în lupta de la UhudMecca nu întârzie: în lupta de la Uhud (625d.Hr.) musulmanii sunt înfrânţi. Ei îşi(625d.Hr.) musulmanii sunt înfrânţi. Ei îşi pierduseră şi ajutorul celor care la început i-aupierduseră şi ajutorul celor care la început i-au ajutat din plin, dar care nu vedeau cu ochi buniajutat din plin, dar care nu vedeau cu ochi buni declanşarea acestui război între cele douădeclanşarea acestui război între cele două cetăţi. Doi ani mai târziu (627 d.Hr) a avutcetăţi. Doi ani mai târziu (627 d.Hr) a avut „„lupta tranşeelorlupta tranşeelor”, deoarece Mohammed”, deoarece Mohammed săpase tranşee în jurul cetăţii Medina şi lesăpase tranşee în jurul cetăţii Medina şi le prevăzuse cu ţepuşe. Ori arabii aveau spiritulprevăzuse cu ţepuşe. Ori arabii aveau spiritul cavaleresc de luptă cinstită, care implica sabiacavaleresc de luptă cinstită, care implica sabia şi calul într-o luptă deschisă. Faptul că înşi calul într-o luptă deschisă. Faptul că în timpul acestei lupte evreii nu numai că nu autimpul acestei lupte evreii nu numai că nu au dat ajutor militar, ci chiar au persiflat umma luidat ajutor militar, ci chiar au persiflat umma lui Mohammed, a declanşat furia profetului care aMohammed, a declanşat furia profetului care a exterminat pe evreii care nu reuşiseră săexterminat pe evreii care nu reuşiseră să părăsească oraşulpărăsească oraşul5050. .

După bătălia tranşeelor, Mohammed aDupă bătălia tranşeelor, Mohammed a anunţat că va face un pelerinaj la Mecca. Eraanunţat că va face un pelerinaj la Mecca. Era practica sacră a vremii, rămasă până astăzi,practica sacră a vremii, rămasă până astăzi, potrivit căreia nimeni nu avea voi să intre înpotrivit căreia nimeni nu avea voi să intre în cetatea sacră înarmat. De aceea, cei dincetatea sacră înarmat. De aceea, cei din Mecca au încercat să îi ucidă pe musulmaniMecca au încercat să îi ucidă pe musulmani înainte de a intra în teritoriul sacru al cetăţii,înainte de a intra în teritoriul sacru al cetăţii, dar profetul a prins de veste şi i-a ocolit astfeldar profetul a prins de veste şi i-a ocolit astfel încât au putut intra fără probleme în Mecca. Seîncât au putut intra fără probleme în Mecca. Se încheie aici o pace de neagresiune pe zece ani.încheie aici o pace de neagresiune pe zece ani. Însă în anul 630 d.Hr., sub pretextul căÎnsă în anul 630 d.Hr., sub pretextul că quraishiţii ar fi atacat un aliat al luiquraishiţii ar fi atacat un aliat al lui 50 Se pare că evreii, mai precis cele trei triburi evreieşti organizaseră un asasinat asupra lui Mohammed, care însă nu a izbutit iar evreii au evadat sau au fost măcelăriţi. Urmarea a fost marcată de sadism: bărbaţii au fost toţi ucişi iar femeile şi copiii au fost vânduţi ca sclavi.

8585

Mohammed, el consideră actul nul şi atacăMohammed, el consideră actul nul şi atacă Mecca fără a găsi vreo opoziţie. Deşi se spuneMecca fără a găsi vreo opoziţie. Deşi se spune că nu ar fi existat răzbunări, totuşi principaliică nu ar fi existat răzbunări, totuşi principalii adversari au fost eliminaţi. O dată intrat înadversari au fost eliminaţi. O dată intrat în cetatea sacră evident idolii de la Kaaba au fostcetatea sacră evident idolii de la Kaaba au fost eliminaţi iar templul a rămas locul pelerinajuluieliminaţi iar templul a rămas locul pelerinajului pentru comuniunea cu Allah. Din acel momentpentru comuniunea cu Allah. Din acel moment pelerinajul va demonstra forţa de coeziune apelerinajul va demonstra forţa de coeziune a arabilor, care vor face din Mecca centrularabilor, care vor face din Mecca centrul religiei şi a identităţii lor de neam.religiei şi a identităţii lor de neam.

Mahommed a murit în anul 632 în braţeleMahommed a murit în anul 632 în braţele soţiei sale preferate, Aişa, în casa sa dinsoţiei sale preferate, Aişa, în casa sa din Medina. Mormântul său este astăzi loc deMedina. Mormântul său este astăzi loc de pelerinaj pentru lumea islamică, evident pepelerinaj pentru lumea islamică, evident pe plan secund faţă de Mecca.plan secund faţă de Mecca.

PERIOADA RASHIDUN-ILOR PERIOADA RASHIDUN-ILOR (A CALIFILOR BINE(A CALIFILOR BINE ORIENTAŢI). EPOCA DE MAXIMĂ ÎNFLORIRE AORIENTAŢI). EPOCA DE MAXIMĂ ÎNFLORIRE A ISLAMULUI, ATÂT TERITORIAL, CÂT MAI ALESISLAMULUI, ATÂT TERITORIAL, CÂT MAI ALES RELIGIOSRELIGIOS

Ceea ce era foarte greu de realizat pentruCeea ce era foarte greu de realizat pentru înlocuitorii lui Mohammed la conducereaînlocuitorii lui Mohammed la conducerea ummei, era menţinerea acesteia şi realizareaummei, era menţinerea acesteia şi realizarea unei concepţii unitare, care să îi ţină legaţi deunei concepţii unitare, care să îi ţină legaţi de aceleaşi interese pe arabi. În general, arabii seaceleaşi interese pe arabi. În general, arabii se uneau între ei în momentul în care existauuneau între ei în momentul în care existau acelaşi interes între triburi (atacarea unei alteacelaşi interes între triburi (atacarea unei alte formaţiuni tribale din diferite motive), dupăformaţiuni tribale din diferite motive), după care pactul se rupea, cele două triburi putândcare pactul se rupea, cele două triburi putând deveni la scurt timp adversare, dacă existaudeveni la scurt timp adversare, dacă existau

8686

motive. De aceea, era nevoie să li se oferemotive. De aceea, era nevoie să li se ofere arabilor o motivaţie substanţială pentru aarabilor o motivaţie substanţială pentru a rămâne în cadrul acestei umme. Cei care aurămâne în cadrul acestei umme. Cei care au realizat acest lucru au fost cei numiţirealizat acest lucru au fost cei numiţi „rashiduni”, adică „califi ortodocşi”, care au„rashiduni”, adică „califi ortodocşi”, care au organizat umma, după modelul cerut deorganizat umma, după modelul cerut de Mohammed. Era destul de dificil, deoareceMohammed. Era destul de dificil, deoarece erau diferite variante propuse pentruerau diferite variante propuse pentru conducerea în viitor a ummei: unii cereau caconducerea în viitor a ummei: unii cereau ca fiecare trib să aibă califul său, alţii doreau cafiecare trib să aibă califul său, alţii doreau ca toţi credincioşii musulmani să aibă acelaşitoţi credincioşii musulmani să aibă acelaşi calif, desemnat prin alegere.calif, desemnat prin alegere.

Mahomed ar fi dorit ca urmaşul lui să fieMahomed ar fi dorit ca urmaşul lui să fie Ali, ginerele său, care era un om foarte pios,Ali, ginerele său, care era un om foarte pios, însă destul de instabil şi de influenţabil. Însăînsă destul de instabil şi de influenţabil. Însă comunitatea a ales pe Abu Bakr, care era dejacomunitatea a ales pe Abu Bakr, care era deja bătrân, tocmai pentru a venera vârsta lui şibătrân, tocmai pentru a venera vârsta lui şi devotamentul său faţă de profet. Domnia luidevotamentul său faţă de profet. Domnia lui Abu Bakr (632 – 634 dHr.) a avut caAbu Bakr (632 – 634 dHr.) a avut ca preocupare războaiele preocupare războaiele ridda (cele aleridda (cele ale apostaziei),apostaziei), prin care diferitele triburi doreau prin care diferitele triburi doreau să iasă din umma. Abu Bakr reuşeşte să unificesă iasă din umma. Abu Bakr reuşeşte să unifice Arabia printr-un proces de lupte şi pacturi, careArabia printr-un proces de lupte şi pacturi, care au monolitizat această peninsulă. Prin aceastăau monolitizat această peninsulă. Prin această unificare s-au eliminat războaiele unificare s-au eliminat războaiele ghazughazu, care, care jefuiau alte triburi, deoarece acum toatejefuiau alte triburi, deoarece acum toate aceste triburi erau înfrăţite între ele.aceste triburi erau înfrăţite între ele.

Înainte de a muri Abu Bakr apucă săÎnainte de a muri Abu Bakr apucă să desemneze ca urmaş pe Omar ibn al-Khattabdesemneze ca urmaş pe Omar ibn al-Khattab (634 – 644 dHr.) care îşi dă seama că arabii(634 – 644 dHr.) care îşi dă seama că arabii trebuie să îşi concentreze energia lor nu întrebuie să îşi concentreze energia lor nu în

8787

lupte între ei, ci în afară, prin campaniilupte între ei, ci în afară, prin campanii organizate. Deci s-au organizat o serie deorganizate. Deci s-au organizat o serie de incursiuni incursiuni ghazughazu împotriva populaţiilor ne- împotriva populaţiilor ne-musulmane. Astfel au fost atacate şi cuceritemusulmane. Astfel au fost atacate şi cucerite rând pe rând Irakul, Siria şi Egiptul. Imperiulrând pe rând Irakul, Siria şi Egiptul. Imperiul pers este cucerit prin căderea capitaleipers este cucerit prin căderea capitalei Ctesifon (637). Imperiul bizantin pierde prinCtesifon (637). Imperiul bizantin pierde prin lupta de la Yarmuk (636) nordul Palestinei iarlupta de la Yarmuk (636) nordul Palestinei iar un an mai târziu pierde Ierusalimul. La aproapeun an mai târziu pierde Ierusalimul. La aproape un secol după moartea profetului islamul seun secol după moartea profetului islamul se întindea din Pirinei până în Himalaya.întindea din Pirinei până în Himalaya. Amploarea acestei expansiuni fulgerătoare li s-Amploarea acestei expansiuni fulgerătoare li s-a părut musulmanilor minunea lui Allah, care i-a părut musulmanilor minunea lui Allah, care i-a ajutat să cucerească atât de repede şi dea ajutat să cucerească atât de repede şi de uşor teritorii de pe trei continente. De fapt,uşor teritorii de pe trei continente. De fapt, este vorba mai degrabă despre mobilitateaeste vorba mai degrabă despre mobilitatea arabului, dotat cu cai foarte rapiziarabului, dotat cu cai foarte rapizi5151, care îi, care îi făceau foarte iuţi în luptă. Aceste campanii defăceau foarte iuţi în luptă. Aceste campanii de cucerire nu au avut nimic religios în ele, decucerire nu au avut nimic religios în ele, de vreme ce se urmărea jefuirea şi anexarea devreme ce se urmărea jefuirea şi anexarea de teritorii pentru plata tributului (haraciul) careteritorii pentru plata tributului (haraciul) care asigura prosperitatea ummei. De fapt, nu esteasigura prosperitatea ummei. De fapt, nu este vorba de o ocupare a teritoriilor, cât mai alesvorba de o ocupare a teritoriilor, cât mai ales jefuirea ţării respective. Lumea se împărţeajefuirea ţării respective. Lumea se împărţea deja în două: în „Casa Islamului” (Dar al-Islam)deja în două: în „Casa Islamului” (Dar al-Islam) şi „Casa Războiului” (Dar al-Harb), care eraşi „Casa Războiului” (Dar al-Harb), care era lumea ghiaurilor. Din momentul în carelumea ghiaurilor. Din momentul în care „oamenii cărţii” (ahl al-kitab) deveneau supuşi„oamenii cărţii” (ahl al-kitab) deveneau supuşi (dhimmi) ei nu mai erau prădaţi, fiind(dhimmi) ei nu mai erau prădaţi, fiind consideraţi vasali, dar erau obligaţi săconsideraţi vasali, dar erau obligaţi să 51 Sunt cunoscuţi caii pur sânge arăbesc, care este un cal rapid şi adaptat la orice zonă de mişcare.

8888

plătească haraciul.plătească haraciul.Pentru a păstra o armată permanentăPentru a păstra o armată permanentă

capabilă de luptă, Omar nu dă voie soldaţilorcapabilă de luptă, Omar nu dă voie soldaţilor să îşi împartă pământurile cucerite nici să sesă îşi împartă pământurile cucerite nici să se moleşească prin oraşele cucerite, cimoleşească prin oraşele cucerite, ci construieşte garnizoane pentru soldaţi, caconstruieşte garnizoane pentru soldaţi, ca aceştia să rămână departe de tentaţiile lumii.aceştia să rămână departe de tentaţiile lumii. Aşa au apărut celebrele garnioane (oraşeAşa au apărut celebrele garnioane (oraşe militare) de la Kufa (în Irak), de la Basra (siria),militare) de la Kufa (în Irak), de la Basra (siria), Qum (Iran) şi Fustat (Egipt). Omar a muritQum (Iran) şi Fustat (Egipt). Omar a murit subit, fiind ucis de un sclav pers.subit, fiind ucis de un sclav pers.

Al treilea calif a fost Othman ibn Affan (644Al treilea calif a fost Othman ibn Affan (644 – 656). Odată cu preluarea puterii de către el,– 656). Odată cu preluarea puterii de către el, se instaurează dinastia Omeyyazilor, familiese instaurează dinastia Omeyyazilor, familie din Mecca, care a fost duşmană la început faţădin Mecca, care a fost duşmană la început faţă de Profet. Imperiul arab se întinde acum dinde Profet. Imperiul arab se întinde acum din Africa de Nord (Tripoli de astăzi), până înAfrica de Nord (Tripoli de astăzi), până în Caucaz şi Armenia, în est, până în munţiiCaucaz şi Armenia, în est, până în munţii afgani şi India, iar la vest până spre Spania.afgani şi India, iar la vest până spre Spania. Othman mai face o greşeală: îl numeşteOthman mai face o greşeală: îl numeşte guvernator al Siriei pe Mu’awiya, fiul lui Abuguvernator al Siriei pe Mu’awiya, fiul lui Abu Sufyan, cel care dusese războaiele meccanilorSufyan, cel care dusese războaiele meccanilor împotriva profetului. Familia profetului păreaîmpotriva profetului. Familia profetului părea abandonată în favoarea acestor oportuniştiabandonată în favoarea acestor oportunişti care s-au impus la conducere. Aceştia s-aucare s-au impus la conducere. Aceştia s-au aliniat în jurul lui Ali, pe care îl consideraualiniat în jurul lui Ali, pe care îl considerau urmaşul de drept al profetului. Othman cade înurmaşul de drept al profetului. Othman cade în urma unui asasinat organizat de soldaţiiurma unui asasinat organizat de soldaţii garnizoanei Fustat, unde se aflau cei mai bunigarnizoanei Fustat, unde se aflau cei mai buni soldaţi: mamelucii.soldaţi: mamelucii.

8989

Acum are loc prima Acum are loc prima FitnaFitna, adică prima, adică prima sciziune, când adepţii lui Ali l-au impus casciziune, când adepţii lui Ali l-au impus ca urmaş de drept al Profetului. El este acuzat deurmaş de drept al Profetului. El este acuzat de partida lui Mu’awiya, că ar fi organizatpartida lui Mu’awiya, că ar fi organizat asasinatul lui Othman, ceea ce el nu a negat,asasinatul lui Othman, ceea ce el nu a negat, deşi se pare că nu el îl organizase. Aişa, soţiadeşi se pare că nu el îl organizase. Aişa, soţia profetului, organizează un atac asupra lui Ali,profetului, organizează un atac asupra lui Ali, pentru că nu a pedepsit pe asasinii lui Othman.pentru că nu a pedepsit pe asasinii lui Othman. Lupta, cunoscută cu numele de „Lupta, cunoscută cu numele de „lupta cămilei”lupta cămilei” (deoarece Aişa se afla pe o cămilă, în mijlocul(deoarece Aişa se afla pe o cămilă, în mijlocul luptei care se dădea împrejurul ei) a fost deluptei care se dădea împrejurul ei) a fost de partea lui Ali, dar Mu’awiya a cerut arbitrajulpartea lui Ali, dar Mu’awiya a cerut arbitrajul CoranuluiCoranului5252 prin ridicarea cărţii în suliţe. Slab prin ridicarea cărţii în suliţe. Slab reprezentat, Ali este silit să cedeze în favoareareprezentat, Ali este silit să cedeze în favoarea lui Mu’awiya. Om foarte evlavios, el este gatalui Mu’awiya. Om foarte evlavios, el este gata să cedeze, fiind apoi la scurt timp asasinat desă cedeze, fiind apoi la scurt timp asasinat de către un kharijit. După eliminarea adversarului,către un kharijit. După eliminarea adversarului, Mu’awiya mută centrul islamului la DamascMu’awiya mută centrul islamului la Damasc instituind un sistem nepotistic de conducere,instituind un sistem nepotistic de conducere, ceea ce i-a nemulţumit pe mulţi.ceea ce i-a nemulţumit pe mulţi.

Partida lui Ali (shi’ia Ali), de unde şi numelePartida lui Ali (shi’ia Ali), de unde şi numele de de shiiţishiiţi, a continuat lupta pentru a impune pe, a continuat lupta pentru a impune pe urmaşii lui Ali, ca şi succesori ai profetului. Darurmaşii lui Ali, ca şi succesori ai profetului. Dar omeyyazii au ucis la Kerballaomeyyazii au ucis la Kerballa5353 (Irak) pe (Irak) pe Hussein, fiul lui Ali, într-un mod brutalHussein, fiul lui Ali, într-un mod brutal5454. Din. Din acel moment, acest oraş a devenit, dupăacel moment, acest oraş a devenit, după

52 Se cerea o reprezentare neutră care să apere sau să condamne părţile împricinuite.53 Sau Karballa54 Brutalitatea uciderii lui a constat în faptul că acesta îşi ţinea în acel moment copilul strâns îmbrăţişat la piept iar asasinii i-au ucis pe amândoi. De fapt, întreaga lui familie a fost ucisă în acel asasinat, ultimul fiind Hussein.

9090

Mecca, cel mai important loc de pelerinaj, înMecca, cel mai important loc de pelerinaj, în concepţia shiiţilorconcepţia shiiţilor5555. Moartea lui Hussein şi. Moartea lui Hussein şi pelerinajul la Kerbala este focul care întreţinepelerinajul la Kerbala este focul care întreţine ura shiiţilor faţă de sunniţi (musulmaniiura shiiţilor faţă de sunniţi (musulmanii ortodocşi).ortodocşi).

Unii dintre adepţii lui Ali au refuzat săUnii dintre adepţii lui Ali au refuzat să recunoască arbitrajul Coranului, care, ziceaurecunoască arbitrajul Coranului, care, ziceau ei, a fost falsificat, dar au acuzat şi pe Aliei, a fost falsificat, dar au acuzat şi pe Ali pentru slăbiciunea şi instabilitatea lui. Ei s-aupentru slăbiciunea şi instabilitatea lui. Ei s-au numit numit „secesionişti” sau „kharidjţi”„secesionişti” sau „kharidjţi”5656,, reprezentând latura protestantă a islamului,reprezentând latura protestantă a islamului, după care califul ar trebui să fie ales în moddupă care califul ar trebui să fie ales în mod democratic, prin votul democratic, prin votul ummeiummei iar în cazul în iar în cazul în care se abate de la moralitatea şi poruncilecare se abate de la moralitatea şi poruncile Coranului să poată fii destituit. Prin aceasta eiCoranului să poată fii destituit. Prin aceasta ei doreau să elimine orice formă de nepotism,doreau să elimine orice formă de nepotism, care începea să se infiltreze în califatul arab.care începea să se infiltreze în califatul arab.

Din punct de vedere religios în aceastăDin punct de vedere religios în această perioadă s-a stabilit corpul Coranului în formaperioadă s-a stabilit corpul Coranului în forma sa unică, deoarece acesta circula prin viu graisa unică, deoarece acesta circula prin viu grai în diferite variante de redare. De asemenea, seîn diferite variante de redare. De asemenea, se construieşte la Ierusalim construieşte la Ierusalim Domul StânciiDomul Stâncii,, moscheea care va aduce un suflu nou înmoscheea care va aduce un suflu nou în concepţia de universalitate a islamului,concepţia de universalitate a islamului, deoarece prin aceasta se introduce un altdeoarece prin aceasta se introduce un alt element, nou pentru islam, element, nou pentru islam, „miraj” sau„miraj” sau „ascensiunea”„ascensiunea” lui Mohammed la cer. Din acel lui Mohammed la cer. Din acel moment Ieruslimul va constitui mărulmoment Ieruslimul va constitui mărul discordiei dintre cele trei religii monoteiste:discordiei dintre cele trei religii monoteiste:

55 Sadam Husseyn, preşedintele Irakului, le-a interzis shiiţilor aceste procesiuni, care întăreau spiritul religios al shiiţilor.56 Se mai numesc şi kharajis

9191

creştinismul, iudaismul şi islamismul. Dacăcreştinismul, iudaismul şi islamismul. Dacă problema conflictului dintre creştinism şiproblema conflictului dintre creştinism şi islamism s-a stins prin luptele cruciaţilor, celislamism s-a stins prin luptele cruciaţilor, cel dintre mozaism şi islamism este în plinădintre mozaism şi islamism este în plină fierbere prin luptele dintre palestinieni şi evrei,fierbere prin luptele dintre palestinieni şi evrei, ca şi prin dorinţa evreilor rigorişti de a dărâmaca şi prin dorinţa evreilor rigorişti de a dărâma moscheia lui Omar (Al Achsa) pentru a rezidimoscheia lui Omar (Al Achsa) pentru a rezidi templul lui Solomon.templul lui Solomon.

Următoarea dinastie în conducereaUrmătoarea dinastie în conducerea califatului arab a fost cea a Abbasizilor (750-califatului arab a fost cea a Abbasizilor (750-935 d.Hr.), după numele lui Abbas, unchiul935 d.Hr.), după numele lui Abbas, unchiul Profetului, din care se trage Abu al-Abbas al-Profetului, din care se trage Abu al-Abbas al-Saffah, cel care instaurează această dinastie.Saffah, cel care instaurează această dinastie. Capitala se mută acum de la Damasc laCapitala se mută acum de la Damasc la Bagdad iar pentru a atrage simpatia tuturorBagdad iar pentru a atrage simpatia tuturor musulmanilor se elimină pretenţia demusulmanilor se elimină pretenţia de supremaţie a unei seminţii arabe asupra alteia,supremaţie a unei seminţii arabe asupra alteia, în baza vreunei apropieri de profetulîn baza vreunei apropieri de profetul MohammedMohammed5757. Cel mai însemnat calif al acestei. Cel mai însemnat calif al acestei perioade este Harun al-Rashid (786-809), unperioade este Harun al-Rashid (786-809), un fel de Mecena al islamului, care pe lângăfel de Mecena al islamului, care pe lângă politica de expansiune şi de lupte cu imperiulpolitica de expansiune şi de lupte cu imperiul bizantin, duce şi o luptă de emancipare abizantin, duce şi o luptă de emancipare a arabilor, care în afară de mânuirea sabiei şiarabilor, care în afară de mânuirea sabiei şi abilitatea în şaua calului nu aveau prea multeabilitatea în şaua calului nu aveau prea multe cunoştinţe. Însă o dată cu instaurarea acesteicunoştinţe. Însă o dată cu instaurarea acestei dinastii se face rabat de la cerinţele profetuluidinastii se face rabat de la cerinţele profetului cu privire la moralitatea familiei, în sensul căcu privire la moralitatea familiei, în sensul că nu se mai respectă numărul de maxim 4 soţii,nu se mai respectă numărul de maxim 4 soţii,

57 Evident prin aceasta mawalii, adică cei convertiţi care nu erau din neamul arabilor, vor fi satisfăcuţi de vreme ce şi ei aveau de acum speranţa de a ocupa vreun post în conducerea califatului.

9292

cu tratare egalitară, ci apar haremurile, cu uncu tratare egalitară, ci apar haremurile, cu un număr foarte mare de femei, păzite de eunuci,număr foarte mare de femei, păzite de eunuci, care ofereau satisfacţia bărbatului, care aveacare ofereau satisfacţia bărbatului, care avea darea de mână să întreţină aceste haremuri.darea de mână să întreţină aceste haremuri. Cu toate acestea se impune cu forţă oCu toate acestea se impune cu forţă o societate care nu mai este antrenată doarsocietate care nu mai este antrenată doar pentru a jefui lumea, ci şi pentru a face din eapentru a jefui lumea, ci şi pentru a face din ea o societate cultivată. o societate cultivată.

IZVOARELE DE CREDINŢĂ ALE ISLAMULUI.IZVOARELE DE CREDINŢĂ ALE ISLAMULUI.1.CORANUL 1.CORANUL este considerat cel maieste considerat cel mai

important fundament religios. Este de faptimportant fundament religios. Este de fapt singura sursă de exprimare a credinţei.singura sursă de exprimare a credinţei. Musulmanilor le place să afirme că MohamedMusulmanilor le place să afirme că Mohamed ar fi fost analfabet şi că el ar fi scris Coranular fi fost analfabet şi că el ar fi scris Coranul printr-o minune divină. Dar se pare că profetulprintr-o minune divină. Dar se pare că profetul ar fi învăţat scrisul şi cititul atunci când a intratar fi învăţat scrisul şi cititul atunci când a intrat în slujba lui Khadija, în urma deselor saleîn slujba lui Khadija, în urma deselor sale contacte cu creştinii sau cu evreii. contacte cu creştinii sau cu evreii.

Coranul este cartea de căpătâi a fiecăruiCoranul este cartea de căpătâi a fiecărui islamist, fiind învăţată pe de rost. Termenul deislamist, fiind învăţată pe de rost. Termenul de “coran” înseamnă “recitare”. Meritul pentru“coran” înseamnă “recitare”. Meritul pentru scrierea Coranului i se datorează lui Othman,scrierea Coranului i se datorează lui Othman, care ar fi pus să se transcrie relatările pe carecare ar fi pus să se transcrie relatările pe care le exprimase Mohamed în cursul predicilor salele exprimase Mohamed în cursul predicilor sale din Medina sau de la Mecca. Coranul are 114din Medina sau de la Mecca. Coranul are 114 capitole numite “sure” împărţite în 6219capitole numite “sure” împărţite în 6219 versete. Cea mai importantă sură este cea aversete. Cea mai importantă sură este cea a “vacii”. Musulmanii cred că Coranul ar fi dictat“vacii”. Musulmanii cred că Coranul ar fi dictat direct de către îngerul Gavriil lui Mohamed.direct de către îngerul Gavriil lui Mohamed.

9393

În limba română: Coranul tradus în 1912În limba română: Coranul tradus în 1912 de către silvestru Octavian Isopescu, lade către silvestru Octavian Isopescu, la Cernăuţi, actualmente existând mai multeCernăuţi, actualmente existând mai multe variante de traducere în limba română avariante de traducere în limba română a acestei cărţi.acestei cărţi.

2.HADITH 2.HADITH este al doilea izvor doctrinar aleste al doilea izvor doctrinar al islamismului, care conţine relatări tradiţionale,islamismului, care conţine relatări tradiţionale, codificate în secolul al II-lea, după Hedjira. Elecodificate în secolul al II-lea, după Hedjira. Ele sunt diverse tradiţii orale, preluate de lasunt diverse tradiţii orale, preluate de la apropiaţi ai profetului, ca Aişa sau primii califi.apropiaţi ai profetului, ca Aişa sau primii califi. Găsim astfel prescripţii despre spălărileGăsim astfel prescripţii despre spălările ritualice, după modelul profetului. Ele suntritualice, după modelul profetului. Ele sunt preceptele care completează versetelepreceptele care completează versetele coranice şi le explică prin spusele celor care aucoranice şi le explică prin spusele celor care au stat în preajma Profetului. SUNNA reprezintăstat în preajma Profetului. SUNNA reprezintă tradiţia, pe care o consemnează hadith-ul,tradiţia, pe care o consemnează hadith-ul, lucru cerut de Coranlucru cerut de Coran5858..

3.IGMA sau IJMA 3.IGMA sau IJMA reprezintă consensulreprezintă consensul teologilor musulmani cu privire la diferiteteologilor musulmani cu privire la diferite probleme care nu sunt tratate în Coran sau înprobleme care nu sunt tratate în Coran sau în Hadith, bazându-se pe cele două. Acestea seHadith, bazându-se pe cele două. Acestea se făceau după cercetarea amănunţită afăceau după cercetarea amănunţită a Coranului, ale altor comentarii şi a hadith-ului.Coranului, ale altor comentarii şi a hadith-ului. Evident aceste păreri personale nu aveauEvident aceste păreri personale nu aveau autoritatea deplină, ci ele erau doarautoritatea deplină, ci ele erau doar orientative şi exprimate doar pentru un anumitorientative şi exprimate doar pentru un anumit timp. Cu toate acestea Ijma reprezentatimp. Cu toate acestea Ijma reprezenta orientarea teologilor (ulema) care constituieorientarea teologilor (ulema) care constituie baza dreptului musulman (sharia). Evidentbaza dreptului musulman (sharia). Evident ijma este contestată de către musulmanii shiiţiijma este contestată de către musulmanii shiiţi 58 Sura 59, v. 7: „luaţi ceea ce vă aduce mesagerul şi interziceţi singuri ceea ce el vă interzice”

9494

şi cei kharidjiţi, deoarece argumentează juridicşi cei kharidjiţi, deoarece argumentează juridic prioritatea islamismului sunnit, majoritar, careprioritatea islamismului sunnit, majoritar, care ar fi abandonat (după shiiţi) puritateaar fi abandonat (după shiiţi) puritatea învăţăturilor lui Mahommed.învăţăturilor lui Mahommed.

4.IJTIHAD este efortul uman în cercetarea4.IJTIHAD este efortul uman în cercetarea adevărurilor sacre şi oferirea de răspunsuri laadevărurilor sacre şi oferirea de răspunsuri la probleme ridicate de viaţa de zi cu zi. Însăprobleme ridicate de viaţa de zi cu zi. Însă evident acest efort, care nu mai are nici măcarevident acest efort, care nu mai are nici măcar pretenţia de unanimitate cu ceilalţi teologi,pretenţia de unanimitate cu ceilalţi teologi, este o linie doctrinară de autoritate secundară,este o linie doctrinară de autoritate secundară, care nu poate fi luată în calcul de întreagacare nu poate fi luată în calcul de întreaga comunitate musulmană.comunitate musulmană.

OBLIGAŢIILE RITUALE FUNDAMENTALE ALEOBLIGAŢIILE RITUALE FUNDAMENTALE ALE MOHAMEDANULUIMOHAMEDANULUI

Aceste obligaţii ritualice se numesc “stâlpi”Aceste obligaţii ritualice se numesc “stâlpi” şi sunt în număr de cinci. Musulmanul piosşi sunt în număr de cinci. Musulmanul pios respectă aceşti stâlpi, consideraţi ca fiindrespectă aceşti stâlpi, consideraţi ca fiind fundamentul religiei lor. Iată care suntfundamentul religiei lor. Iată care sunt

1.1.ŞAHADA sau mărturisirea de credinţăŞAHADA sau mărturisirea de credinţă. Ea. Ea se exprimă astfel: “se exprimă astfel: “nu este alt Dumnezeunu este alt Dumnezeu afară de Allah iar Mohamed este profetul luiafară de Allah iar Mohamed este profetul lui”” (la illah illa Allah, Muhammadu rasulu illahu).(la illah illa Allah, Muhammadu rasulu illahu). Această formulă se pronunţă în timpulAceastă formulă se pronunţă în timpul rugăciunii, în urechea nou-născutului şi arugăciunii, în urechea nou-născutului şi a muribundului. Este considerată “cheia raiului”muribundului. Este considerată “cheia raiului” şi o aflăm scrisă pe steagurile unor ţărişi o aflăm scrisă pe steagurile unor ţări islamice sau pe monede. Este pronunţată deislamice sau pe monede. Este pronunţată de către cei care poartă sicriul unui musulman.către cei care poartă sicriul unui musulman. Este considerată ca o formulă magică, careEste considerată ca o formulă magică, care fereşte de deochi sau de spiritele rele.fereşte de deochi sau de spiritele rele.

9595

2.2.SALAT este rugăciunea ritualică SALAT este rugăciunea ritualică şişi sese realizează de cinci ori pe zirealizează de cinci ori pe zi5959, începând de la, începând de la vârsta de 7-9 ani. Deşteptarea la rugăciune sevârsta de 7-9 ani. Deşteptarea la rugăciune se face azi prin difuzoarele de pe minareturi deface azi prin difuzoarele de pe minareturi de către muezin. Înainte de rugăciune se cerecătre muezin. Înainte de rugăciune se cere împlinit un ritual special de spălare a mâinilorîmplinit un ritual special de spălare a mâinilor până la cot, a feţei, a urechilor (pentrupână la cot, a feţei, a urechilor (pentru purificare auzului) şi a picioarelor până lapurificare auzului) şi a picioarelor până la glezne. De fapt, întregul proces de abluţiuniglezne. De fapt, întregul proces de abluţiuni simbolizează spălarea sufletului, care trebuiesimbolizează spălarea sufletului, care trebuie să fie curat ca şi trupul în faţa lui Allah.să fie curat ca şi trupul în faţa lui Allah. Musulmanul trebuie să se roage şi singur darMusulmanul trebuie să se roage şi singur dar spaţiul trebuie sacralizat prin delimitare, despaţiul trebuie sacralizat prin delimitare, de aceea se utilizează un covoraş sacru (sajjada).aceea se utilizează un covoraş sacru (sajjada). Este strict necesar ca orientarea să fie spreEste strict necesar ca orientarea să fie spre Mecca. La început Mohamed cerea caMecca. La început Mohamed cerea ca orientarea să se facă spre Ierusalim, dar înorientarea să se facă spre Ierusalim, dar în urma unei “viziuni” a reorientat rugăciuneaurma unei “viziuni” a reorientat rugăciunea spre Meccaspre Mecca6060. Rugăciunea comună se. Rugăciunea comună se realizează la moschee, iar ziua cea mairealizează la moschee, iar ziua cea mai importantă din punct de vedere liturgic esteimportantă din punct de vedere liturgic este vinerea, la prânz. Această rugăciune estevinerea, la prânz. Această rugăciune este obligatorie pentru oricare musulman alobligatorie pentru oricare musulman al comunităţii, fiind numită şi „rugăciuneacomunităţii, fiind numită şi „rugăciunea

59 Ele sunt împărţite în 2 rugăciuni de „lumină” şi 3 de „umbră”. Primele se fac la prânz şi după-amiaza şi se rostesc în taină de către fiecare musulman, fiecare alegându-şi câte un verset din Coran pe care îl repetă. Cele de seara şi de dimineaţa în zori se recită după imam cu glas tare. Soheib Bencheikh el Hocine, Islamul, în vol. „Marile religii”, coordonator Philippe Gaudin, trad. Sanda Aronescu, Edit. Orizonturi şi Edit. Lider, Bucureşti, 1997, p.191.60 Este, aşa cum am amintit, momentul de dispută cu comunitatea evreiască din Medina.

9696

adunării”, deoarece exprimă unitatea tuturoradunării”, deoarece exprimă unitatea tuturor musulmanilormusulmanilor6161. Rugăciunea este condusă de. Rugăciunea este condusă de către un imam, care stă în frunteacătre un imam, care stă în fruntea credincioşilor pentru a-i conduce în redareacredincioşilor pentru a-i conduce în redarea mişcărilor ritualice. Rolul lui nu este decimişcărilor ritualice. Rolul lui nu este deci similar cu cel al preotului creştin, ci reprezintăsimilar cu cel al preotului creştin, ci reprezintă doar un dătător de ton şi ritm în faţa adunării,doar un dătător de ton şi ritm în faţa adunării, care marchează momentele la care toatăcare marchează momentele la care toată adunarea trebuie să facă metaniile prescrise.adunarea trebuie să facă metaniile prescrise. Rugăciunea începe printr-o chemare, urmatăRugăciunea începe printr-o chemare, urmată de exprimarea unei formule: Allahu akbarde exprimarea unei formule: Allahu akbar (Allah este mare), formulă pe care o rosteau(Allah este mare), formulă pe care o rosteau arabii în lupte. Urmează apoi o serie dearabii în lupte. Urmează apoi o serie de aplecări sau închinăciuni, ca şi recitarea pe deaplecări sau închinăciuni, ca şi recitarea pe de rost a unor sure din Coran. rost a unor sure din Coran.

Trebuie menţionat că există şi rugăciuneaTrebuie menţionat că există şi rugăciunea particulară în islam (Du’a), care însă are oparticulară în islam (Du’a), care însă are o valoare mult restrânsă faţă de cea comunitară,valoare mult restrânsă faţă de cea comunitară, având ca scop şi realizarea comuniunii fraterneavând ca scop şi realizarea comuniunii fraterne între musulmani.între musulmani.

3.3.DANIA (zakatDANIA (zakat6262) ) este un fel de dajdie, peeste un fel de dajdie, pe care musulmanul trebuie să o plătească pentrucare musulmanul trebuie să o plătească pentru susţinerea misiunii islamiste. Ea putea fi de 3%susţinerea misiunii islamiste. Ea putea fi de 3% sau uneori chiar de 10% din bunurilesau uneori chiar de 10% din bunurile personale. Se considera că zakatul ar fi opersonale. Se considera că zakatul ar fi o formă de purificare a averii, pentru că eraformă de purificare a averii, pentru că era oferită lui Allah. Coranul spune în acest sens:oferită lui Allah. Coranul spune în acest sens: „ia din bunurile lor o milostenie, pentru ca ea„ia din bunurile lor o milostenie, pentru ca ea să-i purifice” (sura 9, 103.) În vechime zakatulsă-i purifice” (sura 9, 103.) În vechime zakatul

61 Apud Soheib Bencheikh el Hocine, art. cit., p. 192.62 Acest cuvânt provine de la „zaka” care se traduce prin „a fi pur”.

9797

era principala formă de subvenţionare aera principala formă de subvenţionare a armatei musulmane. La început, zakkatul eraarmatei musulmane. La început, zakkatul era perceput numai în legătură cu salat-ulperceput numai în legătură cu salat-ul (rugăciunea)(rugăciunea)6363, fiind considerat forma de, fiind considerat forma de exteriorizare a rugăciuniiexteriorizare a rugăciunii6464. Darul trebuie făcut. Darul trebuie făcut numai din lucrurile care sunt bune şi îţi suntnumai din lucrurile care sunt bune şi îţi sunt dragi (Sura 2, 267; 3, 92), fără a cere vreundragi (Sura 2, 267; 3, 92), fără a cere vreun beneficiu sau vreo răsplată. Chiar şi ţările carebeneficiu sau vreo răsplată. Chiar şi ţările care nu erau decât ataşate islamului dar nu eraunu erau decât ataşate islamului dar nu erau convertite la islam trebuiau să presteze acestconvertite la islam trebuiau să presteze acest haraciharaci, care este o denaturare a termenului de, care este o denaturare a termenului de zakat, ceea ce ne duce cu gândul că ideea şi-azakat, ceea ce ne duce cu gândul că ideea şi-a pierdut acurateţea. Zakat-ul este forma depierdut acurateţea. Zakat-ul este forma de asigurare a mijloacelor de trai minime tuturorasigurare a mijloacelor de trai minime tuturor musulmanilor, pentru a evita sărăcia, deoarecemusulmanilor, pentru a evita sărăcia, deoarece aceasta era asimilată „lipsei de credinţă”aceasta era asimilată „lipsei de credinţă”6565. Cu. Cu toate acestea săracii sunt numiţi „copiii luitoate acestea săracii sunt numiţi „copiii lui Allah”, prin care se poate face dovada iubiriiAllah”, prin care se poate face dovada iubirii dintre musulmani.dintre musulmani.

63 Califul Omar zicea: „îl voi ucide pe cel care face deosebire între salat şi zakat”.64 Există trei tipuri de milostenie: zakat-ul sau dania legală; şadaka sau pomana voluntară; infaq sau cheltuiala simplă.65 Soheib Bencheikh el Hocine, art. cit., p. 195. Despre aceasta Mohammed spune că mâna superioară (cea care dă) este mai bună decât cea inferioară (cea care primeşte).

9898

4.4.POSTULPOSTUL6666 (sawm, siyam) (sawm, siyam) are un sensare un sens aparte decât cel din creştinism. Mai precis,aparte decât cel din creştinism. Mai precis, postul creştin este considerat o poruncă divinăpostul creştin este considerat o poruncă divină în lupta cu diavolul, pe când la musulmani elîn lupta cu diavolul, pe când la musulmani el este o imitaţie a postului lui Mohammed,este o imitaţie a postului lui Mohammed, atunci când el se retrăgea pe muntele Hijra dinatunci când el se retrăgea pe muntele Hijra din preajma oraşului Mekka. De asemenea, postulpreajma oraşului Mekka. De asemenea, postul era respectat de „monoteiştii avraamiţi”, aceiera respectat de „monoteiştii avraamiţi”, acei hunafāhunafā, care acceptaseră postul cu mult, care acceptaseră postul cu mult înaintea apariţiei islamuluiînaintea apariţiei islamului6767. .

Potrivit cutumelor arabe, patru luni pe anPotrivit cutumelor arabe, patru luni pe an erau considerate „sfinte”, numite şi „răgazulerau considerate „sfinte”, numite şi „răgazul lui Dumnezeu”. În aceste luni se sista oricelui Dumnezeu”. În aceste luni se sista orice război şi se elimina orice conflict dintre triburi,război şi se elimina orice conflict dintre triburi, ceea ce le dădea arabilor posibilitatea săceea ce le dădea arabilor posibilitatea să postească şi să facă pelerinaj la Mekka pentrupostească şi să facă pelerinaj la Mekka pentru a-şi adora idolii, din cadrul cultuluia-şi adora idolii, din cadrul cultului asociaţionist.asociaţionist.

Există trei posturi la musulmani: postulExistă trei posturi la musulmani: postul Ramadanului, cel mai important; postul deRamadanului, cel mai important; postul de

66 Argumentarea coranică a postului o avem în Sura 2, 179-182: „o, voi ce credeţi, şi voi veţi avea îndatorirea pentru ajunare, cum aveau îndatorire înaintaşii voştri, ca să fiţi cu frica lui Dumnezeu. Un număr anumit de zile să ajunaţi, însă cel care dintre voi este bolnav sau în călătorie (să postească de asemenea un alt număr de zile). Însă cei care sunt în stare să postească şi nu postesc să dea unui sărac bucatele ca răscumpărare (…). Luna Ramadan în care s-a trimis Coranul ca îndreptar pentru oameni şi învăţătura răsvedită pentru drumul cel drept, în luna aceasta să postească cei care sunt de faţă”.67 Inclusiv Mohamed practica postul chiar înainte de apariţia îngerului şi al primirii revelaţiei coranice, ceea ce face ca să vedem postul nu ca pe ceva nou în viaţa islamului. Apoi să nu uităm influenţa evidentă, pe care iudaismul şi creştinismul o exercitau asupra arabilor.

9999

“pocăinţă”, prestat de islamist în vederea“pocăinţă”, prestat de islamist în vederea împăcării lui Allah; postul benevol, cel pe careîmpăcării lui Allah; postul benevol, cel pe care cineva îl acceptă ca un vot de evlavie pentrucineva îl acceptă ca un vot de evlavie pentru Allah. Însă chiar Mohammed condamnă oriceAllah. Însă chiar Mohammed condamnă orice exces de post, considerând că excesele suntexces de post, considerând că excesele sunt de la cel rău. De aceea, seara se acceptade la cel rău. De aceea, seara se accepta consumul de mâncare, inclusiv legăturaconsumul de mâncare, inclusiv legătura conjugală, deoarece femeia nu trebuiaconjugală, deoarece femeia nu trebuia frustrată de dreptul ei natural. frustrată de dreptul ei natural.

Postul Ramadan durează toată luna cuPostul Ramadan durează toată luna cu acelaşi nume. Datorită calendarului lunar,acelaşi nume. Datorită calendarului lunar, Ramadanul poate cădea în orice lună a anului,Ramadanul poate cădea în orice lună a anului, deci poate fi foarte obositor atunci când cadedeci poate fi foarte obositor atunci când cade vara. În acest post nu se mănâncă, nici nu sevara. În acest post nu se mănâncă, nici nu se bea din zori (de când se poate face deosebirebea din zori (de când se poate face deosebire între un fir alb şi unul negru) şi până seara. Nuîntre un fir alb şi unul negru) şi până seara. Nu se utilizează parfumuri, nu se fumează, nu sese utilizează parfumuri, nu se fumează, nu se întreţin relaţii sexuale. Noaptea toate acesteîntreţin relaţii sexuale. Noaptea toate aceste restricţii sunt înlăturate. De asemenea, se cererestricţii sunt înlăturate. De asemenea, se cere ca în timpul nopţii să se recite versete dinca în timpul nopţii să se recite versete din Coran. Postul este obligatoriu pentru ceiCoran. Postul este obligatoriu pentru cei sănătoşi. Cei care din motive bine întemeiatesănătoşi. Cei care din motive bine întemeiate nu pot ţine acest post, trebuie să ţină apoi 2nu pot ţine acest post, trebuie să ţină apoi 2 luni de post şi să plătească o taxă aşa încât săluni de post şi să plătească o taxă aşa încât să poată fi hrăniţi 60 de săraci. Noaptea localurilepoată fi hrăniţi 60 de săraci. Noaptea localurile sunt deschise iar oameni se pot veseli. Se potsunt deschise iar oameni se pot veseli. Se pot spune poveşti şi se consumă preparatespune poveşti şi se consumă preparate speciale.speciale.

După terminarea postului Ramadan are locDupă terminarea postului Ramadan are loc o sărbătoare foarte apreciată, numită BAIRAM,o sărbătoare foarte apreciată, numită BAIRAM, adică „ruperea postului”, când sunt sacrificaţiadică „ruperea postului”, când sunt sacrificaţi

100100

berbecuţi şi se prepară masa într-un cadruberbecuţi şi se prepară masa într-un cadru ritualic. În noaptea a 27-a a postului Ramadan,ritualic. În noaptea a 27-a a postului Ramadan, numită „Noaptea Hotărârii” se serbeazănumită „Noaptea Hotărârii” se serbează primirea Coranului de către Mohammed,primirea Coranului de către Mohammed, eveniment pe care musulmanii în serbează laeveniment pe care musulmanii în serbează la moscheie, marcând începutul sărbătorii demoscheie, marcând începutul sărbătorii de „rupere a postului”.„rupere a postului”.

5.5.PELERINAJUL (hajj)PELERINAJUL (hajj) este o obligaţie este o obligaţie pentru orice musulman matur, ca cel puţin opentru orice musulman matur, ca cel puţin o dată în viaţă să facă un pelerinaj la Mekka. Maidată în viaţă să facă un pelerinaj la Mekka. Mai există un alt element care dă valoareexistă un alt element care dă valoare pelerinajului: în cadrul lui toţi musulmanii eraupelerinajului: în cadrul lui toţi musulmanii erau consideraţi egali şi se comportau ca atareconsideraţi egali şi se comportau ca atare6868..

De regulă pelerinajul se face în luna aDe regulă pelerinajul se face în luna a douăsprezecea, începând din ziua a zecea.douăsprezecea, începând din ziua a zecea. Femeile puteau executa acest pelerinaj darFemeile puteau executa acest pelerinaj dar numai însoţite de soţii lor. Pelerinajul este denumai însoţite de soţii lor. Pelerinajul este de asemenea, anterior lui Mohamed, deoareceasemenea, anterior lui Mohamed, deoarece triburile de arabi pre-islamici veneau la Meccatriburile de arabi pre-islamici veneau la Mecca pentru a-şi adora idolii lor depuşi în sanctuarulpentru a-şi adora idolii lor depuşi în sanctuarul Ka’aba. Obiectivul pelerinajului este închinareaKa’aba. Obiectivul pelerinajului este închinarea la Mecca, mai precis la Ka’aba, care ar fi fostla Mecca, mai precis la Ka’aba, care ar fi fost construită de Avraam, după cum spuneconstruită de Avraam, după cum spune legenda.legenda.

Ka’aba este de fapt un cub de piatră,Ka’aba este de fapt un cub de piatră, având lungimea de 12 metri, lăţimea de 10mavând lungimea de 12 metri, lăţimea de 10m şi înălţimea de 6m, în care se află încrustatăşi înălţimea de 6m, în care se află încrustată Piatra Neagră, o bucată de granit, aflată laPiatra Neagră, o bucată de granit, aflată la 1,5m înălţime. Ea este acoperită cu o husă de1,5m înălţime. Ea este acoperită cu o husă de

68 „Bogatul şi săracul, emirul sau cel mai neînsemnat musulman, toţi sunt egali, cu capetele descoperite, picioarele goale, anonimi, simple făpturi” Soheib Bencheikh el Hocine, art. cit., p. 202.

101101

bumbac şi mătase verde, având pe ea obumbac şi mătase verde, având pe ea o panglică lată neagră, pe care sunt brodatepanglică lată neagră, pe care sunt brodate versete din Coran. Ka’aba este înconjurat deversete din Coran. Ka’aba este înconjurat de un trotuar elipsoidal, care este foarteun trotuar elipsoidal, care este foarte important deoarece pe el musulmaniiimportant deoarece pe el musulmanii înconjoară de şapte ori acest templu, salutândînconjoară de şapte ori acest templu, salutând de fiecare dată colţurile lui, mai ales cel undede fiecare dată colţurile lui, mai ales cel unde se află încrustată piatra cea neagră primită dese află încrustată piatra cea neagră primită de Avraam de la Allah, din cer. Acest procedeu seAvraam de la Allah, din cer. Acest procedeu se numeşte numeşte TawāfTawāf sau sau „circum-ambulaţiunea”.„circum-ambulaţiunea”.

Tot la Mecca se află şi izvorul Zemzem sauTot la Mecca se află şi izvorul Zemzem sau Zamzam, care este vizitat după terminareaZamzam, care este vizitat după terminarea înconjurării templului de la Ka’aba. Acesta, seînconjurării templului de la Ka’aba. Acesta, se zice, este izvorul pe care l-ar fi descoperitzice, este izvorul pe care l-ar fi descoperit micul Ismail, atunci când a fost abandonat cumicul Ismail, atunci când a fost abandonat cu mama sa, Agar, în pustiu.mama sa, Agar, în pustiu.

Urmează apoi Urmează apoi deambulaţiuneadeambulaţiunea, când, când pelerinul trebuie să se gândească la Ismail şi lapelerinul trebuie să se gândească la Ismail şi la Agar, parcurgând distanţa dintre doi munţii dinAgar, parcurgând distanţa dintre doi munţii din apropiere, as-Safa şi el-Murwa (394 m),apropiere, as-Safa şi el-Murwa (394 m), simbolizând alergarea disperată a mamei şi asimbolizând alergarea disperată a mamei şi a copilului, alungaţi de Avraam. După acestcopilului, alungaţi de Avraam. După acest maraton, în ziua a şaptea se vizitează muntelemaraton, în ziua a şaptea se vizitează muntele Arafat, care de fapt este o câmpie aflată la 19Arafat, care de fapt este o câmpie aflată la 19 km de Mekka, unde se practică o meditaţiekm de Mekka, unde se practică o meditaţie individuală, plină de emotivitate.individuală, plină de emotivitate.

Ziua următoare este ziua Ziua următoare este ziua imolaţiei (nahr)imolaţiei (nahr),, când se sacrifică berbecul, după care are loc ocând se sacrifică berbecul, după care are loc o altă ceremonie, şi anume, „aruncareaaltă ceremonie, şi anume, „aruncarea pietrelor” (Ramy al-jimār). Este vorba desprepietrelor” (Ramy al-jimār). Este vorba despre lapidarea de la Mina, unde există doi stâlpi delapidarea de la Mina, unde există doi stâlpi de

102102

piatră, care simbolizează pe satana. Se aruncăpiatră, care simbolizează pe satana. Se aruncă câte şapte pietre spre fiecare stâlp. Aceşticâte şapte pietre spre fiecare stâlp. Aceşti stâlpi simbolizează idolii anteriori islamismului,stâlpi simbolizează idolii anteriori islamismului, care sunt lapidaţi. De asemenea, se maicare sunt lapidaţi. De asemenea, se mai prevede şi lapidarea răului din oameni, dinprevede şi lapidarea răului din oameni, din sine şi din lume.sine şi din lume.

Pe lângă "pelerinajul ritual” mai există şiPe lângă "pelerinajul ritual” mai există şi un pelerinaj neritual, care se realizează laun pelerinaj neritual, care se realizează la locurile considerate sacre pentru islam, cum arlocurile considerate sacre pentru islam, cum ar fi fi casa lui Mohamed de la Meccacasa lui Mohamed de la Mecca. Ea a fost. Ea a fost transformată în sanctuar de către mamatransformată în sanctuar de către mama sultanului Harun al Raşid după mai bine desultanului Harun al Raşid după mai bine de 170 de ani de la Hegira. Alt loc de pelerinaj170 de ani de la Hegira. Alt loc de pelerinaj este este Mormântul lui Mohamed, de la MedinaMormântul lui Mohamed, de la Medina. Tot. Tot aici se află şi mormintele lui Aişa, Fatima şiaici se află şi mormintele lui Aişa, Fatima şi Osman. De asemenea, musulmanii vizitează şiOsman. De asemenea, musulmanii vizitează şi Moscheea lui Omar şi Moscheea Stâncii dinMoscheea lui Omar şi Moscheea Stâncii din Ierusalim.Ierusalim.

Şiiţi au ca loc de pelerinaj mormântul lui AliŞiiţi au ca loc de pelerinaj mormântul lui Ali de la Kufa, din Irak sau mausoleul lui Huseynde la Kufa, din Irak sau mausoleul lui Huseyn de la Kerballah, unde acesta a fost ucis. Acestade la Kerballah, unde acesta a fost ucis. Acesta a fost fiul lui Ali, desemnat să conducă a fost fiul lui Ali, desemnat să conducă ummaumma după moartea tatălui său. În afară de acestedupă moartea tatălui său. În afară de aceste locuri, sunt interzise prestarea altorlocuri, sunt interzise prestarea altor pelerinajepelerinaje6969 la alte monumente legate de viaţa la alte monumente legate de viaţa Profetului.Profetului.7070

69 Un haddith spune aşa: nu este permis să-ţi faci bagajele decât pentru trei destinaţii: templul sacru de la Mekka, templul îndepărtat de la Ierusalim şi moscheea mea … (la Medina)”.70 Dinastia Saudită a distrus mormintele părinţilor lui Mohammed, care deveniseră pentru şiiţi locuri de exprimare a pietăţii, iar poliţia saudită intervine de fiecare dată când şiiţi încearcă să exprime sentimente de evlavie în preajma ruinelor acestor locuri.

103103

Teritoriul Meccăi este considerat sacru şiTeritoriul Meccăi este considerat sacru şi interzis tuturor nemusulmanilor. Pe perioadainterzis tuturor nemusulmanilor. Pe perioada pelerinajului sunt interzise rasul, tunsul,pelerinajului sunt interzise rasul, tunsul, tăierea unghiilor şi relaţiile sexuale. tăierea unghiilor şi relaţiile sexuale.

VIAŢA MUSULMANULUI. PRACTICI ŞI OBICEIURI.VIAŢA MUSULMANULUI. PRACTICI ŞI OBICEIURI.1.1.CircumciziuneaCircumciziunea (kitan). (kitan).

Despre această practică nu se vorbeşte înDespre această practică nu se vorbeşte în Coran, ea fiind o practică împrumutată dinCoran, ea fiind o practică împrumutată din Vechiul Testament, unde se ştie că Avraam s-aVechiul Testament, unde se ştie că Avraam s-a circumscris în urma legământului cucircumscris în urma legământului cu Dumnezeu. Ca urmare au fost circumscrişi şiDumnezeu. Ca urmare au fost circumscrişi şi fiii săi, Isaac şi Ismail, fiul roabei sale, Agar, dinfiii săi, Isaac şi Ismail, fiul roabei sale, Agar, din care se vor trage ulterior arabii. Ea este văzutăcare se vor trage ulterior arabii. Ea este văzută ca o practică a purificării, dar în acelaşi timp seca o practică a purificării, dar în acelaşi timp se pare că practicarea ei este benefică şi dinpare că practicarea ei este benefică şi din punct de vedere igienic, de vreme cepunct de vedere igienic, de vreme ce posibilitatea apei şi deci a unei toalete zilniceposibilitatea apei şi deci a unei toalete zilnice este foarte redusă. Circumciziunea seeste foarte redusă. Circumciziunea se realizează în ziua a şaptea de la naştere darrealizează în ziua a şaptea de la naştere dar uneori la 3, 5, 7 sau 10 ani, depinde de regiuneuneori la 3, 5, 7 sau 10 ani, depinde de regiune şi de tradiţie. Operaţia se realiza la mai mulţişi de tradiţie. Operaţia se realiza la mai mulţi băieţi deodată de către bărbier iar mai târziubăieţi deodată de către bărbier iar mai târziu de către doctor, iar cheltuiala o suporta celde către doctor, iar cheltuiala o suporta cel mai bogat dintre părinţii copiilor. mai bogat dintre părinţii copiilor.

Chiar şi fetele puteau fi circumscrise, ceeaChiar şi fetele puteau fi circumscrise, ceea ce explică frigiditatea la un mare număr dece explică frigiditatea la un mare număr de femei musulmane. femei musulmane.

2.2.Evlavia musulmanului în expresiile lui zilniceEvlavia musulmanului în expresiile lui zilnice

104104

Centrul existenţei cotidiene aCentrul existenţei cotidiene a musulmanului îl reprezintă moscheea şi slujbamusulmanului îl reprezintă moscheea şi slujba religioasă. „Un musulman, zice cercetătorulreligioasă. „Un musulman, zice cercetătorul Udo Tworuschka, trebuie să se gândească laUdo Tworuschka, trebuie să se gândească la Allah de dimineaţa până seara”Allah de dimineaţa până seara”7171. De aceea. De aceea viaţa lui are în vedere ideea de viaţa lui are în vedere ideea de ibadatibadat, adică, adică de evlavie. Dimineaţa când el se scoală elde evlavie. Dimineaţa când el se scoală el rosteşte „subhanallah” (Allah fie lăudat) iarrosteşte „subhanallah” (Allah fie lăudat) iar atunci când întâlneşte pe cineva îl salută cuatunci când întâlneşte pe cineva îl salută cu expresia „As-salamu alaikum” (pacea fie cuexpresia „As-salamu alaikum” (pacea fie cu tine) şi se răspunde cu „Wa-alaikum salam” (detine) şi se răspunde cu „Wa-alaikum salam” (de asemenea pacea să fie şi cu tine). Zilnic seasemenea pacea să fie şi cu tine). Zilnic se aude în gura musulmanului expresia „înaude în gura musulmanului expresia „în numele lui Allah, Cel milostiv” (Bismillah).numele lui Allah, Cel milostiv” (Bismillah). Dacă se încheie o lucrare atunci musulmanulDacă se încheie o lucrare atunci musulmanul rosteşte mulţumirea „alhamdu lillah” (lăudatrosteşte mulţumirea „alhamdu lillah” (lăudat fie Allah). Foarte des se aude şi afirmaţiafie Allah). Foarte des se aude şi afirmaţia „inshallah” (dacă Allah doreşte), care nu are o„inshallah” (dacă Allah doreşte), care nu are o conotaţie fatalistă.conotaţie fatalistă.

3.3.Interdicţiile alimentare în islamInterdicţiile alimentare în islamLa musulmani nu se consumă carne deLa musulmani nu se consumă carne de

porc sau vin, nici sânge care sunt interziseporc sau vin, nici sânge care sunt interzise (haram). Porcul era considerat necurat, ca toţi(haram). Porcul era considerat necurat, ca toţi semiţii, fiind simbolul murdăriei. De fapt, estesemiţii, fiind simbolul murdăriei. De fapt, este vorba şi despre o practică de igienăvorba şi despre o practică de igienă alimentară, deoarece carnea de porc este unaalimentară, deoarece carnea de porc este una din cele mai grele cărnuri pentru stomac, iar adin cele mai grele cărnuri pentru stomac, iar a consuma această carne în acele zone extremconsuma această carne în acele zone extrem

71 Udo Tworuschka, Die vielen Namen Gottes. Weltreligionen heute, Gütersloher Verlagshaus Gerd Mohn, Gütersloh, 1985, p. 40.

105105

de calde era foarte periculos. De asemenea,de calde era foarte periculos. De asemenea, era considerat era considerat haramharam (interzis) orice carne (interzis) orice carne care nu era preparată după prescripţiilecare nu era preparată după prescripţiile islamului. Asta însemna a se cercetaislamului. Asta însemna a se cerceta provenienţa animalului, dacă este curat sauprovenienţa animalului, dacă este curat sau necurat, spălarea pe mâini şi pe gură înainte şinecurat, spălarea pe mâini şi pe gură înainte şi după masă, precum şi rostirea rugăciunii dedupă masă, precum şi rostirea rugăciunii de mulţumire („lăudat fie Allah care ne hrăneştemulţumire („lăudat fie Allah care ne hrăneşte şi potoleşte setea noastră şi ne-a făcut slujitoriişi potoleşte setea noastră şi ne-a făcut slujitorii săi ascultători”).săi ascultători”).

Vinul se considera că provine de la diavol,Vinul se considera că provine de la diavol, care ameţeşte minţile oamenilor pentru a-icare ameţeşte minţile oamenilor pentru a-i îndepărta de Allah. Au apărut discuţii aprinseîndepărta de Allah. Au apărut discuţii aprinse cu privire la întrebarea “ce este vinul?” Se parecu privire la întrebarea “ce este vinul?” Se pare că vinul de curmale se bea totuşi de cătrecă vinul de curmale se bea totuşi de către musulmani. De asemenea, se punea problemamusulmani. De asemenea, se punea problema dacă băuturile spirtoase sunt interzise sau nu,dacă băuturile spirtoase sunt interzise sau nu, deoarece ele nu se produc prin fermentare.deoarece ele nu se produc prin fermentare. Unii mistici islamici acceptau vinul ca oUnii mistici islamici acceptau vinul ca o posibilitate de a realiza transa eliberatoare.posibilitate de a realiza transa eliberatoare.

4.4.Căsătoria Căsătoria Nu are nimic religios din ceea ce se crede aNu are nimic religios din ceea ce se crede a

fi un act religios, ci ea apare ca un contract, înfi un act religios, ci ea apare ca un contract, în care nu Allah este important, cât mai alescare nu Allah este important, cât mai ales înţelegerea mirelui cu părinţii şi fraţii mireseiînţelegerea mirelui cu părinţii şi fraţii miresei cu privire la dota pe care mirele trebuia să ocu privire la dota pe care mirele trebuia să o plătească miresei. De această dotă nu seplătească miresei. De această dotă nu se poate atinge nimeni decât mireasa, care opoate atinge nimeni decât mireasa, care o primeşte, atunci când consideră ea. Dotaprimeşte, atunci când consideră ea. Dota

106106

reprezintă garanţia unui ajutor în cazul în carereprezintă garanţia unui ajutor în cazul în care soţul moare în luptă sau dintr-un alt motiv. soţul moare în luptă sau dintr-un alt motiv.

Contractul de căsătorie se semna înContractul de căsătorie se semna în prezenţa a doi martori iar dacă soţia dorea săprezenţa a doi martori iar dacă soţia dorea să se stipuleze în contract că nu doreşte ca soţulse stipuleze în contract că nu doreşte ca soţul ei să se mai căsătorească cu altă femeie, acestei să se mai căsătorească cu altă femeie, acest lucru trebuia respectat. Kadiul sau judecătorullucru trebuia respectat. Kadiul sau judecătorul verifica autenticitatea acestui contract nupţialverifica autenticitatea acestui contract nupţial şi rostea o binecuvântare asupra mirilor. Elşi rostea o binecuvântare asupra mirilor. El vestea de asemenea suma pe care mirele avestea de asemenea suma pe care mirele a dat-o ca dotă pentru mireasă. A doua zi aveadat-o ca dotă pentru mireasă. A doua zi avea loc, după noaptea nunţii, loc, după noaptea nunţii, Walima,Walima, adică adică sărbătoarea fidelităţii miresei, a cărei cămaşăsărbătoarea fidelităţii miresei, a cărei cămaşă de noaptea trebuia să fie arătată pentru a sede noaptea trebuia să fie arătată pentru a se dovedi fecioria ei. În general, în cadrul nunţii şidovedi fecioria ei. În general, în cadrul nunţii şi a familiei fiecare membru are poziţia sa binea familiei fiecare membru are poziţia sa bine determinată: bărbatul se îngrijeşte dedeterminată: bărbatul se îngrijeşte de întreţinerea familiei, el fiind de cele mai multeîntreţinerea familiei, el fiind de cele mai multe ori singurul salariat al familiei, iar femeia sauori singurul salariat al familiei, iar femeia sau femeile au grijă de copii. Divorţul în modfemeile au grijă de copii. Divorţul în mod principial se poate realiza, deşi Mohammed l-aprincipial se poate realiza, deşi Mohammed l-a numit „cea mai rea aprobare în faţa lui Allah”.numit „cea mai rea aprobare în faţa lui Allah”.

5.5.Moartea Moartea Moartea este poarta de trecere aMoartea este poarta de trecere a

credinciosului spre Allah, deoarece credinţa lorcredinciosului spre Allah, deoarece credinţa lor este că „noi suntem ai lui Allah şi ne vomeste că „noi suntem ai lui Allah şi ne vom întoarce la el” (Sura 2,151). Această expresieîntoarce la el” (Sura 2,151). Această expresie este spusă de către orice musulman, atuncieste spusă de către orice musulman, atunci când aude că cineva cunoscut a murit.când aude că cineva cunoscut a murit. Înmormântarea este un moment colectiv, laÎnmormântarea este un moment colectiv, la

107107

care participă toată comunitatea musulmanăcare participă toată comunitatea musulmană locală. Trupul mort este apoi spălat şilocală. Trupul mort este apoi spălat şi îmbrăcat într-un linţoliu alb. În urecheaîmbrăcat într-un linţoliu alb. În urechea mortului se rosteşte mărturisirea de credinţă:mortului se rosteşte mărturisirea de credinţă: „nu este alt dumnezeu afară de Allah iar„nu este alt dumnezeu afară de Allah iar Mahommed este profetul lui”. În ziuaMahommed este profetul lui”. În ziua înmormântării care poate fi a doua zi sau chiarînmormântării care poate fi a doua zi sau chiar în ziua respectivăîn ziua respectivă7272, trupul este dus pe o targă,, trupul este dus pe o targă, mai recent în sicrie, de către apropiaţiimai recent în sicrie, de către apropiaţii mortului, de-a lungul străzii până la cimitir. Aicimortului, de-a lungul străzii până la cimitir. Aici i se rosteşte o slujbă de înmormântare, dupăi se rosteşte o slujbă de înmormântare, după care mortul este depus în groapă cu faţacare mortul este depus în groapă cu faţa aplecată spre dreapta, în direcţia cetăţiiaplecată spre dreapta, în direcţia cetăţii Mekka. Mekka.

SĂRBĂTORILE RELIGIOASESĂRBĂTORILE RELIGIOASEÎn ceea ce priveşte sărbătoarea laÎn ceea ce priveşte sărbătoarea la

musulmani, trebuie reţinut că aceştia au douămusulmani, trebuie reţinut că aceştia au două praznice principale: praznice principale:

1.Sărbătoarea 1.Sărbătoarea Ruperii PostuluiRuperii Postului, (, (Id al-FitrId al-Fitr,, în limba turcă în limba turcă Seker BairamSeker Bairam – sărbătoarea – sărbătoarea dulce sau a zahărului). Acum se prăznuieştedulce sau a zahărului). Acum se prăznuieşte sfârşitul postului Ramadan, care se marcheazăsfârşitul postului Ramadan, care se marchează printr-o rugăciune a întregii comunităţi. Se facprintr-o rugăciune a întregii comunităţi. Se fac vizite pe la cei dragi, ceea ce în timpul postuluivizite pe la cei dragi, ceea ce în timpul postului era interzis, oferindu-se cadouri celor dragi.era interzis, oferindu-se cadouri celor dragi. Fiecare musul-man este chemat acum să aibăFiecare musul-man este chemat acum să aibă grijă de cei mai săraci ca el şi să le ofere şi lorgrijă de cei mai săraci ca el şi să le ofere şi lor daruri. Sărbătoarea ţine trei zile şi reprezintădaruri. Sărbătoarea ţine trei zile şi reprezintă

72 Evident căldurile din timpul zilei în acele zone deşertice, fac ca trupul decedat să nu reziste prea mult, de aceea se recurge la această înmormântare rapidă.

108108

chemarea la a aduce mulţumiri lui Allah pentruchemarea la a aduce mulţumiri lui Allah pentru darurile primite, dar mai ales pentru că Allahdarurile primite, dar mai ales pentru că Allah le-a dat posibilitatea de a ţine şi în respectivulle-a dat posibilitatea de a ţine şi în respectivul an postul Ramadan. Tot acum, musulmaniian postul Ramadan. Tot acum, musulmanii sunt chemaţi să ierte orice supărare pe caresunt chemaţi să ierte orice supărare pe care confraţii lor le-ar fi făcut-o lor. confraţii lor le-ar fi făcut-o lor.

2. 2. Sărbătoarea Sacrificiului Sărbătoarea Sacrificiului ((Id al-Adha, Id al-Adha, în în limba turcă limba turcă Kurban BayramKurban Bayram). Această). Această sărbătoare are loc la încheierea pelerinajului lasărbătoare are loc la încheierea pelerinajului la Mekka, deci este o sărbătoare legată deMekka, deci este o sărbătoare legată de fiecare musulman în parte. Acum i se aduce luifiecare musulman în parte. Acum i se aduce lui Allah un berbecuţ ca şi jertfă, a cărui carneAllah un berbecuţ ca şi jertfă, a cărui carne este consumată cu prietenii şi cu rudeniile.este consumată cu prietenii şi cu rudeniile. Prin această jertfă musulmanii arată lui AllahPrin această jertfă musulmanii arată lui Allah că sunt pregătiţi de jertfă ca odinioarăcă sunt pregătiţi de jertfă ca odinioară patriarhul Avraam, care era în stare să îşipatriarhul Avraam, care era în stare să îşi sacrifice pentru Dumnezeu pe fiul său, dar însacrifice pentru Dumnezeu pe fiul său, dar în cele din urmă a jertfit un berbec.cele din urmă a jertfit un berbec.

Pe lângă aceste mari sărbători mai existăPe lângă aceste mari sărbători mai există şi alte sărbători mai puţin importante, cum arşi alte sărbători mai puţin importante, cum ar fi:fi:

--Noaptea PrivegheriiNoaptea Privegherii este noaptea în care este noaptea în care începe postul Ramadanului.începe postul Ramadanului.

--Vinerea Despărţirii Vinerea Despărţirii este ultima vineri dineste ultima vineri din Ramadan, în care musulmanii îşi iau rămasRamadan, în care musulmanii îşi iau rămas bun de la postul de o lună, care a trecut.bun de la postul de o lună, care a trecut.

--Noaptea călătoriei la cerNoaptea călătoriei la cer, când se, când se comemorează urcarea la cer a profetului. Încomemorează urcarea la cer a profetului. În ziua următoare, musulmanii se adună pentru aziua următoare, musulmanii se adună pentru a li se vesti adevărurile din viaţa profetului.li se vesti adevărurile din viaţa profetului.

109109

Această sărbătoare are de asemenea conotaţiiAceastă sărbătoare are de asemenea conotaţii eshatologice pentru viaţa musulmanului.eshatologice pentru viaţa musulmanului.

--Ziua de naştere a Profetului,Ziua de naştere a Profetului, când de când de asemenea se prezintă viaţa lui Mohammed,asemenea se prezintă viaţa lui Mohammed, considerat simbolul şi modelul musulmanului,considerat simbolul şi modelul musulmanului, al familiei şi al comunităţii islamice.al familiei şi al comunităţii islamice.

--AshuraAshura este o sărbătoare pe care o ţin este o sărbătoare pe care o ţin mai degrabă shiiţi, deoarece aminteşte demai degrabă shiiţi, deoarece aminteşte de asasinarea lui Husseyn, fiul lui Ali,asasinarea lui Husseyn, fiul lui Ali, înmormântat la Karbala (Kerbela). Aceastăînmormântat la Karbala (Kerbela). Această sărbătoare are un caracter sângeros, deoarecesărbătoare are un caracter sângeros, deoarece în cadrul ei shiiţii se autoflagelează, tăindu-seîn cadrul ei shiiţii se autoflagelează, tăindu-se cu cuţite pe cap şi pe corp, până la sânge. Estecu cuţite pe cap şi pe corp, până la sânge. Este un simbolism al pătimirii lui Husseyn, dar şi aun simbolism al pătimirii lui Husseyn, dar şi a exprimării răutăţii ommeyade a lui Muawiya,exprimării răutăţii ommeyade a lui Muawiya, care ar fi stat la baza acestui atentat.care ar fi stat la baza acestui atentat. Musulmanii sunniţi, comemorează şi ei aceastăMusulmanii sunniţi, comemorează şi ei această sărbătoare, însă cu un alt înţeles: este o zi desărbătoare, însă cu un alt înţeles: este o zi de post pe care ar fi introdus-o Mohammed, înpost pe care ar fi introdus-o Mohammed, în Medina, atunci când a cunoscut de la evrei,Medina, atunci când a cunoscut de la evrei, semnificaţia sărbătorii de Yom Kippursemnificaţia sărbătorii de Yom Kippur7373. În. În această zi la Kaaba se deschide templul, careaceastă zi la Kaaba se deschide templul, care este pe parcursul anului închis.este pe parcursul anului închis.

LOCAŞURILE DE CULTLOCAŞURILE DE CULTa.MOSCHEEA. a.MOSCHEEA.

Termenul provine de la cuvântul arabTermenul provine de la cuvântul arab “masgid”, preluat apoi de către francezi,“masgid”, preluat apoi de către francezi, 73 Praznicul Yom Kippur este sărbătoarea ispăşirii la evrei, în care se iertau păcatele poporului, prin transmiterea lor peste capul unui ţap, care era trimis în pustie la demonul Azazel (vezi Brian Lancasterm Elemente de iudaism, trad. Cristea Didicescu, Edit. Ethos, Bucureşti, 1995, p. 72).

110110

însemnând „loc de prosternare”. Primaînsemnând „loc de prosternare”. Prima moschee a fost casa şi curtea lui Mohamed,moschee a fost casa şi curtea lui Mohamed, acoperită cu frunze de palmier, eaacoperită cu frunze de palmier, ea reprezentând apoi modelul arhitectural alreprezentând apoi modelul arhitectural al tuturor moscheilor. tuturor moscheilor.

În moschee se găseşte o nişă, În moschee se găseşte o nişă, mihrabmihrab,, partea cea mai sacră, care arată orientareapartea cea mai sacră, care arată orientarea spre Mecca, pentru ca musulmanii să sespre Mecca, pentru ca musulmanii să se orienteze bine în timpul rugăciunii. Fiecareorienteze bine în timpul rugăciunii. Fiecare moschee are o curte, în care cel care vrea sămoschee are o curte, în care cel care vrea să intre în ea trebuie mai întâi să se spele înintre în ea trebuie mai întâi să se spele în lavoarele special pregătite în curte,lavoarele special pregătite în curte, simbolizând purificarea simţurilor pentrusimbolizând purificarea simţurilor pentru rugăciune şi pentru auzirea cuvintelor sacrerugăciune şi pentru auzirea cuvintelor sacre ale Coranului. De asemenea există şi unale Coranului. De asemenea există şi un amvon pentru cuvântul de vineri, care esteamvon pentru cuvântul de vineri, care este predica cea mai importantă, ţinută în cadrulpredica cea mai importantă, ţinută în cadrul slujbei celei mai importante ale săptămânii.slujbei celei mai importante ale săptămânii. Femeile au un loc special, pentru a nu seFemeile au un loc special, pentru a nu se amesteca cu bărbaţii. amesteca cu bărbaţii.

b.GEAMIA b.GEAMIA Este o moschee mai mare, de obicei înEste o moschee mai mare, de obicei în

marile metropole. Sunt interzise icoanele înmarile metropole. Sunt interzise icoanele în moschee, acceptându-se doar elementelemoschee, acceptându-se doar elementele florale sau versetele coraniceflorale sau versetele coranice7474. Lângă. Lângă moschee se află moschee se află minaretulminaretul, turnul de pe care, turnul de pe care muezinul cheamă credincioşii la rugăciune.muezinul cheamă credincioşii la rugăciune.

74 Poate în aceasta a constat şi şansa catedralei Sfânta Sofia de a-şi păstra pictura bizantină în mozaic, pentru că turcii au acoperit pereţii cu un strat gros de tencuială pictată cu flori, care au păstrat bine picturile bisericii creştine.

111111

Moscheile cu minarete mai multe sunt maiMoscheile cu minarete mai multe sunt mai importante.importante.

Cuvintele chemării la rugăciune sună camCuvintele chemării la rugăciune sună cam aşa: “Allah este mare. Nu este alt dumnezeuaşa: “Allah este mare. Nu este alt dumnezeu afară de Allah iar Mohamed este profetul lui.afară de Allah iar Mohamed este profetul lui. Veniţi la rugăciune. Veniţi la fericire.Veniţi la rugăciune. Veniţi la fericire. Rugăciunea este mai bună decât somnul.”Rugăciunea este mai bună decât somnul.”

Personalul moscheii este: Personalul moscheii este: imamulimamul, cel care, cel care conduce rugăciunea; conduce rugăciunea; predicatorulpredicatorul, , muezinul muezinul şişi recitatorii Coranuluirecitatorii Coranului. Ei nu au un caracter sacru. Ei nu au un caracter sacru ca şi preoţii creştini.ca şi preoţii creştini.

Cele mai importante moschei din lumeCele mai importante moschei din lume sunt: cea de la Mecca (cu 7 minarete), de lasunt: cea de la Mecca (cu 7 minarete), de la Medina, de la Ierusalim (Domul Stâncii),Medina, de la Ierusalim (Domul Stâncii), Moscheea Albastră (Istanbul). Între moscheileMoscheea Albastră (Istanbul). Între moscheile cu stiluri futuriste poate fi amintită cea de lacu stiluri futuriste poate fi amintită cea de la Roma, care se vrea o replică de dimensiune laRoma, care se vrea o replică de dimensiune la catedrala Sf. Petru.catedrala Sf. Petru.

CONDUCEREA LUMII ISLAMICE. GRUPĂRILECONDUCEREA LUMII ISLAMICE. GRUPĂRILE ISLAMICEISLAMICE

Aceasta se realizează prin: Aceasta se realizează prin: Congresul lumiiCongresul lumii musulmanemusulmane cu sediul la Mecca, dar mai ales cu sediul la Mecca, dar mai ales Organizaţia Conferinţei IslamiceOrganizaţia Conferinţei Islamice, cu sediul la, cu sediul la Rabat, capitala Arabiei Saudite, apărută înRabat, capitala Arabiei Saudite, apărută în urma incendierii moscheii Al Aqsa, dinurma incendierii moscheii Al Aqsa, din Ierusalim (1969). Această ultimă organizaţieIerusalim (1969). Această ultimă organizaţie numără peste 44 de state.numără peste 44 de state.

O situaţie mai aparte a fost permanentulO situaţie mai aparte a fost permanentul conflict între două ţări de credinţă musulmanăconflict între două ţări de credinţă musulmană diferită: Iranul şiit şi Irakul sunnit. Însă se parediferită: Iranul şiit şi Irakul sunnit. Însă se pare

112112

că lupta lor nu a fost niciodată de facturăcă lupta lor nu a fost niciodată de factură religioasă, cât mai ales economică, deoarecereligioasă, cât mai ales economică, deoarece aceste ţări sunt mari exportatoare de petrol iaraceste ţări sunt mari exportatoare de petrol iar marile puteri aveau fiecare aici grupul demarile puteri aveau fiecare aici grupul de interese legate de petrol.interese legate de petrol.

Cu toate încercările de a păstra umma înCu toate încercările de a păstra umma în integralitatea ei, urmaşii lui Mohammed nu auintegralitatea ei, urmaşii lui Mohammed nu au reuşit datorită ambiţiei de a ajunge la tronulreuşit datorită ambiţiei de a ajunge la tronul imperiului a dinastiei ommeyade. Astfel istoriaimperiului a dinastiei ommeyade. Astfel istoria islamismului cunoaşte o serie de scindări şiislamismului cunoaşte o serie de scindări şi rupturi în sânul ei, fiecare dintre părţirupturi în sânul ei, fiecare dintre părţi considerându-se urmaşii fideli ai învăţăturilorconsiderându-se urmaşii fideli ai învăţăturilor Profetului. Cele mai importante fracţiuni sunt: Profetului. Cele mai importante fracţiuni sunt:

a)SUNNIŢII a)SUNNIŢII reprezintă linia majoritară dinreprezintă linia majoritară din islam (85-90% din musulmani), care pretinde aislam (85-90% din musulmani), care pretinde a fi urmaşa tradiţiei Profetului şi a celor 4 calififi urmaşa tradiţiei Profetului şi a celor 4 califi ortodocşi care i-au urmat. Numele lor provineortodocşi care i-au urmat. Numele lor provine de la “sunna” („tradiţie”), care se referă lade la “sunna” („tradiţie”), care se referă la obiceiurile profetului, la modul în care acesta aobiceiurile profetului, la modul în care acesta a aplicat învăţăturile primite în viaţa lor. Eiaplicat învăţăturile primite în viaţa lor. Ei recunosc pe “cei patru califi bine ghidaţi”: Aburecunosc pe “cei patru califi bine ghidaţi”: Abu Bakr, Omar, Othman şi Ali. Cele maiBakr, Omar, Othman şi Ali. Cele mai importante şcoli sunnite sunt: hanefismulimportante şcoli sunnite sunt: hanefismul7575,,

75 Şcoala hanefită, întemeiată de Abu Hanifa (iranian, mort la Kufa în anul 767 d.Hr), a fost preferată de musulmanii ne-arabi. Creatorul ei este considerat întemeietorul opiniei personale, făcând din aceasta unul din izvoarele dreptului musulman. Aria de răspândire a acestei şcoli, cuprinde Turcia, Siria, Iordania, Afganistanul, India, etc.

113113

malekismulmalekismul7676, şafiismul, şafiismul7777, hanbalismul, hanbalismul7878.. Diferenţierea dintre sunnism şi celelalte secteDiferenţierea dintre sunnism şi celelalte secte ale islamului a plecat de la problema ale islamului a plecat de la problema cine arecine are dreptul să conducă comunitatea (umma)dreptul să conducă comunitatea (umma) musulmană?musulmană?

b)b)ŞIIŢII ŞIIŢII (de la cuvântul (de la cuvântul şi’iaşi’ia = = partida partida luilui Ali) îl recunosc doar pe Ali ca şi calif legitim,Ali) îl recunosc doar pe Ali ca şi calif legitim, care ar fi meritat să conducă umma dupăcare ar fi meritat să conducă umma după moartea profetului. Pentru ei urmaşulmoartea profetului. Pentru ei urmaşul profetului este profetului este immamulimmamul, care are puteri, care are puteri mistice şi deţine cunoştinţe esoterice. La fel camistice şi deţine cunoştinţe esoterice. La fel ca şi profetul, immamul este infailibil, deoareceşi profetul, immamul este infailibil, deoarece cunoştinţele lui pleacă de fapt de la un alt modcunoştinţele lui pleacă de fapt de la un alt mod de legătură cu Allah, şi anume, de la „prieteniade legătură cu Allah, şi anume, de la „prietenia cu Allah (walaya)cu Allah (walaya)7979, care le dă posibilitatea de, care le dă posibilitatea de a primi descoperiri noi şi a le transmitea primi descoperiri noi şi a le transmite credincioşilor. Shiiţi pun deci în locul califuluicredincioşilor. Shiiţi pun deci în locul califului 76 Şcoala malekită, întemeiată de Malik ibn Anas (mort în anul 795 d.Hr. în Medina), pune accent pe tradiţiile orale, pe hadith, introducând noţiunea de „interes public”. Este răspândită în Africa de Nord şi Africa Neagră. Intransigenţa acestei şcoli faţă de schismaticii musulmani, face ca acolo unde malekismul s-a impus să nu mai existe practic nici un shiit sau kharidjit.77 Întemeiată de Shafi’i (mort în Cairola anul 820 d.Hr.), şcoala shafiită pune accent pe introducerea raţionamentului în explicarea legii coranice. Este răspândită în Malayezia, în Egipt şi Siria.78 Şcoala hanbalistă este întemeiată de Ibn Hanbal (+855) este cea mai rigoristă, pretinzând o fidelitate absolută faţă de textele sacre.79 Mircea Eliade spune în acest sens: „contrar opiniei ortodocşilor, şiiţi consideră că după Mohammed începe un nou ciclu, walaya, („prietenie, ocrotire”). „Prietenia” cu Dumnezeu revelă profeţilor şi immamilor semnificaţiile secrete ale Cărţii şi ale tradiţiei şi prin aceasta îi face pe cei capabili să îi iniţieze pe credincioşi în misterele divine” în Istoria credinţelor şi a ideilor religioase, trad. Cezar Baltag, Edit. Universitas, Chişinău, 1992, p125.

114114

sunnit, persoana immamului, care capătăsunnit, persoana immamului, care capătă dimensiuni mistice. În cadrul shiismului existădimensiuni mistice. În cadrul shiismului există mai multe fracţiuni, şi anume: mai multe fracţiuni, şi anume:

--Şiismul duodeciman Şiismul duodeciman acceptă 12 immami.acceptă 12 immami. Este religia oficială a Iranului, regăsindu-se şiEste religia oficială a Iranului, regăsindu-se şi în Irak. Duodecimanii cred în “Immamul careîn Irak. Duodecimanii cred în “Immamul care nu moare”, (Mahdi) un fel de Mesia, care vanu moare”, (Mahdi) un fel de Mesia, care va veni în Ziua Judecăţii. Numele deveni în Ziua Judecăţii. Numele de „duodecimani” le vine de la faptul că acceptă„duodecimani” le vine de la faptul că acceptă 12 immami, care au fost acceptaţi ca urmaşi12 immami, care au fost acceptaţi ca urmaşi autentici ai Profetului. Ultimul immam,autentici ai Profetului. Ultimul immam, Muhammad ibn-Hassan, a fost numit şi Muhammad ibn-Hassan, a fost numit şi MahdiMahdi,, considerat a fi „imammul cel ascuns”, care vaconsiderat a fi „imammul cel ascuns”, care va reveni la sfârşitul lumii.reveni la sfârşitul lumii.

--Shiismul ismailit Shiismul ismailit sau sau septimanseptiman acceptă acceptă doar 7 immami, ultimul fiind Ismail, care şi eldoar 7 immami, ultimul fiind Ismail, care şi el ar reveni ca Mahdi (mesia) la sfârşitul lumii.ar reveni ca Mahdi (mesia) la sfârşitul lumii.

c)c)KHARIJIŢII KHARIJIŢII reprezentau aripa dură dinreprezentau aripa dură din armata lui Ali, care se ridica împotriva ideii dearmata lui Ali, care se ridica împotriva ideii de pace cu Moawiyya. Sunt recunoscuţi pentrupace cu Moawiyya. Sunt recunoscuţi pentru puritanismul lor, fiind consideraţi un fel depuritanismul lor, fiind consideraţi un fel de protestanţi de tip musulman. Pentru ei doarprotestanţi de tip musulman. Pentru ei doar Coranul are valoare, toate celelalte tradiţii fiindCoranul are valoare, toate celelalte tradiţii fiind doar inserţii, făcute de sunniţi pentru a-şidoar inserţii, făcute de sunniţi pentru a-şi argumenta impunerea lor la conducereaargumenta impunerea lor la conducerea ummei.ummei.

RAPORTUL ISLAMULUI CU IERUSALIMULRAPORTUL ISLAMULUI CU IERUSALIMULLa început, imediat după ce Mohammed aLa început, imediat după ce Mohammed a

ajuns la Medina, el a încercat să atragă peajuns la Medina, el a încercat să atragă pe evreii de aici la islamism. O primă metodă aevreii de aici la islamism. O primă metodă a

115115

fost cea prin care a acceptat Ierusalimul cafost cea prin care a acceptat Ierusalimul ca locul sacru al omenirii, spre care trebuie să selocul sacru al omenirii, spre care trebuie să se îndrepte rugăciunile musulmanilor. De aceeaîndrepte rugăciunile musulmanilor. De aceea quibla era orientată spre acest oraş. Ulterior,quibla era orientată spre acest oraş. Ulterior, când a văzut că evreii batjocoresc credinţa lui,când a văzut că evreii batjocoresc credinţa lui, după ce i-a măcelărit pe aceştia iar pe copii şidupă ce i-a măcelărit pe aceştia iar pe copii şi pe femei i-a vândut ca sclavi, a cerut arabilorpe femei i-a vândut ca sclavi, a cerut arabilor să se îndrepte spre Mecca.să se îndrepte spre Mecca.

De Ierusalim se leagă călătoria luiDe Ierusalim se leagă călătoria lui Mohammed şi ascensiunea lui la cer. LegendaMohammed şi ascensiunea lui la cer. Legenda spune că puţin timp înainte de a muri,spune că puţin timp înainte de a muri, Mohammed, fiind la Mecca, a primitMohammed, fiind la Mecca, a primit descoperirea lui Gavriil, care l-ar fi dus ladescoperirea lui Gavriil, care l-ar fi dus la Ierusalim pentru a avea o ascensiune (mirajj)Ierusalim pentru a avea o ascensiune (mirajj) în raiul lui Allah. Călătoria s-a făcut într-un timpîn raiul lui Allah. Călătoria s-a făcut într-un timp foarte scurt, cât s-ar goli un urcior cu apă (10foarte scurt, cât s-ar goli un urcior cu apă (10 secunde), pe calul său mitic (nici cal nici asin),secunde), pe calul său mitic (nici cal nici asin), numit Al-Burak. Aici la Ierusalim el a ajuns penumit Al-Burak. Aici la Ierusalim el a ajuns pe explanada templului, unde a intrat într-o grotăexplanada templului, unde a intrat într-o grotă şi de aici printr-o nişă a ieşit spiritual spre cer,şi de aici printr-o nişă a ieşit spiritual spre cer, ajungând până la al şaptelea cer.ajungând până la al şaptelea cer.

Pe acest loc califul Omar va ridica oPe acest loc califul Omar va ridica o moschee iar mai târziu se va construi Domulmoschee iar mai târziu se va construi Domul Stâncii şi moscheea Al AqsaStâncii şi moscheea Al Aqsa8080. Importanţa. Importanţa acestui loc este revendicată de cele trei religiiacestui loc este revendicată de cele trei religii care au Ierusalimul ca centru spiritual şicare au Ierusalimul ca centru spiritual şi anume:anume:

80 Termenul de Al Aqsa înseamnă „cea îndepărtată” ceea ce i-a făcut pe unii cercetători evrei să considere că referirea din coran la moscheea „Cea îndepărtată” să nu fie de fapt acest loc, Ierusalimul.

116116

- Evreii susţin că pe piatra din interiorul- Evreii susţin că pe piatra din interiorul Domului Stâncii s-ar fi zidit altarul (SfântaDomului Stâncii s-ar fi zidit altarul (Sfânta Sfintelor) templului lui Solomon. De asemenea,Sfintelor) templului lui Solomon. De asemenea, acesta ar fi fost Muntele Moria şi locul undeacesta ar fi fost Muntele Moria şi locul unde Avraam ar fi încercat să îl aducă pe IsaacAvraam ar fi încercat să îl aducă pe Isaac jertfă. De aceea, acel loc ar trebui să fie al lor.jertfă. De aceea, acel loc ar trebui să fie al lor.

- Creştinii susţin că aici, pe această piatră,- Creştinii susţin că aici, pe această piatră, Hristos ar fi fost tăiat împrejur. Creştinii nuHristos ar fi fost tăiat împrejur. Creştinii nu sunt însă deloc posesivi în privinţa acestui loc.sunt însă deloc posesivi în privinţa acestui loc.

- Musulmanii însă susţin că de pe această- Musulmanii însă susţin că de pe această piatră s-ar fi înălţat Mohammed la cer, de undepiatră s-ar fi înălţat Mohammed la cer, de unde a adus multe din prevederile Shariei islamice.a adus multe din prevederile Shariei islamice. Ei nu recunosc jertfa lui Isaac, ci acceptă doarEi nu recunosc jertfa lui Isaac, ci acceptă doar o tentativă de jertfă a lui Ismail, pe care tatălo tentativă de jertfă a lui Ismail, pe care tatăl său, Avraam l-ar fi adus la Mecca.său, Avraam l-ar fi adus la Mecca.

Mistica moscheii este amplă: cel care se vaMistica moscheii este amplă: cel care se va ruga sub această moschee i se împlineşteruga sub această moschee i se împlineşte automat orice cere. De aceea, creştinilor şiautomat orice cere. De aceea, creştinilor şi evreilor li se interzisese să intre în aceastăevreilor li se interzisese să intre în această moschee şi în subsolul ei, deoarece ei ar fimoschee şi în subsolul ei, deoarece ei ar fi cerut lui Allah dispariţia islamului şi acest lucrucerut lui Allah dispariţia islamului şi acest lucru s-ar fi împlinit. Astfel orice creştin care ajungeas-ar fi împlinit. Astfel orice creştin care ajungea aici ori se convertea la islam, ori era ucis.aici ori se convertea la islam, ori era ucis. Moscheea cu cupola de aur are 8 porţi, careMoscheea cu cupola de aur are 8 porţi, care reprezintă porţile raiului musulman. Raiulreprezintă porţile raiului musulman. Raiul acesta are cu o poartă mai mult decât iadul,acesta are cu o poartă mai mult decât iadul, de aceea şi moscheea are 8 porţi. de aceea şi moscheea are 8 porţi.

Cruciaţii au masacrat populaţiaCruciaţii au masacrat populaţia musulmană şi chiar şi pe creştini, iar în vârfulmusulmană şi chiar şi pe creştini, iar în vârful moscheii au pus o cruce imensă. Cealaltămoscheii au pus o cruce imensă. Cealaltă moschee, Al Aqsa, a fost transformată înmoschee, Al Aqsa, a fost transformată în

117117

reşedinţa comandanţilor cruciaţi. Din acelreşedinţa comandanţilor cruciaţi. Din acel moment s-a declanşat în istorie djihadul,moment s-a declanşat în istorie djihadul, deoarece până atunci musulmanii erau destuldeoarece până atunci musulmanii erau destul de toleranţi cu creştinii. Ei făcuseră convertiride toleranţi cu creştinii. Ei făcuseră convertiri forţate doar în mediul persan.forţate doar în mediul persan.

Pelerinajul la Ierusalim este al doilea hajjPelerinajul la Ierusalim este al doilea hajj ca valoare după cel de la Mecca. De aceea, ceica valoare după cel de la Mecca. De aceea, cei care vin din pelerinajul de la Mecca suntcare vin din pelerinajul de la Mecca sunt salutaţi cu expresia: fie ca la anul să ajungi şisalutaţi cu expresia: fie ca la anul să ajungi şi la Al Aqsa din Ierusalim.la Al Aqsa din Ierusalim.

Soldaţii evreii din cauza atentatelor auSoldaţii evreii din cauza atentatelor au diminuat drastic numărul celor care au dreptuldiminuat drastic numărul celor care au dreptul să intre în moscheea Al Aqsa. Există o foartesă intre în moscheea Al Aqsa. Există o foarte strictă pază atât evreiască, cât şi palestinianăstrictă pază atât evreiască, cât şi palestiniană (deoarece fundamentaliştii evrei ar dori să(deoarece fundamentaliştii evrei ar dori să arunce în aer această moschee).arunce în aer această moschee).

MISTICA ISLAMICĂMISTICA ISLAMICĂIdeea de mistică în islam se leagă deIdeea de mistică în islam se leagă de

modalitatea de interpretare a revelaţiei, care amodalitatea de interpretare a revelaţiei, care a dus la formarea diverselor partide sau mişcăridus la formarea diverselor partide sau mişcări spirituale. Cea mai importantă sursă despirituale. Cea mai importantă sursă de interpretare a acesteia este cuvântul coranic,interpretare a acesteia este cuvântul coranic, ca fiind, în viziunea islamică, logosul scris al luica fiind, în viziunea islamică, logosul scris al lui Dumnezeu. A doua posibilitate o constituieDumnezeu. A doua posibilitate o constituie tradiţia (sunna), tradiţia (sunna), care se întemeiază pecare se întemeiază pe cuvintele şi activitatea profetului. Urmeazăcuvintele şi activitatea profetului. Urmează igma sau consensul mărturiilor igma sau consensul mărturiilor aduse de cătreaduse de către apropiaţii lui Mohamed; apropiaţii lui Mohamed; igtihad sau reflecţiaigtihad sau reflecţia personalăpersonală, care apare “atunci când Coranul şi, care apare “atunci când Coranul şi

118118

sunna tac”sunna tac”8181, şi în fine, , şi în fine, raţionamentul analogicraţionamentul analogic (qiyas) (qiyas) sau interpretările personale ale marilorsau interpretările personale ale marilor teologi islamici.teologi islamici.

Coranul, ca “discurs dumnezeiesc etern şiCoranul, ca “discurs dumnezeiesc etern şi nu enunţ omenesc, manifestat în timp”, arenu enunţ omenesc, manifestat în timp”, are pentru fiecare text patru sensuri exegetice şipentru fiecare text patru sensuri exegetice şi anume: anume:

- - sensul exoteric sensul exoteric (zāhir), care are în vedere(zāhir), care are în vedere lectura simplă orală, cu referinţe pur istorice,lectura simplă orală, cu referinţe pur istorice, ca la oricare eveniment din cultura şi civilizaţiaca la oricare eveniment din cultura şi civilizaţia lumii; lumii;

- - sensul ezoteric sensul ezoteric (bāţin), care îl trimite pe(bāţin), care îl trimite pe cititorul Coranului la semnificaţia interioară acititorul Coranului la semnificaţia interioară a mesajului divin; mesajului divin;

- - limitalimita (hadd) şi anume, enunţul care (hadd) şi anume, enunţul care stabileşte ce este sau ce nu este permis; stabileşte ce este sau ce nu este permis;

- - proiectul divin proiectul divin (mottala), adică ce îşi(mottala), adică ce îşi propune să realizeze Dumnezeu în om prinpropune să realizeze Dumnezeu în om prin fiecare verset. fiecare verset.

În această varietate de sensuri şcolile sauÎn această varietate de sensuri şcolile sau disinenţele islamice au elaborat fiecare misticadisinenţele islamice au elaborat fiecare mistica sa proprie.sa proprie.

Şiismul a pus accent pe Şiismul a pus accent pe mistica imamuluimistica imamului ascunsascuns, care s-a născut prin schisma lui Ali,, care s-a născut prin schisma lui Ali, ginerele lui Mohamed. După ce acesta a fostginerele lui Mohamed. După ce acesta a fost asasinat, adepţii săi au format o partidăasasinat, adepţii săi au format o partidă separată (shi’a), de unde şi numele de şiism.separată (shi’a), de unde şi numele de şiism. Fiii lui Ali, Hasan şi Husayn au fost la rândul lorFiii lui Ali, Hasan şi Husayn au fost la rândul lor asasinaţi din ordinul lui Mu’awiya, care asigurăasasinaţi din ordinul lui Mu’awiya, care asigură astfel supremaţia umayyazilor în noul imperiuastfel supremaţia umayyazilor în noul imperiu 81 Mircea Eliade, Istoria gândirii şi ideilor religioase…, vol. III, p. 122.

119119

islamic. Mukhtar conduce o revoltă împotrivaislamic. Mukhtar conduce o revoltă împotriva umayyazilor, în numele unui alt fiu al lui Ali,umayyazilor, în numele unui alt fiu al lui Ali, Muhammad al-Hanafiya, răscoală care a fostMuhammad al-Hanafiya, răscoală care a fost înfrântă iar Muhammad s-ar fi ascuns în munţi,înfrântă iar Muhammad s-ar fi ascuns în munţi, în jurul cetăţii Mecca, de unde el anunţă că vaîn jurul cetăţii Mecca, de unde el anunţă că va veni pentru a restabili dreptatea şi pacea înveni pentru a restabili dreptatea şi pacea în lume. Astfel s-a născut legenda despre Mahdilume. Astfel s-a născut legenda despre Mahdi (corespondentul islamic pentru Mesia), care va(corespondentul islamic pentru Mesia), care va deveni doctrina de bază în şiism.deveni doctrina de bază în şiism.8282

Mistica imamului ascuns, cel care urmeazăMistica imamului ascuns, cel care urmează celor doisprezece imami “consacraţi” (şiismulcelor doisprezece imami “consacraţi” (şiismul duodeciman), îşi găseşte motivaţia pe de oduodeciman), îşi găseşte motivaţia pe de o parte în dorinţa şiiţilor de a-şi prezentaparte în dorinţa şiiţilor de a-şi prezenta imaginea unui conducător sui generis, care săimaginea unui conducător sui generis, care să le întruchipeze aspiraţiile lor politice şi sociale,le întruchipeze aspiraţiile lor politice şi sociale, iar pe de altă parte, “pentru a menţineiar pe de altă parte, “pentru a menţine legătura nemijlocită cu tradiţia profetică şi prinlegătura nemijlocită cu tradiţia profetică şi prin aceasta de a păstra caracterul islamic al noiiaceasta de a păstra caracterul islamic al noii structuri sociale”.structuri sociale”.8383 Tema imamului ascuns, Tema imamului ascuns, care va veni să restaureze timpurilecare va veni să restaureze timpurile eshatologice, îşi are elementele de inspiraţie îneshatologice, îşi are elementele de inspiraţie în credinţa zoroastriană, în Saoshyant (mesiacredinţa zoroastriană, în Saoshyant (mesia persan), care va veni la sfârşitul lumii pentru apersan), care va veni la sfârşitul lumii pentru a restaura omenirea.restaura omenirea.

Mistica imamului îl reprezintă pe acesta caMistica imamului îl reprezintă pe acesta ca pe o teofanie, prin care Allah intră în contactpe o teofanie, prin care Allah intră în contact cu lumea şi care reprezintă inspiraţia divină încu lumea şi care reprezintă inspiraţia divină în lume, alături de Coran. El nu se substituielume, alături de Coran. El nu se substituie Profetului, dar îi desăvârşeşte opera.Profetului, dar îi desăvârşeşte opera.

82 Remus Rus, Istoria Filosofiei Islamice, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 49.83 Ibidem, p. 54.

120120

Islamismul ar fi introdus în lume o nouăIslamismul ar fi introdus în lume o nouă concepţie despre divinitate şi anume concepţie despre divinitate şi anume walāyawalāya,, adică “prietenia lui Dumnezeu”, pe careadică “prietenia lui Dumnezeu”, pe care imamul o prezintă credincioşilor în dimensiuniimamul o prezintă credincioşilor în dimensiuni nebănuite de aceştia.nebănuite de aceştia.8484

IsmailismulIsmailismul, curent apărut în sânul, curent apărut în sânul şiismului în urma nealegerii lui Ismael caşiismului în urma nealegerii lui Ismael ca urmaş al lui Ja’far al-Sadiq, cel de al şapteleaurmaş al lui Ja’far al-Sadiq, cel de al şaptelea imam, pune în centrul doctrinei lui credinţa înimam, pune în centrul doctrinei lui credinţa în epifania divină în imami. Totodată el afirmăepifania divină în imami. Totodată el afirmă importanţa învierii spirituale (qiyamat) înimportanţa învierii spirituale (qiyamat) în detrimentul respectării legii şi a ritualuluidetrimentul respectării legii şi a ritualului (shari’at)(shari’at)8585. Tot în cadrul misticii lui observăm. Tot în cadrul misticii lui observăm influenţe preluate din scrierile apocrife creştineinfluenţe preluate din scrierile apocrife creştine (ex. Evaghelia copilăriei lui Iisus). Conceptul de(ex. Evaghelia copilăriei lui Iisus). Conceptul de divinitate, ca fundament al experienţei mistice,divinitate, ca fundament al experienţei mistice, pleacă de la ideea pseudo-areopagiană desprepleacă de la ideea pseudo-areopagiană despre Dumnezeu Unul, incomprehensibil şiDumnezeu Unul, incomprehensibil şi inaccesibil. El crează universul prin voinţa şiinaccesibil. El crează universul prin voinţa şi porunca sa (amr), prin Raţiunea universală, “înporunca sa (amr), prin Raţiunea universală, “în care rezidă atributele divine şi prin carecare rezidă atributele divine şi prin care Dumnezeu Se exteriorizează”Dumnezeu Se exteriorizează”8686. Raţiunea. Raţiunea universală creează totul prin imperativuluniversală creează totul prin imperativul „„kunkun!” (să fie!). Ea se ipostaziază şi crează!” (să fie!). Ea se ipostaziază şi crează Sufletul universal, care are ca prim atributSufletul universal, care are ca prim atribut viaţa şi prin care apare lumea materială.viaţa şi prin care apare lumea materială.

Desăvârşirea apare prin gnoză,Desăvârşirea apare prin gnoză, cunoaşterea perfectă fiind dobândită numaicunoaşterea perfectă fiind dobândită numai

84 M.Eliade, op. cit., vol. III, p. 122.85 Henri Corbin, Histoire de la Philosophie islamique, Paris, 1964, p.79.86 R. Rus, op.cit., p. 57.

121121

prin intermediul întrupării pământeşti aprin intermediul întrupării pământeşti a Raţiuni, care este Profetul şi succesorii săi,Raţiuni, care este Profetul şi succesorii săi, imamii. Iniţierea impunea o disciplina arcana.imamii. Iniţierea impunea o disciplina arcana. Neofitul se dovedea prin întrebări foarte greleNeofitul se dovedea prin întrebări foarte grele că nu este capabil să posede o cunoaşterecă nu este capabil să posede o cunoaştere adevărată, apoi era introdus în interpretareaadevărată, apoi era introdus în interpretarea simbolică a Coranului. Existau mai multe gradesimbolică a Coranului. Existau mai multe grade de iniţiere, ajungându-se până la nouă treptede iniţiere, ajungându-se până la nouă trepte (se pare că credincioşii puteau ajunge doar la(se pare că credincioşii puteau ajunge doar la treapta a doua, misionarii la a şasea şi doartreapta a doua, misionarii la a şasea şi doar câţiva aveau acces la desăvârşirea totală).câţiva aveau acces la desăvârşirea totală).

Pentru gruparea Pentru gruparea asasinilor (hashishinilor)asasinilor (hashishinilor),, numiţi “ismailismul reformat din Alamut”,numiţi “ismailismul reformat din Alamut”, tema misticii nu constituia conformarea faţătema misticii nu constituia conformarea faţă de lege, ci “Învierea Învierii” (qiyamat alde lege, ci “Învierea Învierii” (qiyamat al qiyamat), care punea bazele islamuluiqiyamat), care punea bazele islamului personalist, în care învierea personală sepersonalist, în care învierea personală se contura ca o descoperire şi trăire acontura ca o descoperire şi trăire a adevărurilor Profetului. adevărurilor Profetului.

Apărută ca o reacţie împotriva rigurozităţiiApărută ca o reacţie împotriva rigurozităţii legice a Coranului şi a Shariei (canonullegice a Coranului şi a Shariei (canonul islamic), mistica islamică, concretizată înislamic), mistica islamică, concretizată în mişcarea sufistămişcarea sufistă, îi propune adeptului o relaţie, îi propune adeptului o relaţie directă cu Allah, eliberat de obositoareledirectă cu Allah, eliberat de obositoarele prescripţii ale legii islamice, a cărorprescripţii ale legii islamice, a căror minuţiozitate este renumită (ex. numărulminuţiozitate este renumită (ex. numărul rugăciunilor pe zi, închinările din cadrulrugăciunilor pe zi, închinările din cadrul rugăciunilor, direcţia de închinare, aşezarea înrugăciunilor, direcţia de închinare, aşezarea în rânduri, etc.). Toate acestea, susţin misticiirânduri, etc.). Toate acestea, susţin misticii islamici, sunt bune numai pentru omul deislamici, sunt bune numai pentru omul de

122122

rând, care trebuie condus şi învăţat în relaţiarând, care trebuie condus şi învăţat în relaţia comportamentală cu Allah.comportamentală cu Allah.

Un prim specific al misticii islamice esteUn prim specific al misticii islamice este accentuarea ideii de monoteism: Allah esteaccentuarea ideii de monoteism: Allah este unul şi singurul, Divinitate absolută, cu careunul şi singurul, Divinitate absolută, cu care omul nu poate intra în relaţie decât în aspectulomul nu poate intra în relaţie decât în aspectul de serv, supus al Lui. Teza lor fundamentală,de serv, supus al Lui. Teza lor fundamentală, concretizată în formula de credinţă numităconcretizată în formula de credinţă numită Dikhr: “la ilaha illallah” (nu este DumnezeuDikhr: “la ilaha illallah” (nu este Dumnezeu afară de Allah), se pare însă că ar fi fostafară de Allah), se pare însă că ar fi fost influenţată de mărturisirea mozaică Shemainfluenţată de mărturisirea mozaică Shema Israel (Deut. 6,4). Acuzaţia de politeism a fostIsrael (Deut. 6,4). Acuzaţia de politeism a fost înfierarea prioritară a mohamedanilor adresatăînfierarea prioritară a mohamedanilor adresată tuturor religiilor, chiar şi creştinilor, deşi s-atuturor religiilor, chiar şi creştinilor, deşi s-a încercat la întâlnirile de la Genéve-Cartignyîncercat la întâlnirile de la Genéve-Cartigny (1969) şi Beirut-Ajaltaun (1970) să se(1969) şi Beirut-Ajaltaun (1970) să se precizeze acest lucru.precizeze acest lucru.8787

Ceea ce este însă determinant în misticaCeea ce este însă determinant în mistica musulmană este relaţia dintre Allah şimusulmană este relaţia dintre Allah şi credinciosul islam şi implicaţiile ei în credinciosul islam şi implicaţiile ei în ummaumma (comunitatea credincioşilor). Apelativul de(comunitatea credincioşilor). Apelativul de islamislam se traduce prin “supus”, având aceaşi se traduce prin “supus”, având aceaşi rădăcină etimologică cu cuvântul “pace”, derădăcină etimologică cu cuvântul “pace”, de unde şi corelaţia dintre pace şi supunere. Doarunde şi corelaţia dintre pace şi supunere. Doar atunci se poate vorbi despre o pace în islam,atunci se poate vorbi despre o pace în islam, când toate popoarele se vor supune Semilunei.când toate popoarele se vor supune Semilunei. Sensul acestui cuvânt (islam) desemneazăSensul acestui cuvânt (islam) desemnează relaţia stăpân-rob din concepţia mohamedanărelaţia stăpân-rob din concepţia mohamedană

87 Vezi lucrarea Les musulmans.Consultation islamo-chretienne entre Muhammad Arkoun, Hassam Askari, etc., Ed. Beuchesne, Paris, 1971.

123123

şi odată cu aceasta şi determinismul absolut,şi odată cu aceasta şi determinismul absolut, care există în această religie.care există în această religie.

Unirea sau identificarea cu Allah este oUnirea sau identificarea cu Allah este o impietate de neiertat, deoarece lezeazăimpietate de neiertat, deoarece lezează superioritatea absolută a lui Allah şi starea desuperioritatea absolută a lui Allah şi starea de nimicnicie a robului islamic. Acesta a fost capulnimicnicie a robului islamic. Acesta a fost capul de acuzare împotriva lui Al-Halladj (+309/922de acuzare împotriva lui Al-Halladj (+309/922 d.Hr.), ucis din cauza expresiilor saled.Hr.), ucis din cauza expresiilor sale îndrăzneţe: îndrăzneţe: ana-l-Haqqana-l-Haqq, adică “eu sunt, adică “eu sunt adevărul, eu sunt adevărul divin, eul meu esteadevărul, eu sunt adevărul divin, eul meu este Dumnezeu”.Dumnezeu”.8888 Totul se centrează aici pe Totul se centrează aici pe Dumnezeu, omului fiindu-i refuzatăDumnezeu, omului fiindu-i refuzată verticalitatea relaţiei cu Allah, şi tot ceea ceverticalitatea relaţiei cu Allah, şi tot ceea ce este el trebuie să fie pus sub această imuabilăeste el trebuie să fie pus sub această imuabilă autoritate, deoarece omul nu este decât unautoritate, deoarece omul nu este decât un nimic existenţial în raport cu Divinul. “Allahnimic existenţial în raport cu Divinul. “Allah crează inimile ca locuinţe ale gândurilorcrează inimile ca locuinţe ale gândurilor divine”, învaţă Abdallah ben Hubayq (†200 /divine”, învaţă Abdallah ben Hubayq (†200 / 815-816 d.Hr.).815-816 d.Hr.).8989 “Împlinirea gândirii constă în “Împlinirea gândirii constă în absenţa gânditorului gândirii, în timpul gândiriiabsenţa gânditorului gândirii, în timpul gândirii sale şi scufundarea lui în obiectul gândirii”.sale şi scufundarea lui în obiectul gândirii”.9090

Determinismul monoteist anihileazăDeterminismul monoteist anihilează personalitatea misticului, cerându-i o aşa-zisăpersonalitatea misticului, cerându-i o aşa-zisă “uitare a gândirii” (das Vergessen des“uitare a gândirii” (das Vergessen des Gedankens)Gedankens)9191, a sinelui celui care trăieşte viaţa, a sinelui celui care trăieşte viaţa mistică.mistică.

88 Encyclopedie de la Mystique, elaboré sous direction de M.M.Dary, Edit. R. Laffont, Paris, 1972, p. 402.89 Apud Richard Gramlich, Islamische Mystique, în rev. “Geist und Leben”, nr.6/1989, p. 461, n.10.90 apud ibidem, p. 462, n. 13.91 Ibidem, p. 462.

124124

Deşi mistica islamică nu este o misticăDeşi mistica islamică nu este o mistică dizolvantă, ca şi cea indiană, totuşidizolvantă, ca şi cea indiană, totuşi determinismul absolut, care este propovăduit ,determinismul absolut, care este propovăduit , duce la pierdere a eului misticului. În hinduismduce la pierdere a eului misticului. În hinduism avem o dizolvare a eului, în islamism avem oavem o dizolvare a eului, în islamism avem o încovoiere obedientă până la servilism, înîncovoiere obedientă până la servilism, în amândouă cazurile nefiind vorba de un dialogamândouă cazurile nefiind vorba de un dialog “faţă către faţă”, ca şi în creştinism. “Eul însuşi“faţă către faţă”, ca şi în creştinism. “Eul însuşi trebuie să fie înlăturat” sau “omul trebuie să-şitrebuie să fie înlăturat” sau “omul trebuie să-şi distrugă eul”distrugă eul”9292, iată doar câteva idei dominate, iată doar câteva idei dominate în acest domeniu. De exemplu, în necrologulîn acest domeniu. De exemplu, în necrologul de la moartea lui Dawud al-Tais (†165/781-782de la moartea lui Dawud al-Tais (†165/781-782 d.Hr) acesta era lăudat: “tu ţi-ai ucis euld.Hr) acesta era lăudat: “tu ţi-ai ucis eul înainte ca el să moară, l-ai îngropat înainte caînainte ca el să moară, l-ai îngropat înainte ca el să fie îngropat”.el să fie îngropat”.9393 Tot în acest sens vorbeşte Tot în acest sens vorbeşte şi misticul Abu l-Abbas al-Qassab (+sec. IV/X),şi misticul Abu l-Abbas al-Qassab (+sec. IV/X), când zice: “eu nu mai am nevoie de eu. Ceeacând zice: “eu nu mai am nevoie de eu. Ceea ce am nevoie este ca eu să nu mai fiu”ce am nevoie este ca eu să nu mai fiu”9494, de, de unde şi definiţia dată misticului musulman:unde şi definiţia dată misticului musulman: “sufi este cel care nu este”.“sufi este cel care nu este”.

Dispariţia eului în mistica islamică nu duceDispariţia eului în mistica islamică nu duce spre un spre un NimicNimic hindus, ci la o anihilare a lui în hindus, ci la o anihilare a lui în favoarea eului divin. “Trebuie – zice Gramlich –favoarea eului divin. “Trebuie – zice Gramlich – să se restabilească ordinea cea dreaptă, însă se restabilească ordinea cea dreaptă, în care nu există decât un singur eu: Eul divin.”care nu există decât un singur eu: Eul divin.”9595

Este deci o mistică a determinismului divin, înEste deci o mistică a determinismului divin, în care totul se supune planului lui Allah.care totul se supune planului lui Allah.

92 Ibidem, p. 467.93 Ibidem, p. 467, n. 46.94 Ibidem, p. 467, n. 48.95 Ibidem, p.468.

125125

ELEMENTE DE DOCTRINĂ ALE ISLAMULUIELEMENTE DE DOCTRINĂ ALE ISLAMULUI1.DUMNEZEU1.DUMNEZEU

Teognosia este cuprinsă în formula deTeognosia este cuprinsă în formula de credinţă: “nu este Dumnezeu afară de Allah (lacredinţă: “nu este Dumnezeu afară de Allah (la ilaha illa Allah) iar Mohamed este profetul luiilaha illa Allah) iar Mohamed este profetul lui (Muhammadu-r-rasul Illah)”. Allah este(Muhammadu-r-rasul Illah)”. Allah este creatorul absolut, proniatorul susţinătorulcreatorul absolut, proniatorul susţinătorul lumii, precum şi judecătorul ei. Are 99 delumii, precum şi judecătorul ei. Are 99 de nume sublime iar musulmanul pios trebuie sănume sublime iar musulmanul pios trebuie să le cunoască pe de rost. El a fost prevestit dele cunoască pe de rost. El a fost prevestit de profeţii anteriori: Adam, Avraam, Moise, Iisus,profeţii anteriori: Adam, Avraam, Moise, Iisus, etc. dar ultimul profet şi cel mai important,etc. dar ultimul profet şi cel mai important, care a adus tot adevărul divin, a fostcare a adus tot adevărul divin, a fost Mohammed. Mohammed.

Ceea ce trebuie reţinut cu privire la AllahCeea ce trebuie reţinut cu privire la Allah este faptul că între El şi musulman nu existăeste faptul că între El şi musulman nu există un raport de iubire filială, ci de supunere. Allahun raport de iubire filială, ci de supunere. Allah este bun dar în primul rând el esteeste bun dar în primul rând el este atotputernic şi nu acceptă ideea de filiaţie.atotputernic şi nu acceptă ideea de filiaţie. Supunerea aceasta totală faţă de elSupunerea aceasta totală faţă de el9696 este este dictată de cartea Coranului, unde chipuriledictată de cartea Coranului, unde chipurile idolilor sunt combătute şi eliminate:idolilor sunt combătute şi eliminate:

„citeştele istoria lui Avraam,„citeştele istoria lui Avraam,când zise el părintelui său şi poporului său:când zise el părintelui său şi poporului său:

cui vă închinaţi?cui vă închinaţi?Ei ziseră: ne închinăm idolilor şi îi slujimEi ziseră: ne închinăm idolilor şi îi slujim

mereumereuEl zise: oare vă aud ei când îi chemaţiEl zise: oare vă aud ei când îi chemaţi

Sau vă ajută sau vă strică?Sau vă ajută sau vă strică?

96 Soheib Bencheikh el Hocine, Islamul, în vol. „Marile Religii”, coordonator Philippe Gaudin, trad. Sanda Aronescu, Edit. Orizonturi şi Edit. Lider, Bucureşti, 1997, p. 162.

126126

Ei ziseră: ba nu. Dar am aflat pe părinţiiEi ziseră: ba nu. Dar am aflat pe părinţii noştri făcând aşa.noştri făcând aşa.

El zise: (…) idolii îmi sunt duşmani, afarăEl zise: (…) idolii îmi sunt duşmani, afară de Domnul veacurilorde Domnul veacurilor

Care m-a făcut şi mă ocârmuieşte,Care m-a făcut şi mă ocârmuieşte,Care mă nutreşte şi mă adapăCare mă nutreşte şi mă adapă

Şi dacă sunt bolnav, mă vindecăŞi dacă sunt bolnav, mă vindecăCare mă lasă să mor şi apoi mă învie”Care mă lasă să mor şi apoi mă învie”

(Sura 26, 69-81)(Sura 26, 69-81)Allah are multe nume pe care musulmanulAllah are multe nume pe care musulmanul

le învaţă pe dinafară, oferindu-i lui supunerele învaţă pe dinafară, oferindu-i lui supunere totală. Apare aici teza determinismuluitotală. Apare aici teza determinismului9797

deoarece transpare prea puţin ideea de dialogdeoarece transpare prea puţin ideea de dialog dintre Allah şi credinciosul islamdintre Allah şi credinciosul islam9898. Prin gura. Prin gura ulemalelor, a învăţaţilor islamici, poporululemalelor, a învăţaţilor islamici, poporul primeşte învăţătura coranică, pe care oprimeşte învăţătura coranică, pe care o porunceşte Allah.porunceşte Allah.

2.ANGHELOLOGIA. 2.ANGHELOLOGIA. Musulmanii cred în îngeri, probabil în urmaMusulmanii cred în îngeri, probabil în urma

influenţei semite, exercitate de evrei sau deinfluenţei semite, exercitate de evrei sau de creştini. Ei sunt fiinţe pur spirituale şicreştini. Ei sunt fiinţe pur spirituale şi nevăzute, mărturisind că sunt din esenţanevăzute, mărturisind că sunt din esenţa luminii şi au misiunea de a prezenta oamenilorluminii şi au misiunea de a prezenta oamenilor voinţa lui Allah. Căpetenia îngerilor estevoinţa lui Allah. Căpetenia îngerilor este

97 Despre cei condamnaţi de Allah la pieirea veşnică Coranul spune: „Dumnezeu a pus pecete în inimile şi auzul lor şi un văl asupra vederii lor şi pentru ei este pedeapsă mare […] Dumnezeu îşi bate joc de ei şi îi face să rămână, rătăcind în fărădelegea lor.” (Sura II, 6, 14).98 „Dumnezeu alege întru îndurarea sa pe cine voieşte, căci el este mare şi binefăcător” (Sura II, 99).

127127

Gabriel sau Djabrail iar căpetenia demonilorGabriel sau Djabrail iar căpetenia demonilor este Iblis sau Şeitan (Satan). este Iblis sau Şeitan (Satan).

Căderea diavolilor nu a constat în vreoCăderea diavolilor nu a constat în vreo greşeală faţă de Allah, ci pentru că Şeitan nu agreşeală faţă de Allah, ci pentru că Şeitan nu a vrut să se închine înaintea lui Adam. Eravrut să se închine înaintea lui Adam. Era evident că musulmanii nu puteau puneevident că musulmanii nu puteau pune căderea diavolilor pe baza unui raport cu Allah,căderea diavolilor pe baza unui raport cu Allah, deoarece el fiind fiinţa superioară, nu aveadeoarece el fiind fiinţa superioară, nu avea cum să intre în dialog cu diavolul sau cu omul,cum să intre în dialog cu diavolul sau cu omul, ci cel mult porunceşte şi toţi i se supun. Deci cel mult porunceşte şi toţi i se supun. De aceea, neascultarea diavolului cade pe oaceea, neascultarea diavolului cade pe o treaptă mult inferioară, pe cea a supunerii faţătreaptă mult inferioară, pe cea a supunerii faţă de om.de om.

„deci au spus îngerilor:„deci au spus îngerilor:prosternaţi-vă înaintea lui Adam.prosternaţi-vă înaintea lui Adam.Atunci se prosternarăAtunci se prosternarăNumai diavolul nu voi, ci se îngâmfă şi seNumai diavolul nu voi, ci se îngâmfă şi se

făcu necredincios.” (sura 2, 32) făcu necredincios.” (sura 2, 32) Pe lângă aceştia există şi duhurile libere,Pe lângă aceştia există şi duhurile libere,

jinnjinn, care au fost create de Dumnezeu din foc, care au fost create de Dumnezeu din foc şi care umblă libere prin văzduh. Ele pot fişi care umblă libere prin văzduh. Ele pot fi spirite bune sau rele, însă pentru a intra înspirite bune sau rele, însă pentru a intra în relaţie cu ele trebuie să ai o perceptibilitate arelaţie cu ele trebuie să ai o perceptibilitate a acestora.acestora.

3.PROFETISMUL. 3.PROFETISMUL. Allah a vorbit lumii prin profeţi. DupăAllah a vorbit lumii prin profeţi. După

tradiţie ar fi fost peste 100.000 de profeţi deşitradiţie ar fi fost peste 100.000 de profeţi deşi în Coran sunt amintiţi doar 25 de profeţi (nabi),în Coran sunt amintiţi doar 25 de profeţi (nabi), printre care: Adam, Noe, Moise (Musa), Iisusprintre care: Adam, Noe, Moise (Musa), Iisus (Işa ben Miriam), etc. Toţi aceşti profeţi au(Işa ben Miriam), etc. Toţi aceşti profeţi au

128128

contribuit la pregătirea poporului arab încontribuit la pregătirea poporului arab în vederea receptării mesajului final, Coranul,vederea receptării mesajului final, Coranul, prin cel mai mare profet: Mohammed. Evidentprin cel mai mare profet: Mohammed. Evident că pentru un musulman personalitatea lui Iisuscă pentru un musulman personalitatea lui Iisus nu depăşeşte spaţiul unui profet din cetateanu depăşeşte spaţiul unui profet din cetatea Nazaretului, care a sfârşit prin a fi crucificat deNazaretului, care a sfârşit prin a fi crucificat de către conaţionalii săi pentru ideile sale. Suntcătre conaţionalii săi pentru ideile sale. Sunt eliminate din biografia Mântuitorului oriceeliminate din biografia Mântuitorului orice relatări extraordinare care ţin de domeniulrelatări extraordinare care ţin de domeniul transcendenţei şi a miracolului. Altele sunttranscendenţei şi a miracolului. Altele sunt introduse sub influenţa ideilor gnosticeintroduse sub influenţa ideilor gnostice9999. .

„Ce a fost Mesia, Fiul Mariei, decât un„Ce a fost Mesia, Fiul Mariei, decât un trimis, trimis,

precum au fost trimişi şi înaintea sa precum au fost trimişi şi înaintea sa şi maică-sa o femeie ca toate femeile”şi maică-sa o femeie ca toate femeile”

(Sura 5, 79).(Sura 5, 79).100100

Despre credinţa creştină, marcată deDespre credinţa creştină, marcată de dumnezeirea lui Iisus, Mohammed nu aredumnezeirea lui Iisus, Mohammed nu are decât cuvinte de ameninţare:decât cuvinte de ameninţare:

„Necredincioşi sunt cei ce zic:„Necredincioşi sunt cei ce zic:Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei.Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei.Doar a zis Mesia: o, fiii lui Israel,Doar a zis Mesia: o, fiii lui Israel,Serviţi lui Dumnezeu, Domnul Meu şiServiţi lui Dumnezeu, Domnul Meu şi

Domnul vostru;Domnul vostru;

99 Este vorba despre minunea facerii de păsărele din lut şi însufleţirea lor de către Iisus.100 Am corectat sensul dat de Silvestru Isopescu, care scria: „şi maică-sa o muiere adevărată”, prin „o femeie ca toate femeile”, deoarece consider că aceasta era ideea din Coran: de a demonstra că Maica Domnului nu a avut nimic special faţă de alte femei, deci nu a născut un mesia, ci un om simplu, care a devenit profet pentru a pregăti calea islamului.

129129

Cei ce adaogă lângă Dumnezeu o altăCei ce adaogă lângă Dumnezeu o altă fiinţă,fiinţă,

Pe acela îl opreşte Dumnezeu de la raiPe acela îl opreşte Dumnezeu de la raiŞi locuinţa sa va fi focul şi cei nelegiuiţi nuŞi locuinţa sa va fi focul şi cei nelegiuiţi nu

vor avea ajutor” (Sura 5, 76).vor avea ajutor” (Sura 5, 76).Ori astfel de cuvinte, nu sunt consemnateOri astfel de cuvinte, nu sunt consemnate

nicăieri în Sfânta Scriptură, ci sunt invenţii alenicăieri în Sfânta Scriptură, ci sunt invenţii ale lui Mohammed sau preluări din spuselelui Mohammed sau preluări din spusele fracţiunilor sectare ale timpului, care nufracţiunilor sectare ale timpului, care nu recunoşteau dumnezeirea lui Hristos.recunoşteau dumnezeirea lui Hristos.

4.ESHATOLOGIA4.ESHATOLOGIAPotrivit teologiei musulmane va exista o ziPotrivit teologiei musulmane va exista o zi

de judecată, în care se vor descoperi toatede judecată, în care se vor descoperi toate faptele oamenilor. Sufletele vor trece sprefaptele oamenilor. Sufletele vor trece spre Allah peste o punte mai subţire decât firul deAllah peste o punte mai subţire decât firul de păr sau decât ascuţişul sabiei. Cei păcătoşi vorpăr sau decât ascuţişul sabiei. Cei păcătoşi vor cădea în iad iar cei buni vor merge în paradiscădea în iad iar cei buni vor merge în paradis unde îi vor aştepta munţi de pilaf, muzică,unde îi vor aştepta munţi de pilaf, muzică, cadâne tinere care îi vor desfăta. Înainte decadâne tinere care îi vor desfăta. Înainte de judecata lui Allah vor apărea pe pământ fiinţejudecata lui Allah vor apărea pe pământ fiinţe fioroase, cu un singur ochi călare pe asin, carefioroase, cu un singur ochi călare pe asin, care vor înşela lumea. Apoi va apărea un mesia,vor înşela lumea. Apoi va apărea un mesia, Mahdi (cel călăuzit de Allah), care va risipiMahdi (cel călăuzit de Allah), care va risipi înşelăciunea de pe pământ.înşelăciunea de pe pământ.

Iadul şi raiul sunt foarte pestriţ şiIadul şi raiul sunt foarte pestriţ şi impresionist prezentate, dând impresia unorimpresionist prezentate, dând impresia unor locuri ale voluptăţii senzuale (raiul) sau allocuri ale voluptăţii senzuale (raiul) sau al chinurilor fizice (iadul):chinurilor fizice (iadul):

130130

„Cei drepţi vor bea dintr-un pahar„Cei drepţi vor bea dintr-un paharamestecat cu Kafuramestecat cu Kafur101101,,un izvor din care vor bea servii luiun izvor din care vor bea servii lui

DumnezeuDumnezeulăsându-l să curgă mereu” (Sura 66, 5)lăsându-l să curgă mereu” (Sura 66, 5)Petrecerea din rai frizează chiar ideea dePetrecerea din rai frizează chiar ideea de

imoralitate, de vreme ce între cei care producimoralitate, de vreme ce între cei care produc plăcere se află nu numai femei, ci şi băieţi:plăcere se află nu numai femei, ci şi băieţi:

„Ei sunt întinşi acolo pe tronuri de nuntă;„Ei sunt întinşi acolo pe tronuri de nuntă;nu văd nici soare, nici ger.nu văd nici soare, nici ger.Şi aproape asupra lor sunt umbrele ei (n.n.Şi aproape asupra lor sunt umbrele ei (n.n.

ale grădinii raiului)ale grădinii raiului)Iar strugurele ei atârnăIar strugurele ei atârnăŞi vor umbla pe la ei cu pahare de argintŞi vor umbla pe la ei cu pahare de argint

(…)(…)Şi umblă pe la ei băieţi nemuritori;Şi umblă pe la ei băieţi nemuritori;Când îi vezi crezi că sunt mărgăritareCând îi vezi crezi că sunt mărgăritare

împrăştiate (…)împrăştiate (…)Asupra lor sunt haine de mătase verde şiAsupra lor sunt haine de mătase verde şi

de brocartde brocartŞi sunt împodobiţi cu brăţări de argintŞi sunt împodobiţi cu brăţări de argintŞi îi adapă Domnul cu băutură curat㔪i îi adapă Domnul cu băutură curată”

(Sura 76, 13 – 21)(Sura 76, 13 – 21)De asemenea, sunt în raiul musulman şiDe asemenea, sunt în raiul musulman şi

femei fecioare, făcute de Allah pentrufemei fecioare, făcute de Allah pentru desfătarea celor ce intră aicidesfătarea celor ce intră aici102102::

101 Kafur este un izvor de apă în rai, care are gustul şi culoarea mentei (camfor).102 „Şi le-am făcut fecioare, drăgălaşeşi soaţe de vârstă pentru tovarăşii dreptei” (Sura 56, 35-37). Prin „tovarăşii dreptei” se înţeleg cei care vor merge de-a dreapta lui Allah, în vreme ce „tovarăşii stângii” (Sura 56, 9) sunt cei care merg în iad. Mai este şi o a treia categorie: „cei care merg

131131

„Pentru cei cu frica lui Dumnezeu„Pentru cei cu frica lui Dumnezeu(n.n. raiul) este un loc fericit,(n.n. raiul) este un loc fericit,grădini împrejmuite şi podgorii,grădini împrejmuite şi podgorii,copile cu ţâţe rotunde, de-o vârstă cu ceicopile cu ţâţe rotunde, de-o vârstă cu cei

fericiţi fericiţi şi pahare pline” (Sura 78, 31 – 34)şi pahare pline” (Sura 78, 31 – 34)Iadul, în schimb este zugrăvit în culorileIadul, în schimb este zugrăvit în culorile

cele mai sumbre:cele mai sumbre:„Iadul este o cursă, „Iadul este o cursă, pentru păcătoşi o locuinţă.pentru păcătoşi o locuinţă.Ei vor petrece acolo veacuri.Ei vor petrece acolo veacuri.Ei nu gustă acolo răcoare şi băutură,Ei nu gustă acolo răcoare şi băutură,Ci numai apă clocotită şi puroi” (Sura 78,Ci numai apă clocotită şi puroi” (Sura 78,

21 – 25)21 – 25)

INOVAŢIILE ÎN TEXTUL CORANULUIINOVAŢIILE ÎN TEXTUL CORANULUINecunoscând direct Sfânta Scriptură,Necunoscând direct Sfânta Scriptură,

evident Mohammed a inventat o serie deevident Mohammed a inventat o serie de afirmaţii şi le-a pus în gura personalităţilorafirmaţii şi le-a pus în gura personalităţilor biblice, pentru a demonstra aşteptareabiblice, pentru a demonstra aşteptarea islamului. De exemplu, Avraam se roagă astfelislamului. De exemplu, Avraam se roagă astfel lui Allah, atunci când, împreună cu Ismael, alui Allah, atunci când, împreună cu Ismael, a primit piatra de la Kaaba iar apoi ei ar fi ridicatprimit piatra de la Kaaba iar apoi ei ar fi ridicat templul de aici: templul de aici:

„Doamne, primeşte-o de la noi, tu eşti doar„Doamne, primeşte-o de la noi, tu eşti doar cel ce aude şi ştie!cel ce aude şi ştie!

înainte”, care sunt profeţii şi primii musulmani, care vor sta în apropierea lui Allah.

132132

Doamne, fă-ne musulmani şi pe urmaşiiDoamne, fă-ne musulmani şi pe urmaşii noştrinoştri

Fă-i un popor de musulmani şi arată-neFă-i un popor de musulmani şi arată-ne pravilapravila

Şi te întoarce spre noi” (Sura2, 121-122).Şi te întoarce spre noi” (Sura2, 121-122).Iacov, la rândul lui le cere urmaşilor săi săIacov, la rândul lui le cere urmaşilor săi să

caute această nouă religie şi să moară în ea:caute această nouă religie şi să moară în ea:„O, fiii mei, iată Dumnezeu v-a ales vouă„O, fiii mei, iată Dumnezeu v-a ales vouă

credinţa aceastacredinţa aceastaşi să nu muriţi altfel decât fiind moslemi”şi să nu muriţi altfel decât fiind moslemi”

(Sura 2, 126)(Sura 2, 126)Evident persoana Mântuitorului Hristos nuEvident persoana Mântuitorului Hristos nu

putea fi acceptată ca de natură divină,putea fi acceptată ca de natură divină, deoarece Allah este unul singur. Chiar Hristosdeoarece Allah este unul singur. Chiar Hristos ar fi spus acest lucru, după părerea luiar fi spus acest lucru, după părerea lui Mohammed: „nu se cuvine lui Dumnezeu săMohammed: „nu se cuvine lui Dumnezeu să nască fiu” (Sura19, 36).nască fiu” (Sura19, 36).

În ceea ce priveşte moarte lui Iisus,În ceea ce priveşte moarte lui Iisus, influenţa dochetistă l-a făcut pe Mohammed săinfluenţa dochetistă l-a făcut pe Mohammed să afirme că El nu a murit cu adevărat:afirme că El nu a murit cu adevărat:

„Ei au zis: noi l-am omorât pe Mesia Iisus,„Ei au zis: noi l-am omorât pe Mesia Iisus, fiul Mariei, trimisul lui Allah.fiul Mariei, trimisul lui Allah.

Ei însă nu l-au omorât şi nu l-au răstignit, Ei însă nu l-au omorât şi nu l-au răstignit, ci pe altul care le părea asemenea. (…)ci pe altul care le părea asemenea. (…)Dumnezeu l-a ridicat la sine, Dumnezeu l-a ridicat la sine, căci Dumnezeu este puternic, înţelept”căci Dumnezeu este puternic, înţelept”

(Sura 4, 156).(Sura 4, 156).Se pare că influenţele creştine ale luiSe pare că influenţele creştine ale lui

Mohammed ar fi provenit de la Mariya, unaMohammed ar fi provenit de la Mariya, una dintre cele nouă soţii ale sale, o creştinădintre cele nouă soţii ale sale, o creştină provenită dintre copţii egipteni, pe care apoi aprovenită dintre copţii egipteni, pe care apoi a

133133

trecut-o la islamism, de la sclavul creştin Gabrtrecut-o la islamism, de la sclavul creştin Gabr şi un călugăr, Bahir, apropiat profetuluişi un călugăr, Bahir, apropiat profetului103103..

FUNDAMENTALISMUL ISLAMIC ARGUMENTAT PEFUNDAMENTALISMUL ISLAMIC ARGUMENTAT PE BAZA CORANULUIBAZA CORANULUI

Mohammed însuşi este pomenit a fi „unMohammed însuşi este pomenit a fi „un mare luptător şi un comandant militarmare luptător şi un comandant militar dibaci”dibaci”104104, lucru care evident nu se poate, lucru care evident nu se poate afirma despre Iisus sau despre Buddha.afirma despre Iisus sau despre Buddha. Coranul este plin de versete care incită laCoranul este plin de versete care incită la luptă, chiar dacă lupta la care se referea atunciluptă, chiar dacă lupta la care se referea atunci Mohammed era cea împotriva quraishiţilor. SăMohammed era cea împotriva quraishiţilor. Să amintim câteva dintre aceste versete, lucruamintim câteva dintre aceste versete, lucru care ne va elucida enigma de ce sunt atât decare ne va elucida enigma de ce sunt atât de uşor de fanatizat musulmanii în raport cuuşor de fanatizat musulmanii în raport cu celelalte religii contemporane.celelalte religii contemporane.

--„Luptaţi-vă pentru calea lui Dumnezeu„Luptaţi-vă pentru calea lui Dumnezeu împotriva celor ce voiesc să se lupte cu voiîmpotriva celor ce voiesc să se lupte cu voi (…). Omorâţi-i oriunde îi găsiţi şi goniţi-i de(…). Omorâţi-i oriunde îi găsiţi şi goniţi-i de acolo, de unde v-au gonit pe voi, căci ispitaacolo, de unde v-au gonit pe voi, căci ispita este mai rea decât omorul, însă nu luptaţieste mai rea decât omorul, însă nu luptaţi împotriva lor lângă templul sfânt, doar dacă seîmpotriva lor lângă templul sfânt, doar dacă se luptă ei acolo împotriva voastră; omorâţi-i,luptă ei acolo împotriva voastră; omorâţi-i, căci aceasta este răsplata celorcăci aceasta este răsplata celor necredincioşi”necredincioşi”(Sura 2, 186 – 187).(Sura 2, 186 – 187). Evident aiciEvident aici este vorba de lupta pe care o duceaueste vorba de lupta pe care o duceau medinezii împotriva armatei trimise de cătremedinezii împotriva armatei trimise de către 103 Günter Rise, Gott ist Christus, der Sohn der Maria. Eine Studie zum Christusbild im Koran, col. „Begegnung”, Borengasser Verlag, Bonn, 1989, p. 183.104 apud. Samuel P. Hungtington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, trad. Radu Carp, Editura Antet, Filipeşţtii de Târg, jud. Prahova. p. 393, n. 35.

134134

cei din Mekka. În acest context, Mohammed îşicei din Mekka. În acest context, Mohammed îşi „orientează” viziunile lui spre antrenarea„orientează” viziunile lui spre antrenarea luptătorilor pentru cauza islamului. Evident înluptătorilor pentru cauza islamului. Evident în acest caz toate revelaţiile primite din cer prinacest caz toate revelaţiile primite din cer prin arhanghelul Djabrail sunt incitatoare la luptă şiarhanghelul Djabrail sunt incitatoare la luptă şi nu orice fel de luptă, ci una de exterminarenu orice fel de luptă, ci una de exterminare totală: „omorâţi-i oriunde îi găsiţi”. Deci ideeatotală: „omorâţi-i oriunde îi găsiţi”. Deci ideea de clemenţă este aproape exclusă. „Ispita estede clemenţă este aproape exclusă. „Ispita este mai rea decât omorul”, adică nu estemai rea decât omorul”, adică nu este important câte vieţi dispar, ci doar dacăimportant câte vieţi dispar, ci doar dacă flamura islamului se impune în lume. Iarflamura islamului se impune în lume. Iar afirmaţia „omorâţi-i căci aceasta este răsplataafirmaţia „omorâţi-i căci aceasta este răsplata pentru cei necredincioşi”pentru cei necredincioşi” a fost argumentatăa fost argumentată de multe ori în istoria islamului. de multe ori în istoria islamului.

-„Cine vă atacă pe voi, atunci atacaţi-l şi-„Cine vă atacă pe voi, atunci atacaţi-l şi voi pe el, întocmai cum v-a atacat pe voivoi pe el, întocmai cum v-a atacat pe voi”” (Sura 2, 190), este o lege a talionului în limbaj(Sura 2, 190), este o lege a talionului în limbaj islamic. Cu alte cuvinte nimic nu trebuie săislamic. Cu alte cuvinte nimic nu trebuie să rămână fără răsplată în lumea musulmană.rămână fără răsplată în lumea musulmană. Departe de ei ideea „dacă te loveşte cinevaDeparte de ei ideea „dacă te loveşte cineva peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt”peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt” (Matei 5, 39). Ar fi un semn al slăbiciunii(Matei 5, 39). Ar fi un semn al slăbiciunii religiei lui Mohammed şi nu al smereniei,religiei lui Mohammed şi nu al smereniei, despre care vorbeşte Hristos.despre care vorbeşte Hristos.

-Expresia -Expresia „războiul vă este orânduit…”„războiul vă este orânduit…” (Sura 2, 212) pare un testament al Profetului(Sura 2, 212) pare un testament al Profetului faţă de o nouă religie şi un nou imperiu, carefaţă de o nouă religie şi un nou imperiu, care se va clădi pe râuri de sânge, care vor umezise va clădi pe râuri de sânge, care vor umezi pământul din India până în Spania şi din Rusiapământul din India până în Spania şi din Rusia până în Sudul Africii.până în Sudul Africii.

135135

-„-„Poate că urâţi tocmai ceea ce este bunPoate că urâţi tocmai ceea ce este bun pentru voi, poate că iubiţi tocmai ceea ce estepentru voi, poate că iubiţi tocmai ceea ce este rău pentru voi… . Războiul este greu, însă a terău pentru voi… . Războiul este greu, însă a te abate de la calea lui Dumnezeu şi a te lepădaabate de la calea lui Dumnezeu şi a te lepăda de El şi de templul său cel sfânt şi a alungade El şi de templul său cel sfânt şi a alunga poporul său de acolo este păcatul cel maipoporul său de acolo este păcatul cel mai mare înaintea Domnului. Ispita este mai greamare înaintea Domnului. Ispita este mai grea decât omorul. (…) Cei ce cred şi purced ladecât omorul. (…) Cei ce cred şi purced la luptă pentru drumul lui Dumnezeu, aceia săluptă pentru drumul lui Dumnezeu, aceia să nădăjduiască în mila lui Dumnezeu” nădăjduiască în mila lui Dumnezeu” (Sura 2,(Sura 2, 213-215). 213-215).

Aceste versete vin tocmai ca o confirmareAceste versete vin tocmai ca o confirmare a celor care ar încerca să-şi justifice de ce sunta celor care ar încerca să-şi justifice de ce sunt necesare aceste războaie, care, oricum ar finecesare aceste războaie, care, oricum ar fi ele argumentate, aduc suferinţă. Aici apareele argumentate, aduc suferinţă. Aici apare ideea de determinism divin, deoarece în ochiiideea de determinism divin, deoarece în ochii lui Allah omul este un neputincios, care nului Allah omul este un neputincios, care nu cunoaşte care ar fi calea cea bună, ce ducecunoaşte care ar fi calea cea bună, ce duce spre Allahspre Allah105105. Ori aici intervine jocul de-a. Ori aici intervine jocul de-a „voinţa lui Allah”, care îi face pe mulţi lideri„voinţa lui Allah”, care îi face pe mulţi lideri religioşi musulmani să argumenteze acţiunilereligioşi musulmani să argumenteze acţiunile lor militare prin expresia „aceasta este voia luilor militare prin expresia „aceasta este voia lui Allah”, la care poporul, simplu în judecata lui,Allah”, la care poporul, simplu în judecata lui, consfinţeşte cele spuse prin strigătul de luptăconsfinţeşte cele spuse prin strigătul de luptă „Allahu Akhbar”. De asemenea, expresia„Allahu Akhbar”. De asemenea, expresia „ispita este mai grea decât omorul” este un„ispita este mai grea decât omorul” este un leit motiv, care este întâlnit foarte des înleit motiv, care este întâlnit foarte des în cartea Coranului, tocmai pentru a elimina oricecartea Coranului, tocmai pentru a elimina orice

105 „Allah dă înţelepciune cui voieşte” (Sura 2, 272) explică de fapt determinismul divin absolut. Sunt multe alte versete care argumentează determinismul islamic: Sura II, 5-9, 14, 99, 208; III, 4, 25; V, 118; VI, 83, 123-125, etc.

136136

contestare a ideilor para-logice, care pot ficontestare a ideilor para-logice, care pot fi întâlnite în cartea sacrăîntâlnite în cartea sacră106106. .

Îndemnuri la luptă poruncite de Allah suntÎndemnuri la luptă poruncite de Allah sunt destul de multe. „Luptaţi-vă pentru drumul luidestul de multe. „Luptaţi-vă pentru drumul lui Dumnezeu şi să ştiţi că Dumnezeu aude şiDumnezeu şi să ştiţi că Dumnezeu aude şi vede” (Sura II, 245), cu alte cuvinte cel care nuvede” (Sura II, 245), cu alte cuvinte cel care nu se luptă pentru calea lui Allah, acesta poatese luptă pentru calea lui Allah, acesta poate cădea sub greaua pedeapsă a Lui, căci „Allahcădea sub greaua pedeapsă a Lui, căci „Allah pedepseşte groaznic” (Sura III, 9).pedepseşte groaznic” (Sura III, 9).

De asemenea, ca un testament alDe asemenea, ca un testament al musulmanului poate fi considerat şi versetulmusulmanului poate fi considerat şi versetul 97 din Sura III : „nu muriţi decât fiind97 din Sura III : „nu muriţi decât fiind musulmani”, deoarece pentru cei care nu suntmusulmani”, deoarece pentru cei care nu sunt aşa, nu există altă variantă decât iadulaşa, nu există altă variantă decât iadul („(„spune celor necredincioşi: veţi fi biruiţi şi veţispune celor necredincioşi: veţi fi biruiţi şi veţi fi adunaţi în iad”, Sura III, 10).fi adunaţi în iad”, Sura III, 10).

Extremismul islamic poate fi de asemeneaExtremismul islamic poate fi de asemenea argumentat pe un alt verset coranic, careargumentat pe un alt verset coranic, care spune: „nu încheiaţi prietenie cu cei ce nu-sspune: „nu încheiaţi prietenie cu cei ce nu-s de-ai voştri” (Sura III, 114), evident acest locde-ai voştri” (Sura III, 114), evident acest loc dând şansa comentariului de a putea excludedând şansa comentariului de a putea exclude orice ne-musulman din cercul prietenilororice ne-musulman din cercul prietenilor107107. .

106 În contextul inovaţiilor coranice, care ţin mai puţin de „revelaţia” îngerului Gavriil, cât de informarea proastă a Profetului asupra Bibliei, putem aminti alte multe texte: Sura V, 19, 50, 76-79, 85, 109-117; VI, 84-86; VII, 134-140. Sau apar în Coran teme care contravin bunului simţ al raportului intra-conjugal, cum ar fi legarea femeilor rele de gură în cămară şi baterea lor cu biciul (Sura IV 38).107 Există şi astăzi practica, chiar în ţările care se consideră europenizate, cum ar fi Turcia, ca tatăl să-şi ucidă fiica în cazul în care aceasta s-ar căsători cu un creştin, deoarece se consideră că aceasta, îmbrăţişând religia soţului, este de fapt moartă pentru credinţa lui Allah.

137137

Fanatizarea, care duce până la moarteFanatizarea, care duce până la moarte deliberată pentru cauza islamului, se poatedeliberată pentru cauza islamului, se poate argumenta pe versetele următoare: „dacă veţiargumenta pe versetele următoare: „dacă veţi fi omorâţi pentru drumul lui Dumnezeu saufi omorâţi pentru drumul lui Dumnezeu sau veţi muri, este iertarea lui Dumnezeu şiveţi muri, este iertarea lui Dumnezeu şi îndurarea lui mai bună decât toate averile peîndurarea lui mai bună decât toate averile pe care le-aţi adunat. Căci dacă veţi muri sau veţicare le-aţi adunat. Căci dacă veţi muri sau veţi fi omorâţi, vă veţi aduna la Dumnezeu (Sura III,fi omorâţi, vă veţi aduna la Dumnezeu (Sura III, 151-152). Cu alte cuvinte, toţi cei morţi pentru151-152). Cu alte cuvinte, toţi cei morţi pentru cauza Coranului vor avea bucuria fericiriicauza Coranului vor avea bucuria fericirii paradisiaceparadisiace108108. Deci moartea pentru Allah. Deci moartea pentru Allah înseamnă automat intrarea în rai. Iar raiul esteînseamnă automat intrarea în rai. Iar raiul este descris astfel: „cei cuvioşi vor primi de ladescris astfel: „cei cuvioşi vor primi de la Domnul lor o grădină pătrunsă de râuri peDomnul lor o grădină pătrunsă de râuri pe dedesupt; în veci vor fi acolo; şi muieri curatededesupt; în veci vor fi acolo; şi muieri curate (n.n. adică fecioare spre desfătare) şi harul lui(n.n. adică fecioare spre desfătare) şi harul lui Dumnezeu, căci Allah priveşte la servii săi”Dumnezeu, căci Allah priveşte la servii săi” (Sura III, 13, IV, 60, VII 40-41). Tema(Sura III, 13, IV, 60, VII 40-41). Tema recompensei pentru cei care mor pentru calearecompensei pentru cei care mor pentru calea lui Allah o găsim şi în alte versete coranice,lui Allah o găsim şi în alte versete coranice, tocmai pentru a sublinia ideea de jertfă pentrutocmai pentru a sublinia ideea de jertfă pentru cauza islamuluicauza islamului109109..

Ideea de jertfă a vieţii pentru Allah este unIdeea de jertfă a vieţii pentru Allah este un gest, pe care îl datorează orice musulman. „Săgest, pe care îl datorează orice musulman. „Să se lupte deci în drumul lui Dumnezeu numaise lupte deci în drumul lui Dumnezeu numai

108 „Să nu crezi că-s morţi cei ce fură omorâţi pe drumul lui Dumnezeu, ci că sunt vii la Domnul lor, unde sunt bine îngrijiţi (…). Ei se bucură de ceea ce le-a dat Domnul lor ca binefacere, şi se veselesc asupra celor care încă nu au ajuns la ei însă le vor urma (Sura III, 163-164).109 „Să nu crezi că sunt morţi cei ce au fost omorâţi pe drumul lui Dumnezeu, ci sunt vii la Domnul lor, unde sunt bine grijiţi. Ei se bucură de ceea ce le-a dat Domnul lor ca binefacere…” (Sura III, 163-165).

138138

aceia care dau în schimb viaţa lumii de acumaceia care dau în schimb viaţa lumii de acum pentru lumea de apoi. Iar cel ce se luptă pepentru lumea de apoi. Iar cel ce se luptă pe drumul lui Dumnezeu, fie că este omorât, fiedrumul lui Dumnezeu, fie că este omorât, fie că biruieşte, lui îi dăm la sfârşit răsplată mare”că biruieşte, lui îi dăm la sfârşit răsplată mare” (Sura IV, 76). Chemarea la luptă (jihad)(Sura IV, 76). Chemarea la luptă (jihad) transformă lumea în două: lumea lui Allah şitransformă lumea în două: lumea lui Allah şi lumea lui Satan. „Luptaţi împotriva prietenilorlumea lui Satan. „Luptaţi împotriva prietenilor lui Satan, căci vicleşugul lui Satan este slab”lui Satan, căci vicleşugul lui Satan este slab” (Sura IV, 78).(Sura IV, 78).

Orice încercare de redobândire a identităţiiOrice încercare de redobândire a identităţii popoarelor supuse de către adepţii islamului,popoarelor supuse de către adepţii islamului, trebuie să fie înăbuşită încă din faşă. „trebuie să fie înăbuşită încă din faşă. „De câteDe câte ori se vor răscula din nou, să fie zdrobiţi întruori se vor răscula din nou, să fie zdrobiţi întru aceasta. Dacă însă nu se depărtează de la voiaceasta. Dacă însă nu se depărtează de la voi şi nu vă îmbie cu pace şi ridică mâinileşi nu vă îmbie cu pace şi ridică mâinile împotriva voastră, prindeţi-i şi omorâţi-i,împotriva voastră, prindeţi-i şi omorâţi-i, oriunde îi găsiţi” (Sura IV,93). oriunde îi găsiţi” (Sura IV,93). Pedepsele celorPedepsele celor care nu recunosc autoritatea islamului pot ficare nu recunosc autoritatea islamului pot fi foarte aspre, lucru de carefoarte aspre, lucru de care contemporaneitatea nu este străină, deoarececontemporaneitatea nu este străină, deoarece se cunosc execuţiile în public, pe stadioane, ase cunosc execuţiile în public, pe stadioane, a celor care nu acceptă islamul în forma luicelor care nu acceptă islamul în forma lui rigidă sau arderea femeilor pe faţă cu acid,rigidă sau arderea femeilor pe faţă cu acid, dacă nu poartă dacă nu poartă burqa burqa (vălul pe faţă)(vălul pe faţă)110110, etc. , etc.

Dacă la început, pentru motivul luptei de a-Dacă la început, pentru motivul luptei de a-i racola împotriva tribului qurraişiţilor, evreiii racola împotriva tribului qurraişiţilor, evreii sau creştini au fost respectaţi, la scurt timpsau creştini au fost respectaţi, la scurt timp orice apropiere de ei este condamnată deorice apropiere de ei este condamnată de

110 „Partea celor ce se împotrivesc lui Dumnezeu şi trimisului său şi caută să facă stricăciune pe pământ va fi că ei vor fi omorâţi sau vor fi răstigniţi sau li se vor tăia mâinile şi picioarele cruciş sau vor fi alungaţi din ţară” (Sura V, 37).

139139

cartea Coranului: cartea Coranului: „voi cei ce credeţi, nu lăsaţi„voi cei ce credeţi, nu lăsaţi pe creştini să vă fie prieteni, ci numai laolaltă.pe creştini să vă fie prieteni, ci numai laolaltă. Cine dintre voi însă şi-i alege ca prieteni, esteCine dintre voi însă şi-i alege ca prieteni, este ca unul dintre ei iar Dumnezeu nu ocârmuieşteca unul dintre ei iar Dumnezeu nu ocârmuieşte un popor nelegiuit” (Sura V, 56)un popor nelegiuit” (Sura V, 56). Deci chiar. Deci chiar dacă este recunoscută inspiraţia Sfinteidacă este recunoscută inspiraţia Sfintei Scripturi totuşi faptic, musulmanii trebuie săScripturi totuşi faptic, musulmanii trebuie să evite orice legătură cu creştinii sau cu evreiievite orice legătură cu creştinii sau cu evreii111111..

Mai mult decât atât, toţi cei care nuMai mult decât atât, toţi cei care nu acceptă inspiraţia Coranului, sunt consideraţiacceptă inspiraţia Coranului, sunt consideraţi mai rău decât animalele. „Mai răi decât vitelemai rău decât animalele. „Mai răi decât vitele sunt la Allah cei surzi şi muţi, care nu voiesc săsunt la Allah cei surzi şi muţi, care nu voiesc să înţeleagă” (Sura VIII, 22), deoarece „cei careînţeleagă” (Sura VIII, 22), deoarece „cei care nu cred se vor aduna în iad” (Sura VIII, 37).nu cred se vor aduna în iad” (Sura VIII, 37).

Jihadul, aşa cum este conceput de cătreJihadul, aşa cum este conceput de către fundamentaliştii islamici, înseamnă de fapt ofundamentaliştii islamici, înseamnă de fapt o străduinţă de universalitate a islamului, deşi lastrăduinţă de universalitate a islamului, deşi la origini el însemna luptă cu păcatul.origini el însemna luptă cu păcatul. Deformarea sensului real al jihaduluiDeformarea sensului real al jihadului recunoaşte pretenţia de absolutism a acesteirecunoaşte pretenţia de absolutism a acestei religii. „Luptaţi împotriva lor, zice Profetul,religii. „Luptaţi împotriva lor, zice Profetul, până nu mai este răscoală şi până va fi la toţipână nu mai este răscoală şi până va fi la toţi credinţa în Allah” (Sura VIII, 40). De aceea,credinţa în Allah” (Sura VIII, 40). De aceea, misiunea Profetului este de „a-i aţâţa pe ceimisiunea Profetului este de „a-i aţâţa pe cei credincioşi la luptă” (Sura VIII, 66), deoarececredincioşi la luptă” (Sura VIII, 66), deoarece necesitatea de a „misionariza” lumea implicănecesitatea de a „misionariza” lumea implică prinderea şi convertirea captivilorprinderea şi convertirea captivilor112112. Termenul. Termenul de „a măcelări pe pământ” este o justificare ade „a măcelări pe pământ” este o justificare a 111 „O, voi, cei ce credeţi, nu primiţi ca prieteni pe cei ce îşi bat joc şi râd de credinţa voastră, dintre cei care au primit scriptura dinaintea voastră şi nici pe cei necredincioşi” (Sura V, 62).112 „Nu s-a întâmplat ca un profet să aibă captivi până ce nu a măcelărit pe pământ” (Sura VIII; 68).

140140

crimelor sângeroase, deoarece profetismulcrimelor sângeroase, deoarece profetismul arab implică şi ideea de crimă, pentru căarab implică şi ideea de crimă, pentru că numai aşa ultimul profet a reuşit să eliminenumai aşa ultimul profet a reuşit să elimine orice contestatar din cadrul lumii arabe şi săorice contestatar din cadrul lumii arabe şi să instituie, prin califii săi „bine ghidaţi” sharia,instituie, prin califii săi „bine ghidaţi” sharia, care astăzi reprezintă punctul de reîntoarcerecare astăzi reprezintă punctul de reîntoarcere a lumii islamiste.a lumii islamiste.

Evident sunt foarte multe alte verseteEvident sunt foarte multe alte versete coranice, care vorbesc fiecare desprecoranice, care vorbesc fiecare despre necesitatea de a lupta împotriva creştinismuluinecesitatea de a lupta împotriva creştinismului şi a altor religii conlocuitoare, care nu au altăşi a altor religii conlocuitoare, care nu au altă vină decât aceea de a fi contemporane cuvină decât aceea de a fi contemporane cu islamismul. islamismul.

Am dorit să prezint prin aceste citate dinAm dorit să prezint prin aceste citate din cartea Coranului cât de uşor pot fi fanatizaţicartea Coranului cât de uşor pot fi fanatizaţi adepţii islamismului, chiar dacă versetele pot fiadepţii islamismului, chiar dacă versetele pot fi interpretate şi altfel. Evident că formaţiunileinterpretate şi altfel. Evident că formaţiunile para-militare de tip terorist au reuşit săpara-militare de tip terorist au reuşit să reunească în jurul lor o serie de adepţi,reunească în jurul lor o serie de adepţi, nemulţumiţi de împărţirea nedreaptă a lumii înnemulţumiţi de împărţirea nedreaptă a lumii în „săraci” şi „bogaţi” sau de invazia unei„săraci” şi „bogaţi” sau de invazia unei civilizaţii, care nu se potriveşte cu spiritulcivilizaţii, care nu se potriveşte cu spiritul musulmanului.musulmanului.

Ca o concluzie la cele analizate, putemCa o concluzie la cele analizate, putem spune că islamismul s-a dorit o reformare aspune că islamismul s-a dorit o reformare a gândirilor religioase, fiind una dintre cele maigândirilor religioase, fiind una dintre cele mai raţionaliste religii, dar a eşuat în aceastăraţionaliste religii, dar a eşuat în această eliminare a unui Dumnezeu-Iubire şieliminare a unui Dumnezeu-Iubire şi Dumnezeu-Jertfă, ceea ce a dus la formareaDumnezeu-Jertfă, ceea ce a dus la formarea unei ideologii religioase, în care relaţia cuunei ideologii religioase, în care relaţia cu Divinul este doar una de supunere oarbă.Divinul este doar una de supunere oarbă.

141141

Religia aceasta poate deveni foarte uşor unaReligia aceasta poate deveni foarte uşor una fundamentalistă, de vreme ce războiul poate fifundamentalistă, de vreme ce războiul poate fi atât de uşor de dedus din cartea Coranului.atât de uşor de dedus din cartea Coranului.

B I B L I O G R A F I E:B I B L I O G R A F I E:

1. CORANULCORANUL traducere de dr. Silvestru traducere de dr. Silvestru Octavian Isopescu, Cernăuţi, 1912,Octavian Isopescu, Cernăuţi, 1912, reeditat de Editura ETA, Cluj-Napoca,reeditat de Editura ETA, Cluj-Napoca, 1995.1995.

2. Anghelescu, Nadia, Anghelescu, Nadia, Introducere în islam,Introducere în islam, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993.Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993.

3. Arkoun, Muhammad, Hassan Askari, Arkoun, Muhammad, Hassan Askari, LesLes Musulmans,Musulmans, col. „Verse et controverse”, col. „Verse et controverse”, ED. Beauchesne, Paris, 1971.ED. Beauchesne, Paris, 1971.

4. Armstrong, Karen, Armstrong, Karen, IISLAMULSLAMUL. O scurtă. O scurtă istorieistorie, trad. Claudiu Vereş, Edit. Idea, trad. Claudiu Vereş, Edit. Idea Design Design && Print, Cluj-Napoca, 2002. Print, Cluj-Napoca, 2002.

5. Benjamin, David, Benjamin, David, Muhammad in derMuhammad in der Bibel, SKD Bavaria Verlag, München,Bibel, SKD Bavaria Verlag, München, 1992.1992.

6. Delcambre, Anne-Marie, Delcambre, Anne-Marie, IslamulIslamul, trad., trad. Beatrice Stanciu, Ed. Coresi, Bucureşti,Beatrice Stanciu, Ed. Coresi, Bucureşti, 1999.1999.

7. Delumeau, Jean, Delumeau, Jean, Religiile lumiiReligiile lumii, ed., ed. Humanitas, Bucureşti, 1996.Humanitas, Bucureşti, 1996.

142142

8. Dicţionar de civilizaţie musulmanăDicţionar de civilizaţie musulmană, col., col. Larousse, Ed. Univers Enciclopedic,Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995.Bucureşti, 1995.

9. Karam, Patrick, Karam, Patrick, Revenirea islamului înRevenirea islamului în fostul imperiu rus, fostul imperiu rus, Ed. Scripta, bucureşti,Ed. Scripta, bucureşti, 1998.1998.

10. Meududî, Meududî, Introducere în islam, Introducere în islam, Ed.Ed. Chrater, Bucureşti 1991.Chrater, Bucureşti 1991.

11. Rise, Günter, Rise, Günter, Gott ist Christus, der SohnGott ist Christus, der Sohn der Mariader Maria.. Eine Studie zum Christusbild Eine Studie zum Christusbild im Koranim Koran, col. „Begegnung”, Borengasser, col. „Begegnung”, Borengasser Verlag, Bonn, 1989.Verlag, Bonn, 1989.

12. Rus, Remus, Rus, Remus, Istoria Filosofiei IslamiceIstoria Filosofiei Islamice,, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1994Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1994

13. Schuon, Frithjof, Schuon, Frithjof, Să înţelegem islamul.Să înţelegem islamul. Introducere în spiritualitatea lumiiIntroducere în spiritualitatea lumii musulmanemusulmane, Ed. Humanitas, Bucureşti,, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994.1994.

14. Soheib Bencheikh el Hocine, Soheib Bencheikh el Hocine, Islamul, Islamul, înîn vol. „Marile religii”, coord. Philippevol. „Marile religii”, coord. Philippe Gaudin, trad. Sandală Aronescu, Edit.Gaudin, trad. Sandală Aronescu, Edit. Orizonturi - Edit. Lider, Bucureşti, p. 122 –Orizonturi - Edit. Lider, Bucureşti, p. 122 – 216.216.

15. Stănescu, Gheorghe, Stănescu, Gheorghe, Mohamed profetulMohamed profetul,, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998.Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998.

16. Thoraval, Yves, Thoraval, Yves, Dicţionar de civilizaţieDicţionar de civilizaţie musulmană, musulmană, col. Larousse, trad. Nadiacol. Larousse, trad. Nadia Anghelescu, Edit. Univers Enciclopedic,Anghelescu, Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997.Bucureşti, 1997.

17. Tor, Andrae, Tor, Andrae, lsamische Mystikerlsamische Mystiker,, Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1960.Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1960.

143143

18. Tworuschka, Udo, Tworuschka, Udo, Die vielen NamenDie vielen Namen Gottes, Gottes, (cap. Der Islam), Gütersloher(cap. Der Islam), Gütersloher Verlagshaus Gerd Mohn, Güutersloh,Verlagshaus Gerd Mohn, Güutersloh, 1985, p. 14 – 53.1985, p. 14 – 53.

INDIA CA RELIGIE ŞI CIVILIZAŢIEINDIA CA RELIGIE ŞI CIVILIZAŢIEDE LA VEDISM LA GURUISMUL CONTEMPORANDE LA VEDISM LA GURUISMUL CONTEMPORAN

Glosar de termeni necesari studierii religiilorGlosar de termeni necesari studierii religiilor hinduse:hinduse:

-agni – foc, zeul focului-agni – foc, zeul focului-amrta (citeşte amrita) – băutura nemuririi,-amrta (citeşte amrita) – băutura nemuririi, similară someisimilară somei-asana – postură sau poziţie de şedere şi-asana – postură sau poziţie de şedere şi concentrare în yogaconcentrare în yoga-asura – care generează viaţa-asura – care generează viaţa-atman – sinele uman care se reîncarnează-atman – sinele uman care se reîncarnează permanent până când se eliberează din ciclulpermanent până când se eliberează din ciclul reîncarnărilor expiind bagajul karmicreîncarnărilor expiind bagajul karmic-Atman – divinul panteist din hinduism cu care-Atman – divinul panteist din hinduism cu care se uneşte atmanul uman. Cele două suntse uneşte atmanul uman. Cele două sunt identice.identice.-AUM silabă ce reprezintă absolutul sau-AUM silabă ce reprezintă absolutul sau Brahman. Repetarea sa aduce posibilitateaBrahman. Repetarea sa aduce posibilitatea unei intrări în eliberarea lui Brahman.unei intrări în eliberarea lui Brahman.-Bhagavad-Gita – “Cântecul Domnului”, poem-Bhagavad-Gita – “Cântecul Domnului”, poem preluat din epopeea Mahabharata, în care estepreluat din epopeea Mahabharata, în care este

144144

prezentat dialogul dintre Krshna cu Arjuna peprezentat dialogul dintre Krshna cu Arjuna pe tema eliberării prin yoga.tema eliberării prin yoga. bhakti – («desăvârşirea») este termenul carebhakti – («desăvârşirea») este termenul care desemnează devoţiunea faţă de divinitate. desemnează devoţiunea faţă de divinitate. UnUn sistem yoga care pune accent pe devoţiune.sistem yoga care pune accent pe devoţiune.-bhuta – sunt elementele care constituie-bhuta – sunt elementele care constituie realitatea văzutărealitatea văzută : pământ, apă, aer, foc, etc.: pământ, apă, aer, foc, etc.-brahman-brahman : - preotul sacrificator din gândirea: - preotul sacrificator din gândirea vedică,vedică,-elementul spiritual, sinele din om, care se-elementul spiritual, sinele din om, care se uneşte cu Brahmanul universal. Brahmanuluneşte cu Brahmanul universal. Brahmanul este membru al castei brahmanilor.este membru al castei brahmanilor.-buddhi – este starea de iluminare în buddhism-buddhi – este starea de iluminare în buddhism-cakra sau chakra – centri energetici din corpul-cakra sau chakra – centri energetici din corpul uman, prin care se ridică energia din corpuluman, prin care se ridică energia din corpul uman în timpul şedinţelor yoga;uman în timpul şedinţelor yoga;-cit, conştiinţă, reprezintă al doilea element din-cit, conştiinţă, reprezintă al doilea element din cadrul numelui trinitar: Sat-Cit-Ananda (Fiinţă-cadrul numelui trinitar: Sat-Cit-Ananda (Fiinţă-Conştiinţă-Beatitudine);Conştiinţă-Beatitudine);-darshana, “viziune” asupra lumii, este-darshana, “viziune” asupra lumii, este termenul care desemnează cele şase şcolitermenul care desemnează cele şase şcoli majore din hinduism;majore din hinduism;-deva sau devi, etimologic înseamnă «zeu»-deva sau devi, etimologic înseamnă «zeu» sau «zeiţă»;sau «zeiţă»;--dharana, fixarea activităţii mentale în cadruldharana, fixarea activităţii mentale în cadrul şedinţei yoga într-un punct anume sau într-oşedinţei yoga într-un punct anume sau într-o mandalămandală-dvaitism, sistem dualist,-dvaitism, sistem dualist,-Ishvara, divinul yoghinilor, care se pare că ar-Ishvara, divinul yoghinilor, care se pare că ar fi fost la origine un yoghin desăvârşit.fi fost la origine un yoghin desăvârşit.-jnana, cunoaştere -jnana, cunoaştere

145145

-Kali-yuga, epoca de fier, este perioada-Kali-yuga, epoca de fier, este perioada actuală, care este considerată ca fiind cea maiactuală, care este considerată ca fiind cea mai rea din erele posibile.rea din erele posibile.-kundalini, energia care se află latentă în corp-kundalini, energia care se află latentă în corp şi care este trezită prin mijloacele yoghinice.şi care este trezită prin mijloacele yoghinice.-mantra, set de cuvinte, care trebuiesc-mantra, set de cuvinte, care trebuiesc repetate de adeptul sistemelor yoga, pentru arepetate de adeptul sistemelor yoga, pentru a se crea detaşarea de lume şi dependenţa dese crea detaşarea de lume şi dependenţa de maestrul yoghinmaestrul yoghin-maya, iluzia lumii în sistemul advaitin sau-maya, iluzia lumii în sistemul advaitin sau non-dual.non-dual.-padmasana, poziţia de şedere „a lotusului” în-padmasana, poziţia de şedere „a lotusului” în yogayoga-purusha, sinele uman, partea metafizică a-purusha, sinele uman, partea metafizică a omuluiomuluiprakrti, latura materială a omului şi a lumiiprakrti, latura materială a omului şi a lumii-sadhu, sfântul hindus.-sadhu, sfântul hindus.-samadhi, starea ultimă din cadrul concentrării-samadhi, starea ultimă din cadrul concentrării în sistemul yoga.în sistemul yoga.

NOŢIUNI INTRODUCTIVE. DENUMIREA ŢĂRIINOŢIUNI INTRODUCTIVE. DENUMIREA ŢĂRIIAutohtonii numeau această ţarăAutohtonii numeau această ţară

Jambudvipa Jambudvipa adică “insula fructului de jambu”adică “insula fructului de jambu” (un fruct local mic şi negru asemănător unei(un fruct local mic şi negru asemănător unei măsline uscate. O altă denumire, cea actuală,măsline uscate. O altă denumire, cea actuală, vine de la fluviul vine de la fluviul SindhuSindhu, devenit în persană, devenit în persană Hindu Hindu iar apoi preluat în greacă ca iar apoi preluat în greacă ca IndosIndos, adică, adică IndiaIndia. În limbile indiene există însă o altă. În limbile indiene există însă o altă denumire, cea de denumire, cea de Bharavarsa Bharavarsa – subcontinentul– subcontinentul Indiei. Specificitatea acestei ţări este marea eiIndiei. Specificitatea acestei ţări este marea ei

146146

şansă de a se conserva, de a-şi păstra tradiţiileşansă de a se conserva, de a-şi păstra tradiţiile şi credinţele, lucru posibil datorită izolării eişi credinţele, lucru posibil datorită izolării ei geografice, India fiind înconjurată în trei părţigeografice, India fiind înconjurată în trei părţi de Oceanul Indian, la Nord sunt Munţiide Oceanul Indian, la Nord sunt Munţii Himalaei (8.843 m înălţime, Everest), care prinHimalaei (8.843 m înălţime, Everest), care prin dificultatea de a fi trecuţi au constituitdificultatea de a fi trecuţi au constituit permanent o barieră foarte puternică în caleapermanent o barieră foarte puternică în calea năvălitorilor. În partea N-E se învecinează cunăvălitorilor. În partea N-E se învecinează cu Pakistanul, actualmente între cele două ţăriPakistanul, actualmente între cele două ţări fiind un conflict armat din cauza faptului că înfiind un conflict armat din cauza faptului că în zona Kashmirului, teritoriu indian, unde trăiesczona Kashmirului, teritoriu indian, unde trăiesc mulţi musulmani de sorginte pakistaneză, caremulţi musulmani de sorginte pakistaneză, care doresc independenţa acestui teritoriu şidoresc independenţa acestui teritoriu şi anexarea lui la Pakistan. În Nord, dincolo deanexarea lui la Pakistan. În Nord, dincolo de Munţii Himalaei se află China, care prin 1948 –Munţii Himalaei se află China, care prin 1948 – ’49 au ocupat prin forţă Tibetul. În N-V India se’49 au ocupat prin forţă Tibetul. În N-V India se învecinează cu ţările Nepal şi Butan iar la Estînvecinează cu ţările Nepal şi Butan iar la Est cu Birmania. Teritoriul Indiei are o suprafaţă decu Birmania. Teritoriul Indiei are o suprafaţă de 4.860.000 km4.860.000 km22, cu o populaţie eterogenă ce, cu o populaţie eterogenă ce numără cam 1.000.000.000 locuitori. Indianumără cam 1.000.000.000 locuitori. India este a şaptea ţară ca extensiune geografică peeste a şaptea ţară ca extensiune geografică pe glob şi a doua după China ca număr deglob şi a doua după China ca număr de locuitori. Are un caracter foarte variat dinlocuitori. Are un caracter foarte variat din punct de vedere lingvistic numărând peste 500punct de vedere lingvistic numărând peste 500 de dialecte.de dialecte.

CIVILIZAŢIA INDIEI PRE-ARIENECIVILIZAŢIA INDIEI PRE-ARIENEÎn primul rând trebuie să amintim faptul căÎn primul rând trebuie să amintim faptul că

populaţia de pe teritoriul Indiei este foartepopulaţia de pe teritoriul Indiei este foarte veche, aici descoperindu-se forme de viaţă,veche, aici descoperindu-se forme de viaţă, care depăşesc anul 6.000 î.Hr. Însă primelecare depăşesc anul 6.000 î.Hr. Însă primele

147147

triburi, care au putut fi recunoscute şitriburi, care au putut fi recunoscute şi denumite sunt denumite sunt munda şi colarieniimunda şi colarienii, care s-au, care s-au răspândit apoi spre India Centrală şi sprerăspândit apoi spre India Centrală şi spre insula Ceylon.insula Ceylon.

Al doilea val etnic, care a lăsat urmele uneiAl doilea val etnic, care a lăsat urmele unei civilizaţii foarte înaintate a fost cel alcivilizaţii foarte înaintate a fost cel al dravidienilordravidienilor, care s-au impus prin mileniul al, care s-au impus prin mileniul al 4-lea î.Hr. Datarea cu carbon radioactiv, a4-lea î.Hr. Datarea cu carbon radioactiv, a demonstrat că ei au fost prezenţi în acestdemonstrat că ei au fost prezenţi în acest teritoriu de prin mileniul al IV-lea î.Hr., fiindteritoriu de prin mileniul al IV-lea î.Hr., fiind înrudiţi cu popoarele mediteraneene (etrusciiînrudiţi cu popoarele mediteraneene (etruscii şi minoicii din insula Creta). Descoperirile dinşi minoicii din insula Creta). Descoperirile din anii 1922-’32 au scos la iveală două marianii 1922-’32 au scos la iveală două mari cetăţi, care nu erau întrecute la vremea lorcetăţi, care nu erau întrecute la vremea lor decât de renumita cetate UR. Este vorbadecât de renumita cetate UR. Este vorba despre despre Mohenjo Daro şi HarappaMohenjo Daro şi Harappa. Pe lângă. Pe lângă aceste oraşe, s-au mai descoperit alte 100 deaceste oraşe, s-au mai descoperit alte 100 de aşezăminte răspândite pe un vast teritoriu deaşezăminte răspândite pe un vast teritoriu de circa 1500 km de-a lungul râului Indus. Străzilecirca 1500 km de-a lungul râului Indus. Străzile principale de exemplu erau late de 10 metri,principale de exemplu erau late de 10 metri, din care porneau străzi perpendiculare late dedin care porneau străzi perpendiculare late de 2-3 m. Ele erau pavate cu lespezi, având şi2-3 m. Ele erau pavate cu lespezi, având şi sistem de canalizare. Murdăria oraşului erasistem de canalizare. Murdăria oraşului era adunată în haznale, prin conducte de teracotă.adunată în haznale, prin conducte de teracotă. De asemenea existau fântâni publice, iarDe asemenea existau fântâni publice, iar casele erau construite din cărămidă arsă, fiindcasele erau construite din cărămidă arsă, fiind dotate chiar cu băi. Civilizaţia dravidianădotate chiar cu băi. Civilizaţia dravidiană demonstrează că această populaţie erademonstrează că această populaţie era crescătoare de animale, practicând decrescătoare de animale, practicând de asemenea şi meşteşugăritul, prelucrând dejaasemenea şi meşteşugăritul, prelucrând deja fierul şi bronzul. De asemenea, practicau şifierul şi bronzul. De asemenea, practicau şi

148148

agricultura, evident cu instrumenteagricultura, evident cu instrumente rudimentare. De reţinut că roata olarului erarudimentare. De reţinut că roata olarului era deja o prezenţă la aceste populaţii, precum şideja o prezenţă la aceste populaţii, precum şi bărcile cu vele.bărcile cu vele.

Ei aveau o scriere ideoritmică,Ei aveau o scriere ideoritmică, asemănătoare hieroglifelor, scriere încăasemănătoare hieroglifelor, scriere încă nedescifrată până în prezent. Până prin 1977nedescifrată până în prezent. Până prin 1977 se descifraseră circa 396 de simboluri. Dese descifraseră circa 396 de simboluri. De asemenea, s-au descoperit o mulţime de sigiliiasemenea, s-au descoperit o mulţime de sigilii din acea perioadă. din acea perioadă.

În domeniul religiei se pare că dravidieniiÎn domeniul religiei se pare că dravidienii au adus ideea de au adus ideea de karmakarma şi de şi de samsarasamsara.. Zeitatea lor principală era Zeitatea lor principală era zeiţa Mamăzeiţa Mamă, al cărui, al cărui nume nu se cunoaşte, ceea ce reiese dinnume nu se cunoaşte, ceea ce reiese din figurinele feminine sculptate în lut ars, carefigurinele feminine sculptate în lut ars, care datează din această epocă. De asemenea, s-adatează din această epocă. De asemenea, s-a descoperit şi prezenţa descoperit şi prezenţa cultului falusuluicultului falusului, legat, legat de cultele fertilităţii, precursoare prezenţei luide cultele fertilităţii, precursoare prezenţei lui Shiva.Shiva.

CIVILIZAŢIA ARIENIILORCIVILIZAŢIA ARIENIILORDenumirea de Denumirea de arieni arieni provine de laprovine de la

termenul de „termenul de „aryaarya”, nume care se traduce prin”, nume care se traduce prin “nobili”“nobili”, reprezentând populaţia care a venit în, reprezentând populaţia care a venit în India din Podişul Pamir, unde trăia în relaţie deIndia din Podişul Pamir, unde trăia în relaţie de rudenie cu vechii iranieni. Coborând prinrudenie cu vechii iranieni. Coborând prin strâmtorile munţilor strâmtorile munţilor Hindu Kush Hindu Kush ei s-au aşezatei s-au aşezat în nordul ţării în regiunea în nordul ţării în regiunea PunjabPunjab, împingându-i, împingându-i pe dravidieni spre sudul ţării. Organizarea lorpe dravidieni spre sudul ţării. Organizarea lor era tribală, având în frunte un era tribală, având în frunte un rajahrajah, adică un, adică un rege. Triburile aveau ca celulă de bază familia,rege. Triburile aveau ca celulă de bază familia,

149149

care era condusă de un tată (care era condusă de un tată (pitar)pitar)113113. Invazia. Invazia ariană s-ar fi încheiat prin anul 1500 î Hr., cândariană s-ar fi încheiat prin anul 1500 î Hr., când aceştia au reuşit să-i învingă pe dravidieni maiaceştia au reuşit să-i învingă pe dravidieni mai ales datorită superiorităţii lor ca dotareales datorită superiorităţii lor ca dotare armată, deoarece dispuneau de arme dearmată, deoarece dispuneau de arme de bronz, de arcuri compuse, de cai şi care uşoarebronz, de arcuri compuse, de cai şi care uşoare de luptă. Dravidienii fie au fost împinşi sprede luptă. Dravidienii fie au fost împinşi spre sud, fie au fost transformaţi în sclavi.sud, fie au fost transformaţi în sclavi. Seminomazi la început, arienii au devenit cuSeminomazi la început, arienii au devenit cu timpul sedentari, practicând agricultura sautimpul sedentari, practicând agricultura sau crescând vite. crescând vite.

Perioada a doua, cea neo-vedică (1000 -Perioada a doua, cea neo-vedică (1000 - 600 îHr.) se caracterizează prin extinderea600 îHr.) se caracterizează prin extinderea dominaţiei arienilor spre est, spre regiuneadominaţiei arienilor spre est, spre regiunea Gangelui. În această perioadă se impuneGangelui. În această perioadă se impune sistemul castelor, prin care ei se delimiteazăsistemul castelor, prin care ei se delimitează clar de celelalte popoare pre-ariene, careclar de celelalte popoare pre-ariene, care acced cel mult la nivelul de sudras, adicăacced cel mult la nivelul de sudras, adică servitori. Tot în această perioadă se scriuservitori. Tot în această perioadă se scriu textele textele brahmanas.brahmanas.

Prin secolul al 4-lea îHr, India devine aPrin secolul al 4-lea îHr, India devine a douăsprezecea satrapie a imperiului persan,douăsprezecea satrapie a imperiului persan, timp în care capitala se mută la Pataliputra, întimp în care capitala se mută la Pataliputra, în regatul Maghada în zona Gangelui. Dupăregatul Maghada în zona Gangelui. După cucerirea Indiei pentru scurt timp de cătrecucerirea Indiei pentru scurt timp de către Alexandru Macedon, India cunoaşte o perioadăAlexandru Macedon, India cunoaşte o perioadă de mare înflorire în timpul dinastiei de mare înflorire în timpul dinastiei MauryaMaurya,, mai ales în timpul regelui Ashoka (273-232mai ales în timpul regelui Ashoka (273-232 îHr). Acum ţara ajunge la cea mai mareîHr). Acum ţara ajunge la cea mai mare

113 Termenul „pitar” se înrudeşte cu cel provenit din limba latină, “pater”, ceea ce desemnează gradul strâns de înrudire a acestor limbi indo-europene.

150150

extensiune, cuprinzând aproape toatăextensiune, cuprinzând aproape toată peninsula Indiei. Prin aderarea lui peninsula Indiei. Prin aderarea lui Ashoka Ashoka lala buddhism s-au interzis jertfele animale, s-abuddhism s-au interzis jertfele animale, s-a dezvoltat cultura plantelor medicinale, iar dindezvoltat cultura plantelor medicinale, iar din punct de vedere religios s-au ridicat nu maipunct de vedere religios s-au ridicat nu mai puţin de 84.000 de temple mici (stupa)puţin de 84.000 de temple mici (stupa) închinate lui Buddha. După moartea luiînchinate lui Buddha. După moartea lui Ashoka, dinastia maurilor începe să seAshoka, dinastia maurilor începe să se destrame. destrame.

Noua dinastie, cea a Noua dinastie, cea a kuşanilor kuşanilor esteeste cucerită de perşii sasanizi prin 712 d.Hr. însă lacucerită de perşii sasanizi prin 712 d.Hr. însă la scurt timp arabii ocupă Pundjabul, dândscurt timp arabii ocupă Pundjabul, dând naştere la conflicte care nu s-au încheiat nicinaştere la conflicte care nu s-au încheiat nici până astăzi între indienii hinduşi şi ceipână astăzi între indienii hinduşi şi cei islamizaţi. Marea invazie a musulmanilor dinislamizaţi. Marea invazie a musulmanilor din 1192 d.Hr a distrus civilizaţia indiană,1192 d.Hr a distrus civilizaţia indiană, demolând marile focare de cultură, şcoli şidemolând marile focare de cultură, şcoli şi universităţi. Şansa indienilor a fost invaziauniversităţi. Şansa indienilor a fost invazia mongolilor sub conducerea lui Gingis Han şimongolilor sub conducerea lui Gingis Han şi Tamerlan, care au alungat dominaţiaTamerlan, care au alungat dominaţia musulmană din India. Prin 1600 d.Hr. India amusulmană din India. Prin 1600 d.Hr. India a fost preluată de olandezi, care au transformat-fost preluată de olandezi, care au transformat-o într-o colonie, urmând ca din 1757 ea săo într-o colonie, urmând ca din 1757 ea să devină dominion englez. Independenţa Indieidevină dominion englez. Independenţa Indiei a fost câştigată abia în 1947, în urma revoluţieia fost câştigată abia în 1947, în urma revoluţiei non-violente a lui Mahatma Ghandi.non-violente a lui Mahatma Ghandi. Actualmente ea este o ţară federativă,Actualmente ea este o ţară federativă, numărând 21 de state şi este membră anumărând 21 de state şi este membră a Commonwealth-ului, adică a comunităţii deCommonwealth-ului, adică a comunităţii de state independente, care au făcut parte dinstate independente, care au făcut parte din fostul imperiu colonial britanic. fostul imperiu colonial britanic.

151151

ELEMENTE DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE INDIANĂELEMENTE DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE INDIANĂVIAŢA COTIDIANĂ A INDIANULUIVIAŢA COTIDIANĂ A INDIANULUI

Locuinţele erau aproape toate construiteLocuinţele erau aproape toate construite din lemn. Cele ale ţăranilor erau construite dindin lemn. Cele ale ţăranilor erau construite din chirpici cu acoperiş de bambus. Pereţii erauchirpici cu acoperiş de bambus. Pereţii erau despărţiţi de nişte rogojini iar sistemul dedespărţiţi de nişte rogojini iar sistemul de răcorire era asigurat de nişte vase cu apă, carerăcorire era asigurat de nişte vase cu apă, care se schimba zilnic. Casele celor bogaţi aveause schimba zilnic. Casele celor bogaţi aveau chiar şi baie de aburi, despre care se crede căchiar şi baie de aburi, despre care se crede că ar fi o invenţie indiană. Este renumită grijaar fi o invenţie indiană. Este renumită grija indianului pentru curăţenie. Indienii primelorindianului pentru curăţenie. Indienii primelor trei caste se îmbăiau zilnic, îşi schimbau zilnictrei caste se îmbăiau zilnic, îşi schimbau zilnic lenjeria şi se spălau pe mâini (brahmanii chiarlenjeria şi se spălau pe mâini (brahmanii chiar şi pe picioare) înaintea fiecărei mese.şi pe picioare) înaintea fiecărei mese. Mâncarea rămasă la masă se arunca, nu seMâncarea rămasă la masă se arunca, nu se mai servea din ea a doua oară iar după fiecaremai servea din ea a doua oară iar după fiecare masă indianul se spăla pe dinţi, (brahmanul omasă indianul se spăla pe dinţi, (brahmanul o făcea chiar de 7 ori pe zi) cu o bucată defăcea chiar de 7 ori pe zi) cu o bucată de scoarţă de copac aţoasă şi moale.scoarţă de copac aţoasă şi moale.

În ceea ce priveşte vestimentaţia ea eraÎn ceea ce priveşte vestimentaţia ea era foarte simplă: o bucată de pânză carefoarte simplă: o bucată de pânză care acoperea bustul, fiind apoi aruncată pesteacoperea bustul, fiind apoi aruncată peste umeri. Turbanul este preluat mult mai târziu,umeri. Turbanul este preluat mult mai târziu, de la islamişti. Femeile se îmbrăcau înde la islamişti. Femeile se îmbrăcau în celebrele sariuri, care le scotea în evidenţăcelebrele sariuri, care le scotea în evidenţă formele şi graţia trupului. În general,formele şi graţia trupului. În general, vestimentaţia era un semn distinctiv al poziţieivestimentaţia era un semn distinctiv al poziţiei sociale a hindusului. Asceţii se îmbrăcau desociale a hindusului. Asceţii se îmbrăcau de obicei în frunze sau având un şorţ de pânzăobicei în frunze sau având un şorţ de pânză veche în jurul bazinului, un lucru interesantveche în jurul bazinului, un lucru interesant

152152

este faptul că se interzicea purtarea deeste faptul că se interzicea purtarea de încălţăminte din pielea unui animal ucis,încălţăminte din pielea unui animal ucis, tocmai în baza teoriei lor numită tocmai în baza teoriei lor numită ahimshaahimsha. .

EDUCAŢIA INDIANULUIEDUCAŢIA INDIANULUIPrima datorie a indianului, după cele dePrima datorie a indianului, după cele de

ordin religios era să aibă copii, deoarece seordin religios era să aibă copii, deoarece se credea că prin copii se continuă cultul familialcredea că prin copii se continuă cultul familial al strămoşilor. Astfel cel mai mare păcat înal strămoşilor. Astfel cel mai mare păcat în ochii zeilor era avortul. Naşterea unui copilochii zeilor era avortul. Naşterea unui copil implica o stare de impuritate, fapt pentru careimplica o stare de impuritate, fapt pentru care după zece zile părinţii trebuiau să împlineascădupă zece zile părinţii trebuiau să împlinească un act de purificare. un act de purificare.

Până la vârsta de 5 ani copii umblau goi.Până la vârsta de 5 ani copii umblau goi. De acum însă băieţii se deosebeau caDe acum însă băieţii se deosebeau ca vestimentaţie de fete şi începeau să înveţe săvestimentaţie de fete şi începeau să înveţe să citească şi să socotească. Scrierea era ocitească şi să socotească. Scrierea era o preocupare mai mult a brahmanilor.preocupare mai mult a brahmanilor.

SISTEMUL CASTELOR (VARNA)SISTEMUL CASTELOR (VARNA)În ceea ce priveşte societatea indiană seÎn ceea ce priveşte societatea indiană se

ştie că ea este construită pe un sistem foarteştie că ea este construită pe un sistem foarte rigid de caste, care este de asemenea,rigid de caste, care este de asemenea, rezultatul dharmei, a legii divine imuabilerezultatul dharmei, a legii divine imuabile hinduse. Într-o primă fază, sistemul acestahinduse. Într-o primă fază, sistemul acesta făcea diferenţiere între arieni, consideraţi unfăcea diferenţiere între arieni, consideraţi un fel de rasă superioară, şi dravidieni, populaţiafel de rasă superioară, şi dravidieni, populaţia de culoare negroidă, care fusese cucerită şide culoare negroidă, care fusese cucerită şi împinsă de arieni spre sudul Indieiîmpinsă de arieni spre sudul Indiei114114. Abia. Abia ulterior în societatea brahmanică, sistemululterior în societatea brahmanică, sistemul 114 Udo Tworuschka, Die vielen Namen Gottes, Gütersloher Verlagshaus, Gütersloh, 1985, p. 76.

153153

castelor s-a impus cu duritate, fiind consideratcastelor s-a impus cu duritate, fiind considerat un imperativ al dharmei, al legităţii cosmice,un imperativ al dharmei, al legităţii cosmice, care nu poate fi pus la îndoială. Acum se vorcare nu poate fi pus la îndoială. Acum se vor separa cei „de două ori născuţi”, de cei „osepara cei „de două ori născuţi”, de cei „o singură dată născuţi”. În textul Rig Veda X, 90singură dată născuţi”. În textul Rig Veda X, 90 această diferenţiere se face prin despicareaaceastă diferenţiere se face prin despicarea omului primordial: Purusha. omului primordial: Purusha.

“Casta este o grupare închisă, formată din“Casta este o grupare închisă, formată din persoane care au aceeaşi origine, aceleaşipersoane care au aceeaşi origine, aceleaşi ocupaţii, exercitând un anumit tip de profesiuniocupaţii, exercitând un anumit tip de profesiuni şi având drepturi şi îndatoriri bine precizate,şi având drepturi şi îndatoriri bine precizate, tradiţii şi o ideologie bine determinată –tradiţii şi o ideologie bine determinată – moşteniri pe care le respectă cu cea mai maremoşteniri pe care le respectă cu cea mai mare stricteţe”stricteţe”115115. Potrivit concepţiei brahmaniste,. Potrivit concepţiei brahmaniste, fiecare se naşte potrivit faptelor făcute în viaţafiecare se naşte potrivit faptelor făcute în viaţa anterioară, într-o castă. Obligaţia lui este de aanterioară, într-o castă. Obligaţia lui este de a îndeplini îndatoririle, care revin castei din careîndeplini îndatoririle, care revin castei din care el face parte. El se poate căsători numai cu oel face parte. El se poate căsători numai cu o fată din casta respectivă, nu putea mânca lafată din casta respectivă, nu putea mânca la un loc cu un membru din altă castă.un loc cu un membru din altă castă. Nerespectarea acestor prescripţii atrăgea unNerespectarea acestor prescripţii atrăgea un fel de moarte socială a respectivului, fiindfel de moarte socială a respectivului, fiind exclus din sistemul respectiv.exclus din sistemul respectiv.

Brahmanii Brahmanii reprezentau cea mai înaltăreprezentau cea mai înaltă castă, având atribuţiunea de preoţi aicastă, având atribuţiunea de preoţi ai vedismului de tip brahmanic. Termenul devedismului de tip brahmanic. Termenul de “brahman” desemnează atât ideea de preot“brahman” desemnează atât ideea de preot (“cel care posedă puterea sacră”), cât şi de(“cel care posedă puterea sacră”), cât şi de principiu divin, care stă la baza existenţei ca oprincipiu divin, care stă la baza existenţei ca o energie primară şi ultimă în care se va resorbienergie primară şi ultimă în care se va resorbi

115 O. Drâmba, op. cit., vol. I, p. 251.154154

toată existenţa. Se ajunsese cu ridicarea casteitoată existenţa. Se ajunsese cu ridicarea castei brahmanilor până la a se crede că brahmaniibrahmanilor până la a se crede că brahmanii erau nişte zei printre oameni. El era guru sauerau nişte zei printre oameni. El era guru sau maestrul prin excelenţă. Putea primi domenii,maestrul prin excelenţă. Putea primi domenii, sate ca donaţii, iar cel care făcea acestesate ca donaţii, iar cel care făcea aceste donaţii era conştientizat că de fapt el estedonaţii era conştientizat că de fapt el este obligat să le facă dacă doreşte să scape deobligat să le facă dacă doreşte să scape de eventualele reîncarnări. Brahmanilor sacerdoţieventualele reîncarnări. Brahmanilor sacerdoţi li se cerea cunoaşterea pe de rost a cărţilorli se cerea cunoaşterea pe de rost a cărţilor sacre ale hinduismului. În schimb ei erausacre ale hinduismului. În schimb ei erau scutiţi de toate taxele, erau întreţinuţi de cătrescutiţi de toate taxele, erau întreţinuţi de către stat. De asemenea, nu li se putea aplicastat. De asemenea, nu li se putea aplica pedepse corporale, nu puteau fi torturaţi saupedepse corporale, nu puteau fi torturaţi sau condamnaţi la moarte. Cea mai marecondamnaţi la moarte. Cea mai mare pedeapsă care se putea aplica unui brahmanpedeapsă care se putea aplica unui brahman era să i se taie părul pe care acesta îl purtaera să i se taie părul pe care acesta îl purta prins într-un coc, lucru ce însemna excludereaprins într-un coc, lucru ce însemna excluderea din castă. În general, brahmanii eraudin castă. În general, brahmanii erau consideraţi oameni pregătiţi din punct deconsideraţi oameni pregătiţi din punct de vedere intelectual, care conduceau şcoli,vedere intelectual, care conduceau şcoli, instruind tinerii în cultura şi religia indiană.instruind tinerii în cultura şi religia indiană.

KshatryiaKshatryia, casta războinicilor, reprezenta, casta războinicilor, reprezenta tagma nobililor, care avea acces la studiereatagma nobililor, care avea acces la studierea Vedelor, însă datoria lor primă era apărareaVedelor, însă datoria lor primă era apărarea ţării. Ei erau aşadar braţul înarmat alţării. Ei erau aşadar braţul înarmat al comunităţii. Chiar şi regii făceau parte dincomunităţii. Chiar şi regii făceau parte din această castă.această castă.

Vaisya Vaisya sau casta oamenilor liberi, în caresau casta oamenilor liberi, în care intrau meşteşugarii, negustorii şi miciintrau meşteşugarii, negustorii şi mici proprietari, era casta care suporta cele maiproprietari, era casta care suporta cele mai

155155

grele sarcini, deoarece ei plăteau impozitelegrele sarcini, deoarece ei plăteau impozitele prin care erau susţinute castele superioare.prin care erau susţinute castele superioare.

Sudra Sudra sau casta servitorilor, reprezenta însau casta servitorilor, reprezenta în vechime grupul în care intrau populaţiilevechime grupul în care intrau populaţiile dravidiene, cucerite de către arieni. Ulterior îndravidiene, cucerite de către arieni. Ulterior în această castă vor intra şi arienii care auaceastă castă vor intra şi arienii care au decăzut din punct de vedere economic. Tot dindecăzut din punct de vedere economic. Tot din această categorie fac parte şi ţăranii, respectivaceastă categorie fac parte şi ţăranii, respectiv meseriaşii. Ei aveau poziţia de iobagi, deşimeseriaşii. Ei aveau poziţia de iobagi, deşi legile promulgate de-a lungul timpului, aveaulegile promulgate de-a lungul timpului, aveau rolul de a-i proteja. Ei nu aveau dreptul de arolul de a-i proteja. Ei nu aveau dreptul de a participa cu ceilalţi la ceremoniile templului,participa cu ceilalţi la ceremoniile templului, nu se puteau îmbrăca decât cu haine vechi şinu se puteau îmbrăca decât cu haine vechi şi mâncau doar ceea ce rămânea de la stăpâni.mâncau doar ceea ce rămânea de la stăpâni. Li se interzicea cu asprime să citească Vedele.Li se interzicea cu asprime să citească Vedele. “Dacă un sudra ar cuteza să recite un text din“Dacă un sudra ar cuteza să recite un text din Rig Veda – zice un vechi text de legi – să i seRig Veda – zice un vechi text de legi – să i se taie limba, iar dacă va asculta aceste imnuri sătaie limba, iar dacă va asculta aceste imnuri să i se toarne plumb topit în urechi”.i se toarne plumb topit în urechi”.

În afara acestor patru caste mai existauÎn afara acestor patru caste mai existau “cei pe care nu trebuia să-i atingi” sau “cei pe care nu trebuia să-i atingi” sau PariaParia. Ei. Ei trebuiau să împlinească cele mai umile munci,trebuiau să împlinească cele mai umile munci, cum ar fi vânătoarea, pescuitul, tăietori decum ar fi vânătoarea, pescuitul, tăietori de carne, măturători, gropari, vânzători de băuturicarne, măturători, gropari, vânzători de băuturi alcoolice, etc. Ei locuiau în afara satelor înalcoolice, etc. Ei locuiau în afara satelor în comunităţi izolate, mâncând din vase sparte,comunităţi izolate, mâncând din vase sparte, îmbrăcându-se cu haine de la morţii pe care îiîmbrăcându-se cu haine de la morţii pe care îi îngropau. Podoabele lor trebuia să fie numaiîngropau. Podoabele lor trebuia să fie numai din fier. Ei nu trebuiau să se arate celorlaltedin fier. Ei nu trebuiau să se arate celorlalte tagme pentru ca să nu-i spurce pe cei superioritagme pentru ca să nu-i spurce pe cei superiori cu prezenţa lor. De aceea, dacă cineva dincu prezenţa lor. De aceea, dacă cineva din

156156

castele superioare îi vedea, trebuia să practicecastele superioare îi vedea, trebuia să practice un ritual de purificare.un ritual de purificare.

Străinii se bucurau de o oarecareStrăinii se bucurau de o oarecare consideraţie, însă cei din casta brahmanilor şiconsideraţie, însă cei din casta brahmanilor şi cei din cea a războinicilor nu aveau voie săcei din cea a războinicilor nu aveau voie să servească masa cu ei. Tot în afara castelorservească masa cu ei. Tot în afara castelor erau şi pustnicii, care erau foarte veneraţi. Aerau şi pustnicii, care erau foarte veneraţi. A oferi ceva de mâncare unui pustnic era o mareoferi ceva de mâncare unui pustnic era o mare datorie a credinciosului de rând. Prizonierii dedatorie a credinciosului de rând. Prizonierii de război aveau o situaţie mult mai bună decât larăzboi aveau o situaţie mult mai bună decât la alte popoare. Ei nu puteau fi reţinuţi ca sclavialte popoare. Ei nu puteau fi reţinuţi ca sclavi decât cel mult un an de zile. Mai numeroşidecât cel mult un an de zile. Mai numeroşi erau sclavii proveniţi din datorii neachitate sauerau sclavii proveniţi din datorii neachitate sau cei oferiţi de caravanele arabe, care serveau lacei oferiţi de caravanele arabe, care serveau la curţile regale sau erau sclavi ai casei. curţile regale sau erau sclavi ai casei.

Regalitatea făcea parte din castaRegalitatea făcea parte din casta kshatriya. La început regele a fost ales dekshatriya. La început regele a fost ales de către nobili, însă apoi regalitatea a devenitcătre nobili, însă apoi regalitatea a devenit ereditară, ba mai mult de drept divin. Înereditară, ba mai mult de drept divin. În exercitarea drepturilor regele era ajutat deexercitarea drepturilor regele era ajutat de către un consiliu de miniştri. De la sfârşitulcătre un consiliu de miniştri. De la sfârşitul secolului al IV-lea îHr. datează celebrul cod desecolului al IV-lea îHr. datează celebrul cod de politică internă şi externă, intitulatpolitică internă şi externă, intitulat Arthasastra,Arthasastra, care prevede modalităţi de care prevede modalităţi de guvernare în caz de pace, de război, deguvernare în caz de pace, de război, de alianţă, de neutralitate, de ambiguitate, dealianţă, de neutralitate, de ambiguitate, de intervenţie armată imediată, etc. Deintervenţie armată imediată, etc. De asemenea, se vorbeşte despre cei 6 “spini” deasemenea, se vorbeşte despre cei 6 “spini” de care trebuie să se ferească regele şi anume decare trebuie să se ferească regele şi anume de bandiţi, falsificatori, scamatori, muzicanţi,bandiţi, falsificatori, scamatori, muzicanţi, dansatori şi pseudo-vindecători.dansatori şi pseudo-vindecători.

157157

RELIGIILE INDIEIRELIGIILE INDIEIDin punct de vedere religios India seDin punct de vedere religios India se

împarte în mai multe perioade şi religii, dintreîmparte în mai multe perioade şi religii, dintre care cele mai importante sunt: vedismul,care cele mai importante sunt: vedismul, brahmanismul, hinduismul clasic şi modern,brahmanismul, hinduismul clasic şi modern, jainismul şi buddhismul. În cele ce urmează lejainismul şi buddhismul. În cele ce urmează le vom trata pe rând analizând elementele devom trata pe rând analizând elementele de interferenţă cu revelaţia primordială.interferenţă cu revelaţia primordială.

VEDISMULVEDISMULExistă aşa cum am spus două surse deExistă aşa cum am spus două surse de

transmitere a adevărului religios: linia transmitere a adevărului religios: linia şruti,şruti, care se bucură de o autoritate absolută, fiindcare se bucură de o autoritate absolută, fiind considerată ca fiind de natură divină. Se credeconsiderată ca fiind de natură divină. Se crede că această literatură ar fi fost transmisă de zeică această literatură ar fi fost transmisă de zei oamenilor. Din această colecţie amintim celeoamenilor. Din această colecţie amintim cele patru patru Vede Vede (“vid”-ştiinţă. cunoaştere), şi(“vid”-ştiinţă. cunoaştere), şi anume:anume:

Rig vedaRig veda (“veda imnelor de laudă”) conţine (“veda imnelor de laudă”) conţine o colecţie de rugăciuni adresate zeilor îno colecţie de rugăciuni adresate zeilor în timpul sacrificiului, cuprinzând un număr detimpul sacrificiului, cuprinzând un număr de 1028 de imne împărţite în 10 cărţi. Deşi sunt1028 de imne împărţite în 10 cărţi. Deşi sunt foarte vechi, canonul acestor imne a fostfoarte vechi, canonul acestor imne a fost alcătuit în forma actuală abia prin secolul al 6-alcătuit în forma actuală abia prin secolul al 6-lea îHr. Cele mai celebre imne din aceastălea îHr. Cele mai celebre imne din această colecţie sunt: Imnul creaţiei şi Poemul filosofic.colecţie sunt: Imnul creaţiei şi Poemul filosofic.

Sama vedaSama veda (“veda cântecelor”) cuprinde (“veda cântecelor”) cuprinde textele cântecelor care se interpretau latextele cântecelor care se interpretau la executarea sacrificiilor. Melodiile seexecutarea sacrificiilor. Melodiile se

158158

transmiteau pe cale orală. De asemenea,transmiteau pe cale orală. De asemenea, găsim în ele şi instrucţiuni privind executareagăsim în ele şi instrucţiuni privind executarea sacrificiului. Cartea este compusă din 1810 desacrificiului. Cartea este compusă din 1810 de versuri, care erau utilizate de preoţi în timpulversuri, care erau utilizate de preoţi în timpul sacrificiilor.sacrificiilor.

Yajur Veda Yajur Veda (“veda formulelor sacrificiale”)(“veda formulelor sacrificiale”) era de fapt un manual pentru executareaera de fapt un manual pentru executarea sacrificiilor. Această colecţie are două părţisacrificiilor. Această colecţie are două părţi distincte: distincte: Shukla VedaShukla Veda (veda albă), care (veda albă), care conţine texte preluate din Rig Veda; conţine texte preluate din Rig Veda; KrishnaKrishna Veda Veda care cuprinde instrucţiuni privindcare cuprinde instrucţiuni privind oficierea sacrificiului.oficierea sacrificiului.

Atharva VedaAtharva Veda, o colecţie de 731 de imne, o colecţie de 731 de imne însemnând “Veda atharvilor sau a vrăjilor”,însemnând “Veda atharvilor sau a vrăjilor”, deoarece conţinea formule magice, exorcismedeoarece conţinea formule magice, exorcisme şi practici divinatorii, pe care unii preoţi leşi practici divinatorii, pe care unii preoţi le prestau pentru alungarea demonilor sauprestau pentru alungarea demonilor sau pentru aflarea adevărului şi a viitorului.pentru aflarea adevărului şi a viitorului.

Între alte texte, care reprezintă interesÎntre alte texte, care reprezintă interes pentru studierea religiilor Indiei mai putempentru studierea religiilor Indiei mai putem aminti:aminti:

Textele Brahmanas Textele Brahmanas, texte sacerdotale,, texte sacerdotale, dintre care cele mai importante fiinddintre care cele mai importante fiind Sathapanta Brahmanas, Sathapanta Brahmanas, ele interpretândele interpretând teologic riturile. Prin aceste texte castateologic riturile. Prin aceste texte casta sacerdotală a brahmanilor s-a impus în planulsacerdotală a brahmanilor s-a impus în planul social, devenind prima ca valoare între celesocial, devenind prima ca valoare între cele patru caste.patru caste.

Textele Textele Aranyakas sunt numite şi Aranyakas sunt numite şi textetexte silvane, silvane, deoarece conţin meditaţiile asceţilordeoarece conţin meditaţiile asceţilor retraşi în păduri, care aveau ca punct deretraşi în păduri, care aveau ca punct de

159159

reflecţie ideea de jertfă. Prin ele termenul dereflecţie ideea de jertfă. Prin ele termenul de “brahman” va primi un alt sens. În cadrul“brahman” va primi un alt sens. În cadrul acestor texte s-a format ulterior renumitaacestor texte s-a format ulterior renumita colecţie de texte sacre a Uppanishadelor.colecţie de texte sacre a Uppanishadelor.

UppanishadeleUppanishadele încearcă să elaboreze o încearcă să elaboreze o teologie speculativă, care să elimineteologie speculativă, care să elimine superficialitatea ideii de sacrificiu, pe caresuperficialitatea ideii de sacrificiu, pe care casta brahmanilor a exploatat-o în favoareacasta brahmanilor a exploatat-o în favoarea lor. Tema lor este încercarea de a căutalor. Tema lor este încercarea de a căuta unitatea divină în care omul să se resoarbăunitatea divină în care omul să se resoarbă prin asceza vieţii sale. Cu alte cuvinte se cautăprin asceza vieţii sale. Cu alte cuvinte se caută Realitatea primordială subsumată în existenţaRealitatea primordială subsumată în existenţa divină a lui BRAHMAN.divină a lui BRAHMAN.

ZEITĂŢILE HINDUISMULUI VEDICZEITĂŢILE HINDUISMULUI VEDICS-a vorbit adeseori despre un “monoteismS-a vorbit adeseori despre un “monoteism

vedic”, cu vedic”, cu Varuna Varuna ca divinitate centrală, însăca divinitate centrală, însă acestea rămân simple speculaţii, hinduismulacestea rămân simple speculaţii, hinduismul vedic fiind o religie de tip politeist. Zeii erauvedic fiind o religie de tip politeist. Zeii erau cel mai adesea personificări ale naturii, ceeacel mai adesea personificări ale naturii, ceea ce ne face să concluzionăm că religia hindusăce ne face să concluzionăm că religia hindusă a fost la originile ei un cult de tip naturist, carea fost la originile ei un cult de tip naturist, care apoi a divinizat toate fenomenele naturii.apoi a divinizat toate fenomenele naturii.

În ceea ce priveşte numărul zeilor, acestaÎn ceea ce priveşte numărul zeilor, acesta nu este precizat clar. Se vorbeşte despre nu este precizat clar. Se vorbeşte despre 33 de33 de crorescrores (1 crore – 10 milioane) de zei, sumă (1 crore – 10 milioane) de zei, sumă care bineînţeles nu poate fi controlată. Dupăcare bineînţeles nu poate fi controlată. După prezentarea Rig Vedei divinităţile se împart înprezentarea Rig Vedei divinităţile se împart în 3 categorii.3 categorii.- zei ai cerului: zei ai cerului: Dyaus Pitar, Varuna, Mitra,Dyaus Pitar, Varuna, Mitra,

etc.etc.

160160

- zei ai atmosferei: zei ai atmosferei: Indra, zeii Maruţi, VayuIndra, zeii Maruţi, Vayu..- zei ai pământului: zei ai pământului: Prithivi, Agni, SomaPrithivi, Agni, Soma..

Vom analiza fiecare categorie de zei peVom analiza fiecare categorie de zei pe rând.rând.

ZEII CEREŞTI:ZEII CEREŞTI:Dyaus Pitar Dyaus Pitar este considerat cel mai vechieste considerat cel mai vechi

între zeităţile hinduse. El era zeul primordial alîntre zeităţile hinduse. El era zeul primordial al cerului, pomenit în textele vedice arhaice. Dincerului, pomenit în textele vedice arhaice. Din numele şi din atributul său ar fi derivat apoinumele şi din atributul său ar fi derivat apoi numele de Zeus al grecilor şi Jupiter alnumele de Zeus al grecilor şi Jupiter al romanilor. Cu timpul el a devenit un deusromanilor. Cu timpul el a devenit un deus otiosus ca apoi numele său să devină unotiosus ca apoi numele său să devină un atribut generic, un nume comun pe care îl voratribut generic, un nume comun pe care îl vor purta şi alţi zei (Indra, Varuna). El erapurta şi alţi zei (Indra, Varuna). El era reprezentat ca un taur roşu care mugeşte saureprezentat ca un taur roşu care mugeşte sau ca un cal negru acoperit cu mărgăritare,ca un cal negru acoperit cu mărgăritare, reprezentând cerul cu stele. El era invocat careprezentând cerul cu stele. El era invocat ca tată. Acest zeu nu avea totuşi o importanţătată. Acest zeu nu avea totuşi o importanţă prea mare în cadrul cultului de aceea el a fostprea mare în cadrul cultului de aceea el a fost foarte repede periferizat şi înlocuit de altefoarte repede periferizat şi înlocuit de alte divinităţi.divinităţi.

VarunaVaruna, zeul ordinii universale, prinţ al, zeul ordinii universale, prinţ al zeilor, era cel care îi judeca pe păcătoşi, fiindzeilor, era cel care îi judeca pe păcătoşi, fiind socotit ca zeu al mării. Era reprezentat cu osocotit ca zeu al mării. Era reprezentat cu o ghirlandă de flori de lotus, cu un bici în mânăghirlandă de flori de lotus, cu un bici în mână şi călărind pe un crocodil. El iese din fundulşi călărind pe un crocodil. El iese din fundul unei mări, unde se aflau păcătoşii, care erauunei mări, unde se aflau păcătoşii, care erau pedepsiţi fiind legaţi strâns cu ajutorul unorpedepsiţi fiind legaţi strâns cu ajutorul unor şerpi. Varuna devine astfel din zeu al cerului,şerpi. Varuna devine astfel din zeu al cerului,

161161

în perioada vedică, un zeu al oceanului,în perioada vedică, un zeu al oceanului, corespunzător oarecum lui Poseidon. corespunzător oarecum lui Poseidon.

Ca personificare a cerului, el era consideratCa personificare a cerului, el era considerat ca zeu al cunoaşterii absolute şi paznic alca zeu al cunoaşterii absolute şi paznic al ordinii cosmice. La început el îşi împărţeaordinii cosmice. La început el îşi împărţea demnitatea de zeu al cerului cu zeul Mitra,demnitatea de zeu al cerului cu zeul Mitra, apoi ei îşi împart aceste responsabilităţi:apoi ei îşi împart aceste responsabilităţi: Varuna devine cerul noaptea iar Mitra - cerul înVaruna devine cerul noaptea iar Mitra - cerul în timpul zilei. timpul zilei.

Varuna poseda o armă magică: VarunaVaruna poseda o armă magică: Varuna Rasha, asemănătoare unei plase pescăreşti.Rasha, asemănătoare unei plase pescăreşti. După perioada vedică el decade în importanţăDupă perioada vedică el decade în importanţă devenind un simplu general al apelor.devenind un simplu general al apelor.

MITRA MITRA este zeul cerului în timpul zileieste zeul cerului în timpul zilei uneori chiar al soarelui. Există o influenţăuneori chiar al soarelui. Există o influenţă iraniană a lui Mitra avestic, dar Mitra hinduistiraniană a lui Mitra avestic, dar Mitra hinduist nu are importanţa pe care o avea sinonimulnu are importanţa pe care o avea sinonimul lui. Între Mitra (cerul ziua) şi Varuna (cerullui. Între Mitra (cerul ziua) şi Varuna (cerul noaptea) apare o disensiune din cauza cănoaptea) apare o disensiune din cauza că amândoi se îndrăgostesc de aceeaşi femeie:amândoi se îndrăgostesc de aceeaşi femeie: zeiţa Urvashi. În cele din urmă ei o blestemăzeiţa Urvashi. În cele din urmă ei o blestemă ca să-şi petreacă viaţa pe pământ şi să devinăca să-şi petreacă viaţa pe pământ şi să devină soţia unui rege.soţia unui rege.

SURYA SURYA este zeul soarelui propriu-zis, fiu aleste zeul soarelui propriu-zis, fiu al lui Dyaus Pitar, considerat ca fiind discullui Dyaus Pitar, considerat ca fiind discul soarelui, ochiul universului, născut din ochiulsoarelui, ochiul universului, născut din ochiul gigantului primordial Purusha, de unde şigigantului primordial Purusha, de unde şi credinţa că după moarte ochii fiecărui om secredinţa că după moarte ochii fiecărui om se reîntorc în soare. Deoarece el este cel carereîntorc în soare. Deoarece el este cel care vede departe, este considerat ca fiind şivede departe, este considerat ca fiind şi spionul lumii. În perioada vedică, Suryaspionul lumii. În perioada vedică, Surya

162162

devenise un zeu de importanţă maximă, cudevenise un zeu de importanţă maximă, cu diferite epitete, dintre care cel mai folosit eradiferite epitete, dintre care cel mai folosit era “Cel cu braţe de aur”. El călătoreşte într-un car“Cel cu braţe de aur”. El călătoreşte într-un car tras de şapte cai (Haritas) sau doar de calultras de şapte cai (Haritas) sau doar de calul său preferat: Etasha. Înrudit cu Agni, a căruisău preferat: Etasha. Înrudit cu Agni, a cărui foc îl reprezintă pe cer, Surya nu este doarfoc îl reprezintă pe cer, Surya nu este doar ochiul divin, ci şi Hamsa, pasărea migratoare,ochiul divin, ci şi Hamsa, pasărea migratoare, vehiculul lui Brahma. Soţia lui este Saranyuvehiculul lui Brahma. Soţia lui este Saranyu (Sanja). Pentru că soţul ei ardea prea tare, ea(Sanja). Pentru că soţul ei ardea prea tare, ea s-a retras în pădure şi a creat acolo pes-a retras în pădure şi a creat acolo pe benefica Caya (umbra).benefica Caya (umbra).

PUSHAN PUSHAN este soarele în calitatea sa deeste soarele în calitatea sa de cunoscător, luminător şi păzitor al drumurilor.cunoscător, luminător şi păzitor al drumurilor. De aceea era invocat cel mai adesea laDe aceea era invocat cel mai adesea la plecarea în călătorie sau la plecarea sufletuluiplecarea în călătorie sau la plecarea sufletului în lumea morţilor. De asemenea, era cel careîn lumea morţilor. De asemenea, era cel care hrănea cirezile sau dădea bunăstare tuturor.hrănea cirezile sau dădea bunăstare tuturor.

VISHNU VISHNU în perioada vedică el era un zeuîn perioada vedică el era un zeu solar de valoare mică, ulterior el devine a douasolar de valoare mică, ulterior el devine a doua divinitate din triada supremă (divinitate din triada supremă (Brahma –Brahma – Vishnu – ShivaVishnu – Shiva), el fiind punctul de echilibru), el fiind punctul de echilibru între creatorul Brahma şi distrugătorul Shiva.între creatorul Brahma şi distrugătorul Shiva.

Legat de acest zeu este ideea de avatar,Legat de acest zeu este ideea de avatar, care pare a-i fi proprie acestuia. Vishnu estecare pare a-i fi proprie acestuia. Vishnu este zeul echilibrului, care salvează omenirea dezeul echilibrului, care salvează omenirea de erori iar pentru a arăta calea, el coboară dinerori iar pentru a arăta calea, el coboară din când în când pe pământ sub forme diferite.când în când pe pământ sub forme diferite. Dintre avatarii (22 la număr) săi cei maiDintre avatarii (22 la număr) săi cei mai importanţi amintim: importanţi amintim:

163163

- Matsya – încarnarea în peştele care îi- Matsya – încarnarea în peştele care îi anunţă înţeleptului Vaivasvata că va venianunţă înţeleptului Vaivasvata că va veni potopul; potopul;

- Krshna – eroul din poemul Mahabharata,- Krshna – eroul din poemul Mahabharata, care a distrus cu arma sa (un disc) cetateacare a distrus cu arma sa (un disc) cetatea aeriană a demonilor. Tot el îl descopere luiaeriană a demonilor. Tot el îl descopere lui Arjuna sensul vieţii omului; Arjuna sensul vieţii omului;

- Kalki – prezenţa sa viitoare, care va veni- Kalki – prezenţa sa viitoare, care va veni pe un cal alb şi cu o sabie sclipitoare (ope un cal alb şi cu o sabie sclipitoare (o cometă). Se spune că Vishnu apare în fiecarecometă). Se spune că Vishnu apare în fiecare eră – yuga, o singură dată.eră – yuga, o singură dată.

USHAS USHAS este fiica lui Dyaus Pitar,este fiica lui Dyaus Pitar, reprezentând aurora. Ca fiică a cerului şi sorareprezentând aurora. Ca fiică a cerului şi sora nopţii (Ratri), dulcea amantă a lui Agni şinopţii (Ratri), dulcea amantă a lui Agni şi ambasadoarea celor Nemuritori (Aditya), ea seambasadoarea celor Nemuritori (Aditya), ea se naşte în fiecare zi şi nu îmbătrâneştenaşte în fiecare zi şi nu îmbătrâneşte niciodată, fiind mângâietoarea oamenilor înniciodată, fiind mângâietoarea oamenilor în rugăciunile lor matinale. Voioasa zeiţă este cearugăciunile lor matinale. Voioasa zeiţă este cea care alungă visurile rele, noaptea, deşteaptăcare alungă visurile rele, noaptea, deşteaptă toată natura şi pe om la o nouă zi. Aparetoată natura şi pe om la o nouă zi. Apare permanent pe un car, tras de doi cai şi depermanent pe un car, tras de doi cai şi de două vaci toţi de culoare roşie, deschizânddouă vaci toţi de culoare roşie, deschizând calea soarelui, care îndrăgostit de ea aleargăcalea soarelui, care îndrăgostit de ea aleargă pe bolta cerului ca să o prindă şi astfel ziuape bolta cerului ca să o prindă şi astfel ziua apare pe pământ.apare pe pământ.

ASHVINII ASHVINII sunt fraţii gemeni ai aurorei, caresunt fraţii gemeni ai aurorei, care străbat zilnic bolta cerească, ducând în carulstrăbat zilnic bolta cerească, ducând în carul lor de foc pe SURYA, soarele zeităţi benefice eilor de foc pe SURYA, soarele zeităţi benefice ei ajutau pe oameni, mai ales pe cei care erau înajutau pe oameni, mai ales pe cei care erau în primejdii pe mare.primejdii pe mare.

164164

ZEII ATMOSFERICIZEII ATMOSFERICIINDRA INDRA este zeul principal al vedismului,este zeul principal al vedismului,

zeu al furtunii, care prin violenţa sa devine şizeu al furtunii, care prin violenţa sa devine şi zeu al războiului. Era fiul lui Dyaus Pitar, elzeu al războiului. Era fiul lui Dyaus Pitar, el este venerat şi ca o personificare a ceruluieste venerat şi ca o personificare a cerului senin. Se pare că el ar fi fost zeul suprem şisenin. Se pare că el ar fi fost zeul suprem şi călăuza spirituală a triburilor arice, care aucălăuza spirituală a triburilor arice, care au invadat India. Pe baza acestui caracter elinvadat India. Pe baza acestui caracter el devine un zeu al războiului.devine un zeu al războiului.

Indra este reprezentat cu măciuca lui înIndra este reprezentat cu măciuca lui în mână, precum şi cu arma sa specială (vajra)mână, precum şi cu arma sa specială (vajra) prin care arunca săgeţi de foc (fulgere). El seprin care arunca săgeţi de foc (fulgere). El se poartă într-un car magic iar ca animal preferatpoartă într-un car magic iar ca animal preferat are elefantul. Fapta sa cea mai importantăare elefantul. Fapta sa cea mai importantă este uciderea Şarpelui Vrtra, care oprise apeleeste uciderea Şarpelui Vrtra, care oprise apele primordiale faţă de zei şi de oameni. Darprimordiale faţă de zei şi de oameni. Dar pentru că Vrtra este un brahman, acesta nupentru că Vrtra este un brahman, acesta nu poate fi ucis fără o pedeapsă: iar pedeapsapoate fi ucis fără o pedeapsă: iar pedeapsa Indra o împarte cu oamenii. Astfel au apărutIndra o împarte cu oamenii. Astfel au apărut pe pământ pustietăţi, crăpături ale gliei, coajape pământ pustietăţi, crăpături ale gliei, coaja crăpată la copaci prin care se scurge răşina şicrăpată la copaci prin care se scurge răşina şi chiar menstruaţia la femei (ca o scurgere achiar menstruaţia la femei (ca o scurgere a sângelui). sângelui).

Este reprezentat cu patru braţe şi uneoriEste reprezentat cu patru braţe şi uneori cu trupul plin de ochi (deoarece refuzase să ocu trupul plin de ochi (deoarece refuzase să o privească pe frumoasa zeiţă, Tilottama –privească pe frumoasa zeiţă, Tilottama – fecioara cerului şi atunci ca o refulare, totfecioara cerului şi atunci ca o refulare, tot trupul i s-a umplut de ochi). El este detrupul i s-a umplut de ochi). El este de asemenea cel care bea multă Soma, care îlasemenea cel care bea multă Soma, care îl ameţeşte şi atunci devine periculos şi imoral.ameţeşte şi atunci devine periculos şi imoral. Ulterior, pentru degradarea virtuţilor acestuiUlterior, pentru degradarea virtuţilor acestui

165165

zeu, cultul lui pierde din importanţă şi în loculzeu, cultul lui pierde din importanţă şi în locul lui se impune triada Brahma – Vishnu - Shiva,lui se impune triada Brahma – Vishnu - Shiva, Indra rămânând un simplu paznic al cerului.Indra rămânând un simplu paznic al cerului.

RUDRA RUDRA (cel care urlă) este considerat zeul(cel care urlă) este considerat zeul furtunii, divinitate rea, care locuia împreună cufurtunii, divinitate rea, care locuia împreună cu soţia sa şi bandele sale prin munţii din Nordulsoţia sa şi bandele sale prin munţii din Nordul Indiei, de unde se năpusteau asupraIndiei, de unde se năpusteau asupra oamenilor. Mai târziu în epoca oamenilor. Mai târziu în epoca PuranelorPuranelor, el, el devine un sinonim pentru zeul Shiva –devine un sinonim pentru zeul Shiva – distrugătorul. Era considerat ca fiind “mistreţuldistrugătorul. Era considerat ca fiind “mistreţul cel roşu al cerului”, care aduce furtuna ceacel roşu al cerului”, care aduce furtuna cea năvalnică, dar în acelaşi timp el aparenăvalnică, dar în acelaşi timp el apare paradoxal, şi ca medicul medicilor, magiculparadoxal, şi ca medicul medicilor, magicul tămăduitor. El este de fapt o zeificaretămăduitor. El este de fapt o zeificare demonică a musonului, atât de temut în India.demonică a musonului, atât de temut în India.

VAYU VAYU este personificarea vântului,este personificarea vântului, divinitate binevoitoare oamenilor, care avea undivinitate binevoitoare oamenilor, care avea un rol purificator asupra lumii. El este consideratrol purificator asupra lumii. El este considerat vântul care mişcă norii, dar şi principiulvântul care mişcă norii, dar şi principiul animator a tot ce respiră, chiar şi al zeilor. Înanimator a tot ce respiră, chiar şi al zeilor. În imnul Purusha Sukta, Vayu este consideratimnul Purusha Sukta, Vayu este considerat respiraţia fiinţei supreme sau respiraţia fiinţei supreme sau pranaprana (esenţa (esenţa vieţii, energia vitală). În Uppanishade, Vayuvieţii, energia vitală). În Uppanishade, Vayu devine Atman, sufletul lumii. Animalul luidevine Atman, sufletul lumii. Animalul lui preferat este o antilopă iar în mâini el ţine opreferat este o antilopă iar în mâini el ţine o roză a vânturilor şi un steag. Vāta este soţiaroză a vânturilor şi un steag. Vāta este soţia sa.sa.

ZEI PĂMÂNTEŞTIZEI PĂMÂNTEŞTIPRITVI PRITVI (Pământul-Mamă) este pusă în(Pământul-Mamă) este pusă în

legătură cu Dyaus, dar avea o importanţălegătură cu Dyaus, dar avea o importanţă

166166

destul de mică în vedism. Ea este cea caredestul de mică în vedism. Ea este cea care furnizează hrană oamenilor şi animalelor.furnizează hrană oamenilor şi animalelor. Împreunându-se cu Dyaus ea naşte mai mulţiÎmpreunându-se cu Dyaus ea naşte mai mulţi zei din panteonul indian. Se considera căzei din panteonul indian. Se considera că există 3 pământuri, iar Pritivi este pământulexistă 3 pământuri, iar Pritivi este pământul nostru. Ea este considerată ca fiind cea carenostru. Ea este considerată ca fiind cea care susţine munţii, care naşte şerpii sau mamasusţine munţii, care naşte şerpii sau mama tuturor animalelor sălbatice. Omul este întuturor animalelor sălbatice. Omul este în unele mituri născut din ea.unele mituri născut din ea.

AGNI (focul) este considerat cel maiAGNI (focul) este considerat cel mai important dintre zeii pământeşti. Ele este deimportant dintre zeii pământeşti. Ele este de asemenea nu numai zeul focului ci şi alasemenea nu numai zeul focului ci şi al sacrificiilor prin ardere. El era pazniculsacrificiilor prin ardere. El era paznicul clanurilor arienilor, între care şi cel al luiclanurilor arienilor, între care şi cel al lui Bharata, strămoşii indienilor. Lui îi suntBharata, strămoşii indienilor. Lui îi sunt dedicate cele mai multe imne vedicededicate cele mai multe imne vedice116116 şi şi poate fi considerat simbolul central alpoate fi considerat simbolul central al civilizaţiei agricole a arienilor.civilizaţiei agricole a arienilor.117117 Agnistoma Agnistoma este sacrificiul adus lui Agni, care datează deeste sacrificiul adus lui Agni, care datează de circa 5.000 de ani, deoarece arderea foculuicirca 5.000 de ani, deoarece arderea focului este unul din sacrificiile primare ale umanităţii.este unul din sacrificiile primare ale umanităţii. Ca aspect fizic, Agni are două capete, careCa aspect fizic, Agni are două capete, care simbolizează dubla sa natură: cea de luminăsimbolizează dubla sa natură: cea de lumină celestă şi cea de foc terestru. Prin aceasta elcelestă şi cea de foc terestru. Prin aceasta el devine şi mesagerul zeilor pe pământ.devine şi mesagerul zeilor pe pământ.

După un mit arhaic el se naşte prinDupă un mit arhaic el se naşte prin frecarea a două bucăţi de lemn, pe care apoi lefrecarea a două bucăţi de lemn, pe care apoi le arde, fiind deci considerat fiul, care după ce searde, fiind deci considerat fiul, care după ce se naşte îşi devorează părinţii. De asemenea, elnaşte îşi devorează părinţii. De asemenea, el

116 Peste 200 de imne în RIG VEDA.117 Angelo Morretta, Mituri indiene, trad. Mara şi Florin Chiriţescu, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1998, p. 49.

167167

este “devoratorul cărnii”, deoarece prineste “devoratorul cărnii”, deoarece prin incinerare, trupurile erau devorate de acestincinerare, trupurile erau devorate de acest zeu. El este prezentat ca o trinitate: soare-zeu. El este prezentat ca o trinitate: soare-lumină-flacără, fiind prima prefigurare a luilumină-flacără, fiind prima prefigurare a lui Trimurti încă din perioada vedică.Trimurti încă din perioada vedică.

Prin misiunea sa de a mistui, Agni este dePrin misiunea sa de a mistui, Agni este de asemenea simbolul Marelui Preot (Purohita),asemenea simbolul Marelui Preot (Purohita), din culturile ariano-hinduse. Agni este focul îndin culturile ariano-hinduse. Agni este focul în orice ipostază: focul din soare, din fulge, dinorice ipostază: focul din soare, din fulge, din vatră, adică din cele trei regiuni alevatră, adică din cele trei regiuni ale universului.universului.

SOMASOMA era de asemenea o altă divinitateera de asemenea o altă divinitate importantă pentru oameni, fiind consideratăimportantă pentru oameni, fiind considerată băutura sacră a zeilor. Soma este în acelaşibăutura sacră a zeilor. Soma este în acelaşi timp şi zeul lunii. În realitate ea este o băuturătimp şi zeul lunii. În realitate ea este o băutură ameţitoare, pe care misticii o identificau cuameţitoare, pe care misticii o identificau cu băutura nemuririi, Amrta. Soma era o plantă,băutura nemuririi, Amrta. Soma era o plantă, care creştea prin munţi, asemănătoare cucare creştea prin munţi, asemănătoare cu hameiul, care le-ar fi fost adusă oamenilor dehameiul, care le-ar fi fost adusă oamenilor de către un vultur. Asocierea dintre aceastăcătre un vultur. Asocierea dintre această băutură cu luna consta în faptul că luna erabăutură cu luna consta în faptul că luna era considerată ca deţinătoare a apei sacre, careconsiderată ca deţinătoare a apei sacre, care trimite pe pământ fertilitate, deoarece soareletrimite pe pământ fertilitate, deoarece soarele era principiul secetos. Când luna deveneaera principiul secetos. Când luna devenea plină, se considera că se umplea de soma şiplină, se considera că se umplea de soma şi descreşte după cum este consumată de zei.descreşte după cum este consumată de zei.

168168

ZEITĂŢI SECUNDAREZEITĂŢI SECUNDAREGANDARVAS sunt o clasă de genii vedici, aiGANDARVAS sunt o clasă de genii vedici, ai

aerului, muzicanţi cereşti, care cântă laaerului, muzicanţi cereşti, care cântă la ospeţele zeilor. Ei îşi au reşedinţa în cer şiospeţele zeilor. Ei îşi au reşedinţa în cer şi cunosc toate tainele universului, pe care lecunosc toate tainele universului, pe care le descoperă prin muzică. O altă preocupare a lordescoperă prin muzică. O altă preocupare a lor este cea de preparare a băuturii Soma, pe careeste cea de preparare a băuturii Soma, pe care o beau zeii. De asemenea, ei sunt servitoriio beau zeii. De asemenea, ei sunt servitorii zeului Agni, păzind focul ceresc. Soţiile lor,zeului Agni, păzind focul ceresc. Soţiile lor, Apsaras nimfe ale apelor, îndrăgostite deApsaras nimfe ale apelor, îndrăgostite de spiritele gandharvas dar uneori şi de oameni,spiritele gandharvas dar uneori şi de oameni, sunt cele care au născut pe eroii hindici.sunt cele care au născut pe eroii hindici.

EROII formează o categorie aparte,EROII formează o categorie aparte, deoarece sunt un amestec de divin şi uman îndeoarece sunt un amestec de divin şi uman în naşterea lor. Dintre ei amintim:naşterea lor. Dintre ei amintim:

VIVASHVAMITRA, un înţelept mitic care deşiVIVASHVAMITRA, un înţelept mitic care deşi din casta militară a devenit un brahman, fiinddin casta militară a devenit un brahman, fiind unul din cei 7 rshi, “fii născuţi din mintea luiunul din cei 7 rshi, “fii născuţi din mintea lui Brahma. Lui i se atribuie scrierea în limbaBrahma. Lui i se atribuie scrierea în limba sanscrită. sanscrită.

MANU MANU Deşi sunt desemnate 14 persoaneDeşi sunt desemnate 14 persoane

mitologice cu acest nume în tradiţia indiană,mitologice cu acest nume în tradiţia indiană, primul Manu este socotit primul sacrificator.primul Manu este socotit primul sacrificator.

169169

PURUSHA este gigantul cosmic din a căruiPURUSHA este gigantul cosmic din a cărui trup s-a creat universul. Din gura lui au fosttrup s-a creat universul. Din gura lui au fost creaţi brahmanii, deoarece ei trebuiau săcreaţi brahmanii, deoarece ei trebuiau să recite imnurile sacre; din braţele lor au fostrecite imnurile sacre; din braţele lor au fost creaţi războinicii, din coapsele lui negustorii şicreaţi războinicii, din coapsele lui negustorii şi agricultorii iar din picioarele lui au fost creaţiagricultorii iar din picioarele lui au fost creaţi slujitorii. Din ochi au apărut soarele şi luna, dinslujitorii. Din ochi au apărut soarele şi luna, din gură Indra şi Agni iar din răsuflarea lui zeulgură Indra şi Agni iar din răsuflarea lui zeul Vayu – vântul.Vayu – vântul.

BRAHMANISMULBRAHMANISMULO altă perioadă a religiozităţii hinduşilor,O altă perioadă a religiozităţii hinduşilor,

care urmează după cea a Vedelor estecare urmează după cea a Vedelor este perioada brahmanică. perioada brahmanică. Denumirea aceastaDenumirea aceasta provine în primul rând de la prezenţa în cult aprovine în primul rând de la prezenţa în cult a unei categorii de preoţi, care la început jucauunei categorii de preoţi, care la început jucau un rol secundar, dau au reuşit să se impună,un rol secundar, dau au reuşit să se impună, devenind cel mai important segment al slujiriidevenind cel mai important segment al slujirii jertfelor. Accentul cade în cele din urmă nu pejertfelor. Accentul cade în cele din urmă nu pe sacrificiu, ca în perioada vedică, ci pesacrificiu, ca în perioada vedică, ci pe sacrificator.sacrificator.

De asemenea, denumirea de perioadăDe asemenea, denumirea de perioadă brahmanică s-ar putea deduce şi din faptul căbrahmanică s-ar putea deduce şi din faptul că aceşti sacrificatori au lăsat în urma lor o serieaceşti sacrificatori au lăsat în urma lor o serie de comentarii la cele patru Vede, cunoscutede comentarii la cele patru Vede, cunoscute sub denumirea de sub denumirea de Texte BrahmanasTexte Brahmanas („explicaţii vedice”).(„explicaţii vedice”).

Accentul cade acum nu pe ideea de jertfăAccentul cade acum nu pe ideea de jertfă ci pe simbolul ei, care depăşeşte sfera uneici pe simbolul ei, care depăşeşte sfera unei legături cu divinitatea prin intermediullegături cu divinitatea prin intermediul animalului sacrificat sau a alimentelor oferite,animalului sacrificat sau a alimentelor oferite,

170170

ajungându-se la o metafizică a sacrificiului.ajungându-se la o metafizică a sacrificiului. Astfel apare denumirea de Astfel apare denumirea de BrahmanBrahman, care, care devine divinitatea impersonală la care se vadevine divinitatea impersonală la care se va raporta viaţa hindusului. Brahman este oraporta viaţa hindusului. Brahman este o entitate panteistă, care se află la bazaentitate panteistă, care se află la baza existenţei, care se va resorbi în cele din urmăexistenţei, care se va resorbi în cele din urmă în ea. în ea.

Textele Brahmanas au la rândul lor câte unTextele Brahmanas au la rândul lor câte un comentariu, care aprofundează temecomentariu, care aprofundează teme metafizice, fiind cunoscute sub numele demetafizice, fiind cunoscute sub numele de Textele AranyakasTextele Aranyakas, („texte din pădure”), după, („texte din pădure”), după numele celor care s-au retras în ascezanumele celor care s-au retras în asceza pădurilor pentru a medita în profunzime şi aupădurilor pentru a medita în profunzime şi au explicat mistic textele vedice şi celeexplicat mistic textele vedice şi cele brahmanice. Este deci primul pas metafizicbrahmanice. Este deci primul pas metafizic spre o analiză a profunzimilor, spre deosebirespre o analiză a profunzimilor, spre deosebire de simpla împlinire a jertfei, din perioadade simpla împlinire a jertfei, din perioada vedică. Dar în acelaşi timp este semnul uneivedică. Dar în acelaşi timp este semnul unei eliminări a structurii brahmanice ca fiind ceaeliminări a structurii brahmanice ca fiind cea mai importantă în apropierea omului de sacru.mai importantă în apropierea omului de sacru. Excesele şi antropocentrismul brahmanic, careExcesele şi antropocentrismul brahmanic, care făcuseră din casta lor cea mai importantăfăcuseră din casta lor cea mai importantă posibilitate de a ajunge la desăvârşire, auposibilitate de a ajunge la desăvârşire, au creat reacţii adverse care s-au materializatcreat reacţii adverse care s-au materializat prin retragerea unor adepţi în asceza pădurilorprin retragerea unor adepţi în asceza pădurilor sau a munţilor, indiferent de casta din caresau a munţilor, indiferent de casta din care făceau parte. Ei au rămas în cadrufăceau parte. Ei au rămas în cadru hinduismului fără însă să mai depindă dehinduismului fără însă să mai depindă de cineva în apropierea lor de divin. Altăcineva în apropierea lor de divin. Altă categorie însă s-a scindat formând aşa-categorie însă s-a scindat formând aşa-

171171

numitele „secte” care au derivat din hinduism,numitele „secte” care au derivat din hinduism, cum ar fi buddhismul şi jainismul.cum ar fi buddhismul şi jainismul.

Cei care au rămas în sânul hinduismului auCei care au rămas în sânul hinduismului au căutat o recuperare a misticii devoţiuni şi acăutat o recuperare a misticii devoţiuni şi a eliberării prin renunţarea la viaţă, iniţiind o altăeliberării prin renunţarea la viaţă, iniţiind o altă perioadă: cea uppanişadică.perioadă: cea uppanişadică.

3. PERIOADA UPPANISHADICĂ este cea mai3. PERIOADA UPPANISHADICĂ este cea mai profundă în căutarea divinului care eliminăprofundă în căutarea divinului care elimină aproape total rolul jertfei, punând accent maiaproape total rolul jertfei, punând accent mai ales pe jertfa sinelui, a renunţării. Acum divinulales pe jertfa sinelui, a renunţării. Acum divinul nici nu se mai numeşte Brahman, ci primeştenici nu se mai numeşte Brahman, ci primeşte numele de Atman, mai precis, Atmanulnumele de Atman, mai precis, Atmanul universal, spre deosebire de sinele uman,universal, spre deosebire de sinele uman, numit tot atman, care este de aceeaşi esenţănumit tot atman, care este de aceeaşi esenţă cu cel universal. Eliberarea finală a omuluicu cel universal. Eliberarea finală a omului înseamnă de fapt unirea atmanului uman cuînseamnă de fapt unirea atmanului uman cu cel universal, atunci când omul reuşeşte săcel universal, atunci când omul reuşeşte să facă ultima afirmaţie, şi cea mai importantă,facă ultima afirmaţie, şi cea mai importantă, considerată afirmaţia existenţială. Ea este:considerată afirmaţia existenţială. Ea este: „Acesta eşti tu!” (Tat twam asi). Acum omul„Acesta eşti tu!” (Tat twam asi). Acum omul recunoaşte deplin identificarea lui cu divinulrecunoaşte deplin identificarea lui cu divinul impersonal şi panteistic, intrând în dizolvareaimpersonal şi panteistic, intrând în dizolvarea finală, când cei doi se dizolvă unul în celălalt.finală, când cei doi se dizolvă unul în celălalt. Termenul de „uppanishade” înseamnăTermenul de „uppanishade” înseamnă „învăţătură secretă” şi face parte alături de„învăţătură secretă” şi face parte alături de Vede, Brahmanas şi Aranyakas din colecţiaVede, Brahmanas şi Aranyakas din colecţia cărţilor „canonice”, numite cărţilor „canonice”, numite şrutişruti..

Zeii în această perioadă sunt în mare camZeii în această perioadă sunt în mare cam aceiaşi, eliminându-se adorarea unor cortegiiaceiaşi, eliminându-se adorarea unor cortegii interminabile de divinităţi. Ele sunt considerateinterminabile de divinităţi. Ele sunt considerate

172172

plenar şi fac parte din panteonul templelor,plenar şi fac parte din panteonul templelor, fără a suscita o mare atenţie. Divinul sefără a suscita o mare atenţie. Divinul se concretizează în prezenţa lui Brahman, despreconcretizează în prezenţa lui Brahman, despre care am pomenit deja, fiind o entitatecare am pomenit deja, fiind o entitate panteistă şi impersonală care se identifică cupanteistă şi impersonală care se identifică cu sinele uman atunci când acesta a ajuns lasinele uman atunci când acesta a ajuns la eliberarea finală. Acest Brahman se numeşteeliberarea finală. Acest Brahman se numeşte într-o primă fază într-o primă fază Prajapati Prajapati („stăpânul („stăpânul creaturilor”), cel care crează existenţa princreaturilor”), cel care crează existenţa prin autosacrificare. Astfel din ochii lui ies soarele şiautosacrificare. Astfel din ochii lui ies soarele şi luna, din oase munţii, din gură se nascluna, din oase munţii, din gură se nasc brahmanii, din braţe kshatriya, din pântecebrahmanii, din braţe kshatriya, din pântece vaisya, iar din picioare sudras sau slujitorii. Devaisya, iar din picioare sudras sau slujitorii. De asemenea, îl mai numesc textele şi asemenea, îl mai numesc textele şi PurushaPurusha ( „omul”). Graţie acestei prezenţe, omul este( „omul”). Graţie acestei prezenţe, omul este defalcat în două mari entităţi: purusha (sineledefalcat în două mari entităţi: purusha (sinele sau spriritualul din om) şi prakrti (materia sausau spriritualul din om) şi prakrti (materia sau lumea carnală). Aceste elemente sunt înlumea carnală). Aceste elemente sunt în permanentă confruntare între ele, căci înpermanentă confruntare între ele, căci în vreme ce purusha doreşte să se elibereze dinvreme ce purusha doreşte să se elibereze din ciclul reâncarnărilor, prakrti este legată deciclul reâncarnărilor, prakrti este legată de lumea materiei şi de cea karmică.lumea materiei şi de cea karmică.

În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte cosmogonia hindusăcosmogonia hindusă,, putem spune că există mai multe varianteputem spune că există mai multe variante cosmogonice şi anume:cosmogonice şi anume:

- potrivit mitului din Rig Veda (X, 129) la- potrivit mitului din Rig Veda (X, 129) la început nu exista nimic, fiinţa născându-se dinînceput nu exista nimic, fiinţa născându-se din nefiinţă prin nefiinţă prin tapas-uri, tapas-uri, prin prin

173173

CULTUL. LOCAŞURILE DE CULTCULTUL. LOCAŞURILE DE CULTÎn perioada vedică indienii nu aveauÎn perioada vedică indienii nu aveau

temple în adevăratul sens al cuvântului.temple în adevăratul sens al cuvântului. Sacrificiul se săvârşea cel mai adesea pe vatraSacrificiul se săvârşea cel mai adesea pe vatra casei iar în cazurile solemne se alegea un loccasei iar în cazurile solemne se alegea un loc patrat care se delimita cu pietre şi peste carepatrat care se delimita cu pietre şi peste care se punea iarbă tăiată, ca zeii să poată poposise punea iarbă tăiată, ca zeii să poată poposi pe acest loc. Spaţiul devenea astfel o teofaniepe acest loc. Spaţiul devenea astfel o teofanie şi un axis mundi, deoarece se realiza în acelşi un axis mundi, deoarece se realiza în acel loc o legătură între cer şi pământ. Pe acest locloc o legătură între cer şi pământ. Pe acest loc se ridica uneori câte un altar din piatră, pese ridica uneori câte un altar din piatră, pe care se ardea jertfa.care se ardea jertfa.

Principalele locuri de cult le oferă templele,Principalele locuri de cult le oferă templele, care spre deosebire de bisericile creştine nucare spre deosebire de bisericile creştine nu sunt proprietatea unei credinţe, cât mai alessunt proprietatea unei credinţe, cât mai ales ale unor persoane private, care le-au construitale unor persoane private, care le-au construit sau a unor grupări, care au ridicat acestesau a unor grupări, care au ridicat aceste temple. Deci nu există temple ale cultuluitemple. Deci nu există temple ale cultului hinduisthinduist118118, chiar dacă ele prestează un cult, chiar dacă ele prestează un cult hinduist, ci ele aparţin celor care le-au ridicat,hinduist, ci ele aparţin celor care le-au ridicat, care la rândul lor impun regulile de pelerinaj şicare la rândul lor impun regulile de pelerinaj şi condiţiile de vizitare ale acestora şi chiar zeiicondiţiile de vizitare ale acestora şi chiar zeii care trebuie să existe în aceste locaşuri.care trebuie să existe în aceste locaşuri. Consecinţele care decurg din acest fapt suntConsecinţele care decurg din acest fapt sunt trei, şi anume:trei, şi anume:

- proprietarul poate în mod liber să aleagă- proprietarul poate în mod liber să aleagă locul divin, pe care să se ridice locaşul,locul divin, pe care să se ridice locaşul, considerându-se locul teofaniei personale;considerându-se locul teofaniei personale;118 Faptul că nu există temple ale hindusimului se datorează faptului că nu există în India un hinduism instituţionalizat, care să aibă o ierarhie conducătoare, care să aibă în posesie aceste temple. De aceea ele sunt posesia unor persoane sau a unor cofreeri, care fixează cadrele rituale ale templelor respective.

174174

- de asemenea, el poate alege în mod- de asemenea, el poate alege în mod deliberat grupul sacerdotal precum şi sădeliberat grupul sacerdotal precum şi să impună cultul la templu conform tradiţiilorimpună cultul la templu conform tradiţiilor sacre;sacre;

- în fine, se pot impune regulile stricte de- în fine, se pot impune regulile stricte de intrare în temple şi de vizitare a acestoraintrare în temple şi de vizitare a acestora precum şi faptul de a putea fi vizitate de ceiprecum şi faptul de a putea fi vizitate de cei din castele inferioare sau de „cei fără dedin castele inferioare sau de „cei fără de castă”castă”119119..

Templele sunt considerate locuinţele zeilorTemplele sunt considerate locuinţele zeilor care se găsesc acolo, de aceea, cea mai marecare se găsesc acolo, de aceea, cea mai mare bucurie pentru pelerinul venit spre închinarebucurie pentru pelerinul venit spre închinare este să atingă sau să se plece în faţa statuiieste să atingă sau să se plece în faţa statuii zeului respectiv. Acest lucru se numeştezeului respectiv. Acest lucru se numeşte darshandarshan şi reprezintă starea de contemplare a şi reprezintă starea de contemplare a zeului imortalizat în idolul respectiv. La rândulzeului imortalizat în idolul respectiv. La rândul lor preoţii zeilor îi binecuvintează pelor preoţii zeilor îi binecuvintează pe închinători, făcându-le cu culoare un punctînchinători, făcându-le cu culoare un punct roşu între sprâncene şi dungi de-a lungulroşu între sprâncene şi dungi de-a lungul frunţii. Zeului respectiv în templu i se aduce defrunţii. Zeului respectiv în templu i se aduce de către credincioşi ofrande de flori, fructe saucătre credincioşi ofrande de flori, fructe sau hrană care se binecuvântează devenindhrană care se binecuvântează devenind „sacră” (prasad).„sacră” (prasad).

Pe lângă temple, care se găsesc dinPe lângă temple, care se găsesc din abundenţă în spaţiul indian, mai putemabundenţă în spaţiul indian, mai putem considera ca locuri de cult şi bazoreliefurile,considera ca locuri de cult şi bazoreliefurile, statuile puse în locuri deschise, lingamurile,statuile puse în locuri deschise, lingamurile, simbolurile falice ale lui Shiva, etc. Mai existăsimbolurile falice ale lui Shiva, etc. Mai există

119 Mahatma Ghandi considera această desconsiderare a celor din castele inferioare sau fără de castă, care erau eliminaţi de la pelerinajul la templu ca o gravă discriminare şi « nedreptate socială » în J. Herbert, op. cit., p. 88..

175175

apoi ca locuri de pelerinaj şi râurile, cum ar fiapoi ca locuri de pelerinaj şi râurile, cum ar fi Gangele şi Jamuna. A muri lângă apa râuluiGangele şi Jamuna. A muri lângă apa râului este similar cu a scăpa de ciclul reâncarnărilor,este similar cu a scăpa de ciclul reâncarnărilor, care îl uneşte cu Sinele Absolut. De aceeacare îl uneşte cu Sinele Absolut. De aceea oamenii se purifică cu apa sacră a Gangelui.oamenii se purifică cu apa sacră a Gangelui. Dar nu numai Gangele, ci orice râu este un micDar nu numai Gangele, ci orice râu este un mic Gange, deci are caracter expiatoriu. În fine,Gange, deci are caracter expiatoriu. În fine, mai amintim munţii sacrii, dintre care cel maimai amintim munţii sacrii, dintre care cel mai important este bineînţeles Himalaia, de care seimportant este bineînţeles Himalaia, de care se leagă şi epopeile Ramayana şi Mahabharata.leagă şi epopeile Ramayana şi Mahabharata. Ca locuri de pelerinaj amintim: Benares, loculCa locuri de pelerinaj amintim: Benares, locul iluminării lui Buddha, dar şi cel consacrat luiiluminării lui Buddha, dar şi cel consacrat lui Shiva. Amintim apoi alte localităţi, cum ar fi:Shiva. Amintim apoi alte localităţi, cum ar fi: Vridavan dedicat lui Krishna, Puri pentruVridavan dedicat lui Krishna, Puri pentru Vishnu, etc.Vishnu, etc.

PREOŢIIPREOŢIIEi nu erau organizaţi în colegii sacerdotaleEi nu erau organizaţi în colegii sacerdotale

şi nu aveau privilegii speciale. Abia ulterior,şi nu aveau privilegii speciale. Abia ulterior, când jertfele I-au impus ca şi condiţii sine quacând jertfele I-au impus ca şi condiţii sine qua non, preoţii au început să crească înnon, preoţii au început să crească în importanţă. Preoţia se va transmite apoi dinimportanţă. Preoţia se va transmite apoi din tată în fiu şi va deveni o castă foarte binetată în fiu şi va deveni o castă foarte bine determinată, cea a brahmanilor, a căreideterminată, cea a brahmanilor, a cărei influenţă se poate vedea şi astăzi în societateainfluenţă se poate vedea şi astăzi în societatea indiană. indiană. Existau două categorii de preoţi şiExistau două categorii de preoţi şi anume: anume: PUROHITA PUROHITA , care se ocupa cu, care se ocupa cu serviciile religioase ale regelui,serviciile religioase ale regelui, substituindu-l pe acesta în faţa zeilor.substituindu-l pe acesta în faţa zeilor. RITVIJAH RITVIJAH – era preotul oficiant obişnuit,– era preotul oficiant obişnuit, care avea diferite denumiri după funcţiilecare avea diferite denumiri după funcţiile

176176

pe care le îndeplinea în cult.pe care le îndeplinea în cult. Astfel Astfel amintim: amintim:

a)HOTAR (“invocatorul”), era preotul carea)HOTAR (“invocatorul”), era preotul care adresa imne zeilor. Ei trebuiau să aibă o voceadresa imne zeilor. Ei trebuiau să aibă o voce frumoasă şi să cunoască multe imne pe defrumoasă şi să cunoască multe imne pe de rost; rost;

b)ADHVARYU – preotul care executab)ADHVARYU – preotul care executa sacrificiul, îngrijindu-se de toate cele desacrificiul, îngrijindu-se de toate cele de trebuinţă sacrificiului (vase, animal de jertfă,trebuinţă sacrificiului (vase, animal de jertfă, etc.); etc.);

c)UDGATAR – era primul “cântăreţ” dintrec)UDGATAR – era primul “cântăreţ” dintre preoţi. Acesta era cel care acompania cupreoţi. Acesta era cel care acompania cu cântecele sale imnurile recitate în cadrulcântecele sale imnurile recitate în cadrul sacrificiului; sacrificiului;

d)BRAHMAN, care la început avea un rold)BRAHMAN, care la început avea un rol secundar în cadrul sacerdoţiului, ulteriorsecundar în cadrul sacerdoţiului, ulterior devenind un supraveghetor al sacrificiului,devenind un supraveghetor al sacrificiului, deoarece numai un sacrificiu corect realizatdeoarece numai un sacrificiu corect realizat putea aduce roadele scontate, altminteri elputea aduce roadele scontate, altminteri el putea atrage blesteme. De aceea o primăputea atrage blesteme. De aceea o primă condiţie care I se cerea acestui preot eracondiţie care I se cerea acestui preot era cunoaşterea pe de rost a Vedelor.cunoaşterea pe de rost a Vedelor.

RITURILERITURILEAveau în centrul lor sacrificiul, care vaAveau în centrul lor sacrificiul, care va

căpăta în perioada brahmanică, o forţă carecăpăta în perioada brahmanică, o forţă care depăşea pe cea a zeilor, ba mai mult, ea eradepăşea pe cea a zeilor, ba mai mult, ea era cea care condiţiona existenţa zeilor.cea care condiţiona existenţa zeilor.

La început ceremoniile erau prestate deLa început ceremoniile erau prestate de capul familiei cu ocazia diferitelor momentecapul familiei cu ocazia diferitelor momente din viaţa omului (naştere, căsătorie saudin viaţa omului (naştere, căsătorie sau

177177

moarte). Se ofereau zeilor diferite alimente:moarte). Se ofereau zeilor diferite alimente: cereale, unt, lapte sau animale, care eraucereale, unt, lapte sau animale, care erau omorâte prin sufocare. Exista şi sacrificiulomorâte prin sufocare. Exista şi sacrificiul public, prestat de regele tribului sau prinpublic, prestat de regele tribului sau prin preoţii înlocuitori, care aveau în vederepreoţii înlocuitori, care aveau în vedere bunăstarea sau victoria în luptă. Iată câtevabunăstarea sau victoria în luptă. Iată câteva dintre cele mai renumite sacrificii:dintre cele mai renumite sacrificii:

SOMASOMAConsta din prepararea băuturii sacreConsta din prepararea băuturii sacre

oferite zeilor. Ea era cunoscută şi sub numeleoferite zeilor. Ea era cunoscută şi sub numele de amrta, adică elixirul nemuririi. Sacrificiulde amrta, adică elixirul nemuririi. Sacrificiul somei se realiza o dată pe an, primăvara, lasomei se realiza o dată pe an, primăvara, la lună plină sau nouă, deoarece se considera călună plină sau nouă, deoarece se considera că luna plină sau nouă era umplută cu soma, peluna plină sau nouă era umplută cu soma, pe care o consumau zeii, de aceea luna se golea.care o consumau zeii, de aceea luna se golea. Planta soma se găsea prin munţii din nordulPlanta soma se găsea prin munţii din nordul ţării iar pregătirea acestei licori dura 4 zileţării iar pregătirea acestei licori dura 4 zile120120.. Se pare că această plantă conţinea substanţeSe pare că această plantă conţinea substanţe halucinogene, care ofereau starea de transă,halucinogene, care ofereau starea de transă, ceea ce a rămas la unele secte hinduse, ca oceea ce a rămas la unele secte hinduse, ca o formă de atingere a stării de moksha sau deformă de atingere a stării de moksha sau de eliberare. eliberare.

ASHVAMEDA – “sacrificiul calului”ASHVAMEDA – “sacrificiul calului”Acest tip de sacrificiu nu putea fi prestatAcest tip de sacrificiu nu putea fi prestat

decât de un rege victorios, care câştiga astfeldecât de un rege victorios, care câştiga astfel demnitatea de “Suveran Universal”demnitatea de “Suveran Universal”121121..

120 În cadrul tescuitului se ofereau daruri, care puteau ajunge până la 1000 de vaci, date celui care prelucra această băutură.121 Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I, trad. Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, p. 219.

178178

Sacrificiul calului aducea belşug şi prosperitateSacrificiul calului aducea belşug şi prosperitate pentru întregul regat. Armăsarul ales era lăsatpentru întregul regat. Armăsarul ales era lăsat liber un an de zile, împreună cu alţi 100 de cai.liber un an de zile, împreună cu alţi 100 de cai. Patru sute de tineri vegheau ca animalul să nuPatru sute de tineri vegheau ca animalul să nu se atingă de vreo iapă. Sacrificiul dura 3 zile,se atingă de vreo iapă. Sacrificiul dura 3 zile, timp în care se sacrifică multe alte animale. Întimp în care se sacrifică multe alte animale. În cele din urmă, calul, care îl întruchipează pecele din urmă, calul, care îl întruchipează pe Prajapati, este sugrumat. Cele patru regine,Prajapati, este sugrumat. Cele patru regine, fiecare însoţită de 100 de slujnice, înconjoarăfiecare însoţită de 100 de slujnice, înconjoară jertfa, iar regina principală se întinde lângă caljertfa, iar regina principală se întinde lângă cal iar peste ei se aşterne o mantie. Simulareaiar peste ei se aşterne o mantie. Simularea actului sexual, pe care o prestează regina, areactului sexual, pe care o prestează regina, are în vedere ideea de fecunditate, pe care oîn vedere ideea de fecunditate, pe care o revarsă această jertfă peste întregul regat.revarsă această jertfă peste întregul regat. Acest sacrificiu reprezintă o reeditare a AnuluiAcest sacrificiu reprezintă o reeditare a Anului Nou. Calul este identificat cu PRAJAPATI, celNou. Calul este identificat cu PRAJAPATI, cel prin care s-a creat cosmosul.prin care s-a creat cosmosul.UPPANAYANAUPPANAYANA

Este iniţierea tânărului la vârsta la careEste iniţierea tânărului la vârsta la care începea să primească învăţătura de la un guru.începea să primească învăţătura de la un guru. Înainte de aceasta exista “tăierea părului” laÎnainte de aceasta exista “tăierea părului” la vârsta de 3 ani. Prin sacrificiul Uppanayanei,vârsta de 3 ani. Prin sacrificiul Uppanayanei, tânărul devenea “cel de două ori născut” iartânărul devenea “cel de două ori născut” iar practica acestui act trebuie înţeleasă unpractica acestui act trebuie înţeleasă un <<regressus ad uterum>>. Băiatul devenea<<regressus ad uterum>>. Băiatul devenea astfel un embrion, care trebuia renăscut,astfel un embrion, care trebuia renăscut, pentru a primi odată cu învăţătura şi un altpentru a primi odată cu învăţătura şi un alt nume iar guru devenea mai important decâtnume iar guru devenea mai important decât părinţii săi trupeşti. Stropirea lui cu apăpărinţii săi trupeşti. Stropirea lui cu apă semnifica sperma care trebuia să refacăsemnifica sperma care trebuia să refacă

179179

embrionulembrionul122122; intrarea în şopron semnifica; intrarea în şopron semnifica retragerea în uterul matern în care primearetragerea în uterul matern în care primea consacrarea (Diksha). Haina pusă peste el esteconsacrarea (Diksha). Haina pusă peste el este placenta iar pumnii strânşi reprezintă poziţiaplacenta iar pumnii strânşi reprezintă poziţia fătului în pântece. Se poate vorbi aici, prinfătului în pântece. Se poate vorbi aici, prin această “renaştere” de o temă baptismală,această “renaştere” de o temă baptismală, care prefigurează o naştere din nou spre ocare prefigurează o naştere din nou spre o nouă viaţă, cea în compania învăţăturii sacrenouă viaţă, cea în compania învăţăturii sacre ce va fi primită de la guru şi prin care se vace va fi primită de la guru şi prin care se va putea ajunge la eliberare. Însă deosebireaputea ajunge la eliberare. Însă deosebirea dintre botez şi uppanayana este imensă şidintre botez şi uppanayana este imensă şi constă în eliminarea divinului din iniţiereaconstă în eliminarea divinului din iniţierea hindusă. Uppanayana este cel mult un rit alhindusă. Uppanayana este cel mult un rit al iniţierii tânărului înainte de a intra în rânduliniţierii tânărului înainte de a intra în rândul ucenicilor unui guru. Este deci o simplăucenicilor unui guru. Este deci o simplă delimitare a unei vârste la care va putea sădelimitare a unei vârste la care va putea să ofere singur jertfă zeilor. În acea zi băiatul dinofere singur jertfă zeilor. În acea zi băiatul din primele trei caste este iniţiat în practica jertfeiprimele trei caste este iniţiat în practica jertfei casnice: tatăl sau un brahman îi arată cum săcasnice: tatăl sau un brahman îi arată cum să aducă jertfă zeilor. De asemenea, este iniţiat înaducă jertfă zeilor. De asemenea, este iniţiat în practica practica rugăciuni zilnice către soarerugăciuni zilnice către soare (Surya)(Surya)123123..

Alte sacrificii erau legate fie deAlte sacrificii erau legate fie de întronizarea regelui (RAJASUYA), care realiza oîntronizarea regelui (RAJASUYA), care realiza o armonizare a cerului cu pământul prin noularmonizare a cerului cu pământul prin noul suveran, fie de procesele vieţii: căsătorie,suveran, fie de procesele vieţii: căsătorie, naştere sau moarte.naştere sau moarte.

122 Ibidem, p.221.123 Michele Delahoutre, Hinduismul şi Buddhismul, în vol. « Marile religii », coordonator Philippe Gaudin, trad. Sanda Aronescu, Edit. Orizonturi şi Edit. Lider, Bucureşti, p. 339.

180180

SĂRBĂTORILE HINDUSESĂRBĂTORILE HINDUSEErau legate cel mai adesea de trecerea deErau legate cel mai adesea de trecerea de

la anotimpul rece spre cel cald, ca o revenire lala anotimpul rece spre cel cald, ca o revenire la viaţă a naturii şi prefigurativ şi al omului. Amviaţă a naturii şi prefigurativ şi al omului. Am amintit deja sărbătorile legate de luna plinăamintit deja sărbătorile legate de luna plină sau nouă, când se credea că luna se umple cusau nouă, când se credea că luna se umple cu fluidul nemuririi – soma. De aceea, luna este înfluidul nemuririi – soma. De aceea, luna este în mitologia hinduistă mult mai importantă decâtmitologia hinduistă mult mai importantă decât soarele, care era prea periculos prin arşiţa pesoarele, care era prea periculos prin arşiţa pe care o revărsa peste pământ. Totuşi şi soarelecare o revărsa peste pământ. Totuşi şi soarele era cinstit ca unul care era pus în legătură cuera cinstit ca unul care era pus în legătură cu AGNI, zeul focului şi al luminii, deoarece focul-AGNI, zeul focului şi al luminii, deoarece focul-lumina era condiţia sacrificiului, ori în perioadalumina era condiţia sacrificiului, ori în perioada vedică, acesta era cel mai important.vedică, acesta era cel mai important.

Evident ca orice religie, mai ales pentruEvident ca orice religie, mai ales pentru faptul că hinduismul este plin de zei şi defaptul că hinduismul este plin de zei şi de avataruri, abundă şi în problema sărbătoriloravataruri, abundă şi în problema sărbătorilor datele şi denumirile lor. Voi aminti câtevadatele şi denumirile lor. Voi aminti câteva dintre ele, subliniind specificitatea lor:dintre ele, subliniind specificitatea lor:

- în perioada lunilor martie-aprilie (lunaîn perioada lunilor martie-aprilie (luna caitra caitra după calendarul hindus) se după calendarul hindus) se prăznuieşte prăznuieşte Anul NouAnul Nou, adică întrarea în, adică întrarea în cadrul unei noi cadrul unei noi yuga, yuga, adică a unei noiadică a unei noi ere. Odată cu această sărbătoare se iaere. Odată cu această sărbătoare se ia în consideraţie şi amintirea celor zeceîn consideraţie şi amintirea celor zece avataruri ale lui Vişnu.avataruri ale lui Vişnu.

- În cadrul zilei a noua a lunii caitra seÎn cadrul zilei a noua a lunii caitra se prăznuieşte de asemenea şi prăznuieşte de asemenea şi ziua deziua de naştere a lui Ramanaştere a lui Rama124124, a şaptea întrupare, a şaptea întrupare a lui Vişnu. Mai precis, se are în vederea lui Vişnu. Mai precis, se are în vedere

124 Sărbătoarea se numeşte Ramanavami.181181

lupta dintre această încarnare divină şilupta dintre această încarnare divină şi demonul Ravana, eliberând astfeldemonul Ravana, eliberând astfel Ceylonul. În această luptă Rama a fostCeylonul. În această luptă Rama a fost ajutat şi de Hanuman, regeleajutat şi de Hanuman, regele maimuţelor, care împreună cu oastea samaimuţelor, care împreună cu oastea sa au înfrânt puterea lui Rama. Pentruau înfrânt puterea lui Rama. Pentru acest motiv maimuţele sunt considerateacest motiv maimuţele sunt considerate animale sacre şi deci nu sunt ucise sauanimale sacre şi deci nu sunt ucise sau stopate din procesul lor de înmulţirestopate din procesul lor de înmulţire devenind în unele oraşe de-a dreptuldevenind în unele oraşe de-a dreptul periculoase, pentru că atentează la viaţapericuloase, pentru că atentează la viaţa oamenilor în vederea procurării hranei.oamenilor în vederea procurării hranei. Mai trebuie amintit că recitarea mantreiMai trebuie amintit că recitarea mantrei „„Sri Ram, jai Ram, jai Ram”Sri Ram, jai Ram, jai Ram”125125 este ceaeste cea care dă putere omului să treacă sprecare dă putere omului să treacă spre moksha. Mai mult, în cadrul cultuluimoksha. Mai mult, în cadrul cultului funerar, cortegiul care duce năsălia cufunerar, cortegiul care duce năsălia cu trupul înfăşurat cântă trupul înfăşurat cântă „ram nam satya„ram nam satya hai”hai” adică „numele lui Rama este adică „numele lui Rama este adevăr”, restul fiind doar o simplăadevăr”, restul fiind doar o simplă aparenţă.aparenţă.

- În perioada iunie-iulie se omagiazăÎn perioada iunie-iulie se omagiază maeştrii care au contribuit la formareamaeştrii care au contribuit la formarea fiecărui hindus (fiecărui hindus (Guru-Puja)Guru-Puja). Guru este. Guru este pentru fiecare discipol semnul şipentru fiecare discipol semnul şi simbolul divinului, ba chiar mai mult.simbolul divinului, ba chiar mai mult. Iată cum îl descrie Svami Şivananda,Iată cum îl descrie Svami Şivananda, fondatorul ashramului “Divine Lifefondatorul ashramului “Divine Life

125 “Stăpâne Rama triumfă, Orama, triumfă, o Rama”. Însă, după cum spune Michel Hulin şi Lakshmi Kapani, ar fi suficient şi simpla invocare « hare ram » pentru înfrângerea răului din noi. Se spune că acestea ar fi fost ultimile cuvinte ale lui Mahatma Gandhi. În cap. Hinduismul, din vol. « Religiile lumii », p.377.

182182

Society” din Rishikesh şi renumitulSociety” din Rishikesh şi renumitul misionar hindus din Occident: “guru –misionar hindus din Occident: “guru – zice el – este Dumnezeu însuşi, care sezice el – este Dumnezeu însuşi, care se manifestă într-o formă personală, pentrumanifestă într-o formă personală, pentru a-i îndruma pe adepţi (…). a-i îndruma pe adepţi (…). A-l vedea peA-l vedea pe guru înseamnă a-l vedea pe Dumnezeuguru înseamnă a-l vedea pe Dumnezeu (…) Satguru este Brahma. El este un(…) Satguru este Brahma. El este un ocean de sfinţenie, de ştiinţă şi deocean de sfinţenie, de ştiinţă şi de graţie. El este conducătorul sufletuluigraţie. El este conducătorul sufletului tău. El este izvorul bucuriei (…). El îţitău. El este izvorul bucuriei (…). El îţi arată adevăratul drum divin. El rupearată adevăratul drum divin. El rupe vălul neştiinţei tale (…). Să nu îlvălul neştiinţei tale (…). Să nu îl consideri doar un simplu om. Dacă îlconsideri doar un simplu om. Dacă îl vezi doar ca pe un simplu om, tu nu eştivezi doar ca pe un simplu om, tu nu eşti atunci decât un simplu animal. Roagă-teatunci decât un simplu animal. Roagă-te guru-ului tău şi cazi în genunchi în faţaguru-ului tău şi cazi în genunchi în faţa lui cu veneraţie. Guru este Dumnezeu.lui cu veneraţie. Guru este Dumnezeu. Cuvântul venit de la el este cuvântul luiCuvântul venit de la el este cuvântul lui Dumnezeu” Dumnezeu” 126126..

- O altă mare sărbătoare esteO altă mare sărbătoare este Procesiunea Carului (ratha-yatra)Procesiunea Carului (ratha-yatra), care, care este considerată „cea maieste considerată „cea mai spectaculoasă sărbătoare din întreagaspectaculoasă sărbătoare din întreaga Indie”Indie”127127. Această sărbătoare vişnuită. Această sărbătoare vişnuită are loc în luna iunie-iulie (aşadha) înare loc în luna iunie-iulie (aşadha) în localitatea Puri, fiind dedicată zeuluilocalitatea Puri, fiind dedicată zeului Krshna, care poartă denumirea deKrshna, care poartă denumirea de Jagannath (2apărătorul universului”).Jagannath (2apărătorul universului”).

126 Apud Friedrich-Wilhelm Haack, Guruismus und Guru-Bewegungen, Evangelischer Presseverband für Bayern, München, 1982, p. 21.127 Michel Hulin şi Lakshmi Kapani, op. cit., p. 378.

183183

Procesiunea are loc între templul dinProcesiunea are loc între templul din Puri şi „casa de vară”, unde va fiPuri şi „casa de vară”, unde va fi găzduit de soţia sa, Lakshmi. De fapt îngăzduit de soţia sa, Lakshmi. De fapt în cadrul acestei procesiuni sunt trei carecadrul acestei procesiuni sunt trei care uriaşe de lemn. În primul car se află zeuluriaşe de lemn. În primul car se află zeul însuşi cu faţa întunecată şi ochii mari,însuşi cu faţa întunecată şi ochii mari, iar în celelalte două sunt fratele săuiar în celelalte două sunt fratele său Balabhadra şi sora sa Subhadra.Balabhadra şi sora sa Subhadra. Pelerinajul, vechi de peste cincisprezecePelerinajul, vechi de peste cincisprezece secole elimină orice diferenţă de castă,secole elimină orice diferenţă de castă, deoarece la dusul carelor sedeoarece la dusul carelor se îngrămădesc toţi cei prezenţi, indiferentîngrămădesc toţi cei prezenţi, indiferent de casta din care provin. Ambiţia de ade casta din care provin. Ambiţia de a ajunge la car şi de a-l împinge pleacă deajunge la car şi de a-l împinge pleacă de la credinţa că atingerea carului este dela credinţa că atingerea carului este de fapt singura şansă de a ajunge lafapt singura şansă de a ajunge la contactul direct cu divinitatea. Extazulcontactul direct cu divinitatea. Extazul mistic ajunge la extrem deoarece semistic ajunge la extrem deoarece se crede că cei care mor striviţi sub roţilecrede că cei care mor striviţi sub roţile carului se eliberează imediat din ciclulcarului se eliberează imediat din ciclul samsaric.samsaric.

- O altă sărbătoare ciudată de astă datăO altă sărbătoare ciudată de astă dată este cea respectată într-o vale aeste cea respectată într-o vale a Caşmirului, într-o peşteră închinată luiCaşmirului, într-o peşteră închinată lui Şiva. (Peştera Amarnath). Aici seŞiva. (Peştera Amarnath). Aici se găseşte un lingam din gheaţă, caregăseşte un lingam din gheaţă, care creşte şi descreşte odată cu fazele lunii.creşte şi descreşte odată cu fazele lunii. Această sărbătoare ţinută prin luna iulieAceastă sărbătoare ţinută prin luna iulie este un punct de atracţie atât pentrueste un punct de atracţie atât pentru frumuseţea acestor imagini, cât mai alesfrumuseţea acestor imagini, cât mai ales pentru credinţa că prin participare sepentru credinţa că prin participare se

184184

poate ajunge la starea de comuniune cupoate ajunge la starea de comuniune cu Şiva care va pregăti un svarga, adică unŞiva care va pregăti un svarga, adică un cer pentru cei ce îi sunt fideli.cer pentru cei ce îi sunt fideli.

- În Rajasthan se prăznuiesc în lunaÎn Rajasthan se prăznuiesc în luna sravana (iulie-august) sravana (iulie-august) şerpii, şerpii, în cadrulîn cadrul aşa-numitei sărbători aşa-numitei sărbători naga – pancaminaga – pancami.. Şarpele, mai precis cobra, simbolizeazăŞarpele, mai precis cobra, simbolizează aici fecunditatea şi fertilitatea. Înaici fecunditatea şi fertilitatea. În reprezentarea hindusă cobra este numitreprezentarea hindusă cobra este numit şi „cel infinit”, fiind considerat şarpeleşi „cel infinit”, fiind considerat şarpele mitic cu o mie de capete, pe care Indramitic cu o mie de capete, pe care Indra se odihneşte între două cicluri cosmicese odihneşte între două cicluri cosmice sau kalpe.sau kalpe.

-- În perioada lunilor august – septembrieÎn perioada lunilor august – septembrie întreaga Indie sărbătoreşte ziua deîntreaga Indie sărbătoreşte ziua de naştere a lui Krshna. Acum fetele senaştere a lui Krshna. Acum fetele se îmbracă în costume de păstoriţe, pentruîmbracă în costume de păstoriţe, pentru a se asemăna acelor păstoriţe cu care s-a se asemăna acelor păstoriţe cu care s-a împreunat acest avatar a lui Vishnu.a împreunat acest avatar a lui Vishnu.

- O altă sărbătoare este cea închinatăO altă sărbătoare este cea închinată zeului cu cap de elefant, Ganesha, carezeului cu cap de elefant, Ganesha, care este un prilej de bucurie şi de îmbuibareeste un prilej de bucurie şi de îmbuibare cu mâncare. Ganeşa este zeul carecu mâncare. Ganeşa este zeul care „înlătură obstacolele”„înlătură obstacolele”128128, de aceea el, de aceea el este invocat în toate acţiunile oameniloreste invocat în toate acţiunile oamenilor pentru a înlătura eventualele piedici dinpentru a înlătura eventualele piedici din viaţa lor. Statuile zeului sunt scoase peviaţa lor. Statuile zeului sunt scoase pe străzi şi purtate în procesiune. Sestrăzi şi purtate în procesiune. Se confecţionează o mulţime de astfel deconfecţionează o mulţime de astfel de statui multicolore, care la sfârşitulstatui multicolore, care la sfârşitul

128 Ibidem, p. 380.185185

praznicului sunt aruncare şi scufundatepraznicului sunt aruncare şi scufundate în lacul din apropiere sau în apaîn lacul din apropiere sau în apa curgătoare. Mâncarea este dincurgătoare. Mâncarea este din abundenţă deoarece fiecare trebuie săabundenţă deoarece fiecare trebuie să aibă burta plină şi dolofană, pentru a seaibă burta plină şi dolofană, pentru a se asemăna cu burta lui Ganeşa.asemăna cu burta lui Ganeşa.

- Cea mai mare sărbătoare a Indiei esteCea mai mare sărbătoare a Indiei este cea închinată zeităţilor feminine, maicea închinată zeităţilor feminine, mai precis Kali, Durga şi Lakshmi. Ea se maiprecis Kali, Durga şi Lakshmi. Ea se mai numeşte şi „sărbătoarea celor zece zile”numeşte şi „sărbătoarea celor zece zile” (Dasahara)(Dasahara)129129. Acum credincioşii se. Acum credincioşii se apropie de statuile marilor zeiţe pentruapropie de statuile marilor zeiţe pentru a intra în vibraţie cu energia pe care oa intra în vibraţie cu energia pe care o degajă zeiţele.degajă zeiţele.

- DipavaliDipavali este cea mai feerică este cea mai feerică sărbătoare, în care se aprind multesărbătoare, în care se aprind multe lumini, timp de patru sau şase zile. Toatelumini, timp de patru sau şase zile. Toate străzile sunt iluminate, de asemenea şistrăzile sunt iluminate, de asemenea şi porţile respectiv uşile caselor. Seporţile respectiv uşile caselor. Se consideră că spiritele strămoşilor seconsideră că spiritele strămoşilor se reîntorc acasă şi pentru a nu greşireîntorc acasă şi pentru a nu greşi poarta li se pun lumini în poartă. Depoarta li se pun lumini în poartă. De asemenea, la masă se aşează tacâmuriasemenea, la masă se aşează tacâmuri în plus pentru a participa la praznic.în plus pentru a participa la praznic. Sărbătoarea este închinată lui Lakshmi,Sărbătoarea este închinată lui Lakshmi, zeiţa abundenţei, care aduce acumzeiţa abundenţei, care aduce acum belşug în casele celor care au primit-obelşug în casele celor care au primit-o cu lampioanecu lampioane130130. .

129 Ea se mai numeşte şi Navaratri, cele “nouă nopţi” ale marii zeiţe.130 Acest tip de sărbătoare se mai găseşte şi în civilizaţia japoneză, unde sunt de asemenea chemate la masă toate spiritele strămoşilor. Vezi Thomas Immoos, Ein bunter Teppich.

186186

-- De asemenea, mai există şi o sărbătoareDe asemenea, mai există şi o sărbătoare a primelor roade, mai precis a recolteia primelor roade, mai precis a recoltei prime de orez. Acum se fierbe orezul înprime de orez. Acum se fierbe orezul în cazane mari afară, pentru ca soarele săcazane mari afară, pentru ca soarele să arunce razele sale asupra fierturii, ca unarunce razele sale asupra fierturii, ca un fel de binecuvântare. Toţi sunt apoifel de binecuvântare. Toţi sunt apoi îmbiaţi cu această mâncare de orezîmbiaţi cu această mâncare de orez amestecat cu lapte şi zahăr.amestecat cu lapte şi zahăr.

MAGIA ŞI MANTICAMAGIA ŞI MANTICAUn alt aspect care nu trebuie uitat esteUn alt aspect care nu trebuie uitat este

ideea de magie şi de mantică, deoarece carteaideea de magie şi de mantică, deoarece cartea ATHARVA-VEDA este o colecţie de astfel deATHARVA-VEDA este o colecţie de astfel de texte magice, care încercau prin lucrarea lor sătexte magice, care încercau prin lucrarea lor să îndepărteze elementele demonice, careîndepărteze elementele demonice, care periclitau viaţa omului şi a naturii. Brahmanulpericlitau viaţa omului şi a naturii. Brahmanul era considerat ca fiind omul care posedă toateera considerat ca fiind omul care posedă toate practicile magice, deoarece era singurul carepracticile magice, deoarece era singurul care avea acces nelimitat la Vede şi trebuie să leavea acces nelimitat la Vede şi trebuie să le cunoască pe de rost. Mantica era o practicăcunoască pe de rost. Mantica era o practică destul de curioasă, deoarece prin ea se căutaudestul de curioasă, deoarece prin ea se căutau răspunsuri la diferite întrebări ale omului, ca:răspunsuri la diferite întrebări ale omului, ca: ce sex va avea copilul care se va naşte, cinece sex va avea copilul care se va naşte, cine va câştiga luptava câştiga lupta131131, etc. de exemplu atunci, etc. de exemplu atunci când trebuia să se mărite o fată, viitorulcând trebuia să se mărite o fată, viitorul peţitor şi soţ trebuia să vină dinspre parteapeţitor şi soţ trebuia să vină dinspre partea unde fata auzise strigătul unei ciori.unde fata auzise strigătul unei ciori.

Die Religionen Japans, Styria Verlag, Frankfurth am Main, 1989.131 Pentru aceasta se ridica un foc între cele două armate şi direcţia pe care o va avea flacăra indica cine va fi victorioasă.

187187

ANTROPOLOGIA. RAPORTUL INTER-UMANANTROPOLOGIA. RAPORTUL INTER-UMANÎn ceea ce priveşte relaţia dintre oameni înÎn ceea ce priveşte relaţia dintre oameni în

spaţiul hindus, există două moduri despaţiul hindus, există două moduri de raportare şi anume: pe de o parte avemraportare şi anume: pe de o parte avem concepţia dualistă în care binele interumanconcepţia dualistă în care binele interuman trebuie făcut deoarece el realizează otrebuie făcut deoarece el realizează o apropiere atât de oameni, cât mai ales deapropiere atât de oameni, cât mai ales de Dumnezeu. Swami Vivekananda vorbeşte chiarDumnezeu. Swami Vivekananda vorbeşte chiar despre despre Daridra-narâyanaDaridra-narâyana, adică despre, adică despre „Dumnezeu care locuieşte în săraci”„Dumnezeu care locuieşte în săraci”132132 iar iar Mahatma Gandi considera această relaţie caMahatma Gandi considera această relaţie ca un crez personal, alături de ideea centralăun crez personal, alături de ideea centrală „„ahimsha” (non-violenţa)ahimsha” (non-violenţa), care a fost mobilul, care a fost mobilul revoluţiei sale.revoluţiei sale.133133. O atare idee trădează. O atare idee trădează concepţia dualistă care ia în consideraţieconcepţia dualistă care ia în consideraţie realitatea celor două principii: purusha şirealitatea celor două principii: purusha şi prakriti, adică spiritul şi materia. Despreprakriti, adică spiritul şi materia. Despre ospitalitatea hindusă vorbesc foarte multeospitalitatea hindusă vorbesc foarte multe miturimituri134134..

Pe de altă parte se vorbeşte desprePe de altă parte se vorbeşte despre identitatea dintre oameni, care de fapt ar fi,identitatea dintre oameni, care de fapt ar fi, potrivit concepţiei non-dualiste, o singurăpotrivit concepţiei non-dualiste, o singură esenţă, cea a atmanului universal. Deci ceeaesenţă, cea a atmanului universal. Deci ceea ce se vede este doar jocul iluziei, în fondce se vede este doar jocul iluziei, în fond existând o singură realitate ultimă.existând o singură realitate ultimă.

132 Jean Herbert, Hinduisme vivant. Sanatana – dharma, Editions Robert Laffont, Paris, 1975, p. 74.133 “Credo-ul meu este a-L servi pe Dumnezeu şi prin aceasta, a servi umanitatea”.134 Unul dintre ele vorbeşte despre patru păsărele care s-au aruncat în foc pentru a se prăji şi a deveni hrană pentru drumeţul flămând, care se ruga sub un copac. «A hrăni un om este de fapt a-l sluji pe Dumnezeu ».

188188

ETAPELE VIEŢII OMULUIETAPELE VIEŢII OMULUIÎn ceea ce priveşte etapele vieţiiÎn ceea ce priveşte etapele vieţii

hinduistului ele sunt în număr de patru şihinduistului ele sunt în număr de patru şi anume:anume:

- Prima stare este cea de Prima stare este cea de brahmacharyabrahmacharya,, care reprezintă starea de copilărie, decare reprezintă starea de copilărie, de formare prin studiu şi de primire aformare prin studiu şi de primire a învăţăturilor vedice. Acum tânărul esteînvăţăturilor vedice. Acum tânărul este dat spre pregătire unui guru, care îldat spre pregătire unui guru, care îl iniţiază în elementele vedice, dar şi îniniţiază în elementele vedice, dar şi în problemele vieţii, pregătindu-l pentruproblemele vieţii, pregătindu-l pentru viaţa socială. Ucenicul primeşte firulviaţa socială. Ucenicul primeşte firul sacru, un şnur pe care îl va purta toatăsacru, un şnur pe care îl va purta toată viaţa încins pe corp, simbolizândviaţa încins pe corp, simbolizând legătura divină a omului. În schimblegătura divină a omului. În schimb discipolul se va îngriji pentru a-i aducediscipolul se va îngriji pentru a-i aduce maestrului său bolul zilnic de orez saumaestrului său bolul zilnic de orez sau de mâncare pe care îl va cerşi de lade mâncare pe care îl va cerşi de la oamenii credincioşi. Evident astăzioamenii credincioşi. Evident astăzi această formă de educaţie nu mai esteaceastă formă de educaţie nu mai este practicată decât arareori, deoarecepracticată decât arareori, deoarece starea de pregătire a brahmacharinuluistarea de pregătire a brahmacharinului este preluată de şcolile unde copilul esteeste preluată de şcolile unde copilul este trimis să studieze, iar profesorii sunttrimis să studieze, iar profesorii sunt guru elevilor.guru elevilor.

- După pregătirea în domeniul vedelor,După pregătirea în domeniul vedelor, dacă tânărul nu doreşte să rămână îndacă tânărul nu doreşte să rămână în mănăstire, el se reîntoarce acasă, unde imănăstire, el se reîntoarce acasă, unde i se pregăteşte un ospăţ mare, iar el intrăse pregăteşte un ospăţ mare, iar el intră într-o altă fază de viaţă, cea de într-o altă fază de viaţă, cea de grihastagrihasta,,

189189

adică cea de „stăpân al casei” şi de „capadică cea de „stăpân al casei” şi de „cap al familiei”al familiei”135135. Aici apar elemente. Aici apar elemente contradictorii între cei care comenteazăcontradictorii între cei care comentează starea de căsătorit: pe de o parte ceistarea de căsătorit: pe de o parte cei rigorişti consideră căsătoria ca pe origorişti consideră căsătoria ca pe o piedecă în calea eliberării, de aceea, eapiedecă în calea eliberării, de aceea, ea ar trebui să fie cât mai scurtă, dupăar trebui să fie cât mai scurtă, după modelul lui Buddha sau a lui Mahavira;modelul lui Buddha sau a lui Mahavira; alţii însă o văd ca pe o normalitate, carealţii însă o văd ca pe o normalitate, care este şi trebuie să fie apreciată, ca uneste şi trebuie să fie apreciată, ca un stadiu al vieţii în dobândirea eliberăriistadiu al vieţii în dobândirea eliberării finalefinale136136. Oricum după părerea mea. Oricum după părerea mea familia nu este un stadiu extraordinar defamilia nu este un stadiu extraordinar de spiritualspiritual, cât mai ales o necesitate, cât mai ales o necesitate socială. Este nevoie deci de căsătoriesocială. Este nevoie deci de căsătorie pentru a procrea cel puţin un copil, decipentru a procrea cel puţin un copil, deci pentru a-ţi face datoria faţă depentru a-ţi face datoria faţă de societate, după care orice rămânere însocietate, după care orice rămânere în perimetrul ei este un pericol de a nuperimetrul ei este un pericol de a nu reuşi să expiezi, să arzi în tinereuşi să expiezi, să arzi în tine elementele karmice pe care le ai.elementele karmice pe care le ai.

- A treia fază de viaţă, care este deciA treia fază de viaţă, care este deci absolut necesară pentru cel care doreşteabsolut necesară pentru cel care doreşte să se debaraseze de legăturile cu lumeasă se debaraseze de legăturile cu lumea şi cu viaţa aceasta pentru a se pregătişi cu viaţa aceasta pentru a se pregăti pentru eliberarea deplină, este cea depentru eliberarea deplină, este cea de detaşare de viaţa de familie, cânddetaşare de viaţa de familie, când

135 Ibidem, p. 79.136 “Departe de a fi un obstacol în progresul spiritual, zice Swâmi Râdâs, legăturile cu această lume îl îmboldesc şi îl fac să avanseze mai repede şi mai uşor”. Iar Mâ Ananda Moyî vede relaţia de familie ca pe o experienţă care deschide în om setea de a urma culmile desăvârşirii.

190190

credinciosul, împreună sau nu cu soţiacredinciosul, împreună sau nu cu soţia sa, se retrage în singurătate pentrusa, se retrage în singurătate pentru meditaţie şi exerciţii spirituale, care să îimeditaţie şi exerciţii spirituale, care să îi confere ulterior eliberarea. Stareaconfere ulterior eliberarea. Starea aceasta se numeşte aceasta se numeşte vânaprastha.vânaprastha. Retragerea aceasta este precursoareaRetragerea aceasta este precursoarea stării finale de detaşat deplin de oricestării finale de detaşat deplin de orice legătură cu condiţia umană.legătură cu condiţia umană.

- Intrăm astfel în a patra stare a vieţiiIntrăm astfel în a patra stare a vieţii umane, cea de umane, cea de sannyâsasannyâsa. Dar starea. Dar starea aceasta este pregătită de concepţiaaceasta este pregătită de concepţia despre renunţare la fructele acţiuniidespre renunţare la fructele acţiunii (vairâgya), care este „principala cheie a(vairâgya), care este „principala cheie a urcuşului spiritual”urcuşului spiritual”137137. „Pentru a-l atinge. „Pentru a-l atinge de Dumnezeu, zicea Shrî Râmakrishna,de Dumnezeu, zicea Shrî Râmakrishna, voi trebuie să renunţaţi la voi înşivă şi lavoi trebuie să renunţaţi la voi înşivă şi la lume”lume”138138. Evident această stare este. Evident această stare este doar una pregătitoare pentru a intra îndoar una pregătitoare pentru a intra în starea de starea de sannyâsasannyâsa, cea a renunţării, cea a renunţării depline. Acum bărbatul renunţă la tot, ladepline. Acum bărbatul renunţă la tot, la dorinţele sale, la soţia sa cu care s-adorinţele sale, la soţia sa cu care s-a retras în singurătate, la orice atracţie aretras în singurătate, la orice atracţie a lumii.lumii.139139 Sannyâsa este în termeni Sannyâsa este în termeni instituţionali şi starea monahală,instituţionali şi starea monahală, considerată ca o renunţare totală laconsiderată ca o renunţare totală la lumea şi la bunurile ei. Intrat în aceastălumea şi la bunurile ei. Intrat în această structură, monahul va purta acea robăstructură, monahul va purta acea robă de culoarea ocrului, dintr-o singurăde culoarea ocrului, dintr-o singură bucată de ţesătură şi va avea la sinebucată de ţesătură şi va avea la sine

137 J. Herbert, op. cit. p. 81.138 Apud ibidem, p. 81.139 Acum nu mai este “eu” şi “al meu”, explică Râmakrishna.

191191

bolul de cerşit, prin care îşi va asigurabolul de cerşit, prin care îşi va asigura minimul necesar existenţei, până cândminimul necesar existenţei, până când toată karma se va arde în fiinţa sa. Eltoată karma se va arde în fiinţa sa. El este deci eliberat de orice datorie faţăeste deci eliberat de orice datorie faţă de societate, datoria lui fiind căutareade societate, datoria lui fiind căutarea lui Dumnezeu, cum zice Râmakrishnalui Dumnezeu, cum zice Râmakrishna140140.. Evident un astfel de om era şi esteEvident un astfel de om era şi este pentru hinduistul obişnuit foartepentru hinduistul obişnuit foarte apreciat, de aceea nu se pune problemaapreciat, de aceea nu se pune problema în a-i oferi acel bol de orez, pentru căîn a-i oferi acel bol de orez, pentru că este considerat un eliberat în viaţăeste considerat un eliberat în viaţă (jivanmuktha). Hindusul care acceptă(jivanmuktha). Hindusul care acceptă sau se străduieşte să intre în treapta desau se străduieşte să intre în treapta de sannyâsin este „un om ce se situează însannyâsin este „un om ce se situează în afara jocului social”afara jocului social”141141, renunţând la, renunţând la orice datorie faţă de lumeaorice datorie faţă de lumea înconjurătoare, ba chiar şi la elementeleînconjurătoare, ba chiar şi la elementele sale specifice, cum ar fi: pieptănătura,sale specifice, cum ar fi: pieptănătura, veşmintele sale, firul sacru alveşmintele sale, firul sacru al brahmanilor, etc., îmbrăcând haina ocrubrahmanilor, etc., îmbrăcând haina ocru a călugărilor sau pânza galbenă aa călugărilor sau pânza galbenă a monahilor şivaiţi.monahilor şivaiţi.142142

SACRALIZAREA ETAPELOR VIEŢIISACRALIZAREA ETAPELOR VIEŢIIÎn ceea ce priveşte momentele esenţialeÎn ceea ce priveşte momentele esenţiale

ale hindusului, putem spune că ele se leagă,ale hindusului, putem spune că ele se leagă, ca la orice altă religie, de momentele esenţialeca la orice altă religie, de momentele esenţiale 140 El mai spune că sannyasinul nu mai trebuie să cunoască banii şi nici să mai pună mâna pe bani.141 Michel Hulin şi Lakshmi Kapani, Hinduismul, în vol. « Religiile lumii », coordonator Jean Delumeau, trad. Bogdan Budeş, Edit. Humanitas, Bucureşti, 1996, p.347.142 ibidem, p. 348.

192192

ale vieţii: naşterea, căsătoria şi moartea. ale vieţii: naşterea, căsătoria şi moartea. RitulRitul naşteriinaşterii se împlineşte la câteva zile de la se împlineşte la câteva zile de la naşterea pruncului. Tatăl este cel care alegenaşterea pruncului. Tatăl este cel care alege numele copilului. Apoi se oficiază un rit alnumele copilului. Apoi se oficiază un rit al purificării prin spălarea cu apă. Mai precis, apapurificării prin spălarea cu apă. Mai precis, apa este vărsată peste corpul copilului în timp ceeste vărsată peste corpul copilului în timp ce se rosteşte „imnul de viaţă lungă”. La vârstase rosteşte „imnul de viaţă lungă”. La vârsta de 7 ani, copilul primeşte iniţiereade 7 ani, copilul primeşte iniţierea uppanayaneiuppanayanei care se traduce prin termenul de care se traduce prin termenul de „introducere” înţelegându-se introducerea„introducere” înţelegându-se introducerea ucenicului pe lângă un maestru pentru a primiucenicului pe lângă un maestru pentru a primi învăţătură. Prin primirea firului sacru, copilulînvăţătură. Prin primirea firului sacru, copilul se va considera „cel de două ori născut” (dvi-se va considera „cel de două ori născut” (dvi-ja)ja)143143..

Ceremonia Ceremonia căsătorieicăsătoriei se oficiază în familie se oficiază în familie şi nu la templu. Aici vine un brahman oficiant,şi nu la templu. Aici vine un brahman oficiant, care va rosti o serie de rugăciuni decare va rosti o serie de rugăciuni de binecuvântare pentru cei doi tineri,binecuvântare pentru cei doi tineri, reamintindu-le tinerilor datoriile pe care ei lereamintindu-le tinerilor datoriile pe care ei le au în vederea unei căsătorii reuşite. La finalulau în vederea unei căsătorii reuşite. La finalul acestei ceremonii urmează un ospăţ la careacestei ceremonii urmează un ospăţ la care participă ambele familii şi prietenii acestora.participă ambele familii şi prietenii acestora.

În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte moarteamoartea, aceasta era, aceasta era considerată permanent ca o ieşire dintr-oconsiderată permanent ca o ieşire dintr-o înlănţuire karmică pentru a continua o altăînlănţuire karmică pentru a continua o altă viaţă de expiere sau pentru a intra în unirea cuviaţă de expiere sau pentru a intra în unirea cu Brahman. Trupul era considerat ca cevaBrahman. Trupul era considerat ca ceva spurcat la moarte, de aceea orice contact cuspurcat la moarte, de aceea orice contact cu cadavrele era considerat o impuritate şi decicadavrele era considerat o impuritate şi deci

143 Michele Delahoutre, Hinduismul şi Buddhismul, în vol. « Marile religii », coordonator Philippe Gaudin, trad. Sanda Aronescu, Edit. Orizonturi şi Edit. Lider, Bucureşti, p. 340.

193193

necesita o expiere. Fiecare sat îşi are propriilenecesita o expiere. Fiecare sat îşi are propriile locuri de incinerare, deoarece aceasta estelocuri de incinerare, deoarece aceasta este practica obişnuită a indienilor. În generalpractica obişnuită a indienilor. În general trupurile decedaţilor se ard lângă cursul unuitrupurile decedaţilor se ard lângă cursul unui râu, pentru ca apoi cenuşa să fie aruncată înrâu, pentru ca apoi cenuşa să fie aruncată în apele râului. Cadavrul se înfăşoară într-unapele râului. Cadavrul se înfăşoară într-un cearşaf alb, se aşează pe rugul de lemnecearşaf alb, se aşează pe rugul de lemne pregătit în acest scop, iar fiul mai marepregătit în acest scop, iar fiul mai mare oficiază această ceremonie: el aprinde ruguloficiază această ceremonie: el aprinde rugul părintelui decedat. A existat până în vremurilepărintelui decedat. A existat până în vremurile noastre practica femeii de a se arunca pe rugulnoastre practica femeii de a se arunca pe rugul aprins al soţului pentru a muri odată cu acesta,aprins al soţului pentru a muri odată cu acesta, manifestându-şi în mod văzut dragosteamanifestându-şi în mod văzut dragostea pentru el. Era de asemenea, şi o stare de fapt,pentru el. Era de asemenea, şi o stare de fapt, deoarece o femeie văduvă era considerată cadeoarece o femeie văduvă era considerată ca o fiinţă care merită o simplă îngrijire până lao fiinţă care merită o simplă îngrijire până la moarte, ea ne mai având dreptul de a conducemoarte, ea ne mai având dreptul de a conduce treburile casei, fiind dependentă de copilultreburile casei, fiind dependentă de copilul care o prelua în întreţinere. Dar acest act decare o prelua în întreţinere. Dar acest act de sinucidere era văzut şi ca o onoare a familiei,sinucidere era văzut şi ca o onoare a familiei, care de cele mai multe ori o îndemna pe biatacare de cele mai multe ori o îndemna pe biata femeie să se arunce în foc pentru a demonstrafemeie să se arunce în foc pentru a demonstra satului sau comunităţii marea ei dragostesatului sau comunităţii marea ei dragoste pentru cel mort.pentru cel mort.

RAPORTUL ASHRAM – MĂNĂSTIRERAPORTUL ASHRAM – MĂNĂSTIREÎn ceea ce priveşte locul, în care maestrulÎn ceea ce priveşte locul, în care maestrul

îşi îndrumă discipolii acesta se numeşte deîşi îndrumă discipolii acesta se numeşte de asemenea asemenea ashram,ashram, după cum se numeşte după cum se numeşte inclusiv ideea de şcoală la picioarele acestuia.inclusiv ideea de şcoală la picioarele acestuia. Ashramul, ca aşezare este un loc asemeneaAshramul, ca aşezare este un loc asemenea

194194

mănăstirii, care poate fi conceput ca unmănăstirii, care poate fi conceput ca un campus unde se adună adepţii şi simpatizanţiicampus unde se adună adepţii şi simpatizanţii mişcării respective. Mai ales, în Occident semişcării respective. Mai ales, în Occident se pot vedea astfel de aşezăminte cu caracterpot vedea astfel de aşezăminte cu caracter oriental, unde tinerii se pot duce pentru aoriental, unde tinerii se pot duce pentru a asculta teme, cum ar fi „experienţele vieţilorasculta teme, cum ar fi „experienţele vieţilor anterioare”, „identificarea dintre sinele umananterioare”, „identificarea dintre sinele uman şi sinele cosmic”, „reîncarnarea”, etc. Cu alteşi sinele cosmic”, „reîncarnarea”, etc. Cu alte cuvinte, aşa cum remarcă Jean Herbert,cuvinte, aşa cum remarcă Jean Herbert, ashramul ar fi un fel de „centru de cercetăriashramul ar fi un fel de „centru de cercetări spirituale”spirituale”144144, în cel mai bun caz, în care, în cel mai bun caz, în care oamenii se adună pentru a-şi satisface seteaoamenii se adună pentru a-şi satisface setea de cunoaştere exotică a unor credinţe, destulde cunoaştere exotică a unor credinţe, destul de lejere pentru omul care, deşi doritor de ode lejere pentru omul care, deşi doritor de o spiritualitate mai înaltă, totuşi nu vrea nici săspiritualitate mai înaltă, totuşi nu vrea nici să părăsească plăcerile existenţei. Este un fel depărăsească plăcerile existenţei. Este un fel de filozofie existenţială, care prinde la unii, carefilozofie existenţială, care prinde la unii, care sunt doritori de asemenea experienţesunt doritori de asemenea experienţe (identificarea vieţilor trecute şi a celor viitoare,(identificarea vieţilor trecute şi a celor viitoare, fachirisme, etc.). Cunoştinţele primite de lafachirisme, etc.). Cunoştinţele primite de la maestru se primesc întocmai, deoarece elmaestru se primesc întocmai, deoarece el este considerat un fel de dumnezeu pentrueste considerat un fel de dumnezeu pentru tânărul discipol.tânărul discipol.

De asemenea maestrul este cel care poateDe asemenea maestrul este cel care poate să îşi desemneze urmaşul lui la conducereasă îşi desemneze urmaşul lui la conducerea ashramului, care poate fi chiar o femeie. Deashramului, care poate fi chiar o femeie. De exemplu, la Pondichery, conducereaexemplu, la Pondichery, conducerea ashramului după moartea lui Sri Ramakrîshnaashramului după moartea lui Sri Ramakrîshna i-a fost încredinţată de acesta lui Sharadai-a fost încredinţată de acesta lui Sharada Devi, o femeie, deşi se ştie care este încăDevi, o femeie, deşi se ştie care este încă

144 J. Herbert, op. cit., p. 114.195195

părerea hinduşilor despre participarea femeilorpărerea hinduşilor despre participarea femeilor la comentarea Vedelor şi la întemeierea şila comentarea Vedelor şi la întemeierea şi conducerea şcolilor guruiste.conducerea şcolilor guruiste.145145

Din punct de vedere analogic cu ideea deDin punct de vedere analogic cu ideea de mănăstire deosebirea dintre ashram şimănăstire deosebirea dintre ashram şi mănăstirea creştină este mare şi constă înmănăstirea creştină este mare şi constă în următoarele puncte:următoarele puncte:

-mănăstirea este concepută nu datorită-mănăstirea este concepută nu datorită capacităţii unui om şi a pregătirii luicapacităţii unui om şi a pregătirii lui intelectuale. Evident că acestea, acolo undeintelectuale. Evident că acestea, acolo unde sunt prezente, sunt foarte importante, dândsunt prezente, sunt foarte importante, dând mănăstirii seriozitatea unui centru în caremănăstirii seriozitatea unui centru în care rugăciunea se împleteşte cu studiul, aşa cumrugăciunea se împleteşte cu studiul, aşa cum erau odinioară vechile centre monahale. Înerau odinioară vechile centre monahale. În ashram centrul cade pe căutarea mentală aashram centrul cade pe căutarea mentală a unui adevăr şi pe împlinirea oarbă a cerinţeiunui adevăr şi pe împlinirea oarbă a cerinţei unui guru, care poate da ca sarcină unuiunui guru, care poate da ca sarcină unui discipol să repete neîncetat, până la epuizarediscipol să repete neîncetat, până la epuizare cuvintele fără sens (mantra sau koanul zen).cuvintele fără sens (mantra sau koanul zen).

-Ashramul se leagă totalmente de-Ashramul se leagă totalmente de personalitatea unui maestru iar o dată cupersonalitatea unui maestru iar o dată cu moartea acestuia ashramul se desfiinţeazămoartea acestuia ashramul se desfiinţează146146.. Ori mănăstirea nu este legată de nici un om,Ori mănăstirea nu este legată de nici un om, chiar dacă în perimetrul ei au existat oamenichiar dacă în perimetrul ei au existat oameni de o mare valoare, care au creat curentede o mare valoare, care au creat curente

145 Un alt exemplu, de prezenţă feminină pentru conducere ashramului îl reprezintă Krishnabai, care preia frâiele şcolii după moartea lui Swami Râmdâs.146 Există o concepţie destul de negativistă cu privire la posibilitatea ucenicului de a fi ca maestrul în pregătirea şi în iniţierea sa. De exemplu se crede că în mod tradiţional ucenicul nu are mai mult de o cincime din spiritualitatea maestrului. Apud ibidem, p. 115.

196196

monahale. Mănăstirea este şi rămânemonahale. Mănăstirea este şi rămâne teocentrică.teocentrică.

-Scopul ashramului este crearea de-Scopul ashramului este crearea de discipoli, care să cunoască calea lepădării şi adiscipoli, care să cunoască calea lepădării şi a detaşării de legea karmică. Scopul mănăstiriidetaşării de legea karmică. Scopul mănăstirii este nu simpla cunoaştere noetică, ci aceaeste nu simpla cunoaştere noetică, ci acea apropiere de Dumnezeu, care implică şiapropiere de Dumnezeu, care implică şi cunoaşterea şi viaţa comunională cucunoaşterea şi viaţa comunională cu Dumnezeu.Dumnezeu.

-Ashramul este o instituţie intermediară,-Ashramul este o instituţie intermediară, de formare, unde pentru o perioadă de timpde formare, unde pentru o perioadă de timp cel care vine se pregăteşte să cunoască pentrucel care vine se pregăteşte să cunoască pentru a exercita apoi presiune asupra altora îna exercita apoi presiune asupra altora în vederea atragerii spre noua religie. Mănăstireavederea atragerii spre noua religie. Mănăstirea creştină, mai precis cea ortodoxă, este locul încreştină, mai precis cea ortodoxă, este locul în care s-a intrat nu pentru o perioadă, ci pentrucare s-a intrat nu pentru o perioadă, ci pentru a muri şi a învia spre o nouă viaţă hristică. Dea muri şi a învia spre o nouă viaţă hristică. De aceea, în cadrul slujbei de călugărie,aceea, în cadrul slujbei de călugărie, candidatului i se schimbă numele pe care îlcandidatului i se schimbă numele pe care îl avusese înainte.avusese înainte.

Aşadar nu se poate concepe vreoAşadar nu se poate concepe vreo similitudine realistă între cele două stiluri desimilitudine realistă între cele două stiluri de comunitate, de vreme ce fiecare are o direcţiecomunitate, de vreme ce fiecare are o direcţie total diferită una de cealaltă iar a încerca să letotal diferită una de cealaltă iar a încerca să le uneşti de dragul unui ecumenism înseamnă săuneşti de dragul unui ecumenism înseamnă să forţezi o apropiere acolo unde de fapt nu esteforţezi o apropiere acolo unde de fapt nu este aproape nici un punct de legătură. În acestaproape nici un punct de legătură. În acest sens, misionarii creştini din Apus, veniţi însens, misionarii creştini din Apus, veniţi în India, de dragul unui aggiornamento şi a uneiIndia, de dragul unui aggiornamento şi a unei apropieri au încercat să întemeieze astfel deapropieri au încercat să întemeieze astfel de

197197

„ashramuri creştine”, care de fapt nu sunt nici„ashramuri creştine”, care de fapt nu sunt nici ashramuri şi parcă nici mănăstiri.ashramuri şi parcă nici mănăstiri.

RAPORTUL DINTRE HAR ŞI PRANA. KUNDALINIRAPORTUL DINTRE HAR ŞI PRANA. KUNDALINI CA FORŢĂ A ILUMINĂRIICA FORŢĂ A ILUMINĂRII

Un alt punct de divergenţă care s-ar puteaUn alt punct de divergenţă care s-ar putea isca între cele două religii, este concepţia deisca între cele două religii, este concepţia de similitudine aparentă dintre harul divin şisimilitudine aparentă dintre harul divin şi prana hindusă. Termenul de prana hindusă. Termenul de pranaprana este de fapt este de fapt expresia ideii de energie, care se identifică cuexpresia ideii de energie, care se identifică cu vitalitatea. Ea se poate absorbi de către corpulvitalitatea. Ea se poate absorbi de către corpul din aer, apă sau din hrană. O atare energiedin aer, apă sau din hrană. O atare energie este văzută de către mulţi ca un fel de graţieeste văzută de către mulţi ca un fel de graţie divină, pe care am primi-o de la Dumnezeudivină, pe care am primi-o de la Dumnezeu prin intermediul lumii văzute. Ceea ce trebuieprin intermediul lumii văzute. Ceea ce trebuie reţinut în această aparentă identificare estereţinut în această aparentă identificare este faptul că:faptul că:

-Prana este o realitate energetică pe care-Prana este o realitate energetică pe care nu o oferă un Dumnezeu, ci natura prinnu o oferă un Dumnezeu, ci natura prin vitalitatea eivitalitatea ei. Omul consumă aer sau apă sau. Omul consumă aer sau apă sau hrană pentru „a prinde putere” ori aceastăhrană pentru „a prinde putere” ori această putere este rodul materiei şi a forţei ei. Harulputere este rodul materiei şi a forţei ei. Harul este forţa care nu depinde de om sau deeste forţa care nu depinde de om sau de natură, ci de Dumnezeu, omul şi natura fiind înnatură, ci de Dumnezeu, omul şi natura fiind în dependenţă de har.dependenţă de har.

--Prana nu pune omul în legătură cuPrana nu pune omul în legătură cu divinitateadivinitatea, ci este o simplă vitalitate care, ci este o simplă vitalitate care subvenţionează viaţa pentru a putea eliminasubvenţionează viaţa pentru a putea elimina elementele karmice, de care trebuie să scapeelementele karmice, de care trebuie să scape pentru a intra în nirvana sau în identificareapentru a intra în nirvana sau în identificarea

198198

dizolvantă cu Brahmanul universal. Harul aredizolvantă cu Brahmanul universal. Harul are valoare de conexiune dintre om şi Dumnezeulvaloare de conexiune dintre om şi Dumnezeul personal, realizând linia dialogal-comunionalăpersonal, realizând linia dialogal-comunională care îl apropie pe om de Dumnezeu, carecare îl apropie pe om de Dumnezeu, care astfel devine un Tată iubitor şi nu un stăpân ceastfel devine un Tată iubitor şi nu un stăpân ce porunceşte.porunceşte.

--Prana deci nu are nici o valoarePrana deci nu are nici o valoare soteriologicăsoteriologică în vreme ce harul este o realitate în vreme ce harul este o realitate fără de care nu se poate concepe mântuireafără de care nu se poate concepe mântuirea omului.omului.

În problema raportului cu un alt tip deÎn problema raportului cu un alt tip de energie, energie, kundalinikundalini, aceasta este o forţă ce se, aceasta este o forţă ce se află într-o stare latentă la baza corpului uman,află într-o stare latentă la baza corpului uman, care aşteaptă să fie „trezită”, ca prin urcareacare aşteaptă să fie „trezită”, ca prin urcarea ei spre chakra superioară, cea din creştetulei spre chakra superioară, cea din creştetul capului („lotusul cel cu o mie de petale”), să secapului („lotusul cel cu o mie de petale”), să se realizeze eliberarea sinelui din ciclul carnal şirealizeze eliberarea sinelui din ciclul carnal şi unirea lui cu Atmanul universal sau dizolvareaunirea lui cu Atmanul universal sau dizolvarea în Nirvana. Pentru realizarea acestui procesîn Nirvana. Pentru realizarea acestui proces este nevoie de împlinirea unor condiţiieste nevoie de împlinirea unor condiţii preliminare, cum ar fi purificarea trupului şi apreliminare, cum ar fi purificarea trupului şi a sinelui prin împlinirea strictă a celor „zecesinelui prin împlinirea strictă a celor „zece porunci” (cinci Yama şi cinci ale etapeiporunci” (cinci Yama şi cinci ale etapei Niyama). Apoi se cer urmate alte câteva trepteNiyama). Apoi se cer urmate alte câteva trepte din acest proces yoghinic, cum ar fi: „ţinereadin acest proces yoghinic, cum ar fi: „ţinerea respiraţiei” (pranayama), concentrarea şirespiraţiei” (pranayama), concentrarea şi iluminarea. Ori toate aceste etape, opt lailuminarea. Ori toate aceste etape, opt la număr, ţin de forţa de concentrare şi ambiţianumăr, ţin de forţa de concentrare şi ambiţia yoginului, deci de om. Dumnezeu nuyoginului, deci de om. Dumnezeu nu reprezintă în acest proces nimic. Ba mai mult,reprezintă în acest proces nimic. Ba mai mult, maestrul ia locul divinului, considerându-l pemaestrul ia locul divinului, considerându-l pe

199199

acesta din urmă doar o etapă în ciclulacesta din urmă doar o etapă în ciclul reîncarnărilor, deoarece la final, chiar şi zeiireîncarnărilor, deoarece la final, chiar şi zeii vor trebui să dispară. Ori procesul soteriologicvor trebui să dispară. Ori procesul soteriologic creştin nu poate concepe mântuirea omuluicreştin nu poate concepe mântuirea omului fără o sinergie între om şi Dumnezeu, care săfără o sinergie între om şi Dumnezeu, care să realizeze starea de dialog teandric şi derealizeze starea de dialog teandric şi de sinergie în vederea realizării asemănăriisinergie în vederea realizării asemănării omului cu Dumnezeu.omului cu Dumnezeu.

LOCURI ŞI LUCRURI SACRE ÎN HINDUISMLOCURI ŞI LUCRURI SACRE ÎN HINDUISMAtunci când vorbim despre locurile sauAtunci când vorbim despre locurile sau

lucrurile sacre ale hinduismului, avem înlucrurile sacre ale hinduismului, avem în vedere acele aşezări sau elemente de carevedere acele aşezări sau elemente de care hinduşii sunt foarte atraşi şi care constituiehinduşii sunt foarte atraşi şi care constituie locuri de pelerinaj pentru evlavia adepţilorlocuri de pelerinaj pentru evlavia adepţilor acestei religii. Iată câteva din acele locuri sauacestei religii. Iată câteva din acele locuri sau nume sacre pe care le venerează în modnume sacre pe care le venerează în mod deosebit orice hindus:deosebit orice hindus:

GANGELE:GANGELE:Acesta este cel mai cunoscut râu din India,Acesta este cel mai cunoscut râu din India,

care are o valoare sacrală foarte mare, decare are o valoare sacrală foarte mare, de vreme ce este zeificat şi cunoscut şi subvreme ce este zeificat şi cunoscut şi sub numele de „mama noastră Gangâ”numele de „mama noastră Gangâ”147147. Shri. Shri Râmakrîshna spunea despre acest râuRâmakrîshna spunea despre acest râu următoarele: „apa Gangelui este atât de purăurmătoarele: „apa Gangelui este atât de pură ca şi Brahman însuşi. Chiar un agnostic ajungeca şi Brahman însuşi. Chiar un agnostic ajunge la devoţiune dacă trăieşte pe malul râuluila devoţiune dacă trăieşte pe malul râului Gange”Gange”148148. Iar Ma Ananda Moyî completează:. Iar Ma Ananda Moyî completează: „apa Gangelui dă eliberarea”„apa Gangelui dă eliberarea”149149..

147 J. Herbert, op. cit., p. 136.148 Apud ibidem.149 Apud ibidem.

200200

Un mit hindus spunea că la început,Un mit hindus spunea că la început, Gangele curgea doar în ceruri, nu şi peGangele curgea doar în ceruri, nu şi pe pământ. În urma unor evenimente de pepământ. În urma unor evenimente de pe pământ s-a ajuns la un mare dezastru, care s-pământ s-a ajuns la un mare dezastru, care s-au finalizat printr-un mare masacru.au finalizat printr-un mare masacru. Incinerarea victimelor a acoperit pământul cuIncinerarea victimelor a acoperit pământul cu un strat mare de cenuşă. Astfel la sfatul unuiun strat mare de cenuşă. Astfel la sfatul unui mare guru, de a trimite râul cel ceresc, Gange,mare guru, de a trimite râul cel ceresc, Gange, pentru a uda şi a înlătura cu apele sale stratulpentru a uda şi a înlătura cu apele sale stratul de cenuşă, zeii au îndreptat acest râu sprede cenuşă, zeii au îndreptat acest râu spre pământ.pământ.

În concepţia hinduşilor a muri pe malulÎn concepţia hinduşilor a muri pe malul Gangelui şi a-ţi fi aruncată cenuşa în el sau aGangelui şi a-ţi fi aruncată cenuşa în el sau a te îneca în această apă este similar cu a ieşite îneca în această apă este similar cu a ieşi din ciclul reîncarnărilor. De asemenea, a tedin ciclul reîncarnărilor. De asemenea, a te scălda în apele acestui râu şi a bea apă din elscălda în apele acestui râu şi a bea apă din el este similar cu a te spăla de păcate. Întâlnimeste similar cu a te spăla de păcate. Întâlnim aici câteva teme, care se vor apropiate deaici câteva teme, care se vor apropiate de sensul creştin al botezului sau alsensul creştin al botezului sau al cuminecăturii. Botezul este cel care spală princuminecăturii. Botezul este cel care spală prin apă păcatul strămoşesc iar euharistia este ceaapă păcatul strămoşesc iar euharistia este cea care dă hrana cea divină. Tot astfel şi hinduşiicare dă hrana cea divină. Tot astfel şi hinduşii consideră că se spală de păcate în apeleconsideră că se spală de păcate în apele Gangelui şi se cuminecă cu apa acestui râu.Gangelui şi se cuminecă cu apa acestui râu. De aceea, indienii care pleacă şi se stabilesc înDe aceea, indienii care pleacă şi se stabilesc în Occident îşi aduc în flacoane apă din GangeOccident îşi aduc în flacoane apă din Gange pentru a se curăţa de păcate.pentru a se curăţa de păcate.

De-a lungul acestui fluviu există foarteDe-a lungul acestui fluviu există foarte multe locuri de pelerinaj, care sunt socotite camulte locuri de pelerinaj, care sunt socotite ca fiind de asemenea sacre, cum ar fi: Benares,fiind de asemenea sacre, cum ar fi: Benares, locul iluminării lui Buddha, Gangotri locul delocul iluminării lui Buddha, Gangotri locul de

201201

unde izvorăşte Gangele, despre care se credeunde izvorăşte Gangele, despre care se crede că iese la suprafaţă din degetele lui Brahmacă iese la suprafaţă din degetele lui Brahma sau Shiva. Un alt loc este cel de la Prayag sausau Shiva. Un alt loc este cel de la Prayag sau Allahabad unde Gangele se uneşte cu Yamuna,Allahabad unde Gangele se uneşte cu Yamuna, un afluent al Gangelui. Aici se reunesc anualun afluent al Gangelui. Aici se reunesc anual sute şi mii de sannyashii, care se curăţesc însute şi mii de sannyashii, care se curăţesc în apele acestui râuapele acestui râu150150. .

BENARES:BENARES:Fără a se exagera se poate spune că acestFără a se exagera se poate spune că acest

oraş este „metropola religioasă a întregiioraş este „metropola religioasă a întregii Indii”Indii”151151, deoarece la numărul de aproximativ, deoarece la numărul de aproximativ 250.000 de locuitori, anual se perindă circa250.000 de locuitori, anual se perindă circa 1.000.000 de pelerini, iar în cadrul oraşului1.000.000 de pelerini, iar în cadrul oraşului există nu mai puţin de 1.500 de templeexistă nu mai puţin de 1.500 de temple hinduse, peste 500.000 de altare şi 270 dehinduse, peste 500.000 de altare şi 270 de moschei. Mitologia spune despre Benares că armoschei. Mitologia spune despre Benares că ar fi fost primul loc uscat, pe care Shiva l-ar fifi fost primul loc uscat, pe care Shiva l-ar fi scos din oceanul nediferenţiat cu tridentul său.scos din oceanul nediferenţiat cu tridentul său. Deci cultul lui Shiva este predominant în sânulDeci cultul lui Shiva este predominant în sânul acestui oraş hindus.acestui oraş hindus.

Însă şi buddhişti şi-l revendică a fi centrulÎnsă şi buddhişti şi-l revendică a fi centrul lor spiritual, deoarece în apropierea luilor spiritual, deoarece în apropierea lui Siddhartha Gautama ar fi ajuns la iluminare,Siddhartha Gautama ar fi ajuns la iluminare, devenind Buddha (iluminatul). Tot aici undevenind Buddha (iluminatul). Tot aici un anume Aurangzeb ar fi încercat săanume Aurangzeb ar fi încercat să convertească lumea la islam, iar Malavia aconvertească lumea la islam, iar Malavia a creat „prima universitate hindusă de tipcreat „prima universitate hindusă de tip

150 Se afirmă că ar exista în total 600.000 de locuri sacre de-a lungul râului Gange.151 J. Herbert, op. cit., p. 138.

202202

modern” iar Gandhi, în fine, a construit marelemodern” iar Gandhi, în fine, a construit marele templu închinat „Mamei noastre, India”templu închinat „Mamei noastre, India”152152..

Datorită faptului că oraşul se află pe malulDatorită faptului că oraşul se află pe malul Gangelui toată mulţimea de pelerini seGangelui toată mulţimea de pelerini se înghesuie pe scările de piatră pentru a seînghesuie pe scările de piatră pentru a se scălda în apa râului, purificându-se astfe descălda în apa râului, purificându-se astfe de ataşamentul karmic. Apoi pelerini colindăataşamentul karmic. Apoi pelerini colindă oraşul, închinându-se la multele altare, undeoraşul, închinându-se la multele altare, unde guru aflaţi în meditaţie primesc orez şi daruri.guru aflaţi în meditaţie primesc orez şi daruri.

În timp ce oamenii îşi uscă la soare haineleÎn timp ce oamenii îşi uscă la soare hainele ude de apele Gangelui, predicatori, care seude de apele Gangelui, predicatori, care se recunosc după îmbrăcăminte şi tunsură, din cerecunosc după îmbrăcăminte şi tunsură, din ce grup de adoratori fac parte, îşi prezintă căilegrup de adoratori fac parte, îşi prezintă căile lor religioase. În acest timp vânzătorii delor religioase. În acest timp vânzătorii de vopsele sacre le oferă pelerinilor culoareavopsele sacre le oferă pelerinilor culoarea sacră, ocru, pe care şi-o vor punea sub formasacră, ocru, pe care şi-o vor punea sub forma unui punct pe frunte sau îşi vor colora cărareaunui punct pe frunte sau îşi vor colora cărarea ce le despică părul.ce le despică părul.

În fine, ultimul dor al hindusului este acelaÎn fine, ultimul dor al hindusului este acela de a muri la Benares şi de a fi ars aici iarde a muri la Benares şi de a fi ars aici iar cenuşa să îi fie aruncată în râu. Este semnulcenuşa să îi fie aruncată în râu. Este semnul vizibil că a scăpat de ciclul vizibil că a scăpat de ciclul samsareisamsarei, al, al reîncarnărilor şi a intrat în nirvana sau înreîncarnărilor şi a intrat în nirvana sau în unirea cu Atman.unirea cu Atman.

CULTUL VACII LA HINDUŞICULTUL VACII LA HINDUŞIUnul dintre gesturile care şochează peUnul dintre gesturile care şochează pe

orice occidental ajuns în India este modalitateaorice occidental ajuns în India este modalitatea în care vaca este văzută de către hinduşi.în care vaca este văzută de către hinduşi. Fiecare pieton sau maşină are datoria de a seFiecare pieton sau maşină are datoria de a se

152 Ibidem, p. 138.203203

opri pentru ca vaca să poată trece strada sauopri pentru ca vaca să poată trece strada sau să o lase să meargă unde doreşte. Motivelesă o lase să meargă unde doreşte. Motivele pentru care există un cult al vacii suntpentru care există un cult al vacii sunt următoarele:următoarele:

-din punct de vedere al hranei, vaca oferă-din punct de vedere al hranei, vaca oferă alimentul de bază la hinduşi: laptele, precum şialimentul de bază la hinduşi: laptele, precum şi untul, socotit un aliment de lux, careuntul, socotit un aliment de lux, care amestecat cu orez este cel mai primit daramestecat cu orez este cel mai primit dar oferit zeilor.oferit zeilor.

-Apoi vaca oferă pentru hindusul sărac-Apoi vaca oferă pentru hindusul sărac balegabalega, pe care acesta o amestecă cu paie şi o, pe care acesta o amestecă cu paie şi o usucă, constituind cel mai bun combustibilusucă, constituind cel mai bun combustibil pentru încălzitul casei pe timp friguros sau înpentru încălzitul casei pe timp friguros sau în vremea musonului.vremea musonului.153153 Mai mult, balega Mai mult, balega înmuiată cu apă şi preparată într-un anume fel,înmuiată cu apă şi preparată într-un anume fel, alungă insectele, înţelegându-se prin aceastaalungă insectele, înţelegându-se prin aceasta cele mai periculoase, cum ar fi scorpionii. Încele mai periculoase, cum ar fi scorpionii. În fine, ea este utilizată în medicina populară,fine, ea este utilizată în medicina populară, deoarece ea reprezintă cea mai eficacedeoarece ea reprezintă cea mai eficace cataplasmă, pusă pe răni.cataplasmă, pusă pe răni.

-Într-un plan mai puţin material, vaca este-Într-un plan mai puţin material, vaca este socotită ca fiind prototipul perfect al lumiisocotită ca fiind prototipul perfect al lumii animale, pe care omul trebuie să îl respecte.animale, pe care omul trebuie să îl respecte. Pentru acest motiv Pentru acest motiv Mahatma GandhiMahatma Gandhi a a acceptat preşedinţia Indiei în proiectul deacceptat preşedinţia Indiei în proiectul de protecţie a vacii.protecţie a vacii.

-Din punct de vedere spiritual, vaca este-Din punct de vedere spiritual, vaca este elementul care simbolizează iluminarea,elementul care simbolizează iluminarea, deoarece termenul „go”, care desemneazădeoarece termenul „go”, care desemnează vaca, înseamnă în acelaşi timp şi raza de soarevaca, înseamnă în acelaşi timp şi raza de soare 153 Există şi astăzi spitale mai mici care utilizează acest tip de combustibil.

204204

şi ideea de iluminare, la care trebuie să ajungăşi ideea de iluminare, la care trebuie să ajungă omul.omul.

-Apoi vaca o întâlnim în miturile lui Indra,-Apoi vaca o întâlnim în miturile lui Indra, unde turmele de vaci ale acestuia au fostunde turmele de vaci ale acestuia au fost răpite de demonii Panis, care le-au ascuns într-răpite de demonii Panis, care le-au ascuns într-o peşteră, fiind descoperite după o căutareo peşteră, fiind descoperite după o căutare asiduă. Ele simbolizau puterea intelectuală şiasiduă. Ele simbolizau puterea intelectuală şi spirituală a zeului. De asemenea, în mitulspirituală a zeului. De asemenea, în mitul copilăriei lui Krîshna, copilăriei lui Krîshna, rshirshi, înţelepţii, îl însoţeau, înţelepţii, îl însoţeau pe copil sub chipul vacilor, care îl hrăneau cupe copil sub chipul vacilor, care îl hrăneau cu lapte, adică cu înţelepciunea sacră.lapte, adică cu înţelepciunea sacră.

CULTUL MORŢILORCULTUL MORŢILORSufletul este înţeles în cadrul religieiSufletul este înţeles în cadrul religiei

vedice sub două aspecte: vedice sub două aspecte: asu asu şi şi manasmanas. Asu. Asu este sufletul în forma lui materială, ca un suflueste sufletul în forma lui materială, ca un suflu vital iar manas este spiritul, raţiunea, care îşivital iar manas este spiritul, raţiunea, care îşi are sediul în inimă. Eul uman este compus dinare sediul în inimă. Eul uman este compus din mai multe subdiviziuni, care de fapt suntmai multe subdiviziuni, care de fapt sunt derivaţii ale aspectelor psihice. Amintim întrederivaţii ale aspectelor psihice. Amintim între acestea: acestea: Mahatma Mahatma – marele Eu, denumit mai– marele Eu, denumit mai târziu simplu târziu simplu atmanatman; ; manasmanas-ul, care este-ul, care este superior şi inferiorsuperior şi inferior154154; ; kamakama adică dorinţa; adică dorinţa; prana prana – vitalitatea. Aceste elemente se– vitalitatea. Aceste elemente se descompun prin moarte, urmând ca prindescompun prin moarte, urmând ca prin transmigraţie transmigraţie atmanul atmanul uman să seuman să se reîncarneze.reîncarneze.

Exista în perioada vedică un locaş dupăExista în perioada vedică un locaş după moarte, unde se găseau sufletele părinţilormoarte, unde se găseau sufletele părinţilor (pitaras). Acest loc se află într-o lume(pitaras). Acest loc se află într-o lume 154 Cuvântul “manas” are aceeaşi rădăcină indo-europeană cu termenul latin “mens”, minte, care este partea raţională a omului.

205205

subterană, aflate în grija zeului Yama, primulsubterană, aflate în grija zeului Yama, primul om care a cunoscut moartea, devenind zeulom care a cunoscut moartea, devenind zeul morţii. Ulterior regiunea morţilor se va muta înmorţii. Ulterior regiunea morţilor se va muta în slăvile cereşti.slăvile cereşti.

Ca şi la alte popoare sufletele morţilorCa şi la alte popoare sufletele morţilor rămân o perioadă printre cei vii sub formarămân o perioadă printre cei vii sub forma strigoilor (pretas), de aceea trebuie să se aibăstrigoilor (pretas), de aceea trebuie să se aibă grijă de ele, să li se ofere ofrande pentru a nugrijă de ele, să li se ofere ofrande pentru a nu deveni periculoase. Numai după împlinireadeveni periculoase. Numai după împlinirea ritualurilor, aceste suflete se ataşeazăritualurilor, aceste suflete se ataşează părinţilor lor. Pentru a ajunge în împărăţia luipărinţilor lor. Pentru a ajunge în împărăţia lui Yama sufletele sunt judecate de Varuna.Yama sufletele sunt judecate de Varuna. Mesagerii lui Yama sunt cucuveaua şiMesagerii lui Yama sunt cucuveaua şi porumbelul, dar mai ales doi câini cu patruporumbelul, dar mai ales doi câini cu patru nasuri care păzesc drumul spre regatul luinasuri care păzesc drumul spre regatul lui Yama.Yama.

Modalitatea de incinerare se pare că esteModalitatea de incinerare se pare că este destul de frecventă în perioada vedică, deşi sedestul de frecventă în perioada vedică, deşi se aplica şi îngroparea sau aruncarea în râurileaplica şi îngroparea sau aruncarea în râurile sacre: Gange sau Yamuna. Soţia se aşezasacre: Gange sau Yamuna. Soţia se aşeza pentru un timp lângă soţul mort, aflat pe rugulpentru un timp lângă soţul mort, aflat pe rugul incinerării, iar apoi era chemată să se ridice,incinerării, iar apoi era chemată să se ridice, iar în locul femeii se sacrifica o vacă, ai căreiiar în locul femeii se sacrifica o vacă, ai cărei rinichi erau puşi în mâna mortului pentru a-lrinichi erau puşi în mâna mortului pentru a-l feri de cei doi câini ai lui Yama. De asemenea,feri de cei doi câini ai lui Yama. De asemenea, de rug se lega un ţap cu o sfoară, care sede rug se lega un ţap cu o sfoară, care se rupea la apropierea focului iar ţapul fugea,rupea la apropierea focului iar ţapul fugea, simbol al sufletului care se descătuşează desimbol al sufletului care se descătuşează de trup. trup.

După incinerare, cenuşa se îngropa sauDupă incinerare, cenuşa se îngropa sau se presăra pe un curs de apă iar rudeniilese presăra pe un curs de apă iar rudeniile

206206

mortului trebuiau să presteze o serie demortului trebuiau să presteze o serie de purificări şi libaţiuni: afundarea în apă,purificări şi libaţiuni: afundarea în apă, trecerea pe trecerea pe sub sub un jug făcut din crengile unuiun jug făcut din crengile unui arbore, săritul peste şanţul cu apă. Zilelearbore, săritul peste şanţul cu apă. Zilele următoare se purta doliu, nu se dormea în paturmătoare se purta doliu, nu se dormea în pat ci jos şi nu se prepara mâncare. Ocazional seci jos şi nu se prepara mâncare. Ocazional se aduceau ofrande pentru cel mort, pentru caaduceau ofrande pentru cel mort, pentru ca zeii să îi uşureze viaţa de dincolo.zeii să îi uşureze viaţa de dincolo.

SISTEMELE FILOSOFICE HINDUSESISTEMELE FILOSOFICE HINDUSEPerioada brahmanică se caracterizeazăPerioada brahmanică se caracterizează

printr-o speculaţie filosofică adusă la apogeu,printr-o speculaţie filosofică adusă la apogeu, tratându-se diverse teme, cum ar fi:tratându-se diverse teme, cum ar fi: fiinţialitatea umană, relaţia lui cu Divinul,fiinţialitatea umană, relaţia lui cu Divinul, esenţa divină sau realizarea mokshei sau aesenţa divină sau realizarea mokshei sau a eliberării. Există multe variante doctrinale,eliberării. Există multe variante doctrinale, care încearcă elucidarea acestor teme.care încearcă elucidarea acestor teme. Rezolvările s-au concretizat în cele 6 şcoliRezolvările s-au concretizat în cele 6 şcoli filosofico-religioase sau darshane (“privire”).filosofico-religioase sau darshane (“privire”). Aceste darshane sunt grupate două câte două,Aceste darshane sunt grupate două câte două, după afinitatea dintre ele.după afinitatea dintre ele.

1. Şcoala Şcoala NyayaNyaya are ca preocupare are ca preocupare gândirea logică. Fondatorul ei, gândirea logică. Fondatorul ei, GautamaGautama (sec. Al III-lea î. Hr.) a cuprins(sec. Al III-lea î. Hr.) a cuprins elementele acestei şcoli în lucrareaelementele acestei şcoli în lucrarea Nyaya Sutra. La baza cunoaşterii suntNyaya Sutra. La baza cunoaşterii sunt patru elemente: perceperea, deducţia,patru elemente: perceperea, deducţia, analogia şi mărturia credibilă. Forma înanalogia şi mărturia credibilă. Forma în care Gautama expune tezele sale au ocare Gautama expune tezele sale au o formă silogistică, ceea ce I-a făcut peformă silogistică, ceea ce I-a făcut pe

207207

mulţi să considere că Aristotel s-ar fimulţi să considere că Aristotel s-ar fi inspirat din opera lui. (Max Muller)inspirat din opera lui. (Max Muller)

2. VaiseshikaVaiseshika are ca temă centrală are ca temă centrală problema cosmologică. Fondatorul eiproblema cosmologică. Fondatorul ei este este KanandaKananda, care ar fi trăit în secolul al, care ar fi trăit în secolul al 3-lea î. Hr. Lucrarea sa se intitulează3-lea î. Hr. Lucrarea sa se intitulează Vaiseshika SutraVaiseshika Sutra, în care se afirmă că, în care se afirmă că lumea materială este alcătuită din 4lumea materială este alcătuită din 4 categorii de atomi: pământ, aer, apă şicategorii de atomi: pământ, aer, apă şi foc. Din combinaţia lor s-a creat întreagafoc. Din combinaţia lor s-a creat întreaga existenţă materială. Există deexistenţă materială. Există de asemenea, pentru planul spiritual, o altăasemenea, pentru planul spiritual, o altă categorie formată din: spaţiu, eter, timp,categorie formată din: spaţiu, eter, timp, intelect şi suflet. Dumnezeu a alcătuitintelect şi suflet. Dumnezeu a alcătuit lumea din combinaţia acestor elemente,lumea din combinaţia acestor elemente, deci el ar fi doar un arhitect cosmic.deci el ar fi doar un arhitect cosmic.

3. SamkhyaSamkhya – care a fost întemeiată de – care a fost întemeiată de Kapila (sec. 3 î.Hr.) şi care a scrisKapila (sec. 3 î.Hr.) şi care a scris lucrarea lucrarea Samkhya-Pravacana-SutraSamkhya-Pravacana-Sutra. El. El dezvoltă un sistem dualist, ateu. Pentrudezvoltă un sistem dualist, ateu. Pentru Kapila există două principii prakrti şiKapila există două principii prakrti şi purusha, prima desemnând lumeapurusha, prima desemnând lumea materială iar cealaltă pe cea spirituală.materială iar cealaltă pe cea spirituală. Lumea după acest autor ar fi alcătuităLumea după acest autor ar fi alcătuită din 25 de principii. Cele două principii sedin 25 de principii. Cele două principii se află într-o relaţie între ele ca orbul cuaflă într-o relaţie între ele ca orbul cu orbul, materia (prakrti) fiind orbul,orbul, materia (prakrti) fiind orbul, substanţa care poartă spiritul lumiisubstanţa care poartă spiritul lumii (ologul), care vede şi conduce spre(ologul), care vede şi conduce spre adevărata realitate. Eliberarea deadevărata realitate. Eliberarea de povara trupului se realizează printr-unpovara trupului se realizează printr-un

208208

proces noetic, al cărui scop esteproces noetic, al cărui scop este realizarea diferenţei abisale dintrerealizarea diferenţei abisale dintre prakrti şi purusha. Odată realizatăprakrti şi purusha. Odată realizată cunoaşterea identităţii personale acunoaşterea identităţii personale a omului ca fiind purusha, acesta intră înomului ca fiind purusha, acesta intră în starea de starea de KaivalyaKaivalya, adică de eliberare, adică de eliberare din ciclul samsarei.din ciclul samsarei.

4. YogaYoga preia sistemul Samkhya şi preia sistemul Samkhya şi realizează fundamentul practic alrealizează fundamentul practic al acestuia. Ea este de fapt o modalitateacestuia. Ea este de fapt o modalitate faptică de realizare a stării de moksha.faptică de realizare a stării de moksha. Diferenţa dintre cele două sisteme esteDiferenţa dintre cele două sisteme este că Yoga propune un dumnezeu, pecă Yoga propune un dumnezeu, pe IshvaraIshvara. Acesta ar fi fost un purusha. Acesta ar fi fost un purusha care ar fi ajuns la eliberare fără a maicare ar fi ajuns la eliberare fără a mai trece prin ciclul reîncarnărilor. El devinetrece prin ciclul reîncarnărilor. El devine astfel un arhetip al perfecţiunii spre careastfel un arhetip al perfecţiunii spre care năzuieşte orice yogin. Sub influenţanăzuieşte orice yogin. Sub influenţa mişcărilor teiste Ishvara primeştemişcărilor teiste Ishvara primeşte atribute divine.atribute divine.

5. MimamsaMimamsa sau sau Purva Mimamsa Purva Mimamsa sese limitează doar la interpretarea textelorlimitează doar la interpretarea textelor vedice. Această şcoală a fost întemeiatăvedice. Această şcoală a fost întemeiată de JAIMINI (circa 400 î.Hr.), care aude JAIMINI (circa 400 î.Hr.), care au alcătuit lucrarea Purva-Mimamsa-Sutra.alcătuit lucrarea Purva-Mimamsa-Sutra. Ea se concentrează asupra cercetăriiEa se concentrează asupra cercetării dharmei, a legii imuabile divine.dharmei, a legii imuabile divine.

6. Cea mai importantă şcoală esteCea mai importantă şcoală este VedantaVedanta, nume care înseamnă “sfârşitul, nume care înseamnă “sfârşitul Vedelor”, care se axează pe cercetareaVedelor”, care se axează pe cercetarea textelor upanishadice. Principalultextelor upanishadice. Principalul

209209

reprezentant al şcolii Vedantei estereprezentant al şcolii Vedantei este ShankaraShankara (780 – 820 d.Hr.). pentru (780 – 820 d.Hr.). pentru Shankara lumea nu este decât o iluzie,Shankara lumea nu este decât o iluzie, ea neexistând în realitate. Adevărataea neexistând în realitate. Adevărata realitate este Brahman, singurul, sprerealitate este Brahman, singurul, spre care omul trebuie să se raporteze.care omul trebuie să se raporteze. Modalitatea de apropiere de aceastăModalitatea de apropiere de această realitate este cunoaşterea. Când sufletulrealitate este cunoaşterea. Când sufletul său ajunge la jnana (cunoaşterea) că elsău ajunge la jnana (cunoaşterea) că el este una cu Brahman, el se elibereazăeste una cu Brahman, el se eliberează de ciclul reîncarnărilor.de ciclul reîncarnărilor.

YOGA CA FILOZOFIE RELIGIOASĂ ŞI PRACTICĂYOGA CA FILOZOFIE RELIGIOASĂ ŞI PRACTICĂ DE RECUPERARE PSIHO-SOMATICĂ. DE RECUPERARE PSIHO-SOMATICĂ. ESTE OARE NEVOIE DE YOGA ÎN ESTE OARE NEVOIE DE YOGA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ?SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ?

Cuvântul “yoga” provine de la sanscritulCuvântul “yoga” provine de la sanscritul “yog” care înseamnă în primul rând“yog” care înseamnă în primul rând “înhămare”. În textele vedice acest termen“înhămare”. În textele vedice acest termen este utilizat referitor la carul lui Indra sau al luieste utilizat referitor la carul lui Indra sau al lui Surya (soarele), care erau trase de cai, numiţiSurya (soarele), care erau trase de cai, numiţi yukta. Însă termenul de “yog” mai înseamnă şiyukta. Însă termenul de “yog” mai înseamnă şi “jug” de unde înrudirea cu latinescul jugum,“jug” de unde înrudirea cu latinescul jugum, cuvânt tot de origine indo-europeană. Decicuvânt tot de origine indo-europeană. Deci yoga ar desemna ideea de disciplină şi controlyoga ar desemna ideea de disciplină şi control asupra minţii şi a trupului pentru a atingeasupra minţii şi a trupului pentru a atinge starea de desăvârşire.starea de desăvârşire.

210210

Originile yogăi sunt destul de arhaice.Originile yogăi sunt destul de arhaice. Descoperirile arheologice din Valea IndusuluiDescoperirile arheologice din Valea Indusului au scos la iveală o plăcuţă de lut ars, pe careau scos la iveală o plăcuţă de lut ars, pe care este reprezentat un om în poziţia de “tăietor”,este reprezentat un om în poziţia de “tăietor”, poziţie caracteristică sistemului yoga. De lapoziţie caracteristică sistemului yoga. De la această reprezentare s-ar putea crede că încăaceastă reprezentare s-ar putea crede că încă din cadrul civilizaţiei Mohenjo-Daro/Harrapa.din cadrul civilizaţiei Mohenjo-Daro/Harrapa. Această afirmaţie este desigur o supoziţie,Această afirmaţie este desigur o supoziţie, deoarece referiri clare despre acest sistemdeoarece referiri clare despre acest sistem întâlnim doar în Bhagavad-Gita, redactatăîntâlnim doar în Bhagavad-Gita, redactată probabil prin secolul al V-lea îHr.probabil prin secolul al V-lea îHr.

În ceea ce priveşte sistemul filosofic al luiÎn ceea ce priveşte sistemul filosofic al lui Yoga, ne vom opri în primul rând asupraYoga, ne vom opri în primul rând asupra concepţiei despre lume. Există în gândireaconcepţiei despre lume. Există în gândirea yoghină o mulţime de lumi, numite în sanscrităyoghină o mulţime de lumi, numite în sanscrită “loka”. Noi putem să distingem patru tipuri de“loka”. Noi putem să distingem patru tipuri de lumi: lumi:

-lumea în care trăim, Terralumea în care trăim, Terra, care include, care include viaţa vegetală şi pe cea animală; viaţa vegetală şi pe cea animală;

-lumea geniilor bune sau rele lumea geniilor bune sau rele (îngerii sau(îngerii sau demonii, Yakşa şi Rakşasa). Viaţa pe aceastădemonii, Yakşa şi Rakşasa). Viaţa pe această lume este mai lungă, facultăţile senzorialelume este mai lungă, facultăţile senzoriale sunt mult mai dezvoltate (geniile văd oricesunt mult mai dezvoltate (geniile văd orice punct de pe această lume şi se pot deplasa cupunct de pe această lume şi se pot deplasa cu viteza fulgerului);viteza fulgerului);

-lumea zeilorlumea zeilor este locul beatitudinii, unde este locul beatitudinii, unde străluceşte lumina veşnică. Aici domnescstrăluceşte lumina veşnică. Aici domnesc sufletele virtuoase şi divinităţile pe caresufletele virtuoase şi divinităţile pe care sufletele le-au adorat în viaţa terestră.sufletele le-au adorat în viaţa terestră.

211211

-Lumea lui Brahman, brahma-lokaLumea lui Brahman, brahma-loka, care nu, care nu poate fi definită, deoarece este dincolo depoate fi definită, deoarece este dincolo de limite, în afara fiinţei şi a nefiinţei.limite, în afara fiinţei şi a nefiinţei.

Primele trei lumi sunt tranzitorii, în vremePrimele trei lumi sunt tranzitorii, în vreme ce lumea lui Brahman este definitivă şice lumea lui Brahman este definitivă şi imuabilă.imuabilă.

Trupul este considerat o temniţă care ţineTrupul este considerat o temniţă care ţine sinele uman în legea transmigraţiei, a luisinele uman în legea transmigraţiei, a lui samsara. Sinele, atman este identic, însamsara. Sinele, atman este identic, în sistemul yoga, cu Atmanul universal. De-asistemul yoga, cu Atmanul universal. De-a lungul trupului există nenumărate canalelungul trupului există nenumărate canale energetice (72.000), denumite energetice (72.000), denumite nadinadi sau “râu”, sau “râu”, după numele celor mai importante râuri dindupă numele celor mai importante râuri din India: Indus, Gange, Iamuna, Sarasvati, etc.India: Indus, Gange, Iamuna, Sarasvati, etc. Cele mai importante canale sunt în cele dinCele mai importante canale sunt în cele din urmă trei, denumite Suşumna, Ida şi Pingala.urmă trei, denumite Suşumna, Ida şi Pingala. Suşumna este canalul central, în partea stângăSuşumna este canalul central, în partea stângă se află Ida, iar în dreapta Pingala, care sese află Ida, iar în dreapta Pingala, care se încolăcesc în jurul canalului central. Cele douăîncolăcesc în jurul canalului central. Cele două canale (Ida şi Pingala) se încolăcesc în jurul luicanale (Ida şi Pingala) se încolăcesc în jurul lui Suşumna, având ca punct de plecare bazaSuşumna, având ca punct de plecare baza trunchiului iar ca punct de ieşire sau detrunchiului iar ca punct de ieşire sau de intrare, cele două nări. Suşumna pleacă de laintrare, cele două nări. Suşumna pleacă de la baza trunchiului şi se sfârşeşte în creştetulbaza trunchiului şi se sfârşeşte în creştetul capului. Prin cele două canale intră prana saucapului. Prin cele două canale intră prana sau suflul vital, care trezeşte energia kundalini,suflul vital, care trezeşte energia kundalini, care urcă de-a lungul canalului Suşumna.care urcă de-a lungul canalului Suşumna.

Energia de la baza trupului, care se află înEnergia de la baza trupului, care se află în şezutul lui, se numeşte kundalini, şi esteşezutul lui, se numeşte kundalini, şi este reprezentată ca un foc (mula-agni). Ea estereprezentată ca un foc (mula-agni). Ea este reprezentată de asemenea ca un şarpe, carereprezentată de asemenea ca un şarpe, care

212212

doarme şi care trebuie trezit. Odată trezită,doarme şi care trebuie trezit. Odată trezită, energia kundalini, urcă prin cele şapte energia kundalini, urcă prin cele şapte chakrechakre sau centre ale energiei. Aceste centre sunt: sau centre ale energiei. Aceste centre sunt:

1)1) Muladhara-chakra, aflată la bazaMuladhara-chakra, aflată la baza trupului, în zona anusului. trupului, în zona anusului.

2)2) Svadiştana-chakra se află puţin maiSvadiştana-chakra se află puţin mai sus sus

3)3) Manipura-chakra, care se află în zonaManipura-chakra, care se află în zona buricului. buricului.

4)4) Anahita-chakra se află în zonaAnahita-chakra se află în zona plexului şi a inimii.plexului şi a inimii.

5)5) Visuddha-chakr se află în zona gâtuluiVisuddha-chakr se află în zona gâtului6)6) Ajna-chakra este punctul dintreAjna-chakra este punctul dintre

sprâncene, denumit şi “al treileasprâncene, denumit şi “al treilea ochi”. Aici se află centrul de comandăochi”. Aici se află centrul de comandă al manasului şi a inteligenţei umane.al manasului şi a inteligenţei umane.

7) Lotusul cu o mie de petale sau chakraLotusul cu o mie de petale sau chakra din creştet, numită din creştet, numită sahasrara-chakrasahasrara-chakra.. Este locul în care sinele iese spreEste locul în care sinele iese spre brahman. În momentul în carebrahman. În momentul în care energia kundalini ajunge la acestenergia kundalini ajunge la acest punct omul intră de fapt în starea depunct omul intră de fapt în starea de moksha, de eliberare totală.moksha, de eliberare totală.

Yoga lui Patanjali, cel care a teoretizatYoga lui Patanjali, cel care a teoretizat pentru prima dată acest sistem, ne propunepentru prima dată acest sistem, ne propune opt trepte pe care trebuie să le împlineascăopt trepte pe care trebuie să le împlinească omul pentru a intra în starea de eliberareomul pentru a intra în starea de eliberare totală. Acestea privesc la început trupul şitotală. Acestea privesc la început trupul şi disciplinarea lui iar ulterior aceste trepte au îndisciplinarea lui iar ulterior aceste trepte au în vedere mai mult ideea de concentrare pentruvedere mai mult ideea de concentrare pentru a ridica energia spre chakra sahasrara. Iatăa ridica energia spre chakra sahasrara. Iată

213213

care sunt cele opt “membre” ale lui Yoga luicare sunt cele opt “membre” ale lui Yoga lui Patanjali.Patanjali.

a. YAMAa. YAMA sau “înfrânările”, care sunt în sau “înfrânările”, care sunt în număr de cinci: număr de cinci:

-Ahimsa-Ahimsa - “să nu faci rău nimănui”; asta - “să nu faci rău nimănui”; asta înseamnă să nu faci rău nici unei fiinţe,înseamnă să nu faci rău nici unei fiinţe, deoarece în fiecare fiinţă se chinuieşte spredeoarece în fiecare fiinţă se chinuieşte spre perfecţiune o fiinţă, ce se află încarnată înperfecţiune o fiinţă, ce se află încarnată în acea fiinţă.acea fiinţă.

-Sathya-Sathya – “să nu minţi” înseamnă să spui – “să nu minţi” înseamnă să spui permanent adevărul, nici măcar să faci glumepermanent adevărul, nici măcar să faci glume pe seama cuiva;pe seama cuiva;

-Asteya-Asteya – “să nu furi” asta însenmând să – “să nu furi” asta însenmând să nu iei niciodată ceea ce nu este al tău, nicinu iei niciodată ceea ce nu este al tău, nici măcar să pofteşti lucrul altuia, deoarece oricemăcar să pofteşti lucrul altuia, deoarece orice tendinţă de a te ataşa de un lucru fie el chiar şitendinţă de a te ataşa de un lucru fie el chiar şi al tău, înseamnă să te ataşezi de lume şi deal tău, înseamnă să te ataşezi de lume şi de suferinţa ei, care te va face să te renaşti încă osuferinţa ei, care te va face să te renaşti încă o dată în ea şi deci să nu reuşeşti să te eliberezidată în ea şi deci să nu reuşeşti să te eliberezi din ciclul reîncarnărilor.din ciclul reîncarnărilor.

-Brahmacarya –“să nu fii desfrânat”,-Brahmacarya –“să nu fii desfrânat”, înseamnă de fapt să te eliberezi din sclaviaînseamnă de fapt să te eliberezi din sclavia instinctuluiinstinctului155155. De asemenea orice ataşament. De asemenea orice ataşament faţă de femeie înseamnă o iubire a carnalului.faţă de femeie înseamnă o iubire a carnalului. Există şi o apropiere faţă de ea, dar în cadrulExistă şi o apropiere faţă de ea, dar în cadrul exerciţiului tantric, în vederea eliberării prinexerciţiului tantric, în vederea eliberării prin reţinerea fluxului seminal.reţinerea fluxului seminal.

-Aparigraha – “să nu fii avar” deoarece-Aparigraha – “să nu fii avar” deoarece orice ataşament faţă de avere nu dăorice ataşament faţă de avere nu dă

155 ***, Yoga în Upanişad, trad, Corina Delia Mătură şi Iulian Dragomir, Edit. Arhetip,-Renaşterea spirituală, Bucureşti, 1992, p,46.

214214

posibilitate unei dezlipiri totale faţă deposibilitate unei dezlipiri totale faţă de materie.materie.

b. YAMA sau obligaţiile, pe care trebuie săb. YAMA sau obligaţiile, pe care trebuie să le împlinească yoginulle împlinească yoginul

-Obligaţia de -Obligaţia de a fi curat trupeşte şia fi curat trupeşte şi sufleteşte sufleteşte deoarece energia pranică nu poatedeoarece energia pranică nu poate străbate un trup murdar. Excesele făceau castrăbate un trup murdar. Excesele făceau ca pentru a-şi curăţa nările unii maeştri şi asceţipentru a-şi curăţa nările unii maeştri şi asceţi yogini să îşi introducă o bucată de pânză pe oyogini să îşi introducă o bucată de pânză pe o nară şi să o scoată pe cealaltă; la fel şi în cazulnară şi să o scoată pe cealaltă; la fel şi în cazul curăţirii stomacului şi a intestinului.curăţirii stomacului şi a intestinului.

-A fi calm -A fi calm este foarte important pentru uneste foarte important pentru un yoghin, deoarece prin acesta se creează stareayoghin, deoarece prin acesta se creează starea necesară pentru exerciţiul concentrării. Oricenecesară pentru exerciţiul concentrării. Orice tulburare nu-i dă şansa de a-şi retragetulburare nu-i dă şansa de a-şi retrage simţurile şi mintea în sine, în vedereasimţurile şi mintea în sine, în vederea dobândirii enstazei.dobândirii enstazei.

-Asceza -Asceza este de fapt “un fel de seninătateeste de fapt “un fel de seninătate eroică, un fel de stoicism în faţa vieţii,eroică, un fel de stoicism în faţa vieţii, deoarece toate acestea nu sunt importantedeoarece toate acestea nu sunt importante pentru cel care doreşte să se elibereze, decipentru cel care doreşte să se elibereze, deci omul nu trebuie să se ataşeze sau să fieomul nu trebuie să se ataşeze sau să fie afectat de ele. Cu cât eşti mai detaşat deafectat de ele. Cu cât eşti mai detaşat de lume, de haine sau de hrană cu atât eşti mailume, de haine sau de hrană cu atât eşti mai liber pentru a putea să te eliberezi.liber pentru a putea să te eliberezi.

--StudiulStudiul – înseamnă o pregătire – înseamnă o pregătire intelectuală asupra acestui important şi unicintelectuală asupra acestui important şi unic moment religios. Trebuiesc evident citite numoment religios. Trebuiesc evident citite nu cărţile culturii mondiale sau cele alecărţile culturii mondiale sau cele ale creştinismului, de exemplu, ci cele care oferăcreştinismului, de exemplu, ci cele care oferă informaţii despre sistemele yoga, despreinformaţii despre sistemele yoga, despre

215215

maeştrii yoghini sau despre filosofia religioasămaeştrii yoghini sau despre filosofia religioasă indiană, pentru a fi permanent în duhul acesteiindiană, pentru a fi permanent în duhul acestei ideologii.ideologii.

--DevoţiuneaDevoţiunea – înseamnă închinarea la un – înseamnă închinarea la un dumnezezu. Aici intervine o speculaţie adumnezezu. Aici intervine o speculaţie a maeştrilor yoga şi anume: dacă discipolul estemaeştrilor yoga şi anume: dacă discipolul este un oriental devoţiunea se va face către Işvara,un oriental devoţiunea se va face către Işvara, dumnezeul yoginilor. Dacă însă discipolul estedumnezeul yoginilor. Dacă însă discipolul este creştin, iar maestrul îl descopere ancorat încreştin, iar maestrul îl descopere ancorat în credinţa lui, i se va recomanda ca închinareacredinţa lui, i se va recomanda ca închinarea să o presteze spre Iisus, ba mai mult se vasă o presteze spre Iisus, ba mai mult se va încerca să se demonstreze că Iisus Hristos aîncerca să se demonstreze că Iisus Hristos a fost un avatar divin şi un maestru yoga, carefost un avatar divin şi un maestru yoga, care “se retrăgea spre meditaţie” deci spre a“se retrăgea spre meditaţie” deci spre a practica yoga (?!?).practica yoga (?!?).

c. ASANA sau poziţionările, aşa-numitac. ASANA sau poziţionările, aşa-numita “gimnastica corporal㔓gimnastica corporală”156156. Există nenumărate. Există nenumărate astfel de poziţii în yogaastfel de poziţii în yoga157157, în care yoginul, în care yoginul trebuie să-şi aşeze trupul pentru a se puteatrebuie să-şi aşeze trupul pentru a se putea concentra mai uşor. De fapt se recomandă caconcentra mai uşor. De fapt se recomandă ca această poziţie să fie cea în care trupul opuneaceastă poziţie să fie cea în care trupul opune cea mai puţină rezistenţă, o poziţie comodă,cea mai puţină rezistenţă, o poziţie comodă, care să nu deranjeze în timpul exerciţiului, darcare să nu deranjeze în timpul exerciţiului, dar în acelaşi timp să nu împiedece circulaţiaîn acelaşi timp să nu împiedece circulaţia fluxului pranicfluxului pranic158158. Există mai multe poziţii în. Există mai multe poziţii în

156 Yoga în Upanişat, …, p. 47.157 Alexandru Doboş susţine că sunt opt milioane de asemenea poziţii. Yoga şi locul ei în recuperare, Edit. Alux, Bucureşti, 1991, p.76.158 “Este vorba, zice Alexandru Doboş, de posturi fizice, create anume pentru a echilibra sistemul psiho-neuro-hormonal şi fizic, caracterizate prin uşurinţa în execuţie, mişcare şi stabilitate”, ibidem, p. 76.

216216

yoga. Asanele poartă denumiri ca: poziţiayoga. Asanele poartă denumiri ca: poziţia “lotusului” (Padmasana), poziţia “cobrei”,“lotusului” (Padmasana), poziţia “cobrei”, “Thalasana” (palmierul), “Vajrasana”“Thalasana” (palmierul), “Vajrasana” (fulgerul), “Triconasana” (triunghiul),(fulgerul), “Triconasana” (triunghiul), “Scorpionul”, “Plugul”, “Arcul”, “Lăcusta”,“Scorpionul”, “Plugul”, “Arcul”, “Lăcusta”, “Mortul”, etc. Cea mai des utilizată de yoghini“Mortul”, etc. Cea mai des utilizată de yoghini este poziţia palmierului, deoarece coloanaeste poziţia palmierului, deoarece coloana vertebrală stă dreaptă pentru ca energiavertebrală stă dreaptă pentru ca energia kundalini să poată urca din chakră în chakră.kundalini să poată urca din chakră în chakră. Pentru a permite avansarea spre controlulPentru a permite avansarea spre controlul psiho-mentalului, asana trebuie executată fărăpsiho-mentalului, asana trebuie executată fără efort şi să fie stabilă şi agreabilăefort şi să fie stabilă şi agreabilă159159. Mircea. Mircea Eliade consideră asana ca fiind “primul pasEliade consideră asana ca fiind “primul pas concret făcut în vederea abolirii modalităţilorconcret făcut în vederea abolirii modalităţilor existenţei umane (…) Ea pune capătexistenţei umane (…) Ea pune capăt mobilităţii şi disponibilităţii corpului, reducândmobilităţii şi disponibilităţii corpului, reducând infinitatea de poziţii posibile la o singurăinfinitatea de poziţii posibile la o singură postură, arhetipală, iconografică”postură, arhetipală, iconografică”160160..

d. PRANAYAMA sau controlul respiraţieid. PRANAYAMA sau controlul respiraţiei este o disciplinare a respiraţiei, care urmăreşteeste o disciplinare a respiraţiei, care urmăreşte realizarea “reţinerii suflului” (kumbhaka).realizarea “reţinerii suflului” (kumbhaka). “După cum asana reprezintă refuzul mişcării,“După cum asana reprezintă refuzul mişcării, pranayama reprezintă refuzul respiraţiei”pranayama reprezintă refuzul respiraţiei”161161.. Pentru un yoghin pranayama are o valoarePentru un yoghin pranayama are o valoare mult mai mare decât simpla reţinere amult mai mare decât simpla reţinere a respiraţiei, căci ea reprezintă controlul pranei,respiraţiei, căci ea reprezintă controlul pranei, a energiei care stă la baza oricărui proces dea energiei care stă la baza oricărui proces de

159 Yoga Sutra II, 46.160 Mircea Eliade, Yoga. Nemurire şi libertate, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, p.56-57.161 Ernest Valea, Creştinismul şi spiritualitatea indiană, Edit. Ariel, Timişoara, 1996, p. 67.

217217

mişcare a omuluimişcare a omului162162. Prana se poate lua de. Prana se poate lua de către organism din alimente, din apă sau dincătre organism din alimente, din apă sau din aer. Exerciţiul pranayamei se realizează prinaer. Exerciţiul pranayamei se realizează prin reducerea la minim al fluxului de aer respirat,reducerea la minim al fluxului de aer respirat, scăzând frecvenţa respiraţiei. Ritmul respiraţieiscăzând frecvenţa respiraţiei. Ritmul respiraţiei se încetineşte, în procesul inspiraţie-reţinere-se încetineşte, în procesul inspiraţie-reţinere-respiraţie. Reuşita poate fi mai uşoară dacă înrespiraţie. Reuşita poate fi mai uşoară dacă în paralel cu respiraţie se recită o mantră, cum arparalel cu respiraţie se recită o mantră, cum ar fi de exemplu “SA-HAM” ( eu sunt El) saufi de exemplu “SA-HAM” ( eu sunt El) sau “OM”(AUM). “OM”(AUM).

e. Retragerea simţurilor saue. Retragerea simţurilor sau PRATHYAHARA.PRATHYAHARA. Acest exerciţiu este de fapt o Acest exerciţiu este de fapt o interiorizare pentru a nu mai fi tulburat deinteriorizare pentru a nu mai fi tulburat de lumea exterioară. Se utilizează în acest senslumea exterioară. Se utilizează în acest sens exemplul broaştei ţestoase care se retrage înexemplul broaştei ţestoase care se retrage în carapacea ei. Ba mai mult, dacă yoghinul estecarapacea ei. Ba mai mult, dacă yoghinul este înţepat cu un ac în timpul acestui exerciţiu, elînţepat cu un ac în timpul acestui exerciţiu, el nu trebuie să reacţioneze, creierul lui nunu trebuie să reacţioneze, creierul lui nu trebuie să primească senzaţiile din exterior.trebuie să primească senzaţiile din exterior.163163

Pratyahara reprezintă ultima etapă a ascezeiPratyahara reprezintă ultima etapă a ascezei fizice. De aici înainte trupul este totalmentefizice. De aici înainte trupul este totalmente retras din lumea simţuală şi deci se poateretras din lumea simţuală şi deci se poate trece la concentrarea deplină în vedereatrece la concentrarea deplină în vederea ridicării energiei kundalini.ridicării energiei kundalini.

162 Swami Vivekananda spunea: “Mişcarea este o manifestare a pranei. Ea (prana) este asemănătoare forţei gravităţii şi a magnetismului. Mişcările corpului, curenţii nervoşi, puterea gândirii, toate sunt manifestări ale pranei”, apud Dan Bozaru, Elemente fundamentale în practica Yoga, Colecţia Trika, Bucureşti, 1992, p. 42.163 ***, Yoga în Upanişad, p. 49.

218218

f. Concentrarea (DHARANA)f. Concentrarea (DHARANA) reprezintă reprezintă “fixarea gândului într-un singur punct”“fixarea gândului într-un singur punct”164164, fiind, fiind un exerciţiu de unidirecţionare a minţii umane,un exerciţiu de unidirecţionare a minţii umane, încetându-se astfel activitatea mintală. Pentruîncetându-se astfel activitatea mintală. Pentru a înlesni acest procedeu yoghin, practicantula înlesni acest procedeu yoghin, practicantul trebuie să se concentreze asupra unui puncttrebuie să se concentreze asupra unui punct fix (ekagrata), care poate fi o mandală sau unfix (ekagrata), care poate fi o mandală sau un punct imaginar. Concentrarea într-un singurpunct imaginar. Concentrarea într-un singur punct este considerată de către unele sistemepunct este considerată de către unele sisteme yoghinice (Laya Yoga) ca fiind cel maiyoghinice (Laya Yoga) ca fiind cel mai important, deoarece atunci când se realizeazăimportant, deoarece atunci când se realizează această concentrare şi când energia kundaliniaceastă concentrare şi când energia kundalini este trezită, atunci se intră în KAIVALYA, adicăeste trezită, atunci se intră în KAIVALYA, adică în starea de eliberare sau de mokshaîn starea de eliberare sau de moksha intelectuală.intelectuală.

g. g. Meditaţia (DHYANA)Meditaţia (DHYANA), pe care Patanjali o, pe care Patanjali o numea “curent de unire unificată”numea “curent de unire unificată”165165. Prin. Prin meditaţie yoghinul trece dincolo de obiectulmeditaţie yoghinul trece dincolo de obiectul meditat şi ajunge la substratul cel mai subtil almeditat şi ajunge la substratul cel mai subtil al elementului analizat. Totuşi el este conştientelementului analizat. Totuşi el este conştient pe mai departe că el face această acţiune.pe mai departe că el face această acţiune. Dhyana este “o primă experienţă deDhyana este “o primă experienţă de eternitate”eternitate”166166. În această stare yoghinul ajunge. În această stare yoghinul ajunge la contemplarea zeilor.la contemplarea zeilor.

h. h. Enstaza (SAMADHI)Enstaza (SAMADHI), care este rezultatul, care este rezultatul final al practicii yoga. Termenul de enstazăfinal al practicii yoga. Termenul de enstază este oferit de Mircea Eliade pentru a desemnaeste oferit de Mircea Eliade pentru a desemna această stare. Enstaza este ultima stare peaceastă stare. Enstaza este ultima stare pe

164 Apud Mircea Edliade, Istoria credinţelor şi a ideilor religioase, vol. 2, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, p. 66.165 Apud, ibidem, p. 66.166 ***, Yoga în Upanişad, p. 51.

219219

care o exersează yoghinul înainte de dezlipireacare o exersează yoghinul înainte de dezlipirea totală din această viaţă. El nu mai aparţinetotală din această viaţă. El nu mai aparţine acum lumii fenomenale, ci se află mutat înacum lumii fenomenale, ci se află mutat în aşa-numita “Brahma-loka” (lumea luiaşa-numita “Brahma-loka” (lumea lui Brahman). Acum el poate să moară sau săBrahman). Acum el poate să moară sau să trăiască, totul îi este indiferent, el a devenit untrăiască, totul îi este indiferent, el a devenit un Jivan-mukta, adică un “eliberat în viaţă”. AcumJivan-mukta, adică un “eliberat în viaţă”. Acum el posedă puteri supranaturale (Siddhi), cum arel posedă puteri supranaturale (Siddhi), cum ar fi levitaţia, clarauzul, cunoaşterea trecutului,fi levitaţia, clarauzul, cunoaşterea trecutului, prezentului şi viitorului, taumaturgia,prezentului şi viitorului, taumaturgia, cunoaşterea încarnărilor anterioare,cunoaşterea încarnărilor anterioare, capacitatea de a deveni invizibil.capacitatea de a deveni invizibil.

Sistematizate, puterile siddhi se împart înSistematizate, puterile siddhi se împart în opt categorii: 1. opt categorii: 1. animananiman - a deveni oricât de - a deveni oricât de mic; 2. mic; 2. mahiman mahiman – a devenit oricât de mare; 3.– a devenit oricât de mare; 3. laghiman laghiman – a deveni oricât de uşor; 4. – a deveni oricât de uşor; 4. garimangariman – a deveni oricât de greu; 5. – a deveni oricât de greu; 5. prapti prapti – puterea– puterea de a ajunge oriunde în spaţiu; 6. de a ajunge oriunde în spaţiu; 6. prakamya prakamya –– posibilitatea de a îndeplini orice dorinţă; 7.posibilitatea de a îndeplini orice dorinţă; 7. isatva isatva – a avea puterea de a crea, păstra şi– a avea puterea de a crea, păstra şi distruge ca şi zeii; 8. distruge ca şi zeii; 8. vasitva vasitva – puterea de a– puterea de a controla orice obiect sau fiinţă din naturăcontrola orice obiect sau fiinţă din natură167167..

Am expus în linii generale sistemul clasic alAm expus în linii generale sistemul clasic al şcolii Yoga, denumit RajaYoga (yoga regală).şcolii Yoga, denumit RajaYoga (yoga regală). Evident aceste trepte ale sistemului YogaEvident aceste trepte ale sistemului Yoga clasică nu sunt singurele pe care se poate urcaclasică nu sunt singurele pe care se poate urca spre eliberare. Există multe şcoli yoga, se parespre eliberare. Există multe şcoli yoga, se pare că numărul lor este foarte mare. Amintim pecă numărul lor este foarte mare. Amintim pe cele mai importante şi anume: Raja Yoga,cele mai importante şi anume: Raja Yoga, Hatha Yoga, Sahaja Yoga, Tantra Yoga. ExistăHatha Yoga, Sahaja Yoga, Tantra Yoga. Există 167 Patanjali, Yoga Sutra, Societatea Informaţia, Bucureşti, 1993, 273-274.

220220

încă alte multe sisteme yoga, care suntîncă alte multe sisteme yoga, care sunt practicate azi în lume cum ar fi Kriya Yoga,practicate azi în lume cum ar fi Kriya Yoga, Karma Yoga şi Bhakti Yoga, Mantra Yoga, LayaKarma Yoga şi Bhakti Yoga, Mantra Yoga, Laya Yoga, Kundalini Yoga, Jnana Yoga, etc. fiecareYoga, Kundalini Yoga, Jnana Yoga, etc. fiecare accentuând un punct de vedere al meditaţieiaccentuând un punct de vedere al meditaţiei yoghiniceyoghinice168168..

HATHA YOGA se bazează pe o metafizicăHATHA YOGA se bazează pe o metafizică de esenţă monistă. Realitatea ultimă ade esenţă monistă. Realitatea ultimă a universului o constituie zeul Şiva. Împreună cuuniversului o constituie zeul Şiva. Împreună cu soaţa lui, Şakti, el formează o unitatesoaţa lui, Şakti, el formează o unitate primordială corespunzătoare lui Brahmanprimordială corespunzătoare lui Brahman Nirguna (Brahman nemanifestat) din şcoalaNirguna (Brahman nemanifestat) din şcoala Vedanta. Lumea şi omul au luat naştere prinVedanta. Lumea şi omul au luat naştere prin disocierea unităţii primordiale dintre Şiva şidisocierea unităţii primordiale dintre Şiva şi Şakti. Sinele este considerat ca o formă a luiŞakti. Sinele este considerat ca o formă a lui Şakti care locuieşte în corpul uman sub formaŞakti care locuieşte în corpul uman sub forma energiei Kundalini. (Şakti corespunde lui atmanenergiei Kundalini. (Şakti corespunde lui atman iar Şiva lui Brahman)iar Şiva lui Brahman)169169. Dacă în Vedanta. Dacă în Vedanta corpul este considerat ca fiind sursa înlănţuiriicorpul este considerat ca fiind sursa înlănţuirii spiritului în ciclul samsaric, în Hatha Yogaspiritului în ciclul samsaric, în Hatha Yoga trupul este considerat instrumentul principaltrupul este considerat instrumentul principal pentru atingerea eliberării. “Corpul – zice M.pentru atingerea eliberării. “Corpul – zice M. Eliade- nu mai este (în această folosofie n.n.)Eliade- nu mai este (în această folosofie n.n.) sursa durerilor, ci instrumentul cel mai sigur şisursa durerilor, ci instrumentul cel mai sigur şi mai desăvârşit pe care îl are omul la dispoziţiemai desăvârşit pe care îl are omul la dispoziţie

168 Mantra Yoga pune accentul pe repetare mantrelor, ca modalitate de eliberare din empirismul existenţei; Jnana Yoga accentuează ideea de cunoaştere spre eliberare, Kundalini Yoga are în vedere modalitatea de trezire a energiei Kundalini, Bhakti Yoga are în vedere devoţiunea ca formă de eliberare sau practicare cultului faţă de zei etc.169 E. Valea, op. cit., p. 91.

221221

pentru a cuceri moartea”pentru a cuceri moartea”170170. De aceea se. De aceea se urmăreşte transformarea trupului într-unulurmăreşte transformarea trupului într-unul divin, ceea ce îl face pe practicant să punădivin, ceea ce îl face pe practicant să pună mare accent pe ideea de purificare şi pe ceamare accent pe ideea de purificare şi pe cea de sănătate corporală pentru a asigurade sănătate corporală pentru a asigura eliberarea lui atman. După purificarea corpuluieliberarea lui atman. După purificarea corpului fizic se trece la cel subtil, care este pătruns defizic se trece la cel subtil, care este pătruns de circa 72000 de canale (nadi). Se urmăreştecirca 72000 de canale (nadi). Se urmăreşte apoi eliberarea energiei Kundalini, prinapoi eliberarea energiei Kundalini, prin procedeul respiraţiei şi cel al inspiraţiei,procedeul respiraţiei şi cel al inspiraţiei, ajungându-se să se inspire pe nara stângă şiajungându-se să se inspire pe nara stângă şi expiraţia pe nara dreaptă.expiraţia pe nara dreaptă.

SAHAJA YOGA a apărut se pare foarteSAHAJA YOGA a apărut se pare foarte recent, deşi cea care a răspândit acestrecent, deşi cea care a răspândit acest procedeu susţine că acest principiu deprocedeu susţine că acest principiu de eliberare este foarte vechi. Despre sistemuleliberare este foarte vechi. Despre sistemul Sahaja se spunea într-un articol că este “oSahaja se spunea într-un articol că este “o metodă naturală, spontană, care se practicămetodă naturală, spontană, care se practică fără nici un efort şi care nu prezintă nici unfără nici un efort şi care nu prezintă nici un pericol (…) Este o metodă perfect adaptatăpericol (…) Este o metodă perfect adaptată unei vieţi sociale, de familie, nu pretindeunei vieţi sociale, de familie, nu pretinde izolarea aspirantului de colectivitate, ciizolarea aspirantului de colectivitate, ci dimpotrivă”dimpotrivă”171171. Care este deci metoda Sahaja. Care este deci metoda Sahaja Yoga, profesată de către “Mama” Sri MatajiYoga, profesată de către “Mama” Sri Mataji Nirmala Devi?Nirmala Devi?

Enstaza se realizează foarte simplu prinEnstaza se realizează foarte simplu prin devoţiune în faţa pozei lui Sri Mataji. Iatădevoţiune în faţa pozei lui Sri Mataji. Iată procedura: “aşezăm fotografia lui Sri Matajiprocedura: “aşezăm fotografia lui Sri Mataji într-un loc plăcut şi luminos din cameră şi oîntr-un loc plăcut şi luminos din cameră şi o

170 M. Eliade, Yoga. Libertate şi nemurire, p.199.171 Dan Costian, Adevărul despre Yoga, Ed. Valmi, Bucureşti, 1993, p. 5.

222222

lumânare aprinsă în faţa fotografiei, pentru alumânare aprinsă în faţa fotografiei, pentru a arde negativitatea ce se degajă din noi înarde negativitatea ce se degajă din noi în timpul ascensiunii energiei materne Kundalinitimpul ascensiunii energiei materne Kundalini (…). Rămânem relaxaţi cu ochii închişi, fără(…). Rămânem relaxaţi cu ochii închişi, fără ochelari, cu mâna stângă rezemată peochelari, cu mâna stângă rezemată pe genunchiul stâng, cu palma în sus binegenunchiul stâng, cu palma în sus bine întinsă”. Apoi se pune palma dreaptă peîntinsă”. Apoi se pune palma dreaptă pe diferite părţi ale corpului şi se recită nouădiferite părţi ale corpului şi se recită nouă formule către personajul din fotografie: 1) “Sriformule către personajul din fotografie: 1) “Sri Mataji sunt eu spiritul? (de 3 ori); 2) Sri MatajiMataji sunt eu spiritul? (de 3 ori); 2) Sri Mataji sunt eu propriul meu stăpân? (de 3 ori); 3) Srisunt eu propriul meu stăpân? (de 3 ori); 3) Sri Mataji dă-mi te rog cunoaşterea pură divinăMataji dă-mi te rog cunoaşterea pură divină (de 6 ori); 4) Sri Mataji sunt eu propriul meu(de 6 ori); 4) Sri Mataji sunt eu propriul meu stăpân? (10 ori); 5) Sri Mataji, eu sunt Spiritulstăpân? (10 ori); 5) Sri Mataji, eu sunt Spiritul (12 ori); 6) Sri Mataji, eu nu sunt vinovat (16(12 ori); 6) Sri Mataji, eu nu sunt vinovat (16 ori); 7) Sri Mataji, iert pe toată lume şi mă iertori); 7) Sri Mataji, iert pe toată lume şi mă iert şi pe mine însumi ( de câteva ori); 8) Putereşi pe mine însumi ( de câteva ori); 8) Putere Atotpătrunzătoare a Dragostei, te rog, iartă-miAtotpătrunzătoare a Dragostei, te rog, iartă-mi greşelile din trecut ( de câteva ori); 9) Srigreşelile din trecut ( de câteva ori); 9) Sri Mataji dă-mi te rog realizarea Sinelui ( de 7Mataji dă-mi te rog realizarea Sinelui ( de 7 ori). Apoi lăsăm ambele mâini pe genunchi,ori). Apoi lăsăm ambele mâini pe genunchi, deschidem ochii încet şi privim în linişte, fărădeschidem ochii încet şi privim în linişte, fără se ne lăsăm luaţi de gânduri, punctul roşu dinse ne lăsăm luaţi de gânduri, punctul roşu din centrul frunţii lui Sri Mataji. După câtevacentrul frunţii lui Sri Mataji. După câteva secunde putem verifica deasupra creştetuluisecunde putem verifica deasupra creştetului capului, la 10-20 cm, cu palma mâinii drepte,capului, la 10-20 cm, cu palma mâinii drepte, existenţa unei brize răcoroase, care iese dinexistenţa unei brize răcoroase, care iese din fontanelă (din sahasrara chakra). Această brizăfontanelă (din sahasrara chakra). Această briză atestă în mod obiectiv obţinerea realizăriiatestă în mod obiectiv obţinerea realizării Sinelui”Sinelui”172172. .

172 Apud E. Valea, op. cit. p. 104-105.223223

Evident în acest sistem de Yoga, care dinEvident în acest sistem de Yoga, care din păcate s-a răspândit şi la noi în ţară este vorbapăcate s-a răspândit şi la noi în ţară este vorba de multă naivitate, deoarece nu se poatede multă naivitate, deoarece nu se poate concepe ca eliberarea să se poată realiza atâtconcepe ca eliberarea să se poată realiza atât de uşor. Această idee este susţinută chiar şi dede uşor. Această idee este susţinută chiar şi de maeştri Yoga. Alexandru Russu spune în acestmaeştri Yoga. Alexandru Russu spune în acest sens: “este o aberaţie concepţia potrivit căreiasens: “este o aberaţie concepţia potrivit căreia energia Kundalini poate fi ridicată prin simplaenergia Kundalini poate fi ridicată prin simpla scoatere a pantofilor din picioare şiscoatere a pantofilor din picioare şi amplasarea mâinilor pe diverse porţiuni aleamplasarea mâinilor pe diverse porţiuni ale corpului. Dacă acest lucru ar fi atât de simplucorpului. Dacă acest lucru ar fi atât de simplu întregul glob ar fi invadat în câteva ore de mariîntregul glob ar fi invadat în câteva ore de mari înţelepţi şi clarvăzători”înţelepţi şi clarvăzători”173173. .

Pentru cercetătorul creştin acest tip dePentru cercetătorul creştin acest tip de Yoga, ca de altfel toate sistemele yoghinice,Yoga, ca de altfel toate sistemele yoghinice, este un exemplu de depersonalizare, care faceeste un exemplu de depersonalizare, care face ca aspirantul la desăvârşire să idolatrizezeca aspirantul la desăvârşire să idolatrizeze puterea unei femei cu puteri divine.puterea unei femei cu puteri divine. Devoţiunea în faţa fotografiei ei este un altDevoţiunea în faţa fotografiei ei este un alt indiciu de idolatrizare a gurului care esteindiciu de idolatrizare a gurului care este pentru ucenicul yoghin chiar mai mult decâtpentru ucenicul yoghin chiar mai mult decât Dumnezeu. Dumnezeu.

TANTRA YOGA este o altă orientare aTANTRA YOGA este o altă orientare a sistemului yoga, care pune accent pe relaţiasistemului yoga, care pune accent pe relaţia sexuală, ca metodă de eliberare sau de intraresexuală, ca metodă de eliberare sau de intrare în starea de mokşa. În cadrul acestui sistem,în starea de mokşa. În cadrul acestui sistem, dualitatea divină Şiva-Şakti este modelul caredualitatea divină Şiva-Şakti este modelul care corespunde unirii sacre spre eliberare. Ritualulcorespunde unirii sacre spre eliberare. Ritualul tantric impune utilizarea relaţiilor sexuale spretantric impune utilizarea relaţiilor sexuale spre

173 Prolog la cartea lui Yog Ramacharaka, Hatha Yoga, Ed. Lotus, Bucureşti, 1992, p. 12.

224224

a simboliza şi experimenta efectiv reunireaa simboliza şi experimenta efectiv reunirea celor două polarităţi Şiva-Şakti.celor două polarităţi Şiva-Şakti.

Există două direcţii în tantrism: caleaExistă două direcţii în tantrism: calea mâinii stângi (vamacara) şi cea a mâinii dreptemâinii stângi (vamacara) şi cea a mâinii drepte (dakşinacara). În tantrismul de stânga sunt(dakşinacara). În tantrismul de stânga sunt importante cinci elemente şi anume: peştele,importante cinci elemente şi anume: peştele, carnea, vinul, gestica rituală şi actul sexual-carnea, vinul, gestica rituală şi actul sexual-propriu-zis (maithuna). Primele patru elementepropriu-zis (maithuna). Primele patru elemente au rolul de a stimula practicantul în vreme ceau rolul de a stimula practicantul în vreme ce al cincilea reprezintă punctul culminant alal cincilea reprezintă punctul culminant al întregului proces de eliberare. În tantrismul deîntregului proces de eliberare. În tantrismul de dreapta aceste elemente sunt doar simbolizatedreapta aceste elemente sunt doar simbolizate fără a fi realmente prezente.fără a fi realmente prezente.

Unirea sexuală se realizează între doiUnirea sexuală se realizează între doi parteneri care au fost “omologaţi cosmicparteneri care au fost “omologaţi cosmic cuplului divin”cuplului divin”174174. Bărbatul îl reprezintă pe Şiva. Bărbatul îl reprezintă pe Şiva prin imobilismul său iar femeia pe Şakti prinprin imobilismul său iar femeia pe Şakti prin rolul ei activ. Înainte de realizarea actuluirolul ei activ. Înainte de realizarea actului sexual, au loc o mulţime de practici, caresexual, au loc o mulţime de practici, care include recitarea mantrelor, concentrarea îninclude recitarea mantrelor, concentrarea în faţa mandalelorfaţa mandalelor175175, yantrele, yantrele176176, precum şi, precum şi mudrelemudrele177177 (gesturi ale mâinii). Convingerea (gesturi ale mâinii). Convingerea adeptelor de a se supune actului sexual pleacăadeptelor de a se supune actului sexual pleacă de la ideea că gurul cu care ele se împreunăde la ideea că gurul cu care ele se împreună

174 E. Valea, op. cit., p. 99.175 Mandala este o reprezentare iconică, care reprezintă o imagine a unui zeu sau a unui guru sau chiar a unei imagini abstracte, care ar trimite la meditaţie.176 Yantra este o figură geometrică ce simbolizează corespendenţa dintre planul cosmic şi cel interior al omului. De exemplu, cele 9 triunghiuri: 4 cu vârful în jos simbolizând yoni, pe Şakti, şi 5 cu vârful în sus, simbolizând lingamul lui Şiva.177 Mudrele sunt gesturi sacre ale mâini sau ale picioarelor care au o încărcătură religioasă.

225225

este “forma umană a lui Şiva”, care revarsăeste “forma umană a lui Şiva”, care revarsă astfel har asupra adeptelorastfel har asupra adeptelor178178. .

Tantrismul urmăreşte blocarea oricăreiTantrismul urmăreşte blocarea oricărei comunicări energetice cu exteriorul. Dacăcomunicări energetice cu exteriorul. Dacă aceasta se realiza în Raja Yoga prin reţinereaaceasta se realiza în Raja Yoga prin reţinerea respiraţiei şi prin concentrare, în Tantra Yogarespiraţiei şi prin concentrare, în Tantra Yoga ea se realizează prin reţinerea eliminăriiea se realizează prin reţinerea eliminării seminale, a spermei (bindhu), în timpul actuluiseminale, a spermei (bindhu), în timpul actului sexual. Prin aceasta s-ar trezi astfel energiasexual. Prin aceasta s-ar trezi astfel energia Kundalini.Kundalini.

Ca o scurtă analiză a acestei practici amCa o scurtă analiză a acestei practici am putea sublinia că prin această practică yoghinăputea sublinia că prin această practică yoghină se încalcă principiul castităţii (brahmakariya)se încalcă principiul castităţii (brahmakariya) care se cere yoghinului clasic. Orice apropierecare se cere yoghinului clasic. Orice apropiere de Divin în toate religiile lumii cere o pregătirede Divin în toate religiile lumii cere o pregătire şi o puritate trupească şi sufletească. Orişi o puritate trupească şi sufletească. Ori tantrismul este o banalizare a acestei cerinţetantrismul este o banalizare a acestei cerinţe generale în faţa Divinului. Se încearcă chiar ogenerale în faţa Divinului. Se încearcă chiar o abordare comparativă a acestui sistem deabordare comparativă a acestui sistem de exemplu, Alexandru Doboş susţine că în stareaexemplu, Alexandru Doboş susţine că în starea paradisiacă tantrismul ar fi fost o realitate. “Înparadisiacă tantrismul ar fi fost o realitate. “În viaţa de rai (Eden) cuplul primordial aveaviaţa de rai (Eden) cuplul primordial avea euforii paradisiace, cauzate de nadis-urileeuforii paradisiace, cauzate de nadis-urile sexuale edenice”sexuale edenice”179179. Ori o astfel de comparaţie. Ori o astfel de comparaţie este de-a dreptul blasfemitorie, dacă avem îneste de-a dreptul blasfemitorie, dacă avem în vedere realitatea revelaţiei biblice primordiale,vedere realitatea revelaţiei biblice primordiale, unde nu se pune problema sexuală, ci doar ceaunde nu se pune problema sexuală, ci doar cea a ascultării de porunca lui Dumnezeu.a ascultării de porunca lui Dumnezeu.

178 E. Valea, op. cit. p. 101.179 Alexandru Doboş, Calea mânii stângi sau salvarea prin sex, Edit. Nirvana, Bucureşti, 1993, p. 128.

226226

În concluzie, se pare că acest sistem deÎn concluzie, se pare că acest sistem de yoga se bazează pe credulitatea adepţilor şi peyoga se bazează pe credulitatea adepţilor şi pe impunerea ascultării desăvârşite faţă de guru,impunerea ascultării desăvârşite faţă de guru, perceput ca un dumnezeu.perceput ca un dumnezeu.

EVALUAREA CRITICĂ A SISTEMULUI YOGAEVALUAREA CRITICĂ A SISTEMULUI YOGAAnaliza critică acestui sistem deAnaliza critică acestui sistem de

spiritualizare-eliberare implică abordarea aspiritualizare-eliberare implică abordarea a câtorva puncte, pe care le vom analiza pecâtorva puncte, pe care le vom analiza pe rând:rând:

-- În primul rând o neconcordanţă apare înÎn primul rând o neconcordanţă apare în problema non-violenţei (ahimşa). Acestproblema non-violenţei (ahimşa). Acest precept se aplică doar în domeniulprecept se aplică doar în domeniul animalic. De vreme ce se consideră că şianimalic. De vreme ce se consideră că şi plantele sunt fiinţe de ce sunt uciseplantele sunt fiinţe de ce sunt ucise pentru prepararea hranei?pentru prepararea hranei?

-- De asemenea, în problemei moralei,De asemenea, în problemei moralei, promovată de Yama şi Niyama, nu se arepromovată de Yama şi Niyama, nu se are în vedere o armonie socială, comunitară,în vedere o armonie socială, comunitară, ci cel mult o echilibrare personală. Decici cel mult o echilibrare personală. Deci se poate vorbi despre un egoism alse poate vorbi despre un egoism al sistemelor yoga, care au în vedere celsistemelor yoga, care au în vedere cel mult individul şi deloc comuniuneamult individul şi deloc comuniunea interumană. interumană.

- Mai mult decât atât personalitateaMai mult decât atât personalitatea umană este concepută ca o piedecă înumană este concepută ca o piedecă în vederea realizării eliberării. De aceea,vederea realizării eliberării. De aceea, trupul este aproape permanent văzut catrupul este aproape permanent văzut ca o temniţă care îl ţine pe om în carcerao temniţă care îl ţine pe om în carcera reîncarnărilor. Mircea Eliade subliniazăreîncarnărilor. Mircea Eliade subliniază acest aspect, arătând că sistemulacest aspect, arătând că sistemul

227227

Samkya-Yoga îl scoate pe om din sferaSamkya-Yoga îl scoate pe om din sfera umanităţii, deoarece eliberarea nu seumanităţii, deoarece eliberarea nu se poate realiza decât prin distrugereapoate realiza decât prin distrugerea personalităţii umane. “Practica Yoga,personalităţii umane. “Practica Yoga, zice el, nu face decât să distrugă treptatzice el, nu face decât să distrugă treptat “oamenii”, creaţi de însăşi disciplina sa.“oamenii”, creaţi de însăşi disciplina sa. Fiecare stadiu tinde la crearea unei noiFiecare stadiu tinde la crearea unei noi personalităţi, tot mai detaşate depersonalităţi, tot mai detaşate de instincte, tot mai unitare. (…) în cele dininstincte, tot mai unitare. (…) în cele din urmă prin samadhi se distruge oriceurmă prin samadhi se distruge orice nucleu personal. Anihilarea personalităţiinucleu personal. Anihilarea personalităţii este însăşi Yoga”este însăşi Yoga”180180..

-- De asemenea, yoghinii nu suntDe asemenea, yoghinii nu sunt consecvenţi cu ideologia religioasă aconsecvenţi cu ideologia religioasă a sistemului Yoga. Pentru ţările în caresistemului Yoga. Pentru ţările în care preponderent este creştinismul, pentru apreponderent este creştinismul, pentru a racola adepţi utilizează ca exemplu deracola adepţi utilizează ca exemplu de yoghin personalitatea lui Iisus Hristos,yoghin personalitatea lui Iisus Hristos, demonstrând că minunile sale ar fi dedemonstrând că minunile sale ar fi de fapt siddhi, puteri ale unui yoghin care afapt siddhi, puteri ale unui yoghin care a atins starea de samadhi. Ori yoga este oatins starea de samadhi. Ori yoga este o religie iar hindusul ştie acest lucru. Yogareligie iar hindusul ştie acest lucru. Yoga are un Dumnezeu, care se numeşteare un Dumnezeu, care se numeşte Ishvara, care reprezintă un Puruskha ceIshvara, care reprezintă un Puruskha ce s-a eliberat prin tapasurile yoghinice des-a eliberat prin tapasurile yoghinice de ciclurile reîncarnărilor.ciclurile reîncarnărilor.

- Şi din punct de vedere medical sistemulŞi din punct de vedere medical sistemul yoghinic este periculos, deoarece poateyoghinic este periculos, deoarece poate produce tulburări mari în echilibrulproduce tulburări mari în echilibrul corpului uman. Reţinerea respiraţiei, pecorpului uman. Reţinerea respiraţiei, pe

180 M. Eliade, Psihologia meditaţiei indiene, Bucureşti, 1992, p. 209.

228228

care manualele Hatha Yoga ocare manualele Hatha Yoga o recomandă de … 320 de ori pe zi,recomandă de … 320 de ori pe zi, înseamnă scăderea oxigenului dinînseamnă scăderea oxigenului din sânge, fenomen denumit medicalsânge, fenomen denumit medical hipoxie, ceea ce duce la creştereahipoxie, ceea ce duce la creşterea bioxidului de carbon în sângebioxidului de carbon în sânge (hipercapnie). Aceste tulburări pot(hipercapnie). Aceste tulburări pot provoca tulburări de conştiinţăprovoca tulburări de conştiinţă181181.. Manifestările patologice vizibile aleManifestările patologice vizibile ale hipoxiei sunt: apariţia tremurăturilor,hipoxiei sunt: apariţia tremurăturilor, dureri de cap, perturbări ale respiraţiei,dureri de cap, perturbări ale respiraţiei, etc. De aici apar acele halucinaţii, careetc. De aici apar acele halucinaţii, care pot fi numite “siddhi”, adică puteri,pot fi numite “siddhi”, adică puteri, printre care se poate numi şi căderea înprintre care se poate numi şi căderea în transa de a ghici viitorul. “Nu este detransa de a ghici viitorul. “Nu este de mirare, spune Ernest Valea, că uniimirare, spune Ernest Valea, că unii dintre ei (practicanţii yoga) ajung clienţiidintre ei (practicanţii yoga) ajung clienţii spitalelor de psihiatri, cu diagnosticareaspitalelor de psihiatri, cu diagnosticarea de schizofrenie”de schizofrenie”182182..

-- De asemenea, tantrismul implicăDe asemenea, tantrismul implică utilizarea femeii pentru ca guru să poatăutilizarea femeii pentru ca guru să poată realiza starea de “eliberare”. Ceea cerealiza starea de “eliberare”. Ceea ce pare de-a dreptul şocant este că înpare de-a dreptul şocant este că în aceste practici colaterale se consumăaceste practici colaterale se consumă urina personală, deoarece se susţine căurina personală, deoarece se susţine că ea conţine elemente purificatoareea conţine elemente purificatoare pentru corp. Ori se ştie că din punct depentru corp. Ori se ştie că din punct de vedere medical, acidul uric este cel carevedere medical, acidul uric este cel care elimină din corp toate toxinele, pe careelimină din corp toate toxinele, pe care le filtrează sângele în rinichi şi de aicile filtrează sângele în rinichi şi de aici

181 Apud. E. valea, op.cit, p. 79.182 Ibidem, p. 86.

229229

prin vezica urinară sunt eliminate dinprin vezica urinară sunt eliminate din corp. În momentul în care s-a întâmplatcorp. În momentul în care s-a întâmplat un blocaj renal urina poate deveni oun blocaj renal urina poate deveni o otravă pentru corp, deoarece ar intoxicaotravă pentru corp, deoarece ar intoxica întregul organism. Ori a bea aceastăîntregul organism. Ori a bea această urină în vederea “purificării” înseamnă aurină în vederea “purificării” înseamnă a introduce cu bună ştiinţă toxine în corp.introduce cu bună ştiinţă toxine în corp.

În concluzie, Yoga este pentru un creştin oÎn concluzie, Yoga este pentru un creştin o tentaţie de a evada prin concentrare din lumeatentaţie de a evada prin concentrare din lumea aceasta, care nu are nici o valoare pentruaceasta, care nu are nici o valoare pentru yoghin. Nici trupul, nici semenul, nici creaţiayoghin. Nici trupul, nici semenul, nici creaţia nu are valoare pentru un adept al sistemuluinu are valoare pentru un adept al sistemului yoga.yoga.

BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE:

1.Angot, Michel, 1.Angot, Michel, India clasică, India clasică, trad. Victortrad. Victor Popescu, Edit. BIC ALL, Bucureşti, 2003.Popescu, Edit. BIC ALL, Bucureşti, 2003.

2.Bozaru, Dan, 2.Bozaru, Dan, Elemente fundamentale înElemente fundamentale în practica Yogapractica Yoga, Colecţia Trika, Bucureşti, 1992,, Colecţia Trika, Bucureşti, 1992, p. 42.p. 42.

3.Chatterji, J.C., 3.Chatterji, J.C., Filozofia esoterică a IndieiFilozofia esoterică a Indiei,, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1991.Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1991.

4.Costian, Dan, 4.Costian, Dan, Adevărul despre YogaAdevărul despre Yoga, Ed., Ed. Valmi, Bucureşti, 1993.Valmi, Bucureşti, 1993.

5.5.Coşbuc, George, Coşbuc, George, Antologie sanscrităAntologie sanscrită, Ed., Ed. S. Demetrian, Bucureşti, 1966. S. Demetrian, Bucureşti, 1966.

6.Delumeau, Jean, 6.Delumeau, Jean, Religiile lumii, Religiile lumii, Edit.Edit. Humanitas, Bucureşti, 1996.Humanitas, Bucureşti, 1996.

230230

7.Doboş, Alexandru, 7.Doboş, Alexandru, Calea mânii stângiCalea mânii stângi sau salvarea prin sexsau salvarea prin sex, Edit. Nirvana, Bucureşti,, Edit. Nirvana, Bucureşti, 1993.1993.

8.Doboş, Alexandru, 8.Doboş, Alexandru, Yoga şi locul ei înYoga şi locul ei în recuperarerecuperare, Edit. Alux, Bucureşti, 1991., Edit. Alux, Bucureşti, 1991.

9.Eliade, Mircea,9.Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şiIstoria credinţelor şi ideilor religioaseideilor religioase, vol. I-III, trad. Cezar Baltag,, vol. I-III, trad. Cezar Baltag, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.

10. Eliade, Mircea, 10. Eliade, Mircea, Psihologia meditaţieiPsihologia meditaţiei indieneindiene, Bucureşti, 1992., Bucureşti, 1992.

11. Eliade, Mircea, 11. Eliade, Mircea, Yoga. Nemurire şiYoga. Nemurire şi libertatelibertate, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993., Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993.

12. Gaudin, Philippe, 12. Gaudin, Philippe, Marile religiiMarile religii, trad., trad. Sanda Aronescu, Ed. Orizonturi – Ed. Lider,Sanda Aronescu, Ed. Orizonturi – Ed. Lider, Bucureşti, 1998.Bucureşti, 1998.

13.George, Sergiu Al., 13.George, Sergiu Al., Filosofia indiană înFilosofia indiană în textetexte, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971., Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.

14.Herbert, Jean, 14.Herbert, Jean, L’Hinduisme vivantL’Hinduisme vivant,, Edition Robert Laffont, Paris, 1975.Edition Robert Laffont, Paris, 1975.

15.Küng, Hans und Heinrich von15.Küng, Hans und Heinrich von Stietencron, Stietencron, Christentum und Weltreligionen.Christentum und Weltreligionen. HinduismusHinduismus, Gütersloher Verlagshaus Mohn,, Gütersloher Verlagshaus Mohn, Gütersloh, 1987.Gütersloh, 1987.

16. Marin, Constantin, 16. Marin, Constantin, Filosofia indiană,Filosofia indiană, Edit. Moldova, Iaşi, 1993.Edit. Moldova, Iaşi, 1993.

17. Morretta, Angelo, 17. Morretta, Angelo, Mituri indiene, Mituri indiene, trad.trad. Mara şi Florin Chiriţescu, Edit. Tehnică,Mara şi Florin Chiriţescu, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1998.Bucureşti, 1998.

15. Patanjali, 15. Patanjali, Yoga SutraYoga Sutra, Societatea, Societatea Informaţia, Bucureşti, 1993.Informaţia, Bucureşti, 1993.

231231

16. Tworuschka, Udo, 16. Tworuschka, Udo, Die vielen NamenDie vielen Namen Gottes, Gottes, Gütersloher Verlagshaus Mohn,Gütersloher Verlagshaus Mohn, Gütersloh, 1985.Gütersloh, 1985.

17. Valea, Ernest, 17. Valea, Ernest, Creştinismul şiCreştinismul şi spiritualitatea indianăspiritualitatea indiană, Edit. Ariel, Timişoara,, Edit. Ariel, Timişoara, 1996.1996.

18. Yoga în Upanişad18. Yoga în Upanişad, trad, Corina Delia, trad, Corina Delia Mătură şi Iulian Dragomir, Edit. Arhetip şiMătură şi Iulian Dragomir, Edit. Arhetip şi Renaşterea spirituală, Bucureşti, 1992.Renaşterea spirituală, Bucureşti, 1992.

19. Zimmer, Heinrich, 19. Zimmer, Heinrich, Mituri şi simboluri înMituri şi simboluri în civilizaţia indiană, civilizaţia indiană, trad. Sorin Mărculescu, Edit. trad. Sorin Mărculescu, Edit. Humanitas, Bucureşti, 1994.Humanitas, Bucureşti, 1994.

O RELIGIE CU UN DIVIN IPOTETICO RELIGIE CU UN DIVIN IPOTETIC::BUDDHISMULBUDDHISMUL

Una din marile religii actuale, care prezintăUna din marile religii actuale, care prezintă multă atracţie în lumea occidentală, mai alesmultă atracţie în lumea occidentală, mai ales în cea a starurilor şi a vedetelor de tot felul,în cea a starurilor şi a vedetelor de tot felul, prin promovarea unei credinţe care vorbeşteprin promovarea unei credinţe care vorbeşte de compasiune universală sau de şansa de ade compasiune universală sau de şansa de a te reîncarna dacă perfecţiunea vieţii tale lasăte reîncarna dacă perfecţiunea vieţii tale lasă de dorit, buddhismul reprezintă astăzi potrivitde dorit, buddhismul reprezintă astăzi potrivit datelor statistice oferite de Enciclopediadatelor statistice oferite de Enciclopedia BritanicăBritanică183183 o religie cu aproximativ 360 de o religie cu aproximativ 360 de milioane de adepţi distribuiţi conform tabeluluimilioane de adepţi distribuiţi conform tabelului de mai jos.de mai jos.

Situaţia buddhiştilor în lumeSituaţia buddhiştilor în lumeProcente % dinProcente % din

totalul populaţieitotalul populaţiei 6 %6 %

183 Am folosit versiunea copiată de pe compact disc-ul ediţiei din 1993.

232232

lumiilumiiAfricaAfrica 136.000136.000AsiaAsia 348.559.000348.559.000EuropaEuropa 1.478.0001.478.000America LatinăAmerica Latină 645.000645.000America de NordAmerica de Nord 2.132.0002.132.000OceaniaOceania 191.000191.000Număr de ţări înNumăr de ţări în

care se găsesccare se găsesc buddhiştibuddhişti

123123

Total buddhişi înTotal buddhişi în lumelume 353.141.000353.141.000

Cea mai mare pondere o are buddhismul înCea mai mare pondere o are buddhismul în ţări ca Thailanda, Cambogia, Laos sauţări ca Thailanda, Cambogia, Laos sau ButhanButhan184184, dar de asemenea se află în mare, dar de asemenea se află în mare număr şi în Birmania sau Ceylon-ul undenumăr şi în Birmania sau Ceylon-ul unde populaţia buddhistă nu are această prezentarepopulaţia buddhistă nu are această prezentare procentualăprocentuală185185. O altă ţară buddhistă a cărei. O altă ţară buddhistă a cărei atracţie atât turistică, cât şi spirituală esteatracţie atât turistică, cât şi spirituală este remarcabilă , mai ales graţie lui Dalai Lama,remarcabilă , mai ales graţie lui Dalai Lama, este Tibetul, în care chiar dacă Dalai Lama nueste Tibetul, în care chiar dacă Dalai Lama nu mai are rezidenţa sa, rămâne totuşi patria demai are rezidenţa sa, rămâne totuşi patria de vis a buddhiştilor tibetani, atât prin frumuseţeavis a buddhiştilor tibetani, atât prin frumuseţea locurilor, cât mai ales pentru arhaismullocurilor, cât mai ales pentru arhaismul tradiţiilor locale şi modul de viaţă patriarhal întradiţiilor locale şi modul de viaţă patriarhal în care trăiesc acei oameni ai munţilor.care trăiesc acei oameni ai munţilor.

ÎNTEMEIETORULÎNTEMEIETORUL184 În aceste ţări procentul buddhismului este de 90-95% din populaţia ţării.185 Aici procentul de buddhişti este de 70-80%.

233233

Numele celui care a întemeiat aceastăNumele celui care a întemeiat această religie este Buddha, deşi acest apelativ estereligie este Buddha, deşi acest apelativ este doar un calificativ („iluminatul”), pentru cădoar un calificativ („iluminatul”), pentru că numele adevărat al acestuia este Gautamanumele adevărat al acestuia este Gautama Siddharta din clanul Sakyamuni. DespreSiddharta din clanul Sakyamuni. Despre precizarea timpului vieţii în care a trăitprecizarea timpului vieţii în care a trăit Gautama există mai multe variante: pe de oGautama există mai multe variante: pe de o parte se vorbeşte despre anii 566-486 î.Hr. sauparte se vorbeşte despre anii 566-486 î.Hr. sau 642-543 î.Hr. cea mai veridică fiind a doua642-543 î.Hr. cea mai veridică fiind a doua186186.. Viaţa lui Buddha se prezintă în opt etape sauViaţa lui Buddha se prezintă în opt etape sau opt momente şi anume:opt momente şi anume:

1. CCoborârea din cer a zeilor mulţumiţioborârea din cer a zeilor mulţumiţi.. Prin naşterea lui Gautama se încheie unPrin naşterea lui Gautama se încheie un şir îndelungat de renaşteri de aşteptări aşir îndelungat de renaşteri de aşteptări a stării de stării de boddhisatvaboddhisatva187187. După Buddha,. După Buddha, va veni Maitreya, acel Buddha alva veni Maitreya, acel Buddha al sfârşitului lumii, care va încheia procesulsfârşitului lumii, care va încheia procesul de reîncarnări.de reîncarnări.

2. Intrarea în pântecele mamei saleIntrarea în pântecele mamei sale. Este. Este vorba despre naşterea sa trupească dinvorba despre naşterea sa trupească din mama sa Māyā, naştere care reprezintămama sa Māyā, naştere care reprezintă ultima încarnare pământească.ultima încarnare pământească.

3. Naşterea lui Buddha.Naşterea lui Buddha. În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte legenda naşterii putem spunelegenda naşterii putem spune următoarele: el se naşte din ramuraurmătoarele: el se naşte din ramura

186 La această concluzie ajungeJean-Noel Robert, în studiul său Budismul din volumul colectiv Religiile lumii, coordonator, Jean Delumeau, Edit, Humanitas, Bucureşti, 1996. părintele Emilian Vasilescu dă alte cifre: 560-480 î.Hr. (Istoria Religiilor, Edit. Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1982, p. 220).187 Bodhisatva este iluminatul şi eliberatul din ciclul reîncarnărilor, care îşi refuză intrarea în nirvana pentru a ajuta omenirea să ajungă la aceeaşi stare.

234234

Gautama (în limba sanscrită) sauGautama (în limba sanscrită) sau Gotama (în pali), din familia princiarăGotama (în pali), din familia princiară Sakya. Numele lui primit la naştere esteSakya. Numele lui primit la naştere este Siddhārtha („cel care şi-a ajuns scopul”).Siddhārtha („cel care şi-a ajuns scopul”). Un alt nume sub care este cunoscut esteUn alt nume sub care este cunoscut este cel de Sākyamuni („înţeleptul din familiacel de Sākyamuni („înţeleptul din familia Sākya”). Tatăl său se numeaSākya”). Tatăl său se numea Suddhodana şi era rege al acelui ţinut,Suddhodana şi era rege al acelui ţinut, cu reşedinţa în oraşul Kapilavastucu reşedinţa în oraşul Kapilavastu188188.. Mama sa, pe nume Maya, îl concepe peMama sa, pe nume Maya, îl concepe pe copil printr-o minune. Buddha intră încopil printr-o minune. Buddha intră în trupul mamei sale sub chipul unuitrupul mamei sale sub chipul unui elefant alb cu şase colţi de fildeş, fără caelefant alb cu şase colţi de fildeş, fără ca aceasta să fi simţit vreo durereaceasta să fi simţit vreo durere189189. .

Naşterea ar fi avut loc în parcul LumbiniNaşterea ar fi avut loc în parcul Lumbini (25 de kilometri de oraş), unde mama, stând în(25 de kilometri de oraş), unde mama, stând în picioare şi prinzându-se de crengile unui copacpicioare şi prinzându-se de crengile unui copac l-ar fi născut pe prunc, acesta ieşindu-i prinl-ar fi născut pe prunc, acesta ieşindu-i prin şoldul drept, fără a provoca durere. Parcul s-aşoldul drept, fără a provoca durere. Parcul s-a umplut de lumină, venită de la boddheitateaumplut de lumină, venită de la boddheitatea lui Siddhartalui Siddharta190190. Chiar la naştere ar fi venit. Chiar la naştere ar fi venit special pentru acest lucru un mare ascetspecial pentru acest lucru un mare ascet brahman, pe nume Asita, care ar fi profeţitbrahman, pe nume Asita, care ar fi profeţit despre prunc că acesta va atingedespre prunc că acesta va atinge boddheitatea. De asemenea, la naştereaboddheitatea. De asemenea, la naşterea pruncului toţi demonii şi zeii s-au închinat înpruncului toţi demonii şi zeii s-au închinat în faţa lui. faţa lui. 188 Această regiune se află astăzi în sudul Nepalului.189 Ulrich Eschneider, Einführung in den Buddhismus, Wissenschaftlichen Buchgesellschaft, Darmstadt, 1980, p. 47.190 „Naşterea sa este salutată printr-o adevărată explozie de bucurie a naturii, iar nou-născutul însuşi îşi declară solemn supremaţia asupra tuturor fiinţelor” J. Delumeau, op. cit. p. 432.

235235

Naşterea este legată de mitologie, care îlNaşterea este legată de mitologie, care îl prezintă pe Buddha ca venit în lume în ultimaprezintă pe Buddha ca venit în lume în ultima sa încarnare, din spaţiul zeilor Tushitasa încarnare, din spaţiul zeilor Tushita191191,, considerat ultimul stadiu al încarnărilor. Elconsiderat ultimul stadiu al încarnărilor. El coboară în pântecele mamei sale sub formacoboară în pântecele mamei sale sub forma unui elefant alb „ca zăpada sau ca argintul”unui elefant alb „ca zăpada sau ca argintul”192192.. Naşterea lui este de asemenea ciudată,Naşterea lui este de asemenea ciudată, deoarece mama lui îl naşte ţinându-se dedeoarece mama lui îl naşte ţinându-se de creanga unui copac. Pruncul născut facecreanga unui copac. Pruncul născut face imediat şapte paşi în cele patru direcţiiimediat şapte paşi în cele patru direcţii cardinale, după care strigă că aceasta estecardinale, după care strigă că aceasta este ultima lui încarnare iar toate fiinţele şi chiar şiultima lui încarnare iar toate fiinţele şi chiar şi zeii cad înaintea lui şi i se închină. După şaptezeii cad înaintea lui şi i se închină. După şapte zile mama a murit iar pruncul va fi crescut prinzile mama a murit iar pruncul va fi crescut prin grija unei surori a mamei sale, care va devenigrija unei surori a mamei sale, care va deveni ulterior călugăriţă, prima în comunitateaulterior călugăriţă, prima în comunitatea înfiinţată.înfiinţată.

4. Plecarea din casa părintească.Plecarea din casa părintească. Pentru a Pentru a fi ferit de contactul cu duritatea şifi ferit de contactul cu duritatea şi urâţenia vieţii, Suddhodana, tatăl lui, iarurâţenia vieţii, Suddhodana, tatăl lui, iar fi oferit în palat toate plăcerile de care s-fi oferit în palat toate plăcerile de care s-ar fi putut bucura un om. Zilnic eraar fi putut bucura un om. Zilnic era înconjurat de muzică şi dansatoare, careînconjurat de muzică şi dansatoare, care îi întreţineau buna dispoziţie, tocmaiîi întreţineau buna dispoziţie, tocmai pentru a nu observa răul existent. pentru a nu observa răul existent.

La vârsta de 16 ani el se căsătoreşteLa vârsta de 16 ani el se căsătoreşte193193 şi şi are ca fiu, pe Rahula, care ulterior îi vaare ca fiu, pe Rahula, care ulterior îi va împărtăşi concepţiile religioase. Oricum eraîmpărtăşi concepţiile religioase. Oricum era 191 Yves Raguin, Buddhism – Christisnisme, Edit. EPI S.A., Paris, 1973, p. 80.192 Ibidem, p. 80.193 Soţia sa se numeşte când Yashodhara, când Gopa (apud U. Schneider, op. cit., p. 47.)

236236

practica indiană hindusă după care fiecarepractica indiană hindusă după care fiecare bărbat are datoria de a naşte cel puţin unbărbat are datoria de a naşte cel puţin un copil, după care, dacă dorea, se putea dedicacopil, după care, dacă dorea, se putea dedica ascezei.ascezei.

Tatăl său face la rândul lui o serie deTatăl său face la rândul lui o serie de preziceri citind semnele de pe corpul copilului,preziceri citind semnele de pe corpul copilului, arătând că el va fi „împărat al universului,arătând că el va fi „împărat al universului, suveran al rânduielii lumii”suveran al rânduielii lumii”194194. De aceea, îi. De aceea, îi oferă plăcerile vieţii, considerând că liniaoferă plăcerile vieţii, considerând că linia ascetică nu este potrivită cu casta kshatriyaascetică nu este potrivită cu casta kshatriya din care provenea el. Cu toate acestea, tânăruldin care provenea el. Cu toate acestea, tânărul are patru experienţe care îl marchează şi îl facare patru experienţe care îl marchează şi îl fac să renunţe definitiv la viaţa de plăcere: însă renunţe definitiv la viaţa de plăcere: în patru ieşiri din palat el întâlneşte pe rând unpatru ieşiri din palat el întâlneşte pe rând un bătrân, un bolnav, un mort şi în fine un ascet.bătrân, un bolnav, un mort şi în fine un ascet. Astfel se hotărăşte să părăsească palatulAstfel se hotărăşte să părăsească palatul tatălui său şi să îmbrace haina de ascet întatălui său şi să îmbrace haina de ascet în căutarea eliberării finale. Ultima privirecăutarea eliberării finale. Ultima privire aruncată în urma sa îi întăreşte aceastăaruncată în urma sa îi întăreşte această convingere de a nu renunţa la planul său: elconvingere de a nu renunţa la planul său: el vede trupurile dizgraţioase ale dansatoarelorvede trupurile dizgraţioase ale dansatoarelor care dormeau lasciv pe podelele palatului, fărăcare dormeau lasciv pe podelele palatului, fără nici o urmă din graţia şi frumuseţea lor dinnici o urmă din graţia şi frumuseţea lor din timpul zilei. Astfel la 29 de ani el intra în stareatimpul zilei. Astfel la 29 de ani el intra în starea ascetismului indian. Acum îşi taie părul, seascetismului indian. Acum îşi taie părul, se îmbracă în haine ponosite şi iese pe poartaîmbracă în haine ponosite şi iese pe poarta dinspre răsărit a cetăţii. dinspre răsărit a cetăţii.

5. Supunerea demonilor. Supunerea demonilor. Ajuns la starea deAjuns la starea de ascet, Siddharta devine rând pe rândascet, Siddharta devine rând pe rând discipol al unor maeştri, care l-au învăţatdiscipol al unor maeştri, care l-au învăţat

194 J. Delumeau, op. cit., p. 432.237237

cunoştinţele lor, fără însă a satisfacecunoştinţele lor, fără însă a satisface căutarea lui. căutarea lui. Ascetismul lui a atins înAscetismul lui a atins în această perioadăaceastă perioadă195195 cotele cotele extremismului, deoarece renunţarea laextremismului, deoarece renunţarea la condiţiile vieţii a fost aproape totală. Ceicondiţiile vieţii a fost aproape totală. Cei cinci discipoli ai lui aveau în faţă chipulcinci discipoli ai lui aveau în faţă chipul unui ascet scheletic, pe care artaunui ascet scheletic, pe care arta picturală îl reprezintă cu ochii întorşipicturală îl reprezintă cu ochii întorşi spre înăuntru din cauza lipsei de hrană,spre înăuntru din cauza lipsei de hrană, cu chipul foarte subţiat, ceea ce se vreacu chipul foarte subţiat, ceea ce se vrea un avertisment pentru cei careun avertisment pentru cei care consideră mortificarea ca o cale deconsideră mortificarea ca o cale de desăvârşire. Ajunsese să consume,desăvârşire. Ajunsese să consume, graţie exerciţiilor yoga, doar un grăuntegraţie exerciţiilor yoga, doar un grăunte de orez fiert pe săptămână. Evident nude orez fiert pe săptămână. Evident nu aceasta era calea pe care o doreaaceasta era calea pe care o dorea Gautama. De aceea, atunci cândGautama. De aceea, atunci când renunţă la asceza extremă şi începe sărenunţă la asceza extremă şi începe să mănânce normal, discipolii îl părăsescmănânce normal, discipolii îl părăsesc ca pe unul care renunţase la caleaca pe unul care renunţase la calea ascetică. Legenda spune că din acelascetică. Legenda spune că din acel moment el aruncă bolul cu mâncare înmoment el aruncă bolul cu mâncare în râu şi urcă împotriva curentului pe râu înrâu şi urcă împotriva curentului pe râu în sus, până într-o peşteră, unde erau altesus, până într-o peşteră, unde erau alte boluri aruncate de alţi asceţi careboluri aruncate de alţi asceţi care ajunseseră şi ei la starea deajunseseră şi ei la starea de boddhisatva.boddhisatva. Elementul care apare aici Elementul care apare aici se poate traduce prin lipsa ideii dese poate traduce prin lipsa ideii de hapaxhapax a « a « mesianităţiimesianităţii » sau al» sau al

195 Perioada căutării stării de buddha printre asceţi este considerată de unii ca fiind de 6 ani (J. Delumeau, op. cit., p. 433, de alţii de 7 ani (U. Schneider, op. cit., p.48)

238238

personalităţii religioase a lui Gautama,personalităţii religioase a lui Gautama, aşa cum în concepţia iudeo-creştinăaşa cum în concepţia iudeo-creştină vorbim despre personalitatea lui Hristos.vorbim despre personalitatea lui Hristos. Cu alte cuvinte, Buddha nu este singurulCu alte cuvinte, Buddha nu este singurul care realizează starea de care realizează starea de boddhiboddhi, deci, deci nu are originalitate în actul său sacrunu are originalitate în actul său sacru196196. .

6. Atingerea stării de «boddhi» (trezirea).Atingerea stării de «boddhi» (trezirea). Apoi el se aşează sub un smochin (Apoi el se aşează sub un smochin (ficusficus religiosusreligiosus) hotărât de a nu se ma ridica) hotărât de a nu se ma ridica până în momentul în care va atingepână în momentul în care va atinge starea de starea de boddhi boddhi («(« iluminatiluminat »). Aceasta»). Aceasta se petrecea în locul numit Bidh-Gaya, pese petrecea în locul numit Bidh-Gaya, pe râul Nairaājanā, un afluent al Gangelui.râul Nairaājanā, un afluent al Gangelui. Are loc acum lupta cu MāraAre loc acum lupta cu Māra197197, zeul care, zeul care încearcă să îl ispitească cu plăcerileîncearcă să îl ispitească cu plăcerile trupului, pentru a-l ademeni spre viaţatrupului, pentru a-l ademeni spre viaţa lumii. Insă Siddhartha nu renunţă şilumii. Insă Siddhartha nu renunţă şi ajunge astfel la starea de «iluminat».ajunge astfel la starea de «iluminat». Demonul Māra îl tentează cu propunereaDemonul Māra îl tentează cu propunerea de a intra direct în de a intra direct în parinirvanaparinirvana, fără a, fără a mai rămâne în lume ca să nu poată sămai rămâne în lume ca să nu poată să îşi propovăduiască ideile. Dar şi acum elîşi propovăduiască ideile. Dar şi acum el renunţă şi consideră că este mai derenunţă şi consideră că este mai de folos lumii să mai rămână în sânul eifolos lumii să mai rămână în sânul ei pentru a o aduce şi pe ea la cunoaştereapentru a o aduce şi pe ea la cunoaşterea adevărului. El caută să înţeleagă şi săadevărului. El caută să înţeleagă şi să facă lumea la rândul ei să înţeleagăfacă lumea la rândul ei să înţeleagă cauza suferinţei din sânul ei şicauza suferinţei din sânul ei şi

196 apud J. Delumeau, op. cit., p. 433.197 Rădăcina cuvântului „māra” este aceeaşi cu cea a termenului de „moarte”, ceea ce desemnează că iluzia lumii şi a plăcerii aduce „moartea” sinelui, adică nesfârşitele reîncarnări dureroase prin care trebuie să treacă omul în căutarea eliberării.

239239

posibilitatea de a ieşi din acest ciclu alposibilitatea de a ieşi din acest ciclu al durerii, pentru a ajunge la beatitudineadurerii, pentru a ajunge la beatitudinea nirvanică.nirvanică.

7. Punerea în mişcare a roţii LegiiPunerea în mişcare a roţii Legii. . BuddhaBuddha nu a dorit să rămână deci un pratyeka-nu a dorit să rămână deci un pratyeka-buddha, adică un trezit pentru sine, ci abuddha, adică un trezit pentru sine, ci a vrut să propovăduiască oamenilorvrut să propovăduiască oamenilor posibilitatea salvării. Astfel el îi caută peposibilitatea salvării. Astfel el îi caută pe cei cinci adepti ai săi pentru a lecei cinci adepti ai săi pentru a le transmite mesajul eliberării, a noii legitransmite mesajul eliberării, a noii legi (dharma). Ii găseşte la Benares, în(dharma). Ii găseşte la Benares, în parcul cu cerbi şi le propovăduieşteparcul cu cerbi şi le propovăduieşte adevărul fundamental, care este în mareadevărul fundamental, care este în mare următorulurmătorul ::

«« Iată, o, monahi adevărul sfânt despreIată, o, monahi adevărul sfânt despre suferinţă (dukkha): naşterea este suferinţă,suferinţă (dukkha): naşterea este suferinţă, bătrâneţea este suferinţă, boala estebătrâneţea este suferinţă, boala este suferinţă, moartea este suferinţă. Unirea cusuferinţă, moartea este suferinţă. Unirea cu ceea ce nu iubeşti este suferinţă, despărţireaceea ce nu iubeşti este suferinţă, despărţirea de ceea ce iubeşti este suferinţă, a nu obţinede ceea ce iubeşti este suferinţă, a nu obţine ceea ce doreşti este suferinţă. Pe scurt, celeceea ce doreşti este suferinţă. Pe scurt, cele cinci elemente (ale fiinţei omeneşti) carecinci elemente (ale fiinţei omeneşti) care provoacă ataşarea de existenţă, suntprovoacă ataşarea de existenţă, sunt suferinţă.suferinţă.198198

Iată, o, monahi, adevărul sfânt despreIată, o, monahi, adevărul sfânt despre originea suferinţeioriginea suferinţei : este setea (de: este setea (de existenţă)existenţă)199199, care duce din renaştere în, care duce din renaştere în renaştere (…).renaştere (…).

198 Este vorba de cele cinci grupuri de elemente ale existenţei individuale umane: corpul, senzaţiile, reprezentările, tendinţele şi cunoaşterea.199 „tanha”.

240240

Iată, o monahi, adevărul despreIată, o monahi, adevărul despre suprimarea suferinţeisuprimarea suferinţei : stingerea acestei: stingerea acestei suferinţe prin nimicirea totală a dorinţei,suferinţe prin nimicirea totală a dorinţei, părăsind dorinţa, renunţând la ea, eliberându-părăsind dorinţa, renunţând la ea, eliberându-te de ea, nelăsându-i nici un loc.te de ea, nelăsându-i nici un loc.

Iată, o, monahi, adevărul sfânt despreIată, o, monahi, adevărul sfânt despre calea care duce la suprimarea suferinţeicalea care duce la suprimarea suferinţei : este: este acel drum sfânt cu opt cărări, care seacel drum sfânt cu opt cărări, care se numeştenumeşte : credinţă dreaptă, hotărâre dreaptă,: credinţă dreaptă, hotărâre dreaptă, cuvânt drept, faptă dreaptă, mijloace decuvânt drept, faptă dreaptă, mijloace de existenţe drepte, sforţare dreaptă, cugetareexistenţe drepte, sforţare dreaptă, cugetare dreaptă, meditaţie dreaptădreaptă, meditaţie dreaptă ».».200200

Din acel moment el îşi recâştigă discipolii Din acel moment el îşi recâştigă discipolii şi începe misiunea sa pentru conştientizareaşi începe misiunea sa pentru conştientizarea oamenilor. oamenilor.

8. 8. Intrarea în NirvanaIntrarea în Nirvana. . Au urmat apoi încăAu urmat apoi încă alţi 50 de ani de viaţă, în care Buddha aalţi 50 de ani de viaţă, în care Buddha a încercat să convertească lumea la gândirea lui.încercat să convertească lumea la gândirea lui. Printre primii care devin ucenicii lui BuddhaPrintre primii care devin ucenicii lui Buddha amintim pe regele Magadha din Bimbisara,amintim pe regele Magadha din Bimbisara, care i-ar fi dăruit o grădină pentru a-şi puteacare i-ar fi dăruit o grădină pentru a-şi putea ţine predicile. De asemenea mai amintim peţine predicile. De asemenea mai amintim pe Ananda, care va deveni cel mai apropiatAnanda, care va deveni cel mai apropiat discipol al maestrului, în vreme ce Devadatta,discipol al maestrului, în vreme ce Devadatta, care asemenea unui Iuda va scindacare asemenea unui Iuda va scinda comunitatea, formând prima sectăcomunitatea, formând prima sectă201201. .

200 Citat după diac. Prof. univ. dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor, edit. Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1982, p. 222-223.201 „De aceea, zice părintele Vasilescu, au fost asemuiţi, cel dintâi cu Ioan Evanghelistul iar cel de al doilea cu Iuda Iscarioteanul”, în ibidem, p. 221,

241241

Se întemeiază acum Se întemeiază acum samghasamgha sau sau comunitatea monahală, care la început eracomunitatea monahală, care la început era formată doar din bărbaţi, fără acceptareaformată doar din bărbaţi, fără acceptarea femeilor, însă ulterior şi ele sunt acceptate înfemeilor, însă ulterior şi ele sunt acceptate în monahismul buddhist. Intre alţi călugări s-amonahismul buddhist. Intre alţi călugări s-a numărat şi fiul său, Rahula, care senumărat şi fiul său, Rahula, care se călugăreşte la vârsta de 7 ani.călugăreşte la vârsta de 7 ani.202202

Finalul vieţii sale este destul de prozaic,Finalul vieţii sale este destul de prozaic, deoarece Buddha moare la 80 de ani, după cedeoarece Buddha moare la 80 de ani, după ce consumase în satul Pāvā, în casa fieraruluiconsumase în satul Pāvā, în casa fierarului Cunda, o mâncare grea de ciuperci sau deCunda, o mâncare grea de ciuperci sau de carne de porc, care i-ar fi declanşat o diaree, încarne de porc, care i-ar fi declanşat o diaree, în urma căreia el moare. Este, potrivit credinţeiurma căreia el moare. Este, potrivit credinţei hinduse intrarea în stare de hinduse intrarea în stare de extincţie. extincţie. UltimeleUltimele cuvinte ale lui Buddha au fostcuvinte ale lui Buddha au fost : «Da, eu vă: «Da, eu vă spunspun : totul trece. Aveţi grijă de mîntuirea: totul trece. Aveţi grijă de mîntuirea voastră». Trupul lui Buddha a fost apoivoastră». Trupul lui Buddha a fost apoi incinerat iar resturile de cenuşă sau oase auincinerat iar resturile de cenuşă sau oase au fost împărţite în foarte multe părţi, care au fostfost împărţite în foarte multe părţi, care au fost apoi depuse în aşa-numitele apoi depuse în aşa-numitele stupastupa, morminte, morminte în formă de tumuli, care astăzi împânzesc ţăriîn formă de tumuli, care astăzi împânzesc ţări ca India sau alte ţări unde buddhismul esteca India sau alte ţări unde buddhismul este majoritar.majoritar.

CANONUL BUDDHISTCANONUL BUDDHISTAproape toate scrierile canonice aleAproape toate scrierile canonice ale

acestei religii s-au scris în dialectul acestei religii s-au scris în dialectul palipali, limbă, limbă în care predicase şi Buddha doctrina sa şi careîn care predicase şi Buddha doctrina sa şi care se vorbea la vremea aceea în regatulse vorbea la vremea aceea în regatul Magadha. Magadha. Evident aceste scrieri au fost ulteriorEvident aceste scrieri au fost ulterior 202 După modelul acestuia, vârsta la care un buddhist poate intra în mănăstire este de 7 ani.

242242

traduse în limba sanscrită, chineză, japonezătraduse în limba sanscrită, chineză, japoneză sau tibetană. Canonul buddhist este împărţitsau tibetană. Canonul buddhist este împărţit între cele două mari direcţii ale religieiîntre cele două mari direcţii ale religiei : linia: linia hinayana şi cea mahayana.hinayana şi cea mahayana.

CANONUL BUDDHISMULUI HINAYANACANONUL BUDDHISMULUI HINAYANAPrincipala lucrare a canonului buddhistPrincipala lucrare a canonului buddhist

este culegerea celor trei mari colecţii de legi şieste culegerea celor trei mari colecţii de legi şi norme privind bunul mers al comunităţiinorme privind bunul mers al comunităţii buddhiste, precum şi partea doctrinară. Estebuddhiste, precum şi partea doctrinară. Este vorba de vorba de Tipitaka Tipitaka în dialectul în dialectul pali pali ((în limbaîn limba sanscrită, Tripitaka), care se traduce prinsanscrită, Tripitaka), care se traduce prin «coşul triplu», cuprinzând următoarele«coşul triplu», cuprinzând următoarele colecţiicolecţii ::

-Vinaya-pitaka, -Vinaya-pitaka, care are în vedere regulilecare are în vedere regulile monahale,monahale,

-Sutta-pitaka-Sutta-pitaka (sau (sau Suttra-Suttra-pitaka în lb.pitaka în lb. sanscrită) cuprinzând partea doctrinară,sanscrită) cuprinzând partea doctrinară,

--Abhidamma-pitaka (abhidharma - pitaka),Abhidamma-pitaka (abhidharma - pitaka), care este un care este un comentariu la doctrina buddhistăcomentariu la doctrina buddhistă expusă.expusă.

Disciplina monahală este reglementată,Disciplina monahală este reglementată, aşa cum am arătat, în primul canon al luiaşa cum am arătat, în primul canon al lui Tripitaka, punându-se în discuţie regulileTripitaka, punându-se în discuţie regulile elementare de conduită şi de viaţă a unuielementare de conduită şi de viaţă a unui călugăr. In colecţia a doua, cea care vorbeştecălugăr. In colecţia a doua, cea care vorbeşte despre doctrina budhistă, sunt cuprinsedespre doctrina budhistă, sunt cuprinse cuvintele lui Buddha, care sunt grupate încuvintele lui Buddha, care sunt grupate în conformitate cu mărimea lor. Astfel avemconformitate cu mărimea lor. Astfel avem :: sutre lungi (Digha-nikaya), medii (Majjhima-sutre lungi (Digha-nikaya), medii (Majjhima-

243243

nikaya) sau scurte (Sammyutta-nikaya), etc.nikaya) sau scurte (Sammyutta-nikaya), etc.203203

În fine, comentariile sau Abhidhamma-pitakaÎn fine, comentariile sau Abhidhamma-pitaka apar ca nişte scrieri cu teme metafizice, careapar ca nişte scrieri cu teme metafizice, care aprofundează teoria cunoaşterii şi aaprofundează teoria cunoaşterii şi a conştiinţei. Ele sunt de fapt în număr de şapteconştiinţei. Ele sunt de fapt în număr de şapte lucrărilucrări204204, care după tradiţie ar fi predici ale lui, care după tradiţie ar fi predici ale lui Buddha, ţinute de acesta după iluminare.Buddha, ţinute de acesta după iluminare.

CANONUL BUDDHISMULUI MAHAYANACANONUL BUDDHISMULUI MAHAYANAAcest canon deşi se vrea de asemenea unAcest canon deşi se vrea de asemenea un

fidel recuperator al predicilor lui Buddha, totuşifidel recuperator al predicilor lui Buddha, totuşi se pare că expunerile din cadrul lui sunt destulse pare că expunerile din cadrul lui sunt destul de inexacte, unele fiind scrise cu mult timpde inexacte, unele fiind scrise cu mult timp după moartea maestrului, afirmându-se că ladupă moartea maestrului, afirmându-se că la data aceea nu existau oameni care să le poatădata aceea nu existau oameni care să le poată înţelege, de aceea a trebuit să fie transmiseînţelege, de aceea a trebuit să fie transmise mai târziumai târziu205205..

Nagarjuna este cel care în secolul al II-leaNagarjuna este cel care în secolul al II-lea d. Hr. formulează structura doctrinară ad. Hr. formulează structura doctrinară a sistemului mahayana, alcătuind şi canonulsistemului mahayana, alcătuind şi canonul scripturistic, considerat ca o redare ascripturistic, considerat ca o redare a canonului hinayana, însă într-o formăcanonului hinayana, însă într-o formă parafrazată, cu adaosuri ale lui. Cea maiparafrazată, cu adaosuri ale lui. Cea mai 203 Ernest Valea, Creştinismul şi spiritualitatea indiană, Edit.Ariel, Tmişoara, p. 138.204 Dhammasangani – despre elementele proceselor mentale; Vibhanga – de asemenea analiza aceloraşi procese, ca o continuare; Dhatukatha – despre elementele mentale şi relaţia lor cu alte categorii; Puggalapannati – descrierea evoluţiei spirituale; Kathavathu – discutarea şi respingerea doctrinelor altor şcoli; Yamaka – analiza psihologică a unor subiecte grupate în perechi; Patthana – analiza relaţiilor, care există între lucruri, apud ibidem, p. 139.205 W. Y. Evans-Wentz (coordonator), Yoga tibetană şi doctrinele secrete, vol. I, Ed. Sophia, Arad, 1993, p. 46.

244244

importantă lucrare a acestui canon esteimportantă lucrare a acestui canon este Saddharmapundarika (Lotusul adevărateiSaddharmapundarika (Lotusul adevăratei doctrine)doctrine). La aceasta se mai adaogă colecţiile. La aceasta se mai adaogă colecţiile Prajna-paramita-sutraPrajna-paramita-sutra, utilizată mai ales de, utilizată mai ales de buddhiştii tibetani. Din canonul buddhismuluibuddhiştii tibetani. Din canonul buddhismului tibetan putem aminti două lucrări importantetibetan putem aminti două lucrări importante şi anumeşi anume : : KanjurKanjur şi şi TanjurTanjur, scrise prin secolele, scrise prin secolele X-XIII d. Hr. Care reglementează modul de viaţăX-XIII d. Hr. Care reglementează modul de viaţă monahală, doctrina vidului, negarea existenţeimonahală, doctrina vidului, negarea existenţei umane, despre nirvana, precum şi imnuriumane, despre nirvana, precum şi imnuri liturgice (în Tanjur) cu comentariile aferente.liturgice (în Tanjur) cu comentariile aferente.

DOCTRINA BDOCTRINA BUDDHISTĂ ÎN SISTEMUL HINAYANAUDDHISTĂ ÎN SISTEMUL HINAYANAÎn ceea ce priveşte specificul doctrinei nouÎn ceea ce priveşte specificul doctrinei nou

apărute, putem spune că Buddha preia liniaapărute, putem spune că Buddha preia linia doctrinei uppanishadice, mai precis a celordoctrinei uppanishadice, mai precis a celor non-dualiste (advaite), pe care le continuănon-dualiste (advaite), pe care le continuă până la extrem. Mai precis, dacă de exemplupână la extrem. Mai precis, dacă de exemplu darşana (şcoala) Samkhya consideră existenţadarşana (şcoala) Samkhya consideră existenţa lumii ca fiind ireală, singura existenţă realălumii ca fiind ireală, singura existenţă reală fiind sinele uman şi Atmanul universal, lucrufiind sinele uman şi Atmanul universal, lucru afirmat şi în alte doctrine uppanishadice,afirmat şi în alte doctrine uppanishadice, buddhismul consideră că şi sinele şi Atmanulbuddhismul consideră că şi sinele şi Atmanul sunt ireali, deci nu există nici o realitate, decâtsunt ireali, deci nu există nici o realitate, decât suferinţa (dukkha) suferinţa (dukkha) şi şi nirvana nirvana . .

„Nu există decât Suferinţă„Nu există decât Suferinţănu există cel care suferă.nu există cel care suferă.Nu există agent,Nu există agent,numai actul există.numai actul există.Nirvana existăNirvana existănu şi cel sau aceea care îl cautănu şi cel sau aceea care îl caută

245245

Drumul există Drumul există nu însă şi cel sau cea care îl străbate”nu însă şi cel sau cea care îl străbate”206206..Cu alte cuvinte omul nu există şi oriceCu alte cuvinte omul nu există şi orice

încercare de a-l prezenta ca atare esteîncercare de a-l prezenta ca atare este considerată ca fiind rea, deoarece ataşeazăconsiderată ca fiind rea, deoarece ataşează omul de lanţul cauzalităţilor şi deci deomul de lanţul cauzalităţilor şi deci de suferinţă. De fapt omul nu este, după Buddhasuferinţă. De fapt omul nu este, după Buddha decât un compus de agregate (skandas) şidecât un compus de agregate (skandas) şi anume:anume:

-formele materiale şi simţurile,-formele materiale şi simţurile,-senzaţiile, ca produse ale simţurilor-senzaţiile, ca produse ale simţurilor-percepţiile care se realizează prin-percepţiile care se realizează prin senzaţiisenzaţii-activitatea mentală-activitatea mentală-conştiinţa.-conştiinţa.

A considera că aceste elemente reprezintăA considera că aceste elemente reprezintă o realitate, iată esenţa suferinţei, considerao realitate, iată esenţa suferinţei, considera Buddha. Cu toate acestea Buddha nu este unBuddha. Cu toate acestea Buddha nu este un nihilist, care neagă orice, chiar şi ultimanihilist, care neagă orice, chiar şi ultima realitate din lumea nirvanei, după cum nu esterealitate din lumea nirvanei, după cum nu este nici un eternalist care consideră existenţa unuinici un eternalist care consideră existenţa unui etern atman care se găseşte în sineleetern atman care se găseşte în sinele oamenilor şi în cosmos. Îl putem defini maioamenilor şi în cosmos. Îl putem defini mai degrabă ca un agnostic, retras permanent îndegrabă ca un agnostic, retras permanent în comoditatea răspunsului că aceste lucruri nucomoditatea răspunsului că aceste lucruri nu sunt importante. sunt importante.

În acest sens a rămas celebră replicaÎn acest sens a rămas celebră replica maestrului care îi răspunde călugăruluimaestrului care îi răspunde călugărului Mâlunkyaputta, preocupat mereu de existenţaMâlunkyaputta, preocupat mereu de existenţa ulterioară a omului, de după mormânt. Buddhaulterioară a omului, de după mormânt. Buddha 206 Visuddhi Magga 16 apud Ioan Petru Culianu şi Mircea Eliade, Dictionar al religiilor, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 68-69.

246246

îi istoriseşte povestea omului rănit de oîi istoriseşte povestea omului rănit de o săgeată otrăvită. Prietenii şi părinţii îi aduc unsăgeată otrăvită. Prietenii şi părinţii îi aduc un doctor, dar omul strigă: „nu voi lăsa să mi sedoctor, dar omul strigă: „nu voi lăsa să mi se smulgă din trup această săgeată înainte de asmulgă din trup această săgeată înainte de a şti cine m-a lovit, dacă este un şti cine m-a lovit, dacă este un kshatriyakshatriya sau sau un un brahman brahman (…), care este familia sa, dacă e(…), care este familia sa, dacă e înalt, scund sau de statură potrivită, din ceînalt, scund sau de statură potrivită, din ce oraş sau din ce sat se trage. Nu voi lăsa să mioraş sau din ce sat se trage. Nu voi lăsa să mi se scoată această săgeată înainte de a şti cuse scoată această săgeată înainte de a şti cu ce fel de arc s-a tras asupra mea (…), cece fel de arc s-a tras asupra mea (…), ce coardă avea arcul (…), ce fel de pană s-acoardă avea arcul (…), ce fel de pană s-a întrebuinţat pentru facerea săgeţii (…), cumîntrebuinţat pentru facerea săgeţii (…), cum era făcut vârful săgeţii”era făcut vârful săgeţii”207207. Cu alte cuvinte. Cu alte cuvinte preocuparea aceasta este păgubitoare pentrupreocuparea aceasta este păgubitoare pentru om, deoarece nu reuşeşte să îl ajute să seom, deoarece nu reuşeşte să îl ajute să se elibereze din suferinţa lumii. Atingereaelibereze din suferinţa lumii. Atingerea nirvanei este opera unei detaşări totale şi anirvanei este opera unei detaşări totale şi a unei cunoaşteri care elimină orice realitate,unei cunoaşteri care elimină orice realitate, chiar şi realitatea umană, ba mai mult, chiar şichiar şi realitatea umană, ba mai mult, chiar şi realitatea divină. Din cauza ignoranţei omul serealitatea divină. Din cauza ignoranţei omul se află în lanţul cauzal (află în lanţul cauzal (paticca-samuppâda)paticca-samuppâda), „un, „un şir de doisprezece factori gen cauză-efect careşir de doisprezece factori gen cauză-efect care alimentează karma şi drept urmare întreţinalimentează karma şi drept urmare întreţin suita reîncarnărilor”suita reîncarnărilor”208208. Iată care este lanţul. Iată care este lanţul cauză – efect din concepţia buddhistă:cauză – efect din concepţia buddhistă:

-ignoranţa (avidyâ)-ignoranţa (avidyâ) care produce acţiunea care produce acţiunea (samskâra)(samskâra)

207 Majjhima-nikaya I, 426, apud Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi a ideilor religioase, vol. II, trad. Cezar Baltag, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1981-1987, p. 96.208 Ernest Valea, Creştinismul şi spiritualitatea indiană, …, p. 143.

247247

-acţiunea -acţiunea produce conştiinţa condiţionatăproduce conştiinţa condiţionată (vijnâna)(vijnâna)-conştiinţa-conştiinţa prin care omul ia act de prin care omul ia act de iluzoria sa prezenţăiluzoria sa prezenţă-de la aceasta se ajunge la -de la aceasta se ajunge la numele şinumele şi formaforma (nâma – rupa), fenomene mentale (nâma – rupa), fenomene mentale şi fiziceşi fizice-următoarea treaptă de înlănţuire sunt-următoarea treaptă de înlănţuire sunt cele şase organe de simţcele şase organe de simţ (sadâyatanâni)(sadâyatanâni)209209, prin care omul intră în, prin care omul intră în contact cu lumea materialăcontact cu lumea materială-contactul (sparśa)-contactul (sparśa) cu obiectele şi cu obiectele şi persoanele din lumepersoanele din lume-contactul duce la -contactul duce la senzaţie (vedana)senzaţie (vedana), prin, prin care se produc sentimentele de plăcerecare se produc sentimentele de plăcere sau de dureresau de durere-de la senzaţie se ajunge la -de la senzaţie se ajunge la seteasetea de a de a experimenta existenţa experimenta existenţa (trsna)(trsna)-setea produce -setea produce dorinţa de posedaredorinţa de posedare (upâdâna)(upâdâna)-de la dorinţă se ajunge la -de la dorinţă se ajunge la intrarea înintrarea în existenţă (bhava)existenţă (bhava)-existenţa produce -existenţa produce naşterea (jâti)naşterea (jâti)-naşterea duce la -naşterea duce la bătrâneţe bătrâneţe şi la şi la moartemoarte (jarâmarana)(jarâmarana) care este finalitatea care este finalitatea bătrâneţiibătrâneţii210210..

Modalitatea de a rupe acest lanţ alModalitatea de a rupe acest lanţ al reîncarnărilor este oferit de către Buddha prinreîncarnărilor este oferit de către Buddha prin

209 Cele cinci simţuri plus mintea umană.210 Apud Ioan Petru Culianu şi Mircea Eliade, Dictionar al religiilor, p. 69.

248248

celebra sa celebra sa Cale nobilă cu opt trepte, care pot fiCale nobilă cu opt trepte, care pot fi grupate pe trei diviziuni şi anume:grupate pe trei diviziuni şi anume:

MoralitateaMoralitatea care cere la rândul ei care cere la rândul ei împlinirea a trei trepte din calea lui Buddha: împlinirea a trei trepte din calea lui Buddha:

1. V1. Vorbire corectăorbire corectă, adică eliminarea, adică eliminarea oricărei minciuni, a calomniei sau a bârfei;oricărei minciuni, a calomniei sau a bârfei;

2. Activitate corectă 2. Activitate corectă (a nu fura, a nu(a nu fura, a nu săvârşi adulter, a nu ucide).săvârşi adulter, a nu ucide).

3. Trăire corectă 3. Trăire corectă adică a nu practicaadică a nu practica meserii care aduc vătămare altora (vânător,meserii care aduc vătămare altora (vânător, măcelar, etc.).măcelar, etc.).

4. 4. Concentrarea minţiiConcentrarea minţii care cere care cere perfecţionarea în:perfecţionarea în:

-eforturi-eforturi pentru ca mintea să rămână pentru ca mintea să rămână permanent concentrată, permanent concentrată, -atenţie-atenţie care trebuie perfectată şi care trebuie perfectată şi orientată doar spre lucrurile esenţiale aleorientată doar spre lucrurile esenţiale ale buddhismului (nirvana şi eliberarea finalăbuddhismului (nirvana şi eliberarea finală prin extincţie)prin extincţie)-contemplare-contemplare pentru realizarea pentru realizarea interiorizării şi eliminarea cunoaşteriiinteriorizării şi eliminarea cunoaşterii senzoriale.senzoriale.

5. Cunoaşterea deplină 5. Cunoaşterea deplină implică la rândul implică la rândul ei:ei:

-realizarea -realizarea perfecţiunii în punctele deperfecţiunii în punctele de vederevedere pentru a cunoaşte adevărata realitate pentru a cunoaşte adevărata realitate a fiecărui fenomen,a fiecărui fenomen,

--perfecţionarea finală a gândirii perfecţionarea finală a gândirii carecare reprezintă cunoaşterea ultimei forme dereprezintă cunoaşterea ultimei forme de existenţă şi anume irealitatea, vidul cosmic şiexistenţă şi anume irealitatea, vidul cosmic şi nevoia de nirvana. Acum se renunţă la toatenevoia de nirvana. Acum se renunţă la toate

249249

activităţile umane şi se intră în starea deactivităţile umane şi se intră în starea de iluminat sau de iluminat sau de bodhisatva.bodhisatva.

Pentru a putea împlini aceste opt trepte alePentru a putea împlini aceste opt trepte ale căii nobile buddhiste, practicantul va urmăricăii nobile buddhiste, practicantul va urmări împlinirea a trei metode spirituale: meditaţiaîmplinirea a trei metode spirituale: meditaţia (jhâna), contemplaţia (samâpatti) şi(jhâna), contemplaţia (samâpatti) şi concentrarea (samâdhi). concentrarea (samâdhi).

6. 6. Meditaţiile Meditaţiile implică de asemenea patruimplică de asemenea patru etape şi anume: etape şi anume:

-instalarea unei stări de fericire şi de-instalarea unei stări de fericire şi de mulţumire faţă de orice lucru care există înmulţumire faţă de orice lucru care există în lume,lume,

-suprimarea acestei stări şi activarea unei-suprimarea acestei stări şi activarea unei linişti interioarelinişti interioare

-eliminarea liniştii şi atingerea indiferenţei-eliminarea liniştii şi atingerea indiferenţei faţă de totfaţă de tot

-eliminarea în final a oricărui sentiment-eliminarea în final a oricărui sentiment (mulţumire, linişte sau indiferenţă) deoarece(mulţumire, linişte sau indiferenţă) deoarece totul este ireal.totul este ireal.

7. Contemplaţia 7. Contemplaţia la rândul ei cere şi eala rândul ei cere şi ea patru etape:patru etape:

-eliminarea ideii de „trupul meu” sau-eliminarea ideii de „trupul meu” sau „privirea mea” etc. şi impersonalizarea„privirea mea” etc. şi impersonalizarea proceselor umane, până la a se ajunge laproceselor umane, până la a se ajunge la expresia „se respiră” (şi nu „eu respir”), seexpresia „se respiră” (şi nu „eu respir”), se merge” (şi nu „eu merg”), etc. tocmai pentru amerge” (şi nu „eu merg”), etc. tocmai pentru a se uita complet de sine. Urmează apoi să sese uita complet de sine. Urmează apoi să se vizualizeze unele ipostaze ale trupului (tău)vizualizeze unele ipostaze ale trupului (tău) cum ar fi: sfârtecarea lui de către vulturi,cum ar fi: sfârtecarea lui de către vulturi, muşcarea lui de un şarpe, etc. pentru a-ţimuşcarea lui de un şarpe, etc. pentru a-ţi demonstra indiferenţa ta faţă de eventualeledemonstra indiferenţa ta faţă de eventualele

250250

suferinţe ale trupului sau întâmplări caresuferinţe ale trupului sau întâmplări care trebuiesc luate ca atare.trebuiesc luate ca atare.

-Sentimentele de asemenea se privesc-Sentimentele de asemenea se privesc echidistant fără nici o diferenţă între celeechidistant fără nici o diferenţă între cele pozitive şi cele negative.pozitive şi cele negative.

-Ultima faţă a contemplaţiei este-Ultima faţă a contemplaţiei este conştientizarea factorilor de trăire umanăconştientizarea factorilor de trăire umană interioară, ca fiind iluzorie şi fără importanţăinterioară, ca fiind iluzorie şi fără importanţă pentru viaţa omului. Acestea sunt: pentru viaţa omului. Acestea sunt: piedicilepiedicile detaşării de tot ceea ce se află în iluzia lumiidetaşării de tot ceea ce se află în iluzia lumii (dorinţa, mânia, lenea, etc.), (dorinţa, mânia, lenea, etc.), cele cincicele cinci skandhasskandhas care alcătuiesc omul, care alcătuiesc omul, simţurile simţurile (sunt(sunt şase cu noţiunea de minte).şase cu noţiunea de minte).

8. Ultima etapă este 8. Ultima etapă este concentrarea finalăconcentrarea finală (samadhi)(samadhi) prin care omul dispare în nirvana. prin care omul dispare în nirvana.

TEOGNOSIA ÎN BUDDHISMTEOGNOSIA ÎN BUDDHISMÎn ceea ce priveşte structura dogmatică,În ceea ce priveşte structura dogmatică,

buddhismul face excepţie de la aceastăbuddhismul face excepţie de la această prezentare, deoarece el nu vorbeşte despre unprezentare, deoarece el nu vorbeşte despre un Dumnezeu sau o doctrină. Există două tipuriDumnezeu sau o doctrină. Există două tipuri de buddhism: cel filosofic sau hinayanic şi celde buddhism: cel filosofic sau hinayanic şi cel religios sau mahayanic, la care au acces toţireligios sau mahayanic, la care au acces toţi fidelii şi adepţii acestei religii, nu doar monahii,fidelii şi adepţii acestei religii, nu doar monahii, ca în primul sistem.ca în primul sistem.

O primă obiecţie faţă de această gândireO primă obiecţie faţă de această gândire religioasă este cea cu privire la existenţa saureligioasă este cea cu privire la existenţa sau inexistenţa lui Dumnezeu, deoarece Buddhainexistenţa lui Dumnezeu, deoarece Buddha însuşi nu a abordat o atare temă. „Se spune căînsuşi nu a abordat o atare temă. „Se spune că buddhismul este ateu. Într-un sens foarte real,buddhismul este ateu. Într-un sens foarte real, el este ateu, în sensul în care creştinii au fostel este ateu, în sensul în care creştinii au fost

251251

acuzaţi de ateism de către lumea romanăacuzaţi de ateism de către lumea romană211211.. Buddhismul este ateu în faţa unui brahmanismBuddhismul este ateu în faţa unui brahmanism ambiant. Buddha a fost un reacţionar”.ambiant. Buddha a fost un reacţionar”.212212 Tema Tema aceasta a ateismului sau non–ateismuluiaceasta a ateismului sau non–ateismului buddhist a fost pusă de multe ori în discuţie,buddhist a fost pusă de multe ori în discuţie, atunci când s-a analizat respectiva gândireatunci când s-a analizat respectiva gândire religioasă. Dintr-un anumit punct de vedere sereligioasă. Dintr-un anumit punct de vedere se poate considera ca atee această religie,poate considera ca atee această religie, deoarece cuvintele deoarece cuvintele teismteism sau sau ateismateism au în au în componenţa lor termenul componenţa lor termenul θεοςθεος, care înseamnă, care înseamnă Dumnezeu. Ori in momentul în care DumnezeuDumnezeu. Ori in momentul în care Dumnezeu nu reprezintă o preocupare a buddhismului,nu reprezintă o preocupare a buddhismului, deoarece pentru maestru „ideea de Brahma-deoarece pentru maestru „ideea de Brahma-Creator este periculoasă”Creator este periculoasă”213213, pentru că duce la, pentru că duce la crearea unor legături între sine şi divin, care îlcrearea unor legături între sine şi divin, care îl ataşează pe om de această lume, de care elataşează pe om de această lume, de care el trebuie să scape cu orice preţ.trebuie să scape cu orice preţ.

De aceea Buddha „nu a creat o biserică, ciDe aceea Buddha „nu a creat o biserică, ci mici comunităţi”mici comunităţi”214214, în care se pune doar, în care se pune doar problema unei religii de jos în sus (de la omproblema unei religii de jos în sus (de la om spre starea divină) şi nu şi de sus în jos (de laspre starea divină) şi nu şi de sus în jos (de la Dumnezeu spre om). Deci religia buddhistăDumnezeu spre om). Deci religia buddhistă este anti-dogmatică şi deci anti-metafizică, iareste anti-dogmatică şi deci anti-metafizică, iar o atare religie nu poate fi considerată decâto atare religie nu poate fi considerată decât atee.atee.

Cu toate acestea, dacă se ia înCu toate acestea, dacă se ia în consideraţie, concepţia mai nouă despreconsideraţie, concepţia mai nouă despre 211 Acest lucru s-a datorat faptului că primii creştini nu aveau staturi, care să reprezinte divinitatea, ca în lumea greco-romană.212 Yves Raguin, Buddhism – Christianisme, Edit. EPI S.A., Paris, 1973, p. 21.213 J. Delumeau, op. cit., p. 442.214 Yves Raguin, op. cit., p. 22.

252252

religie, ca fiind o căutare a desăvârşirii,religie, ca fiind o căutare a desăvârşirii, indiferent dacă Dumnezeu există sau nuindiferent dacă Dumnezeu există sau nu215215,, atunci buddhismul poate fi considerat o religieatunci buddhismul poate fi considerat o religie la rândul lui, deoarece, chiar dacă nu are cala rândul lui, deoarece, chiar dacă nu are ca preocupare doctrinară tema teognosiei, totuşipreocupare doctrinară tema teognosiei, totuşi este o cale spre desăvârşire, deoarece îieste o cale spre desăvârşire, deoarece îi prezintă omului criteriile unei vieţi deprezintă omului criteriile unei vieţi de eliberare, care îl va duce spre starea deeliberare, care îl va duce spre starea de „boddhi”. Însă existenţa unui Dumnezeu„boddhi”. Însă existenţa unui Dumnezeu personal nu se poate pune în discuţie înpersonal nu se poate pune în discuţie în buddhism. Prin personalizarea divinului,buddhism. Prin personalizarea divinului, consideră Buddha, s-ar crea o ataşare şi oconsideră Buddha, s-ar crea o ataşare şi o relaţie cu Divinul, ceea ce înseamnă orelaţie cu Divinul, ceea ce înseamnă o înlănţuire în ciclul karmei şi deci o piedecă deînlănţuire în ciclul karmei şi deci o piedecă de a intra în Nirvana.a intra în Nirvana.

Evident că în decursul veacurilor doctrinaEvident că în decursul veacurilor doctrina buddhistă a trecut prin diferite remanieri, carebuddhistă a trecut prin diferite remanieri, care i-au permis să vorbească despre diferitei-au permis să vorbească despre diferite ipostasuri ale lui Buddha, apropiate de ideeaipostasuri ale lui Buddha, apropiate de ideea de personalism divin. Aceste chipuri divine arde personalism divin. Aceste chipuri divine ar fi:fi:

215 Există şi în creştinism această linie ateistă, mai ales în curentul demitologizării a lui Rudolf Bultmann, precum şi în teologia „morţii lui Dumnezeu”. A se vedea în acest sens lucrări ca: Sölle, Dorothee, Atheistisch an Gott glauben. Beiträge zur Theologie, Walter Verlag, Olten und Freiburg im Breisgau, 1981; Idem, Stelllvertretung. Ein Kapitel Theologie nach dem «Tote Gottes», Kreuz Verlag, Stuttgart, 1982; Bruno Kern, Theologie im Horizont des Marxismus. Zur Geschichte des Marxismusrezeption in der lateinamerikanischen Theologie der Befreiung, M.Grünewald Verlag, Mainz, 1991; Konrad Löw, Kann ein Christ Marxist sein ? Günter Olzog Verlag, München, 1985.

253253

-Buddha însuşi devenit un dumnezeu, care-Buddha însuşi devenit un dumnezeu, care şi-a amânat intrarea în extincţia finală pentru aşi-a amânat intrarea în extincţia finală pentru a ajuta lumea.ajuta lumea.

-Avalokiteshvara, sau Buddha milei divine,-Avalokiteshvara, sau Buddha milei divine, la tibetani.la tibetani.

-Amida, Buddha filosofiei religioase zen,-Amida, Buddha filosofiei religioase zen, care practică frumosul divin,care practică frumosul divin,

-Maitreya sau Buddha al vremurilor finale,-Maitreya sau Buddha al vremurilor finale, când se va încheia ciclul renaşterilor.când se va încheia ciclul renaşterilor.

Ceea ce trebuie reţinut ca o concluzie înCeea ce trebuie reţinut ca o concluzie în problema teognosiei este incapacitatea acesteiproblema teognosiei este incapacitatea acestei religii de a găsi un factor de raportare a omuluireligii de a găsi un factor de raportare a omului în evoluţia sa spirituală. Mai precis, nu existăîn evoluţia sa spirituală. Mai precis, nu există un dumnezeu al raportării umane. Omul nu areun dumnezeu al raportării umane. Omul nu are vreo relaţie cu un divin, ci dimpotrivă, chiar şivreo relaţie cu un divin, ci dimpotrivă, chiar şi Dumnezeu este de fapt o etapă în caleaDumnezeu este de fapt o etapă în calea extincţiei finale, a dispariţiei totale, care nuextincţiei finale, a dispariţiei totale, care nu aduce starea de fericire. Ori, o atare stare esteaduce starea de fericire. Ori, o atare stare este o pseudo - desăvârşire, dacă finalitateao pseudo - desăvârşire, dacă finalitatea soteriologică este un …nimic. Fie el şi un …soteriologică este un …nimic. Fie el şi un …nimic fericitnimic fericit, nimeni nu este dispus să dispară, nimeni nu este dispus să dispară şi să nu cunoască beatitudinea divină pe careşi să nu cunoască beatitudinea divină pe care o propovăduiesc religiile teiste. A nu găsio propovăduiesc religiile teiste. A nu găsi fericirea (fie ea şi impersonală, ca în hinduism)fericirea (fie ea şi impersonală, ca în hinduism) înseamnă a alerga degeaba pe firul vieţii.înseamnă a alerga degeaba pe firul vieţii.

ANTROPOLOGIA BUDDHISTĂ. ANTROPOLOGIA BUDDHISTĂ. CELE TREI „CORPURI” ALE LUI BUDDHACELE TREI „CORPURI” ALE LUI BUDDHA

O problemă nouă în concepţia buddhistăO problemă nouă în concepţia buddhistă este cea legată de cele 3 corpuri ale luieste cea legată de cele 3 corpuri ale lui

254254

Buddha, care are implicaţii şi în antropologie.Buddha, care are implicaţii şi în antropologie. Acestea sunt:Acestea sunt:

-Corpul aparent-Corpul aparent (nirmânakâya), care este (nirmânakâya), care este de fapt, trupul istoric a lui Gautamade fapt, trupul istoric a lui Gautama Sakyamuni. Întâlnim aici un fel de dochetism,Sakyamuni. Întâlnim aici un fel de dochetism, care prezintă o realitate aparentă a maestrului,care prezintă o realitate aparentă a maestrului, considerat total diferit faţă de condiţia umanăconsiderat total diferit faţă de condiţia umană decăzută. Cu alte cuvinte, omul este constituitdecăzută. Cu alte cuvinte, omul este constituit din elementele unei lumii iluzorii, pe care adin elementele unei lumii iluzorii, pe care a demascat-o ca fiind aşa, cel care a renunţat lademascat-o ca fiind aşa, cel care a renunţat la nirvana pentru a ajuta umanitatea înnirvana pentru a ajuta umanitatea în descoperirea adevărului, Gautama Sakyamuni.descoperirea adevărului, Gautama Sakyamuni.

-Al doilea trup a lui Buddha se numeşte-Al doilea trup a lui Buddha se numeşte „corpul plăcerii”„corpul plăcerii” (sambhogakâya), un fel de (sambhogakâya), un fel de corp luminos, care deţine semnelecorp luminos, care deţine semnele caracteristice ale boddheităţii. Acest corp nucaracteristice ale boddheităţii. Acest corp nu se vede decât cu „ochii credinţei”, nefiindse vede decât cu „ochii credinţei”, nefiind vizibil celor carnalivizibil celor carnali216216. Acest corp este redat. Acest corp este redat plastic în statuile lui Buddha, unde aparplastic în statuile lui Buddha, unde apar anumite detalii, cum ar fi o faţă aurieanumite detalii, cum ar fi o faţă aurie217217, un, un smoc de păr între sprâncene, o protuberanţă asmoc de păr între sprâncene, o protuberanţă a craniului, etc.craniului, etc.

-În fine, ultimul trup al lui Buddha este -În fine, ultimul trup al lui Buddha este celcel al dharmeial dharmei (pharmâkaya) sau „ (pharmâkaya) sau „corpul legiicorpul legii”,”, care este adevăratul corp al lui Buddha. Estecare este adevăratul corp al lui Buddha. Este de fapt un fel de corp cosmic spiritual, care sede fapt un fel de corp cosmic spiritual, care se identifică cu esenţa absolută. „În acest sensidentifică cu esenţa absolută. „În acest sens natura lui Buddha este natura ultimă a tuturornatura lui Buddha este natura ultimă a tuturor

216 S-a încercat să se vorbească şi despre trupul înviat al lui Hristos ca fiind unul al „slavei” în sensul pe care îl percepe lumea buddhistă (apud ibidem, p. 82).217 De aceea există multe statui ale lui Buddha suflate cu aur.

255255

fiinţelor, cu singura diferenţă că cei care atingfiinţelor, cu singura diferenţă că cei care ating starea de „buddha” sunt conştienţi de aceastăstarea de „buddha” sunt conştienţi de această identificare, pe când cei care sunt atraşi deidentificare, pe când cei care sunt atraşi de lumea aceasta sunt ignoranţi şi nu cunosclumea aceasta sunt ignoranţi şi nu cunosc acest lucru. Această idee o întâlnim înacest lucru. Această idee o întâlnim în concepţia mahayanică, care oferă o stare deconcepţia mahayanică, care oferă o stare de raportare spre un divin, apropiat ideilorraportare spre un divin, apropiat ideilor uppanishadice, pe când teravadinii eliminăuppanishadice, pe când teravadinii elimină orice prezentare a unei realităţi divine ultime.orice prezentare a unei realităţi divine ultime.

PROBLEMA PERSOANEI UMANE ÎN BUDDHISMPROBLEMA PERSOANEI UMANE ÎN BUDDHISMÎn ceea ce priveşte componenţa omului înÎn ceea ce priveşte componenţa omului în

viziunea buddhistă, viziunea buddhistă, el nu are nici un elementel nu are nici un element spiritualspiritual. De fapt, omul este rezultatul unor. De fapt, omul este rezultatul unor combinaţii de cinci agregate sau componentecombinaţii de cinci agregate sau componente care se dispersează prin moarte. Acestea sunt:care se dispersează prin moarte. Acestea sunt:

-Formele materiale şi simţurile,-Formele materiale şi simţurile,-Senzaţiile care sunt rezultatul-Senzaţiile care sunt rezultatul simţurilor,simţurilor,-Activitatea psihică sau complexul-Activitatea psihică sau complexul percepţiilor,percepţiilor,-Conceptele mentale,-Conceptele mentale,-Conştiinţa, -Conştiinţa,

Partea ciudată în complexul antropologieiPartea ciudată în complexul antropologiei buddhiste este tocmai lipsa sinelui. Preluândbuddhiste este tocmai lipsa sinelui. Preluând sensul uppanishadic, care reprezintă fazasensul uppanishadic, care reprezintă faza evoluată a hinduismuluievoluată a hinduismului218218, buddhismul, buddhismul 218 Uppanişadele renunţă la ideea jertfelor care erau foarte importante în hinduismul vedic, pretinzând în schimb o salvare prin gnoză, mai precis prin atingerea conştiinţei că ultima realitate a întregii existenţe este sinele, numit atman, care se uneşte cu Atmanul universal, considerat divinul impersonal, singurul real. Toate formele de politeism ar trebui deci depăşite ca

256256

percepe omul ca pe o adunare de elementepercepe omul ca pe o adunare de elemente (cele pe care le-am enumerat mai sus) care(cele pe care le-am enumerat mai sus) care sunt legate între ele nu printr-un sine sau unsunt legate între ele nu printr-un sine sau un suflet, ci efectiv doar de … setea de viaţă, caresuflet, ci efectiv doar de … setea de viaţă, care este de fapt o acceptare a înlănţuirii karmice.este de fapt o acceptare a înlănţuirii karmice. Atunci când omul realizează că de fapt totulAtunci când omul realizează că de fapt totul este o iluzie, el ajunge la concluzia căeste o iluzie, el ajunge la concluzia că realitatea lui materială care îl compune se varealitatea lui materială care îl compune se va dezmembra iar el va intra în nirvana. Mareadezmembra iar el va intra în nirvana. Marea problemă care se pune acum este ce anumeproblemă care se pune acum este ce anume va trece în nirvana, de vreme ce omul este ova trece în nirvana, de vreme ce omul este o iluzie? Prin această întrebare am atins uniluzie? Prin această întrebare am atins un punct nevralgic al buddhismului: ce este omulpunct nevralgic al buddhismului: ce este omul de fapt? Are el vreo parte spirituală în sine? de fapt? Are el vreo parte spirituală în sine?

Aşa cum am văzut deja buddhismul refuzăAşa cum am văzut deja buddhismul refuză existenţa sinelui, a lui atman sau persoaneiexistenţa sinelui, a lui atman sau persoanei (puggala) în componenţa antropologică.(puggala) în componenţa antropologică. Evident găsim în scrierile buddhiste o serie deEvident găsim în scrierile buddhiste o serie de afirmaţii care se contrazic unele pe altele,afirmaţii care se contrazic unele pe altele, unele acceptând un fel de persoană, alteleunele acceptând un fel de persoană, altele refuzându-o absolut. Această eliminare arefuzându-o absolut. Această eliminare a persoanei sau a sinelui pune sub semnulpersoanei sau a sinelui pune sub semnul întrebării însuşi existenţa karmei, a samsareiîntrebării însuşi existenţa karmei, a samsarei (transmigraţiei) şi a nirvanei. „Într-adevăr, zice(transmigraţiei) şi a nirvanei. „Într-adevăr, zice Ernest Valea – de vreme ce nu se admite unErnest Valea – de vreme ce nu se admite un subiect (atman sau purusha) care să străbatăsubiect (atman sau purusha) care să străbată «existenţele», s-a ajuns la ideea că numai«existenţele», s-a ajuns la ideea că numai karma se reîncarnează”karma se reîncarnează”219219. Ea ar determina. Ea ar determina redistribuirea skhandas-urilor, formarea nouluiredistribuirea skhandas-urilor, formarea noului

unele care nu mai corespund realităţii spirituale noi create de filosofia uppanishadică.219 E. Valea, op. cit., p. 148.

257257

om, pe baza karmei anterioare. Însă dacăom, pe baza karmei anterioare. Însă dacă karma ar fi factorul de unificare a elementelor,karma ar fi factorul de unificare a elementelor, atunci înseamnă că ea ar fi devenit persoanăatunci înseamnă că ea ar fi devenit persoană umană, ceea ce este fals. umană, ceea ce este fals.

Mai există şi concepţia după care laMai există şi concepţia după care la despărţirea celor cinci elemente, se merge ladespărţirea celor cinci elemente, se merge la judecata divină, ceea ce poate fi acceptat doarjudecata divină, ceea ce poate fi acceptat doar ca o reminiscenţă dintr-o perioadă pre-ca o reminiscenţă dintr-o perioadă pre-buddhistă, sub influenţa vedismului. Iadulbuddhistă, sub influenţa vedismului. Iadul220220 în în care este trimis omul de către judecătorulcare este trimis omul de către judecătorul divin, zeul Yama, este de fapt o irealitatedivin, zeul Yama, este de fapt o irealitate pentru toată concepţia buddhistă. Deoarecepentru toată concepţia buddhistă. Deoarece dacă totul este ireal, evident şi iadul este ireal.dacă totul este ireal, evident şi iadul este ireal.

Se mai pune atunci o întrebare, care deSe mai pune atunci o întrebare, care de asemenea nu a primit un răspuns clar: dacăasemenea nu a primit un răspuns clar: dacă omul este ireal şi nu are un sine sau un sufletomul este ireal şi nu are un sine sau un suflet spiritual, cum a putut Buddha să spună laspiritual, cum a putut Buddha să spună la naşterea lui: „aceasta este ultima meanaşterea lui: „aceasta este ultima mea încarnare”?încarnare”?221221 Cine se va fi reîncarnat pentru Cine se va fi reîncarnat pentru ultima dată dacă sinele nu există? Răspunsulultima dată dacă sinele nu există? Răspunsul la aceste întrebări este fie tăcerea, fiela aceste întrebări este fie tăcerea, fie tetralema: „existenţa sinelui nu aparţine nicitetralema: „existenţa sinelui nu aparţine nici unei categorii ontologice: 1) existent; 2) non-unei categorii ontologice: 1) existent; 2) non-existent; 3) atât existent, cât şi non-existent;existent; 3) atât existent, cât şi non-existent; 4) nici existent, nici non-existent.”4) nici existent, nici non-existent.”222222

220 Trebuie reţinut că iadul buddhist nu este un fel de purgatoriu, deoarece cel care intră în el este supus chinurilor, după care este trimis să se reîncarneze într-un animal. Ori purgatoriul ştim că este un loc de purificare.221 Apud M. Eliade, Istoria credinţelor şi a ideilor religioase, vol. II, p. 98.222 E. Valea, op. cit., p. 149.

258258

Se poate concluziona că buddhismul este Se poate concluziona că buddhismul este o religie nihilistă deşi această catalogareo religie nihilistă deşi această catalogare stârneşte opoziţia acestei religii, însă realitateastârneşte opoziţia acestei religii, însă realitatea este cea care se poate lua în considerare dineste cea care se poate lua în considerare din afirmaţiile expuse.afirmaţiile expuse.

O altă obiecţie se poate pune în problemaO altă obiecţie se poate pune în problema moralităţii omului, mai precis, în ce sens viaţamoralităţii omului, mai precis, în ce sens viaţa morală are vreo tangenţă cu legea iubirii, caremorală are vreo tangenţă cu legea iubirii, care trebuie să caracterizeze umanitatea. Deşitrebuie să caracterizeze umanitatea. Deşi multe dintre preceptele moralei buddhiste suntmulte dintre preceptele moralei buddhiste sunt preluate din sistemul Yogapreluate din sistemul Yoga223223, totuşi ca de fapt,, totuşi ca de fapt, în toate sistemele religioase hinduiste, nu seîn toate sistemele religioase hinduiste, nu se pune problema unei iubiri faţă de semeni, cipune problema unei iubiri faţă de semeni, ci mai degrabă indiferentismul inter-uman.mai degrabă indiferentismul inter-uman. Perfecţiunile despre care vorbeşte Buddha înPerfecţiunile despre care vorbeşte Buddha în Calea nobilă cu opt trepte nu au drept cauză şiCalea nobilă cu opt trepte nu au drept cauză şi scop iubirea faţă de semeni, ci detaşarea faţăscop iubirea faţă de semeni, ci detaşarea faţă de iluzia lumii. Despre un caz celebru, cel alde iluzia lumii. Despre un caz celebru, cel al călugărului Godhika, ce se spânzurase,călugărului Godhika, ce se spânzurase, deoarece după şapte reîncarnări nu reuşise sădeoarece după şapte reîncarnări nu reuşise să intre în nirvana şi drept consecinţă şi-ar fiintre în nirvana şi drept consecinţă şi-ar fi provocat extincţia prin suprimarea vieţii,provocat extincţia prin suprimarea vieţii, Buddha nu vorbeşte ca despre un păcat alBuddha nu vorbeşte ca despre un păcat al sinuciderii, ci despre râvna lui de a intra în celesinuciderii, ci despre râvna lui de a intra în cele din urmă în nirvana, considerând fapta ca cevadin urmă în nirvana, considerând fapta ca ceva lăudabil. lăudabil.

Deci, în concluzie, antropologia buddhistăDeci, în concluzie, antropologia buddhistă este de factură nihilistă iar fericirea despreeste de factură nihilistă iar fericirea despre

223 De fapt se recunosc multe din cerinţele Yama şi Niyama, aşa-numitul „decalog” hindus, unde primele cinci precepte cer oprirea de la anumite fapte rele iar celelalte porunci cer împlinirea virtuţilor principale.

259259

care se vorbeşte în această religie, este celcare se vorbeşte în această religie, este cel puţin fantasmagorică, de vreme ce se pune cupuţin fantasmagorică, de vreme ce se pune cu seriozitate întrebarea: cine se bucură înseriozitate întrebarea: cine se bucură în transcendentul nirvanei de vreun fel detranscendentul nirvanei de vreun fel de fericire, de vreme ce nu există un sine sau unfericire, de vreme ce nu există un sine sau un suflet uman.suflet uman.

LEGEA KARMEILEGEA KARMEIDeşi noţiunea de „karma” este multDeşi noţiunea de „karma” este mult

mai veche decât buddhismul, ea ţinândmai veche decât buddhismul, ea ţinând de hinduism, totuşi a fost împrumutată şide hinduism, totuşi a fost împrumutată şi de buddhism, care i-a dat un sensde buddhism, care i-a dat un sens specific. Buddha o „umanizează”, făcândspecific. Buddha o „umanizează”, făcând din om „maestrul karmei”din om „maestrul karmei”224224. Cu alte. Cu alte cuvinte karma se găseşte în condiţiacuvinte karma se găseşte în condiţia umană ca o realitate perfect autonomă,umană ca o realitate perfect autonomă, care nu ţine decât de om şi de acţiuneacare nu ţine decât de om şi de acţiunea lui. Nu există nici o legătură între vreunlui. Nu există nici o legătură între vreun dumnezeu şi legea karmei, nici îndumnezeu şi legea karmei, nici în originea sa, nici în derularea ei.originea sa, nici în derularea ei.

Karma nu poate fi considerată nici ca unKarma nu poate fi considerată nici ca un destin, deoarece destinul presupune o legăturădestin, deoarece destinul presupune o legătură cu o divinitate superioară sau cel puţin cu uncu o divinitate superioară sau cel puţin cu un Destin, care se impune ca o fatalitate.Destin, care se impune ca o fatalitate.225225 Însă Însă karma nu este legată de nimic din afara ei.karma nu este legată de nimic din afara ei. Singurul autor al acesteia este omul. Singurul autor al acesteia este omul.

După concepţia buddhistă lumile se nasc,După concepţia buddhistă lumile se nasc, cresc şi dispar, cu alte cuvinte, timpul estecresc şi dispar, cu alte cuvinte, timpul este circular. Se poate vorbi despre religiilecircular. Se poate vorbi despre religiile

224 Yves Raguin, Buddhism – Chrstianisme, Ed. EPI S.A., Paris, 1973, p. 37.225 Ibidem, p. 38.

260260

orientale ca despre nişte credinţe „anistorice”,orientale ca despre nişte credinţe „anistorice”, în care totul se repetă, chiar dacă decorurileîn care totul se repetă, chiar dacă decorurile sunt altele. În creştinism însă timpul estesunt altele. În creştinism însă timpul este vectorial, fiind văzut ca o ascensiune sprevectorial, fiind văzut ca o ascensiune spre Dumnezeu. Deşi se vorbeşte despreDumnezeu. Deşi se vorbeşte despre dimensiunea „istorică” a credinţei creştine,dimensiunea „istorică” a credinţei creştine, totuşi putem vorbi de fapt despre un „timptotuşi putem vorbi de fapt despre un „timp supra-istoric” sau „meta-istoric”, ceea ce ducesupra-istoric” sau „meta-istoric”, ceea ce duce la spiritualizarea şi îndumnezeirea lui,la spiritualizarea şi îndumnezeirea lui, deoarece el iese din cadrele unui timp liniar şideoarece el iese din cadrele unui timp liniar şi devine „timp eonic” sau „timp impregnat dedevine „timp eonic” sau „timp impregnat de eternitate”, cum afirmă părintele profesoreternitate”, cum afirmă părintele profesor Dumitru Stăniloae, în primul volum al lucrăriiDumitru Stăniloae, în primul volum al lucrării sale sale Teologia Dogmatică OrtodoxăTeologia Dogmatică Ortodoxă226226..

Legea karmei se fundamentează pe Legea karmei se fundamentează pe teoriateoria renaşterilorrenaşterilor, deoarece doar aşa se motivează, deoarece doar aşa se motivează ciclul renaşterilor din gândirile orientale.ciclul renaşterilor din gândirile orientale. SamsaraSamsara este cea care dă justificare legii este cea care dă justificare legii karmice. Omul se renaşte pentru a reuşi săkarmice. Omul se renaşte pentru a reuşi să scape de bagajul karmic acumulat. De fapt nuscape de bagajul karmic acumulat. De fapt nu numai renaşterea este argumentată de legeanumai renaşterea este argumentată de legea karmei, ci Mircea Eliade susţine că totul estekarmei, ci Mircea Eliade susţine că totul este supus acestei legi, inclusiv zeii, acolo unde eisupus acestei legi, inclusiv zeii, acolo unde ei există şi se crede în ei.există şi se crede în ei.

În ceea ce priveşte modalitatea deÎn ceea ce priveşte modalitatea de producere a karmei, ea ţine de ataşareaproducere a karmei, ea ţine de ataşarea omului de elementele materiei. Karma esteomului de elementele materiei. Karma este deci produsul ataşamentului de fiinţe, lucruri,deci produsul ataşamentului de fiinţe, lucruri, activităţi mentale şi cognitive, etc. Ea este deciactivităţi mentale şi cognitive, etc. Ea este deci

226 Pr. Prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O. R., Bucureşti, 1978, p.

261261

un fel de predestinaţie, deşi acest termenun fel de predestinaţie, deşi acest termen implică o intervenţie din exterior, ori aşa cumimplică o intervenţie din exterior, ori aşa cum am spus karma este interioară omului. Aici seam spus karma este interioară omului. Aici se pune întrebarea: dacă a acţiona înseamnă a tepune întrebarea: dacă a acţiona înseamnă a te ataşa de ceva şi deci de a produce karma,ataşa de ceva şi deci de a produce karma, atunci cum trebuie să trăiască omul în lumeatunci cum trebuie să trăiască omul în lume pentru a nu mai produce karma? Este punctulpentru a nu mai produce karma? Este punctul nevralgic al doctrinei karmice, care impingenevralgic al doctrinei karmice, care impinge volens-nolens la pasivism faţă de lume şi faţăvolens-nolens la pasivism faţă de lume şi faţă de semeni. Orice faptă, fie bună, fie rea, este ode semeni. Orice faptă, fie bună, fie rea, este o ataşare şi ataşarea se plăteşte karmic.ataşare şi ataşarea se plăteşte karmic. Buddhismul vorbeşte despre detaşarea deBuddhismul vorbeşte despre detaşarea de faptă ori de ce fel ar fi ea. Acest lucru îl facfaptă ori de ce fel ar fi ea. Acest lucru îl fac monahii, care nu vor să mai aibă tangenţă cumonahii, care nu vor să mai aibă tangenţă cu lumea. Laicii care sunt obligaţi să se ataşezelumea. Laicii care sunt obligaţi să se ataşeze de familie, de serviciul lor, etc. pot spera celde familie, de serviciul lor, etc. pot spera cel mult într-o încarnare mai bună, cum ar fi ceamult într-o încarnare mai bună, cum ar fi cea într-un viitor monah. Evident că aici ne duceîntr-un viitor monah. Evident că aici ne duce deducţia logică a buddhismului terravedist,deducţia logică a buddhismului terravedist, care este mult mai exigent decât celcare este mult mai exigent decât cel mahayanic. Dar şi cel mahayanic deşi vorbeştemahayanic. Dar şi cel mahayanic deşi vorbeşte de şanse egale ale monahilor şi ale laicilor,de şanse egale ale monahilor şi ale laicilor, totuşi nu poate justifica cum se poate salva dintotuşi nu poate justifica cum se poate salva din ciclul reîncarnărilor (samsara) cel care, laicciclul reîncarnărilor (samsara) cel care, laic fiind, se ataşează de familie, de serviciu, etc.fiind, se ataşează de familie, de serviciu, etc. Deşi se vorbeşte despre „ieşirea din faptă”Deşi se vorbeşte despre „ieşirea din faptă”227227,, totuşi nu se elimină ataşarea de ea oricât detotuşi nu se elimină ataşarea de ea oricât de dezinvolt ai lucra sau detaşat te-ai puteadezinvolt ai lucra sau detaşat te-ai putea comporta în viaţa ta de familie. Dispare atuncicomporta în viaţa ta de familie. Dispare atunci orice sentiment de iubire şi deorice sentiment de iubire şi de

227 Y. Raguin, op. cit., p. 42.262262

paternitate/maternitate faţă de copiii tăi,paternitate/maternitate faţă de copiii tăi, deoarece orice sentiment de iubire este odeoarece orice sentiment de iubire este o ataşare şi o şansă de reincarnare dureroasă.ataşare şi o şansă de reincarnare dureroasă.

Evident că legea karmică se apără laEvident că legea karmică se apără la rândul ei spunând că prin ea se explicărândul ei spunând că prin ea se explică ereditateaereditatea, moştenirea , moştenirea genelor, A.D.N.-ulgenelor, A.D.N.-ul. Însă. Însă din perspectiva creştină se elimină oricedin perspectiva creştină se elimină orice responsabilitate personală a celui care suferăresponsabilitate personală a celui care suferă sub incidenţa acestei legi, deoarece cel caresub incidenţa acestei legi, deoarece cel care suferă în această viaţă nu este el responsabilsuferă în această viaţă nu este el responsabil de păcatele pe care le expiază ci cel anteriorde păcatele pe care le expiază ci cel anterior lui. Iar păcatele lui vor fi suferite de cel care selui. Iar păcatele lui vor fi suferite de cel care se reîncarnează după el şi preia acest bagajreîncarnează după el şi preia acest bagaj karmic. Deci nu există o dreptate a faptei şikarmic. Deci nu există o dreptate a faptei şi răsplăţii.răsplăţii.

O altă justificare pe care orientalii o dauO altă justificare pe care orientalii o dau karmei este „karmei este „perspectivă cosmică”perspectivă cosmică”228228 a a acesteia, deoarece prin ea se realizeazăacesteia, deoarece prin ea se realizează unificarea cosmică a tot ceea ce există. Maiunificarea cosmică a tot ceea ce există. Mai precis suntem legaţi de universul întreg prinprecis suntem legaţi de universul întreg prin karma sau legea cauzalităţii. Ori şi în acest cazkarma sau legea cauzalităţii. Ori şi în acest caz există o mare neînţelegere a realităţii. Karmaexistă o mare neînţelegere a realităţii. Karma nu unifică cosmosul, ci prezintă aceastănu unifică cosmosul, ci prezintă această legătură ca pe ceva negativ, care trebuie apoilegătură ca pe ceva negativ, care trebuie apoi expiat. Cu cât omul este mai ataşat de creaţie:expiat. Cu cât omul este mai ataşat de creaţie: plante, animale, oameni, într-un cuvânt de totplante, animale, oameni, într-un cuvânt de tot ceea ce se află pe pământ, cu atât el este maiceea ce se află pe pământ, cu atât el este mai vrednic de reincarnare. Iar reîncarnarea estevrednic de reincarnare. Iar reîncarnarea este dovada eşecului în ascensiunea spre dovada eşecului în ascensiunea spre mokshamoksha ((sau sau mukti), mukti), care înseamnă „eliberare”.care înseamnă „eliberare”.

228 Ibidem, p. 42.263263

Dimpotrivă, legea karmică cere detaşarea deDimpotrivă, legea karmică cere detaşarea de orice lucru material, cu alte cuvinte nuorice lucru material, cu alte cuvinte nu unificarea ci eliminarea oricărei legături dintreunificarea ci eliminarea oricărei legături dintre oameni şi lucruri sau fiinţe este şansa deoameni şi lucruri sau fiinţe este şansa de salvare a orientalului. Se poate admite cel multsalvare a orientalului. Se poate admite cel mult posibilitatea unei compasiuni pentru cei careposibilitatea unei compasiuni pentru cei care suferă. A-i ajuta nu înseamnă iubire, deoarecesuferă. A-i ajuta nu înseamnă iubire, deoarece în sensul creştin iubirea înseamnă ataşare deîn sensul creştin iubirea înseamnă ataşare de ceva sau cineva, ci înseamnă milă şiceva sau cineva, ci înseamnă milă şi compasiune. Buddha îşi amână stingerea încompasiune. Buddha îşi amână stingerea în Nirvana nu din iubire, ci din milă pentru a-iNirvana nu din iubire, ci din milă pentru a-i învăţa pe oameni legea cea nouă care îi vaînvăţa pe oameni legea cea nouă care îi va scăpa de ciclul dureros al reîncarnărilor.scăpa de ciclul dureros al reîncarnărilor.

CICLUL SAMSARIC ÎN BUDDHISMCICLUL SAMSARIC ÎN BUDDHISMIdeea de samsara (transmigraţie) nu esteIdeea de samsara (transmigraţie) nu este

nouă în concepţia buddhistă, ci ea estenouă în concepţia buddhistă, ci ea este întâlnită încă din perioada pre-ariană. Însă spreîntâlnită încă din perioada pre-ariană. Însă spre deosebire de hinduism, buddhismul afirmădeosebire de hinduism, buddhismul afirmă inconsistenţa întregii existenţe şi ca atareinconsistenţa întregii existenţe şi ca atare samsara este o permanentă dezmembrare şisamsara este o permanentă dezmembrare şi reconstituire a elementelor (skhandas), carereconstituire a elementelor (skhandas), care formează existenţele. Totul este deci ireal iarformează existenţele. Totul este deci ireal iar setea de lucrurile terestre duce la ataşare şi desetea de lucrurile terestre duce la ataşare şi de aici la renaştere. aici la renaştere.

Omul însuşi renaşte în şase forme deOmul însuşi renaşte în şase forme de existenţă şi anume:existenţă şi anume:

-demon în infern;-demon în infern;-animal;-animal;-„spirit” viu într-o stare mizerabilă (-„spirit” viu într-o stare mizerabilă (preta)preta);;-om;-om;

264264

--asuraasura (sfânt); (sfânt);--„deva”„deva” sau zeitate. sau zeitate.Ultima fază a reîncarnărilor este Ultima fază a reîncarnărilor este nirvananirvana..

Nici una din cele şase forme de existenţă,Nici una din cele şase forme de existenţă, premergătoare nirvanei, nu este definitivă. premergătoare nirvanei, nu este definitivă.

Elementul negativ ale doctrinei despreElementul negativ ale doctrinei despre samsara, atât în buddhism, cât şi în hinduism,samsara, atât în buddhism, cât şi în hinduism, constă în fatalismul pe care îl propagă,constă în fatalismul pe care îl propagă, deoarece reîncarnarea la care este omul supusdeoarece reîncarnarea la care este omul supus nu rezultă numai din vina lui, ci şi a înaintaşilornu rezultă numai din vina lui, ci şi a înaintaşilor lui din care ar fi moştenit bagajul karmic.lui din care ar fi moştenit bagajul karmic. Există aici o amară nedreptate deoarece omulExistă aici o amară nedreptate deoarece omul nu este responsabil doar de ceea ce ar fi făcutnu este responsabil doar de ceea ce ar fi făcut el, ci este pedepsit şi de cele ce nu are nici oel, ci este pedepsit şi de cele ce nu are nici o cunoştinţă. Ori, chiar dacă doar primele treicunoştinţă. Ori, chiar dacă doar primele trei reîncarnări (cea de demon, animal şi preta) parreîncarnări (cea de demon, animal şi preta) par a fi dureroase, în realitate toate sunt dureroasea fi dureroase, în realitate toate sunt dureroase deoarece omul nu intră în nirvana, ori a nudeoarece omul nu intră în nirvana, ori a nu intra în extincţia finală este similar cu a suferi.intra în extincţia finală este similar cu a suferi.

Există zece căi negativeExistă zece căi negative229229, aşa cum sunt şi, aşa cum sunt şi zece căi pozitivezece căi pozitive230230, care deşi pregătesc o, care deşi pregătesc o reincarnare bună sau rea, totuşi nu realizeazăreincarnare bună sau rea, totuşi nu realizează starea de fericire deplină, deoarece nu îl scotstarea de fericire deplină, deoarece nu îl scot pe om din starea reîncarnărilor, ci doar ope om din starea reîncarnărilor, ci doar o îndulceşte. Samsara implică o înlănţuire deîndulceşte. Samsara implică o înlănţuire de cauze, care îl ţin pe acesta în ciclulcauze, care îl ţin pe acesta în ciclul transmigraţieitransmigraţiei231231, dintre care cea mai, dintre care cea mai 229 Acestea sunt: uciderea, hoţia, luxul, minciuna, clevetirea, injuria, flecăreala, lăcomia, răutatea, falsitatea, apud ibidem, p. 95.230 Ele sunt opusul căilor rele.231 Dintre cele 12 nidânas sau cauze care atrag înlănţuirea sau încătuşarea în ciclul reîncarnărilor amintim: ignoranţa, reziduurile

265265

importantă este ignoranţa. Omul suferă,importantă este ignoranţa. Omul suferă, deoarece nu cunoaşte calea adevăratului sensdeoarece nu cunoaşte calea adevăratului sens al existenţei, care este stingerea definitivă.al existenţei, care este stingerea definitivă.

Modalitatea de a ajunge la conştientizareaModalitatea de a ajunge la conştientizarea stării şi eliminarea karmei din om parcurge treistării şi eliminarea karmei din om parcurge trei etape, pe care le recomandă şi Buddha, şietape, pe care le recomandă şi Buddha, şi anume:anume:

-calea -calea moralităţiimoralităţii, prin care viaţa este, prin care viaţa este reglementată de legile moralei care există înreglementată de legile moralei care există în lume. Aceste legi sunt destul de multe şi delume. Aceste legi sunt destul de multe şi de amănunţite pentru amănunţite pentru bonzibonzi232232, însă destul de, însă destul de simple pentru laici.simple pentru laici.

-Calea interioară sau cea a concentrării-Calea interioară sau cea a concentrării spirituluispiritului. Este treapta prin care se trece de la. Este treapta prin care se trece de la fapte la conştiinţă, deoarece nu este suficientfapte la conştiinţă, deoarece nu este suficient să se împlinească doar legea morală, ci trebuiesă se împlinească doar legea morală, ci trebuie să se atingă şi stadiul conştiinţei.să se atingă şi stadiul conştiinţei. Concentrarea, care este atât de importantă înConcentrarea, care este atât de importantă în sistemul yoga, preluat şi de buddhişti,sistemul yoga, preluat şi de buddhişti, numeşte numeşte samâdhisamâdhi treapta concentrării treapta concentrării conştiinţei umane.conştiinţei umane.

-În fine, ultima treaptă este -În fine, ultima treaptă este înţelepciuneaînţelepciunea,, deoarece prin ea se realizează starea dedeoarece prin ea se realizează starea de nirvana, pentru că atunci omul cunoaştenirvana, pentru că atunci omul cunoaşte irealitatea tuturor lucrurilor şi deci dispare prinirealitatea tuturor lucrurilor şi deci dispare prin aceasta şi ataşamentul faţă de irealitate.aceasta şi ataşamentul faţă de irealitate.233233

karmice, simţurile, mentalul şi corporalul, dorinţa ca sete de ataşare, posesiunea, etc.232 călugări buddişti233 Marele Vehicul (Mahayana) vede salvarea prin trei negaţii:

- Non-obţinere sau non-dobândire, adică uitare deplină de tine însuţi.

266266

În concluzie, omul în buddhism plăteşteÎn concluzie, omul în buddhism plăteşte ceea ce nu a făcut şi suportă ceea ce ar trebuiceea ce nu a făcut şi suportă ceea ce ar trebui să suporte alţii. Dar şi în situaţia aceastasă suporte alţii. Dar şi în situaţia aceasta există neconcordanţe, deoarece se vorbeşteexistă neconcordanţe, deoarece se vorbeşte despre irealitatea sinelui sau a sufletului şidespre irealitatea sinelui sau a sufletului şi despre transmigraţie, rămânând un mister: cedespre transmigraţie, rămânând un mister: ce se reîncarnează, dacă totul este de fapt ose reîncarnează, dacă totul este de fapt o irealitate.irealitate.

NIRVANANIRVANACuvântul „nirvana” provine de la termenulCuvântul „nirvana” provine de la termenul

„nir” care este o negaţie şi cel de „va” care s-„nir” care este o negaţie şi cel de „va” care s-ar traduce prin „a sufla”ar traduce prin „a sufla”234234. Această combinaţie. Această combinaţie a fost definită ca o „stingere a unei flăcări” saua fost definită ca o „stingere a unei flăcări” sau a unui vânt care poate fi înţeles ca suflula unui vânt care poate fi înţeles ca suflul uman. Acest lucru s-ar realiza atunci cânduman. Acest lucru s-ar realiza atunci când omul intră în „parinirvana”, care este nirvanaomul intră în „parinirvana”, care este nirvana obţinută atunci când omul atinge extincţia şiobţinută atunci când omul atinge extincţia şi moare în acelaşi timp. În acest moment celemoare în acelaşi timp. În acest moment cele cinci skandhas se dispersează, fără a maicinci skandhas se dispersează, fără a mai forma vreo altă combinaţie. forma vreo altă combinaţie.

Din păcate, se pare că acest „rai” este unulDin păcate, se pare că acest „rai” este unul dintre cele mai sumbre raiuri religioase, dedintre cele mai sumbre raiuri religioase, de vreme ce aici nu se pune problema unei relaţiivreme ce aici nu se pune problema unei relaţii de iubire eternă cu semenii cei dragi şi cude iubire eternă cu semenii cei dragi şi cu Dumnezeu. Aici nu se mai pune problema uneiDumnezeu. Aici nu se mai pune problema unei relaţii ci a unei dispersări, de fapt nici măcar arelaţii ci a unei dispersări, de fapt nici măcar a

- Non-afirmare, adică a nu spune nici da nici nu faţă de lumea care există,.

- Non-fundament sau non-adeziune, adică a nu pune nici un fundament acţiunilor tale, deoarece orice bază în cadrul lumii este ireală.

234 E. Valea, op. cit., p. 150.267267

unui atare proces, deşi se vorbeşte desre el,unui atare proces, deşi se vorbeşte desre el, de vreme ce omul este o iluzie. Ce se „stinge”?de vreme ce omul este o iluzie. Ce se „stinge”? Unde se „stinge”? Sunt simple figuri de stil,Unde se „stinge”? Sunt simple figuri de stil, care oricât de eufemic ar fi expuse ajung lacare oricât de eufemic ar fi expuse ajung la acelaşi rezultat: totul dispare. Epitetele ca:acelaşi rezultat: totul dispare. Epitetele ca: „locul de refugiu”, „peştera răcoroasă”, insula„locul de refugiu”, „peştera răcoroasă”, insula fericirii”, etc. sunt aşa cum am mai spus vorbefericirii”, etc. sunt aşa cum am mai spus vorbe fără acoperire. fără acoperire. „Nimeni şi nimic nu mai ia„Nimeni şi nimic nu mai ia cunoştinţă de eliberarecunoştinţă de eliberare””235235. Sau cum spunea. Sau cum spunea Leszek Kolakowski, citându-l pe filosofulLeszek Kolakowski, citându-l pe filosoful polonez H. Elzenberg, „polonez H. Elzenberg, „nirvana este o stare denirvana este o stare de fericire fără o persoană fericităfericire fără o persoană fericită””236236..

În concluzie atingerea nirvanei este de faptÎn concluzie atingerea nirvanei este de fapt un non-sens, deoarece nimic din om nu maiun non-sens, deoarece nimic din om nu mai accede în ea pentru a gusta aceastăaccede în ea pentru a gusta această „stingere”. Evident buddhismul mahayanic va„stingere”. Evident buddhismul mahayanic va încerca să exprime ceva mai clar această stareîncerca să exprime ceva mai clar această stare paradisiacă, împrumutând elemente dinparadisiacă, împrumutând elemente din religiile teiste ale Indiei.religiile teiste ale Indiei.

MEDITAŢIA VIPASSANAMEDITAŢIA VIPASSANAUna din modalităţile de implementare înUna din modalităţile de implementare în

Occident a tezelor buddhismului hinayanic oOccident a tezelor buddhismului hinayanic o reprezintă reprezintă meditaţia Vipassanameditaţia Vipassana, un tip de, un tip de meditaţie transcendentală care deşi se vrea ameditaţie transcendentală care deşi se vrea a fi doar o aprofundare a spiritualităţii umane,fi doar o aprofundare a spiritualităţii umane, are totuşi o criptică preocupare prozelitistă. Deare totuşi o criptică preocupare prozelitistă. De curând această mişcare a apărut şi încurând această mişcare a apărut şi în România, ţinând o serie de cursuri deRomânia, ţinând o serie de cursuri de

235 Ibidem, p. 151.236 Leszek Kolakowski, Religia, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 43.

268268

meditaţie pentru recuperarea sinelui şimeditaţie pentru recuperarea sinelui şi convingerea personală asupra realităţiiconvingerea personală asupra realităţii iluzorice a lumiiiluzorice a lumii237237..

Deşi membrii organizatori ai cursului deDeşi membrii organizatori ai cursului de meditaţie susţineau că nu este vorba despre omeditaţie susţineau că nu este vorba despre o religiereligie238238, ci doar despre un mod de «purificare, ci doar despre un mod de «purificare interioară», mişcarea este de fapt o copie ainterioară», mişcarea este de fapt o copie a sistemului Hinayana. Fondatorul acesteisistemului Hinayana. Fondatorul acestei meditaţii este maestrul indian S.N. Goenka,meditaţii este maestrul indian S.N. Goenka, care «care « s-a format în Birmania, unde a petrecuts-a format în Birmania, unde a petrecut paisprezece ani (1955 – 1969), sub îndrumareapaisprezece ani (1955 – 1969), sub îndrumarea spirituală a maestrului Sayagi U Ba Khin”spirituală a maestrului Sayagi U Ba Khin”239239.. Revenit în India el a început din 1980 săRevenit în India el a început din 1980 să înfiinţeze o serie de centre Vipassana atât înînfiinţeze o serie de centre Vipassana atât în ţară, cât şi în Occident.ţară, cât şi în Occident.

Cuvântul «vipassana» înseamnă «a vedeaCuvântul «vipassana» înseamnă «a vedea lucrurile aşa cum sunt în realitate»lucrurile aşa cum sunt în realitate»240240,, urmărind un proces de “purificare personalăurmărind un proces de “purificare personală prin observare interioară”prin observare interioară”241241, care implică o, care implică o izolare totală faţă de societate şi de mediulizolare totală faţă de societate şi de mediul familial. Programul cursului este epuizant,familial. Programul cursului este epuizant, tocmai pentru a elimina timpul de reflecţietocmai pentru a elimina timpul de reflecţie personală. Intre orele 4,00 şi 21,30 au loc optpersonală. Intre orele 4,00 şi 21,30 au loc opt

237 Este vorba despre primul curs de meditaţie Vipassana, ţinut în perioada 1 – 12 septembrie 1994 în staţiunea Strunga, (jud. Iaşi).238 Meditaţia Vipassana, ziceau ei, „nu are nimic de a face cu o religie organizată” şi „nu se pune problema convertirii la o religie”.239 apud E. Valea, op. cit., p. 152.240 S-au colportat în sensul prozelitist două din broşurile lui Goenka, şi anume: Arta de a trăi: Meditaţia Vipassana, de S.N. Goenka şi Introducere în Meditaţia Vipassana în tradiţia lui Sayagi U Ba Khin, aşa cum este predată de S.N. Goenka şi asistenţii săi. 241 Ibidem, p. 152.

269269

şedinţe de meditaţie, cu o durată de 11 ore.şedinţe de meditaţie, cu o durată de 11 ore. Nu este permisă comunicarea între cursanţiNu este permisă comunicarea între cursanţi (tocmai pentru a se elimina schimbul de(tocmai pentru a se elimina schimbul de impresii), singura comunicare acceptată esteimpresii), singura comunicare acceptată este cea cu maestrul. De asemenea, la curs nu secea cu maestrul. De asemenea, la curs nu se iau notiţe personale şi nu se citeşte alt gen deiau notiţe personale şi nu se citeşte alt gen de literatură, decât cea pe care o impuneliteratură, decât cea pe care o impune maestrul. Orice altă tehnică spirituală,maestrul. Orice altă tehnică spirituală, practicarea rugăciunii personale, etc. suntpracticarea rugăciunii personale, etc. sunt interzise pe durata cursului.interzise pe durata cursului.

Deşi se afirmă sus şi tare că nu seDeşi se afirmă sus şi tare că nu se infuzează vreo altă concepţie religioasă,infuzează vreo altă concepţie religioasă, imediat ce se începe cursul se faceimediat ce se începe cursul se face «« aderareaaderarea » la cele trei «» la cele trei « nestematenestemate »» buddhiste (buddhiste („Mă refugiez în Buddha, mă„Mă refugiez în Buddha, mă refugiez în Dharmarefugiez în Dharma242242, mă refugiez în, mă refugiez în SamghaSamgha243243”.)”.), care sunt de fapt o aderare la, care sunt de fapt o aderare la sistemul buddhist. Doctrina despre care sesistemul buddhist. Doctrina despre care se vorbeşte imediat după ce se intră la curs estevorbeşte imediat după ce se intră la curs este cea hinayanică: realitatea suferinţeicea hinayanică: realitatea suferinţei universale, cauzele suferinţeiuniversale, cauzele suferinţei244244, anihilarea, anihilarea dorinţei de a experimenta lumea, iluziadorinţei de a experimenta lumea, iluzia universală, karma, samsara, etc. Goenkauniversală, karma, samsara, etc. Goenka propune eliminarea barierei dintre conştient şipropune eliminarea barierei dintre conştient şi subconştient, considerând subconştientulsubconştient, considerând subconştientul sediul activităţilor (samskara), deci asediul activităţilor (samskara), deci a ataşamentului faţă de iluzia lumii. Deataşamentului faţă de iluzia lumii. De asemenea, prin doctrina independenţei şiasemenea, prin doctrina independenţei şi

242 Doctrina buddhistă.243 Comunitatea monahală buddhistă.244 Sunt cele trei cauze redate iconic prin roata reîncarnării: dorinţa, aversiunea, ignoranţa.

270270

indiferenţei faţă de orice proces al lumii, seindiferenţei faţă de orice proces al lumii, se urmăreşte eliminarea iluziei universale şiurmăreşte eliminarea iluziei universale şi atingerea stării de «conştiinţă nirvanică». Oriatingerea stării de «conştiinţă nirvanică». Ori aceasta nu este decât o linie doctrinarăaceasta nu este decât o linie doctrinară autentică, care se vrea implementată în câtautentică, care se vrea implementată în cât mai multe ţări printre care şi ţara noastră. mai multe ţări printre care şi ţara noastră.

Tot în cadrul procesului de indiferentizare aTot în cadrul procesului de indiferentizare a omului faţă de existenţă, se cere practicareaomului faţă de existenţă, se cere practicarea exerciţiului respirator, mai precis «pierdereaexerciţiului respirator, mai precis «pierderea ritmului respirator normal şi apariţia deritmului respirator normal şi apariţia de senzaţii emoţionale corespunzătoare»senzaţii emoţionale corespunzătoare»245245,, urmată de contemplarea pasivă a stărilorurmată de contemplarea pasivă a stărilor emotive individuale ale cursanţilor. Faza laemotive individuale ale cursanţilor. Faza la care procesul este împlinit implică prezenţa acare procesul este împlinit implică prezenţa a două realităţi total independente: cel caredouă realităţi total independente: cel care observă procesele (subiectul) şi evenimenteleobservă procesele (subiectul) şi evenimentele mentale, care apar ca ceva străin de om, camentale, care apar ca ceva străin de om, ca ceva venit dintr-o altă lume.ceva venit dintr-o altă lume.

O atare orientare nu mai poate fiO atare orientare nu mai poate fi considerată neutrală din punct de vedereconsiderată neutrală din punct de vedere religios, ci este o practică apropiată dereligios, ci este o practică apropiată de monahismul buddhist. Evident că o astfel demonahismul buddhist. Evident că o astfel de meditaţie, care duce la depersonalizareameditaţie, care duce la depersonalizarea omului, nu este în nici un caz o reală sursă deomului, nu este în nici un caz o reală sursă de eliminare a suferinţei din viaţa omului.eliminare a suferinţei din viaţa omului. Meditaţia nu te scapă deci de suferinţă, ci doarMeditaţia nu te scapă deci de suferinţă, ci doar te face insensibil la prezenţa eite face insensibil la prezenţa ei246246. Ori. Ori 245 E. Valea, op. cit., p.154.246 în lucrarea sa, Calea non-ataşamentului (Ed. Colosseum, Bucureşti, 1995), maestrul V.R. Dhiravamsa spune că mila este un sentiment impropriu pentru om. Spiritul, cel care degajă mila, trebuie să moară la rândul lui, deoarece „compasiunea, în sensul real, angajează spiritul spre moarte” (op. cit. p. 63). Deci pentru

271271

insensibilitatea este din punct de vedereinsensibilitatea este din punct de vedere creştin, semnul lipsei de iubire, deoarececreştin, semnul lipsei de iubire, deoarece iubirea creştină este «com-pătimitoare», adicăiubirea creştină este «com-pătimitoare», adică îşi asumă şi ea patima sau suferiţa ta, aşa cumîşi asumă şi ea patima sau suferiţa ta, aşa cum Hristos a asumat suferinţa umanităţii.Hristos a asumat suferinţa umanităţii.

ELEMENTE DOCTRINARE SPECIFICEELEMENTE DOCTRINARE SPECIFICE BUDDHIS-MULUI MANABUDDHIS-MULUI MANAYANICYANIC

Doctrina mahayana este mult mai deschisăDoctrina mahayana este mult mai deschisă în comparaţie cu cea hinayana, deoarece ia înîn comparaţie cu cea hinayana, deoarece ia în calcul şi starea laicului, care poate accede lacalcul şi starea laicului, care poate accede la „salvarea” buddhistă la fel ca şi monahul. Însă„salvarea” buddhistă la fel ca şi monahul. Însă spre deosebire de ultima, mahayanismul punespre deosebire de ultima, mahayanismul pune accent în formularea doctrinei sale peaccent în formularea doctrinei sale pe elementele de legendă ale scrierilor buddhiste.elementele de legendă ale scrierilor buddhiste. De exemplu, în colecţia Saddharmapundarika,De exemplu, în colecţia Saddharmapundarika, scrisă în secolul 2-3 d.Hr., se prezintă discursulscrisă în secolul 2-3 d.Hr., se prezintă discursul lui Buddha care în faţa a 1.200 de arhaţilui Buddha care în faţa a 1.200 de arhaţi (dintre care 30 sunt prezentaţi cu numele),(dintre care 30 sunt prezentaţi cu numele), 6000 de călugăriţe (conduse de mătuşa sa,6000 de călugăriţe (conduse de mătuşa sa, care l-a crescut) şi de 80.000 de boddhisattvacare l-a crescut) şi de 80.000 de boddhisattva (25 prezentaţi cu numele). În acest discurs el(25 prezentaţi cu numele). În acest discurs el prezintă starea de nirvana, ca cevaprezintă starea de nirvana, ca ceva intermediar înainte de realizarea eliberăriiintermediar înainte de realizarea eliberării finale, deoarece nirvana nu este ultima treaptăfinale, deoarece nirvana nu este ultima treaptă a stingerii, ci starea de a stingerii, ci starea de boddhisattva.boddhisattva. Ce este Ce este

un buddhist mila este un sentiment superficial, ba chiar dăunător. „Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să-i trimiteţi gânduri de dragoste şi urări de restabilire” (op. cit. p. 94) unui suferind care vă este drag.

272272

boddhisatva şi de ce este superioară pentruboddhisatva şi de ce este superioară pentru gândirea mahayanică?gândirea mahayanică?

Boddhisttva este starea sublimă prin careBoddhisttva este starea sublimă prin care eliberatul, cel care a ajuns în nirvana îşi amânăeliberatul, cel care a ajuns în nirvana îşi amână moartea (parinirvana) pentru a rămâne înmoartea (parinirvana) pentru a rămâne în lume ca să îi conştientizeze şi pe ceilalţilume ca să îi conştientizeze şi pe ceilalţi oameni de starea lor şi să îi ajute să îşi atingăoameni de starea lor şi să îi ajute să îşi atingă eliberarea şi extincţia finală.eliberarea şi extincţia finală.247247 De aceea, nu De aceea, nu trebuie să te mulţumeşti cu starea de nirvana,trebuie să te mulţumeşti cu starea de nirvana, ci trebuie să ajungi la cea de boddhisatva, careci trebuie să ajungi la cea de boddhisatva, care este mult mai înaltă deoarece ajută lumea săeste mult mai înaltă deoarece ajută lumea să iasă din starea de ignoranţă şi iluzieiasă din starea de ignoranţă şi iluzie universală.universală.

Tot ca o specificitate mahayanică este şiTot ca o specificitate mahayanică este şi eliminarea concepţiei de prezenţă istorică a luieliminarea concepţiei de prezenţă istorică a lui Siddhârta GautamaSiddhârta Gautama, care este considerat „unul, care este considerat „unul dintre cei mulţi care au atins acest ideal (n.n.dintre cei mulţi care au atins acest ideal (n.n. de boddhisattva)”de boddhisattva)”248248. În lucrarea . În lucrarea MahavastuMahavastu,, Buddha este văzut ca o fiinţă supra-umană, iarBuddha este văzut ca o fiinţă supra-umană, iar prezentarea lui ca un om istoric ar fi de faptprezentarea lui ca un om istoric ar fi de fapt rodul unei aparenţe, evident necesare pentrurodul unei aparenţe, evident necesare pentru întemeierea noii religii. Cu alte cuvinte,întemeierea noii religii. Cu alte cuvinte, Buddha istoric a fost doar o iluzie, iar prezenţaBuddha istoric a fost doar o iluzie, iar prezenţa lui a fost necesară, chiar şi în contextullui a fost necesară, chiar şi în contextul respectiv, ori de câte ori lumea suferă dinrespectiv, ori de câte ori lumea suferă din cauza ignoranţei, din care trebuie să iasă.cauza ignoranţei, din care trebuie să iasă. Observăm aici o sinonimie între prezenţaObservăm aici o sinonimie între prezenţa avatarurilor din religia hinduistă, unde Vişnuavatarurilor din religia hinduistă, unde Vişnu sau Shiva se încarnează ori de câte ori lumeasau Shiva se încarnează ori de câte ori lumea

247 Apud W.Y Evans-Wentz (editor) Yoga tibetană şi doctrinele secrete, vol. II, p. 221.248 apud E. Valea, op. cit., p. 158.

273273

pierde sensul real al transcendenţeipierde sensul real al transcendenţei249249, şi, şi prezenţa lui Buddha care şi el intervine, caprezenţa lui Buddha care şi el intervine, ca boddhisatva, pentru a scoate lumea dinboddhisatva, pentru a scoate lumea din ignoranţă.ignoranţă.

Dintre cei mai importanţi bodhisattva, careDintre cei mai importanţi bodhisattva, care pot fi alăturaţi lui Gautama, amintim:pot fi alăturaţi lui Gautama, amintim:

- Avalokiteşvara („Domnul care- Avalokiteşvara („Domnul care supraveghează”), despre care se spune că îisupraveghează”), despre care se spune că îi ajută pe toţi oamenii, chiar şi pe cei care îi audajută pe toţi oamenii, chiar şi pe cei care îi aud doar numeledoar numele250250. El ia atâtea înfăţişări, câte sunt. El ia atâtea înfăţişări, câte sunt necesare pentru recuperarea oamenilor şinecesare pentru recuperarea oamenilor şi toate fiinţele din ciclul reîncarnărilor, chiar şitoate fiinţele din ciclul reîncarnărilor, chiar şi pe demoni, care sunt consideraţi şi ei niştepe demoni, care sunt consideraţi şi ei nişte simple reâncarnări. Se spune că Buddha şi toţisimple reâncarnări. Se spune că Buddha şi toţi zeii hinduşi ar fi de fapt forme de manifestarezeii hinduşi ar fi de fapt forme de manifestare ale lui Avalokiteşvara. Marele Dalai Lama esteale lui Avalokiteşvara. Marele Dalai Lama este la rândul lui încarnarea zeului, cărui i sela rândul lui încarnarea zeului, cărui i se adresează celebra matră adresează celebra matră om mani padme humom mani padme hum (diamantul din floare de lotus)(diamantul din floare de lotus)..

COMUNITATEA BUDDHISTĂ. COMUNITATEA BUDDHISTĂ. CĂLUGĂRIICĂLUGĂRII (BHIKKSHU)(BHIKKSHU)

Încă din timpul vieţii sale pământeştiÎncă din timpul vieţii sale pământeşti adepţii lui Buddha se împărţiseră în laici şiadepţii lui Buddha se împărţiseră în laici şi monahi. Aceste două componente sunt foartemonahi. Aceste două componente sunt foarte importante pentru comunitatea acestei religii,importante pentru comunitatea acestei religii, deoarece una se susţine prin cealaltă. Dedeoarece una se susţine prin cealaltă. De exemplu, monahismul, considerat calea ceaexemplu, monahismul, considerat calea cea

249 De fapt ar fi mai degrabă vorba despre reîncarnări care ar avea loc în cadrul fiecărei kalpe, adică ere terestre.250 Apud E. Valea, op. cit., p. 158.

274274

mai sigură de a ajunge în Nirvana, estemai sigură de a ajunge în Nirvana, este susţinut prin daniile laicilor. Şi invers laicii suntsusţinut prin daniile laicilor. Şi invers laicii sunt susţinuţi de monahi prin instruirea pe caresusţinuţi de monahi prin instruirea pe care copiii o primeau la streaşina mănăstirilor.copiii o primeau la streaşina mănăstirilor.

Termenul de călugăr, „Termenul de călugăr, „bhikshu”bhikshu” se traduce se traduce literar „cerşetor”, deoarece înainte monahiiliterar „cerşetor”, deoarece înainte monahii trăiau din mila pe care o primeau de la laici.trăiau din mila pe care o primeau de la laici. Era o obligaţie supremă ca în momentul înEra o obligaţie supremă ca în momentul în care un călugăr cerea milă să i se deacare un călugăr cerea milă să i se dea necondiţionat, deoarece acest act eranecondiţionat, deoarece acest act era considerat ca un pas spre nirvana. Astăziconsiderat ca un pas spre nirvana. Astăzi cerşetoria monahilor este mai puţin prezentă,cerşetoria monahilor este mai puţin prezentă, deoarece mănăstirile au fonduri suficientedeoarece mănăstirile au fonduri suficiente pentru susţinere, primite, evident tot dinpentru susţinere, primite, evident tot din dărnicia laicilor.dărnicia laicilor.

În ceea ce priveşte vârsta la care seÎn ceea ce priveşte vârsta la care se primea în tagma monahală, aceasta esteprimea în tagma monahală, aceasta este foarte mică: de la 7 ani, deoarece aceasta ar fifoarte mică: de la 7 ani, deoarece aceasta ar fi fost vârsta la care Rahula, fiul lui Buddha ar fifost vârsta la care Rahula, fiul lui Buddha ar fi intrat şi el în monahism, devenind astfelintrat şi el în monahism, devenind astfel patronul novicilor.patronul novicilor.251251 Ajuns la poarta mănăstirii, Ajuns la poarta mănăstirii, novicelui i se rade părul de pe cap, primeştenovicelui i se rade părul de pe cap, primeşte veşmântul galben specific celor care au părăsitveşmântul galben specific celor care au părăsit lumea. Înainte de aceasta el trebuie sălumea. Înainte de aceasta el trebuie să rostească de trei ori fraza: „mă refugiez înrostească de trei ori fraza: „mă refugiez în Buddha, mă refugiez în Dharma, mă refugiez înBuddha, mă refugiez în Dharma, mă refugiez în Samgha”, care ar fi similar cu declaraţia deSamgha”, care ar fi similar cu declaraţia de credinţă şi detaşarea de lumea reîncarnărilor.credinţă şi detaşarea de lumea reîncarnărilor. Monahismul nu este conceput ca fiindMonahismul nu este conceput ca fiind

251 Apud Veronique Crombe, Prezenarea budismului, în vol. „Marile religii”, coordonator Philippe Gaudin, Ed.Orizonturi şi Ed. Lider, Bucureşti, (fără an de apariţie), p. 382.

275275

obligatoriu pentru toată viaţa, el putând fiobligatoriu pentru toată viaţa, el putând fi acceptat şi pentru o perioadă scurtă de timp.acceptat şi pentru o perioadă scurtă de timp. De exemplu, în ţările din Asia de Sud-Est, undeDe exemplu, în ţările din Asia de Sud-Est, unde anotimpul musonului aduce o vreme foarteanotimpul musonului aduce o vreme foarte umedă, tinerii petrec în mănăstire cel puţin unumedă, tinerii petrec în mănăstire cel puţin un astfel de anotimp înainte de a intra în viaţa deastfel de anotimp înainte de a intra în viaţa de adult. Este o practică de asemenea deseoriadult. Este o practică de asemenea deseori văzută ca un tânăr înainte de a se căsători săvăzută ca un tânăr înainte de a se căsători să stea o perioadă în mănăstire, pentrustea o perioadă în mănăstire, pentru reculegere.reculegere.

Confirmarea în starea de monah se face înConfirmarea în starea de monah se face în faţa adunării monahale, unde aspirantulfaţa adunării monahale, unde aspirantul primeşte din partea maestrului castronul şiprimeşte din partea maestrului castronul şi veşmântul, simbolul vieţii călugăreşti, după ceveşmântul, simbolul vieţii călugăreşti, după ce acesta cerea de trei ori să primeascăacesta cerea de trei ori să primească confirmarea în această treaptă. Acum i seconfirmarea în această treaptă. Acum i se puneau o serie de întrebări pentru confirmareapuneau o serie de întrebări pentru confirmarea liberei alegeri a aspirantului pentru treapta deliberei alegeri a aspirantului pentru treapta de monah, se verifica starea de sănătatemonah, se verifica starea de sănătate trupească şi spirituală a viitorului monah; setrupească şi spirituală a viitorului monah; se făceau investigaţii ca nu cumva viitorul monahfăceau investigaţii ca nu cumva viitorul monah să se facă vinovat de una din cele 5 crimesă se facă vinovat de una din cele 5 crime majore (matricid, patricid, uciderea unui arhat,majore (matricid, patricid, uciderea unui arhat, rănirea unui buddha şi tentativă derănirea unui buddha şi tentativă de schismă)schismă)252252. Confirmarea din partea. Confirmarea din partea comunităţii se dă prin tăcerea membrilor ei.comunităţii se dă prin tăcerea membrilor ei. Data şi ora primirii în tagma monahală suntData şi ora primirii în tagma monahală sunt bine precizate în condicile mănăstirii, deoarecebine precizate în condicile mănăstirii, deoarece fiecare monah are valoare şi întâietate în bazafiecare monah are valoare şi întâietate în baza vechimii sale în mănăstire.vechimii sale în mănăstire.

252 Ibidem, p. 383.276276

După confirmarea ca şi bhikshu, călugărulDupă confirmarea ca şi bhikshu, călugărul buddhist este încredinţat timp de zece ani labuddhist este încredinţat timp de zece ani la doi maeştri: unul care urmăreşte instruireadoi maeştri: unul care urmăreşte instruirea doctrinară a discipolului iar celălalt,doctrinară a discipolului iar celălalt, ocupându-se de latura morală şi disciplinară.ocupându-se de latura morală şi disciplinară. Ritmul zilei este în mare acelaşi pentru fiecareRitmul zilei este în mare acelaşi pentru fiecare monah: trezirea în zorii zilei, toaleta, masamonah: trezirea în zorii zilei, toaleta, masa (care este destul de simplă şi uşoară), diferite(care este destul de simplă şi uşoară), diferite ocupaţii prin mănăstire (curăţenie, studiu),ocupaţii prin mănăstire (curăţenie, studiu), cerşitul pe străzile satului sau ale târguluicerşitul pe străzile satului sau ale târgului253253.. Hrana primită este adusă călugărilor bătrâni şiHrana primită este adusă călugărilor bătrâni şi bolnavi, care nu se mai pot deplasa. Ea trebuiebolnavi, care nu se mai pot deplasa. Ea trebuie să fie consumată în aceeaşi zi deoarece estesă fie consumată în aceeaşi zi deoarece este interzis călugărilor să îşi facă rezerve pentruinterzis călugărilor să îşi facă rezerve pentru alte zile.alte zile.254254 Această idee şi-a pierdut cu timpul Această idee şi-a pierdut cu timpul din valoare, deoarece, în momentul în caredin valoare, deoarece, în momentul în care mănăstirile au devenit mari centre monahale,mănăstirile au devenit mari centre monahale, laicii au fost cei care au venit cu donaţiile iarlaicii au fost cei care au venit cu donaţiile iar depozitarea bunurilor nu a mai constituit undepozitarea bunurilor nu a mai constituit un păcat. S-a ajuns chiar la apariţia unorpăcat. S-a ajuns chiar la apariţia unor mănăstirii foarte puternice din punct de vederemănăstirii foarte puternice din punct de vedere economic, implicate chiar şi în problemeleeconomic, implicate chiar şi în problemele politice ale vremurilor, ceea ce a aduspolitice ale vremurilor, ceea ce a adus repercusiuni din partea statului, mai ales înrepercusiuni din partea statului, mai ales în China, unde în 845 d.Hr. s-a dispus interzicereaChina, unde în 845 d.Hr. s-a dispus interzicerea lor, lucru similar întâmplat şi în Japonia.lor, lucru similar întâmplat şi în Japonia.

253 Cerşitul are o altă conotaţie la buddhişti decât sensul pe care îl cunoaştem noi, deoarece prin el li se dă laicilor posibilitatea de a face fapte bune, care duc la detaşarea de legea karmei. A face milostenie pentru un bhikshu este un act de detaşare de legea karmei. Cu alte cuvinte este o diferenţă între milostenia faţă de un călugăr şi milostenia faţă de o rudă sau cunoştinţă săracă.254 Apud Veronique Crombe, art. cit., p. 384.

277277

Bunurile personale ale unui monah arBunurile personale ale unui monah ar trebui să fie doar acestea: veşmântul, acultrebui să fie doar acestea: veşmântul, acul pentru coaserea veşmântului, castronul pentrupentru coaserea veşmântului, castronul pentru primirea milosteniei, care consta în cele maiprimirea milosteniei, care consta în cele mai multe ori în daruri de orez, unt sau fructe,multe ori în daruri de orez, unt sau fructe, briciul pentru tunderea părului, cingătoareabriciul pentru tunderea părului, cingătoarea pentru prinderea veşmântului pe corp, un filtrupentru prinderea veşmântului pe corp, un filtru de apă pentru strecurarea acesteia, ca nude apă pentru strecurarea acesteia, ca nu cumva să se înghită vreo vietate, veşmântulcumva să se înghită vreo vietate, veşmântul pentru ploaie în timpurile musonului şi în fine,pentru ploaie în timpurile musonului şi în fine, plesnitoarea de muşte. Evident că acesteplesnitoarea de muşte. Evident că aceste ustensile nu mai sunt astăzi singurele dinustensile nu mai sunt astăzi singurele din dotarea monahului, el fiind totuşi mai evoluat,dotarea monahului, el fiind totuşi mai evoluat, însă pentru cei care doresc să respecte liniaînsă pentru cei care doresc să respecte linia tradiţională, cele enumerate mai sus erautradiţională, cele enumerate mai sus erau singurele obiecte ale unuia care oricum sesingurele obiecte ale unuia care oricum se considera detaşat de orice legătură cu lucrurileconsidera detaşat de orice legătură cu lucrurile lumii.lumii.

CĂLUGĂRIŢELE (BHIKKHUNI)CĂLUGĂRIŢELE (BHIKKHUNI)..Datorită numărului mare de femei, care auDatorită numărului mare de femei, care au

adoptat noua religie, s-a pus problema ca şiadoptat noua religie, s-a pus problema ca şi ele să se poată organiza într-un ordin monahal.ele să se poată organiza într-un ordin monahal. Potrivit legendei a existat o dispută întrePotrivit legendei a existat o dispută între ucenicii rigorişti, care excludeau femeile de laucenicii rigorişti, care excludeau femeile de la orice aspiraţie monahalăorice aspiraţie monahală255255. Şansa lor s-ar fi. Şansa lor s-ar fi datorat mătuşii lui Buddha, care l-ar fi crescutdatorat mătuşii lui Buddha, care l-ar fi crescut pe acesta de la vârsta de şapte zile alepe acesta de la vârsta de şapte zile ale pruncului, când acestuia i-ar fi murit mama.pruncului, când acestuia i-ar fi murit mama.

255 Aşa cum am mai arătat extremismul misoginic a ajuns chiar până a le refuza femeilor şansa de a se elibera, ele trebuind să se reîncarneze într-un bărbat.

278278

Ajutată de ucenicul iubit, Ananda, mătuşaAjutată de ucenicul iubit, Ananda, mătuşa reuşeşte să îl convingă pe Buddha de valoarereuşeşte să îl convingă pe Buddha de valoare femeii ca şi călugăriţă. Cu toate acestea rolulfemeii ca şi călugăriţă. Cu toate acestea rolul lor în formarea comunităţii şi în conducerealor în formarea comunităţii şi în conducerea sau prezenţa lor la conducerea comunităţii asau prezenţa lor la conducerea comunităţii a fost foarte mic de-a lungul istorieifost foarte mic de-a lungul istoriei256256.. Mănăstirile de călugăriţe sunt puse totdeaunaMănăstirile de călugăriţe sunt puse totdeauna sub tutela unor mari mănăstiri de bărbaţi, caresub tutela unor mari mănăstiri de bărbaţi, care le supraveghează.le supraveghează.

Regulile care li se cer călugăriţelor au înRegulile care li se cer călugăriţelor au în vedere aproape toate supunerea faţă devedere aproape toate supunerea faţă de călugării care le tutelează, cu alte cuvinte secălugării care le tutelează, cu alte cuvinte se poate observa şi aici starea de dependenţă apoate observa şi aici starea de dependenţă a femeii faţă de bărbat. Însă totuşi starea lorfemeii faţă de bărbat. Însă totuşi starea lor este mult mai „democratică” faţă de vechileeste mult mai „democratică” faţă de vechile cutume la care era supusă femeia hindusă. Decutume la care era supusă femeia hindusă. De asemenea, nu rare sunt cazurile în careasemenea, nu rare sunt cazurile în care femeile rămase văduve, în loc de a-şi lua viaţafemeile rămase văduve, în loc de a-şi lua viaţa alături de trupul soţului ars pe rug, se retrag laalături de trupul soţului ars pe rug, se retrag la o mănăstire unde îşi sfârşesc viaţa îno mănăstire unde îşi sfârşesc viaţa în meditaţie.meditaţie.

LAICII.LAICII.Ei sunt acea mare parte a discipolilor luiEi sunt acea mare parte a discipolilor lui

Buddha sau ulterior adepţilor budhismului,Buddha sau ulterior adepţilor budhismului,

256 „în schimb în alte ţări – în China de odinioară, unde prin intermediul vieţii monastice putea fi reglementat coşmarul societăţii chineze – precum şi în câteva ţări din sud-estul asiatic de astăzi – budismul va avea pentru femei (şi nu numai pentru ele) un rol sociabil deloc neglijabil” în Véronique Crombé, Prezentarea Buddhismului, în vol, „Marile religii” coordonator Philippe Gaudin, trad. Sandală Aronescu, Ed. Orizonturi şi Ed. Lider, Bucureşti, 1997, p.386.

279279

care au rostit tripla formulă a acceptăriicare au rostit tripla formulă a acceptării refugiilorrefugiilor257257 şi au hotărât să trăiască şi au hotărât să trăiască respectând cele cinci principii impuse laicilor.respectând cele cinci principii impuse laicilor. Prelucrări mai acceptabile la cele cinciPrelucrări mai acceptabile la cele cinci precepte ale monahismului, ele sunt exprimateprecepte ale monahismului, ele sunt exprimate astfel:astfel:

-Să nu ucizi fiinţe vii,-Să nu ucizi fiinţe vii,-să nu furi,-să nu furi,-să nu faci desfrânare,-să nu faci desfrânare,-să nu minţi,-să nu minţi,-să nu consumi băuturi alcoolice.-să nu consumi băuturi alcoolice.258258

Tema non-violenţei pe care o cere primulTema non-violenţei pe care o cere primul precept o găsim pusă cu şi mai multă acuitateprecept o găsim pusă cu şi mai multă acuitate de o altă doctrină „sectară”, derivată, ca şide o altă doctrină „sectară”, derivată, ca şi buddhismul, din hinduism, şi anume jainismul.buddhismul, din hinduism, şi anume jainismul. Prin această atitudine non-violentă se eliminăPrin această atitudine non-violentă se elimină accentul pe care hinduismul îl punea peaccentul pe care hinduismul îl punea pe valoarea jertfelor.valoarea jertfelor.

Starea laicului se află într-o deplinăStarea laicului se află într-o deplină dependenţă de cea a monahului,dependenţă de cea a monahului, condiţionându-se unul pe celălalt. Dacăcondiţionându-se unul pe celălalt. Dacă sistemul teravadin făcea din monahism modulsistemul teravadin făcea din monahism modul suprem de vieţuire buddhistă, cel mahayanicsuprem de vieţuire buddhistă, cel mahayanic le dă şi laicilor şansa de a se elibera, la fel cale dă şi laicilor şansa de a se elibera, la fel ca şi bikkshu (călugării). Există însă şi astăzişi bikkshu (călugării). Există însă şi astăzi concepţia după care laicul nu speră săconcepţia după care laicul nu speră să realizeze în viaţa lui, oricât de frumoasă ar fi,realizeze în viaţa lui, oricât de frumoasă ar fi, 257 „Mă refugiez în Buddha, mă refugiez în Dharma (legea buddhistă), mă refugiez în Samgha (comunitatea buddhistă)”.258 „Aceste precepte nu se prezintă ca nişte porunci şi ca nişte aspecte ale educaţiei”, zice Jean Noël Robert, în vol. „Religiile lumii”, coord. J. Delumeau, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 458.

280280

starea de moksha, ci doreşte să acumulezestarea de moksha, ci doreşte să acumuleze doar karme bune pentru o renaşteredoar karme bune pentru o renaştere superioară, conştient fiind că el nu se poatesuperioară, conştient fiind că el nu se poate salva în această viaţă.salva în această viaţă.

Starea de raportare reciprocă a celor douăStarea de raportare reciprocă a celor două tagme este dată de dependenţa care existătagme este dată de dependenţa care există între ele: monahii sunt întreţinuţi de laicii, careîntre ele: monahii sunt întreţinuţi de laicii, care sunt obligaţi să le ofere acea milosteniesunt obligaţi să le ofere acea milostenie zilnică, pe care călugărul nu ar avea voie să ozilnică, pe care călugărul nu ar avea voie să o stocheze pentru a doua zi. Însă pentru că de-astocheze pentru a doua zi. Însă pentru că de-a lungul vremurilor această ajutorare nu s-alungul vremurilor această ajutorare nu s-a realizat constant, unii regi au împroprietăritrealizat constant, unii regi au împroprietărit mănăstirile cu pământuri, acestea devenindmănăstirile cu pământuri, acestea devenind mari feude, care au pierdut din vedere virtuteamari feude, care au pierdut din vedere virtutea sărăciei. Însă a apărut o altă tentaţie pentrusărăciei. Însă a apărut o altă tentaţie pentru călugări: bogăţia. Datorită faptului că mulţicălugări: bogăţia. Datorită faptului că mulţi călugări îmbrăcau această haină pentru acălugări îmbrăcau această haină pentru a scăpa de sărăcie şi pentru a aduna averi, mulţiscăpa de sărăcie şi pentru a aduna averi, mulţi regi au curăţat mănăstirile de acei călugăriregi au curăţat mănăstirile de acei călugări care aduceau deservicii comunităţii lorcare aduceau deservicii comunităţii lor259259..

De asemenea, datoria călugărilor faţă deDe asemenea, datoria călugărilor faţă de laicii este să le ţină trează conştiinţa nirvanicălaicii este să le ţină trează conştiinţa nirvanică şi să se comporte corect faţă de laici, oferindu-şi să se comporte corect faţă de laici, oferindu-le modele de potenţiali le modele de potenţiali boddhisathva,boddhisathva, adică de adică de posibili eliberaţi care rămân totuşi pe pământposibili eliberaţi care rămân totuşi pe pământ din dragoste faţă de oameni pentru a-i învăţa.din dragoste faţă de oameni pentru a-i învăţa.

UN ALT HINDUISM DE TIP PROTESTANT:UN ALT HINDUISM DE TIP PROTESTANT:

259 „Chiar şi astăzi, zice Jean N. Robert, dacă un călugăr nu se comportă corect, laicii refuză să-l respecte sau să-i facă donaţii; el nu mai poate să rămână în mănăstirea respectivă şi trebuie să se ducă la o alta” în art. cit., p. 461.

281281

JAINISMULJAINISMUL

NOŢIUNI PRELIMINARENOŢIUNI PRELIMINAREJainismul este o mişcare de reformă,Jainismul este o mişcare de reformă,

apărută ca o reacţie faţă de impunerea casteiapărută ca o reacţie faţă de impunerea castei brahmanilor, care monopolizaseră întregulbrahmanilor, care monopolizaseră întregul segment religios, eliminând celelalte caste desegment religios, eliminând celelalte caste de la posibilitatea contactului cu Sacrul. Atâtla posibilitatea contactului cu Sacrul. Atât buddhismul, cât şi jainismul sunt religii sectarebuddhismul, cât şi jainismul sunt religii sectare faţă de hinduism, deoarece s-au rupt de acestafaţă de hinduism, deoarece s-au rupt de acesta şi au oferit o altă posibilitate de eliberare,şi au oferit o altă posibilitate de eliberare, decât cea dată de religia oficială. decât cea dată de religia oficială.

Jainismul exclude devoţiunea faţă de zeiJainismul exclude devoţiunea faţă de zei precum şi adorarea sacrificiului, care erau laprecum şi adorarea sacrificiului, care erau la acel moment elementul religios prioritaracel moment elementul religios prioritar pentru societatea indiană. Modalitatea depentru societatea indiană. Modalitatea de eliberare nou afirmată este dată de expresiaeliberare nou afirmată este dată de expresia „nirjara”, adică pe de o parte „extirparea„nirjara”, adică pe de o parte „extirparea violentă a pulaului”, deja consumat, pe de altăviolentă a pulaului”, deja consumat, pe de altă parte împiedecarea (samvara) intruziuniiparte împiedecarea (samvara) intruziunii oricărui alt pulaoricărui alt pula260260. În această situaţie se. În această situaţie se considera inutilă orice credinţă în zei, deşi, laconsidera inutilă orice credinţă în zei, deşi, la fel ca şi buddhiştii, era o mare jignire pentrufel ca şi buddhiştii, era o mare jignire pentru jaini ca să fie numiţi jaini ca să fie numiţi atei (natika).atei (natika).

În planul social, jaini vor respinge oriceÎn planul social, jaini vor respinge orice încercare a brahmanilor de aşi impune castaîncercare a brahmanilor de aşi impune casta lor ca fiind singura capabilă de a intra înlor ca fiind singura capabilă de a intra în contact cu Divinul. Acelaşi lucru s-a realizat şicontact cu Divinul. Acelaşi lucru s-a realizat şi în problema în problema literaturii sacreliteraturii sacre, deoarece jainii au, deoarece jainii au

260 Michel Hulin, Jainismul, în vol. „Religiile lumii”, coordonator Jean Delumeau, trad. Bogdan Burdeş, Edit. Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 411.

282282

renunţat la orice scriere vedică sau care făcearenunţat la orice scriere vedică sau care făcea parte din canonul brahmanic şi au elaborat oparte din canonul brahmanic şi au elaborat o serie de scrieri, în limba prakrti, dialect pe careserie de scrieri, în limba prakrti, dialect pe care l-au considerat ca fiind l-au considerat ca fiind limba primordială alimba primordială a IndieiIndiei, din care ar fi derivat apoi limba, din care ar fi derivat apoi limba sanscrită. Potrivit tradiţiei lor, canonul jain ar fisanscrită. Potrivit tradiţiei lor, canonul jain ar fi existat de la începutul lumii. Acest corpexistat de la începutul lumii. Acest corp doctrinar s-ar fi transmis pe cale orală, dindoctrinar s-ar fi transmis pe cale orală, din maestru în discipol, până la apariţia acesteimaestru în discipol, până la apariţia acestei mişcări, în secolul al V-IV îHr. Conciliul de lamişcări, în secolul al V-IV îHr. Conciliul de la Pataliputra din anul 312 îHr. ar fi salvat acestePataliputra din anul 312 îHr. ar fi salvat aceste idei care circulau oral, redactând aşa-numiteleidei care circulau oral, redactând aşa-numitele Texte Anga.Texte Anga. Dar şi aceste texte s-au pierdut, Dar şi aceste texte s-au pierdut, iar ceea ce a rămas s-a redactat în modiar ceea ce a rămas s-a redactat în mod separat de către cele două ramuri aleseparat de către cele două ramuri ale jainismului: cel svetambaras şi cel digambara.jainismului: cel svetambaras şi cel digambara.

Canonul svetambaras s-a încheiat prin anulCanonul svetambaras s-a încheiat prin anul 500 dHr. şi cuprinde 45 de texte, împărţite în 6500 dHr. şi cuprinde 45 de texte, împărţite în 6 secţiuni. Acest canon a fost adoptat la conciliulsecţiuni. Acest canon a fost adoptat la conciliul de la Valabhi. Cel digambaras nu este unde la Valabhi. Cel digambaras nu este un canon bine definit, ci cuprinde mai multecanon bine definit, ci cuprinde mai multe scrieri autoritative. Ei susţin că de fapt, textelescrieri autoritative. Ei susţin că de fapt, textele originale s-au pierdut, iar conţinutul adevărat l-originale s-au pierdut, iar conţinutul adevărat l-au păstrat doar ei. au păstrat doar ei.

ISTORIA JAINISMULUIISTORIA JAINISMULUINumele de „jainism” provine de laNumele de „jainism” provine de la

cuvântul „jina” în dialectul prakrti, care secuvântul „jina” în dialectul prakrti, care se traduce „învingătorul”. Acest titlu îitraduce „învingătorul”. Acest titlu îi desemnează pe cei 24 de „învăţători”, dintredesemnează pe cei 24 de „învăţători”, dintre care se pare că doar ultimii doi au fostcare se pare că doar ultimii doi au fost

283283

persoane istorice, şi anume, persoane istorice, şi anume, ParsvaParsva care ar fi care ar fi trăit cu trei secole înainte de fondatorultrăit cu trei secole înainte de fondatorul mişcării, anume mişcării, anume Vardhmana JnatrputraVardhmana Jnatrputra Mahavira,Mahavira, despre care se crede că ar fi trăit despre care se crede că ar fi trăit prin secolul al VI-lea îHr. Ceilalţi învăţători suntprin secolul al VI-lea îHr. Ceilalţi învăţători sunt cu siguranţă nume fictive, care fac parte dincu siguranţă nume fictive, care fac parte din tradiţia mitică a acestei mişcări. De exemplu,tradiţia mitică a acestei mişcări. De exemplu, ante-penultimul învăţat, pe nume ante-penultimul învăţat, pe nume BhagvanBhagvan AristanemiAristanemi ar fi trăit cam cu 84 000 de ani ar fi trăit cam cu 84 000 de ani înainte de Mahavira. Primul învăţat, despreînainte de Mahavira. Primul învăţat, despre care nu se pot număra anii când ar fi trăit, secare nu se pot număra anii când ar fi trăit, se numea Rsabha, evident o persoană miticănumea Rsabha, evident o persoană mitică ireală. ireală.

În ceea ce priveşte viaţa lui Mahavira, seÎn ceea ce priveşte viaţa lui Mahavira, se pare că s-ar fi născut pe la anul 599 îHr. înpare că s-ar fi născut pe la anul 599 îHr. în localitatea Vaisali, lângă Patna, fiind decilocalitatea Vaisali, lângă Patna, fiind deci contemporan cu Buddha, Confucius, LaoTse,contemporan cu Buddha, Confucius, LaoTse, Isaia, Anaximandru, Thales, etc. El făcea parteIsaia, Anaximandru, Thales, etc. El făcea parte dintr-o familie de kshatriya, tatăl său se numeadintr-o familie de kshatriya, tatăl său se numea Siddharta iar mama sa Trisala. La vârstaSiddharta iar mama sa Trisala. La vârsta pubertăţii Vardhamana se căsătoreşte cupubertăţii Vardhamana se căsătoreşte cu Yasoda şi are o fiică, pe Anojja. După moarteaYasoda şi are o fiică, pe Anojja. După moartea părinţilor săi, averea revine fratelui său maipărinţilor săi, averea revine fratelui său mai mare, iar Vardhamana se hotărăşte să aleagămare, iar Vardhamana se hotărăşte să aleagă calea ascetică. Astfel asceza pe care ocalea ascetică. Astfel asceza pe care o urmează este foarte dură. La numai 13 luni deurmează este foarte dură. La numai 13 luni de la practicarea ei, el renunţă chiar şi lala practicarea ei, el renunţă chiar şi la veşminte, ca semn al eliberării totale de pula.veşminte, ca semn al eliberării totale de pula. Atingerea iluminării are loc pe malul unuiAtingerea iluminării are loc pe malul unui râurâu261261, unde dobândeşte stare de , unde dobândeşte stare de kevala-jnanakevala-jnana,, 261 Observăm că această imagine este tipică lumii hinduse, unde atât Buddha, cât şi Mahavira sau Krshna au revelaţia finală sub

284284

adică de atotştiinţă desăvârşită. Prin aceastăadică de atotştiinţă desăvârşită. Prin această stare, el devine stare, el devine kevalin, kevalin, care este pentru oricecare este pentru orice adept jain ţelul existenţial. adept jain ţelul existenţial. Kevalinul Kevalinul esteeste similarulsimilarul lui lui boddhisatva boddhisatva din religia buddistă.din religia buddistă. Moartea lui Mahavira survine la vârsta de 72Moartea lui Mahavira survine la vârsta de 72 de ani (aprox. 527 îHr.).de ani (aprox. 527 îHr.).

Tradiţia jainistă susţine că la moartea lui arTradiţia jainistă susţine că la moartea lui ar fi rămas o comunitate formată din 14.000 defi rămas o comunitate formată din 14.000 de călugări, 36.000 de călugăriţe şi 377.000 decălugări, 36.000 de călugăriţe şi 377.000 de adepţi laici. Conducerea comunităţii esteadepţi laici. Conducerea comunităţii este preluată de către cei 11 ucenici (ganadhara),preluată de către cei 11 ucenici (ganadhara), care s-au obligat în faţa maestrului să păstrezecare s-au obligat în faţa maestrului să păstreze unitatea comunităţii jaine. Din păcate, pe launitatea comunităţii jaine. Din păcate, pe la anul 79 dHr. are loc marea schismă aanul 79 dHr. are loc marea schismă a comunităţii, în:comunităţii, în:

- Linia liberală- Linia liberală, , svetambara (cei îmbrăcaţisvetambara (cei îmbrăcaţi în alb)în alb), nume dat după culoarea veşmintelor, nume dat după culoarea veşmintelor sale;sale;

acel ficus religiosus, locul eliberării depline.285285

- Linia conservatoare, digambara (cei- Linia conservatoare, digambara (cei îmbrăcaţi în cer), ca unii care nu aveau nici unîmbrăcaţi în cer), ca unii care nu aveau nici un veşmânt, după modelul maestrului lor.veşmânt, după modelul maestrului lor.

Adepţii svetambaras sunt mult maiAdepţii svetambaras sunt mult mai conciliaţi în impunerea ideilor jaine, practicândconciliaţi în impunerea ideilor jaine, practicând o asceză mult mai îndulcită. Ca localizare, îio asceză mult mai îndulcită. Ca localizare, îi întâlnim prin nord-vestul Indiei, în zonele maiîntâlnim prin nord-vestul Indiei, în zonele mai reci. Eliberarea, susţin ei, este posibilă pentrureci. Eliberarea, susţin ei, este posibilă pentru toţi adepţii, care însă se luptă pentrutoţi adepţii, care însă se luptă pentru extirparea pulaului, al acelei dependenţe deextirparea pulaului, al acelei dependenţe de materialitate a sinelui uman.materialitate a sinelui uman.

Cei care formează linia digambaras trăiesc,Cei care formează linia digambaras trăiesc, evident, în zonele sudice ale Indiei, în locurievident, în zonele sudice ale Indiei, în locuri mai călduroase, cum ar fi Mysore, pentru amai călduroase, cum ar fi Mysore, pentru a putea să umble goi. Musulmanii, din puritate, i-putea să umble goi. Musulmanii, din puritate, i-au obligat să se îmbrace, astfel încât au fostau obligat să se îmbrace, astfel încât au fost obligaţi să îşi pună o bucată de pânză în jurulobligaţi să îşi pună o bucată de pânză în jurul abdomenului care să îi acopere. În ceea ceabdomenului care să îi acopere. În ceea ce priveşte practicarea ascezei, ei sunt foartepriveşte practicarea ascezei, ei sunt foarte rigorişti, ajungând până la eliminarea femeii derigorişti, ajungând până la eliminarea femeii de la procesul eliberării, considerând că numai înla procesul eliberării, considerând că numai în starea de bărbat se poate atinge aceastăstarea de bărbat se poate atinge această treaptă.treaptă.

DOCTRINA JAINISTĂDOCTRINA JAINISTĂÎn ceea ce priveşte linia doctrinară, putemÎn ceea ce priveşte linia doctrinară, putem

spune ei nu acceptă credinţa într-o divinitate,spune ei nu acceptă credinţa într-o divinitate, Mahavira condamnând politeismul, zicând căMahavira condamnând politeismul, zicând că „omul îşi este sieşi prieten”. Totuşi se pare că„omul îşi este sieşi prieten”. Totuşi se pare că atât Mahavira, cât şi ceilalţi 23 de învăţaţi aiatât Mahavira, cât şi ceilalţi 23 de învăţaţi ai lumii jaine au fost divinizaţi, ridicându-li-selumii jaine au fost divinizaţi, ridicându-li-se

286286

statui şi temple. Aşa cum am spus, jainii nustatui şi temple. Aşa cum am spus, jainii nu acceptă apelativul de nastika, adică cel deacceptă apelativul de nastika, adică cel de „ateu”, deoarece ei consideră că lumea„ateu”, deoarece ei consideră că lumea credinţei lor, chiar dacă nu priveşte o divinitatecredinţei lor, chiar dacă nu priveşte o divinitate anume, este totuşi o lume a credinţei. anume, este totuşi o lume a credinţei.

Fiecare fiinţă vie, zic ei, are suflet (jiva) deFiecare fiinţă vie, zic ei, are suflet (jiva) de sine stătător. „Jainismul, afirmă Michel Hulin,sine stătător. „Jainismul, afirmă Michel Hulin, afirmă substanţialitatea sufletului şi mergeafirmă substanţialitatea sufletului şi merge până la a socoti întregul univers - chiarpână la a socoti întregul univers - chiar plantele, mineralele şi elementele naturale, caplantele, mineralele şi elementele naturale, ca şi aerul şi apa – însufleţit şi înzestrat cuşi aerul şi apa – însufleţit şi înzestrat cu sensibilitate”sensibilitate”262262. Pulaul, care este şi el. Pulaul, care este şi el prezentat ca o materialitate subtilă, seprezentat ca o materialitate subtilă, se ataşează de subtilitatea sinelui şi astfel îl faceataşează de subtilitatea sinelui şi astfel îl face pe acesta mai greoi şi deci ataşat de lume,pe acesta mai greoi şi deci ataşat de lume, reintrând în ciclul reîncarnărilor. reintrând în ciclul reîncarnărilor.

De aceea, sensul vieţii religioase a jainilorDe aceea, sensul vieţii religioase a jainilor este tocmai este tocmai extirparea violentă a pulauluiextirparea violentă a pulaului, care, care se află lipit de suflet. Pentru aceasta estese află lipit de suflet. Pentru aceasta este nevoie de asceză, de o eliminare a necesaruluinevoie de asceză, de o eliminare a necesarului biotic sau sentimental, care îl ajută deci pe ombiotic sau sentimental, care îl ajută deci pe om să fie cât mai liber de această viaţă.să fie cât mai liber de această viaţă.

În ceea ce priveşte morala jaină, şi ea seÎn ceea ce priveşte morala jaină, şi ea se leagă de această leagă de această asceză severă a religieiasceză severă a religiei.. Principiile morale ale jainismului sunt trei,Principiile morale ale jainismului sunt trei, numite numite cele trei giuvaeruri (tri-ratna),cele trei giuvaeruri (tri-ratna), şi şi anume:anume:

-credinţa dreaptă-credinţa dreaptă-cunoaştere dreaptă-cunoaştere dreaptă-conduită dreaptă-conduită dreaptă

262 Michel Hulin, op. cit. p. 411.287287

Credinţa dreaptă se realizează prinCredinţa dreaptă se realizează prin receptarea părţii doctrinare, pe care oreceptarea părţii doctrinare, pe care o cuprinde linia jainistă. Cunoaşterea dreaptă secuprinde linia jainistă. Cunoaşterea dreaptă se realizează atât indirect pe cale raţională, prinrealizează atât indirect pe cale raţională, prin cunoaşterea realităţii, cât şi direct sau intuitiv,cunoaşterea realităţii, cât şi direct sau intuitiv, prin urmarea celor cinci grade, de la percepţie,prin urmarea celor cinci grade, de la percepţie, până la cunoaşterea absolută, care estepână la cunoaşterea absolută, care este accesibilă doar celor care au atins starea deaccesibilă doar celor care au atins starea de jinajina. În fine, conduita dreaptă se concretizează. În fine, conduita dreaptă se concretizează în cele cinci comandamente morale, şi anume:în cele cinci comandamente morale, şi anume: a nu vătăma nici o fiinţă (ahimsa), a nu minţia nu vătăma nici o fiinţă (ahimsa), a nu minţi (satya), a nu fura (asteya), castitatea(satya), a nu fura (asteya), castitatea (brahmacarya), renunţarea la lume şi la(brahmacarya), renunţarea la lume şi la materie (apparigraha). materie (apparigraha).

Din toate preceptele expuse, cea maiDin toate preceptele expuse, cea mai riguros respectată este ahimsha, care poateriguros respectată este ahimsha, care poate atinge stări extreme. Astfel de ahimsha ţine şiatinge stări extreme. Astfel de ahimsha ţine şi interzicerea înjurăturilor, care sunt expresii aleinterzicerea înjurăturilor, care sunt expresii ale violenţei verbale faţă de aproapele. Jainiiviolenţei verbale faţă de aproapele. Jainii digambharas ajung până la starea în care îşidigambharas ajung până la starea în care îşi pun o pânză în dreptul gurii ca nu cumva dinpun o pânză în dreptul gurii ca nu cumva din greşeală să înghită vreo insectă în zbor. Sau îşigreşeală să înghită vreo insectă în zbor. Sau îşi mătură drumul cu o măturică pentru ca numătură drumul cu o măturică pentru ca nu cumva să calce din greşeală vreo fiinţă vie. cumva să calce din greşeală vreo fiinţă vie.

Cultul jain este foarte bogat în manifestăriCultul jain este foarte bogat în manifestări ritualice. Zilnic se aduc la templu ofrande, careritualice. Zilnic se aduc la templu ofrande, care constă în elementele pe care le aduce deconstă în elementele pe care le aduce de obicei un hindus: lapte, unt, flori, fructe, etc.obicei un hindus: lapte, unt, flori, fructe, etc. Aceste ofrande sunt puse înaintea celor 24 deAceste ofrande sunt puse înaintea celor 24 de tirthankaras, adică cei 24 de înţelepţi ai istorieitirthankaras, adică cei 24 de înţelepţi ai istoriei

288288

jaine. Dintre sărbătorile cele mai importantejaine. Dintre sărbătorile cele mai importante amintim: amintim:

--ParyusanaParyusana care se ţine în ultimele zece care se ţine în ultimele zece zile ale anului, când se citeşte Kalpa Sutra. În azile ale anului, când se citeşte Kalpa Sutra. În a treia zi a sărbătorii are loc procesiunea cutreia zi a sărbătorii are loc procesiunea cu Kalpa Sutra, procesiune care se desfăşoară cuKalpa Sutra, procesiune care se desfăşoară cu mult fast mai ales la jainii svetambaras. Ziua amult fast mai ales la jainii svetambaras. Ziua a patra a praznicului este considerată ca fiindpatra a praznicului este considerată ca fiind ziua de naştere a lui Mahavira, moment în careziua de naştere a lui Mahavira, moment în care toate templele închinate acestuia sunt pline detoate templele închinate acestuia sunt pline de flori.flori.

--Diwali Diwali este o sărbătoare în cinsteaeste o sărbătoare în cinstea bogăţiei, care aminteşte despre o divinitatebogăţiei, care aminteşte despre o divinitate împrumutată, Lakshmi. Trebuie reţinut că jainii,împrumutată, Lakshmi. Trebuie reţinut că jainii, prin faptul că nu acceptă violenţa, au practicatprin faptul că nu acceptă violenţa, au practicat permanent meserii care nu au contact cu ea,permanent meserii care nu au contact cu ea, preocupându-se de latura economică,preocupându-se de latura economică, comercială, juridică sau didactică. De aceea,comercială, juridică sau didactică. De aceea, sunt consideraţi „aristocraţii” Indiei.sunt consideraţi „aristocraţii” Indiei.

-Sărbătoarea -Sărbătoarea HoliHoli este dedicată primăverii, este dedicată primăverii, ca una care readuce natura la viaţă, deci la oca una care readuce natura la viaţă, deci la o nouă experienţă de extirpare a pulaului.nouă experienţă de extirpare a pulaului.

--SitalasatamaSitalasatama este sărbătoarea în cinstea este sărbătoarea în cinstea zeiţei pojarului.zeiţei pojarului.

-De trei sau patru ori pe secol are loc-De trei sau patru ori pe secol are loc ritualul ritualul GomateshvaraGomateshvara, în care marea statuie a, în care marea statuie a lui Mahavira, veche de 900 de ani, delui Mahavira, veche de 900 de ani, de dimensiuni impresionante, este spălată dedimensiuni impresionante, este spălată de către jainii digambaras cu lapte, unt şicătre jainii digambaras cu lapte, unt şi mirodenii.mirodenii.

289289

Tot de practica religioasă a sărbătorilor ţineTot de practica religioasă a sărbătorilor ţine şi postul, mărturisirea păcatelor, şi acceptareaşi postul, mărturisirea păcatelor, şi acceptarea voturilor speciale, prin care omul îşi pregăteştevoturilor speciale, prin care omul îşi pregăteşte o asceză şi o luptă nouă cu pulaul, care trebuieo asceză şi o luptă nouă cu pulaul, care trebuie eliminat.eliminat.

VIAŢA SOCIALĂ A JAINILOR. SITUAŢIA LORVIAŢA SOCIALĂ A JAINILOR. SITUAŢIA LOR ACTUALĂACTUALĂ

În ceea ce priveşte viaţa socială a jainilorÎn ceea ce priveşte viaţa socială a jainilor ea se împarte în comunitatea călugărilor şi ceaea se împarte în comunitatea călugărilor şi cea a laicilor, care se află într-o foarte strânsăa laicilor, care se află într-o foarte strânsă legătură una cu cealaltă. La fel ca şi buddhişti,legătură una cu cealaltă. La fel ca şi buddhişti, şi jainiştii au respins la început sistemulşi jainiştii au respins la început sistemul castelor, considerând că toţi oamenii suntcastelor, considerând că toţi oamenii sunt egali între ei. Ulterior, din cauza presiunilor,egali între ei. Ulterior, din cauza presiunilor, care veneau din sistemul indian de valori, aucare veneau din sistemul indian de valori, au reintrodus sistemul castelor.reintrodus sistemul castelor.

Pentru profesiile pe care în general le alegPentru profesiile pe care în general le aleg jainii, profesii care elimină orice formă dejainii, profesii care elimină orice formă de violenţă, ei au devenit destul de influenţi înviolenţă, ei au devenit destul de influenţi în societatea indiană, ţinând cont de numărulsocietatea indiană, ţinând cont de numărul destul de mic al adepţilor. Ei nu practică jocuridestul de mic al adepţilor. Ei nu practică jocuri de noroc, nu consumă băuturi alcoolice, nude noroc, nu consumă băuturi alcoolice, nu participă la vânătoare, lucru care le-a măritparticipă la vânătoare, lucru care le-a mărit prestigiul în faţa conaţionalilor lor. Însuşiprestigiul în faţa conaţionalilor lor. Însuşi Mahatma Ghandi era adept jain şi practicaMahatma Ghandi era adept jain şi practica avocatura.avocatura.

În ceea ce priveşte situaţia lor actuală,În ceea ce priveşte situaţia lor actuală, putem spune că există un număr de 4.016.000putem spune că există un număr de 4.016.000 jaini în lume. Pe plan mondial reţinemjaini în lume. Pe plan mondial reţinem

290290

activitatea activitatea Misiunii mondiale jaineMisiunii mondiale jaine, apărută, apărută prin anii 1949, care editează o revistă lunară,prin anii 1949, care editează o revistă lunară, „Voice of Ahimsha”. „Voice of Ahimsha”. Din anul 1913 HerbertDin anul 1913 Herbert Warren a întemeiat la Londra „FrăţietateaWarren a întemeiat la Londra „Frăţietatea Mahavira”.Mahavira”.

CHIPUL LUI HRISTOS ÎN GÂNDIREA HINDUSĂCHIPUL LUI HRISTOS ÎN GÂNDIREA HINDUSĂ

„Piatră de poticnire” pentru unii, „piatra„Piatră de poticnire” pentru unii, „piatra din capul unghiului” pentru alţii, sminteală saudin capul unghiului” pentru alţii, sminteală sau mântuire, rai sau iad, chipul lui Hristos amântuire, rai sau iad, chipul lui Hristos a suscitat în istorie o problematizare asuscitat în istorie o problematizare a conştiinţei umane, nemaiîntâlnite în celelalteconştiinţei umane, nemaiîntâlnite în celelalte orientări filosofico-religioase. Încercarea de aorientări filosofico-religioase. Încercarea de a prezenta rezumativ câteva din vocileprezenta rezumativ câteva din vocile autorizate ale Indiei în problema hristologică,autorizate ale Indiei în problema hristologică, necesită în primul rând o retrospectivă istorico-necesită în primul rând o retrospectivă istorico-religioasă pe tema „divinului” în concepţiareligioasă pe tema „divinului” în concepţia indiană.indiană.

Implicarea lui Hristos, a Fiului luiImplicarea lui Hristos, a Fiului lui Dumnezeu, în istorie a putut fi receptată foarteDumnezeu, în istorie a putut fi receptată foarte uşor de conştiinţa hindusă (spre deosebire deuşor de conştiinţa hindusă (spre deosebire de cea islamică, care vede în acest proces ocea islamică, care vede în acest proces o blasfemie adusă lui Allah, intangibil cu umanulblasfemie adusă lui Allah, intangibil cu umanul şi cu lumea), dată fiind apropierea, uneorişi cu lumea), dată fiind apropierea, uneori

291291

până la identificare, dintre Divin şi creaţie.până la identificare, dintre Divin şi creaţie. „„Religiozitatea indiană nu a separat niciodatăReligiozitatea indiană nu a separat niciodată în mod radical Divinul de creaturalîn mod radical Divinul de creatural””263263..

Pentru hinduşi divinul este permanentPentru hinduşi divinul este permanent experimentabil deoarece, conceput mai multexperimentabil deoarece, conceput mai mult energetic şi aproape deloc personalist,energetic şi aproape deloc personalist, întrepătrunde creaţia într-un mod panteist,întrepătrunde creaţia într-un mod panteist, avându-şi corespondenţa în condiţia atmanicăavându-şi corespondenţa în condiţia atmanică a omului.a omului.

De aceea, întâlnim divinul în aproape toateDe aceea, întâlnim divinul în aproape toate compartimentele existenţiale ale creaţiei dincompartimentele existenţiale ale creaţiei din gândirea hindusă. Prezentat fie sub formagândirea hindusă. Prezentat fie sub forma râurilor (Gangele; Sarasvati, Yamuna, etc.) arâurilor (Gangele; Sarasvati, Yamuna, etc.) a formelor de relief (sacralitatea munţilorformelor de relief (sacralitatea munţilor Himalaia, Mandara, Kailasa-Mahamesu, etc.) aHimalaia, Mandara, Kailasa-Mahamesu, etc.) a lumii vegetale (smochinul iluminării luilumii vegetale (smochinul iluminării lui Buddha, copacul de coral, arborele lui Ashoka,Buddha, copacul de coral, arborele lui Ashoka, lotusul padma) sau a lumii animale (Hanumanlotusul padma) sau a lumii animale (Hanuman – zeul maimuţă, Surabhi – vaca sacră, Ganesha– zeul maimuţă, Surabhi – vaca sacră, Ganesha – elefantul şi Simbha – leul, Haagas – zeul– elefantul şi Simbha – leul, Haagas – zeul şarpe, etc), fie perceput sub diferite tipurişarpe, etc), fie perceput sub diferite tipuri umane sau semi-umane (Shiva, Vishnu, Shakti,umane sau semi-umane (Shiva, Vishnu, Shakti, Kali), divinul în hinduism reprezintă maiKali), divinul în hinduism reprezintă mai degrabă o dizolvare în energia non-karmică,degrabă o dizolvare în energia non-karmică, care scoate omul din ciclicitatea legii karmicecare scoate omul din ciclicitatea legii karmice şi îi dă o protecţie sacră. şi îi dă o protecţie sacră.

Remarcant pentru tema propusă rămâneRemarcant pentru tema propusă rămâne conexiunea divin-umană, în noţiunea deconexiunea divin-umană, în noţiunea de 263 Carl A. Keller, Joachim Finger, Hans Busses u.a., Jesus ausserhalb der Kirche. Das Jesuverständnis in neuen religionischen Bewegungen, col. “Weltanschauungen im Gespräch”, Band 5, Paulusverlag, Freiburg im Breisgau, 1989, p. 13.

292292

„guru”, Hristos însuşi fiind considerat de mulţi„guru”, Hristos însuşi fiind considerat de mulţi teologi hinduşi ca fiind un mare guru, dacă nuteologi hinduşi ca fiind un mare guru, dacă nu cel mai mare. Starea de „guru” ar explica, ziccel mai mare. Starea de „guru” ar explica, zic ei, compoziţia divină umană, din persoana luiei, compoziţia divină umană, din persoana lui Hristos, dată fiind identitatea „Brahman –Hristos, dată fiind identitatea „Brahman – Guru”.Guru”.

Termenul de „guru” este explicatTermenul de „guru” este explicat etimologic de Guru-gita, ca fiind alcătuit dinetimologic de Guru-gita, ca fiind alcătuit din două silabe: „gu”, care ar însemna „întuneric”două silabe: „gu”, care ar însemna „întuneric” şi „ru” care se traduce prin „lumina”.„Guru”şi „ru” care se traduce prin „lumina”.„Guru” este fără îndoială identificat cu Brahma şi îneste fără îndoială identificat cu Brahma şi în epoca vedantină era numit „guru luiepoca vedantină era numit „guru lui Dumnezeu” şi făcea parte exclusiv din castaDumnezeu” şi făcea parte exclusiv din casta brahmanică. Acest brahma-învăţător, respectivbrahmanică. Acest brahma-învăţător, respectiv guru, era responsabil al vedismului corect, alguru, era responsabil al vedismului corect, al sacrificiului şi al învăţăturii. Se făcea o clarăsacrificiului şi al învăţăturii. Se făcea o clară distincţie între guru al învăţăturii lumeştidistincţie între guru al învăţăturii lumeşti (Siksha-Guru) şi cel al realizării stării de(Siksha-Guru) şi cel al realizării stării de eliberare (moksha), numit Diksha-Guru.eliberare (moksha), numit Diksha-Guru.

În cartea sa, Guru Tattwa, SwamiÎn cartea sa, Guru Tattwa, Swami Sivananda, fondatorul societăţii „Divine andSivananda, fondatorul societăţii „Divine and Life”, din Rishikesh, descrie starea de Life”, din Rishikesh, descrie starea de guruguru ca ca fiind identică cu divinitatea: „guru estefiind identică cu divinitatea: „guru este Dumnezeu însuşi, care se manifestă într-oDumnezeu însuşi, care se manifestă într-o formă personală, pentru a-i conduce peformă personală, pentru a-i conduce pe discipoli… . A-l vedea pe guru înseamnă a-ldiscipoli… . A-l vedea pe guru înseamnă a-l vedea pe Dumnezeu. Cuvântul lui estevedea pe Dumnezeu. Cuvântul lui este cuvântul lui Dumnezeu”cuvântul lui Dumnezeu”264264..

264 Swami Shivananda, Guru Tattwa, Shivanandagar (Rishikesh), 1976, p. 3, apud Ernest Valea, Creştinismul şi spiritualitatea indiană, Ed. Ariel, Timişoara, 1996, p. 22, n. 24.

293293

Se ajunge astfel la o identificare a stării deSe ajunge astfel la o identificare a stării de guru cu Brahmanguru cu Brahman, principiul divin cosmic, care, principiul divin cosmic, care ţine în existenţă întreaga lume şi o cheamă laţine în existenţă întreaga lume şi o cheamă la dizolvarea procesului de ciclicitate cosmică. Îndizolvarea procesului de ciclicitate cosmică. În baza acestei supoziţii se ajunge la posibilitateabaza acestei supoziţii se ajunge la posibilitatea identităţii dintre identităţii dintre atmanul umanatmanul uman şi şi BrahmanBrahman,, care face cu putinţă starea de moksha.care face cu putinţă starea de moksha. Procesul implică un evolutism ascetic, marcatProcesul implică un evolutism ascetic, marcat de toate acele de toate acele tapas-uri yoghinetapas-uri yoghine, care pretind, care pretind că ridică omul treaptă cu treaptă, de lacă ridică omul treaptă cu treaptă, de la ataşamentul faţă de iluzia lumii, maya, laataşamentul faţă de iluzia lumii, maya, la perceperea adevărului unic, care este Brahma.perceperea adevărului unic, care este Brahma.

Pornind de la aceste considerente,Pornind de la aceste considerente, gândirea hindusă a ultimelor două secole agândirea hindusă a ultimelor două secole a încercat o apropiere între cele două religii,încercat o apropiere între cele două religii, printr-o „hinduizare” a lui Hristos, înprintr-o „hinduizare” a lui Hristos, în perspectiva unei apropieri de gândire. perspectiva unei apropieri de gândire.

Situaţia de colonialism englez în India aSituaţia de colonialism englez în India a dus la respingerea creştinismului, identificat cudus la respingerea creştinismului, identificat cu clasa conducătoare engleză. De asemenea,clasa conducătoare engleză. De asemenea, misiunea creştină a fost împiedecată demisiunea creştină a fost împiedecată de neconcordanţa morală a creştinilor, careneconcordanţa morală a creştinilor, care stăpâneau aceste ţinuturi.stăpâneau aceste ţinuturi.

A doua cauză a repulsiei faţă de dogmaA doua cauză a repulsiei faţă de dogma creştină a fost, zic adepţii hinduismului,creştină a fost, zic adepţii hinduismului, exclusivismul creştin.exclusivismul creştin. „Misionariştii creştini au „Misionariştii creştini au refuzat orice compromis cu păgânătatea şi aurefuzat orice compromis cu păgânătatea şi au reacţionat cu tărie împotriva oricărei încercărireacţionat cu tărie împotriva oricărei încercări de a uni în mod sincretist pe Hristos cude a uni în mod sincretist pe Hristos cu panteonul hindus”panteonul hindus”265265. Deci în încercarea de. Deci în încercarea de

265 A. Keller, op. cit., p. 18.294294

hinudizare a lui Hristoshinudizare a lui Hristos, de receptare a Lui ca, de receptare a Lui ca Guru divin în panteonul hindus, sincretismulGuru divin în panteonul hindus, sincretismul dizolvant al Indiei s-a izbit de sintagmadizolvant al Indiei s-a izbit de sintagma creştină: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”creştină: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14, 6). (Ioan 14, 6).

Cu toate acestea în secolul trecut, cândCu toate acestea în secolul trecut, când religiile Indiei încep să fie cunoscute în lumeareligiile Indiei încep să fie cunoscute în lumea europeană, prin venirea în Anglia la studii aeuropeană, prin venirea în Anglia la studii a adepţilor acestor credinţe sau prin convertireaadepţilor acestor credinţe sau prin convertirea coloniştilor englezi, o parte din „apostolii”coloniştilor englezi, o parte din „apostolii” acestor mişcări de reînviorare a religiilor Indiei,acestor mişcări de reînviorare a religiilor Indiei, au încercat un sincretism cu credinţa creştină,au încercat un sincretism cu credinţa creştină, tocmai în vederea unei apropieri, cu scoptocmai în vederea unei apropieri, cu scop misionar, de lumea europeană. Stilul nou,misionar, de lumea europeană. Stilul nou, predicat de misionarii hinduşi, fascinaţiapredicat de misionarii hinduşi, fascinaţia exoticului şi a noului în gândire, rezolvareaexoticului şi a noului în gândire, rezolvarea echitabilă şi acceptabilă a problemei sufletuluiechitabilă şi acceptabilă a problemei sufletului după moarte, foarte comodă pentru burghezuldupă moarte, foarte comodă pentru burghezul înclinat spre concupiscenţa existenţei sale,înclinat spre concupiscenţa existenţei sale, prea puţin dispus să dea seama de faptele saleprea puţin dispus să dea seama de faptele sale în faţa unui Dumnezeu Judecător, toateîn faţa unui Dumnezeu Judecător, toate acestea au constituit cheia succesului tuturoracestea au constituit cheia succesului tuturor acestor misionari guru, care au făcutacestor misionari guru, care au făcut adevărate deliruri în rândul tienrilor hippi dinadevărate deliruri în rândul tienrilor hippi din societatea americană.societatea americană.

Pentru o penetrare mai usoară în mediulPentru o penetrare mai usoară în mediul creştin, care obişnuit cu chipul hristic, nucreştin, care obişnuit cu chipul hristic, nu putea renunţa la icoana Mântuitorului, s-aputea renunţa la icoana Mântuitorului, s-a încercat o acceptare a personalităţii de guru aîncercat o acceptare a personalităţii de guru a lui Hristos în panoplia de sannyasi, de rshi,lui Hristos în panoplia de sannyasi, de rshi, consideraţi ca „sfinţi” ai lumii hinduse. Icoanaconsideraţi ca „sfinţi” ai lumii hinduse. Icoana

295295

creştină a fost prezentată ca creştină a fost prezentată ca mandalămandală, ca, ca obiect de concentrare în cadrul exerciţiilorobiect de concentrare în cadrul exerciţiilor yoga.yoga.

În cele ce urmează vom încerca săÎn cele ce urmează vom încerca să creionăm câteva din explicaţiile date chipuluicreionăm câteva din explicaţiile date chipului lui Hristos de către reprezentanţii hinduşi ailui Hristos de către reprezentanţii hinduşi ai secolelor XIX – XX.secolelor XIX – XX.

a. Primul care a încercat să ia îna. Primul care a încercat să ia în consideraţie chipul lui Hristos şi să Îl transpunăconsideraţie chipul lui Hristos şi să Îl transpună în limbaj hindus a fost în limbaj hindus a fost Raja Ramohan RoyRaja Ramohan Roy (1772 – 1883)(1772 – 1883). Născut în Radhangar, într-un. Născut în Radhangar, într-un sat bengalez din nordul oraşului Calcutta,sat bengalez din nordul oraşului Calcutta, dintr-o familie din casta brahmanică, Raja iadintr-o familie din casta brahmanică, Raja ia contact la 12 ani în Patna cu monoteismulcontact la 12 ani în Patna cu monoteismul islamic, care l-a marcat pe mai departe înislamic, care l-a marcat pe mai departe în gândirea lui monoteistă. Această orientare,gândirea lui monoteistă. Această orientare, convingere fermă şi de nezdruncinat, i-a adusconvingere fermă şi de nezdruncinat, i-a adus separaţia de familia sa, adeptă a hinduismuluiseparaţia de familia sa, adeptă a hinduismului politeist. În 1805 el scrie în limba persană,politeist. În 1805 el scrie în limba persană, limba de curte, o carte intitulată: limba de curte, o carte intitulată: TuhfatTuhfat Muwahidin Muwahidin („Un dar pentru monoteişti”). („Un dar pentru monoteişti”).

Sub influenţa prietenilor săi de limbăSub influenţa prietenilor săi de limbă engleză (John Digby, Alexander Duff) şi aengleză (John Digby, Alexander Duff) şi a misionarilor creştini din Serampor, Rajamisionarilor creştini din Serampor, Raja Ramohan Roy, i-a contact cu credinţa creştină,Ramohan Roy, i-a contact cu credinţa creştină, descoperind în mesajul lui Hristos ceea cedescoperind în mesajul lui Hristos ceea ce lipsea lumii hinduse, care se ocupase lalipsea lumii hinduse, care se ocupase la vremea aceea, aşa cum observa cercetătorulvremea aceea, aşa cum observa cercetătorul Stanley J. Samantha: „numai de parteaStanley J. Samantha: „numai de partea

296296

spirituală a religiei, neglijând partea materialăspirituală a religiei, neglijând partea materială şi persoana, societatea şi istoria”şi persoana, societatea şi istoria”266266..

În lucrările sale ulterioare, În lucrările sale ulterioare, The Precept ofThe Precept of Jesus (1820), An Appeal to the Christian PublicJesus (1820), An Appeal to the Christian Public (1820), (1820), Second Appeal to the Christian PublicSecond Appeal to the Christian Public şi şi Final AppealFinal Appeal to the Christian Publicto the Christian Public (1823), (1823), Raja încearcă o apropiere de credinţa creştinăRaja încearcă o apropiere de credinţa creştină însă într-o manieră demitologizantă, aceentulînsă într-o manieră demitologizantă, aceentul fiind pus doar pe latura morală a misiunii luifiind pus doar pe latura morală a misiunii lui Hristos în lume.Hristos în lume.

Ca reformator social, trăsătura pe careCa reformator social, trăsătura pe care încearcă să şi-o consolideze este încearcă să şi-o consolideze este moralitateamoralitatea evanghelicăevanghelică, Raja fiind promotorul mişcării de, Raja fiind promotorul mişcării de respiritualizare şi de reconştientizare a Indiei,respiritualizare şi de reconştientizare a Indiei, mişcare cunoscută sub numele de „Brahmamişcare cunoscută sub numele de „Brahma Samaj”. Această mişcare pune accentul peSamaj”. Această mişcare pune accentul pe filosofia religioasă uppanishadică monoteistăfilosofia religioasă uppanishadică monoteistă (deşi teza este destul de neclară în cadrul(deşi teza este destul de neclară în cadrul acestei mişcări), pe „unirea cu Dumnezeu prinacestei mişcări), pe „unirea cu Dumnezeu prin înţelepciune, bunătate,iubire şi sfinţenie”înţelepciune, bunătate,iubire şi sfinţenie”267267..

În persoana Mântuitorului Hristos el vedeÎn persoana Mântuitorului Hristos el vede „un conducător spre pace şi fericire”„un conducător spre pace şi fericire”268268, ale, ale cărui porunci trebuiesc păzite. Valoarea luicărui porunci trebuiesc păzite. Valoarea lui Hristos ar consta, după Raja, în misiunea deHristos ar consta, după Raja, în misiunea de moralizare a societăţii şi a lumii în general iarmoralizare a societăţii şi a lumii în general iar 266 Stanley J. Samantha, Hindus vor dem universalen Christus, trad. În lb. germ. de dr. theol. Friso Melzer, edit. Evanghelisches Verlagswerk, Stuttgart, 1970, p. 43.267 Jean Herbert, L’hindouisme vivant, Ed. Robert Laffont, Paris, 1975, p. 239.268 M. M. Thomas, Christus in neuen Indien, traducere din limba engleză de Anneliese und Hans Werner Gensichen, col. „Theologie der Őkumene“, Vandenhoen und Ruprecht Verlag, Göttingen, 1989, p. 13.

297297

toate celelalte acte ale lui (minunile, patimile,toate celelalte acte ale lui (minunile, patimile, moartea, învierea) ar fi adaosuri superficiale,moartea, învierea) ar fi adaosuri superficiale, apărute ulterior în biografia Lui. Iată de ce Rajaapărute ulterior în biografia Lui. Iată de ce Raja Ramohan, pe lângă superlativul de „luceafăr alRamohan, pe lângă superlativul de „luceafăr al renaşterii indiene”renaşterii indiene”269269, este considerat şi „profet, este considerat şi „profet al demitologizării lui Hristos”al demitologizării lui Hristos”270270, proces care se, proces care se va declanşa nu peste mult timp în lumeava declanşa nu peste mult timp în lumea teologică apuseană.teologică apuseană.

Temele, pe care el le precizează în acestTemele, pe care el le precizează în acest program de receptare demitologizantă aprogram de receptare demitologizantă a mesajului creştin sunt: criteriile de ermineuticămesajului creştin sunt: criteriile de ermineutică în alegerea textelor canonice şiîn alegerea textelor canonice şi incompatibilitatea morţii lui Hristos cuincompatibilitatea morţii lui Hristos cu divinitatea Sa. De fapt, moartea Fiului luidivinitatea Sa. De fapt, moartea Fiului lui Dumnezeu a constituit permanenta piatră deDumnezeu a constituit permanenta piatră de poticnire, care nu a reuşit să priceapăpoticnire, care nu a reuşit să priceapă niciodată jertfa lui Hristos. Sacralitatea niciodată jertfa lui Hristos. Sacralitatea guru-guru-luilui, a avatarului, a divinului în uman, tocmai, a avatarului, a divinului în uman, tocmai prin nemurire şi nepătimire se remarcă laprin nemurire şi nepătimire se remarcă la indieni, deoarece starea de eliberare (moksha,indieni, deoarece starea de eliberare (moksha, mukti sau samadhi) înseamnă ieşirea dinmukti sau samadhi) înseamnă ieşirea din pătimirea reversibilităţii legii karmice, carepătimirea reversibilităţii legii karmice, care impune ciclul renaşterilor. „Nu există – ziceimpune ciclul renaşterilor. „Nu există – zice Raja – nici o exprimare a lui Hristos, care arRaja – nici o exprimare a lui Hristos, care ar trebui să fie acceptată ca necesară mântuirii,trebui să fie acceptată ca necesară mântuirii, în care teza crucii să-şi aibă adăpost”în care teza crucii să-şi aibă adăpost”271271..

Caracteristicile tezelor lui Raja RamohanCaracteristicile tezelor lui Raja Ramohan Roy rămân: accentul pus pe moralitateaRoy rămân: accentul pus pe moralitatea

269 A. Keller, op. cit., p. 20, n. 2.270 “Prophet der Entmythologisierung”, Stanley J. Samantha, op. cit., p. 40.271 Apud ibidem, p. 44, n. 18.

298298

hristologică, ceea ce îi dă specificitatea sa înhristologică, ceea ce îi dă specificitatea sa în exegeza biblică, deoarece el caută doarexegeza biblică, deoarece el caută doar mesajul etic al sinopticilor, lăsând la o partemesajul etic al sinopticilor, lăsând la o parte „metafizica uppanishadică”, care s-ar putea„metafizica uppanishadică”, care s-ar putea extrage din teologia Logosului ioaneic.extrage din teologia Logosului ioaneic.

Cât priveşte persoana Mântuitorului, RajaCât priveşte persoana Mântuitorului, Raja vehiculează teza avatarului, idee întâlnită maivehiculează teza avatarului, idee întâlnită mai târziu la aproape toţi comentatorii hinduşi aitârziu la aproape toţi comentatorii hinduşi ai datului evanghelic. Mai mult, el reafirmădatului evanghelic. Mai mult, el reafirmă tendinţele subordinaţioniste în relaţia dintretendinţele subordinaţioniste în relaţia dintre Dumnezeu Tatăl şi Fiul, arătând că noţiunea deDumnezeu Tatăl şi Fiul, arătând că noţiunea de fiu al lui Dumnezeufiu al lui Dumnezeu nu marchează credinţa că nu marchează credinţa că Iisus ar fi Dumnezeu. Expresia „fiul al luiIisus ar fi Dumnezeu. Expresia „fiul al lui Dumnezeu” nu trebuie înţeleasă ca şi cum arDumnezeu” nu trebuie înţeleasă ca şi cum ar exprima o identitate, ci ideea de „dependenţăexprima o identitate, ci ideea de „dependenţă de Tatăl”de Tatăl”272272..

Importanţa lui Raja Ramohan Roy constă înImportanţa lui Raja Ramohan Roy constă în faptul că el sau prin el se deschide un lungfaptul că el sau prin el se deschide un lung proces de dialog între lumea hindusă şi ceaproces de dialog între lumea hindusă şi cea creştină, dându-se posibilitatea contactuluicreştină, dându-se posibilitatea contactului dintre cele două părţi, cu avantajele şidintre cele două părţi, cu avantajele şi dezavantajele ei.dezavantajele ei.

b. Un alt mare reprezentant al gândiriib. Un alt mare reprezentant al gândirii hinduse, normativ pentru gândirea hristologicăhinduse, normativ pentru gândirea hristologică indiană, a fost Keshap Chandra Sen (1838 –indiană, a fost Keshap Chandra Sen (1838 – 1884), care a fost pentru o scurtă perioadă1884), care a fost pentru o scurtă perioadă conducătorul mişcării Brahma Samaj,conducătorul mişcării Brahma Samaj, întemeind apoi aşa-numita întemeind apoi aşa-numita Church of the NewChurch of the New DispensationDispensation. .

272 Apud ibidem, p. 44, n. 26.299299

În privinţa direcţiei de gândire, Keshab seÎn privinţa direcţiei de gândire, Keshab se detaşează de raţionalismul lui Ramohan Roy,detaşează de raţionalismul lui Ramohan Roy, cât şi de gândirea vedică a lui Debendranathcât şi de gândirea vedică a lui Debendranath Tagore, orientându-se spre o reevaluare aTagore, orientându-se spre o reevaluare a spiritualităţii bhakti, a necesităţii exerciţiuluispiritualităţii bhakti, a necesităţii exerciţiului yoghin şi a credinţei în reincarnare şiyoghin şi a credinţei în reincarnare şi transmigraţie. „Un ecclectic convins detransmigraţie. „Un ecclectic convins de armonia tuturor religiilor, cum îl defineşte M.armonia tuturor religiilor, cum îl defineşte M. M. ThomasM. Thomas273273, Keshab încearcă o apropiere de, Keshab încearcă o apropiere de creştinism, văzând în Hristos „creştinism, văzând în Hristos „derder vollkommene Bhakta”vollkommene Bhakta”274274 (desăvârşitul(desăvârşitul BhaktaBhakta275275). El însuşi a spus în acest sens: „m-). El însuşi a spus în acest sens: „m-am preocupat un întreg sfert de secol cuam preocupat un întreg sfert de secol cu Hristos (…). El este pentru noi un duh viu, careHristos (…). El este pentru noi un duh viu, care lucrează în noi (…). Acest Hristos, Hristosullucrează în noi (…). Acest Hristos, Hristosul meu iubit, această comoară a lumii l-ammeu iubit, această comoară a lumii l-am păstrat în inima mea de peste 20 de an i (…).păstrat în inima mea de peste 20 de an i (…). Adepţii bhakti sunt în India foarte aproape deAdepţii bhakti sunt în India foarte aproape de morala lui Iisus din Nazaret. Când India vamorala lui Iisus din Nazaret. Când India va înţelege să trăiască după principiile ei, în modînţelege să trăiască după principiile ei, în mod inconştient ea va fi penetrată de duhulinconştient ea va fi penetrată de duhul Evangheliei (…)”Evangheliei (…)”276276..

273 M. M. Thomas, op. cit., p.30.274 apud Christologie, Band 2, bearbeitet von Karl-Heinz Ohlig, col. “Texte zur Theologie”, ed. Styria, Graz – Wien – Köln, 1989, p. 196. 275 Adepţii sistemului Bhakti sau Bhakta aveau ca primă preocupare ideea de adorare a divinului. Sistemul Bhakti-Yoga cere adepţilor să se concentreze pe adorarea unui avatar divin.276 Richard V. de Smet, Die Theologie in Indien, vol. «Bilanz der Theologie im 20.Jahrhundert. Prespektiven. Strömungen» herausgegeben von H. Vorgrimler und. R. Vander Gucht, Band I, Freiburg Basel, 1969, p. 109 – 110.

300300

Spre deosebire de Raja Ramohan Roy,Spre deosebire de Raja Ramohan Roy, Keshab Chandra Sen pune accentul, înKeshab Chandra Sen pune accentul, în încercările sale de exegeză hristologică şi deîncercările sale de exegeză hristologică şi de compenetrare a sensului creştin cu filosofiacompenetrare a sensului creştin cu filosofia hindusă, pe Logosul ioaneic şi pe unitatea luihindusă, pe Logosul ioaneic şi pe unitatea lui cu Tatăl, perfecţiunea bhakticăi a relaţiei cucu Tatăl, perfecţiunea bhakticăi a relaţiei cu marele Brahman. „Hristos a dat tonulmarele Brahman. „Hristos a dat tonul fundamental al învăţăturii sale în momentul înfundamental al învăţăturii sale în momentul în care a afirmat: Eu şi Tatăl una suntem”care a afirmat: Eu şi Tatăl una suntem”277277..

În conferinţele sale, ţinute în Calcutta întreÎn conferinţele sale, ţinute în Calcutta între anii 1866 şi 1868anii 1866 şi 1868278278, Keshab încearcă într-un, Keshab încearcă într-un mod echivoc să plaseze figura lui Hristos înmod echivoc să plaseze figura lui Hristos în faţa istoriei ca transparenţă divină, „vas defaţa istoriei ca transparenţă divină, „vas de cristal cu pereţi vizibili, care conţine apa vieţiicristal cu pereţi vizibili, care conţine apa vieţii divine”divine”279279. Pe de altă parte, însă în mod. Pe de altă parte, însă în mod sincretist, vrea o egalizare a marilor bărbaţi aisincretist, vrea o egalizare a marilor bărbaţi ai istoriei, pe care îi vede ridicaţi „de-a dreaptaistoriei, pe care îi vede ridicaţi „de-a dreapta Tatălui”.Tatălui”.

O altă încercare a lui Keshab, alături deO altă încercare a lui Keshab, alături de sintagma Hristos – avatarul divinului, pe caresintagma Hristos – avatarul divinului, pe care de altfel o găsim aproape la toţi apologeţiide altfel o găsim aproape la toţi apologeţii concilierii hinduism – creştine, constă înconcilierii hinduism – creştine, constă în transpunerea într-o formă creştină atranspunerea într-o formă creştină a panteismului hindus, în care esenţa care sepanteismului hindus, în care esenţa care se revarsă este … Duhul Sfânt. „Panteismulrevarsă este … Duhul Sfânt. „Panteismul creştin este minunat şi desăvârşit, căci elcreştin este minunat şi desăvârşit, căci el înseamnă unirea conştientă dintre Duhul luiînseamnă unirea conştientă dintre Duhul lui

277 Apud A. Keller, op. cit., p. 22.278 Câteva din titlurile acestor conferinţe: ”Iisus Hristos – Europa şi Asia”, “Conceptul de Dumnezeu în secolul al XIX-lea”, “Cinstirea marilor bărbaţi”, “Biserica naţională”, etc.279 Ibidem, p. 22.

301301

Dmnezeu şi om în adevărata iubire şiDmnezeu şi om în adevărata iubire şi bucurie”bucurie”280280. .

Relaţia treimică dintre Persoanele divine,Relaţia treimică dintre Persoanele divine, Keshab o rezolvă prin introducerea tezeiKeshab o rezolvă prin introducerea tezei reîncarnării. Tatăl este prelungirea Fiului prinreîncarnării. Tatăl este prelungirea Fiului prin reincarnare. „În India – zice el – noi considerămreincarnare. „În India – zice el – noi considerăm Fiul ca Tatăl reîncarnat”Fiul ca Tatăl reîncarnat”281281. Ca avatar sau. Ca avatar sau reincarnare, Hristos intră în jocul iluziei lumii,reincarnare, Hristos intră în jocul iluziei lumii, pentru a ajuta omenirea în direcţionarea eipentru a ajuta omenirea în direcţionarea ei spre desăvârşire. Cu toate acestea, relaţia Tatăspre desăvârşire. Cu toate acestea, relaţia Tată - Fiu în Sfânta Treime rămâne exclusă, date- Fiu în Sfânta Treime rămâne exclusă, date fiind ipotezele echivoce, propuse de Keshab,fiind ipotezele echivoce, propuse de Keshab, care pe de o parte vorbeşte despre un Fiu alcare pe de o parte vorbeşte despre un Fiu al Tatălui, pe de altă parte despre o reincarnare,Tatălui, pe de altă parte despre o reincarnare, despre o creatură sau chiar despre un logosdespre o creatură sau chiar despre un logos aflat latent în Tatăl. aflat latent în Tatăl.

Cu toate acestea, valoarea lui KeshabCu toate acestea, valoarea lui Keshab Candra Sen rămâne mare în misiunea deCandra Sen rămâne mare în misiunea de conştientizare a lumii hinduse faţă de credinţaconştientizare a lumii hinduse faţă de credinţa în Hristos. Această „Biserică hindusă a luiîn Hristos. Această „Biserică hindusă a lui Hristos” îşi propunea – după Keshab – oHristos” îşi propunea – după Keshab – o conciliere între cele două religii în persoana luiconciliere între cele două religii în persoana lui Hristos.Hristos.

c. Elev al lui Keshab Candra Sen şi unulc. Elev al lui Keshab Candra Sen şi unul dintre cei mai fideli discipoli în direcţia lui dedintre cei mai fideli discipoli în direcţia lui de gândire, gândire, Patap Candra MozoomdarPatap Candra Mozoomdar(1840 –(1840 – 1905), continuă tema panteismului Duhului1905), continuă tema panteismului Duhului Sfânt, transferându-o şi în planul hristologic.Sfânt, transferându-o şi în planul hristologic.

Există două moduri de percepţie hristică,Există două moduri de percepţie hristică, după Mozoomdar: cel apusean şi cel răsăriteandupă Mozoomdar: cel apusean şi cel răsăritean 280 M.M. Thomas, op cit., p. 35.281 Ibidem, p. 37.

302302

(hindus). „Când vorbim despre Hristosul(hindus). „Când vorbim despre Hristosul răsăritean – spune el – avem în vedererăsăritean – spune el – avem în vedere încarnarea iubirii şi a harului nemărginit; cândîncarnarea iubirii şi a harului nemărginit; când vorbim despre Hristosul apusean, ne gândim lavorbim despre Hristosul apusean, ne gândim la întruparea sa în teologie, la formalism, la oîntruparea sa în teologie, la formalism, la o transpunere forţată în realitate, atât din puncttranspunere forţată în realitate, atât din punct de vedere moral, cât şi fizic”de vedere moral, cât şi fizic”282282..

La fel ca dascălul său, însă mai profund,La fel ca dascălul său, însă mai profund, Mozoomdar dezvoltă tema panteismuluiMozoomdar dezvoltă tema panteismului pnevmatic a lui Keshab Candra Sen, renunţândpnevmatic a lui Keshab Candra Sen, renunţând la acel panteism tradiţional hindus, carela acel panteism tradiţional hindus, care dizolvă personalitatea umană prin contopireadizolvă personalitatea umană prin contopirea cu Brahman: „Hristos –zice el – nu şi-a înlăturatcu Brahman: „Hristos –zice el – nu şi-a înlăturat personalitatea: El nu a venit pentru a ne cere opersonalitatea: El nu a venit pentru a ne cere o distrugere a personalităţii. El nu a avut nimicdistrugere a personalităţii. El nu a avut nimic cu învăţătura despre dizolvare şi distrugere acu învăţătura despre dizolvare şi distrugere a eului”.eului”.283283 Însă această persoană umană, pe Însă această persoană umană, pe care o apără Moozomdar, se mişcă încare o apără Moozomdar, se mişcă în panteismul pnevmatic, care o ţine în existenţăpanteismul pnevmatic, care o ţine în existenţă şi îi facilitează relaţia ei cu Dumnezeu, precumşi îi facilitează relaţia ei cu Dumnezeu, precum şi intrarea în starea de şi intrarea în starea de samadhisamadhi284284..

Hristos însuşi trăieşte la rândul Lui în acestHristos însuşi trăieşte la rândul Lui în acest ocean de divinitateocean de divinitate, căci el „a trăit în, căci el „a trăit în Dumnezeu, a iubit în Dumnezeu, a învăţat înDumnezeu, a iubit în Dumnezeu, a învăţat în Dumnezeu, a suferit în Dumnezeu pentru ca şiDumnezeu, a suferit în Dumnezeu pentru ca şi noi să trăim şi să iubim, să suferim şi sănoi să trăim şi să iubim, să suferim şi să învăţăm ca El. Întreaga natură a lui Hristos aînvăţăm ca El. Întreaga natură a lui Hristos a plutit în oceanul divinităţii, aşa după cumplutit în oceanul divinităţii, aşa după cum

282 Apud ibidem, p. 57, n. 5.283 Ibidem, p. 56.284 Samadhi Este ultima treaptă a yoghinului în procesul său de concentrare eliberatorie.

303303

întreg acest Univers al nostru pluteşte înîntreg acest Univers al nostru pluteşte în puterea şi maiestatea lui Dumnezeu”puterea şi maiestatea lui Dumnezeu”285285..

De fapt, întreaga viaţă a lui Hristos a fost oDe fapt, întreaga viaţă a lui Hristos a fost o „mişcare în Duh”, „misterul Duhului fiind„mişcare în Duh”, „misterul Duhului fiind misterul naturii”misterul naturii”286286. Hristos, după Mozoomdar,. Hristos, după Mozoomdar, este o este o apariţie pnevmaticăapariţie pnevmatică, o „încarnare a, o „încarnare a Duhului”Duhului”287287. Această stare, după Mozoomdar, o. Această stare, după Mozoomdar, o găsim la toţi marii bărbaţi ai istoriei. Socrate,găsim la toţi marii bărbaţi ai istoriei. Socrate, Moise, Confucius, Krishna sau Mohammed,Moise, Confucius, Krishna sau Mohammed, consideră el, au posedat acelaşi „Duh” înconsideră el, au posedat acelaşi „Duh” în misiunea lor, deşi deasupra lor, Hristos aparemisiunea lor, deşi deasupra lor, Hristos apare ca „Typus der Menschheit”.ca „Typus der Menschheit”.

Prioritatea lui Mozoomdar pe persoanaPrioritatea lui Mozoomdar pe persoana Duhului, îl face să acuze Biserica Creştină şiDuhului, îl face să acuze Biserica Creştină şi sinoadele ei de o reliefare unilaterală a luisinoadele ei de o reliefare unilaterală a lui Hristos în detrimentul Duhului. „AutorevelaţiaHristos în detrimentul Duhului. „Autorevelaţia Duhului ar putea fi ultimul stadiu”Duhului ar putea fi ultimul stadiu”288288 al al teognosiei.teognosiei.

Caracteristica lui Patrap CandraCaracteristica lui Patrap Candra Mozoomdar în privinţa hristologiei esteMozoomdar în privinţa hristologiei este încercarea de a face din persoanaîncercarea de a face din persoana Mântuitorului o simplă apariţie pnevmatică caMântuitorului o simplă apariţie pnevmatică ca apogeu al umanităţii şi totuşi într-un procesapogeu al umanităţii şi totuşi într-un proces comparativ cu toate celelalte apariţii sofianicecomparativ cu toate celelalte apariţii sofianice ale umanităţii (Socrate, Confucius,ale umanităţii (Socrate, Confucius, Mohammed). Divinul este în toate acesteMohammed). Divinul este în toate aceste prezenţe sub chipul Duhului Sfânt care seprezenţe sub chipul Duhului Sfânt care se

285 C.A.Keller, op. cit., p. 23.286 M.M.Thomas, op. cit., p. 59.287 ibidem, p.64, n. 29.288 Ibidem, p. 62, n. 25.

304304

prelungeşte în ei. Însă în Hristos, Duhul se aflăprelungeşte în ei. Însă în Hristos, Duhul se află în cel mai înalt grad.în cel mai înalt grad.

d. Dacă în mişcarea Brahma Samaj, Iisusd. Dacă în mişcarea Brahma Samaj, Iisus Hristos se încearcă a fi înţeles în contextulHristos se încearcă a fi înţeles în contextul hinduismului teist, persoana umană şi divinăhinduismului teist, persoana umană şi divină avându-şi rolul lor cuvenit, mişcarea Aryaavându-şi rolul lor cuvenit, mişcarea Arya Samaj şi mai ales, Ramakrîshna, revin la oSamaj şi mai ales, Ramakrîshna, revin la o prezentare hristică în cadrele hinduismuluiprezentare hristică în cadrele hinduismului tradiţional.tradiţional.

Promotorul mişcării Ramakrîshna, pePromotorul mişcării Ramakrîshna, pe numele său de maestru Sri Ramakrshna (1836numele său de maestru Sri Ramakrshna (1836 – 1886), este cel care l-a influenţat pe Swami– 1886), este cel care l-a influenţat pe Swami Vivekananda să înceapă să „misionarizeze”Vivekananda să înceapă să „misionarizeze” spaţiul american, propovăduind credinţelespaţiul american, propovăduind credinţele hinduse mai ales la tinerii non-conformişti dehinduse mai ales la tinerii non-conformişti de aici. Mişcarea lui Ramakrshna este de nuanţăaici. Mişcarea lui Ramakrshna este de nuanţă advaităadvaită (non-duală), de aceea, el încearcă o (non-duală), de aceea, el încearcă o reîntoarcere la acel Unu-Totalitate.reîntoarcere la acel Unu-Totalitate.

După ce ar fi promovat o deschidere spreDupă ce ar fi promovat o deschidere spre marile religii, el „experimentează mistic”marile religii, el „experimentează mistic” unirea cu Hristos în faţa unei icoane a Maiciiunirea cu Hristos în faţa unei icoane a Maicii Domnului, în casa unui prieten. „Trei zile ar fiDomnului, în casa unui prieten. „Trei zile ar fi rămas îndepărtat de templul zeiţei Kali” înrămas îndepărtat de templul zeiţei Kali” în urma acestui extaz, zicea elurma acestui extaz, zicea el289289. Într-o după. Într-o după amiază, zice el, ar fi avut o hristofanie, cândamiază, zice el, ar fi avut o hristofanie, când „Hristos ar intrat în el, făcându-l să se afunde„Hristos ar intrat în el, făcându-l să se afunde într-o profundă meditaţie”într-o profundă meditaţie”290290. Concluzia acestei. Concluzia acestei întâlniri este: „Hristos este un maestru yoghin,întâlniri este: „Hristos este un maestru yoghin,

289 M.M.Thomas, op. cit., p. 75.290 S.J.Samantha, op. cit., p. 57.

305305

care s-a unit pe vecie cu Dumnezeu, fiind decicare s-a unit pe vecie cu Dumnezeu, fiind deci iubirea încarnată”iubirea încarnată”291291..

Din acest moment pentru RamakshnaDin acest moment pentru Ramakshna rămâne clar că orice religie este un drum sprerămâne clar că orice religie este un drum spre divin. „O mare posedă mai multe maluri. De pedivin. „O mare posedă mai multe maluri. De pe un mal iau apă hinduşii şi o numesc pe ea un mal iau apă hinduşii şi o numesc pe ea jaljal.. De pe alt mal musulmanii îşi umplu cu apăDe pe alt mal musulmanii îşi umplu cu apă găleţile şi o numesc găleţile şi o numesc panipani. De pe al treilea mal. De pe al treilea mal sunt creştinii, care vorbesc despre sunt creştinii, care vorbesc despre apă.apă. Ce Ce comic ar fi dacă s-ar vedea aici numai jal saucomic ar fi dacă s-ar vedea aici numai jal sau numai pani sau numai apă. Substanţa estenumai pani sau numai apă. Substanţa este una, numirile sunt multiple”una, numirile sunt multiple”292292..

Mişcarea lui Ramakshna depăşeşte cadreleMişcarea lui Ramakshna depăşeşte cadrele raţionalismului lui Brahma Samaj, revenind laraţionalismului lui Brahma Samaj, revenind la acea „Anubhava” („devenire interioară”), careacea „Anubhava” („devenire interioară”), care consideră lumea ca o iluzie a existenţei, careconsideră lumea ca o iluzie a existenţei, care nu trebuie să fie o piedică pentru om.nu trebuie să fie o piedică pentru om. Existenţa în sine contează pentru RamakshnaExistenţa în sine contează pentru Ramakshna doar în măsura în care ea se trăieşte îndoar în măsura în care ea se trăieşte în simbioză cu Unul, lucru pe care el l-a remarcatsimbioză cu Unul, lucru pe care el l-a remarcat şi în cazul lui Hristos. De fapt, Hristos nu joacăşi în cazul lui Hristos. De fapt, Hristos nu joacă pentru el un rol decisiv, ca şi pentru Keshabpentru el un rol decisiv, ca şi pentru Keshab Candra Sen sau Mozoomdar, deoareceCandra Sen sau Mozoomdar, deoarece perfecţiunea yoghină are în istorie o întreagăperfecţiunea yoghină are în istorie o întreagă serie de prototipuri. serie de prototipuri.

e. Cel care însă a dat strălucire mişcării luie. Cel care însă a dat strălucire mişcării lui Ramakrshna şi a făcut-o cunoscută în toatăRamakrshna şi a făcut-o cunoscută în toată lumea, a fost Swami Vivekananda (1863 –lumea, a fost Swami Vivekananda (1863 – 1902), eminent student în filozofie. Preocupat1902), eminent student în filozofie. Preocupat să facă o carieră juridică, tânărul Narendranathsă facă o carieră juridică, tânărul Narendranath 291 M.M. Thomas, op. cit., p. 75.292 Ibidem, p. 75 – 76, n. 5.

306306

(cum se numea înainte de a ajunge călugăr) îşi(cum se numea înainte de a ajunge călugăr) îşi vede visul năruit în momentul în care îi moarevede visul năruit în momentul în care îi moare tatăl, pus fiind în postura de întreţinător detatăl, pus fiind în postura de întreţinător de familie.familie.

Întâlnirile cu Ramakrshna îl scot dinÎntâlnirile cu Ramakrshna îl scot din cotidianul zilei, preocupat de problemele decotidianul zilei, preocupat de problemele de familie şi îl transpun în planul metafizicului.familie şi îl transpun în planul metafizicului. „Pentru prima dată – zice el – am găsit un om,„Pentru prima dată – zice el – am găsit un om, care a cutezat să îmi spună că L-a văzut pecare a cutezat să îmi spună că L-a văzut pe Dumnezeu şi că religia este o realitate, care seDumnezeu şi că religia este o realitate, care se poate şimţi şi trăi, şi anume, într-un mod foartepoate şimţi şi trăi, şi anume, într-un mod foarte profund mult mai profund decum putem noiprofund mult mai profund decum putem noi percepe lumea”percepe lumea”293293..

Preocuparea lui pentru creştinism rămânePreocuparea lui pentru creştinism rămâne un lucru secundar faţă de orientarea lui pentruun lucru secundar faţă de orientarea lui pentru advaitismul vedantin. Acest sistem, bazat peadvaitismul vedantin. Acest sistem, bazat pe textele uppanishadice recunoaşte divinul non-textele uppanishadice recunoaşte divinul non-diferenţiat, aşa-numitul Brahman, cea maidiferenţiat, aşa-numitul Brahman, cea mai înaltă realitate (Sat). Lumea, în întregul eiînaltă realitate (Sat). Lumea, în întregul ei proces evolutiv, este doar un nominalism fărăproces evolutiv, este doar un nominalism fără corespondenţă reală (asat = non-realitate), ocorespondenţă reală (asat = non-realitate), o iluzie (maya), care în planul conştiinţei umaneiluzie (maya), care în planul conştiinţei umane se reprezintă prin ignoranţă (avidya).se reprezintă prin ignoranţă (avidya).

În acest sistem Vivekananda încearcă săÎn acest sistem Vivekananda încearcă să explice structura lui Hristos. Dacă mişcareaexplice structura lui Hristos. Dacă mişcarea Brahma Samaj, prin Raja Ramohan Roy şi maiBrahma Samaj, prin Raja Ramohan Roy şi mai ales prin Keshab Candra Sen, pune în centrulales prin Keshab Candra Sen, pune în centrul lumii spirituale chipul Mântuitorului, încercândlumii spirituale chipul Mântuitorului, încercând să vadă în el prototipul moral al etosului uman,să vadă în el prototipul moral al etosului uman, mişcarea Ramakrshna revine lamişcarea Ramakrshna revine la

293 S.J. Samarta, op. cit., p. 60 – 61, n. 9.307307

tradiţionalismul hindus, excluzându-l petradiţionalismul hindus, excluzându-l pe Hristos din centrul umanităţii. „Cel mai mareHristos din centrul umanităţii. „Cel mai mare om, pe care l-a văzut lumea a fost Buddha”om, pe care l-a văzut lumea a fost Buddha”294294,, zice Vivekananda iar lui Hristos i se acordăzice Vivekananda iar lui Hristos i se acordă doar o poziţie secundară. De fapt, zice acelaşidoar o poziţie secundară. De fapt, zice acelaşi autor, Hristos, Buddha sunt simple denumiriautor, Hristos, Buddha sunt simple denumiri ale uneia şi aceleaşi stări care s-a manifestatale uneia şi aceleaşi stări care s-a manifestat în persoana lui Iisus sau a lui Gautama.în persoana lui Iisus sau a lui Gautama.

În fond, pentru el, Hristos rămâne unÎn fond, pentru el, Hristos rămâne un simplu sannyasin, un ascet al renunţării, tezăsimplu sannyasin, un ascet al renunţării, teză acceptată de Swami cu mult interes, dată fiindacceptată de Swami cu mult interes, dată fiind direcţia lui a-personalistă de gândiredirecţia lui a-personalistă de gândire295295.. Hristosul analizat de Vivekananda este cel alHristosul analizat de Vivekananda este cel al primelor cinci versete din Evanghelia dupăprimelor cinci versete din Evanghelia după Ioan, care conţin „întregul creştinism”Ioan, care conţin „întregul creştinism”296296. Cu. Cu alte cuvinte, după autorul analizat, Hristosalte cuvinte, după autorul analizat, Hristos este de fapt o esenţă divină, care se manifestăeste de fapt o esenţă divină, care se manifestă în marii oameni ai spiritualităţii lumii. Câtîn marii oameni ai spiritualităţii lumii. Cât priveşte chipul Nazarineanului, el rămânepriveşte chipul Nazarineanului, el rămâne pentru autorul indian, un pentru autorul indian, un jivanmuktajivanmukta („eliberat („eliberat în viaţă”), total insignifiant ca istoricitate.în viaţă”), total insignifiant ca istoricitate. Moartea şi învierea lui Hristos sunt explicate înMoartea şi învierea lui Hristos sunt explicate în sens dochetist, deoarece esenţa divină nusens dochetist, deoarece esenţa divină nu poate fi ucisă şi nici supusă la chinuri. Cel carepoate fi ucisă şi nici supusă la chinuri. Cel care a murit crucificat a fost o fantomă şi nua murit crucificat a fost o fantomă şi nu Hristos.Hristos.

294 Apud M.M. Thomas, op. cit., p. 84.295 “De fapt, zice Vivekananda, religia lui Hristos a fost adresată în special pentru sannyaşi”, pentru cei care nu sunt interesaţi de viaţa istorică a lui Iisus, deoarece „legătura dintre renunţare şi spiritualul religiei este în mod fiinţial un atribut al gândirii hinduse”, apud S.J. Samarta, op. cit., p. 63.296 Ibidem, p. 63.

308308

În concluzie, Vivekananda întoarceÎn concluzie, Vivekananda întoarce explicaţia dată de antecesorii săi spre oexplicaţia dată de antecesorii săi spre o exegeză hindusă şi prea puţin creştină. Hristosexegeză hindusă şi prea puţin creştină. Hristos este unul dintre cei mulţi care au dobânditeste unul dintre cei mulţi care au dobândit eliberarea şi apoi au propovăduit lumii aceastăeliberarea şi apoi au propovăduit lumii această experienţă. O atare idee este mult preaexperienţă. O atare idee este mult prea fundamentalistă din partea unui occidental,fundamentalistă din partea unui occidental, care se pare că a deschis drumul multorcare se pare că a deschis drumul multor misionari hinduşi care au venit în America, camisionari hinduşi care au venit în America, ca într-o terra vida, recrutând tineri debusolaţi şiîntr-o terra vida, recrutând tineri debusolaţi şi decepţionaţi de sistemul de valori a uneidecepţionaţi de sistemul de valori a unei societăţi care era prea puţin interesată desocietăţi care era prea puţin interesată de viitorul lor.viitorul lor.

f. În concepţia lui Saverpalli Radhakrshnaf. În concepţia lui Saverpalli Radhakrshna (1888 – 1975), Hristos este perceput doar din(1888 – 1975), Hristos este perceput doar din punct de vedere mistic. El este „un mistic, carepunct de vedere mistic. El este „un mistic, care crede în lumina interioară ca nu cunoaştecrede în lumina interioară ca nu cunoaşte nimic despre ritualuri, iar respectarea legii îinimic despre ritualuri, iar respectarea legii îi este indiferentă”este indiferentă”297297. Teza principală a lui. Teza principală a lui Radhakrshna este cea a unei Radhakrshna este cea a unei religii universalereligii universale. .

Hinduismul, după părerea lui, ar sta chiarHinduismul, după părerea lui, ar sta chiar la baza creştinismului. Pornind de la cartea luila baza creştinismului. Pornind de la cartea lui Rudolf Otto, „Reich Gottes und Menschensohn”Rudolf Otto, „Reich Gottes und Menschensohn” (1934), în care examinează noţiunea de „Fiu al(1934), în care examinează noţiunea de „Fiu al lui Dumnezeu” şi „Fiul Omului”, el ajunge, ca şilui Dumnezeu” şi „Fiul Omului”, el ajunge, ca şi Otto, la convingerea unei influenţe între ApusOtto, la convingerea unei influenţe între Apus şi Răsărit în problema religioasă. Evangheliaşi Răsărit în problema religioasă. Evanghelia nu ar fi altceva decât o compilaţie scrisă subnu ar fi altceva decât o compilaţie scrisă sub patru curente: iudaismul, religiile greco-patru curente: iudaismul, religiile greco-romane, hinduism şi religii indo-iranieneromane, hinduism şi religii indo-iraniene298298.. 297 M.M. Thomas, op. cit., p. 116, n. 66.298 Ibidem, p. 109.

309309

Sub influenţă eseniană, care tot de orientareSub influenţă eseniană, care tot de orientare hindusă ar fi fost, apare în schema evanghelieihindusă ar fi fost, apare în schema evangheliei lui Ioan Botezătorul, o nouă personalitate,lui Ioan Botezătorul, o nouă personalitate, Pavel, care a văzut permanent în Hristos unPavel, care a văzut permanent în Hristos un simplu om şi nu Dumnezeu.simplu om şi nu Dumnezeu.

Explicaţiile, pe care autorul indian le dă peExplicaţiile, pe care autorul indian le dă pe tema hristologiei, ne duc cu gândul la procesultema hristologiei, ne duc cu gândul la procesul demitologizării, care se declanşase deja îndemitologizării, care se declanşase deja în lumea creştină protestantă. Persoana mistică alumea creştină protestantă. Persoana mistică a lui Hristos este singura importantă pentrului Hristos este singura importantă pentru autor, latura lui trupească fiind doar unautor, latura lui trupească fiind doar un element istoric al unui guru. Singura valoare aelement istoric al unui guru. Singura valoare a lui Hristos ar fi una pur mistic-imitativă. lui Hristos ar fi una pur mistic-imitativă.

g. În fine, ultimul nume care vreau să îlg. În fine, ultimul nume care vreau să îl analizez aici este cel al lui Mahatma Ghandianalizez aici este cel al lui Mahatma Ghandi (1869 – 1948), „cel mai cunoscut indian în(1869 – 1948), „cel mai cunoscut indian în lumea occidentală, deşi mult timp rău înţeles”,lumea occidentală, deşi mult timp rău înţeles”, după cum spunea Jean Herbertdupă cum spunea Jean Herbert299299. Ghandi nu a. Ghandi nu a fost nici teolog, nici filosof, ci un juristfost nici teolog, nici filosof, ci un jurist preocupat de problema politică a neamuluipreocupat de problema politică a neamului său, aflat sub ocupaţie engleză. El pare a fisău, aflat sub ocupaţie engleză. El pare a fi chiar un om a-religios, de vreme ce afirmase:chiar un om a-religios, de vreme ce afirmase: „întreaga mea experienţă m-a condus la„întreaga mea experienţă m-a condus la credinţa că nu este alt dumnezeu decâtcredinţa că nu este alt dumnezeu decât adevărul şi nici un alt drum care să ducă la eladevărul şi nici un alt drum care să ducă la el decât non-violenţa (ahimsha)”decât non-violenţa (ahimsha)”300300. . Cele treiCele trei principii: satya (adevărul), ahimsha (non-principii: satya (adevărul), ahimsha (non-violenţa) şi swadeshi (slujirea aproapelui)violenţa) şi swadeshi (slujirea aproapelui)

299 J. Herbert, L’hindouisme vivant, Ed. Robert Laffont, Paris, 1975, p. 257.300 Mahatma Ghandi, My experiments with Truth, London, 1945, apud M.M. Thomas, op. cit., p135.

310310

au constituit cele trei principii ale vieţii şiau constituit cele trei principii ale vieţii şi gândirii lui Ghandi.gândirii lui Ghandi.

Tema Divinului în gândirea lui GhandiTema Divinului în gândirea lui Ghandi rămâne totuşi o problemă, dată fiindrămâne totuşi o problemă, dată fiind ambiguitatea expresiilor şi practica luiambiguitatea expresiilor şi practica lui cotidiană. Pe de o parte îl întâlnim ca uncotidiană. Pe de o parte îl întâlnim ca un adorator al lui Rama, psalmodiind zilnic, înadorator al lui Rama, psalmodiind zilnic, în ritualul închinat zeului, texte din Ramayana, peritualul închinat zeului, texte din Ramayana, pe de altă parte avem de a face cu expresii de-alede altă parte avem de a face cu expresii de-ale lui ca: „Dumnezeu trebuie adorat sub chipullui ca: „Dumnezeu trebuie adorat sub chipul adevărului”, „Dumnezeu este adevărul”, „euadevărului”, „Dumnezeu este adevărul”, „eu nu îl văd pe Dumnezeu ca pe o persoană.nu îl văd pe Dumnezeu ca pe o persoană. Adevărul îmi este Dumnezeu”, etc. Şi cu toateAdevărul îmi este Dumnezeu”, etc. Şi cu toate acestea cei mai mulţi dintre comentatorii vieţiiacestea cei mai mulţi dintre comentatorii vieţii sale îl consideră un teist.sale îl consideră un teist.

În cadrul principiilor lui Ghandi, pe care le-În cadrul principiilor lui Ghandi, pe care le-am enunţat mai sus, este exprimat şi chipul luiam enunţat mai sus, este exprimat şi chipul lui Hristos, cel mai mare dintre sathyagrahiHristos, cel mai mare dintre sathyagrahi301301. „Îl. „Îl consider pe Hristos –zice Mahatma Ghandi – caconsider pe Hristos –zice Mahatma Ghandi – ca pe un mare învăţător al umanităţii însă nu potpe un mare învăţător al umanităţii însă nu pot vedea în el Fiul Unul-Născut al lui Dumnezeuvedea în el Fiul Unul-Născut al lui Dumnezeu (…). Iisus se apropie de desăvârşire atât cât(…). Iisus se apropie de desăvârşire atât cât este posibil (n.n. omului). Însă cel care vrea săeste posibil (n.n. omului). Însă cel care vrea să spună că El era desăvârşit nu spune adevărul,spună că El era desăvârşit nu spune adevărul, căci Dumnezeu stă deasupra omului”căci Dumnezeu stă deasupra omului”302302..

Din toate cuvântările Mântuitorului, GhandiDin toate cuvântările Mântuitorului, Ghandi s-a oprit doar la s-a oprit doar la Predica de pe muntePredica de pe munte,, deoarece, după el, în ea se exprimă toatădeoarece, după el, în ea se exprimă toată esenţa propovăduirii lui Hristosesenţa propovăduirii lui Hristos303303. El vede. El vede credinţa creştină eliberată de cadrul ecclezial,credinţa creştină eliberată de cadrul ecclezial, 301 “cel care a dobândit adevărul”.302 Apud S.J. Samartha, op. cit., p. 96.

311311

înlăturând aşa-zisul creştinism ortodoxînlăturând aşa-zisul creştinism ortodox instituţionalizat”, arătând că Hristos „instituţionalizat”, arătând că Hristos „poate fipoate fi găsit la oameni, care nu au auzit până acumgăsit la oameni, care nu au auzit până acum de El sau au înlăturat concepţia oficialăde El sau au înlăturat concepţia oficială creştinăcreştină””304304..

Ne dăm seama că Hristos rămâne pentruNe dăm seama că Hristos rămâne pentru Ghandi doar un proiect de sacralitate, un ţelGhandi doar un proiect de sacralitate, un ţel sau treaptă superioară în percepereasau treaptă superioară în perceperea adevărului. În rest, Iisusul istoriei „nu l-aadevărului. În rest, Iisusul istoriei „nu l-a preocupat niciodată”preocupat niciodată”305305. Departe deci de a. Departe deci de a avea un crez precis, Ghandi considera că toateavea un crez precis, Ghandi considera că toate religiile conţin un sâmbure de adevăr, însăreligiile conţin un sâmbure de adevăr, însă niciodată adevărul deplin.niciodată adevărul deplin.

Din cele expuse mai sus putem să neDin cele expuse mai sus putem să ne facem o idee despre chipul hristologic alfacem o idee despre chipul hristologic al ecumenismului hindus, care a oferit o variante,ecumenismului hindus, care a oferit o variante, care mai de care mai atractive pentru celcare mai de care mai atractive pentru cel doritor de combinaţii şi sincretisme, care doritor de combinaţii şi sincretisme, care săsă împace pe toată lumea, dar nimeni să nu fieîmpace pe toată lumea, dar nimeni să nu fie mulţumit.mulţumit.

- În primul rând se face o separaţie- În primul rând se face o separaţie artificială între Iisus-ul istoriei şi Hristosulartificială între Iisus-ul istoriei şi Hristosul slavei. Primul nu contează iar al doilea esteslavei. Primul nu contează iar al doilea este transpus în diferite ipostaze, ca: gurutranspus în diferite ipostaze, ca: guru306306,,

303 De fapt, singurele trei opere care au fost lectura preferată a politicianului Ghandi au fost: Predica de pe munte, Bhagavad-gita şi Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru a lui Lev Tolstoi.304 S.J. Samartha, op. cit., p. 152.305 Jesus der Offenbarer, Band II, bearbeitet von Franz Niemann, col. “Texte zur Theologie”, Styria verlag, Graz-Wien-Köln, 1990, p. 204.306 Satya Sai Baba, Daisetz Teitaro Suzuki.

312312

jivanmuktajivanmukta307307, marele satyagrahi, marele satyagrahi308308, avatar, avatar309309,, sannyasinsannyasin310310, etc., etc.

- Se face referire mai ales la învăţătura- Se face referire mai ales la învăţătura morală a lui Hristos, prin care ni se oferămorală a lui Hristos, prin care ni se oferă exemplul vieţii. Soteriologia este deciexemplul vieţii. Soteriologia este deci imitativă.imitativă.

- Crucea este piatra de poticnire a- Crucea este piatra de poticnire a filosofilor hinduşi: fie că o neagă cufilosofilor hinduşi: fie că o neagă cu desăvârşire în baza faptului că Divinul nudesăvârşire în baza faptului că Divinul nu poate pătimi, fie că este acceptată ca simbol alpoate pătimi, fie că este acceptată ca simbol al renunţării la lume (în sistemul advaitin). Mairenunţării la lume (în sistemul advaitin). Mai mult, se face o comparaţie foarte ciudată întremult, se face o comparaţie foarte ciudată între „moartea orizontală”, „sub pom” a lui Buddha,„moartea orizontală”, „sub pom” a lui Buddha, simbolizând pacea, liniştea sau împăcarea cusimbolizând pacea, liniştea sau împăcarea cu natura, şi „moartea verticală” a lui Hristos,natura, şi „moartea verticală” a lui Hristos, însemnând acţiunea, duritatea şiînsemnând acţiunea, duritatea şi exclusivismulexclusivismul311311..

- Tot în problema legată hristologiei se- Tot în problema legată hristologiei se încearcă o separaţie între Hristos şi Biserică,încearcă o separaţie între Hristos şi Biserică, arătându-se că există o posibilitate şi maiarătându-se că există o posibilitate şi mai verosimilă de înţelegere a Lui în India, decât înverosimilă de înţelegere a Lui în India, decât în Europa. Se ajunge astfel la un „HristosEuropa. Se ajunge astfel la un „Hristos universal”, explicat pe baza gândirii advaitiste.universal”, explicat pe baza gândirii advaitiste.

- Din datul revelat al Sfintei Scripturii se- Din datul revelat al Sfintei Scripturii se reţine foarte puţin. Vechiul Testament sereţine foarte puţin. Vechiul Testament se înlătură cu desăvârşire iar din Noul Testamentînlătură cu desăvârşire iar din Noul Testament

307 Svami Vivekananda.308 Mahatma Ghandi.309 Keshab Candra Sen.310 Shri Ramakrshna.311 Daisetz Teitaro Suzuki, Der westliche und östliche Weg. Essays über christliche und buddhistische Mystik, Frankfurt am Main, 1960, p. 128 – 129.

313313

se studiază fie moralitatea propovăduită dese studiază fie moralitatea propovăduită de Hristos (mişcarea Brahma Samaj), fie se faceHristos (mişcarea Brahma Samaj), fie se face exegeză cvasi-uppanishadică asupraexegeză cvasi-uppanishadică asupra Logosului, din Evanghelia lui Ioan.Logosului, din Evanghelia lui Ioan.

- În problema teognosiei, ca şi condiţie a- În problema teognosiei, ca şi condiţie a mântuirii, se înlătură dogma, arătându-se cământuirii, se înlătură dogma, arătându-se că fiecare are fiecare are ishtam-ul ishtam-ul său (calea sa), dogmasău (calea sa), dogma fiind din punctul lor de vedere o fiind din punctul lor de vedere o presiune apresiune a conştiinţeiconştiinţei, pe care ar exercita-o creştinismul, pe care ar exercita-o creştinismul instituţionalizat. În al doilea rând se pune mareinstituţionalizat. În al doilea rând se pune mare accent pe experienţă, unirea cu Fiinţa cosmică,accent pe experienţă, unirea cu Fiinţa cosmică, singura realitate a cosmosului.singura realitate a cosmosului.

- Religiile, zic ei, sunt toate o cale spre- Religiile, zic ei, sunt toate o cale spre adevăr. Niciuna din ele nu-l deţine deplin, ciadevăr. Niciuna din ele nu-l deţine deplin, ci fragmentar (Mahatma Ghandi), de aceeafragmentar (Mahatma Ghandi), de aceea adevărul trebuie căutat în profunzimea fiecăruiadevărul trebuie căutat în profunzimea fiecărui sistem religios.sistem religios.

- Lipsa delimitării clare între fiinţe şi- Lipsa delimitării clare între fiinţe şi energiile divine duce la o amestecare aenergiile divine duce la o amestecare a proprietăţilor, concluzionându-se că toţiproprietăţilor, concluzionându-se că toţi oamenii pot devenii fii ai lui Dumnezeu, prinoamenii pot devenii fii ai lui Dumnezeu, prin contopirea în sacralitatea brahmanică, esenţacontopirea în sacralitatea brahmanică, esenţa lumii. Hristos ne-ar fi deci un exemplu allumii. Hristos ne-ar fi deci un exemplu al dobândirii stării de moksha.dobândirii stării de moksha.

Din punct de vedere creştin, Hristos nuDin punct de vedere creştin, Hristos nu poate fi oferit ca model yoghinic, deoarecepoate fi oferit ca model yoghinic, deoarece între viaţa şi învăţătura Sa, pe de o parte, şiîntre viaţa şi învăţătura Sa, pe de o parte, şi lumea yoghinică, pe de altă parte, este olumea yoghinică, pe de altă parte, este o diferenţă foarte mare. Hristos nu a venit sădiferenţă foarte mare. Hristos nu a venit să elibereze un trup din ciclul reîncarnărilor, ci săelibereze un trup din ciclul reîncarnărilor, ci să

314314

elibereze lumea din puterea diavolului, care îielibereze lumea din puterea diavolului, care îi era supusă prin neascultarea primilor oameni.era supusă prin neascultarea primilor oameni.

Yoghinii sunt de fapt oameni preocupaţi deYoghinii sunt de fapt oameni preocupaţi de devenirea devenirea lor, de eliberarea lor, ori Hristos nulor, de eliberarea lor, ori Hristos nu pune problema mântuirii personale, de vremepune problema mântuirii personale, de vreme ce El este „Lumina lumii” sau mântuirea lumii.ce El este „Lumina lumii” sau mântuirea lumii. De asemenea, cu ce lucrează un yoghin, decâtDe asemenea, cu ce lucrează un yoghin, decât cu propria energie somatică, cu care face aşa-cu propria energie somatică, cu care face aşa-numitele numitele siddhisiddhi, minuni. Ori Mântuitorul Hristos, minuni. Ori Mântuitorul Hristos lucrează cu energia dumnezeirii Sale, cu carelucrează cu energia dumnezeirii Sale, cu care repune lumea în contact cu Dumnezeu-Tatăl. repune lumea în contact cu Dumnezeu-Tatăl.

Hristos nu este doar un model, aşa cumHristos nu este doar un model, aşa cum doresc să îl reprezinte aceşti sincretişti, ci estedoresc să îl reprezinte aceşti sincretişti, ci este o implicaţie personală a lui Dumnezeu îno implicaţie personală a lui Dumnezeu în creaţie. El este un creaţie. El este un ajutor haricajutor haric pentru om în pentru om în ascensiunea lui spre desăvârşire. Buddha şiascensiunea lui spre desăvârşire. Buddha şi celelalte divinităţi ale lumii hinduse sunt doarcelelalte divinităţi ale lumii hinduse sunt doar elemente decorative şi paradigmatice, care nuelemente decorative şi paradigmatice, care nu au o implicaţie directă în mântuirea omului.au o implicaţie directă în mântuirea omului. Acuza de ateism adresată buddhismului esteAcuza de ateism adresată buddhismului este destul de evidentă, deşi adepţii se simt foartedestul de evidentă, deşi adepţii se simt foarte jigniţi de termenul jigniţi de termenul nastika nastika (atei), însă Gautama(atei), însă Gautama Buddha nu a vorbit niciodată de DumnezeuBuddha nu a vorbit niciodată de Dumnezeu afirmând permanent că este un lucruafirmând permanent că este un lucru neimportant pentru om.neimportant pentru om.

Unificarea umanităţii sub egida uneiUnificarea umanităţii sub egida unei singure religii este o altă găselniţă al unei lumisingure religii este o altă găselniţă al unei lumi new age-iste, care vrea să facă din Hristos onew age-iste, care vrea să facă din Hristos o personalitate a istoriei între alte personalităţi,personalitate a istoriei între alte personalităţi, evident eliminând elementul divin din viaţaevident eliminând elementul divin din viaţa Lui. Toate aceste remarci hinduse, măgulitoareLui. Toate aceste remarci hinduse, măgulitoare

315315

pentru unii, sunt pentru noi umilitoare,pentru unii, sunt pentru noi umilitoare, deoarece distruge ceea ce un creştin are maideoarece distruge ceea ce un creştin are mai sfânt: Dumnezeirea lui Hristos.sfânt: Dumnezeirea lui Hristos.

Jertfa lui Hristos, care realizeazăJertfa lui Hristos, care realizează comuniunea edenică dintre oameni şicomuniunea edenică dintre oameni şi Dumnezeu, este eliminată din aceastăDumnezeu, este eliminată din această prezentare a Lui, de către linia hinduismuluiprezentare a Lui, de către linia hinduismului pro-hristic. Ori tocmai această jertfă,pro-hristic. Ori tocmai această jertfă, concretizată în lucrarea euharistică este ceaconcretizată în lucrarea euharistică este cea care reprezintă chintesenţa credinţei creştine. care reprezintă chintesenţa credinţei creştine.

SINCRETISMUL DINTRE ISLAM ŞI HINDUISM:SINCRETISMUL DINTRE ISLAM ŞI HINDUISM:SIKHISMULSIKHISMUL

Încă din secolul al VII-lea d. Hr., prin califulÎncă din secolul al VII-lea d. Hr., prin califul Omar, islamismul a pătruns în spaţiul Indiei,Omar, islamismul a pătruns în spaţiul Indiei, urmând a se infiltra profund în secolele care auurmând a se infiltra profund în secolele care au urmat, astfel încât actualmente existăurmat, astfel încât actualmente există probleme mari în ceea ce priveşte toleranţaprobleme mari în ceea ce priveşte toleranţa religioasă în India, deoarece se cunoaşte faptulreligioasă în India, deoarece se cunoaşte faptul că teritoriul Kashmirului, care este provinciecă teritoriul Kashmirului, care este provincie indiană este totuşi populată în majoritate deindiană este totuşi populată în majoritate de musulmani, care doresc să se alipeascămusulmani, care doresc să se alipească Pakistanului. În urma interferenţelor dintre celePakistanului. În urma interferenţelor dintre cele două religii (hinduism şi islamism) a reieşit undouă religii (hinduism şi islamism) a reieşit un hibrid, care pretinde a fi o religie totalhibrid, care pretinde a fi o religie total

316316

independentă de sursele sale de provenienţă,independentă de sursele sale de provenienţă, şi anume religia şi anume religia SIKH.SIKH.

În ceea ce priveşte denumirea acesteiÎn ceea ce priveşte denumirea acestei mişcări, termenul de „sikh” înseamnămişcări, termenul de „sikh” înseamnă „discipol”, ca unii care au ca maestru şi„discipol”, ca unii care au ca maestru şi întemeietor pe Guru Nanak şi pe cei nouăîntemeietor pe Guru Nanak şi pe cei nouă succesori. Alte denumiri ar mai fi: „Nanak-succesori. Alte denumiri ar mai fi: „Nanak-Panth” (Calea lui Nanak) şi „Sikh-Panth (CaleaPanth” (Calea lui Nanak) şi „Sikh-Panth (Calea discipolilor).discipolilor).

Din lumea hindusă, sikh-şi au preluatDin lumea hindusă, sikh-şi au preluat următoarele influenţe:următoarele influenţe:

-ideea de -ideea de sadhusadhu, care erau acei asceţi, care erau acei asceţi rătăcitori, din care apoi au apărut şirătăcitori, din care apoi au apărut şi întemeietorii sikhşilor. întemeietorii sikhşilor.

-de asemenea, tot de sorginte hindusă este-de asemenea, tot de sorginte hindusă este şi tema şi tema bhaktibhakti, adică adorarea lui Dumnezeu,, adică adorarea lui Dumnezeu, ca singură formă de religiozitate admisă. ca singură formă de religiozitate admisă.

-ultima treaptă din asceza vieţii este-ultima treaptă din asceza vieţii este eliberarea eliberarea (starea de moksha sau mukti), după(starea de moksha sau mukti), după care va urma o nouă încarnare sau eliberareacare va urma o nouă încarnare sau eliberarea deplină.deplină.

-Dumnezeu este prezentat ca o entitate-Dumnezeu este prezentat ca o entitate fără nici o calitate, acea reprezentare pe carefără nici o calitate, acea reprezentare pe care hinduşii o numesc hinduşii o numesc nirgunanirguna..

-Tot din hinduism au împrumutat şi ideea-Tot din hinduism au împrumutat şi ideea de de samsarasamsara, adică starea de transmigraţie, în, adică starea de transmigraţie, în urma bagajului karmic, ce nu a fost expiat înurma bagajului karmic, ce nu a fost expiat în timpul vieţii.timpul vieţii.

Din lumea musulmană, sikhşii au preluatDin lumea musulmană, sikhşii au preluat ideea de ideea de sufisufi, adică acei asceţi, consideraţi, adică acei asceţi, consideraţi

317317

eretici în doctrina islamică şi care s-ar apropiaeretici în doctrina islamică şi care s-ar apropia prin modul lor de viaţă de asceţii sikh-şi.prin modul lor de viaţă de asceţii sikh-şi.

Zona locuită de sikşi este Punjabul, deZona locuită de sikşi este Punjabul, de aceea există o vorbă care spune, toţi sikhşiaceea există o vorbă care spune, toţi sikhşi sunt punjabi dar nu toţi punjabii sunt sikşhisunt punjabi dar nu toţi punjabii sunt sikşhi312312.. Definiţia sikhismului este următoarea: Definiţia sikhismului este următoarea: religiareligia care oferă credincioşilor ei credinţa încare oferă credincioşilor ei credinţa în Dumnezeu, numit AKAL PURAKH (Eternul),Dumnezeu, numit AKAL PURAKH (Eternul), precum şi în cei zece guru (de la guru Nanakprecum şi în cei zece guru (de la guru Nanak la guru Gobind Singh), în Sri Guru Granthla guru Gobind Singh), în Sri Guru Granth Sahib (Nobila Carte), în celelalte scrieri aleSahib (Nobila Carte), în celelalte scrieri ale altor maeştri spirituali ai acestei religii,altor maeştri spirituali ai acestei religii, precum şi în ceremonia de iniţiere (Khalasa)precum şi în ceremonia de iniţiere (Khalasa)..

LITERATURA SIKHLITERATURA SIKHTermenul de sikh, aşa cum am arătat,Termenul de sikh, aşa cum am arătat,

înseamnă „discipol”, desemnând discipolii luiînseamnă „discipol”, desemnând discipolii lui Guru Nanak şi ai urmaşilor lui. După moarteGuru Nanak şi ai urmaşilor lui. După moarte ultimului mare guru, ideea de autoritateultimului mare guru, ideea de autoritate deplină este preluată de cartea sacră,deplină este preluată de cartea sacră, considerată ca fiind „Guru etern”considerată ca fiind „Guru etern”313313. Cartea se. Cartea se numeşte Guru Ādi Granth (Cartea începutului)numeşte Guru Ādi Granth (Cartea începutului) sau Guru Granth Sahib (Nobila Carte). Carteasau Guru Granth Sahib (Nobila Carte). Cartea aceasta este o culegere de idei înţelepte aleaceasta este o culegere de idei înţelepte ale celor zece guru, scrise în limba punjab încelor zece guru, scrise în limba punjab în alfabetul alfabetul gumurkigumurki. De reţinut este că în fiecare. De reţinut este că în fiecare casă sikh se găseşte o carte casă sikh se găseşte o carte Ādi Granth Ādi Granth iariar recitarea în cadrul sacru a acestei cărţi serecitarea în cadrul sacru a acestei cărţi se

312 Lakshmi Kapani, Religia Sikh, în vol. „Religiile lumii”, coordonator Jean Delumeau, trad. Bogdan Budeş, Edit. Humnaitas, Bucureşti, 1996, p. 415.313 Ibidem, p. 416.

318318

realizează fie în templele sikh (denumiterealizează fie în templele sikh (denumite gurdvara – „poarta înţeptului”) fie acasă,gurdvara – „poarta înţeptului”) fie acasă, acompaniată de muzică, de aranjamenteacompaniată de muzică, de aranjamente estetice, etc., tocmai pentru a crea un cadrulestetice, etc., tocmai pentru a crea un cadrul prielnic de recitare a acestei cărţi.prielnic de recitare a acestei cărţi.

Alte scrieri cu caracter sacru pentru sikhAlte scrieri cu caracter sacru pentru sikh este şi este şi Dasam GranthDasam Granth (Cartea celui de al (Cartea celui de al zecelea Guru), adică a lui Guru Gobind Singh (†zecelea Guru), adică a lui Guru Gobind Singh († 1708), precum şi scrierile lui 1708), precum şi scrierile lui Bhāi Bhāi („Frate”) şi(„Frate”) şi cele ale lui cele ale lui Bhāi Nand LalBhāi Nand Lal. Evlavia. Evlavia credincioşilor îi face pe cei mai ambiţioşi săcredincioşilor îi face pe cei mai ambiţioşi să recite cartea recite cartea Ādi GranthĀdi Granth fără întrerupere timp fără întrerupere timp de 48 de ore pentru a fi astfel parcurse celede 48 de ore pentru a fi astfel parcurse cele 1430 de pagini ale lucrării.1430 de pagini ale lucrării.

PERSONALITATEA ÎNTEMEIETORULUI RELIGIEIPERSONALITATEA ÎNTEMEIETORULUI RELIGIEI SIKHSIKH

Întemeietorul acestei religii este Întemeietorul acestei religii este GuruGuru NanakNanak, născut într-o familie de hinduşi din, născut într-o familie de hinduşi din Punjab, din casta negustorilor. Evident ca şi înPunjab, din casta negustorilor. Evident ca şi în cazul altor personalităţi religioase şi Nanak secazul altor personalităţi religioase şi Nanak se bucură de o exprimare romanţată şi plină debucură de o exprimare romanţată şi plină de legende a vieţii sale. Din cartea legende a vieţii sale. Din cartea Povestirile sauPovestirile sau mărturiile despre naşteremărturiile despre naştere (Janamsakhi) scrise (Janamsakhi) scrise la o perioadă destul de îndepărtată de lala o perioadă destul de îndepărtată de la naşterea sa, sunt relatate o serie de fapte carenaşterea sa, sunt relatate o serie de fapte care vor să pună în relief starea de ecclectus alvor să pună în relief starea de ecclectus al acestui om. Astfel încă din pruncie elacestui om. Astfel încă din pruncie el manifesta un temperament ieşit din comunmanifesta un temperament ieşit din comun

319319

prin îngăduinţa cu care privea lumea şi peprin îngăduinţa cu care privea lumea şi pe oameni. Îi plăcea să petreacă timpul înoameni. Îi plăcea să petreacă timpul în preajma hinduşilor şi a musulmanilor, deşipreajma hinduşilor şi a musulmanilor, deşi aceste religii erau într-un permanent conflictaceste religii erau într-un permanent conflict de interese, care se solda şi atunci ca şi astăzide interese, care se solda şi atunci ca şi astăzi cu mulţi morţi de o parte şi de alta a taberelor.cu mulţi morţi de o parte şi de alta a taberelor. De asemenea, el manifesta o simpatieDe asemenea, el manifesta o simpatie exagerată pentru paria şi pentru oamenii deexagerată pentru paria şi pentru oamenii de condiţie umilă. Fire melancolică, el iubeacondiţie umilă. Fire melancolică, el iubea rugăciunea, nefiind înclinat spre nici orugăciunea, nefiind înclinat spre nici o meserie. Citea mult din literatura sacră ameserie. Citea mult din literatura sacră a ambelor religii, ceea ce i-a format o bazăambelor religii, ceea ce i-a format o bază destul de profundă pentru elaborarea unei noidestul de profundă pentru elaborarea unei noi învăţături.învăţături.

Experienţa „chemării” sale, ca şi în cazulExperienţa „chemării” sale, ca şi în cazul şamanismului, a avut loc în tinereţe, când aşamanismului, a avut loc în tinereţe, când a dispărut pentru trei zile în apa unui râu, ladispărut pentru trei zile în apa unui râu, la Sultanpur. Revenit pe pământ el a început săSultanpur. Revenit pe pământ el a început să repete întruna „nu există hinduşi, nu existărepete întruna „nu există hinduşi, nu există musulmani”, ceea ce i-a atras adversitatea dinmusulmani”, ceea ce i-a atras adversitatea din ambele părţi. Prin această afirmaţie el încercaambele părţi. Prin această afirmaţie el încerca să prezinte caracterul a-confesional alsă prezinte caracterul a-confesional al credinţei religioase, deşi ulterior religiacredinţei religioase, deşi ulterior religia întemeiată de el este tot de nuanţăîntemeiată de el este tot de nuanţă confesională. La vârsta de 27 de ani, Nanākconfesională. La vârsta de 27 de ani, Nanāk abandonează viaţa de familie, asemenea luiabandonează viaţa de familie, asemenea lui Buddha peregrinând în vederea dobândiriiBuddha peregrinând în vederea dobândirii fericirii şi a eliberării totale. Astfel împreună cufericirii şi a eliberării totale. Astfel împreună cu un discipol musulman, Mardanā, el cutreierăun discipol musulman, Mardanā, el cutreieră aproape întreaga Indie. Deşi nu era ascet caaproape întreaga Indie. Deşi nu era ascet ca

320320

ceilalţi sannyasi, purta haina de ceilalţi sannyasi, purta haina de udāsiudāsi (ascet (ascet cerşetor).cerşetor).

DOCTRINA LUI GURU NANĀKDOCTRINA LUI GURU NANĀKÎn ceea ce priveşte doctrina lui Nanāk eaÎn ceea ce priveşte doctrina lui Nanāk ea

împrumută, aşa cum am arătat elementeîmprumută, aşa cum am arătat elemente hinduse sau musulmane, oferind un sincretismhinduse sau musulmane, oferind un sincretism religios cu pretenţii de originalitate. În cadrulreligios cu pretenţii de originalitate. În cadrul teognosiei, Dumnezeu este unic şi impersonal.teognosiei, Dumnezeu este unic şi impersonal. El este numit El este numit Akāl PurakhAkāl Purakh („Omul atemporal”), („Omul atemporal”), o fiinţă supremă nesupusă timpului şio fiinţă supremă nesupusă timpului şi efemerităţiiefemerităţii314314. El este pe de o parte „înzestrat. El este pe de o parte „înzestrat cu calităţi” (saguna), pe de altă parte „fărăcu calităţi” (saguna), pe de altă parte „fără calităţi” (nirguna). Contradicţia este aicicalităţi” (nirguna). Contradicţia este aici aparentă, deoarece acest Nemanifestat divinaparentă, deoarece acest Nemanifestat divin se manifestă în momentul în care se implică înse manifestă în momentul în care se implică în actul creator. Dar atenţie, Dumnezeul luiactul creator. Dar atenţie, Dumnezeul lui Nanāk nu este o Persoană divină, în sensul înNanāk nu este o Persoană divină, în sensul în care îl cunosc creştinii pe Dumnezeu, nici uncare îl cunosc creştinii pe Dumnezeu, nici un fel de Īśvara al yoginilor. Ideea de fel de Īśvara al yoginilor. Ideea de avatar avatar esteeste străină religiei Sikh, ca şi cea de prezentare astrăină religiei Sikh, ca şi cea de prezentare a lui Dumnezeu ca lui Dumnezeu ca Sat-Cit-Ānanda Sat-Cit-Ānanda („Fiinţă-(„Fiinţă-Conştiinţă-Fericire”). Cel mult se poate vorbiConştiinţă-Fericire”). Cel mult se poate vorbi despre Dumnezeul sikh ca despre Adevăruldespre Dumnezeul sikh ca despre Adevărul absolut (Satinām). Dumnezeu se poateabsolut (Satinām). Dumnezeu se poate cunoaşte din pronunţarea Numelui sau dincunoaşte din pronunţarea Numelui sau din Sunetul fundamental, care îl reprezintă sau dinSunetul fundamental, care îl reprezintă sau din vocea lui Guru. vocea lui Guru.

314 Ibidem, p. 417.321321

Omul curat spiritual recunoaşte acestOmul curat spiritual recunoaşte acest sunet divinsunet divin315315 care are în el o rezonanţă care are în el o rezonanţă eliberatoare. Practicarea devoţiunii (bhakti)eliberatoare. Practicarea devoţiunii (bhakti) implică deci „chemarea permanentă a Numeluiimplică deci „chemarea permanentă a Numelui divin” (nām simaran) şi repetarea luidivin” (nām simaran) şi repetarea lui murmurată (nām japam), prin care omul semurmurată (nām japam), prin care omul se eliberează din ciclul reâncarnărilor (samsāra).eliberează din ciclul reâncarnărilor (samsāra). De aceea, riturile exterioare, cum ar fiDe aceea, riturile exterioare, cum ar fi sacrificiile sau pelerinajele nu au finalitatesacrificiile sau pelerinajele nu au finalitate soteriologică, ci invocarea Numelui divin poatesoteriologică, ci invocarea Numelui divin poate aduce starea de eliberare. În acest contextaduce starea de eliberare. În acest context religia Sikh a simplificat la maximum riturile,religia Sikh a simplificat la maximum riturile, reţinând doar cele ce privesc naşterea,reţinând doar cele ce privesc naşterea, căsătoria şi moartea precum şi iniţierea.căsătoria şi moartea precum şi iniţierea.

Tot ca o practică de eliberare dinTot ca o practică de eliberare din încătuşarea eului este şi eliminarea lui prinîncătuşarea eului este şi eliminarea lui prin iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni.iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni. Este singura şansă ca omul să poată scăpa deEste singura şansă ca omul să poată scăpa de propriul lui propriul lui haumaihaumai, egoismul, prin care el uită, egoismul, prin care el uită de oameni şi de divin. Ori repetareade oameni şi de divin. Ori repetarea permanentă a Numelui divin îi dă aceastăpermanentă a Numelui divin îi dă această continuă anamneză care îl fereşte de egoism.continuă anamneză care îl fereşte de egoism. Pe lângă repetarea murmurată sau în gând aPe lângă repetarea murmurată sau în gând a Numelui divin mai există şi cântarea în comunNumelui divin mai există şi cântarea în comun ((kīrtankīrtan) realizată de comunitatea sikh în) realizată de comunitatea sikh în templu (gurdvārā). Tot pentru eliminareatemplu (gurdvārā). Tot pentru eliminarea egoismului, Guru Nanāk impune o altăegoismului, Guru Nanāk impune o altă practică, necunoscută în lumea hindusă, şipractică, necunoscută în lumea hindusă, şi

315 Este vorba mai ales despre primul cuvânt cu care începe cartea Ādi Granth şi anume:Ik-om-kār, tradus prin „Unul”, unde termenul de „om” are rezonanţa hindusă a sunetului fundamental „Aum”

322322

anume, sistemul anume, sistemul langar langar („bucătărie” sau „sală(„bucătărie” sau „sală a comunităţii”), unde masa se servea îna comunităţii”), unde masa se servea în comun, întărindu-se sentimentul decomun, întărindu-se sentimentul de dependenţă şi frăţietate dintre membrii. Îndependenţă şi frăţietate dintre membrii. În cadrul ei se ştergea orice diferenţă de castăcadrul ei se ştergea orice diferenţă de castă sau de stare socială dintre oameni, astfel încâtsau de stare socială dintre oameni, astfel încât fiecare se simţea egal celuilalt, spre deosebirefiecare se simţea egal celuilalt, spre deosebire de lumea hindusă unde sistemul castelor erade lumea hindusă unde sistemul castelor era normativ pentru societatenormativ pentru societate316316. Langar se mai. Langar se mai practică şi astăzi în comunităţile de sikh-şi,practică şi astăzi în comunităţile de sikh-şi, constând în consumarea în comun a hraneiconstând în consumarea în comun a hranei sacre, sacre, karāh prasādkarāh prasād, un fel de mâncare din, un fel de mâncare din făină, zahăr şi unt degresat. Cu toată aceastăfăină, zahăr şi unt degresat. Cu toată această comuniune în cadrul comunităţii, sikh-şi dincomuniune în cadrul comunităţii, sikh-şi din India nu au depăşit optica, este drept maiIndia nu au depăşit optica, este drept mai îndulcită, faţă de chūdra, cei impuri, careîndulcită, faţă de chūdra, cei impuri, care pentru cei tradiţionalişti rămân totuşi depentru cei tradiţionalişti rămân totuşi de neatins.neatins.

SUCCESORII LUI GURU NANĀKSUCCESORII LUI GURU NANĀKDupă moartea întemeietorului acesteiDupă moartea întemeietorului acestei

credinţe, conducerea comunităţii a fostcredinţe, conducerea comunităţii a fost preluată de zece succesori, fiecare cupreluată de zece succesori, fiecare cu contribuţia lor în răspândirea şi aprofundareacontribuţia lor în răspândirea şi aprofundarea comunităţii sikh. Dintre cei mai reprezentativicomunităţii sikh. Dintre cei mai reprezentativi amintim:amintim:

a.Guru Angad (+1552) este cel carea.Guru Angad (+1552) este cel care introduce în cadrul limbii punjab alfabetulintroduce în cadrul limbii punjab alfabetul gurmukhi.gurmukhi.

316 Se cunosc discrepanţele care existau şi încă mai există între un brahman şi un sudra sau un paria.

323323

b.Guru Amar Dās (+1574) eliminăb.Guru Amar Dās (+1574) elimină sacrificiul văduvei la moartea soţului (sacrificiul văduvei la moartea soţului (satisati),), care trebuiau potrivit tradiţiei hinduse să secare trebuiau potrivit tradiţiei hinduse să se arunce în focul unde ardea trupul soţului mort.arunce în focul unde ardea trupul soţului mort. De asemenea, pentru a deosebi femeile sikhDe asemenea, pentru a deosebi femeile sikh de musulmane s-a precizat ca vălul (practicade musulmane s-a precizat ca vălul (practica „purdāh) să nu mai fie obligatoriu pentru„purdāh) să nu mai fie obligatoriu pentru femeile sikh. Şi tot prin acest guru s-aufemeile sikh. Şi tot prin acest guru s-au simplificat riturile existe cu privire la naştere,simplificat riturile existe cu privire la naştere, iniţiere, căsătorie şi funeralii.iniţiere, căsătorie şi funeralii.

c.Guru Rām Dās (+1581) este cel care ac.Guru Rām Dās (+1581) este cel care a cumpărat locul unde va fi săpat lacul numitcumpărat locul unde va fi săpat lacul numit „lacul cu Nectar” (Amrit-sar), de unde se va„lacul cu Nectar” (Amrit-sar), de unde se va prelua şi denumirea capitalei sikh.prelua şi denumirea capitalei sikh.

d.Guru Arjun (+1606) a construit înd.Guru Arjun (+1606) a construit în mijlocul lacului primul templu sikh, numitmijlocul lacului primul templu sikh, numit Harmandir („templul lui Hari”, a lui Vilnu), careHarmandir („templul lui Hari”, a lui Vilnu), care a devenit celebru astăzi, prin opulenţa cu carea devenit celebru astăzi, prin opulenţa cu care a fost ornamentat, meritându-şi pe drepta fost ornamentat, meritându-şi pe drept cuvânt numele de „templul de aur”.cuvânt numele de „templul de aur”. Celebritatea acestui templu se leagă de unCelebritatea acestui templu se leagă de un fapt cu conotaţii negative, deoarece motivulfapt cu conotaţii negative, deoarece motivul uciderii lui Indira Ghandi şi a lui Javarhalaluciderii lui Indira Ghandi şi a lui Javarhalal Nehru, premieri indieni, ar fi fost pângărireaNehru, premieri indieni, ar fi fost pângărirea acestui templu prin intrarea în el a trupeloracestui templu prin intrarea în el a trupelor statale, care pentru faptul că nu erau sikh austatale, care pentru faptul că nu erau sikh au pângărit templupângărit templu317317. Tot acest guru ar fi. Tot acest guru ar fi compilat cartea sacră Guru Grant Sahibcompilat cartea sacră Guru Grant Sahib („Nobila Carte”), pe care ar fi adus-o la(„Nobila Carte”), pe care ar fi adus-o la Harmandir. Guru Arjun este primul martir alHarmandir. Guru Arjun este primul martir al 317 Acest lucru a cerut ca păcatul să fie spălat cu sânge şi astfel s-au organizat cele două asasinate.

324324

religiei sikh, fiind ucis de către împăratulreligiei sikh, fiind ucis de către împăratul mongol, care privea cu suspiciune noua religie.mongol, care privea cu suspiciune noua religie. Din acest motiv guru Arjun şi-a sfătuit fiul săDin acest motiv guru Arjun şi-a sfătuit fiul să poarte sabie sau pumnal pentru a se putea feripoarte sabie sau pumnal pentru a se putea feri de acţiunile criminale ale duşmanilor noiide acţiunile criminale ale duşmanilor noii credinţe.credinţe.

e. Guru Hargobind (+1645) a adăugat o ae. Guru Hargobind (+1645) a adăugat o a doua sabie la brâul adepţilor sikh., iniţiindu-sedoua sabie la brâul adepţilor sikh., iniţiindu-se tradiţia tradiţia mīrī-pīrīmīrī-pīrī în care autoritatea spirituală în care autoritatea spirituală ((pīrīpīrī) este combinată cu cea vremelnică () este combinată cu cea vremelnică (mīrīmīrī).).

f.Ultimul conducător, Guru Gobind Singhf.Ultimul conducător, Guru Gobind Singh (+1708) readuce religia sikh la forţa pe care o(+1708) readuce religia sikh la forţa pe care o avea înainte la început şi care prin ultimii guruavea înainte la început şi care prin ultimii guru se cam atrofiase. El iniţiază ordinul militar şise cam atrofiase. El iniţiază ordinul militar şi războinic războinic KhalasaKhalasa („cei puri”) şi a introdus ritul („cei puri”) şi a introdus ritul iniţiatic iniţiatic amritamrit („nectar”). În cadrul lui se („nectar”). În cadrul lui se amestecă o apă cu zahăr într-un vas cuamestecă o apă cu zahăr într-un vas cu ajutorul unei săbii cu două tăişuri, din care vaajutorul unei săbii cu două tăişuri, din care va bea atât novicele cât şi ceilalţi participanţi.bea atât novicele cât şi ceilalţi participanţi.

INIŢIEREA ÎN RELIGIA SIKH. RITUL KHALASAINIŢIEREA ÎN RELIGIA SIKH. RITUL KHALASAIniţiatul în cadrul acestui rit poartă numeleIniţiatul în cadrul acestui rit poartă numele

de de amritdhariamritdhari (cel purtător de nectar), (cel purtător de nectar), deoarece el primeşte acum nectar. Mai există odeoarece el primeşte acum nectar. Mai există o iniţiere mai simplă iniţiere mai simplă sahajdharisahajdhari cei care cred în cei care cred în învăţăturile lui Guru Granth Sahib, în Dasamînvăţăturile lui Guru Granth Sahib, în Dasam Granth şi în învăţăturile celor zece guru, darGranth şi în învăţăturile celor zece guru, dar care nu au intrat în iniţierea războinicăcare nu au intrat în iniţierea războinică KhalasaKhalasa. Amritdhari nu mai au voie să-şi taie. Amritdhari nu mai au voie să-şi taie pletele, atât bărbaţii (nici barba), cât şipletele, atât bărbaţii (nici barba), cât şi femeile, deoarece o atare neascultare îi aducefemeile, deoarece o atare neascultare îi aduce

325325

pe adepţi în starea de pe adepţi în starea de patitpatit, adică de, adică de „decăzuţi”.„decăzuţi”.

În cadrul religiei sikh se impuneÎn cadrul religiei sikh se impune respectarea celor cinci „K”. Mai precis esterespectarea celor cinci „K”. Mai precis este vorba despre:vorba despre:

-Kesh-Kesh, pletele netăiate;, pletele netăiate;--KanghāKanghā pieptenele, pe care trebuie să-l pieptenele, pe care trebuie să-l

poarte introdus în coc;poarte introdus în coc;--KaraKara brăţara de oţel; brăţara de oţel;--Kacchā Kacchā pantalonii scurţi tradiţionali, carepantalonii scurţi tradiţionali, care

trebuie purtaţi pe sub veşminte;trebuie purtaţi pe sub veşminte;--KirpānKirpān pumnalul sau pumnalele, care se pumnalul sau pumnalele, care se

poartă la brâu. Un adevărat khalasa nu trebuiepoartă la brâu. Un adevărat khalasa nu trebuie să se despartă niciodată de aceste pumnale,să se despartă niciodată de aceste pumnale, prin care bărbatul este considerat un adevăratprin care bărbatul este considerat un adevărat leu (singh)leu (singh)

Templul (Templul (gurdvaragurdvara) în credinţa sikh are o) în credinţa sikh are o importanţă foarte mare, fiind locul de adunareimportanţă foarte mare, fiind locul de adunare şi de rugăciune al adepţilor. El este oşi de rugăciune al adepţilor. El este o combinaţie între stilul mongol şi stilul hindus,combinaţie între stilul mongol şi stilul hindus, însă fără a avea acea multitudine de statui caînsă fără a avea acea multitudine de statui ca şi în religia hindusă. Sacralitatea spaţiului esteşi în religia hindusă. Sacralitatea spaţiului este asigurată de prezenţa cărţii sacre asigurată de prezenţa cărţii sacre Ādi Granth,Ādi Granth, numită şi numită şi Guru Granth SahibGuru Granth Sahib, care este, care este venerată ca o prezenţă divină efectivăvenerată ca o prezenţă divină efectivă318318..

Templul cel mai important este cel de laTemplul cel mai important este cel de la Amritsar, unde în fiecare dimineaţă nobilaAmritsar, unde în fiecare dimineaţă nobila carte este purtată într-o litieră de aur, încarte este purtată într-o litieră de aur, în cântări şi alte gesturi devoţionale, de la cântări şi alte gesturi devoţionale, de la AkālAkāl

318 Mai există şi alte temple importante alături de cel de la Amritsar, cum ar fi Takht, Sri Mandir Sahib , la Patna în Bihar, Takht Kesh Garh Sahib (în Punjab) etc.

326326

TakhtTakht („Tronul Celui Etern”) la Templul de aur. („Tronul Celui Etern”) la Templul de aur. După lectura din ea în cadrul cultului ea esteDupă lectura din ea în cadrul cultului ea este dusă înapoi în acelaşi fast ceremonial. Locul dedusă înapoi în acelaşi fast ceremonial. Locul de întâlnire a sikh-şilor este întâlnire a sikh-şilor este Akāl TakhAkāl Takh, unde ei, unde ei discută problemele religioase şi politice alediscută problemele religioase şi politice ale comunităţii lor. Tot aici au loc riturile cele maicomunităţii lor. Tot aici au loc riturile cele mai importante cum ar fi iniţierile în ritul Khalasa.importante cum ar fi iniţierile în ritul Khalasa.

Fiecare sikh are obligaţia de a merge laFiecare sikh are obligaţia de a merge la gurdvara pentru a asculta cuvântul sfânt cititgurdvara pentru a asculta cuvântul sfânt citit din din Ādi GranthĀdi Granth. Comunitatea, „cei buni”. Comunitatea, „cei buni” ((sangatsangat) se adună aici pentru a cânta) se adună aici pentru a cânta împreună (împreună (kirtankirtan) şi pentru a se ruga dar mai) şi pentru a se ruga dar mai ales pentru a avea acces la ales pentru a avea acces la SunetulSunetul fundamentalfundamental. Lectura sacră din Adi Granth o. Lectura sacră din Adi Granth o face un preot, face un preot, granthigranthi, care agită în timpul, care agită în timpul lecturii o apărătoare de muşte. Credincioşiilecturii o apărătoare de muşte. Credincioşii stau în templu cu capul acoperit şi descălţaţi,stau în templu cu capul acoperit şi descălţaţi, în semn de smerenie, cu siguranţă fiind vorbaîn semn de smerenie, cu siguranţă fiind vorba despre o influenţă musulmană. Ei se înclină îndespre o influenţă musulmană. Ei se înclină în faţa cărţii sacre aşezată în mijlocul încăperiifaţa cărţii sacre aşezată în mijlocul încăperii templului, pe un suport şi acoperită cu o pânzătemplului, pe un suport şi acoperită cu o pânză frumos brodată. Pentru credinciosul care nufrumos brodată. Pentru credinciosul care nu poate merge la templu, latura religioasă a luipoate merge la templu, latura religioasă a lui este rugăciunea, care se rosteşte de trei ori peeste rugăciunea, care se rosteşte de trei ori pe zi: dimineaţa, seara şi noaptea. Ea constă înzi: dimineaţa, seara şi noaptea. Ea constă în rostirea numelui lui Dumnezeu (rostirea numelui lui Dumnezeu (nām simarannām simaran),), care poate fi făcută singular sau în comun cucare poate fi făcută singular sau în comun cu familia sau în templu. Rugăciunea cea maifamilia sau în templu. Rugăciunea cea mai importantă este importantă este Japji (Adi Granth 1-8)Japji (Adi Granth 1-8) scrisă scrisă chiar de Guru Nānak.chiar de Guru Nānak.

327327

Posibilitatea de a realiza de a aprofundaPosibilitatea de a realiza de a aprofunda viaţa comunitară a sikh-şilor se realizează şiviaţa comunitară a sikh-şilor se realizează şi prin masa iubiri, percepută prin sistemulprin masa iubiri, percepută prin sistemul langar,langar, care este o bucătărie cu sală de mese care este o bucătărie cu sală de mese anexată unui anexată unui gurdvārāgurdvārā. Aici se prepară hrana. Aici se prepară hrana sacră, sacră, karah prasadkarah prasad, cu rugăciuni şi cântări, cu rugăciuni şi cântări devoţionale, prin care aceasta sedevoţionale, prin care aceasta se binecuvântează. Este, dacă vreţi, un fel debinecuvântează. Este, dacă vreţi, un fel de „împărtăşanie” a iubirii şi comuniunii dintre„împărtăşanie” a iubirii şi comuniunii dintre membrii acestei comunităţi religioase. Hranamembrii acestei comunităţi religioase. Hrana sacră este un amestec de grâu, zahăr şi untsacră este un amestec de grâu, zahăr şi unt topit, care se împarte tuturor celor care autopit, care se împarte tuturor celor care au participat la rugăciunea de la participat la rugăciunea de la gurdvārāgurdvārā. Prin. Prin aceasta se întăreşte spiritul comunitar şi seaceasta se întăreşte spiritul comunitar şi se asigură şi celor nevoiaşi un minim deasigură şi celor nevoiaşi un minim de subzistenţă. subzistenţă.

În ceea ce priveşte sărbătorile religiei sikhÎn ceea ce priveşte sărbătorile religiei sikh ele sunt legate mai ales de personalităţileele sunt legate mai ales de personalităţile spirituale, de care se leagă cultul respectiv.spirituale, de care se leagă cultul respectiv. Astfel amintim Astfel amintim Naşterea lui Guru Nānak Naşterea lui Guru Nānak (pe la(pe la jumătatea lunii noiembrie), jumătatea lunii noiembrie), Naşterea lui GuruNaşterea lui Guru Gobind Singh Gobind Singh (în luna iunie), procesiunea Holā(în luna iunie), procesiunea Holā Maholā (23 martie), „care celebrează ritulMaholā (23 martie), „care celebrează ritul amrit asupra celor cinci preaiubiţi”amrit asupra celor cinci preaiubiţi”319319,, celebrarea instituirii ceremoniei Khālasā,celebrarea instituirii ceremoniei Khālasā, comemorarea martiriului lui Guru arjun (7comemorarea martiriului lui Guru arjun (7 iunie), etc. iunie), etc.

Fiind o comunitate religioasă laFiind o comunitate religioasă la interferenţa a două mari religii: hinduismul şiinterferenţa a două mari religii: hinduismul şi islamismul, evident era şi greu de supravieţuitislamismul, evident era şi greu de supravieţuit

319 Lakshmi Kapani, Religia Sikh, în vol. „Religiile lumii”, p. 423.328328

în identitatea lor primară. De aceea, eraîn identitatea lor primară. De aceea, era nevoie ca să se păstreze cu orice preţnevoie ca să se păstreze cu orice preţ elementele religioase primite de la maeştriielementele religioase primite de la maeştrii săi. Tema misterului şi a iniţierii în religia sikh asăi. Tema misterului şi a iniţierii în religia sikh a fost una dintre formele cele mai propice pentrufost una dintre formele cele mai propice pentru păstrarea independenţei religioase şi pentrupăstrarea independenţei religioase şi pentru atragerea altor căutători. Însă doar noţiunileatragerea altor căutători. Însă doar noţiunile religioase de mister sau retragerea adepţilor înreligioase de mister sau retragerea adepţilor în spatele credinţei exotice, nu era suficientăspatele credinţei exotice, nu era suficientă pentru violenţa misionară musulmană, care îipentru violenţa misionară musulmană, care îi ameninţa sau pentru linia politică, ce implica oameninţa sau pentru linia politică, ce implica o subordonare totală liniei guvernamentale.subordonare totală liniei guvernamentale. Astfel membrii acestei religii şi-au creat Astfel membrii acestei religii şi-au creat SinghSingh SabhāSabhā („Adunarea leilor”) în anul 1873. în anul („Adunarea leilor”) în anul 1873. în anul 1920 s-a înfiinţat partidul 1920 s-a înfiinţat partidul Akāli DalAkāli Dal („Adepţii („Adepţii Atemporalului”) pentru a-şi reprezentaAtemporalului”) pentru a-şi reprezenta interesele la nivel guvernamental. Îninteresele la nivel guvernamental. În momentul în care presiunea politică a fostmomentul în care presiunea politică a fost foarte mare, încât armatele indiene au încercatfoarte mare, încât armatele indiene au încercat în 1984 să asedieze Templul de Aur a avut locîn 1984 să asedieze Templul de Aur a avut loc răzbunarea sikh-şilor, prin asasinarearăzbunarea sikh-şilor, prin asasinarea premierului Indira Gandhi, de către propriilepremierului Indira Gandhi, de către propriile sale gărzi de corp, formate din soldaţi sikh. Sesale gărzi de corp, formate din soldaţi sikh. Se pare că şi urmaşul ei Javarhalal Nehru ar fi fostpare că şi urmaşul ei Javarhalal Nehru ar fi fost asasinat tot de către aceştia din aceleaşiasasinat tot de către aceştia din aceleaşi motive politico-religioase. În fine, astăzi sikh-şiimotive politico-religioase. În fine, astăzi sikh-şii urmăresc să întemeieze statul lor, Khālistanurmăresc să întemeieze statul lor, Khālistan („ţara celor puri”). O atare idee este pe cât de(„ţara celor puri”). O atare idee este pe cât de îndrăzneaţă, pe atât de periculoasă, deoareceîndrăzneaţă, pe atât de periculoasă, deoarece mai aprinde un butoi de pulbere în zonă, pemai aprinde un butoi de pulbere în zonă, pe lângă cel deja aprins din Kashmir.lângă cel deja aprins din Kashmir.

329329

330330

CHINA SAU CREDINŢA ÎN RESPECTUL UMAN,CHINA SAU CREDINŢA ÎN RESPECTUL UMAN,MAI DEGRABĂ DECÂT CREDINŢA ÎN ZEIMAI DEGRABĂ DECÂT CREDINŢA ÎN ZEI

China reprezintă ţara unei culturi şiChina reprezintă ţara unei culturi şi civilizaţii mult superioare, rămasă normativăcivilizaţii mult superioare, rămasă normativă pentru lumea Asiei. Putem spune că fiecarepentru lumea Asiei. Putem spune că fiecare ţară vecină ei a fost marcată de credinţele şiţară vecină ei a fost marcată de credinţele şi de civilizaţia chineză. Un simplu exemplu: atâtde civilizaţia chineză. Un simplu exemplu: atât coreeni, cât şi japonezii sunt tributari încoreeni, cât şi japonezii sunt tributari în acceptarea buddhismului, cu formele saleacceptarea buddhismului, cu formele sale valoricevalorice320320. Sau pan-energetismul lui . Sau pan-energetismul lui chichi321321,, este tot de provenienţă chineză, deşi îl găsimeste tot de provenienţă chineză, deşi îl găsim la toate aceste popoare. la toate aceste popoare.

Ca amplasare geografică, China se află laCa amplasare geografică, China se află la extremitatea estică a Asiei, având ca vecini laextremitatea estică a Asiei, având ca vecini la nord Rusia şi Mongolia, la sud, sud-vest,nord Rusia şi Mongolia, la sud, sud-vest, Pakistanul şi India, la sud, sud-est Vietnamul,Pakistanul şi India, la sud, sud-est Vietnamul, Laosul, şi Coreea de Nord. Populaţia chinezăLaosul, şi Coreea de Nord. Populaţia chineză depăşeşte astăzi un miliard de oameni, cu odepăşeşte astăzi un miliard de oameni, cu o densitate de 111 locuitori/kmdensitate de 111 locuitori/km22, având ca şi, având ca şi capitală Beijingul.capitală Beijingul.

În ceea ce priveşte populaţia chineză, esteÎn ceea ce priveşte populaţia chineză, este de rasă mongoloidă, cu o vechime foarte marede rasă mongoloidă, cu o vechime foarte mare în această parte a lumii. Să ne amintim doarîn această parte a lumii. Să ne amintim doar de celebrul „om de Pekin”, care ar data din aniide celebrul „om de Pekin”, care ar data din anii 400.000 î. Hr. Însă ca formaţiune statală, China400.000 î. Hr. Însă ca formaţiune statală, China devine stat organizat abia din mileniul al II-leadevine stat organizat abia din mileniul al II-lea î. Hr., prima dinastie fiind Chang (sec. XVIII – XIî. Hr., prima dinastie fiind Chang (sec. XVIII – XI 320 Vezi sistemul estetic şi cultural adus de budhhismul zen în Japonia.321 Chi este redarea ideii de energie pan-cosmică, care o are şi omul în compoziţia sa şi care îl ajută pe acesta în realizarea armoniei lui Dao în viaţa sa.

331331

îHr). Din această perioadă datează vase deîHr). Din această perioadă datează vase de bronz, cu figuri zoomorfe. De asemenea, totbronz, cu figuri zoomorfe. De asemenea, tot acum se impune un element, care va deveniacum se impune un element, care va deveni caracteristic societăţii chineze: cultulcaracteristic societăţii chineze: cultul strămoşilor şi respectul faţă de superior. strămoşilor şi respectul faţă de superior.

O altă dinastie importantă este cea numităO altă dinastie importantă este cea numită ChuChu (secolul XI – III îHr.), în care noul împărat (secolul XI – III îHr.), în care noul împărat biruitor, Wu, împarte teritoriul la rudenii şibiruitor, Wu, împarte teritoriul la rudenii şi prieteni, pentru a realiza o alianţă puternică şiprieteni, pentru a realiza o alianţă puternică şi o administrare mai bună, organizându-se îno administrare mai bună, organizându-se în aproximativ 200 de stătuleţe. Fenomenul a fostaproximativ 200 de stătuleţe. Fenomenul a fost însă invers: formaţiunile divizate au început oînsă invers: formaţiunile divizate au început o luptă fratricidă pentru acapararea de noiluptă fratricidă pentru acapararea de noi teritorii. Tot în această perioadă apar religiileteritorii. Tot în această perioadă apar religiile care vor domina credinţele chinezilor:care vor domina credinţele chinezilor: confucianismul şi taoismul.confucianismul şi taoismul.

O dinastie foarte scurtă ca extindereO dinastie foarte scurtă ca extindere temporară, dar foarte importantă pentrutemporară, dar foarte importantă pentru viitorul ţării este cea numităviitorul ţării este cea numită Qin Qin sau sau ChinChin (221 (221 – 206 îHr.), deoarece, de la numele– 206 îHr.), deoarece, de la numele întemeietorului ei, împăratul Qin Shu Huangdiîntemeietorului ei, împăratul Qin Shu Huangdi (221 – 210 îHr.) se trage numele ţării, China. El(221 – 210 îHr.) se trage numele ţării, China. El reunifică statul, dându-i o forţă imperialăreunifică statul, dându-i o forţă imperială impresionantă. Alte dinastii importante înimpresionantă. Alte dinastii importante în istoria Chinei sunt: Han, Wei, Wu, iar ultimaistoria Chinei sunt: Han, Wei, Wu, iar ultima care a durat din secolul al XVII-lea până în anulcare a durat din secolul al XVII-lea până în anul 1911, a fost cea manciuriană, Qing.1911, a fost cea manciuriană, Qing.

În ceea ce priveşte importanţa civilizaţieiÎn ceea ce priveşte importanţa civilizaţiei chineze, putem aminti că prin chinezichineze, putem aminti că prin chinezi omenirea a avut acces la descoperiri foarteomenirea a avut acces la descoperiri foarte

332332

importante, cum ar fi busola, seismograful,importante, cum ar fi busola, seismograful, hârtia, praful de puşcă şi tiparul.hârtia, praful de puşcă şi tiparul.

Literatura religioasă chineză, care esteLiteratura religioasă chineză, care este foarte importantă pentru studiul nostru estefoarte importantă pentru studiul nostru este subsumată în colecţia celor cinci cărţi, de subsumată în colecţia celor cinci cărţi, de ţinţin,, numită numită Wu - chingWu - ching. Cele cinci cărţi au în vedere. Cele cinci cărţi au în vedere linia istorică, morală şi socială a Chinei antice.linia istorică, morală şi socială a Chinei antice. Prima carte este intitulată Prima carte este intitulată Shu – ching Shu – ching (sau (sau Şu-Şu-ţinţin), scrisă probabil de către Confucius care are), scrisă probabil de către Confucius care are un caracter moralizator; a doua carte, un caracter moralizator; a doua carte, Shi –Shi – ching ching (sau (sau Şi - ţinŞi - ţin) este cartea poemelor,) este cartea poemelor, cuprinzând nu mai puţin de 305 poeme; a treiacuprinzând nu mai puţin de 305 poeme; a treia carte, carte, Li - chingLi - ching ( (Li-ţinLi-ţin), „codicele), „codicele ceremonialului”, probabil alcătuită de cătreceremonialului”, probabil alcătuită de către acelaşi Confucius, cuprinde toate normele,acelaşi Confucius, cuprinde toate normele, care se cer respectate în relaţia dintre părinţicare se cer respectate în relaţia dintre părinţi şi copii, dintre stăpâni şi supuşi, dintre dascălişi copii, dintre stăpâni şi supuşi, dintre dascăli şi elevi, etc.; a patra carte se numeşte şi elevi, etc.; a patra carte se numeşte I –I – ching ching (sau (sau Ii-ţinIi-ţin), este o carte de mantică, în), este o carte de mantică, în care ghicirea se face prin „citirea” celor 64 decare ghicirea se face prin „citirea” celor 64 de figuri, numite trigrame; în fine, ultima dintrefiguri, numite trigrame; în fine, ultima dintre cele cinci cărţi este Ch’un - Ch’in (Chiun –cele cinci cărţi este Ch’un - Ch’in (Chiun – ţieu), intitulată ţieu), intitulată Analele de primăvară şi deAnalele de primăvară şi de toamnătoamnă cuprinde istoria statului Lu, în cuprinde istoria statului Lu, în perioada în care a trăit Confucius şi dupăperioada în care a trăit Confucius şi după moartea lui, pe o perioadă de aproximativ 300moartea lui, pe o perioadă de aproximativ 300 de ani (722 – 471 îHr.)de ani (722 – 471 îHr.)

În ceea ce priveşte religia chineză pre-În ceea ce priveşte religia chineză pre-confuciană, nu se poate vorbi despre unconfuciană, nu se poate vorbi despre un monoteism, ci cel mult despre un henoteismmonoteism, ci cel mult despre un henoteism chinez. Zeul principal este cel al cerului, T’yen,chinez. Zeul principal este cel al cerului, T’yen,

333333

pe numele lui întreg pe numele lui întreg Hao T’yen Shan-TiHao T’yen Shan-Ti (Împăratul vastului cer), care ulterior primeşte(Împăratul vastului cer), care ulterior primeşte trăsături antropomorfice. El este cel caretrăsături antropomorfice. El este cel care trimite ploaia pe pământ pentru ca acesta sătrimite ploaia pe pământ pentru ca acesta să rodească. Împăratul Chinei este întruparearodească. Împăratul Chinei este întruparea zeului pe pământ, deci orice atac la adresa luizeului pe pământ, deci orice atac la adresa lui trebuia interpretat ca un atac la adresatrebuia interpretat ca un atac la adresa divinităţii.divinităţii.

Pământul era şi el zeificat, cu numele dePământul era şi el zeificat, cu numele de Hu – tuHu – tu, asigurând fertilitatea ogoarelor, asigurând fertilitatea ogoarelor precum şi conducerea trupelor la război.precum şi conducerea trupelor la război. Probabil pentru aspectul lui mai dur, lui i seProbabil pentru aspectul lui mai dur, lui i se aduceau din când în când jertfe umane.aduceau din când în când jertfe umane.

Un alt principiu divin în constituieUn alt principiu divin în constituie polarizarea dintre Yang şi Yin, în care primulpolarizarea dintre Yang şi Yin, în care primul reprezenta principiul masculin, lumina, căldurareprezenta principiul masculin, lumina, căldura şi creaţia, în vreme ce cel de al doileaşi creaţia, în vreme ce cel de al doilea reprezintă principiul feminin, întunericul,reprezintă principiul feminin, întunericul, răceala şi distrugerea. Prin extensiune acesterăceala şi distrugerea. Prin extensiune aceste principii îşi concretizează prezenţa lor şi în alteprincipii îşi concretizează prezenţa lor şi în alte polarizări, ca soarele – luna, bărbatul – femeia,polarizări, ca soarele – luna, bărbatul – femeia, conducător – supus, etc. Armonia dintre acesteconducător – supus, etc. Armonia dintre aceste extreme o asigură extreme o asigură DaoDao, care este percepută ca, care este percepută ca o ordine universală, care păstrează echilibrulo ordine universală, care păstrează echilibrul din creaţie. din creaţie.

Mai amintim că lumea chineză avea şiMai amintim că lumea chineză avea şi credinţe animiste, prin care se cinsteau diferitecredinţe animiste, prin care se cinsteau diferite elemente ale naturii (munţi, fluviul Galben şielemente ale naturii (munţi, fluviul Galben şi cel Albastru, soarele, luna, bucătăria, etc.). Pecel Albastru, soarele, luna, bucătăria, etc.). Pe lângă acestea se mai cinsteau spiritelelângă acestea se mai cinsteau spiritele

334334

strămoşilor, care era una din cerinţele fiecăruistrămoşilor, care era una din cerinţele fiecărui chinez.chinez.

Cultul primar nu impunea o castăCultul primar nu impunea o castă sacerdotală specială, preoţi fiind în primul rândsacerdotală specială, preoţi fiind în primul rând împăratul, apoi principii, şefii satelor şi capii deîmpăratul, apoi principii, şefii satelor şi capii de familie. Sacrificiile aduse de aceştia eraufamilie. Sacrificiile aduse de aceştia erau ordinare, aduse în fiecare zi, şi celeordinare, aduse în fiecare zi, şi cele extraordinare, aduse cu diferite ocazii specialeextraordinare, aduse cu diferite ocazii speciale (război, vânătoare, calamităţi etc.). (război, vânătoare, calamităţi etc.).

Vrăjitoria se practica cu scop taumaturgicVrăjitoria se practica cu scop taumaturgic iar magia se făcea prin consultarea liniiloriar magia se făcea prin consultarea liniilor realizate prin crăparea unei carapace derealizate prin crăparea unei carapace de broască ţestoasă, pusă la foc. În acelaşibroască ţestoasă, pusă la foc. În acelaşi procedeu se utiliza omoplaţi de animale sauprocedeu se utiliza omoplaţi de animale sau beţişoare de achileea, care erau aruncate pebeţişoare de achileea, care erau aruncate pe pământ iar formele lor erau apoi interpretate.pământ iar formele lor erau apoi interpretate.

Viaţa morală era foarte înaltă, marcată deViaţa morală era foarte înaltă, marcată de respectul faţă de cei superiori, fie că era vorbarespectul faţă de cei superiori, fie că era vorba despre conducători, fie că era vorba despredespre conducători, fie că era vorba despre părinţi, soţi sau fraţii mai mari. Ca opărinţi, soţi sau fraţii mai mari. Ca o caracteristică a chinezului era sentimentulcaracteristică a chinezului era sentimentul datoriei sale, care i-a făcut să ridice cea maidatoriei sale, care i-a făcut să ridice cea mai mare construcţie din lume: marele Zidmare construcţie din lume: marele Zid chinezesc. chinezesc.

Exista cu siguranţă şi sclavia, deoarece înExista cu siguranţă şi sclavia, deoarece în anumite perioade, la construirea ziduluianumite perioade, la construirea zidului chinezesc s-au utilizat şi sclavi. Poligamia erachinezesc s-au utilizat şi sclavi. Poligamia era un privilegiu al împăratului şi al unor nobili. Înun privilegiu al împăratului şi al unor nobili. În cazul în care soţia nu putea avea copii sau nucazul în care soţia nu putea avea copii sau nu mai oferea plăcere soţului ei, ea puteamai oferea plăcere soţului ei, ea putea cumpăra, cu acordul acestuia, o nouă soţie,cumpăra, cu acordul acestuia, o nouă soţie,

335335

dintre fetele sărace, pe care o plătea familieidintre fetele sărace, pe care o plătea familiei acesteia. Ea devenea o soţie de rang inferior,acesteia. Ea devenea o soţie de rang inferior, dar care se bucura de cinstea noii sale familii.dar care se bucura de cinstea noii sale familii. Un rol important şi de multe ori prea puţinUn rol important şi de multe ori prea puţin benefic, avea mama soţului, care trebuiabenefic, avea mama soţului, care trebuia cinstită şi respectată în cuvintele ei.cinstită şi respectată în cuvintele ei.

Cultul morţilor implica ceremonii deCultul morţilor implica ceremonii de înmormântare, care difereau după funcţia şiînmormântare, care difereau după funcţia şi posibilităţile financiare ale oamenilor. Existaposibilităţile financiare ale oamenilor. Exista concepţia că fiecare om are două suflete: concepţia că fiecare om are două suflete: celcel ceresc, hunceresc, hun, care după moarte se ridica la cer,, care după moarte se ridica la cer, unde intra în slujba zeului T’yen; unde intra în slujba zeului T’yen; celcel pământesc, popământesc, po, care rămânea lângă trupul, care rămânea lângă trupul depus în mormânt, căruia trebuia să i se oferedepus în mormânt, căruia trebuia să i se ofere ofrande, pentru a asigura liniştea mortului,ofrande, pentru a asigura liniştea mortului, altminteri devenea violent şi dăunător.altminteri devenea violent şi dăunător.

CONFUCIUS – REORMATOR SOCIAL ŞICONFUCIUS – REORMATOR SOCIAL ŞI ÎNTEMEIETOR AL RELIGIEI RESPECTULUIÎNTEMEIETOR AL RELIGIEI RESPECTULUI

Kung Fu-tzî, pe numele lui latinizat de cătreKung Fu-tzî, pe numele lui latinizat de către misionarii creştini din secolul al XVII-leamisionarii creştini din secolul al XVII-lea Confucius, nu a fost propriu-zis un întemeietorConfucius, nu a fost propriu-zis un întemeietor de religie, cât mai ales un reformator social,de religie, cât mai ales un reformator social, care a ştiut să ceară poporului respectul faţăcare a ştiut să ceară poporului respectul faţă de conducere şi strămoşi, pentru a asigurade conducere şi strămoşi, pentru a asigura stabilitatea în ţară. stabilitatea în ţară.

Se cunoaşte prea puţin despreSe cunoaşte prea puţin despre personalitatea lui. Se pare că s-ar fi născut prinpersonalitatea lui. Se pare că s-ar fi născut prin anul 551 îHr. în principatul Lu, dintr-o famileanul 551 îHr. în principatul Lu, dintr-o famile

336336

nobilă ruinată. Rămas orfan de timpuriu denobilă ruinată. Rămas orfan de timpuriu de tată, el va fi permanent marcat detată, el va fi permanent marcat de personalitatea mamei sale. La 19 ani sepersonalitatea mamei sale. La 19 ani se căsătoreşte, având doi copii, fără să aibăcăsătoreşte, având doi copii, fără să aibă fericirea unei căsnicii foarte bine închegatefericirea unei căsnicii foarte bine închegate probabil şi datorită faptului că a fostprobabil şi datorită faptului că a fost permanent urmărit de imaginea mamei sale,permanent urmărit de imaginea mamei sale, de care era foarte ataşat.de care era foarte ataşat.

În planul activităţii sociale, deşi delocÎn planul activităţii sociale, deşi deloc mulţumit cu societatea în care trăia, s-amulţumit cu societatea în care trăia, s-a ocupat de justiţie, ca ministru al lucrărilorocupat de justiţie, ca ministru al lucrărilor publice şi al justiţiei. Ba se pare că intră chiarpublice şi al justiţiei. Ba se pare că intră chiar în conflict cu principele statului Lu atunci cândîn conflict cu principele statului Lu atunci când acesta din urmă a încercat să introducă muzicaacesta din urmă a încercat să introducă muzica la palat.la palat.

În planul vieţii spirituale, putem maiÎn planul vieţii spirituale, putem mai degrabă vorbi despre o filozofie a luidegrabă vorbi despre o filozofie a lui Confucius, decât despre o religie, deoareceConfucius, decât despre o religie, deoarece acesta prezintă o etică filozofică normativăacesta prezintă o etică filozofică normativă pentru poporul care se dorea a fi recuperat dinpentru poporul care se dorea a fi recuperat din indiferenţa faţă de strămoşi, faţă de superioriindiferenţa faţă de strămoşi, faţă de superiori sau faţă de profesori şi părinţi. Credinţasau faţă de profesori şi părinţi. Credinţa confucianistă stă la baza comportamentuluiconfucianistă stă la baza comportamentului chinezilor faţă de superiori, care s-a dovedit achinezilor faţă de superiori, care s-a dovedit a fi exemplar pentru multe popoare şi mai alesfi exemplar pentru multe popoare şi mai ales pentru dictatori, care şi-au dorit o atarepentru dictatori, care şi-au dorit o atare ataşare a neamului faţă de ideile şi persoanaataşare a neamului faţă de ideile şi persoana sa. Întâlnirea dintre cei doi mari maeştri aisa. Întâlnirea dintre cei doi mari maeştri ai Chinei acelor timpuri, mai precis dintreChinei acelor timpuri, mai precis dintre Confucius şi Lao-tze, nu a oferit acel miraculosConfucius şi Lao-tze, nu a oferit acel miraculos scontat. scontat.

337337

După căderea lui în dizgraţia curţiiDupă căderea lui în dizgraţia curţii princiare de Lu, Confucius se retrage înprinciare de Lu, Confucius se retrage în singurătate, lăsând în urma lui nu mai puţin desingurătate, lăsând în urma lui nu mai puţin de 3000 de ucenici. Moare în jurul anului 479 îHr.3000 de ucenici. Moare în jurul anului 479 îHr.

În ceea ce priveşte învăţătura lui, el însuşiÎn ceea ce priveşte învăţătura lui, el însuşi recunoaşte că nu a fost niciodată un iniţiatorrecunoaşte că nu a fost niciodată un iniţiator de credinţe noi, cât mai ales un „transmiţător”de credinţe noi, cât mai ales un „transmiţător” pe mai departe a vechilor învăţături. El nu ape mai departe a vechilor învăţături. El nu a oferit un sistem propriu, ci asemenea luioferit un sistem propriu, ci asemenea lui Socrate, ideile lui au fost transmise de cătreSocrate, ideile lui au fost transmise de către ucenicii lui, încercând să revoluţionezeucenicii lui, încercând să revoluţioneze contemporanii săi prin reîntoarcerea la trecutulcontemporanii săi prin reîntoarcerea la trecutul idealist al vremurilor mitice.idealist al vremurilor mitice.

Din punct de vedere religios, Confucius nuDin punct de vedere religios, Confucius nu respinge divinităţile lumii chineze, însărespinge divinităţile lumii chineze, însă accentul lui este pus pe modul de convieţuireaccentul lui este pus pe modul de convieţuire cu reprezentanţii divinului, deoarece oricecu reprezentanţii divinului, deoarece orice ordine statală sau socială este voită şi impusăordine statală sau socială este voită şi impusă de divinitatea Hao Tien. Asemenea lui Buddha,de divinitatea Hao Tien. Asemenea lui Buddha, şi Confucius, la întrebarea cum pot fi slujiţi zeii,şi Confucius, la întrebarea cum pot fi slujiţi zeii, el răspunde că dacă nu eşti capabil să îiel răspunde că dacă nu eşti capabil să îi slujeşti pe oameni, cum poţi să îi slujeşti peslujeşti pe oameni, cum poţi să îi slujeşti pe zei. Practicarea unei vieţi morale şi socialezei. Practicarea unei vieţi morale şi sociale adecvate, este împlinirea adecvate, este împlinirea Căii CeruluiCăii Cerului, pe care, pe care o propune maestrul. Maestrul este maio propune maestrul. Maestrul este mai degrabă adeptul credinţei în ritualuriledegrabă adeptul credinţei în ritualurile strămoşilor, decât în cele ale zeilor, deoarecestrămoşilor, decât în cele ale zeilor, deoarece prin primele se exprimă faptic sentimentul deprin primele se exprimă faptic sentimentul de respect faţă de înaintaşi şi superiori.respect faţă de înaintaşi şi superiori.

Conceptele care stau la bazaConceptele care stau la baza confucianismului sunt următoarele:confucianismului sunt următoarele:

338338

--Calea (Tao)Calea (Tao), care reprezintă această, care reprezintă această armonizare a omului cu societatea.armonizare a omului cu societatea.

- - Virtutea (De) Virtutea (De) are la Confucius mai mult oare la Confucius mai mult o conotaţie socială, de vreme ce cea mai mareconotaţie socială, de vreme ce cea mai mare virtute este respectul faţă de cei superiorivirtute este respectul faţă de cei superiori omului.omului.

- - Omenia (Ren)Omenia (Ren), care impune acel principiu, care impune acel principiu de convieţuire dintre oameni, dar, atenţie, şide convieţuire dintre oameni, dar, atenţie, şi principiul de guvernare a ţării.principiul de guvernare a ţării.

- Dreptatea (I)- Dreptatea (I) este exprimată în termeni este exprimată în termeni juridici, ca o echivalenţă a meritelor omului.juridici, ca o echivalenţă a meritelor omului.

- În fine, - În fine, comportamentul (Li)comportamentul (Li), care este, care este foarte riguros observat şi codificat în lumeafoarte riguros observat şi codificat în lumea chineză din acea perioadă. O parte din acelechineză din acea perioadă. O parte din acele coduri de comportament au transmis influenţacoduri de comportament au transmis influenţa sa până în zilele noastre, mai ales în acelesa până în zilele noastre, mai ales în acele saluturi şi aplecări. Evident că societateasaluturi şi aplecări. Evident că societatea comunistă chinezească a desfiinţat acestecomunistă chinezească a desfiinţat aceste coduri, o dată cu distrugerea regalităţii, dar ocoduri, o dată cu distrugerea regalităţii, dar o parte s-au păstrat în subconştientul comun alparte s-au păstrat în subconştientul comun al oamenilor.oamenilor.

În ceea ce priveşte etica lui Confucius, înÎn ceea ce priveşte etica lui Confucius, în afară de cele amintite mai sus, putem spuneafară de cele amintite mai sus, putem spune că el insistă foarte mult pe că el insistă foarte mult pe reciprocitate (shu)reciprocitate (shu),, care este piatra unghiulară a întregului săucare este piatra unghiulară a întregului său sistem filosofic. „Ceea ce nu doreşti să ţi sesistem filosofic. „Ceea ce nu doreşti să ţi se facă ţie, să nu faci nici tu altora”. Aceastăfacă ţie, să nu faci nici tu altora”. Această prescripţie este aşa cum se vede o normăprescripţie este aşa cum se vede o normă universală de vreme ce o întâlnim nu numai înuniversală de vreme ce o întâlnim nu numai în confucianism, ci şi în alte religiiconfucianism, ci şi în alte religii322322..322 “Câte doriţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi lor…” (Mat. 7, 12). Observăm aici pozitivitatea poruncii, faţă ideea de “să nu

339339

O altă dogmă etică foarte importantăO altă dogmă etică foarte importantă pentru Confucius este considerarea întregiipentru Confucius este considerarea întregii socieţăţi ca o socieţăţi ca o familiefamilie. Raporturile sunt. Raporturile sunt dominate de câteva relaţii, care trebuiedominate de câteva relaţii, care trebuie respectate cu stricteţe, şi anume:respectate cu stricteţe, şi anume:

- relaţia tată – fiu,- relaţia tată – fiu,- frate mai mare – frate mai mic,- frate mai mare – frate mai mic,- soţ – soţie,- soţ – soţie,- bătrân - tânăr,- bătrân - tânăr,- stăpân – supus,- stăpân – supus,Dintre urmaşii lui Confucius, cel maiDintre urmaşii lui Confucius, cel mai

pregnant s-a afirmat pregnant s-a afirmat MenciusMencius (Men – tzî), care (Men – tzî), care a trăit în secolul al IV-lea îHr. Şi el punea trăit în secolul al IV-lea îHr. Şi el pune accentul pe „calea vechilor regi”, considerândaccentul pe „calea vechilor regi”, considerând societatea antică ca o atmosferă şi un spaţiusocietatea antică ca o atmosferă şi un spaţiu mitic, al unui timp de aur (un fel de mitic, al unui timp de aur (un fel de goldengolden ageage). Diferit de dascălul său, Mencius). Diferit de dascălul său, Mencius consideră poporul superior regalităţii, ba chiarconsideră poporul superior regalităţii, ba chiar şi zeilor. El spunea că oamenii se nasc la fel,şi zeilor. El spunea că oamenii se nasc la fel, dar apoi diferă prin educaţie.dar apoi diferă prin educaţie.

Un alt reprezentant este Ciu-sî, un fel deUn alt reprezentant este Ciu-sî, un fel de Toma de Aquino, care a trăit în secolul al XII-Toma de Aquino, care a trăit în secolul al XII-lea d.Hr, raţionalizând sistemul teognosticlea d.Hr, raţionalizând sistemul teognostic confucianist. confucianist.

Acest sistem etico-religios, confucianismul,Acest sistem etico-religios, confucianismul, a făcut ca niciodată chinezul să fie un marea făcut ca niciodată chinezul să fie un mare devoţionist, un adorator al zeilor şi adept aldevoţionist, un adorator al zeilor şi adept al lungilor pelerinaje. El a devenit o firelungilor pelerinaje. El a devenit o fire pragmatică, transpus, prin sistemulpragmatică, transpus, prin sistemul confucianist,într-o naţiune care a făcut dinconfucianist,într-o naţiune care a făcut din

faceţi”, care marchează negativitatea ei la confucieni.340340

conducător, adevăraţi idoli ai neamului.conducător, adevăraţi idoli ai neamului. Modalitatea aceasta de obedienţă s-a dorit a fiModalitatea aceasta de obedienţă s-a dorit a fi impusă şi în Apus, dar nu a dat rezultateleimpusă şi în Apus, dar nu a dat rezultatele scontate, deoarece a dus în cele mai multescontate, deoarece a dus în cele mai multe cazuri la impuneri prin forţă a unor sisteme,cazuri la impuneri prin forţă a unor sisteme, care a făcut să curgă mult sânge pentru a ficare a făcut să curgă mult sânge pentru a fi menţinute.menţinute.

TAOISMUL SAU ARMONIA CU SINE ŞI CUTAOISMUL SAU ARMONIA CU SINE ŞI CU NATURANATURA

Acest sistem religios, care se apleacă maiAcest sistem religios, care se apleacă mai mult spre sinele uman, decât a făcut-omult spre sinele uman, decât a făcut-o confucianismul, are ca iniţiator pe confucianismul, are ca iniţiator pe Lao TzeLao Tze, pe, pe numele său adevărat, numele său adevărat, Li-poh-ianLi-poh-ian, despre care, despre care se cunosc şi mai puţine lucruri decât s-ause cunosc şi mai puţine lucruri decât s-au cunoscut despre Confucius. El însuşi era decunoscut despre Confucius. El însuşi era de părere că despre conducători trebuie să se ştiepărere că despre conducători trebuie să se ştie foarte puţine lucruri. S-ar fi născut în nordulfoarte puţine lucruri. S-ar fi născut în nordul Chinei, pe la anul 604 îHr., lucrând caChinei, pe la anul 604 îHr., lucrând ca funcţionar la arhivele imperiale din capitalafuncţionar la arhivele imperiale din capitala statului Lo (Leh-yang).statului Lo (Leh-yang).

Lucrarea de referinţă, elementul central deLucrarea de referinţă, elementul central de subsumare a ideilor lui Lao Tze, este lucrareasubsumare a ideilor lui Lao Tze, este lucrarea Cartea despre Cale şi Virtute, Cartea despre Cale şi Virtute, sau sau Dao-de-jingDao-de-jing (Tao-te-ţin)(Tao-te-ţin). Se pare că literatura taoistă este. Se pare că literatura taoistă este mult mai vastă şi mai profundă. Se pare că înmult mai vastă şi mai profundă. Se pare că în mănăstirea taoistă Po-yu-kuan, se găsesc numănăstirea taoistă Po-yu-kuan, se găsesc nu mai puţin de 12.000 de volume care trateazămai puţin de 12.000 de volume care tratează teme taoiste.teme taoiste.

341341

Observând deşertăciunea existenţeiObservând deşertăciunea existenţei umane, Lao Tze pleacă, călare pe un bou, spreumane, Lao Tze pleacă, călare pe un bou, spre a se retrage în singurătate. Însă biografia saa se retrage în singurătate. Însă biografia sa mitologică, spune că comandantul punctuluimitologică, spune că comandantul punctului de frontieră nu îl lasă să plece, până înde frontieră nu îl lasă să plece, până în momentul în care lasă toate ideile sale în scris.momentul în care lasă toate ideile sale în scris. Aşa ar fi apărut lucrarea Dao-de-jing.Aşa ar fi apărut lucrarea Dao-de-jing.

Această lucrare, care cuprinde 81 deAceastă lucrare, care cuprinde 81 de capitole, este împărţită în două mari capitole,capitole, este împărţită în două mari capitole, primul tratând tema primul tratând tema căiicăii, a lui , a lui TaoTao, iar cel de al, iar cel de al doilea, tema doilea, tema virtuţii, virtuţii, a lui a lui De.De.

Tao este unitatea imuabilă care ar sta laTao este unitatea imuabilă care ar sta la baza multiplicităţii schimbătoare a universului.baza multiplicităţii schimbătoare a universului. El este creatorul universului, deşi el rămâneEl este creatorul universului, deşi el rămâne impersonal. Dar în primul rând, Tao este aceaimpersonal. Dar în primul rând, Tao este acea armonizare a dintre cele două principiiarmonizare a dintre cele două principii polarizante: Yang şi Yin. polarizante: Yang şi Yin.

Yang este aşa cum am mai amintit laturaYang este aşa cum am mai amintit latura masculină, luminoasă, uscată, în vreme ce Yinmasculină, luminoasă, uscată, în vreme ce Yin este latura feminină, umedă şi întunecată.este latura feminină, umedă şi întunecată. Aceste două extreme trebuie să se armonizezeAceste două extreme trebuie să se armonizeze pentru a fi în consonanţă cu Tao, altminteri,pentru a fi în consonanţă cu Tao, altminteri, fiecare dintre ele este distructivă.fiecare dintre ele este distructivă.

Scopul vieţii umane este tocmai aceastăScopul vieţii umane este tocmai această conformare cu Dao, care „triumfă fără luptă”.conformare cu Dao, care „triumfă fără luptă”. El propagă El propagă non-acţiunea (wu-wei)non-acţiunea (wu-wei) şi şi non-non-violenţaviolenţa. „Ceea ce este mlădios înfrânge ceea. „Ceea ce este mlădios înfrânge ceea ce este dur, cel slab îl învinge pe cel puternic”.ce este dur, cel slab îl învinge pe cel puternic”. „Slăbiciunea este însuşirea lui Dao”. Unii au„Slăbiciunea este însuşirea lui Dao”. Unii au încercat să vadă în Dao un fel de energieîncercat să vadă în Dao un fel de energie cosmică, alţii un logos creaţional, însă încosmică, alţii un logos creaţional, însă în

342342

niciunul din cazuri nu ne relevă care ar finiciunul din cazuri nu ne relevă care ar fi definiţia clară a acestui principiu neprincipiat,definiţia clară a acestui principiu neprincipiat, care armonizează lumea. care armonizează lumea.

Taoismul religios s-a definit prin secolul alTaoismul religios s-a definit prin secolul al II-lea îHr., prin Chang-Tao-ling, care a fostII-lea îHr., prin Chang-Tao-ling, care a fost ulterior zeificat. Acesta pretindea că ar fi reuşitulterior zeificat. Acesta pretindea că ar fi reuşit să pregătească să pregătească elixirul nemuririielixirul nemuririi. Tema aceasta. Tema aceasta capătă conotaţii euharistice, fiind o preocuparecapătă conotaţii euharistice, fiind o preocupare din totdeauna a omenirii.din totdeauna a omenirii.

În ceea ce priveşte conceptul de Divinitate,În ceea ce priveşte conceptul de Divinitate, taoiştii cred în prezenţa taoiştii cred în prezenţa Împăratului de JadÎmpăratului de Jad (Yu- (Yu-Huang Shang-di), creator al oamenilor. AceştiaHuang Shang-di), creator al oamenilor. Aceştia au fost creaţi din lut şi puşi la soare să seau fost creaţi din lut şi puşi la soare să se usuce. Cei bolnavi sau cei paralitici sunt ceiusuce. Cei bolnavi sau cei paralitici sunt cei care s-au înmuiat de la ploaie. Soţiacare s-au înmuiat de la ploaie. Soţia Împăratului de Jad, pe nume Wang, locuieşte înÎmpăratului de Jad, pe nume Wang, locuieşte în muntele mitic muntele mitic Kun-lunKun-lun, un fel de , un fel de axis mundiaxis mundi. .

Pe lângă cele două divinităţi, taoiştii maiPe lângă cele două divinităţi, taoiştii mai adoră o serie de zei ai naturii, astrali şi aiadoră o serie de zei ai naturii, astrali şi ai fenomenelor atmosferice. Ca o picanterie maifenomenelor atmosferice. Ca o picanterie mai amintim că au de asemenea, credinţa într-unamintim că au de asemenea, credinţa într-un zeu al literaturii (Wen Chang), precum şi înzeu al literaturii (Wen Chang), precum şi în zeul examenelorzeul examenelor (K’nei-hsing), despre care se (K’nei-hsing), despre care se spune că are o faţă foarte urâtă (?!?).spune că are o faţă foarte urâtă (?!?).

Raiul se află pe muntele mitic Kun-lun,Raiul se află pe muntele mitic Kun-lun, unde taoiştii intră în slujba Împăratului de Jad.unde taoiştii intră în slujba Împăratului de Jad.

În ceea ce priveşte tema antropologiei,În ceea ce priveşte tema antropologiei, putem menţiona că taoişti nu au concepţiaputem menţiona că taoişti nu au concepţia dihotomică, de separare a omului în suflet şidihotomică, de separare a omului în suflet şi trup. Grija omului este conservarea trup. Grija omului este conservarea energieienergiei vitale din corp. vitale din corp. În trupul omului sunt aşa-În trupul omului sunt aşa-

343343

numitele trei câmpuri de cinabrunumitele trei câmpuri de cinabru323323, care se, care se găsesc în inimă, în cap şi în ombilic. Pentru căgăsesc în inimă, în cap şi în ombilic. Pentru că aceste câmpuri de cinabru sunt ameninţate deaceste câmpuri de cinabru sunt ameninţate de viermiviermi, aceştia sunt ucişi prin consumarea de, aceştia sunt ucişi prin consumarea de ceaiuri cu proprietăţi taumaturgice. Tot caceaiuri cu proprietăţi taumaturgice. Tot ca practici de susţinere a vieţii energetice din om,practici de susţinere a vieţii energetice din om, se recomandă se recomandă reţinerea respiraţieireţinerea respiraţiei, , tehniciletehnicile erotice erotice şi şi alchimia.alchimia.

În ceea ce priveşte viaţa cultică, taoiştii auÎn ceea ce priveşte viaţa cultică, taoiştii au temple, însă nu ele sunt centrul lor religios,temple, însă nu ele sunt centrul lor religios, deoarece fiecare îşi este sieşi centru aldeoarece fiecare îşi este sieşi centru al desăvârşirii sale. Ei nu consumă carne dedesăvârşirii sale. Ei nu consumă carne de bivol, considerat animalul sacru care l-a dus pebivol, considerat animalul sacru care l-a dus pe Lao-tze în singurătate. Se pretinde încă faptulLao-tze în singurătate. Se pretinde încă faptul că ar exista acel elixir al nemuririi, carecă ar exista acel elixir al nemuririi, care evident ţine de practicile magice.evident ţine de practicile magice.

În ceea ce priveşte tema iadului, el se aflăÎn ceea ce priveşte tema iadului, el se află sub pământ, ca un fel de închisoare, împărţit însub pământ, ca un fel de închisoare, împărţit în zece tribunale, care dau pedepse variate, dupăzece tribunale, care dau pedepse variate, după tipul de existenţă dus pe pământ.tipul de existenţă dus pe pământ.

Actualmente taoismul, redus la tăcere înActualmente taoismul, redus la tăcere în China comunistă, a reînviat, mai ales prinChina comunistă, a reînviat, mai ales prin latura lui mistică şi magică, care pretindelatura lui mistică şi magică, care pretinde căutarea acelui elixir al nemuririi.căutarea acelui elixir al nemuririi.

RELIGIILE JAPONEZE: DE LA ESTETISMULRELIGIILE JAPONEZE: DE LA ESTETISMUL RELIGIOS LA SINUCIDEREA PATRIOTICĂ PERELIGIOS LA SINUCIDEREA PATRIOTICĂ PE BAZE RELIGIOASE: SHINTOISMUL JAPONEZBAZE RELIGIOASE: SHINTOISMUL JAPONEZ

323 Cinabru ar fi sulfat de mercur.344344

Japonia, numită de băştinaşii ei Japonia, numită de băştinaşii ei NIHONNIHON KOKUKOKU, are o populaţie de peste 120.000.000, are o populaţie de peste 120.000.000 de locuitori, pe o suprafaţă destul de restrânsăde locuitori, pe o suprafaţă destul de restrânsă şi de neprielnică, din cauza ţinuturilorşi de neprielnică, din cauza ţinuturilor muntoase şi seismice din lanţul arhipelaguluimuntoase şi seismice din lanţul arhipelagului nipon. Evident în aceste condiţii neprielnicenipon. Evident în aceste condiţii neprielnice324324

era nevoie ca japonezul să fie un om foarteera nevoie ca japonezul să fie un om foarte inventiv, pentru a asigura hrană şi loc deinventiv, pentru a asigura hrană şi loc de muncă celorlalţi semeni, lucru benefic,muncă celorlalţi semeni, lucru benefic, deoarece s-a dezvoltat astfel spiritul acestuideoarece s-a dezvoltat astfel spiritul acestui neam, foarte ordonat şi mai ales foarte harnic.neam, foarte ordonat şi mai ales foarte harnic.

Ca regiune geografică, Japonia este ţara cuCa regiune geografică, Japonia este ţara cu cele mai multe insule: 4 insule mari şi nu maicele mai multe insule: 4 insule mari şi nu mai puţin de 3992 de mici insuliţe locuite sau nu,puţin de 3992 de mici insuliţe locuite sau nu, unde condiţiile de viaţă nu sunt delocunde condiţiile de viaţă nu sunt deloc prietenoase, din cauza vânturilor puterniceprietenoase, din cauza vânturilor puternice (taifunuri) care de cele mai multe ori sunt(taifunuri) care de cele mai multe ori sunt devastatoare.devastatoare.

Cuvântul „Japonia” nu este de sorginteCuvântul „Japonia” nu este de sorginte japonez, ci provine de la chinezescul „juh-pen-japonez, ci provine de la chinezescul „juh-pen-kuo”, care se traduce „ţara soarelui răsare”,kuo”, care se traduce „ţara soarelui răsare”, deoarece insulele japoneze se întind îndeoarece insulele japoneze se întind în răsăritul Chinei. De asemenea, se mai poaterăsăritul Chinei. De asemenea, se mai poate spune că Japonia este ţara cu cele mai multespune că Japonia este ţara cu cele mai multe seisme din lume.seisme din lume.

Tipul populaţiei este cel Tipul populaţiei este cel mongoloidmongoloid, dar, dar mai există în nordul ţării un segment demai există în nordul ţării un segment de populaţie, destul de restrâns (circa 20.000) depopulaţie, destul de restrâns (circa 20.000) de rasă albă, numiţi rasă albă, numiţi ainiaini („moţaţi”), dovadă a unei („moţaţi”), dovadă a unei

324 Densitatea populaţiei este de aproximativ 300 de locuitori/km².345345

preexistenţe a acestor oameni pe acestepreexistenţe a acestor oameni pe aceste meleaguri.meleaguri.

Istoria japonezilor s-a concretizat istoricIstoria japonezilor s-a concretizat istoric prin urcarea pe tron a împăratului prin urcarea pe tron a împăratului JimmuJimmu Teno,Teno,în secolul al VII-lea îHr.însă ca forţăîn secolul al VII-lea îHr.însă ca forţă statală şi imperială Japonia s-a afirmat destulstatală şi imperială Japonia s-a afirmat destul de târiu.de târiu. În ceea ce priveşte periodizareaÎn ceea ce priveşte periodizarea istoriei japoneze se pot aminti cinci mari etapeistoriei japoneze se pot aminti cinci mari etape şi anume:şi anume:

- primul imperiu (400d.Hr. – 1192 d.Hr.),- primul imperiu (400d.Hr. – 1192 d.Hr.),- primul şogunat (1192 – 1600 dHr.),- primul şogunat (1192 – 1600 dHr.),- al doilea şogunat (1600 – 1867 d.Hr.),- al doilea şogunat (1600 – 1867 d.Hr.),- al doilea imperiu (1867 – 1945 d.Hr.),- al doilea imperiu (1867 – 1945 d.Hr.),- monarhia constituţională (după 1945).- monarhia constituţională (după 1945).Din punct de vedere religios putem vorbiDin punct de vedere religios putem vorbi

despre o etapizare a credinţelor japonezilor,despre o etapizare a credinţelor japonezilor, astfel:astfel:

Perioada vechiului shintoismPerioada vechiului shintoism, care a durat, care a durat de la începuturile istoriei japoneze, până la înde la începuturile istoriei japoneze, până la în secolul al VI-lea d.Hr. când a început să sesecolul al VI-lea d.Hr. când a început să se infiltreze buddhismul în această ţară. Aceastăinfiltreze buddhismul în această ţară. Această perioadă este una nestructurată religios,perioadă este una nestructurată religios, shintoismul la acea vreme fiind o religie maishintoismul la acea vreme fiind o religie mai mult animistă, care avea un caractermult animistă, care avea un caracter individual. Fiecare putea să îşi adore spiriteleindividual. Fiecare putea să îşi adore spiritele sale (kami) la altarul familial, fără osale (kami) la altarul familial, fără o instituţionalizare specială a aceste credinţe. Deinstituţionalizare specială a aceste credinţe. De fapt, la acea dată shintoismul era un amestecfapt, la acea dată shintoismul era un amestec de tradiţii, care nu oferea semnele unei religiide tradiţii, care nu oferea semnele unei religii propriu-zise. Centrul cultului îl reprezentapropriu-zise. Centrul cultului îl reprezenta cinstirea strămoşilor, deveniţi cinstirea strămoşilor, deveniţi kamikami, a casei, a casei

346346

imperiale, mai ales a împăratului, care eraimperiale, mai ales a împăratului, care era considerat „fiul soarelui”. Cultul era destul deconsiderat „fiul soarelui”. Cultul era destul de rudimentar, implicind o conotaţie animistă.rudimentar, implicind o conotaţie animistă.

Apariţia buddhismuluiApariţia buddhismului (538 d.Hr. – 1700 (538 d.Hr. – 1700 dHr.) influenţează mult shintoismul. În aceastădHr.) influenţează mult shintoismul. În această perioadă, alături de influenţa buddhismuluiperioadă, alături de influenţa buddhismului mai apare şi influenţa confucianismului, amai apare şi influenţa confucianismului, a taoismului, fiecare cu elementele saletaoismului, fiecare cu elementele sale caracteristice.caracteristice.

Perioada purificării shintoismuluiPerioada purificării shintoismului, (sec., (sec. XVIII - XIX dHr.) este cea care aduce în toatăXVIII - XIX dHr.) este cea care aduce în toată lumea sentimentul naţionalismului extremist,lumea sentimentul naţionalismului extremist, care şi în Japonia se manifestă prin eliminareacare şi în Japonia se manifestă prin eliminarea credinţelor „de împrumut” şi afirmarea religieicredinţelor „de împrumut” şi afirmarea religiei naţionale, a shintoismului. Creştinismul, adusnaţionale, a shintoismului. Creştinismul, adus de misionarii catolici portughezi, buddhismulde misionarii catolici portughezi, buddhismul sunt eliminate din sfera preocupărilorsunt eliminate din sfera preocupărilor japonezilor fiind cel mult tolerate, deşi sejaponezilor fiind cel mult tolerate, deşi se făceau presiuni pentru desfiinţarea lor dinfăceau presiuni pentru desfiinţarea lor din spaţiul şi sufletul japonezului. S-a instituit aşa-spaţiul şi sufletul japonezului. S-a instituit aşa-numitul numitul „ritual efumi”„ritual efumi”, care cerea celor care, care cerea celor care vin în Japonia să calce pe cruce sau icoanăvin în Japonia să calce pe cruce sau icoană pentru a demonstra că nu sunt creştini, lucrupentru a demonstra că nu sunt creştini, lucru destul de uşor pentru credincioşii protestanţi,destul de uşor pentru credincioşii protestanţi, nu însă şi pentru cei catolici. Biserica Romano-nu însă şi pentru cei catolici. Biserica Romano-Catolică a dat în această perioadă mii deCatolică a dat în această perioadă mii de martirii, care au fost ucişi pentru credinţa lor.martirii, care au fost ucişi pentru credinţa lor.

Până în anul 1954 shintoismul a fostPână în anul 1954 shintoismul a fost considerat religie oficială, bucurându-se deconsiderat religie oficială, bucurându-se de toate privilegiile unei astfel de religii, care atoate privilegiile unei astfel de religii, care a devenit în această perioadă şi ideologia care adevenit în această perioadă şi ideologia care a

347347

asigurat fanatismul japonez, concretizat în acelasigurat fanatismul japonez, concretizat în acel sentiment al sinuciderii pentru patrie, numitsentiment al sinuciderii pentru patrie, numit kamikadzekamikadze. Ideea de reincarnare, coroborată. Ideea de reincarnare, coroborată cu noţiunea de iubire fără limite a patriei şi acu noţiunea de iubire fără limite a patriei şi a strămoşilor, a dus la formarea celei maistrămoşilor, a dus la formarea celei mai fanatice şi mai disciplinate armate ale lumii şifanatice şi mai disciplinate armate ale lumii şi probabil şi a istoriei, care a fost oprită înprobabil şi a istoriei, care a fost oprită în expansiunea sa doar cu ajutorul celei maiexpansiunea sa doar cu ajutorul celei mai odioase arme, care a existat vreodată: bombaodioase arme, care a existat vreodată: bomba atomică. Din acel moment a dispărut aceaatomică. Din acel moment a dispărut acea ordine divină din concepţia japonezului, careordine divină din concepţia japonezului, care considera realmente mikado-ul (împăratul) caconsidera realmente mikado-ul (împăratul) ca fiul lui Amaterasu (soarele).fiul lui Amaterasu (soarele).

Numele de Numele de „shintoism”„shintoism” se traduce prin se traduce prin „calea zeilor” şi este dat în opoziţie cu„calea zeilor” şi este dat în opoziţie cu denumirea de „buţudo” (calea lui Buddha).denumirea de „buţudo” (calea lui Buddha). Izvoarele literare, care dau referiri la aceastăIzvoarele literare, care dau referiri la această religie sunt foarte puţine, deoarece japoneziireligie sunt foarte puţine, deoarece japonezii au cunoscut scrierea destul de târziu, prinau cunoscut scrierea destul de târziu, prin influenţa chinezilor, iar acest lucru s-a realizatinfluenţa chinezilor, iar acest lucru s-a realizat cam pe la anii 400 d.Hr., când alte popoarecam pe la anii 400 d.Hr., când alte popoare aveau deja biblioteci istorice ale neamuriloraveau deja biblioteci istorice ale neamurilor respective.respective.

Dintre lucrările cele mai importante pentruDintre lucrările cele mai importante pentru istoria şi religia japonezilor, amintim în primulistoria şi religia japonezilor, amintim în primul rând lucrarea rând lucrarea Ko-ji-ki („Istoria întâmplărilor dinKo-ji-ki („Istoria întâmplărilor din vechime”)vechime”), apărută pe la anul 712 dHr.,, apărută pe la anul 712 dHr., cuprinsă în trei cărţi, care prezintă o serie decuprinsă în trei cărţi, care prezintă o serie de mituri şi legende privind istoria şi mitologiamituri şi legende privind istoria şi mitologia japoneză. O altă lucrarea este japoneză. O altă lucrarea este Nihon-giNihon-gi ((Analele JaponieiAnalele Japoniei), scrisă în limba chineză pe la), scrisă în limba chineză pe la

348348

anul 720 dHr. în 30 de cărţi. De asemenea,anul 720 dHr. în 30 de cărţi. De asemenea, avem pentru studierea istorie japonezeavem pentru studierea istorie japoneze lucrările de o valoare secundară: Engi-shikilucrările de o valoare secundară: Engi-shiki (Reguli ale perioadei Engi) în 50 de cărţi,(Reguli ale perioadei Engi) în 50 de cărţi, apărută prin 927 dHr., care cuprinde ritualuri şiapărută prin 927 dHr., care cuprinde ritualuri şi rugăciuni foarte vechi; Shöku-nnihon-gi, dinrugăciuni foarte vechi; Shöku-nnihon-gi, din secolul al VIII-lea, care este o culegere desecolul al VIII-lea, care este o culegere de edicte imperiale; edicte imperiale; Manyö-shiuManyö-shiu tot din secolul al tot din secolul al VIII-lea, care cuprinde peste 4.000 de poeziiVIII-lea, care cuprinde peste 4.000 de poezii religioase.religioase.

TEOGNOSIA JAPONEZĂTEOGNOSIA JAPONEZĂDivinităţile japoneze poartă numele deDivinităţile japoneze poartă numele de

kamikami („cei de sus”), care pot fi personificări ale („cei de sus”), care pot fi personificări ale naturii, strămoşi sau eroi. Aceşti kami nu aunaturii, strămoşi sau eroi. Aceşti kami nu au atribute divine şi deci nu sunt eterni, ci ei suntatribute divine şi deci nu sunt eterni, ci ei sunt puşi în legătură cu oamenii, care îi cinstesc şipuşi în legătură cu oamenii, care îi cinstesc şi pe care ei îi ajută.pe care ei îi ajută.

Cosmogonia japonezăCosmogonia japoneză prezintă lumea ca o prezintă lumea ca o apariţie din două principii: energia activă şiapariţie din două principii: energia activă şi cea pasivăcea pasivă325325, care au dat naştere masei, care au dat naştere masei haotice, din care ceea ce era curat şi uşor s-ahaotice, din care ceea ce era curat şi uşor s-a ridicat formând cerul iar ceea ce era greu şiridicat formând cerul iar ceea ce era greu şi dens a format pământul.dens a format pământul.

Prima divinitate, Prima divinitate, Kuni - no - toko - tachiKuni - no - toko - tachi „Cel care locuieşte veşnic pământul”„Cel care locuieşte veşnic pământul”, a fost cel, a fost cel care conducea lumea în illo tempore. De lacare conducea lumea în illo tempore. De la această divinitate vor apărea rând pe rândaceastă divinitate vor apărea rând pe rând câte patru divinităţi, numiţi câte patru divinităţi, numiţi kamikami, fiecare cu, fiecare cu câte o câte o imoimo, soră-soţie. Ultima pereche divină, soră-soţie. Ultima pereche divină 325 Cu siguranţă trebuie să vedem aici o influenţă a gândirii chineze a lui yang şi yin.

349349

este şi cea mai importantă pentru istoriaeste şi cea mai importantă pentru istoria japonezilor. Este vorba despre japonezilor. Este vorba despre Izanagi Izanagi şişi IzanamiIzanami, care au dat naştere zeilor naturii şi, care au dat naştere zeilor naturii şi insulelor Japoniei. Această relatare merită săinsulelor Japoniei. Această relatare merită să fie punctată pentru lirismul ei. Ca pentrufie punctată pentru lirismul ei. Ca pentru sufletul subtil al acestui popor şi insulelesufletul subtil al acestui popor şi insulele arhipelagului nipon s-au format prinarhipelagului nipon s-au format prin amestecarea cu lancea lui Izanagi în apeleamestecarea cu lancea lui Izanagi în apele primordiale, iar picăturile, care s-au prelungitprimordiale, iar picăturile, care s-au prelungit din vârful suliţei şi au căzut în ocean, audin vârful suliţei şi au căzut în ocean, au devenit fiecare o insuliţă.devenit fiecare o insuliţă.

Cei doi sunt demiurgii lumii văzute şi aiCei doi sunt demiurgii lumii văzute şi ai oamenilor. Creaţia lumii are loc în urmaoamenilor. Creaţia lumii are loc în urma contaminării cu moartea. Mitul spune căcontaminării cu moartea. Mitul spune că Izanami, născând pe zeul focului este arsă şiIzanami, născând pe zeul focului este arsă şi deci ucisă şi trimisă în infern. Soţul său o cautădeci ucisă şi trimisă în infern. Soţul său o caută în iad, dar găsindu-o într-o stare avansată deîn iad, dar găsindu-o într-o stare avansată de putrefacţie, fuge de teama de a nu seputrefacţie, fuge de teama de a nu se contamina de putreziciune. Ajuns pe pământ,contamina de putreziciune. Ajuns pe pământ, el se spală în apa unui râu şi din fiecareel se spală în apa unui râu şi din fiecare veşmânt şi mădular spălat se naşte o entitate.veşmânt şi mădular spălat se naşte o entitate. Mai precis, din ochiul stâng se naşte zeiţaMai precis, din ochiul stâng se naşte zeiţa soarelui, Amaterasu, cea mai importantăsoarelui, Amaterasu, cea mai importantă divinitate a japonezilor, de vreme ce simboluldivinitate a japonezilor, de vreme ce simbolul soarelui se găseşte pe steagul ţării. Din ochiulsoarelui se găseşte pe steagul ţării. Din ochiul drept se naşte zeul lunii, drept se naşte zeul lunii, Tsuki-yomiTsuki-yomi, din nas se, din nas se naşte zeul vântului şi al furtunii, naşte zeul vântului şi al furtunii, Susa-no-woSusa-no-wo,, care devine zeul oceanului şi apoi al morţilor,care devine zeul oceanului şi apoi al morţilor, de vreme ce se credea că morţii merg pestede vreme ce se credea că morţii merg peste ocean.ocean.

350350

Un alt mit spune că Susa-no-wo îşi supărăUn alt mit spune că Susa-no-wo îşi supără sora, pe Amaterasu, care se retrage într-osora, pe Amaterasu, care se retrage într-o peşteră. Retragerea ei înseamnă lipsa soareluipeşteră. Retragerea ei înseamnă lipsa soarelui şi de lipsa vegetaţiei pe pământ. Suferinţaşi de lipsa vegetaţiei pe pământ. Suferinţa naturii îi face pe zei să încerce să o scoată dinnaturii îi face pe zei să încerce să o scoată din peşteră. În cele din urmă i se aţâţă orgoliulpeşteră. În cele din urmă i se aţâţă orgoliul deoarece zeii încep să o laude pe o altă zeiţădeoarece zeii încep să o laude pe o altă zeiţă că ar fi mai frumoasă decât Ammaterasu şi căcă ar fi mai frumoasă decât Ammaterasu şi că ar dansa mai bine. Doritoare de competiţiear dansa mai bine. Doritoare de competiţie Ammaterasu a cerut o oglindă pentru a se gătiAmmaterasu a cerut o oglindă pentru a se găti şi iese la dans. Peştera este imediat astupatăşi iese la dans. Peştera este imediat astupată de zei iar soarele nu se va mai putea nicăieride zei iar soarele nu se va mai putea nicăieri ascunde. Oglinda şi beteala sunt elementeascunde. Oglinda şi beteala sunt elemente cultice. În celebrul templu de la Ise se pretindecultice. În celebrul templu de la Ise se pretinde că ar fi oglinda originală a lui Ammaterasu.că ar fi oglinda originală a lui Ammaterasu.

Între alte divinităţi mai amintim peÎntre alte divinităţi mai amintim pe Ochonomachi, Ochonomachi, care este personificareacare este personificarea pământului. De asemenea, se mai pot amintipământului. De asemenea, se mai pot aminti spiritele pădurilor, ale apelor şi munţilor. Totspiritele pădurilor, ale apelor şi munţilor. Tot din lumea divină fac parte şi eroii, dintre caredin lumea divină fac parte şi eroii, dintre care pe primul loc se află pe primul loc se află Jimmu TenoJimmu Teno, fondatorul, fondatorul familiei imperiale, care se pare că ar fi trăitfamiliei imperiale, care se pare că ar fi trăit prin secolul al VII-lea îHr. Un alt erou esteprin secolul al VII-lea îHr. Un alt erou este TemmanguTemmangu, protectorul literaţilor şi al, protectorul literaţilor şi al caligrafilor. Acesta se pare că ar fi fost ocaligrafilor. Acesta se pare că ar fi fost o personalitate istorică, un ministru, care ar fipersonalitate istorică, un ministru, care ar fi suferit pe nedrept.suferit pe nedrept.

Împăratul este şi el divinizat de cătreÎmpăratul este şi el divinizat de către vechii japonezi. Numele lui este vechii japonezi. Numele lui este Ara-hito-kamiAra-hito-kami,, care se traduce „zeul care acum este doarcare se traduce „zeul care acum este doar

351351

om”. Astfel împăratul a fost considerat om”. Astfel împăratul a fost considerat zeulzeul vizibil.vizibil.

În ceea ce priveşte În ceea ce priveşte viaţa moralăviaţa morală se poate se poate afirma că japonezii nu au avut un cod de legiafirma că japonezii nu au avut un cod de legi morale şi nici dogme religioase. Motoorimorale şi nici dogme religioase. Motoori Norinaga (+1801), un reformator alNorinaga (+1801), un reformator al shintoismului, spunea că japonezii nu aushintoismului, spunea că japonezii nu au nevoie de legi morale, ca şi celelalte popoare,nevoie de legi morale, ca şi celelalte popoare, deoarece ei sunt înclinaţi ontologic spre moral.deoarece ei sunt înclinaţi ontologic spre moral. Mai mult, considerau ei, că Japonia, fiind o ţarăMai mult, considerau ei, că Japonia, fiind o ţară creată de zei, ea nu are nevoie de legi morale,creată de zei, ea nu are nevoie de legi morale, deoarece ei sunt fiii zeilor. Principiile moraledeoarece ei sunt fiii zeilor. Principiile morale ale japonezilor sunt:ale japonezilor sunt:

- Iubirea patriei - Iubirea patriei, care exploatată în mod, care exploatată în mod deliberat meschin a putut duce la sacrificareadeliberat meschin a putut duce la sacrificarea a mii de tineri japonezi în cel de al doileaa mii de tineri japonezi în cel de al doilea război mondial, sub forma aşa-numiţilorrăzboi mondial, sub forma aşa-numiţilor kamikadze. Codul Bushido, care estekamikadze. Codul Bushido, care este considerat codul samurailor a fost deformatconsiderat codul samurailor a fost deformat exprimat prin aceşti sinucigaşi pentru cauzaexprimat prin aceşti sinucigaşi pentru cauza războiului. Ori dimpotrivă acest cod cerea dinrăzboiului. Ori dimpotrivă acest cod cerea din partea samuraiului respectarea a cinci reguluipartea samuraiului respectarea a cinci regului de comportament: fidelitatea faţă de suveran,de comportament: fidelitatea faţă de suveran, iubirea părinţilor şi a strămoşilor, onoareaiubirea părinţilor şi a strămoşilor, onoarea trebuia să fie nepătată, stăpânirea de sine şitrebuia să fie nepătată, stăpânirea de sine şi traiul în mare simplitate.traiul în mare simplitate.

- Cinstirea kamilor- Cinstirea kamilor, pleacă de la ideea, pleacă de la ideea animistă că fiecare copac sau plantă sau râuanimistă că fiecare copac sau plantă sau râu sau munte, etc. are propriul spirit, numit kami.sau munte, etc. are propriul spirit, numit kami. De aceea, este foarte important să nu fie jigniţiDe aceea, este foarte important să nu fie jigniţi aceştia, deoarece pot deveni periculoşi.aceştia, deoarece pot deveni periculoşi.

352352

- Sentimentul familiei- Sentimentul familiei, este prezentat în, este prezentat în termeni elogioşi, deşi nu aş înclina să cred cătermeni elogioşi, deşi nu aş înclina să cred că cinstirea femeii soţie a fost totdeauna la marecinstirea femeii soţie a fost totdeauna la mare înălţine la acest popor. Prezenţa gheishelor şi aînălţine la acest popor. Prezenţa gheishelor şi a acelor „insule de fluor” cum erau numite aceleacelor „insule de fluor” cum erau numite acele case de moravuri uşoare, nu sunt un accidentcase de moravuri uşoare, nu sunt un accident al istoriei japoneze nici ceva temporar, ci s-aal istoriei japoneze nici ceva temporar, ci s-a format o adevărată filozofie pe margineaformat o adevărată filozofie pe marginea acestor femei culte, dar totuşi prostituate.acestor femei culte, dar totuşi prostituate.

- Onoarea- Onoarea, marcată prin aşa-numitul cod, marcată prin aşa-numitul cod Bushido, ducea până la extrem, adică laBushido, ducea până la extrem, adică la sinuciderea prin hara-kiri, ceea ce nu poate fisinuciderea prin hara-kiri, ceea ce nu poate fi acceptat de către morala creştină. Onoareaacceptat de către morala creştină. Onoarea însemna şi păstrarea nepătată a sabieiînsemna şi păstrarea nepătată a sabiei strămoşilor, care era emblema vitejiei casei.strămoşilor, care era emblema vitejiei casei. Despre sabie se spunea că este „sufletulDespre sabie se spunea că este „sufletul samuraiului”samuraiului”326326..

- Disciplina- Disciplina, atât cea de grup cât şi cea, atât cea de grup cât şi cea individuală este vizibilă la tot pasul înindividuală este vizibilă la tot pasul în societatea japoneză. Este o tradiţie asocietatea japoneză. Este o tradiţie a japonezului de a simţi colectivul în care lucrezijaponezului de a simţi colectivul în care lucrezi ca o familie, de care eşti responabil. Poate deca o familie, de care eşti responabil. Poate de aceea ei au devenit un popor atât de harnic.aceea ei au devenit un popor atât de harnic.

- Dragostea pentru curăţenie - Dragostea pentru curăţenie se poatese poate vedea în toate gesturile, în îmbrăcămintea, învedea în toate gesturile, în îmbrăcămintea, în curăţenia şi simplitatea casei, a grădinii şi acurăţenia şi simplitatea casei, a grădinii şi a parcurilor.parcurilor.

În ceea ce priveşte cultul shintoist putemÎn ceea ce priveşte cultul shintoist putem spune că el se remarcă prin simplitateaspune că el se remarcă prin simplitatea templelor şi a ritualurilor. În general templele,templelor şi a ritualurilor. În general templele, 326 Octavian Simu, Civilizaţia japoneză tradiţională, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, p. 137.

353353

numte miyanumte miya327327, sunt construite din lemn alb al, sunt construite din lemn alb al unui arbore sacru, fără podoabe opulente ca launui arbore sacru, fără podoabe opulente ca la templele hinduse. În sala principală se găseştetemplele hinduse. În sala principală se găseşte o masă pe care se găsesc o oglindă, o baghetăo masă pe care se găsesc o oglindă, o baghetă cu panglici de hârtie, un cristal de stâncă,cu panglici de hârtie, un cristal de stâncă, simbol al curăţeniei. De fapt, pentru fiecaresimbol al curăţeniei. De fapt, pentru fiecare japonez există trei elemente simbolice: sabiajaponez există trei elemente simbolice: sabia ninja (simbol al vitejiei), oglinda (credinţa înninja (simbol al vitejiei), oglinda (credinţa în Ammaterasu) şi perla, ca element al mileiAmmaterasu) şi perla, ca element al milei inter-umane. Pelerinajul la templu esteinter-umane. Pelerinajul la templu este considerat ca fiind o „vizită” făcută zeuluiconsiderat ca fiind o „vizită” făcută zeului adoratadorat328328. Ajunşi la poarta templului,. Ajunşi la poarta templului, credincioşii se închinau şi băteau din palme încredincioşii se închinau şi băteau din palme în semn de devoţiune. Între ofrandele, pe care însemn de devoţiune. Între ofrandele, pe care în general femeile le aduceau la templu, era îngeneral femeile le aduceau la templu, era în primul rând orezul, dar se oferea de asemeneaprimul rând orezul, dar se oferea de asemenea flori, peşte, etc. flori, peşte, etc.

În general, în templele simple shintoiste nuÎn general, în templele simple shintoiste nu se accepta prezenţa chipului statuar alse accepta prezenţa chipului statuar al kamiului respectiv, ci cel mult obiectul care îikamiului respectiv, ci cel mult obiectul care îi simboliza prezenţa. De exemplu, aşa cum amsimboliza prezenţa. De exemplu, aşa cum am amintit, prezenţa lui Ammaterasu este redatăamintit, prezenţa lui Ammaterasu este redată de simbolul oglinzii. Dacă la început templelede simbolul oglinzii. Dacă la început templele shintoiste erau foarte simple, ulterior, dupăshintoiste erau foarte simple, ulterior, după modelul buddhist, ele capătă dimensiuni totmodelul buddhist, ele capătă dimensiuni tot mai mari. Templele erau ornamentate cumai mari. Templele erau ornamentate cu celebrele celebrele tori, tori, porţi de lemn, de care seporţi de lemn, de care se atârnau atârnau shimenawa, shimenawa, ghirlande de paie de orez,ghirlande de paie de orez, care prin foşnetul lor trebuiau să alungecare prin foşnetul lor trebuiau să alunge spiritele rele. spiritele rele. 327 “Sala zeilor”.328 O. Simu, op. cit., p. 59.

354354

În centrul cultului shintoist se află ideea deÎn centrul cultului shintoist se află ideea de purificare, care aveau în vedere faptul că oricepurificare, care aveau în vedere faptul că orice ascensiune spre aceste altare nipone, aflate laascensiune spre aceste altare nipone, aflate la înălţime şi foarte modeste, cereau omului unînălţime şi foarte modeste, cereau omului un efort de urcare şi deci de purificare treaptă cuefort de urcare şi deci de purificare treaptă cu treaptă a gândurilor umanetreaptă a gândurilor umane329329..

Cel mai important templul shintoist dinCel mai important templul shintoist din Japonia, este cel de la Japonia, este cel de la IseIse, considerat un fel de, considerat un fel de Mecca al japonezilor, deoarece aici se crede căMecca al japonezilor, deoarece aici se crede că se află prezenţa reală, nevăzută a zeiţeise află prezenţa reală, nevăzută a zeiţei Ammaterasu, strămoaşa familiei imperiale. DeAmmaterasu, strămoaşa familiei imperiale. De câteva ori în viaţă, împăratul vine aici cucâteva ori în viaţă, împăratul vine aici cu familia sa, pentru a saluta pe Ammaterasu.familia sa, pentru a saluta pe Ammaterasu. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că templeleCeea ce trebuie reţinut este faptul că templele exprimă optimismul vieţii umane. Mai precis, laexprimă optimismul vieţii umane. Mai precis, la temple se oficiază căsătorii sau rituri pentrutemple se oficiază căsătorii sau rituri pentru nou-născuţi, însă niciodată ceremonii funebre.nou-născuţi, însă niciodată ceremonii funebre. Alte temple importante shintoiste sunt: cel deAlte temple importante shintoiste sunt: cel de la Izumo, templele shintoiste de la râul Kamo,la Izumo, templele shintoiste de la râul Kamo, de la Iwashimizu, etc. de la Iwashimizu, etc.

Preoţii, Preoţii, kanushikanushi, nu au un veşmânt special,, nu au un veşmânt special, cu care să fie recunoscuţi în viaţa civilă, cicu care să fie recunoscuţi în viaţa civilă, ci doar la cult poartă un fel de robă albă cu odoar la cult poartă un fel de robă albă cu o bonetă neagră, legată sub bărbie. Preoţia estebonetă neagră, legată sub bărbie. Preoţia este ereditară în societatea japonezăereditară în societatea japoneză contemporană, fără să existe un sistemcontemporană, fără să existe un sistem insitituţional bine precizat. De fapt mareleinsitituţional bine precizat. De fapt marele preot este împăratul, care însă este substituitpreot este împăratul, care însă este substituit 329 Femeilor li se cerea să se purifice la două vârste, considerate critice la japonezi: la 19 şi 33 de ani; în vreme ce bărbaţii urcau la templu pentru a se purifica la 25 şi 42 de ani. La fel copii erau aduşi la temple la 3 şi 7 ani, iar băieţii erau aduşi la 5 ani iar ulterior la 20 de ani, vârsta majoratului la japonezi.

355355

de preoţii slujitori la temple. Există şi preotese,de preoţii slujitori la temple. Există şi preotese, care oficiază de obicei riturile de dans sacru. Încare oficiază de obicei riturile de dans sacru. În general ele sunt recrutate dintre fiicelegeneral ele sunt recrutate dintre fiicele preoţilor, care îşi ajută părinţii până la vârstapreoţilor, care îşi ajută părinţii până la vârsta măritatului.măritatului.

Pe lângă aducerea de ofrande la temple sePe lângă aducerea de ofrande la temple se practică şi spălările ritualice, de aceea un altpractică şi spălările ritualice, de aceea un alt obiect prioritar este izvorul sau râul care curgeobiect prioritar este izvorul sau râul care curge în preajmă, unde fiecare japonez este chematîn preajmă, unde fiecare japonez este chemat să se spele pe mâini şi pe faţă, ba chiar săsă se spele pe mâini şi pe faţă, ba chiar să facă o baie ritualică.facă o baie ritualică.

Rugăciunile se oficiază în faţa unui Rugăciunile se oficiază în faţa unui kami-kami-danadana, un altar în cinstea zeului respectiv. Cea, un altar în cinstea zeului respectiv. Cea mai importantă rugăciune este mai importantă rugăciune este Oharai (MareaOharai (Marea rugăciune a purificării)rugăciune a purificării). În general, pelerinajele. În general, pelerinajele au un caracter relaxant şi mai puţin religios.au un caracter relaxant şi mai puţin religios.

În ceea ce priveşte cultul morţilor, trebuieÎn ceea ce priveşte cultul morţilor, trebuie precizat că japonezii nu aveau sentimentulprecizat că japonezii nu aveau sentimentul morţii, dar considerau că există o morţii, dar considerau că există o ţară aţară a tenebrelor, tenebrelor, unde s-ar duce aceste spirite.unde s-ar duce aceste spirite. Părerea generală era că sufletele strămoşilorPărerea generală era că sufletele strămoşilor stau pe lângă morminte şi deci fac parte dinstau pe lângă morminte şi deci fac parte din cultul familial zilnic. Tăbliţele cu numele lorcultul familial zilnic. Tăbliţele cu numele lor erau puse în „Casa sufletelor”, unde li seerau puse în „Casa sufletelor”, unde li se aducea zilnic flori şi ofrande. Funerariileaducea zilnic flori şi ofrande. Funerariile implicau un fel de vot devoţional al soţieiimplicau un fel de vot devoţional al soţiei rămase văduvă, care îşi tăia părul şi îlrămase văduvă, care îşi tăia părul şi îl depunea în sicriu, alături de trupul soţului. Dedepunea în sicriu, alături de trupul soţului. De asemenea, se ştie că în perioada 13-16 augustasemenea, se ştie că în perioada 13-16 august morţii vin acasă, deci la masă li se pun farfuriimorţii vin acasă, deci la masă li se pun farfurii suplimentare, care sunt umplute cu alimentesuplimentare, care sunt umplute cu alimente

356356

pentru ei. La sfârşitul acestor zile ei suntpentru ei. La sfârşitul acestor zile ei sunt trimişi în lumea lor, de peste ocean, cu ajutorultrimişi în lumea lor, de peste ocean, cu ajutorul unor bărcuţe de hârtie puse pe apa râului, înunor bărcuţe de hârtie puse pe apa râului, în care se mai pun lampioane, ca ei să nucare se mai pun lampioane, ca ei să nu rătăcească drumul.rătăcească drumul.

După cel de al doilea război mondial,După cel de al doilea război mondial, autorităţile americane au emis un decret înautorităţile americane au emis un decret în decembrie 1945, care a separat religia de stat,decembrie 1945, care a separat religia de stat, lucru pe care împăratul Japoniei l-a ratificatlucru pe care împăratul Japoniei l-a ratificat chiar în ziua de Anul Nou, 1950.chiar în ziua de Anul Nou, 1950.

ALTE RELIGII ÎN JAPONIAALTE RELIGII ÎN JAPONIABuddhismul, Buddhismul, adus în Japonia pe liniaadus în Japonia pe linia

coreeană şi chineză, are un mod aparte decoreeană şi chineză, are un mod aparte de prezentare, mult diferit de cel indian. Aceastăprezentare, mult diferit de cel indian. Această religie apare în Japonia în urma unui cadou, pereligie apare în Japonia în urma unui cadou, pe care regele corean, Syōng-Myōng, care îicare regele corean, Syōng-Myōng, care îi trimite suveranului din Yamato, Kimmei (535 –trimite suveranului din Yamato, Kimmei (535 – 571 dHr.), o statuie a lui Buddha şi câteva571 dHr.), o statuie a lui Buddha şi câteva suluri cu texte buddhiste pentru a-l convingesuluri cu texte buddhiste pentru a-l convinge să treacă la buddhism şi să realizeze o coaliţiesă treacă la buddhism şi să realizeze o coaliţie militară. Urmarea este că Japonia ia contact cumilitară. Urmarea este că Japonia ia contact cu religia cea nouă, buddhismul, care se impunereligia cea nouă, buddhismul, care se impune prin familia regală Soga, ce reuşeşte săprin familia regală Soga, ce reuşeşte să înfrângă familia Manonobe. Buddhiştii au adusînfrângă familia Manonobe. Buddhiştii au adus o viziune mai îndulcită asupra vieţii, deoareceo viziune mai îndulcită asupra vieţii, deoarece au înfiinţat un spital în care bolnavii erau gratisau înfiinţat un spital în care bolnavii erau gratis îngrijiţi. Astfel prin anul 594 dHr, buddhismulîngrijiţi. Astfel prin anul 594 dHr, buddhismul devine religie de stat, fiind favorizat de prinţuldevine religie de stat, fiind favorizat de prinţul Şo-toku-taishi, care apoi a fost divinizat. ŞansaŞo-toku-taishi, care apoi a fost divinizat. Şansa buddhismului a fost superioritatea morală,buddhismului a fost superioritatea morală,

357357

precum şi elementele de cultură şi civilizaţieprecum şi elementele de cultură şi civilizaţie chineză, pe care le aducea, care erau multchineză, pe care le aducea, care erau mult superioare celor japoneze. Amintim faptul căsuperioare celor japoneze. Amintim faptul că japonezii la acel moment nu aveau noţiuneajaponezii la acel moment nu aveau noţiunea scrisului, acesta fiind împrumutat de la chinezi.scrisului, acesta fiind împrumutat de la chinezi.

Divinităţile pe care buddhismul japonez leDivinităţile pe care buddhismul japonez le oferă sunt: Amida, care provine de la numeleoferă sunt: Amida, care provine de la numele Amithaba, de origine chineză, Kvanon, zeiţaAmithaba, de origine chineză, Kvanon, zeiţa îndurării, care ajută familiile împotrivaîndurării, care ajută familiile împotriva sterilităţii; Binzuru, zeul care vindecă de boli,sterilităţii; Binzuru, zeul care vindecă de boli, Guizo, protectorul copiilor, etc.Guizo, protectorul copiilor, etc.

Între sectele buddhiste, care s-au dezvoltatÎntre sectele buddhiste, care s-au dezvoltat în Japonia se numără în primul rând ceaîn Japonia se numără în primul rând cea numită numită Tendai, Tendai, care provine din China, pecare provine din China, pe numele ei adevărat, Tien-tai, care se impunenumele ei adevărat, Tien-tai, care se impune prin pietismul ei sincretist. prin pietismul ei sincretist.

O altă sectă, numită Shingon, deO altă sectă, numită Shingon, de provenienţă tot chineză, propovăduia, ca şiprovenienţă tot chineză, propovăduia, ca şi Tendai, tantrismul, magia, formulele eficaceTendai, tantrismul, magia, formulele eficace („mantras”) şi gesturile sacre („mudras”). Mai(„mantras”) şi gesturile sacre („mudras”). Mai putem aminti secta putem aminti secta Nembutsu, Nembutsu, care este ocare este o prescurtare a expresiei „Namu Amita Butsu”prescurtare a expresiei „Namu Amita Butsu” (O, Amida Buddha, salvează-mă!”)(O, Amida Buddha, salvează-mă!”)330330, care, care socotea că este suficientă rostirea acesteisocotea că este suficientă rostirea acestei rugăciuni pentru a atinge starea de eliberare. rugăciuni pentru a atinge starea de eliberare.

Secta Secta NichirenNichiren, care vedea salvarea prin, care vedea salvarea prin buddhism abia în urma săvârşirii faptelor bunebuddhism abia în urma săvârşirii faptelor bune faţă de aproapele. Între principiul boddheic şifaţă de aproapele. Între principiul boddheic şi sinele uman este o similitudine, care îl făceasinele uman este o similitudine, care îl făcea

330 Apud O. Simu, op. cit., p. 77.358358

pe Nichiren să vorbească despre rudenia dintrepe Nichiren să vorbească despre rudenia dintre noi şi Buddha.noi şi Buddha.

În fine În fine Buddhismul ZenBuddhismul Zen este cel mai des este cel mai des amintit în credinţele japoneze provenite dinamintit în credinţele japoneze provenite din buddhism. Acest sistem este iniţiat de unbuddhism. Acest sistem este iniţiat de un călugăr chinez, Boddidharma, a cărui orientarecălugăr chinez, Boddidharma, a cărui orientare era spre concentrare, spre era spre concentrare, spre dhyana dhyana sau desau de chanchan (cum se numeşte în limba chineză), adică (cum se numeşte în limba chineză), adică energia divină. De fapt, acest călugăr încearcăenergia divină. De fapt, acest călugăr încearcă să demonstreze că starea de moksha se poatesă demonstreze că starea de moksha se poate realiza prin concentrala „în gol”, el însuşirealiza prin concentrala „în gol”, el însuşi reuşind să stea nouă ani în concentrare cu faţareuşind să stea nouă ani în concentrare cu faţa la un perete. În realitate, zenul este ateu,la un perete. În realitate, zenul este ateu, afirmând că nu este nevoie de prezenţa luiafirmând că nu este nevoie de prezenţa lui Buddha pentru aflarea salvării. În ceea ceBuddha pentru aflarea salvării. În ceea ce priveşte definirea exactă, se poate aplicapriveşte definirea exactă, se poate aplica principiul lui Lao Tse: „cei ce ştiu nu vorbesc;principiul lui Lao Tse: „cei ce ştiu nu vorbesc; cei ce vorbesc nu ştiu”cei ce vorbesc nu ştiu”331331. Oricum în. Oricum în buddhismul zen se renunţă la cuvinte, labuddhismul zen se renunţă la cuvinte, la imagini, iar mantrele (koan-urile) care se dauimagini, iar mantrele (koan-urile) care se dau spre meditare sunt de cele mai multe orispre meditare sunt de cele mai multe ori ilogice, sau zic ei supra-logice. ilogice, sau zic ei supra-logice.

Zenul este adus în Japonia pe la anul 1192Zenul este adus în Japonia pe la anul 1192 dHr) de către călugărul Shinran. Scopul acesteidHr) de către călugărul Shinran. Scopul acestei noi doctrine este noi doctrine este eliberareaeliberarea de forţele de forţele interioare. Starea de eliberare, interioare. Starea de eliberare, Satori,Satori, cum se cum se numeşte în zen, este o stare de eliberare prinnumeşte în zen, este o stare de eliberare prin detaşarea de orice formă materială. Meditaţiadetaşarea de orice formă materială. Meditaţia se realizează cu faţa spre un … nimic, de faptse realizează cu faţa spre un … nimic, de fapt un perete, care nu oferă nici o imagine. un perete, care nu oferă nici o imagine.

331 Apud ibidem, p. 81.359359

Prin secolul al XVIII.lea zenul devenise unPrin secolul al XVIII.lea zenul devenise un sistem foarte complex auto-disciplinar,sistem foarte complex auto-disciplinar, compus pentru şase etape, care dura cam 30compus pentru şase etape, care dura cam 30 de ani. După sistemul zen viaţa trebuie săde ani. După sistemul zen viaţa trebuie să „curgă” firesc. „Aşa cum peştele înoată în apă,„curgă” firesc. „Aşa cum peştele înoată în apă, fără a cugeta despre apă, aşa cum pasăreafără a cugeta despre apă, aşa cum pasărea zboară în aer, neştiind nimic despre aer,zboară în aer, neştiind nimic despre aer, adeptul trebuie să îşi ducă existenţa,adeptul trebuie să îşi ducă existenţa, nestârnind valuri când nu e vânt”.nestârnind valuri când nu e vânt”.

Zenul este, aşa cum am spus, ateu,Zenul este, aşa cum am spus, ateu, deoarece el nu vede în Buddha starea maximădeoarece el nu vede în Buddha starea maximă a eliberării. Doctrina zen afirmă că fiecare oma eliberării. Doctrina zen afirmă că fiecare om este un buddha. Marele filosof zen, Daisetzteste un buddha. Marele filosof zen, Daisetzt Teitaro Suzuki, spune: „atunci când spiritulTeitaro Suzuki, spune: „atunci când spiritul devine integral eliberat de întinarea,devine integral eliberat de întinarea, acumulată din vremuri imemoriale, el rămâneacumulată din vremuri imemoriale, el rămâne gol, deci liber şi îşi redobândeşte autoritateagol, deci liber şi îşi redobândeşte autoritatea originară”. originară”.

O specifitate a sistemului zen esteO specifitate a sistemului zen este concentrarea şi repetarea concentrarea şi repetarea koan-uluikoan-ului, adică a, adică a unui grup de cuvinte, care la o primă vedereunui grup de cuvinte, care la o primă vedere nu au nici un sens, dar se cere o căutare anu au nici un sens, dar se cere o căutare a sensului prin meditaţie la aceste elementesensului prin meditaţie la aceste elemente ilogice la o primă vedere.ilogice la o primă vedere.

Pentru exigenţa sa, zenul a devenit religiaPentru exigenţa sa, zenul a devenit religia samurailor, care erau tot aşa de intoleranţi casamurailor, care erau tot aşa de intoleranţi ca şi starea de satori. Zenul se mai grefează şi peşi starea de satori. Zenul se mai grefează şi pe percepţia frumosului, a ordinii şi a curăţenieipercepţia frumosului, a ordinii şi a curăţeniei japonezilorjaponezilor..

În ceea ce priveşte cultul buddhist putemÎn ceea ce priveşte cultul buddhist putem spune că el a impus o arhitecturăspune că el a impus o arhitectură

360360

impresionantă. Un exemplu în acest sens esteimpresionantă. Un exemplu în acest sens este templul cu 33.333 de divinităţi (San-ju-san-templul cu 33.333 de divinităţi (San-ju-san-gen-do) din Kyoto, lung de 120 de metri şi latgen-do) din Kyoto, lung de 120 de metri şi lat de 7 metri, în care sunt peste 1000 de chipuride 7 metri, în care sunt peste 1000 de chipuri ale unei singure divinităţi, zeiţa Kvanon. Înale unei singure divinităţi, zeiţa Kvanon. În curtea templului este un atelier care reparăcurtea templului este un atelier care repară zilnic mâinile care cad de la statui deoarecezilnic mâinile care cad de la statui deoarece fiecare statuie are cel puţin 12 braţe de lemn.fiecare statuie are cel puţin 12 braţe de lemn.

Se mai poate aminti templul de pe munteleSe mai poate aminti templul de pe muntele Fuji sau statuia imensă a lui Buddha de laFuji sau statuia imensă a lui Buddha de la Kamakura, din anul 749 dHr., de 15 metriKamakura, din anul 749 dHr., de 15 metri înălţime, sculptată în bronz. Tot din sferaînălţime, sculptată în bronz. Tot din sfera colosalului acestei religii, se mai pot aminticolosalului acestei religii, se mai pot aminti clopotele colosale de 74 de tone, de la Scioninclopotele colosale de 74 de tone, de la Scionin de lângă Kyoto, care datează din anul 1633de lângă Kyoto, care datează din anul 1633 dHr.dHr.

În urma unei epidemii de variolă din anulÎn urma unei epidemii de variolă din anul 735 dHr. japonezii au crezut că aceasta a avut735 dHr. japonezii au crezut că aceasta a avut loc deoarece kamii shintoişti s-au supărat,loc deoarece kamii shintoişti s-au supărat, pentru faptul că poporul a acceptat o altăpentru faptul că poporul a acceptat o altă credinţă. Urmarea a fost o reîntoarcere masivăcredinţă. Urmarea a fost o reîntoarcere masivă la credinţa shintoistă. Însă opresiunea mare lala credinţa shintoistă. Însă opresiunea mare la adresa buddhismului ar fi avut loc în momentuladresa buddhismului ar fi avut loc în momentul renaşterii ideii naţionale, din secolele XVIII –renaşterii ideii naţionale, din secolele XVIII – XIX. Acum shintoismul se impune nu caXIX. Acum shintoismul se impune nu ca valoare religioasă, evident inferioarăvaloare religioasă, evident inferioară buddhismului şi mai ales creştinismului, câtbuddhismului şi mai ales creştinismului, cât pentru faptul că era cea mai propice religiepentru faptul că era cea mai propice religie care favoriza naţionalismul extremist şicare favoriza naţionalismul extremist şi imperialismul nipon.imperialismul nipon.

361361

Actualmente în Japonia buddhiştii sunt înActualmente în Japonia buddhiştii sunt în număr destul de mare, având nu mai puţin denumăr destul de mare, având nu mai puţin de 6000 de şcoli buddhiste, cu cel mai important6000 de şcoli buddhiste, cu cel mai important centru de studii buddhologice din lume.centru de studii buddhologice din lume.

Creştinismul Creştinismul a pătruns în Japonia prina pătruns în Japonia prin navigatorii spanioli şi cei portughezi. Numelenavigatorii spanioli şi cei portughezi. Numele care a rămas emblematic în ariacare a rămas emblematic în aria misionarismului creştin catolic, a fost cel almisionarismului creştin catolic, a fost cel al iezuitului Francisc Xavier. Sistemul lui a reuşitiezuitului Francisc Xavier. Sistemul lui a reuşit să convertească în secolul al XVI-lea pestesă convertească în secolul al XVI-lea peste 200.000 de japonezi, care ulterior au fost200.000 de japonezi, care ulterior au fost persecutaţi. În anul 1597 sunt ucişi la Nagasakipersecutaţi. În anul 1597 sunt ucişi la Nagasaki 26 de creştini japonezi, însă apogeul26 de creştini japonezi, însă apogeul persecuţiilor este secolul al XVII-lea când sepersecuţiilor este secolul al XVII-lea când se introduce introduce ritualul efumiritualul efumi, care cerea străinilor, care cerea străinilor că calce peste tăbliţele de cupru, numitecă calce peste tăbliţele de cupru, numite fumiefumie, care aveau gravate chipul Maicii, care aveau gravate chipul Maicii Domnului, lucru pe care un catolic pios nu l-arDomnului, lucru pe care un catolic pios nu l-ar face. Pentru următorii 300 de ani, creştinismulface. Pentru următorii 300 de ani, creştinismul aproape că dispare din Japonia. Se pare că şiaproape că dispare din Japonia. Se pare că şi creştinii au avut partea lor de vină, deoarececreştinii au avut partea lor de vină, deoarece au încercat să impună un creştinism prinau încercat să impună un creştinism prin abordarea liniei politice şi nu a conştientizăriiabordarea liniei politice şi nu a conştientizării oamenilor simpli. Încercarea de a provoca ooamenilor simpli. Încercarea de a provoca o răscoală, în anul 1637 a dus deci la apariţiarăscoală, în anul 1637 a dus deci la apariţia acestui sentiment anti-creştin, care eraacestui sentiment anti-creştin, care era coroborat cu ideea că tot ceea ce este creştincoroborat cu ideea că tot ceea ce este creştin vine cu scopul colonizator, aşa cum se vedeavine cu scopul colonizator, aşa cum se vedea în alte ţări din Asia.în alte ţări din Asia.

Evident că societatea supra-tehnicizată aEvident că societatea supra-tehnicizată a japonezilor i-a laicizat şi pe ei, deşi nu au fostjaponezilor i-a laicizat şi pe ei, deşi nu au fost

362362

niciodată prea evlavioşi, făcându-i să vadă înniciodată prea evlavioşi, făcându-i să vadă în elementul religios ceva tradiţional, pitoresc şielementul religios ceva tradiţional, pitoresc şi relaxant. Pelerinajele, aşa cum am amintit,relaxant. Pelerinajele, aşa cum am amintit, sunt acele locuri în care oamenii se duc săsunt acele locuri în care oamenii se duc să contemple armonia şi simplitatea la ea acasă. contemple armonia şi simplitatea la ea acasă.

Lumea japoneză a devenit o lume aLumea japoneză a devenit o lume a fotografierii locului sacru şi nu a trăirii emoţiefotografierii locului sacru şi nu a trăirii emoţie divine. Din păcate, acest pericol ne paşte pedivine. Din păcate, acest pericol ne paşte pe toţi cei care pierdem sentimentul religiosului şitoţi cei care pierdem sentimentul religiosului şi îl coborâm la dimensiunea turismului în locuriîl coborâm la dimensiunea turismului în locuri mirifice şi pitoreşti.mirifice şi pitoreşti.

CONCLUZII FINALECONCLUZII FINALE

Lumea religioasă cotemporană pe care amLumea religioasă cotemporană pe care am încercat să o expun atât în istoria ei, cât şi înîncercat să o expun atât în istoria ei, cât şi în problemele ei actuale, ne oferă o idee destulproblemele ei actuale, ne oferă o idee destul de sumbră asupra liniei spre care se va orientade sumbră asupra liniei spre care se va orienta lumea viitorului. Eu am expus cu lejeritatelumea viitorului. Eu am expus cu lejeritate doar latura religioasă clasică, urmând ca într-odoar latura religioasă clasică, urmând ca într-o altă lucrare, pe care mi-o propun să expun oaltă lucrare, pe care mi-o propun să expun o paletă cât mai vastă a mişcărilor religioase noupaletă cât mai vastă a mişcărilor religioase nou apărute, care au început să bulverseze şiapărute, care au început să bulverseze şi societatea românească.societatea românească.

Mişcarea iniţiată de Mişcarea iniţiată de VaticanVatican de a realiza de a realiza acele întruniri de la Assisi între factorii deacele întruniri de la Assisi între factorii de

363363

conducere ai marilor religii este, consider eu,conducere ai marilor religii este, consider eu, foarte benefică. Chiar dacă nu se va ajunge lafoarte benefică. Chiar dacă nu se va ajunge la mutaţii spectaculoase din domeniu doctrinar,mutaţii spectaculoase din domeniu doctrinar, totuşi pentru aceste religii este bine să setotuşi pentru aceste religii este bine să se cunoască, să se ajute să treacă peste traumelecunoască, să se ajute să treacă peste traumele sociale din ţările lor. Oricum misiunea lor în asociale din ţările lor. Oricum misiunea lor în a elimina stările de conflict este foarteelimina stările de conflict este foarte importantă. Trebuie demonstrat că nu existăimportantă. Trebuie demonstrat că nu există nici o justificare în cărţile sacre ale tuturornici o justificare în cărţile sacre ale tuturor religiilor, care să argumenteze războiul dintrereligiilor, care să argumenteze războiul dintre popoare; că orice argument religios este fals şipopoare; că orice argument religios este fals şi nu reprezintă voinţa Divinului. nu reprezintă voinţa Divinului.

Din păcate, trăim într-o lume în careDin păcate, trăim într-o lume în care politicienii ascultă doar protocolar voceapoliticienii ascultă doar protocolar vocea religiilor însă gândurile şi faptele lor suntreligiilor însă gândurile şi faptele lor sunt foarte departe de ceea ce vrea Dumnezeu defoarte departe de ceea ce vrea Dumnezeu de la noi. Este munca şi misiunea viitoarelorla noi. Este munca şi misiunea viitoarelor generaţii de teologi, care să conştientizezegeneraţii de teologi, care să conştientizeze vocaţia de oameni ai iubirii, aşa cum ne-avocaţia de oameni ai iubirii, aşa cum ne-a creat Dumnezeu şi să respectăm modul decreat Dumnezeu şi să respectăm modul de credinţă şi de viaţă a oricărui popor şicredinţă şi de viaţă a oricărui popor şi civilizaţii. Misiunea mea de creştin, care ar doricivilizaţii. Misiunea mea de creştin, care ar dori ca oameni să ajungă la „cunoştinţaca oameni să ajungă la „cunoştinţa adevăratului Dumnezeu”, nu se poate faceadevăratului Dumnezeu”, nu se poate face decât într-un singur mod: prin exemplu vieţiidecât într-un singur mod: prin exemplu vieţii mele. Orice altă misiune de atragere în caremele. Orice altă misiune de atragere în care apar elemente machiavelice sunt destinateapar elemente machiavelice sunt destinate distrugerii stării şi aşa destul de şubrede adistrugerii stării şi aşa destul de şubrede a echilibrului lumii religioase contemporane.echilibrului lumii religioase contemporane.

Evident că nu se renunţă la poziţia creştinăEvident că nu se renunţă la poziţia creştină şi nimeni nu devine pro… altă religie. Considerşi nimeni nu devine pro… altă religie. Consider

364364

că Dumnezeu ne-a oferit nouă, românilor, ceacă Dumnezeu ne-a oferit nouă, românilor, cea mai sigură cale de mântuire. Dar asta numai sigură cale de mântuire. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fiu indulgent cu ceiînseamnă că nu trebuie să fiu indulgent cu cei care au alte credinţe şi să nu încerc convertiricare au alte credinţe şi să nu încerc convertiri talibanice. Iubirea şi transfuzia de iubire estetalibanice. Iubirea şi transfuzia de iubire este argumentul singurei misiuni creştine. Esteargumentul singurei misiuni creştine. Este singura care dă rod şi care face ca oamenii căsingura care dă rod şi care face ca oamenii că ajungă la cunoaşterea adevărului nu cuajungă la cunoaşterea adevărului nu cu mâinile pătate de sânge sau prin profitarea demâinile pătate de sânge sau prin profitarea de starea lor de sărăcie, care este compensată custarea lor de sărăcie, care este compensată cu ajutoare materiale cu scop prozelitist.ajutoare materiale cu scop prozelitist.

Domnul iubirii, Iisus Hristos a împlitit jertfaDomnul iubirii, Iisus Hristos a împlitit jertfa Sa prin cuvintele iubirii: Sa prin cuvintele iubirii: Tată, iartă-i!Tată, iartă-i! Lumea, Lumea, care încă mai foloseşte religia ca argument alcare încă mai foloseşte religia ca argument al războiului a demonstrat că Tatăl trebuie sărăzboiului a demonstrat că Tatăl trebuie să ierte, deşi fiii Lui nu doresc să ierte. A fostierte, deşi fiii Lui nu doresc să ierte. A fost suficient o singură jertfă pentru ca oamenii săsuficient o singură jertfă pentru ca oamenii să fie buni şi să nu se mai tulbure: jertfa luifie buni şi să nu se mai tulbure: jertfa lui Hristos. Nici un alt sânge nu mai trebuie să maiHristos. Nici un alt sânge nu mai trebuie să mai curgă în afară de sângele euharistic al luicurgă în afară de sângele euharistic al lui Hristos.Hristos.

365365

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ:BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ:

1. Anghelescu, Nadia, Anghelescu, Nadia, Introducere în islam,Introducere în islam, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993.Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993.

2. Antes, Peter u. a., Antes, Peter u. a., Der Islam. Religion-Der Islam. Religion-Ethik-Politik, Ethik-Politik, Kohlhammer Verlag, Berlin -Kohlhammer Verlag, Berlin - Köln – Stuttgart, 1991.Köln – Stuttgart, 1991.

3. Arkoun, Muhammad, Hassan Askari, Arkoun, Muhammad, Hassan Askari, LesLes Musulmans,Musulmans, col. „Verse et controverse”, col. „Verse et controverse”, ED. Beauchesne, Paris, 1971.ED. Beauchesne, Paris, 1971.

4. Armstrong, Karen, Armstrong, Karen, IslamulIslamul – o scurtă– o scurtă istorie, istorie, trad. Claudiu Vereş, ED. trad. Claudiu Vereş, ED. IdeaIdea Design Design && Print, Cluj-Napoca, 2002. Print, Cluj-Napoca, 2002.

5. Arnaldez, Roger, Arnaldez, Roger, L’IslamL’Islam, Ed. , Ed. Desclee deDesclee de Brouwer, Paris, 1988 Brouwer, Paris, 1988

6. Benjamin, David, Benjamin, David, Muhammad in derMuhammad in der Bibel, SKD Bavaria Verlag, München,Bibel, SKD Bavaria Verlag, München, 1992.1992.

7. Bozaru, Dan, Bozaru, Dan, Elemente fundamentale înElemente fundamentale în practica Yogapractica Yoga, Colecţia Trika, Bucureşti,, Colecţia Trika, Bucureşti, 1992.1992.

8. Dimitrie Cantemir, Dimitrie Cantemir, Descrierea MoldoveiDescrierea Moldovei,, trad. trad. Gh. Guţu, Edit. Academiei,Gh. Guţu, Edit. Academiei, Bucureşti, 1973.Bucureşti, 1973.

9.9. Carré, Olivier, L’Islam laïque, Ed. ArmandCarré, Olivier, L’Islam laïque, Ed. Armand Colin, Paris, 1993.Colin, Paris, 1993.

366366

10. CORANULCORANUL traducere de dr. Silvestru traducere de dr. Silvestru Octavian Isopescu, Cernăuţi, 1912,Octavian Isopescu, Cernăuţi, 1912, reeditat de Editura ETA, Cluj-Napoca,reeditat de Editura ETA, Cluj-Napoca, 1995.1995.

11. CoranulCoranul, trad. dr. Silvestru Octavian, trad. dr. Silvestru Octavian Isopescul, tipărită la Cernăuţi, 1912 şiIsopescul, tipărită la Cernăuţi, 1912 şi reeditată de Editura Eta, Cluj-Napoca,reeditată de Editura Eta, Cluj-Napoca, 1995.1995.

12. Corbin, Henri, Corbin, Henri, Histoire de la PhilosophieHistoire de la Philosophie islamiqueislamique, Paris, 1964., Paris, 1964.

13. Costian, Dan, Costian, Dan, Adevărul despre YogaAdevărul despre Yoga, Ed., Ed. Valmi, Bucureşti, 1993.Valmi, Bucureşti, 1993.

14. Culianu, Ioan Petru şi Mircea Eliade,Culianu, Ioan Petru şi Mircea Eliade, Dictionar al religiilorDictionar al religiilor, Ed. Humanitas,, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993.Bucureşti, 1993.

15. Delcambre, Anne-Marie, Delcambre, Anne-Marie, IslamulIslamul, trad., trad. Beatrice Stanciu, Ed. Coresi, Bucureşti,Beatrice Stanciu, Ed. Coresi, Bucureşti, 1999.1999.

16. Delumeau, Jean, Delumeau, Jean, Religiile lumiiReligiile lumii, ed., ed. Humanitas, Bucureşti, 1996.Humanitas, Bucureşti, 1996.

17. Dicţionar Biblic, Dicţionar Biblic, redactor principal J. D.redactor principal J. D. Douglas, Edit. „Cartea creştină”, Oradea.Douglas, Edit. „Cartea creştină”, Oradea.

18. Dicţionar de civilizaţie musulmanăDicţionar de civilizaţie musulmană, col., col. LLAROUSSEAROUSSE, Ed. Univers Enciclopedic,, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995.Bucureşti, 1995.

19. Doboş, Alexandru, Doboş, Alexandru, Calea mânii stângi sauCalea mânii stângi sau salvarea prin sexsalvarea prin sex, Edit. Nirvana,, Edit. Nirvana, Bucureşti, 1993.Bucureşti, 1993.

20. Doboş, Alexandru, Doboş, Alexandru, Yoga şi locul ei înYoga şi locul ei în recuperarerecuperare, Edit. Alux, Bucureşti, 1991., Edit. Alux, Bucureşti, 1991.

367367

21. Eliade, M., Eliade, M., Psihologia meditaţiei indienePsihologia meditaţiei indiene,, Bucureşti, 1992.Bucureşti, 1992.

22. Eliade, Mircea,Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi aIstoria credinţelor şi a ideilor religioaseideilor religioase, trad. , trad. Cezar Baltag, Edit.Cezar Baltag, Edit. Universitas, Chişinău, 1992. Universitas, Chişinău, 1992.

23. Encyclopedie de la Mystique,Encyclopedie de la Mystique, elaboré elaboré sous direction de M.M.Dary, Edit. R.sous direction de M.M.Dary, Edit. R. Laffont, Paris, 1972.Laffont, Paris, 1972.

24. Evans-Wentz, W. Y., (coordonator), Evans-Wentz, W. Y., (coordonator), YogaYoga tibetană şi doctrinele secretetibetană şi doctrinele secrete, vol. I, Ed., vol. I, Ed. Sophia, Arad, 1993.Sophia, Arad, 1993.

25. Ghandi, Mahatma, Ghandi, Mahatma, My experiments withMy experiments with TruthTruth, London, 1945., London, 1945.

26. Gramlich, Richard, Gramlich, Richard, Islamische MystiqueIslamische Mystique,, în rev. “Geist und Leben”, nr.6/1989.în rev. “Geist und Leben”, nr.6/1989.

27. Haack, Friedrich-Wilhelm, Haack, Friedrich-Wilhelm, Guruismus undGuruismus und Guru-BewegungenGuru-Bewegungen, Evangelischer Presse-, Evangelischer Presse-verband für Bayern, München, 1982.verband für Bayern, München, 1982.

28. Hârlăoanu, Dr. Alfred, Hârlăoanu, Dr. Alfred, Istoria universală aIstoria universală a poporului evreupoporului evreu, Edit. Zarkony Ldt.,, Edit. Zarkony Ldt., Bucureşti, 1992.Bucureşti, 1992.

29. Herbert, Jean, Herbert, Jean, Hinduisme vivant.Hinduisme vivant. Sanatana – dharmaSanatana – dharma, Editions Robert, Editions Robert Laffont, Paris, 1975.Laffont, Paris, 1975.

30. Hungtington, Samuel P., Hungtington, Samuel P., CiocnireaCiocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondialecivilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale,, trad. Radu Carp, Editura Antet, Filipeşţtiitrad. Radu Carp, Editura Antet, Filipeşţtii de Târg, jud. Prahova.de Târg, jud. Prahova.

31. Immoos, Thomas, Immoos, Thomas, Ein bunter Teppich. DieEin bunter Teppich. Die Religionen JapansReligionen Japans, Styria Verlag,, Styria Verlag, Frankfurth am Main, 1989.Frankfurth am Main, 1989.

368368

32. Jesus der OffenbarerJesus der Offenbarer, Band II, bearbeitet, Band II, bearbeitet von Franz Niemann, col. “Texte zurvon Franz Niemann, col. “Texte zur Theologie”, Styria vErlag, Graz-Wien-Köln,Theologie”, Styria vErlag, Graz-Wien-Köln, 1990.1990.

33. Karam, Patrick, Karam, Patrick, Revenirea islamului înRevenirea islamului în fostul imperiu rus, fostul imperiu rus, Ed. Scripta, bucureşti,Ed. Scripta, bucureşti, 1998.1998.

34. Keller, Carl A., Joachim Finger, HansKeller, Carl A., Joachim Finger, Hans Busses u.a., Busses u.a., Jesus ausserhalb der Kirche.Jesus ausserhalb der Kirche. Das Jesuverständnis in neuenDas Jesuverständnis in neuen religionischen Bewegungenreligionischen Bewegungen, col., col. ““Weltanschauungen im GesprächWeltanschauungen im Gespräch”, Band”, Band 5, Paulusverlag, Freiburg im Breisgau,5, Paulusverlag, Freiburg im Breisgau, 1989.1989.

35. Kern, Bruno, Kern, Bruno, Theologie im Horizont desTheologie im Horizont des Marxismus. Marxismus. Zur Geschichte desZur Geschichte des Marxismusrezeption in derMarxismusrezeption in der lateinamerikanischen Theologie derlateinamerikanischen Theologie der Befreiung, Befreiung, M.Grünewald Verlag, Mainz,M.Grünewald Verlag, Mainz, 1991.1991.

36. Kolakowski, Leszek, Kolakowski, Leszek, Religia, Religia, Ed.Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993.Humanitas, Bucureşti, 1993.

37. Lancastern, Brian, Lancastern, Brian, Elemente de iudaism,Elemente de iudaism, trad. Cristea Didicescu, Edit. Ethos,trad. Cristea Didicescu, Edit. Ethos, Bucureşti, 1995.Bucureşti, 1995.

38. Löw, Konrad, Löw, Konrad, Kann ein Christ MarxistKann ein Christ Marxist sein ? sein ? Günter Olzog Verlag, München,Günter Olzog Verlag, München, 1985.1985.

39.39.Marile Religii, coordonator PhilippeMarile Religii, coordonator Philippe Gaudin, Edit. Orizonturi şi Lider,Gaudin, Edit. Orizonturi şi Lider, Bucureşti, 1995.Bucureşti, 1995.

369369

40. Meududî, Meududî, Introducere în islam, Introducere în islam, Ed.Ed. Chrater, Bucureşti 1991.Chrater, Bucureşti 1991.

41. Morretta, Angelo, Morretta, Angelo, Mituri indieneMituri indiene, trad., trad. Mara şi Florin Chiriţescu, Edit. Tehnică,Mara şi Florin Chiriţescu, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1998.Bucureşti, 1998.

42. Raguin, Yves, Raguin, Yves, Buddhism – ChristisnismeBuddhism – Christisnisme,, Edit. EPI S.A., Paris, 1973.Edit. EPI S.A., Paris, 1973.

43. Rise, Günter, Rise, Günter, Gott ist Christus, der SohnGott ist Christus, der Sohn der Mariader Maria.. Eine Studie zum Christusbild Eine Studie zum Christusbild im Koranim Koran, col. „Begegnung”, Borengasser, col. „Begegnung”, Borengasser Verlag, Bonn, 1989.Verlag, Bonn, 1989.

44. Rus, Remus, Rus, Remus, Istoria Filosofiei IslamiceIstoria Filosofiei Islamice,, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1994Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1994

45. Samartha, Stanley J., Samartha, Stanley J., Hindus vor demHindus vor dem universalen Christusuniversalen Christus, trad. În lb. germ. de, trad. În lb. germ. de dr. theol. Friso Melzer, edit.dr. theol. Friso Melzer, edit. Evanghelisches Verlagswerk, Stuttgart,Evanghelisches Verlagswerk, Stuttgart, 1970.1970.

46. Schneider, Ulrich, Schneider, Ulrich, Einführung in denEinführung in den Buddhismus,Buddhismus,WissenschaftlichenWissenschaftlichen Buchgesell-schaft, Darmstadt, 1980.Buchgesell-schaft, Darmstadt, 1980.

47. Schuon, Fritjoff, Schuon, Fritjoff, Să înţelegem islamul.Să înţelegem islamul. Introducere în spiritualitatea lumiiIntroducere în spiritualitatea lumii musulmanemusulmane, Ed. Humanitas, Bucureşti,, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994.1994.

48. Simu, Octavian, Simu, Octavian, Civilizaţia japonezăCivilizaţia japoneză tradiţionalătradiţională, Edit. Ştiinţifică şi, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984.Enciclopedică, Bucureşti, 1984.

49. Soheib Bencheikh el Hocine, Soheib Bencheikh el Hocine, Islamul, Islamul, înîn vol. „Marile religii”, coord. Philippevol. „Marile religii”, coord. Philippe Gaudin, trad. Sandală Aronescu, Edit.Gaudin, trad. Sandală Aronescu, Edit.

370370

Orizonturi - Edit. Lider, Bucureşti, p. 122 –Orizonturi - Edit. Lider, Bucureşti, p. 122 – 216.216.

50. Sölle, Dorothee, Sölle, Dorothee, Atheistisch an GottAtheistisch an Gott glauben. Beiträge zur Theologie, glauben. Beiträge zur Theologie, WalterWalter Verlag, Olten und Freiburg im Breisgau,Verlag, Olten und Freiburg im Breisgau, 1981.1981.

51. Sölle, Dorothee, Sölle, Dorothee, Stelllvertretung. EinStelllvertretung. Ein Kapitel Theologie nach dem «ToteKapitel Theologie nach dem «Tote Gottes», Gottes», Kreuz Verlag, Stuttgart, 1982. Kreuz Verlag, Stuttgart, 1982.

52. Stăniloae, Pr. Prof. dr. Dumitru, Stăniloae, Pr. Prof. dr. Dumitru, TeologiaTeologia Dogmatică OrtodoxăDogmatică Ortodoxă, Editura Institutului, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O. R., Bucureşti,Biblic şi de Misiune al B.O. R., Bucureşti, 1978.1978.

53. Suzuki, Daisetz Teitaro, Suzuki, Daisetz Teitaro, Der westliche undDer westliche und östliche Weg. Essays über christliche undöstliche Weg. Essays über christliche und buddhistische Mystik, buddhistische Mystik, Frankfurt am Main,Frankfurt am Main, 1960.1960.

54. Tworuschka, Udo, Tworuschka, Udo, Die vielen NamenDie vielen Namen Gottes. Weltreligionen heute, Gottes. Weltreligionen heute, GütersloherGütersloher Verlagshaus Mohn, Gütersloh, 1985.Verlagshaus Mohn, Gütersloh, 1985.

55. Valea, Ernest, Valea, Ernest, Creştinismul şiCreştinismul şi spiritualitatea indianăspiritualitatea indiană, Edit. Ariel,, Edit. Ariel, Timişoara, 1996.Timişoara, 1996.

56. Vasilescu, Diac. Prof. Dr. Emilian,Vasilescu, Diac. Prof. Dr. Emilian, Istoria Istoria religiilorreligiilor, manual pentru institutele, manual pentru institutele teologice, Editura Institutului Biblic şi deteologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 1982, p. 379.Misiune al BOR, Bucureşti, 1982, p. 379.

57. Yoga în UpanişadYoga în Upanişad, trad, Corina Delia, trad, Corina Delia Mătură şi Iulian Dragomir, Edit. Arhetip,-Mătură şi Iulian Dragomir, Edit. Arhetip,-Renaşterea spirituală, Bucureşti, 1992.Renaşterea spirituală, Bucureşti, 1992.

371371

CUPRINSCUPRINSProlog………………….……………………………..…7Prolog………………….……………………………..…7

372372

O religie pe jumătate revelată: Iudaismul ……O religie pe jumătate revelată: Iudaismul ………..…9…..…9

Islamul ca religie şi politică. Bazele Islamul ca religie şi politică. Bazele fundamentalismului islamic……………………..…fundamentalismului islamic……………………..……47…47

India ca religie şi civilizaţie. De la Vedism India ca religie şi civilizaţie. De la Vedism la guruismul contemporan…………….……….la guruismul contemporan…………….……….…..123…..123

Yoga ca filozofie religioasă şi practică de Yoga ca filozofie religioasă şi practică de recuperare psiho-somatică. Este oare nevoie recuperare psiho-somatică. Este oare nevoie de yoga în societatea românească ? ..……...…de yoga în societatea românească ? ..……...……177…177

O religie cu un Divin ipotetic: Buddhismul…..…O religie cu un Divin ipotetic: Buddhismul…..……196…196

Un alt hinduism de tip protestant: Jainismul...…Un alt hinduism de tip protestant: Jainismul...……239…239

Chipul lui Hristos în gândirea hindusă ………..Chipul lui Hristos în gândirea hindusă ………..….247….247

Sincretismul dintre islam şi hinduism:Sincretismul dintre islam şi hinduism: sikhismul...268sikhismul...268

China sau credinţa în respectul uman, maiChina sau credinţa în respectul uman, mai degrabă degrabă

373373

decât credinţa în zei…………………………………decât credinţa în zei…………………………………280280

De la estetismul religios la sinucidereaDe la estetismul religios la sinuciderea patriotică patriotică pe baze religioase: Shintoismul japonez……..pe baze religioase: Shintoismul japonez……..…. 291…. 291

Concluzii finale………………………………………Concluzii finale………………………………………307307

Bibliografie orientativă …..……………………. …..Bibliografie orientativă …..……………………. …..309309

Cuprins ……………………………………………....Cuprins ……………………………………………....314314

374374