163914539 Enciclopedia Disney 5

8/12/2019 163914539 Enciclopedia Disney 5

1/52

. ,r't

L \\}}\{/ \ t,,,) )l)-/ I /Lf,6I

W


2/52


3/52

(

Cuprinslntroducere in ,,Corpul uman" I

ln interiorul corpului l0Celulele corpului l2

Pielea, pirul, unghiile gi dinfii l4Scheletul t 6Muschii si miscarea t 8'

Plemanii 20Circula{ia singelui 22lnima 24fu Mereu in formi 26Digestia 28,,Reziduurile" corpului 30

f:ty Alimentafia gi sinitatea 32Puterea creierului 34Sistemul nervos 36Vizul ;i pipaitul 38Sim{ul olfactiv 9i gustul 40Auzul ;i echilibrul 42Femeia si birbatul 44

O no"a viafi 46Cretterea 48: A ,, v Fiti voi ingivi 50'p Sistemul de iparare 52Mainile care vindeci 54

Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58


4/52

IrrrrRoDUcERE INCorpul umarrConstruit pe o structuri de oase mai duredecAt ofelul, corpul tiu este o matiniriefoarte complicati. Poate respira, mirosi 9igusta; poate sim{i, vorbi 9i merge; mininci,bea 9i gAndegte. Se poate repara singur dacieste rinit.Creierul este organul principal 9i asiguri funcfionareacorecti a organismului, controlAnd toate sistemeledin corp. Pe durata cre;terii, corpul tiu se schimbi,dar daci ai griji de aceasti ma;inirie extraordinari,aceasta ,,va funcfiona" timp indelungat.


5/52

CoRPUL Uruaru

In interiorulc(}rpuluiln .orpul uman existi diferite sisteme,precum sistemul nervos sau scheletul;fiecare indeplinette o funcfie specifici, darlucre azd, impreuni cu celelalte pentru amentine corpul viu gi intr-o stare perfecti.Fiecare sistem reprezinti un ansamblu deorgane gi fiecare organ, precum creierulsau stomacul, are o anumite alcituire.

/\DATT ULUITOARE* Vasele sanguine din corpuLtiu, puse cap ta cap, acoperiu n sf ert d in d ista nta d intrePim6nt si Lun5.

SistemulcirculatorInima

CraniulArterele (rogu)transporta sAngeledinspre inima

" lHELEruL

cMuscHIrToate'm i5cari te co rp u I u i ,precum alergatul sau siritul,sunt provocate de mu;chi,care opere azd, in gen eral ,actionAnd oasele scheletuluipe care sunt fixate.

Corpul este sustinut de o structuriosoasi, scheletu l, care protejeaziorganele interne si indeplinestefunctia de ancord pentru muschi.

CoasteleColoanave rte b raldBazinul

Venele (albastru)transporta sAngelecdtre in ima

Mugchiibragu lu i (bice psg i trice ps)

*srEMUL crncuLAroEste alcituit din inimi, sangsi reteaua de vase sangu inePompat de citre inimi,sdngele f urnizeaza oxigen selemente nutritive intregulucorp si elimina produsii ce nsunt necesari organismului.

Mu Ech iu Icoapsei(cvad rice p s)Sistemulmuscularl0 Scheletul


6/52

lrurrRroRULNasulGura

TraheePldmAnii

Sistemulrespirator

r:EE

Mdduvasptnant

NrRVosToate activitatile corpu lu i,' precum mersul, vederea,gandirea ;i vorbirea suntcontrolate de sistemul nervos.Acesta este comandat de creier,care primegte mesaje ti trimiteinstrucliuni prin intermediulmaduvei spinarii si al reteleide nervi.

.tRESPTRATIAPentru a trai, corpului ii trebuie energie,aceasta fiind produsi prin alimentatie, incombinatie cu oxigenul furnizat desistemul respirator. CAnd se inspira pe nassau pe gurd, aerul ce contine oxigen estetransportat prin trahee cdtre plamani. Stomacul

Intestinul subtire absoarbeCreie ru I elementele nutritive dinalimente

Gura

Intestinul gros --''absoarbe apaeleade nervieDrcEsnAFiecare aliment pe care ilminanci si pe care il beieste transformat de sistemuldigestiv in substante simple(elemente nutritive),transportate de sdnge cf,trefiecare parte a corpului siutilizate pentru a-ti daenergie si pentru a te ajuta sd Sistemuldigestiv

Sistemulnervos

ffirrr: - - r rr -rr-rrr rr-- --'l-p cAurA gr DEScoPERA Il - - - - - -

-P-;N;;:11-t--: }->

cre;ti.


7/52

CoRPUL Uunnr

Cplulele corpuluisunt ,,cirim izile"corpului, ?&*E*lzl Prrurnu CotrtsrRucTtt t.. t t.t .. r. .r. r r In fiecare zi, corpul produce miliarde deaGesta Tlln(I COnStltUlt (Iln mlllaf0e Oe cetute noi, datoiita procesutui cie diviziunasemenea Unitafi vii minUSCUle. FieCare ce,lulari: unele sunt necesare pentru a lecetuti confine informafii necesare ilIii'ffj;i.");'*l:11.?""ffi[ ff '':pentfU a COnStfUi ;i pentfU a aSigUfa cretterea corpului. Diviziunea celulari ariunclionarea corpurui uman. chiar daci -,- --:::tn trei faze principale:rl ln orima fazd, a

:I JiJ,T:"0#"":',',"1i;:l;tr-i:T:",i:"' #ldli# ,.H;t[[:* "?-#dil,tif:ldfli:oud. egale, urmat de. * ,.,,, ';t*'tBq*-' citoPlasmi.

*,RUCTURA CTLULEIO celu la vie este constitu ita d intr-u ninvelis extern su btire (mem brana),ce inconjoara o masa gelatinoase(citoplasma) . Toate celelalte particuleminuscule plutesc in interiorulcitoplasmei. Centrul de control al celulei(nucleul) contine informatiile necesarepentru a mentine celula vie si in starebuna de functionare.

Citoplasma esteun fluid apos dininteriorul celulei Membrana celulardesfe peretele external celulei

Nucleul controleazdfunctionarea celulei

'2 r lnteriorul unei celuleDiviziunea celulari


8/52

CeLULELE CoRPULUT

l- iI \---z-I \'\t- \t-i.1\;

Neuron

qi.fi

Celuli a ficatului-4t

Globuli rosie

Celuli a pielii

?A PnrvrM I^TDEAPR.APEDupa functia pe care o indeplinegte,fiecare celu la are o d imensiu ne tio formd proprie. Este atat de mici,incAt se poate vedea doar cu ajutorulmicroscopului, care o face sa parimai mare 5i permite ochiului umansa ii examineze componentele.

Celulele pot fi studiate la microsc

al Cele doui celuleJ noi sunt identicecu celu la originaldsi intre ele.

Celuli a muschiului

DATE ULUITOART* Cetul,ete miduvei osoasenu au viali lungi: se dividla citeva ore dupi ce seformeazS. in schimb, mullidintre neuroni pot si rezistepe d u rata intreg ii vieli.L------r-r- -----------


9/52

CORPUL

organul din corp cu cea mai maresuprafali, formeazi o barieri intre interior ;ilumea externi. Tine departe microbii, incetinegtepierderea de lichide, protejeazi de razele solaregi reprezinti sediul simfului tactil 9i ne menfinecildura corpului. Pirul ;i unghiile cresc din piele.Din(ii igi au originea in oasele craniului gi suntacoperi{i de un strat de smalf dua ce permitemicinarea alimentelor inainte de a fi inghitite.

de frig si de razelesolare puternice

"tNrRU PnoTEJAREA CoRPULUIPielea are doui straturi: cel extern (epiderma)il protejeaze pe cel intern (derma). Epiderma,ce dd culoare pielii, se deterioreazi in permanentesi este intocuita de celule noi. in dermd se aflaridicinile firelor de par glandele sudoripare 5iterminatiile nervoase ce ne permit sa simtimcaldura, durerea si de a ne utiliza simtul tactil.

Pielea reprezintdun invelisimpermeabilsi elastic

Pielea, dinfii,pirul gi unghiile

Dinlii puternicimacind mAncareaUnghiile protejeazdvArfurile degetelor

F ' _------------/de par I.jSecfiune prinpiele

Foliculal parului

Senzor pentrupresare u5oard

Senzor pentru GIanddsudoripara

Pdrul protejeazd capul

presare puternicd


10/52

ePARULFirele de par sunt alcatuitedin cheratini,, substanta durA siim permeabila. Celu lele firu lu i depar sunt moarte; unica parte vieeste ridicina, ce se afla in parteade jos a foliculului, o cavitate apielii. Celulele de la ridacini sedivid si impingand in sus,cau zeazi cresterea paru lu i.

PtELEA, PARUI-, UrucHnLE gr DINTnFir de pdr Piele exfoliatd

Firele de pir cresc din folicule gisunt inconjurate de piele exfoliati

.tDINTIIDinti i, fixa i in maxitareprin radicin i, taie si macinimancarea. La virsta de treiani, multi copii au 20 de dinti,,de lapte". incepAnd cu Sasean i, cresc d intii noi, ceipermanenli, care ii inlocuiescpe cei de lapte. Adultii au 32de dinti permanenti.

Molar\ Rdddcind

Secliune aunui maxilarde copil

e Gt I cUM FUNCTIONEAZA: p. 53@Gv L- ----- - - -- - : ----- -- - -

Incisiv

/I

/

* ' lN VARFUL DTGETELoRUnghiile, ca ti pirul, sunt formatedin cheratina. Acestea protejeazidegetele de Ia mAini si de lapicioare gi ajuta la apucareaobiectelor. Aceeasi functieo au si varfu rile degetelor, ceprezinta striati i subtiri, amprenteledigitale, unice pentru fiecareindivid in parte.

Dintii permanenlicresc prin gingii

Dinlii delapte sunt ccare aparprimii

sfs-96@o@6(? G--e(9GqoI-- r - - - - - - - r - - Y- - - - - - rrt\ F{"urA gr DEscoPERA i? pAsAntLE: pp. 1 Q-17 I'6GS.G ^G.t3q s=as-5 8;a zP

DATE ULUITOARE* Nu existl doui persoane cuaceleagi amprente digitale, nicimicar daci este vorba de doigemeni identici.* Substanla cea mai duri dincorp este smattut dinli[or.

ES?


11/52

CoRPUL Uunru

Scheletul''A5.heletut unui adult, format din 206oase, este o structuri lejeri dar puternici,ce sustine corpul. Oasele, Iegate intre eleprin articulafii, datoriti actiunii mutchilo[pot si indeplineasci o gami largi demi5ceri . Scheletul proteje azd, partiimportante ate corputui: coasteleprotejeazd, inima gi plemAnii, iarcraniul apari creierul.

Articula{ia dincot permitebrafului si seindrepte sausi se indoaie

lmbindrile intreoasele craniuluisunt fixe gi nupermit migciri

Omoplat

Coloand vertebraldBazinul

rtMIcr sr MnnrOasele pot avea diferite forme tidimensiuni. Acelea lungi si puterniceale picioarelor permit corpului sdalerge si si sari, acelea mici alemAinilor utureazd sarcinile precumrid icarea gi apucarea obiectelor.

Articulafia sfericia bazinului permitepiciorului si seroteasci in aproapetoate directiile

\ t:.:':Peroneu

-r{

t

Tibie

Femur


12/52

SCHELETUL

-----------"--.-,iI

lArticulatia informi de ga adegetului mare '\p"i-ite migciri insus, in jos gi in lateralOasele siarticulatiilecorpului

Osul compact estepartea cea mai duraa osului

Vertebrele formeazd "-,'..icoloana vertebrald,-+

DATT ULUITOARE* Piciorut este format doardin l* oas, talpa picio-rutui, din 25.* Un os este de 6 ori mai dur dec6t obari de olel de aceeagi greutate.

Secfiune a osuluilung al unui copil

UIna

dius

"firERroRULuruur os

Oasele sunt rezistente, dar usoare,d ato rita p reze nle i u n u i strat exte rnformat dintr-un material foarte dur(os co m pact) , care im b raci os u Ispongios mai u5or. Spatiile din interiorulosului spongios contin o maduvi osoasirogie, ce produce milioane de celule noide sAnge pe minut.

Rotuldputernica si flexibila

rtARTTcULATTTLEOasele se unesc prinarticulatii, in general mobile,u n ite p ri n corzi p ute rn ice(ligamente) . Prin oase, cu rgeun lichid uleios, lichidulsinovial, ce perm ite m iScarif Iuente.

Spa{ii din osulspongios care confinf|susrrNE*,*rffi;La copii, coloana vertebrali are33 de oase (vertebre) ; la adulti,unele se unesc, rlumirul acestorareducdndu-se la 24. Maduvaspinarii delicati, care face legituradintre creieri si nervi, se afla insiguranti in interiorul coloaneiverteb rale.

Coloana vertebrali

.-j i I3:

.+.J

'l :.'.: j

J./\,-- - - - ---I ---I------ -- -rI

? rNSEcrE $t pAtnru.lENt: pp. 10, s4 /MAMIFERELE: p. 10L------- - r- ---rr---r----/-(1

Osul spongios segisegte la capituloaselor lungi

*17


13/52

Co-Ti.uL***M-

scheletici, in numir deaproximativ 640, dau formi corpului ;ipermit mitcarea acestuia. Sunt fixa{i deoase 9i actioneazi prin contractare, adicistringandlr-se. Atunci cAnd un mugchi secontracti, mitci osul de care este atagat.Orice tip de mitcare, de Ia alergat Iamasticafie, depinde de mu5chii scheletici.

''lrRME 5r MAsuRr DTFERTTEMuschii sunt rispanditi in tot corpulgi vari az6, ca formi si dimensiune.Cei mai Iungi sunt cei ai coapsei,cei mai mari sunt cei fesieri, utilizaliin alergare si in citirare, iar cei maimici se afla in ureche.

Tendoanele unescmu5chii de oaselepicioruluiendonulAhile e I ENDOANELE

adeterm ina

Muschii

si sd ne rotim

Un grup de patrumu5chi ai coapselor,cvadricepsul, permiteinti n d e rea p i ci oare I o rin timpul mersului

Mugchiul picioruluine ajuta sa indoimpicioarele 5i degetele

Muschii sunt uniti de oase prin ligamenterobuste (tendoane) . ContractAndu-se, unmutchi trage tendonul, care la randul sautrage osul. Tendonul Iui Ahile e un tendonmare, ce uneste muschiul gambei de calcAi.

CdlcAi

lnteriorul piciorului

Mu;chii facialiexpresiile fetei

antebratului ne ajutasa ridicam sau sd tragemob iecte

Mugchii trunchiuluine ajuta sa ne indoim

Mu;chiicoapselor nepermit sa sdrimsi sa alergam

Mugchii ;imigcirilenoastre


14/52

Mu$cHu gt MIS.AREAc (TRIMASEPe fata ;i pe gat existi mai multde 40 de mutchi mici. Atunci candace5tia se co ntracta, trag p ie lea,provocAnd o gami larga de expresiifaciale. Aceste expresii, spreexem p lu , incretirea fru ntiisau zdmbetul, arati daca opersoani este tristd, fericita,infuriata sau speriata.

lncruntarea fruntii

Privire incruntatd,produsa de muschiiin c retitiai fru ntii

Muschii falcilorintind buzele intr-unzAmbet

Tricepsul se relaxeazdsi se alu ngeste

Tricepsul se contractdsi se strAnge pentru a

Bicepsul se contractdsi se strAnge pentrua ridica antebratul

t'ErREcHr DE MuScHrin general, m usch ii lucrea 26, in perechesi fiecare provoaci mi5cdri opuse.Acestia su nt n u m iti m utch i antagon ici.Bicepsul se contracta pentru a indoibratul din cot, in timp ce tricepsulse contractd pentru a-l intinde.

cobori antebratu I

Bicepsul gitricepsu Ilucreaziimpreuni

Bicepsulse relaxeazdse a lungeste

_a-r -- - ---- ---r------- - -l,CNUTA SI DESCOPERA$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 34-35SPORTURI: pp. 12-13

L-------r ---- --rr-rr--

ZAmbet

DATE ULUITOARE* Mugchii constituieaproape jumitate dingreutatea corpului.* Muschii migci ochii uneipersoane ltreazi sau caredoarmel de 100 000 de oripe zi.

* r


15/52

CoRPUL Uunnt/\ oo$m&Htr

'/)- Pentru a rimAne in viafi, corpulare constant nevoie de oxigen, un gazprezent in aer. Oxigenul este colectatde sistemul respirator: nas, trahee9i plemAni. Atunci cAnd inspirim,oxigenul intri in plemAni gi trecein sAnge. Un gaz care este eliminat,dioxidul de carbon, trece din sAngein plemAni gi este eliminat atuncicind expirim.

v Aerul pdtrunde princavitatea nazala

%* FuNcTroN rnzAAerul ajunge in plamani prin intermediultraheii. Aceasta se desparte in douitu bu ri inguste (bron h ii primare) , carese ramifica in alte tuburi si mai mici(bronhii secundare) . in extremitatileacestora se afla nigte siculeti cu aer(alveole) . Oxigen u I trece prin peretiisubtiri ai alveolelor si de acolo in sdnge,prin intermediul vaselor sanguine.

Bronhiesecu n d ara

Vas sanguinAlveold

lnteriorulunui plimAn

Aerul este inspiratde nas si de gura

Aerul trece printrahee si ajungein plam1ni

Laringele este situatin partea superioarda traheii

2o4F


16/52

PdnnAul

I

Coastelese ridicdDiafragmase aplatizeazd

Aerulesfe aspiratin plam1ni

Coastelecoboard

Diafragmase ridicd

I:,1l,i Aerul este impinsafara din plamAni

lnspira{ia Expirafia

?fi sPr RAT'A 5r Expr RAT'ARespiratie depinde de migcarile coastelor ;ide un mutchi mare gi plat, diafragma, carese situeazd sub plamani. in timput inspiratiei,coastele se ridice ti diafragma se aplalizeazd,.Acest lucru permite plamanilor sd se extindasi sd aspire aer. in timpul expiratiei, coastelecoboara ti diafragma se ridici, impingandaerul afard din plamani.

PIdmAnulstAng aredoi lobi

/r-r :- - -rr-rrrrrrrrr r- -rl'cnurA gt DEscopERA

DANs, TEATRU $t MUztcAr pp. 36-37I PISNTELE: p. 13Il--rr---r -- --rr-rr-r--

PnoDUCEREA SuNnrELoRLaringele se situ eazd, in parteasuperioard a traheii qi este traversatde doud membrane (coardelevocale), care de obicei sunt deschise.Atunci cdnd vorbim, se inchidqi aerul care trece prin coardeleinchise provoacd vibrarea lor qiproduce sunete.

Coardele vocale

Coarde vocaledeschisein timputresp ira ie inormate

Coarde vocaleAAInchise Tn cazuIin care sevorbegte sause ci nt5

DATT ULUIT()ART>k in ptimani exist; mai muLtde 300 de mitioane de alveole.Puse cap [a cap, Er acoperi osuprafa 5 mai mare de jumitatede teren de tenis.* Cintirelii de operi inva 5s5-gi controleze migcirilediafragmei pentru a-gi mirivolumut vocii.


17/52


18/52

CTRcULATIA SAruFEruf' r-:.ir,''i .;.'',: ,t ,l ' 't '

' 'cBATATLE lrurMrrDe fiecare dati cand inimapompeazi un flux de sdngeprintr-o arteri, se produceo bitaie. Acestea se pot simticu degetele pe partea interioarda pulsului si viteza se poatemasura calculand numirulbatailor pe minut. Bataile inimiiunei persoane in stare de repaus,vari azd, intre 60 Si B0 pe minut.

Inima

Vene si artere

{*cuLATrA oxTGENULUTlnima pompeazi sAngele bogatin oxigen in tot corpul prinintermediul arterelor, care seramifici, formand vase capilare.Acestea se reunesc apoi, formandvene, prin intermediul carorasAngele sdrac in oxigen seintoarce Ia inima, care ilpompeazi in plamAni pentrua-ti procura oxigen proaspat.

.--l{;;;-;;.;;;GOPERA iMARI PERSONALITATI: p. 33REPTILE $l AMFIBIENI: p.44

\

z-S-\"h:\\:\\t, l\' {rI&k

E5rdqe"

Este de ajuns o apisare foarte slabipentru a simti beteile pulsului

noBULE 5r TnomBocrrEClobulele ro5ii, in forma de disc, poartioxigenul dinspre plamani catre celulele din totcorpul. Clobulele albe apara corpul de infectii,distrugAnd bacteriile. Trombocitele, fragmentede celule, ajuti sdngele si se coaguleze, adicisa se intireascd, pentru a bloca micile pierderidin vasele sanguine ti hemoragiile.

Arterele(cu ro5u) transportasAngele bogat inoxigen dinspre inimacdtre fiecare parte acorpuluiVenele(cu albastru)transportd sAngelesdrac in oxigen cdtreinima

Globulemirite

L------rr -- ---r----rr-


19/52


20/52

INIMABArAr lr CnnDtAcEArtera pulmonardspre deosebire dealte artere, ducesAngele sdrac inoxigen de la inimaspre plamAni I

Peretele inimiiesfe un muschi

ArterapulmonardSAngeledin plamAni

AtriulstAng

Aorta

AtriulcreptSAngele dinpartea inferioaraa corpului

Venele pulmonare,spre deosebire de altevene, aduc sAngele bogatin oxigen de la plamAni lainimaAtriul sting primettesangele din venelepu lmonareValva impiedicdcirculatia sAngeluiinapoi in atriuVentriculul stAngprime5te s1nge din atriulstAng 5i il pompeazd incorp prin intermediulaortei

l SAngele circuli din corpI in atriul drept 5i dinplamani in atriul stang QPere{ii ventriculului9se contracti si sAngeleeste impins in sus citrearte re.

\\'.'-l

Ventricululd rept

O Mugchii perefilor atriuluiL apasd, impingand sAngelespre ventricu le

frscu LrATI BArAr LE I rrr rMr rDe fiecare data cand bate, inima produce sunete,cauzate de valvele cardiace care se inchid. Potiasculta inima apropiind urechea de pieptul cuiva,sau cu ajutorul unui instrument numit stetoscop.

\. -*.*":

Stetoscopul amplifici, adici facesi se audi mai tare, beteile inimii*)-- - - - - - -- - - -- --- -- r r r - rI

? MARTLE INVENTI: p.42 IcUM FUNcTtoNEAzA' pp. 16-17L--------r-- - --rr-r---

P: n #;:, E--- Ventriculul' snng\--se

f.:fl\t\'.\',\lva \ideV,in c,

zi


21/52

CoRPUL Unnnru

ereuacest motiv, un exerciiiu r.gulatimbunitifette capacitatea deabsorbfie a oxigenului de citrecorp. Migcarea este sinitoasi,deoarece fortifici gi ceilaltimutchi gi ne mentine in formi.Pe durata exerci{iilor aerobice,cum ar fi alergatul sau patinajul,inima bate mai tare ;i pliminiilucreazd, mai mult, deoarece mugchiicare mitce corpul soliciti mai multialimenta{ie gi oxigen pentru a le damai multa energie.Alte tipuri de exercifii, de exempluyoga, imbuniti(esc forma fizici,fortificind mugchii ;i menfincorpul flexibil.

.. ri, r.6\(

eExERcrTrr AERoBTcESaritul corzii, mersul pe bicicleti, patinajul cu rolelsi alergatul sunt modalitati optime pentruim bu natatirea rezistentei. Aceasta inseam na caorganismul devine mai eficient, deoarece reusestesi fu rnizeze mai mult oxigen si mai multa hranam usch i lo r.

Casca este un elementimportant al echipamentului h t

Cotierele siprotecliile peincheieturi auprotector

Picioarele ;i brateleI ucreaza impreu na pentrumentinerea vitezei ti aechilibrului

Genunchierele ajutdla prevenirea rdnilorsi a contuziilor

incdttdminteatrebuie sa fiecomoda si saaiba mdsuracorecta

Patinajul cu roleamplifici bitiileinimiiSiritul corziireprezinti unexercifiu aerobic

,e4f


22/52

MTREU FonruA

Plimbirile te mentin in formi

* ItTtOTULinotul este un bun exercitiu,deoarece su nt utilizati toti m usch iiim portanti ai corpu lu i, fara n iciu nefort pentru articulatii, fiing.e apasustine greutatea corpului. ln plus,favo rizeaz6, res p i ratia p ute rn ici s iregu Iata.

IN

Una dintre pozifiilefundamentale deyogacExERcrrru sr RTLAXAREin yoga, ;intea si corpul lucreaziimpreuna. Un anumit numar de pozitii(den u m ite postu ri) alu ngesc m ugch ii,in timp ce exercitiile de respiratie incetinescbataile inimii si produc o stare de relaxare.

}SPTTMBARE BuNAPentru a ne mentine in formi estesuficient putin exercitiu in fiecare zi;de exemplu, o plimbare regulatimergand Ia 5coala pe jos, nu cumatina sau cu autobuzul, mentinem usch ii si im bu nitateste fu nctiacard iovascu lara.

este un exercitiu /-rr:--r-rrrrrr-r-rrr--lbnurA gr DEScoPERA :

MARI PERSoruaurATt: pp. 54-55SPORTURI: pp. 42-43

AT,ERGAToRIIAtletismul este un sport foartesolicitant. Alergdtorii de vit ezdtrebuie sd aibd muqchi puternicila picioare pentru a avea unsprint rapid pe distan[e scurte.Alergdtorii de maraton au nevoiede rezisten[d qi de rezerve deenergie pentru a face fa{dconcursurilor pe distante lungi.

Atteli care pornesc de ta Linia de start

L------- - --r-r-r---rr-


23/52

CoRPUL Urvrnru

Bfiare nevoie de hrani pentrua-ti procura energie, pentru a crette ;ia se regenera. Hrana pe care o consumdmeste formati din substante complexe,elemente nutritive, care trebuiedescompuse in elemente mai simpleastfel incAt corpul si le poati utiltzazaceasta este responsabilitatea sistemului

digestiv. Substanfele nutritive simple trecin sAnge gi sunt conduse citre toatecelulele din corp.

eO CAIAToRIE LutrtcAOdata inghitita, hrana este impinsaprin esofag in stomac, acolo unde setransformd intr-o substanta pastoasdcare intrd in intestinul subtire. Aiciare loc f aza principala a digestieisi elementele simple trec in sdnge.Reziduurile intrd in intestinul grossi rdmdn in rect, inainte de a fieliminate din corp.

Pirtile sistemuluidigestivEsofagul

Limba

HranaEpiglota

Hrana este impinsi inspatele gurii de citrelimbiEsofagul

Traheea

Esofagul

EpiglotaTraheea

Epiglota inchidetraheea pentru aimpiedica hrana siintre in plimini

Ficatul

Intestin sublire,unde seproduce digestia

Intestinul grosabsoarbe lichideledin produselerezid uale

cPnrMA ErnpAPrima etapi a digestiei incepe cugura. Hrana este taiata si mdruntitade dinti si amestecati cu salivapana cand se transformi intr-omasi moale, impinsa apoi pe gatde limba; de acolo este inghititasi apoi intri in esofag.

Hrana

Rectul


24/52

Iw SToMAcPeretii stomac'- -. j: - ::::e;rtru a face spatiupentru hrana. ,',',-.:::j: -,:: r^,acului elibereaziun suc acid care ): - -- =-:=-1 cu hrana, initi az6,procesul de di,_ees: : s -. -'le bacteriile. Peretiimusculari, prin c:-:"::-,'i, agitA hrana ti suculgastric creand c p:-i:a::'emoasA. Pe duratadigestiei, mai ales : -. la c masa copioas5,,ne simtim somncr'os:.

DrcEsnA

Esofag

Perete muscular

Sectiune a stomacului

I ntestinulsu btire

Hranaamestecata cusucu rile gastrice

Stomacul amestecdhrana transformAnd-ointr-o pasta consistenta Vilozitdti ?f,^NsFoRMAREA HnnNErMare parte a digestiei se realizeazAin tim p ce h rana trece p rin intestin u Isubtire, acesta fiind acoperit de cutecirculare. Pe aceste cute exista vilozitatiminuscule similare degetelor. Hranad igerata trece prin peretii vilozitatilorsi intra in sangele capitarelor. in finalsAngele duce hrana digerata acolo undeeste necesari.

Stratulcelulei

SAngele care circuldprin vasele capilareabsoarbe h rana digerataSecfiune a intestinului subf irecu prim plan asupra vilozitifilor

- - - -- - - r - - r --r--I -----al

L------------ ---r----r

cAUTA $r DESCOPERAtNSEcrE $t pAlnru.lENt: pp. 54-55

DATT ULUITOART* Daci misurim lungimeaintestinului unui adu[t,acesta poate ajunge la 7 m.

IIt*l

zs


25/52

CoRPUL Urvrnru, ,'*.,:%*r:i,.*it{*,q it':*'t;oo HdIe e0rpr*Ic*i

sunt asemeni unor mici intreprinderichimice: au nevoie de hrani, api ;i oxigen pentrua funcfiona gi a menfine corput in viafi. in timpce lucre a26,, celulele produc reziduuri care trebuieeliminate de organe speciale. Rinichii filtreazianumite reziduuri din singe pe care le transformiin urini; ficatul transformi in substanfeinofensive alte reziduuri; dioxidul de carboneste expirat de plimAni.

* ' ELIBERAREA UnINEIUrina se formeazd in rinichi si intrd intr-ocavitate elastici (vezica) unde rimAne panacand aceasta se umple. Atunci cind aceastaeste plind, vezica transmite mesaje cdtrecreie[ iar noi simtim nevoia de a merge latoaleta. Copiii foarte mici nu sunt in mdsurade a sti singuri cAnd sd urineze ;i din acestmotiv au nevoie de scutece.

in parteaexternd a rinichilorsunt milioane denefron i

cPlAtvrANrrin interiorul fiecarei celulea corpului, oxigenul si hranase combina pentru a generaenergie. Acest proces, la rAndulsiu, produce ca reziduudioxidul de carbon, care esteadus de sdnge in plamdni,fiind apoi expirat.Artera renald aducesAngele in rinichi

Vena renaldscoate sAngeledin rinichi

Uretrul aduceurina in vezicdOrganeleopil cu scutece Secf iunea unui rinichi

* l"T:[:""#ina' lN lrurrRroRul RrrurcHrloRRinichii primesc un sfert din sdngelepompat de inima. in interiorut acestora,milioane de filtre minuscule (nefroni)elimina reziduurile si apa din singeproducind urina. Sangele curdtat iesed in rin ich i prin vena renala


26/52

,, R Ezr DU u R rLE" CoRPU LU I

Traheea

Rinichiul

U reterul

* Iw lrurERroRUL FrcnrulurFicatul este foarte important si ared iverse ro lu ri. in afara de a contribu ila digestie, transforma elementelech im ice dau natoare in rezid u u riinofensive, pe care corpul le poateelimina cu mai mare usurinta.

L----r-------rrr-r--r-

PIdmAnii

Ficatul DATEULUITOART* in fieca re zi, prin rinichitrec aproximativ 1800 t des6 nge?* 9i pietea eLiminirezid u u ri : in f ieca re ztelimini circa 200 mltranspira ie.

Vezica

*. r


27/52

CoRPUL UrunruOImentnlia Qis$m&tafea

H rana contine substantenutritive care dau energie corpuluigi il ajuti si creasci. Pentru a nemenfine sinitogi, avem nevoie deo dieti completi.Substan{ele nutritive cuprind: Carbohidra{isau zaharuri, proteine, grisimi, vitaminegi minerale. Carbohidra{ii, prezenfi deexemplu in alimentele bogate in amidon,ne dau energie imediati. Proteinele suntimportante in procesul de cre;tere, in timpce grisimile ne dau energie gi ne ?ncilzesc.Vitaminele ;i mineralele necesare in dozemici ne menfin sinito;i. Corpului ii suntnecesare gi substanfe vegetale (fibre)care nu pot fi digerate, insi sunt necesarepentru buna functionare a sistemuluidigestiv.

cO AIEGERE BocnrADieta este hrana pe care o minAnci in fiecarezi. Este ech ilibrati atu nci cand fu rn izeaz6,corpului un ansamblu de substante nutritive,mentinAndu-l astfel sandtos. Carbohidratii artrebui si constituie partea principala a dietei,iar proteinele ti grasimile, partea secundari(in proportie mai mica): este bine si mdncimsi multe fructe 5i legume proaspete in fiecare zi.O dieti echilibratieste importantipentru sinitate

Untul, pAinea,brAnza, laptele,uleiurile si nucile auun continut ridicatde grasime

T.:F{\

Carnea, pertele, oudle,legumele 5i semintele continmulte proteine

Copiii au nevoie si beaun litru de lichide pe zi


28/52

HamburgerAUM ENTATIA gl SAruArerEA

cantititi foarte mici' lN CnrurrrATr MrcrAlimentele precumhamburgerul, cartofiiprajiti si ciocolata continmulte grasimi. Dacd suntconsumate des si incantitati mari pot provocadaune organismului.

Cartof ipraji{

Aceste alimente ar trebuisi fie consumate in

PAinea integrald,orezul, pastele si fainasu nt alimente bogatein carbohidrati si fibre

Sucuriinghelatd

O

Fructele gi legumelecontin, in afara de fibresi vitamine ti minerale

Aproximativ doui treimi dingreutatea corpului este formatdin apa, care prevaleazi fatade orice alta substanle. Faraapa celulele nu pot functiona,din acest motiv este importantsd se consume multa apa peparcu rs ul zilei.

.t'MuLrA ApA

cCALoRULEH rana furn izeazS, corpu lu i energianecesard pentru activitatile cotid iene.Aceasta energie se mdsoard in calorii.Atunci cdnd consumim mai multe caloriidecAt este necesar, Ie inmagazinim subforma de grisimi, crescAnd in greutate;daca le consumdm in cantitate mai micadecAt cea necesari, pierdem in greutate.

O mare parte aapei din corp segisegte in celule

Prdjituri

Fr


29/52

CORPUL

Putersa erelerul$ieste centrut de control al corpului.Aceasti structuri cutati gi moale, protejatinumai de craniu, confine peste 100 de miliardede neuroni, care formeazd, o refea decomunicafie in care mesajele ating o vitezifoarte mare pe secundi. Creierul ne permitesi gindim ;i si auzim: inmagazineazi amintirilenoastre gi ne ajuti si ne migcim.

Cortexul cerebralreprezinta 900/odin creier

Cerebelulcontroleazdmesajele transmisecdtre mu5chi

Trunchiul cerebralu ne5te creieru I cumaduva spinarii

Partea stilngd seocupd cu activitatilesti intifice

Partea dreaptdse ocupa cuactivitatile creative

Pirf ileprincipaleale creierului

Emisferelecreierului

UNUL LArucA AnulCreierul este impi(it in douiemisfere: partea stingi controleazdjumitatea dreapti a corpului, iarpartea dreapti controleazi jumitateastAnga. Fiecare are activititi diverse:partea dreapta se ocupa de arta 5iactivitati creative; partea stinga delimbaj, numere ti solutii aleproblemelor.

cPAnnLE CnEIERULUTCreierul este impartit in trei pa(i.Partea cea mai mare este cortexulcerebral acolo unde este localizalcentrul gAndirii, al emoliilor 5i alactiunii. Cerebelul, aflat sub creier,asigu ri ech il ibru I 5i coordoneazimi5carile. Trunchiul encefaliccontroleazi respiratia ti bataileinimii.O BUN;, OntHNAIn timp ce dormim, corpul seodihneqte qi se regenereazd,.+Insd creierul este incd activ,chiar qi in cazul somnuluiprofund: revede evenimenteint0mplate in cursul zilei qiin mag azineazd, ami n t i ri.


30/52

In partea externdsubtire a cortexuluicerebral su nt el aborateinformatiile

PureREA CneIERULUt

"ftEMENEA uNUr conPUrERNe trebuie mult timp pentru a invitasi facem lucruri noi, cum ar fi sa adunimsi sd scidem, sau pentru a cdnta la uninstrument. Odati invdtate, acesteaptitudini sunt inmagazinate in ,,bancade date" a creierului, pentru a puteafi utilizate atunci cand este necesar,fara a fi nevoie si le invitdm din nou.

Mesajele transmisede creier permit degetelorsd se miste pentru a cAntanotele corect

Adunarea 9i sciderea cu ajutorul abaculu

4:.:-;-:-.-:;: ;--lcAUTA $r DESCOPERA IMARILE INVENTII: pp. 52-53MARI PERsorualtrA1: pp. 22-23

DATT ULUIT()ARE* Creierul, care fotosegte o cincimedin energia corputui, este numai acincizecea parte din greutatea sa.* Nu existi niciun fet de raportintre greutatea creierului giintetigent;.


31/52

CoRPUL Uunru

ffiffG@ new@sactivitate umani, incepind dela mirositul unei flori 9i pAni Ia ci{iratul peo scari depinde de sistemul nervos, care esteformat din trei pi4i. Creierul (centrul decontrol) primegte mesajele, le selecfioneazi,le inmagazineazA ;i apoi transmite instruc(iunicetre corp. Meduva spinirii este oimportante cale de comunicatie

care leagi nervii de creier.

Ref eauade nervi

Creierulco ntro I eazaactiv itati I ecorpului

Fi;t\1fr' 1-

-/ .hI,trrl' :,jt 'r"1r

- * d . *':

i,1#..31#yw

.l1j*,i ,.:.*.',t,'..,.16'r;' .:.1.

Mdduva spindrii,d in coloanavertebrald, transmitemesaje de la corp lacreier si viceversa

Nervul sciaticcontroleaza muschiipicioarelor ti a talpilor

Nervii craniense ramifica dela creier

Nervii spinalise ramificadin mdduvaspinarii

* 7 RTTEAUA DE NrRVtNervii sunt rispAnditi in tot corpul.Nervii cranieni, din creier, necontroleaza expresia fetei sitransporta informatii de la ochi siurechi Ia creier. Nervii spinali, dinmiduva spinarii, ne controleazdmiscdrile si transporta informatiicu privire la simtul tactil.

DATT ULUITOARE* Nervut cu cele mai mari dimensiunieste nervuI sciatic, de grosimea degetuluimijlociu a[ unui copit? Se intinde incepdnd cumiduva spinirii, de-a tungut fiecirui picior.* MuLte mesaje ate nervitor trec de-a lungutmiduvei spinirii prin gat? Din acest motiv,eziunile apirute [a gat pot fi grave, cauz6ndparatizii, ddici incapacitatea de a te misca.


32/52

Neuronii senzitivi transmitmesajele care ne permit sisimfim mirosurile7 RrncTrE IwTEDIATAReflexele actioneazd cu viteza mare pentru a neproteja de pericole. Daca ti se intAmpla sa teintepi cu u n ac, sen zorii pielii picioru lu i transm itmesaje cdtre maduva spinarii, care transmiteimediat mutchilor piciorului instructiunea de aretrage piciorul. Creierul nu primegte mesajul dedurere pani in momentul in care apare reflexul.Actiune reflexi

eat

STsTEMUL NeRVos

?i* Esrr coNsrRurr uN NrRVNervii sunt fAsii de celule subtiri si foarteIungi (neuroni). Neuronii sen zorialitransporti mesajele la creier de la och i,urechi, limba, nas gi piele, permitand sa,,simta" diverse lucruri. Neuronii motoritransporti instructiunile de la creier Iamutchi pentru a le permite miscarea.

t Meduva spiniriiLlransmite muschilormesajul direct de aretrage picioru l.

Chiar gi pentru aface temele suntfolosi{i neuronisenzitivi gi motori

{) Creierul primegteJ tesajul cje simf aldurerii dupa ce piciorul afost retras.O mi;care neaSteptata in apropiereafetei ne face sd inchidem ochii: esteun reflex care ii protejeazd de uneventual pericol. O lovituri uSoarisub genunchi cu un ciocinel ar trebuisd ne facd sd ridicdm piciorul; mediciicontroleazi acest reflex pentru a seasigura ci sistemul nervosfunctioneazd bine.

cAurA $l DEScoPERAMARILE INVENTII: pp . 42-43L--rrrr--r---rr--r-rrr

.tattI:I *F 7


33/52

Wnwl gi pipaitulgi pielea sunt organe dotate cu

Celulele retineitransformd luminain semnale \

milioane de mici senzori care transmit mesajecitre creier de-a lungul nervilor, informAndu-lin mod continuu asupra a ceea ce apare in jurulcorpului. Senzorii ochilor ac{ioneazi la lumini gi,prin intermediul creierului, ne permite si vedemceea ce ne inconjoari; senzorii pielii permitpipiitul.

Vasele sanguinehrdnesc ochiul Cri stal i nul concentreazd

Iu m ina pe retina

CoRPUL Unnnru

?iuPrLAPentru a putea vedea, in interioochiului trebuie si patrunda ocantitate corecta de lumina: daeste prea mici, pupila se maregpentru a putea permite sa intremai multa lumina; daci este prmare, pupila se micgoreaz6, pena nu produce leziuni retinei.

Pupila se miregte atunci cAnd epufini lumini, pentru a permipitrunderea luminii necesare

Dimensiunile normale ale pupilrEa.*4i?Z Corneea este

fe reastraoch iu lu i

nervoase

ffiNervul optictran sm itesem nale catrecreier Anumili muqchipermit miscarile

och iu lu iSectiu ne

a ochiului

In mijloculuiirisul colorat seafla pupila

in cazul luminii de intensitate mapupila se micgoreazi pentru aproteja retinaPrin pupild, Iuminapatrunde in interiorulochiului

rtCuM VrDE OcHruLLumina patrunde in ochi prin corneeatransparenta, apoi trece prin pupila, iarcristalinul o concentreazd pe retina. Acestrat subtire acopera partea din spate aochiului si contine celule sensibile Ialumina. Atunci cAnd lumina le atinge,aceste celule transmit semnale creieruluacolo semnalele se transforma in imaginpe care noi le vedem.

384F


34/52

nAlnREA ocHruLUILacrimile sunt produse 1n modcontinuu de glandele lacrimale,pozitionate deasupra fiecArui ochi.La fiecare cl ip ire a p leoape lor, acesteacu rati och iu I : in d e parteaza p rafu I ,omoari bacteriile si pastreaza corneeaumeda. Acestea se golesc prinintermed iul cond uctelor lacrimaledin interiorul nasului. Din acest motiv,daca plangi, lacrimile curg pe obrazti iti curge nasul.

* . PIPAITULlmediat sub piele se gdsesc milioanede mici senzori. Unii reactioneazi Iao u;oari presiune, altii la o presiunemai mare, iar altii la durere, lacaldura gi la frig. Atunci cAnd atingiceva, ace;ti senzori iti comunica dacdsuprafata este asprd sau fina, durisau moale, caldi sau rece sau dacagadila. Partile corpului cu cel maimare n u mar de se nzori su nt och ii,limba, buzele, degetele si picioarele.

YAzUL gr PtpArrulLacrimile coboardde-a lu ngu Iobrajilor

Glandeleproduc lacrimi

Curif areaochiului

Flacdra estefierbinte, d intineti mAinilede aceasta

Pleoapap rotejeazdoch iu I

Canalul lacrimaldescarca lacrimilein interiorul nasu

Un canal condlacrimile catre

Lacrimile secolecteaza ininteriorulnasului si il poface sa curgdiffi:

foarteacest mdeparte

III

otive

t-;nA.,'**j-n. :; qz \r'-It' )-Cuburile de gheafddure, reci si umede

)i

sunt

/r--:-------] ,'--t'cnurA $r DEscoPERA iCUM FUNCTIONEAZA: pp. 41-42gnrNTA ilu .tLtRUL NosrRU: pp.20-21

Pdrul de pisicd L--------r---rr------r

//

/

DATT ULUITOARE* OchiuI omenesc conline70 ta suti din senzoriicorpului.

5-:.I

esfe moale si cald

+


35/52

CoRPUL Unnnru

otfactiv gi gustul sunt simfurifoarte strAns legate intre ele: ambelerecunosc substanfele chimice.Receptorii olfactivi, situati in capitulcavitetii nazale le individual i zeazd, inatmosferi; receptorii gustativi se aflipe limbe;i recunosc hrana 9i biuturile.Simful olfactiv gi gustul permit apreciereagusturilor mAncirurilor li evitareasubstantelor nocive. Mesajele cu privirela mirosuri si la gusturisunt transmise de-a

lu ngu I nervilor olfactivipAna la creier

Nervii olfactivi suntstimulati de mirosuriCavitatea nazald

Limba

Cum recunoa;temmirosurile sigusturile

?a* srmrrM MrRosuRrLESenzorii olfactivi din cavitatea nazaldind ivid ualizeazd in aeru I pe care il inspiramparticule de mirosuri, provenite din substancum ar fi alimente, parfum sau fum. Decisenzorii transmit semnale citre creier, careidentifici mirosuri le.

Crei e rul i nterpreteazsemnalele care ajungla nas si limba

Nervii transmit mesajegustative cdtre creier

ff* $Ifuegfi #s*ul

" kL

/

DATEULUITOART* Majoritatea persoanetorpot distinge 10000 demirosuri diferite.* SimtuI otfactiv estede 10000 de ori mai acutdecit cet at gustului.

,/


36/52

Srnn1ul Olracnv gt

?i* RrcuNoASrEM GusruRrLESub forn-,a lnor mici ciorchini de celule, papilelegustatirre sunt dispuse pe toati suprafata limbii.Crupuri de papile gustative din diverse zonereactioneazA la patru gusturi principale: amar,sirat, acru si dulce. Fibrele nervoase din papilelegustative transmit mesaje citre creier gi permitsimtu I gustu lu i.

\s

flat

GusruL

Gustul alimentelor

HA.EREA DE A MArvcASimturile gustului si cel olfactiv lucreaziimpreuni, chiar dacd simtul olfactiv este mult maisensibil decAt cel al gustului. Daci esti ricit si ainasul infundat, alimentele nu au gust. Daca itiacoperi nasul in timp ce minAnci, simti cud ificu ltate gustu I mincarii.

:, :'kfl,i*ai"**.o/:ffi.,

ir.-, a

Dulce

Limba privitiprin microscop

Doud tipuride papile

* ' PAPTLELE GUsTATIVESuprafata limbii este strabatuti dem ilioane de m ici protu berante,pap i Ie le gu stative care se gasesc labaza si pe partile laterale ale limbii.

/-r -:- -rrr rrrr- r r rr -rrrrlbnurA $r DEscoPERA

MAMIFERELE: p. 31cAunroRt $t EXPLoRAToRT: pp.L---------- r - r--r-----

4


37/52

auditiv extern

Secfiunea unei urechi:externi, medie, interni

Timpan

Nicovald

CoRPUL Unnaru

Oasele dinureche medie

ffiro'ffit $i eshitf,hffit"fi

rrurrnronu, Unecn',.r .. v .vrechire ne permit si auzim sunetete ;#,.j'Jilg:il#3jffiii,ifft:"gi ne ajuti in menfinerea echilibrului. Sunetul calatoreste prin trei oase (oscioarcalatoiegte sub forma unor unde, adici a unor l,.%'Jt3lii1^1, '.;lJ,j',il1,,? ",.mici vibrafii ale aerului. firi5oare caie transmit un semnalin interiorul urechii, aceste unde ;1tf":'J:'de-a lungul ribrelorstimuleazi senzorii care transmit semnalecitre creier, acolo unde sunt transformate canarete semicircutarein cuvinte, muzici si alte sunete. / i : y:"' ', interne/ percep miscdrile capului,,n,.gf {il{

Pavilionau ricu lar

Neruul vestibutransm ite cdtrecreier semnalelegate de echili

II

I

Neruul acustictransm ite creierumesaje despre au

Canal

OnsELEin u recheamedie existd trei micioase: ciocinelul, nicovalasi scarita, care se numescin acest fel, datorita formeifiecireia. Aceste oase transmitvibratiile de la timpan citreinteriorul urechiii424r

Scdri{a esteosul care seafla cel mai lainterior

Spirala din urecheainternd contine senzoricare pot percepesuneteleCiocdnel


38/52

Tanp gr ixcErIntensitatea diverselor sunete este mdsuratd indecibeli (dB): o goaptd are 20 dB, o exploziede artificii circa 100. Sunetele de peste130 dB prt-rduc daune urechii omului.

dB180

ffiAuzul gr EcHTLTBRUL

4RE.HILE ATTtMALEL'RAnumite animale, cum ar fi iepurelesau vu lpea, au u rech i cu pavilioaneauriculare foarte mari, care se potorienta dupi sunete. Sunt foarte utilepentru cautarea hranei sau pentruevitarea pradatorilor, deoarece perm itperceperea sunetelor slabe sii nd ivid ual i zeazA proven ienla acestora.

e lN EcHILTBRU PrRFEcrUrechile ne ajuta si ne mentinem echilibrul.in interiorul fiecarei urechi sunt trei canalesemicirculare care contin un fluid. MiscAnd capul,se miscd si acest fluid, iar senzorii semnaleazicreierului schimbarea pozitiei capului.Creierul transmite instructiuni pentrua asigu ra mentinerea ech ilibru lu icorpu lu i.

Canalele semicircularecomunici creierului undeanume se afli corpul tiugi astfel pofi rimine inechilibru

/rrr:---rr--l' .'rr'cnurA $r DEscoPERA :MAMIFERELE: pp. 18-19gnrNTn iru JURUL NosrRU: pp. 24-25

L---r--r-r-rrrrr--r- rr

DATE ULUIT()ART* Pisicite 9i titiecii pot auzisunete cu tonalititi mult mai?nalte, sunete pe care urecheaomutui nu o poate auzi.* Scirila este ceL mai mic osal corputui: are o lungime denumai 3 mm.

lepurele

+43


39/52

CoRPUL Uunru

F$tfficu fecundarea incepe o nouiviafi, adici se unegte un ovul al femeiicu un spermatozoid al berbatului: ovululfecundat confine toate informafiilenecesare pentru crearea unui nou individ.Ovulul se imparte de mai multe ori incelule identice ;i se dezvolti in corpulfemeii pAni in momentul in care acestedevine un copil. Mulli spermatozoiziincearcd sa patrundain ovul' BARBATULSpermatozoizii sunt produti detesticulele barbatului care se gisescintr-un ,,sac" din piele (scrot) .Sperma(lichidul seminal) coboara dintesticule prin mici canale, fiindeliberati prin penis.

Sperma coboard cdtrepenis prin intermediulunor canale minuscule

Penisu

BirbatTesticulelep rod uc

"?T.'NDAREAovuLULUrOdata pitrunsi in corpul femeii,spermatozoizii inoatd in trompa lui Fallopio

Daci existd un ovul, il inconjoari pand ce usingur spermatozoid reuge;te si rupd stratuextern si sa il fecundeze. Ovulul fecundat seimparte ti o masd de celule (embrion)pitrunde in uter.

Un spermatozoidfecundeazd ovululatunci c1nd ilintAlneste

Dintr-un ovulq;'i=-r se dezvolti(\-- \. \-_-_q".--l-

DATE ULUIT()ARE-t in f ieca re zi, in testicuLeLe unuibirbat se formeazi mitioane despermato zoizi.* Femeia se naste cu toateovu le[e: ECBStea s u nt in ju r deun mition ?n ovarele de dimensiunif oa rte m ici.permatozoizi

Scrotul


40/52

.tFTMEIAgvulele unei femei se gisesc in ovare.ln fiecare lund este eliberat un singurovul, care face o cdlatorie foarte lentadin ovar pana in trompa Iui Fallopio.Dacd intalne5te u n spermato zoid,t acesta poate fi fecundat. Odata?- / l?',.:lflfiili? :I,::ffiiga in uterunde va cregte pani ce va deveni uncop il .

FeMEn gt BAnBATUL

Dupd 36 de ore,ovulul fecundat sedivide in douacelu Ie

Embrionul, o masdmica de celule, seinstaleazd pe peretiiuteru lu i

Embrionul seinstaleazd pe parteainterioard a uterului

Uterul saupentece le

Colul uterinesfe intrareain uter

Gemenii identiciGunnENrrAtunci cdnd un ovul fecundat seimparte, cdteodatd cele doud celulese separd, insd con{in aceeagiinforma[ie qi aqa se dezvoltdgemenii homozigoli sau gemeniiidentici. Gemenii heterozigo[i sauneidentici se dezvoltd atunci cdnddoud ovule eliberate de ovare suntfecundate in acelaqi moment.

Femeia

I-rr r rr r rrr rrrrrrrrrrrrrrlA v v r- ) ) cAurA $r DEScoPERA IY - ' PLANTELE: pp .24-zs (If --rrrrrrr-rrrrrr-rrr -@

Trompa lui Fallopiocolecteazd ovululdin ovar

In trompa lui Fallopioovulul int1lne5tespermatozoidul

in ovar segasesc ovu le le

Vaginul

4


41/52

$mffi*vi$&nevoie de noui luni ca ovululfecundat si se transforme complet incopih in aceasti perioade ovulul sedivide de mai multe ori pentru a producemiliarde de celule necesare si cre ezeo fiinfe umani. La inceput este denumitembrion, dar dupa opt siptemAnipetrecute in uter este denumit fet.

Fitul este legat de mami prin intermediulplacentei prin care ii este procuratihrana gi oxigenul.fTor Mnr MnnrCelulele fatului se divid rapid. Crupuride celule se transforma in diverse pa(i ale

corpului, cum ar fi inimd, plamAni, creieImAini si picioare. La opt sdptamani deviati, chiar daci are numai doi centimetri;i jumitate in lungime, fatul are deja formaunei fiinte umane. Dupa 38 de saptdmAni(9 luni) este gata de a se naste.Copilul cregte insiguranta in uterulmamei

La 16 siptimAni, fitulare o lungime de 16 cm,poate lovi cu picioarelegi se poate risuci

CoRPUL Uvlnru.j

\p},F-Dupi cinci siptimini, in interiorulembrionului sunt formate maimulte pe(i ale organismului

Dupi noui siptimAni, toate pa(ileimportante ale fitului sunt formate.,*r .

Dupi 13 siptimAni, bratele gi picioarelecresc mai repede decAt restul corpului

#DATT ULUITOART* Pe perioadagravidit; ii uterut semiregte chiar gi de 20 deori fa[i de dimensiunitesale normale?


42/52


43/52

CoRPUL Uunru

fiecirei fiin(e umane urm eazd,aceea;i schemi de dezvoltare. lmediat cese na;te, copilul plinge pentru a primi laptelepe care il suge de la sAnul mamei, insi micufuleste complet neajutorat. in primii doi anicregte cu rapiditate, apoi in mod constantpe parcursul perioadei copiliriei cind invafisi meargi, si vorbeasci ;i si dezvolte alteactivititi. Intre 10 si 1 5 ani, beietii si fetelecresc rapid ti devin adulti.

v..'1 /' ;'\-.r.,':'i *'**-*---.**-'

\o 'J''I

Y*. *1\

|lr' i Ilr'i,b'r ltit[&,tit

1ilq--- f-" tr,. ,i

Irl ,t:,li.{tI -'--

IiI7t'.F4,

i,\.t,

t?-., r -'. /lltI-1i"vIt,'

. i,I

tir

1B40

fi'{ari$.-_PRIMII PASI 4 Un nou niscut de cinci luni

Lincepe sd mearga de-a butilea,impingAnd inainte genunchii.

.&iii'ItI

^ffi 4*U1Un nou-niscut de o luni sauI doua isi poate ridica capulcAnd este'asezat pe burta.

2 L" zece uni, multi copii gtiu dejarJ sa mearga de-a butilea, chiar dacaunii se tArasc pe sezut.484F

f_La un an, cu puf in ajutor,r*copilul reuseste si stea inpicioare.E La aproximativ 14Jluni multi copii mergfara a fi ajutati.


44/52


45/52

CoRPUL Uunru' "':'';'rrj:,;r16;l',:rll{,r;.*fijit;;lji:J;.j''lr' .'

rynF"rym.$rw

dDIFERENTELEPersoanele sunt diferite, nu numai din punct devedere al aspectului, dar si prin modul de a gindi,de a se comporta ti de a se exprima. Uneori esteposibil sd recunoaStem caracterul unei persoaned u pa exp res ia fete i .

e multe ori, persoanele dinaceeati familie se aseamini ti secomporte in acelagi fel. inse nuexiste doue persoane identice,deoarece fiecare este un individcare are propria personalitate.Noi mogtenim de Ia pirinti anumite pe{iale personaliti{ii: fiecare poate primi insio combinatie diferiti a caracteristicilo[ careformeazi felul siu de a fi; din acest motiv,chiar gi intre frafi 9i surori existi diferen(e.Alte aspecte ale personalitefii noastrese dezvolti din experien{ele vie{ii,in memorie, care influenfeazd,modul nostru de a gAndi ;i de a necomporta.

Copiii pot deprinde activitifi;i hobby-uri de Ia pirinti

Siguran(d

Melancolie


46/52

Exprimareasentimentelor

Seriozitate

Fryr Vol lru$vA

poate facedistrezi

.,. l'"cEmonrLEZdmbetele ti lacrimile sunt semnaleexterne ale sentimentelor noastre,influentate nu numai de altepersoane ti evenimente, ci side fotografii, m u zic6,, comed ii,carti si film.

Un film bun tesi rAzi si si te

Timiditate N

Fotografia unefamilii in vacainfluente azl, personalitatea unui individ.Am intirile fru moase sau u rAte su ntcolectate de creier: uneori este de ajunso fotografie dintr-o vacanta pentru areaminti emotii putern ice

/rrr:- -rr r - rr r- r r rrrrrrrt'cnurA $t DEscoPERA :

COMUNICATIILE: pp. 1 4-15PLANTELE: p. 51

AwUNTTRT DrN CoPrLARtEExperientele copilariei si educatia

*. r


47/52

CoRPUL UunruG'E

se afli sub un constant atacdin partea bacteriilor si a virusilor, cauzeale bolilor.Un corp sinitos are multe modalitifi deapirare: de exemplu, rinile pielii se inchidpentru a nu pitrunde bacteriile. Globulelealbe le consumi sau elibereazi substanfechimice (anticorpi) pentru a le distruge.f7 VnccTNAREAO modalitate de prevenire a bolilorpericuloase este aceea de a injecta micicantitdti de bacterii in corp: in acestmod,globulele albe pot recunoatteinamicul si pot pregiti apararea prinasa-numita imunizare.

Anumite globule albe,,iti amintesc"identitatea fiecirei bacterii sau a fiecdruvirus agresor. Daci acestea revin,globulele albe elibereazi imediatsubstanle chimice mortale, anticorpi,pentru a le distruge. Alte globule albealunga bacteriile si Ie elimini,mdncdnd u-le.

ftL.s't:,;v.'

siomul dg affrrar Bac,ereO globuli albimininci o bacterie

* 'LA Arncr

d

r * ,r' .,,+tUtai--. t*-*#'

.#"

'ta".

i{\ 'o' /c\\Y*:Y\t

Vaccinare

Vaccinul poate fii n jectat in ante b rat

..-'{J,d- ,.52t-t

Globuldalba

1t-",


48/52

STSTEMUL DE ApARAREa,Vr ru DEcAREA FnncruRrloRMui:=:*-- a,e corpului se potvindecasing-": rs rupt se regenereazddaca := = r lJl extremitati sunt unite.N'1a: ' - --= s a l ge le se coagu leaza pefrac: ,'= .; l: se transformd intr-untes'J-- : -:::-:cr, Ia final, celulele producun : a:=" a eIastic, cartilaginos careVA :,,

Os fracturatSAnge

CoagulareasAngelu i ininteriorul fracturii

Noul materialcarti lagi n os careva fi inlocuit de osCum se vindeca un os

Febrd mare,39 0CFebrd med ie .37,8'CTemperatu ranormala acorpului, :- -Temperatu raeste indica:' -:nivelul unt, :'pe o scaranumerotata

4,MPERATURA CORPULUIFebra este o creStere a temperaturiicorpului, cauzatd in general dereactia organismului Ia bacteriile careil invadeazd. O febra utoari poatecreSte sistemul de aparare a corpuluisi il ajuta in combaterea bolilor.Te m peratu ra se misoara c u u ni nstrument numit termometru .

Radiografia arati undeget rupt

Un adult ifipoate misuratemperatu

/rrr:--rrrr-r-rrrrr----tGnurA gr DEscoPERA IMARI PERSONALITATI: p . 32cuM FUNcTtoNEAzA, pp. 52-53

L--r--rr--r------r----

DATE ULUITOARE* Este nevoie de mitiardede virusuri pentru a acoperigimitia unui ac.* Bacteriile se descompunta f iecare 20 de minute.


49/52

e&Fe-) ?entru ingnjirea corputui este.f Irnecesar si cunoastem functionareaacestuia.Existi diverse tehnici pentrucombaterea bolilor si vindecareacorpului.

Sunt necesari mulfi ani de studiu gi cercetiripentru a gesi medicamente care si invingio anumiti boali. in spitate, chirurgii seconfrunti mereu cu noi operafii ;i tehnici.in zitele noastre, pElcienfii pot primi rinichinoi, plimAni sau o inimi noui, daci acesteorgane nu funcfioneazi bine. Anumifimedici propun tratamente antice cumar fi acupunctura, utilizarea ierburilorgi reflexoterapia ;i terapii prin masaje.

CoRPUL Urvraru. ^. , r ... ..l;. .-.tr-,,,i;.-ri;,:'-,i, :. .;:.. . cVINDEcAREA cuAluroRUL AcELoRin China, acupunctura estefolosita de peste 3500 de ani.

Este fondata pe ideea ci incorp curge un flux de energie,a5a-numiti,,qi" care trebuiementinuti in proporlie corectapentru a avea o sdnitate buni.Sunt introduse in piele ace subtiriin anumite pa4i ale corpului.Se recurge la acupunctura pentrua se trata foarte multe boli.

]

t

ncturist

Acupunctura:harta corpului' .,-.i'' ;-,'r; 'L '\".,.'\ \1\r 't,)r \ 1''\ \J

ir \jii r*\/\, )tII1., Un ac din olelinoxidabil esteintrodus in piele

SUpUNEREALA O INTTRVENTTECHTRURGICALAMedicii pot folosichirurgia (practicareaunei incizii in corp)pentru a vindeca boli saurdni, ac[iondnd asupraorganelor bolnave.Interven[iile se reali-zeazd, in camere speciale,sdlile de opera[ie, acolounde totul este sterilizatpentru a preveniinfecliile. 0pera ie chirurgicati

Diverse tipuri de medicamente


50/52

OA:-^ inAnd rigiditatea corpului

-:;-rsiune ti stres. Aromaterapia,-: i cu uleiuri speciale,- -, : : - -: parfumate pentru a. -'::legatedesanatate.La- . : rasajul special al talpilor,- - - .: . -r a se trata intreg corpul.

tb"t"r:: t *'qir*}lt|l#-

.,CERE PI-ACUTA-:.* c senzatie de bine si

MATNTLE Cnne VTNDEcA

'.. +, : 4:"'.iiJ,,,r,g.,.tfi,'TnnrnREA cu AluroRULPLANTELOR MEDICINALE

De seco le, este b i n ec u n osc utAproprietatea plantelcr dea vindeca bolile. VanzAtor-iide plante medicinale cunoscm od al itatea d e ut i I iza rea diverselor plante,com bi nAndu-le pe nir-'-ip repararea med i ca it^, : ;^i:e i c r'

I

-kMeinilepielea - -

rr'r2


51/52


52/52

:-a= a corpului care: =', : 'r i-'lctie specialae>13-: e'^:rna sau_:=: -ecesar:^--elor umane vii

a s -: -r.','ietu i; prezentatnrcst:'a :ste inspirat 5ice ::l':ie pentru ae:::s a din alimente.fecundat: oul care s-a

cu un sJ:rmatozoid dinse dez',':,:a apoi

unu, ::rr cele douade ccl,s's:entacare se gasesc in

cu aj utc r:, caroradin ae: ::rtra in fl uxul

in.tota ::a:ea

nu:r':l'.'e uti I izatepentru :re;:erea sicei':,:',at. Carnea,

si fasolea s'J:,-.

sub diafragma, cu functia de aelimina reziduurile 5i apa dinsinge prod ucind u rina.Rect: sectiunea finala aintestinului in care reziduurilesunt inm agazinate inainte de afi eliminate de cdtre corp subforma de fecale.Singe: Iichid pompat deinima de-a lungul canalelorden u m ite vase sangu ine,transportd elemente n utritivesi oxigen cdtre celule si aparacorpul de bacteriiReceptori: celule minusculecare se gasesc mai ales in ochi,urechi,piele, nas si limba gicare aclion eazi ca detectori,informand creierul asupra aceea ce se intAmpla, atit ini nte rio r cAt s i in exte rio r.Sistem: grup de organe carelucreazd impreuni pentru arealiza o functie speciali.ln ima, sdngele d iversele

Spermatozoizi: celu leminuscule, similaremormolocilor, prodused e testic u I e, care auresponsabilitatea de a fecundaovulul pentru a da viata unuicop il .

Stomac: sac muscular ininteriorul corpului prinintermed iu I ciru ia trecehrana in prima etapaa d igestiei.Tendon: structurd putern icisimilara unei corzi care unesteun mu5chi de un os.Uter: organ fem in inin interiorul ciruia sed ezvo ltd fitu I .Veni: vas sangu in caretranspo rti sdnge le d i ncorp citre in ima

163914539 Enciclopedia Disney 5

Documents

Transcript of 163914539 Enciclopedia Disney 5