Enciclopedia Disney.deagostini.vol.5.Corpul.uman TEKKEN

8/20/2019 Enciclopedia Disney.deagostini.vol.5.Corpul.uman TEKKEN

1/52

.

,r't

L

\

\}}

\{

/

\ t,,,

)

)l)

-/ I

/L

f,

6

I

W


2/52


3/52

(

Cuprins

lntroducere

in

,,Corpul

uman"

I

ln interiorul

corpului l0

Celulele corpului

l2

Pielea,

pirul,

unghiile

gi

dinfii l4

Scheletul t

6

Muschii

si miscarea

t

8

'

Plemanii

20

Circula{ia

singelui

22

lnima

24

fu

Mereu in

formi 26

Digestia

28

,,Reziduurile"

corpului

30

f:ty

Alimentafia

gi

sinitatea

32

Puterea

creierului

34

Sistemul

nervos

36

Vizul

;i

pipaitul

38

Sim{ul

olfactiv

9i

gustul

40

Auzul

;i

echilibrul 42

Femeia

si

birbatul

44

O

no"a

viafi

46

Cretterea

48

:

A

,,

v

Fiti

voi

ingivi

50

'p

Sistemul

de

iparare

52

Mainile

care

vindeci

54

Glosar de

cuvinte-cheie

56

lndex

58


4/52

IrrrrRoDUcERE

IN

Corpul

umarr

Construit

pe

o structuri de

oase

mai

dure

decAt

ofelul,

corpul tiu

este

o

matinirie

foarte complicati.

Poate

respira,

mirosi

9i

gusta;

poate

sim{i,

vorbi

9i

merge;

mininci,

bea

9i

gAndegte.

Se

poate

repara singur

daci

este

rinit.

Creierul

este

organul

principal

9i

asiguri

funcfionarea

corecti a

organismului,

controlAnd

toate

sistemele

din

corp.

Pe durata cre;terii,

corpul

tiu

se

schimbi,

dar

daci

ai

griji

de

aceasti

ma;inirie

extraordinari,

aceasta

,,va

funcfiona"

timp

indelungat.


5/52

CoRPUL Uruaru

In

interiorul

c(}rpului

ln

.orpul

uman

existi diferite

sisteme,

precum

sistemul

nervos

sau

scheletul;

fiecare

indeplinette

o

funcfie

specifici,

dar

lucre

azd,

impreuni

cu celelalte

pentru

a

mentine

corpul

viu

gi

intr-o

stare

perfecti.

Fiecare

sistem reprezinti

un

ansamblu

de

organe

gi

fiecare

organ,

precum

creierul

sau

stomacul,

are

o

anumite

alcituire.

/\

DATT

ULUITOARE

*

Vasele

sanguine din

corpuL

tiu,

puse

cap ta cap,

acoperi

u

n

sf ert d in

d

ista

nta

d intre

Pim6nt

si

Lun5.

Sistemul

circulator

Inima

Craniul

Arterele

(rogu)

transporta

sAngele

dinspre inima

" lHELEruL

c

MuscHIr

Toate'm

i5cari

te

co rp u

I

u i

,

precum

alergatul

sau

siritul,

sunt

provocate

de mu;chi,

care

opere

azd,

in gen

eral

,

actionAnd

oasele

scheletului

pe

care sunt

fixate.

Corpul

este

sustinut

de o

structuri

osoasi, scheletu

l,

care

protejeazi

organele

interne

si

indeplineste

functia

de

ancord

pentru

muschi.

Coastele

Coloana

ve rte b

rald

Bazinul

Venele

(albastru)

transporta

sAngele

cdtre in ima

Mugchii

bragu

lu

i

(bice

ps

g

i trice

ps)

*srEMUL

crncuLAro

Este

alcituit

din

inimi,

san

si

reteaua

de vase sangu

ine

Pompat

de citre inimi,

sdngele f

urnizeaza

oxigen s

elemente

nutritive

intregulu

corp

si

elimina

produsii

ce

sunt

necesari

organismului.

Mu

Ech

iu

I

coapsei

(cvad

rice

p

s)

Sistemul

muscular

l0

Scheletul


6/52

lrurrRroRUL

Nasul

Gura

Trahee

PldmAnii

Sistemul

respirator

r:EE

Mdduva

sptnant

NrRVos

Toate activitatile corpu lu

i,

'

precum

mersul,

vederea,

gandirea

;i

vorbirea

sunt

controlate de sistemul

nervos.

Acesta

este

comandat de creier,

care

primegte

mesaje

ti

trimite

instrucliuni

prin

intermediul

maduvei spinarii si al retelei

de

nervi.

.t

RESPTRATIA

Pentru

a

trai, corpului

ii

trebuie energie,

aceasta fiind

produsi

prin

alimentatie,

in

combinatie

cu oxigenul

furnizat

de

sistemul

respirator.

CAnd se

inspira pe

nas

sau

pe

gurd,

aerul

ce

contine

oxigen

este

transportat

prin

trahee

cdtre

plamani.

Stomacul

Intestinul subtire absoarbe

Creie

ru

I

elementele

nutritive

din

alimente

Gura

Intestinul

gros

--''

absoarbe apa

elea

de

nervi

e

DrcEsnA

Fiecare

aliment

pe

care il

minanci si

pe

care

il

bei

este

transformat de

sistemul

digestiv

in

substante

simple

(elemente

nutritive),

transportate

de

sdnge cf,tre

fiecare

parte

a

corpului si

utilizate

pentru

a-ti da

energie si

pentru

a

te ajuta sd

Sistemul

digestiv

Sistemul

nervos

ffirrr:

-

-

r

rr

-rr-rrr

rr--

--'l

-p

cAurA

gr

DEScoPERA

I

l

-

-

-

- -

-

-P-;N;;:11

-t--:

}

-€>

cre;ti.


7/52

CoRPUL

Uunnr

Cplulele

corpului

sunt

,,cirim

izile"corpului,

?&*E*lzl

Prrurnu

CotrtsrRucTt

t t.. t t.t .. r. .r. r r

In

fiecare

zi,

corpul

produce miliarde

de

aGesta Tlln(I

COnStltUlt

(Iln

mlllaf0e

Oe

cetute

noi,

datoiita

procesutui

cie

diviziun

asemenea

Unitafi

vii

minUSCUle.

FieCare

ce,lulari:

unele sunt necesare

pentru

a le

cetuti

confine

informafii

necesare

ilIii'ffj;i.");'*l:11.?""ffi[

ff

'':

pentfU

a

COnStfUi

;i

pentfU

a aSigUfa

cretterea corpului. Diviziunea

celulari ar

iunclionarea

corpurui uman.

chiar

daci

-,-

--:::tn

trei

faze

principale:

rl

ln orima

fazd,

a

:I

JiJ,T:"0#"":',',"1i;:l;tr-i:T:",i:"' #ldli# ,.H;t[[:

*

"?-#dil,tif:ldfli:

oud.

egale, urmat de

.

*

,.,,,

';t*'tBq*-'

citoPlasmi.

*,RUCTURA

CTLULEI

O

celu la

vie este constitu

ita

d

intr-u

n

invelis

extern

su btire

(mem

brana),

ce

inconjoara

o

masa

gelatinoase

(citoplasma)

. Toate celelalte

particule

minuscule

plutesc

in

interiorul

citoplasmei. Centrul de control al

celulei

(nucleul)

contine informatiile necesare

pentru

a mentine

celula vie

si

in stare

buna

de

functionare.

Citoplasma

este

un fluid

apos

din

interiorul

celulei

Membrana

celulard

esfe

peretele

extern

al

celulei

Nucleul

controleazd

functionarea

celulei

'2 r

lnteriorul unei

celule

Diviziunea

celulari


8/52

CeLULELE

CoRPULUT

l- i

I \---z-

I

\

'\

t-

\t-

i

.1

\;

Neuron

qi

.fi

Celuli a

ficatului

-4t

Globuli

rosie

Celuli a

pielii

?A

PnrvrM

I^TDEAPR.APE

Dupa functia

pe

care o indeplinegte,

fiecare celu

la are

o d

imensiu ne

ti

o

formd proprie.

Este

atat de

mici,

incAt se

poate

vedea doar cu ajutorul

microscopului,

care

o

face

sa

pari

mai

mare

5i

permite

ochiului uman

sa

ii examineze

componentele.

Celulele

pot

fi

studiate la microsc

al

Cele

doui celule

J

noi sunt

identice

cu

celu

la originald

si

intre ele.

Celuli a

muschiului

DATE ULUITOART

*

Cetul,ete

miduvei

osoase

nu au

viali lungi: se

divid

la

citeva

ore

dupi ce se

formeazS.

in schimb, mulli

dintre neuroni

pot

si reziste

pe

d u rata

intreg ii vieli.

L------r-r-

-----------


9/52

CORPUL

organul

din

corp cu

cea

mai mare

suprafali,

formeazi

o

barieri

intre

interior

;i

lumea

externi.

Tine

departe

microbii,

incetinegte

pierderea

de

lichide,

protejeazi

de

razele

solare

gi

reprezinti

sediul simfului

tactil

9i

ne menfine

cildura corpului. Pirul

;i

unghiile cresc

din

piele.

Din(ii igi

au

originea

in

oasele

craniului

gi

sunt

acoperi{i

de un strat de

smalf

dua

ce

permite

micinarea

alimentelor

inainte

de

a

fi

inghitite.

de

frig

si de

razele

solare

puternice

"tNrRU

PnoTEJAREA

CoRPULUI

Pielea

are doui

straturi: cel extern

(epiderma)

il

protejeaze

pe

cel intern

(derma).

Epiderma,

ce

dd culoare

pielii,

se deterioreazi

in

permanente

si este

intocuita de celule noi.

in

dermd

se

afla

ridicinile

firelor

de

par

glandele

sudoripare

5i

terminatiile

nervoase

ce

ne

permit

sa

simtim

caldura,

durerea si de a

ne

utiliza

simtul tactil.

Pielea

reprezintd

un invelis

impermeabil

si elastic

Pielea,

dinfii,

pirul

gi

unghiile

Dinlii

puternici

macind mAncarea

Unghiile

protejeazd

vArfurile

degetelor

F '

_------------/

de

par

I

.j

Secfiune

prin

piele

Folicul

al

parului

Senzor

pentru

presare

u5oard

Senzor

pentru

GIandd

sudoripara

Pdrul

protejeazd

capul

presare puternicd


10/52

e

PARUL

Firele

de

par

sunt

alcatuite

din

cheratini,,

substanta durA si

im

permeabila.

Celu

lele firu

lu i

de

par sunt moarte; unica parte

vie

este

ridicina,

ce se

afla in

partea

de

jos

a

foliculului,

o cavitate

a

pielii.

Celulele

de

la ridacini

se

divid

si impingand

in

sus,

cau zeazi

cresterea

paru

lu i.

PtELEA,

PARUI-,

UrucHnLE

gr

DINTn

Fir

de

pdr

Piele

exfoliatd

Firele

de

pir

cresc din

folicule

gi

sunt

inconjurate

de

piele

exfoliati

.t

DINTII

Dinti

i,

fixa i

in maxitare

prin

radicin

i,

taie

si

macini

mancarea.

La

virsta

de

trei

ani,

multi

copii

au 20

de dinti

,,de

lapte". incepAnd cu

Sase

an i,

cresc d

intii

noi, cei

permanenli,

care ii inlocuiesc

pe

cei

de

lapte.

Adultii

au 32

de dinti

permanenti.

Molar

\

Rdddcind

Secliune

a

unui

maxilar

de

copil

e Gt

I

cUM

FUNCTIONEAZA:

p.

53

@Gv

L-

-----

-

-

--

-

:

-----

-- - -

Incisiv

/

I

/

*

'

lN

VARFUL

DTGETELoR

Unghiile,

ca

ti

pirul,

sunt formate

din

cheratina.

Acestea

protejeazi

degetele

de

Ia mAini si

de

la

picioare

gi

ajuta

la apucarea

obiectelor.

Aceeasi functie

o

au

si varfu

rile

degetelor,

ce

prezinta

striati

i

subtiri,

amprentele

digitale,

unice

pentru

fiecare

individ

in

parte.

Dintii

permanenli

cresc

prin gingii

Dinlii

de

lapte sunt c

care apar

primii

sfs

-9

6

@

o@6

(?

G--

e(9

Gqo

I--

r

- - - - -

-

-

r

-

-

Y-

- -

-

- -

rr

t\

F{"urA

gr

DEscoPERA i

?

pAsAntLE:

pp.

1

Q-17

I

'6

GS

.G

^G.t

3q

s=a

s-5

8;a

zP

DATE ULUITOARE

*

Nu

existl

doui

persoane

cu

aceleagi

amprente

digitale, nici

micar

daci

este

vorba

de doi

gemeni

identici.

*

Substanla

cea mai

duri

din

corp este

smattut dinli[or.

ES?


11/52

CoRPUL

Uunru

Scheletul

''A5.heletut

unui

adult,

format

din

206

oase, este

o

structuri

lejeri

dar

puternici,

ce

sustine

corpul.

Oasele,

Iegate intre

ele

prin

articulafii,

datoriti

actiunii

mutchilo[

pot

si indeplineasci

o

gami

largi

de

mi5ceri . Scheletul

proteje

azd,

parti

importante

ate

corputui:

coastele

protejeazd,

inima

gi plemAnii, iar

craniul

apari

creierul.

Articula{ia

din

cot

permite

brafului

si

se

indrepte

sau

si

se indoaie

lmbindrile intre

oasele craniului

sunt

fixe

gi nu

permit

migciri

Omoplat

Coloand

vertebrald

Bazinul

rt

MIcr

sr

Mnnr

Oasele

pot

avea

diferite

forme

ti

dimensiuni.

Acelea

lungi

si

puternice

ale

picioarelor

permit

corpului

sd

alerge si

si sari, acelea

mici ale

mAinilor

utureazd sarcinile

precum

rid

icarea

gi

apucarea obiectelor.

Articulafia

sferici

a bazinului

permite

piciorului

si

se

roteasci

in

aproape

toate directiile

\

t:.:':

Peroneu

-r{

t

Tibie

Femur


12/52

SCHELETUL

-----------"--

.-

,i

I

l

Articulatia

in

formi

de

ga

a

degetului

mare

'\

p"i-ite

migciri in

sus,

in

jos

gi

in

lateral

Oasele si

articulatiile

corpului

Osul

compact este

partea

cea mai dura

a

osului

Vertebrele

formeazd

"-,'.

.i

coloana

vertebrald,

-+

DATT

ULUITOARE

*

Piciorut

este

format

doar

din

l*

oas€,

talpa

picio-

rutui,

din

25.

*

Un

os este

de 6 ori

mai

dur

dec6t o

bari de

olel

de

aceeagi

greutate.

Secfiune

a osului

lung al unui copil

UIna

dius

"firERroRUL

uruur

os

Oasele sunt

rezistente,

dar

usoare,

d

ato rita

p

reze nle i

u n

u

i strat exte

rn

format

dintr-un

material foarte

dur

(os

co

m

pact)

,

care im

b

raci

os

u

I

spongios mai

u5or.

Spatiile

din

interiorul

osului

spongios

contin

o

maduvi

osoasi

rogie, ce

produce

milioane

de

celule noi

de

sAnge

pe

minut.

Rotuld

puternica

si

flexibila

rt

ARTTcULATTTLE

Oasele

se unesc

prin

articulatii,

in

general

mobile,

u

n ite

p

ri

n

corzi

p

ute rn

ice

(ligamente)

. Prin

oase,

cu

rge

un

lichid uleios, lichidul

sinovial,

ce

perm

ite m iScari

f

Iuente.

Spa{ii

din

osul

spongios

care

confin

f|susrrNE*,*rffi;

La copii, coloana vertebrali

are

33

de

oase

(vertebre)

;

la

adulti,

unele se unesc,

rlumirul

acestora

reducdndu-se la

24. Maduva

spinarii

delicati, care face

legitura

dintre

creieri si nervi,

se afla in

siguranti

in interiorul

coloanei

verteb rale.

Coloana

vertebrali

.-j iI

3:

.+

.J

'l

:.

'.: j

J.

/\,

--

-

- -

---I

---I------ --

-rI

?

rNSEcrE

$t

pAtnru.lENt:

pp.

10,

s4

/

MAMIFERELE:

p.

10

L-------

-

r-

---rr---r--

--/

-(1

Osul

spongios se

gisegte

la

capitul

oaselor

lungi

*17


13/52

Co-Ti.uL***M-

scheletici,

in numir

de

aproximativ

640,

dau

formi

corpului

;i

permit

mitcarea

acestuia.

Sunt

fixa{i

de

oase

9i

actioneazi

prin

contractare, adici

stringandlr-se. Atunci cAnd

un

mugchi

se

contracti, mitci

osul de

care este

atagat.

Orice tip

de

mitcare,

de

Ia

alergat

Ia

masticafie,

depinde

de

mu5chii scheletici.

''lrRME

5r

MAsuRr DTFERTTE

Muschii sunt rispanditi in

tot

corpul

gi

vari

az6,

ca

formi

si dimensiune.

Cei

mai Iungi

sunt cei ai coapsei,

cei

mai mari

sunt

cei fesieri,

utilizali

in

alergare

si

in

citirare, iar

cei

mai

mici

se

afla in

ureche.

Tendoanele unesc

mu5chii

de oasele

piciorului

endonul

Ahile

e

I

ENDOANELE

a

determ

ina

Muschii

si sd ne rotim

Un

grup

de

patru

mu5chi ai

coapselor,

cvadricepsul,

permite

inti n

d e

rea

p

i

ci

oare

I

o

r

in

timpul

mersului

Mugchiul

piciorului

ne

ajuta

sa

indoim

picioarele

5i

degetele

Muschii

sunt uniti

de

oase

prin

ligamente

robuste

(tendoane)

. ContractAndu-se,

un

mutchi

trage tendonul, care la randul sau

trage osul.

Tendonul

Iui Ahile

e

un

tendon

mare, ce

uneste muschiul

gambei

de

calcAi.

CdlcAi

lnteriorul

piciorului

Mu;chii

faciali

expresiile

fetei

antebratului ne ajuta

sa ridicam

sau sd tragem

ob

iecte

Mugchii

trunchiului

ne

ajuta sa ne indoim

Mu;chii

coapselor ne

permit

sa sdrim

si

sa alergam

Mugchii

;i

migcirile

noastre


14/52

Mu$cHu

gt

MIS.AREA

c

(TRIMASE

Pe

fata

;i

pe

gat

existi

mai mult

de

40

de mutchi mici.

Atunci

cand

ace5tia se co ntracta,

trag

p

ie lea,

provocAnd

o

gami

larga

de

expresii

faciale.

Aceste

expresii,

spre

exem

p

lu

,

incretirea

fru

ntii

sau

zdmbetul,

arati

daca

o

persoani

este

tristd,

fericita,

infuriata

sau

speriata.

lncruntarea

fruntii

Privire

incruntatd,

produsa

de

muschii

in

c retiti

ai fru

ntii

Muschii

falcilor

intind

buzele intr-un

zAmbet

Tricepsul

se

relaxeazd

si

se

alu

ngeste

Tricepsul

se

contractd

si

se

strAnge

pentru

a

Bicepsul

se contractd

si

se strAnge

pentru

a ridica

antebratul

t'ErREcHr

DE

MuScHr

in

general,

m

usch

ii

lucrea 26, in

pereche

si fiecare

provoaci

mi5cdri

opuse.

Acestia

su nt n

u

m iti

m

utch

i

antagon

ici.

Bicepsul

se

contracta

pentru

a

indoi

bratul din

cot,

in

timp

ce

tricepsul

se

contractd

pentru

a-l

intinde.

cobori antebratu

I

Bicepsul

gi

tricepsu

I

lucreazi

impreuni

Bicepsul

se

relaxeazd

se a

lungeste

_a-r

-- -

----

---r-------

-

-l

,CNUTA

SI

DESCOPERA

$TllNTA

lN

JURUL NOSTRU:

pp.

34-35

SPORTURI:

pp.

12-13

L-------r

----

--rr-rr--

ZAmbet

DATE

ULUITOARE

*

Mugchii constituie

aproape

jumitate

din

greutatea

corpului.

*

Muschii migci

ochii

unei

persoane

ltreazi

sau care

doarmel

de

100 000

de

ori

pe

zi.

*Fre


15/52

CoRPUL Uunnt

/\

oo

$m&Htr

'/)-

Pentru

a

rimAne

in

viafi,

corpul

are

constant

nevoie

de

oxigen,

un

gaz

prezent

in

aer. Oxigenul

este colectat

de

sistemul respirator:

nas, trahee

9i

plemAni.

Atunci cAnd

inspirim,

oxigenul

intri

in

plemAni gi

trece

in

sAnge.

Un

gaz

care

este eliminat,

dioxidul

de carbon,

trece din

sAnge

in

plemAni

gi

este

eliminat

atunci

cind

expirim.

v

Aerul

pdtrunde

prin

cavitatea

nazala

%* FuNcTroN rnzA

Aerul

ajunge in

plamani

prin

intermediul

traheii.

Aceasta

se desparte

in

doui

tu

bu

ri inguste

(bron

h

ii

primare) ,

care

se

ramifica in

alte tuburi

si mai

mici

(bronhii

secundare) .

in

extremitatile

acestora se

afla nigte

siculeti

cu

aer

(alveole)

.

Oxigen u

I

trece

prin

peretii

subtiri

ai alveolelor si

de

acolo

in

sdnge,

prin

intermediul

vaselor sanguine.

Bronhie

secu

n

d

ara

Vas

sanguin

Alveold

lnteriorul

unui

plimAn

Aerul

este

inspirat

de

nas

si de

gura

Aerul trece

prin

trahee si ajunge

in

plam1ni

Laringele este situat

in

partea

superioard

a traheii

2o4F


16/52

PdnnAul

I

Coastele

se ridicd

Diafragma

se aplatizeazd

Aerul

esfe aspirat

in

plam1ni

Coastele

coboard

Diafragma

se ridicd

I

:,

1l

,i

Aerul

este

impins

afara

din

plamAni

lnspira{ia

Expirafia

?fi

sPr

RAT'A

5r

Expr

RAT'A

Respiratie

depinde

de migcarile

coastelor

;i

de

un mutchi

mare

gi

plat,

diafragma,

care

se situeazd

sub

plamani.

in

timput

inspiratiei,

coastele

se

ridice

ti

diafragma

se aplalizeazd,.

Acest

lucru

permite

plamanilor

sd se

extinda

si sd

aspire

aer. in

timpul

expiratiei,

coastele

coboara

ti

diafragma

se

ridici,

impingand

aerul

afard

din

plamani.

PIdmAnul

stAng

are

doi lobi

/r-r

:-

-

-rr-rrrrrr

rrr

r-

-rl

'cnurA

gt

DEscopERA

DANs,

TEATRU

$t

MUztcAr

pp.

36-37

I

PISNTELE:

p.

13

I

l--rr---r

--

--rr-rr-r--

PnoDUCEREA

SuNnrELoR

Laringele

se

situ

eazd,

in

partea

superioard

a

traheii

qi

este

traversat

de

doud membrane

(coardele

vocale),

care

de

obicei

sunt

deschise.

Atunci

cdnd

vorbim,

se

inchid

qi

aerul

care

trece

prin

coardele

inchise

provoacd

vibrarea

lor qi

produce

sunete.

Coardele

vocale

Coarde

vocale

deschise

in

timput

resp

ira ie

i

normate

Coarde

vocale

AA

Inchise

Tn

cazuI

in

care se

vorbegte

sau

se

ci nt5

DATT

ULUIT()ART

>k

in

ptimani

exist; mai

muLt

de

300

de

mitioane

de

alveole.

Puse

cap [a cap,

Er acoperi

o

suprafa 5

mai

mare

de

jumitate

de teren

de

tenis.

*

Cintirelii

de

operi

inva 5

s5-gi controleze

migcirile

diafragmei pentru a-gi

miri

volumut

vocii.


17/52

CORPUL

A

Uunru

Plasma este

partea

lichida

d

in

sAnge

Compozi{ia

singelui

intr-o

arteri

Trombocitel

e

coagul ea

sAngele

pentru

a

inchide

o

rand

Globulele

albe

ajutd

la

combaterea

bolilor

Arterele

au

pereli

robugti

pentru

a rezista

presiunii

sAngelui

pompat

de

inima

6A'MA

5r

CTLULELE

Sangele

este compus

din doui

componente

principale:

plasma

;i

celulele sangvine.

Plasma

este Iichida,

transporta

elementele

nutritive din

alimente citre

toate

celulele corpului

si

elimini

resturile.

Transporta

miliarde

de

celule de

sAnge

in

special

globule

rogii,

trombocite

si

globule

alb

*a

s&m

elui

este

vehiculul

de

schimb

pentru

corp.

Pistreazi in

viafi

celulele

furnizAndu-le

hrani

gi

oxigen

gi

eliminind

produsele

nocive.

Printre

altele,

pistreazi

corpul cald

;i

il

protejeazi

de boli,

distrugind

bacteriile

9i

virusurile.

SAngele este

pompat

de citre

inimi

in

tot

organismul

prin

intermediul unor tubulete

numite

vase

sanguine;

acestea

sunt

de

trei

tipuri

:

arter€,

vase

capilare

ti

vene.

Globulele rogii

transporta

oxigenul

cdtre tesutu

rile

d

in

corp


18/52

CTRcULATIA

SAruFEruf

'

r-:.ir,''i

.;.'',:

,t

,l

'

't

'

'

'

c

BATATLE

lrurMrr

De

fiecare

dati

cand inima

pompeazi

un flux

de sdnge

printr-o

arteri,

se

produce

o bitaie.

Acestea

se

pot

simti

cu

degetele

pe partea

interioard

a

pulsului

si viteza se

poate

masura

calculand

numirul

batailor

pe

minut.

Bataile

inimii

unei

persoane

in

stare

de

repaus,

vari

azd,

intre

60

Si

B0

pe

minut.

Inima

Vene si

artere

{*cuLATrA

oxTGENULUT

lnima

pompeazi

sAngele

bogat

in oxigen in

tot

corpul

prin

intermediul

arterelor,

care se

ramifici,

formand vase

capilare.

Acestea se

reunesc apoi, formand

vene,

prin

intermediul carora

sAngele sdrac

in

oxigen se

intoarce

Ia

inima,

care

il

pompeazi

in

plamAni pentru

a-ti

procura

oxigen

proaspat.

.--l

{;;;-;;.;;;GOPERA i

MARI PERSONALITATI:

p.

33

REPTILE

$l

AMFIBIENI:

p.44

\

z-

S-

\"h

:\\

:\\

t

,

l\

'

{r

I

&

k

E

5

rdqe"

Este

de ajuns o apisare foarte slabi

pentru

a simti

beteile

pulsului

noBULE

5r

TnomBocrrE

Clobulele

ro5ii, in

forma

de disc,

poarti

oxigenul dinspre

plamani

catre celulele

din

tot

corpul. Clobulele albe

apara

corpul de

infectii,

distrugAnd

bacteriile.

Trombocitele, fragmente

de

celule,

ajuti sdngele si se coaguleze, adici

sa se

intireascd,

pentru

a

bloca

micile

pierderi

din

vasele

sanguine

ti

hemoragiile.

Arterele

(cu

ro5u) transporta

sAngele

bogat

in

oxigen dinspre

inima

cdtre fiecare

parte

a

corpului

Venele

(cu

albastru)

transportd sAngele

sdrac in

oxigen

cdtre

inima

Globule

mirite

L------rr

--

---r----rr-


19/52

CoRPUL Unnaru

''

:,

,

_.':

"

ffNffi&

.

lnima

este

un

muschi

cavitar

care

e

lN

lrurERtoRUL ltruMtr

Atriul

stAng

primegte

sAnge

bogat

in

oxigen

de

la

plamAni,

iar ventriculul

stAng il

pompeazi

in

tot

corpul

prin

artera

aorta. Sangele sirac in

oxigen

se intoarce

Ia atriul

drept de-a

lungul

venei

cave

;i

este

pompat

in

plemani

pentru

a

se

oxigena

prin

artera

pu

lmonari.

pompeazi

sAngele

in

tot

corpul.

Se

afli

in

piept, pufin

deplasati

inspre

partea

stAngi, fiind

despir,titi

de un

perete

in

doui

pa(i:

dreapta

gi

stAngi.

Fiecare

prezinti

doui cavitifi,

in

partea

de

sus

atriul

9i

in

partea

de

jos

ventriculul,

care

are un

perete

muscular mai

gros

decit

al

atriului.

Vasele

sanguine

principale

aduc

sAngele

in

fiecare atriu

;i

il

scot

din

fiecare

ventricul.

Atriul

drept

Vena

cavd

superioard

duce sAngele

sdrac

in

oxigen din

partea

superioard

a corpului

cdtre inima

..---"l

g,Si,'ffii

Aorta transportd

sAngele

bogat

in

ox

de

la inima cdtre co

Secf iune

a inimii

r

/'r

/W

prime5te

sAngele

de

Ia

vena cavd

Valvele impiedicd

sAngele

si

circule in

d i rectie

gresitd

Ventriculul

drept

prime5te

sAngele

de

la

atriul drept

5i

il

pompeazd

in

plamAni

prin

artera

pulmonara

Vena

cavd anterioard

aduce sAngele sdrac

in

oxigen din

partea

inferioard a corpului

cdtre atriu

lu

i

d

rept

3

DATE

ULUITOART

-t

in cursul

unei

vieli de durati

medie,

iflima omului

bate

de

peste

3 miliarde

de

ori, firi si se

o

p

reasc;.

*

intr-o singuri

zi,

prin

pompare

continuS, inima ar

putea

umple o

cisterni

de

15.000

de

titri.


20/52

INIMA

BArAr

lr

CnnDtAcE

Artera

pulmonard

spre

deosebire

de

alte

artere,

duce

sAngele sdrac in

oxigen

de

la inima

spre

plamAni

I

Peretele inimii

esfe

un

muschi

Artera

pulmonard

SAngele

din

plamAni

Atriul

stAng

Aorta

Atriul

crept

SAngele

din

partea

inferioara

a corpului

Venele

pulmonare,

spre

deosebire

de

alte

vene, aduc

sAngele

bogat

in

oxigen

de

la

plamAni

la

inima

Atriul

sting

primette

sangele

din

venele

pu

lmonare

Valva impiedicd

circulatia

sAngelui

inapoi

in

atriu

Ventriculul

stAng

prime5te

s1nge

din

atriul

stAng

5i

il

pompeazd

in

corp

prin

intermediul

aortei

l

SAngele

circuli

din corp

I

in

atriul

drept

5i

din

plamani

in

atriul

stang

Q

Pere{ii

ventriculului

9se contracti

si

sAngele

este impins

in

sus

citre

arte re.

\

\'.

'-l

Ventriculul

d

rept

O

Mugchii

perefilor

atriului

L

apasd,

impingand

sAngele

spre

ventricu

le

frscu

LrATI

BArAr

LE I

rrr

rMr

r

De fiecare

data cand

bate,

inima

produce

sunete,

cauzate

de

valvele

cardiace care se

inchid. Poti

asculta

inima

apropiind

urechea

de

pieptul

cuiva,

sau

cu ajutorul

unui

instrument

numit

stetoscop.

\.

-*.*"

:

Stetoscopul

amplifici,

adici

face

si se audi

mai

tare,

beteile

inimii

*)--

- - -

-

-

--

-

- --

--- --

r r

r

-

rI

?

MARTLE INVENTI:

p.42

I

cUM

FUNcTtoNEAzA'

pp.

16-17

L--------r--

- --rr-r---

P:

n #;:

,

E---

Ventriculul

'

snng

\--

se

f.

:fl\

t

\'.

\',

\

lva

\

ide

V,

in c,

zi


21/52

CoRPUL Unnnru

ereu

acest

motiv,

un exerciiiu

r.gulat

imbunitifette

capacitatea

de

absorbfie a

oxigenului

de

citre

corp. Migcarea

este

sinitoasi,

deoarece

fortifici

gi

ceilalti

mutchi

gi

ne mentine

in

formi.

Pe

durata

exerci{iilor

aerobice,

cum ar fi

alergatul

sau

patinajul,

inima

bate mai

tare

;i

pliminii

lucreazd,

mai mult, deoarece

mugchii

care

mitce

corpul

soliciti mai

multi

alimenta{ie

gi

oxigen

pentru

a le da

mai

multa

energie.

Alte

tipuri

de

exercifii,

de

exemplu

yoga,

imbuniti(esc forma fizici,

fortificind

mugchii

;i

menfin

corpul

flexibil.

..

ri,

r.6\

(

e

ExERcrTrr

AERoBTcE

Saritul corzii, mersul

pe

bicicleti,

patinajul

cu

rolel

si

alergatul

sunt

modalitati

optime

pentru

im

bu

natatirea rezistentei. Aceasta inseam na ca

organismul devine mai eficient,

deoarece

reuseste

si

fu

rnizeze

mai

mult

oxigen si mai multa

hrana

m

usch

i

lo r.

Casca este un element

important al echipamentului

h

t

Cotierele si

protecliile

pe

incheieturi

au

protector

Picioarele

;i

bratele

I

ucreaza impreu na

pentru

mentinerea

vitezei

ti

a

echilibrului

Genunchierele

ajutd

la

prevenirea

rdnilor

si

a contuziilor

incdttdmintea

trebuie

sa fie

comoda

si

sa

aiba mdsura

corecta

Patinajul cu

role

amplifici bitiile

inimii

Siritul

corzii

reprezinti

un

exercifiu aerobic

,e4f


22/52

MTREU

FonruA

Plimbirile

te mentin

in

formi

*

ItTtOTUL

inotul

este

un

bun exercitiu,

deoarece

su nt

utilizati

toti

m usch

ii

im

portanti

ai corpu

lu i, fara

n iciu

n

efort

pentru

articulatii, fiing.e

apa

sustine

greutatea

corpului. ln

plus,

favo rizeaz6,

res

p

i

ratia

p

ute rn

ici

s

i

regu Iata.

IN

Una

dintre

pozifiile

fundamentale

de

yoga

c

ExERcrrru

sr

RTLAXARE

in

yoga,

;intea

si

corpul lucreazi

impreuna.

Un

anumit

numar

de

pozitii

(den

u m ite

postu

ri) alu ngesc

m

ugch

ii,

in timp

ce exercitiile

de

respiratie

incetinesc

bataile

inimii

si

produc

o stare de

relaxare.

}SPTTMBARE

BuNA

Pentru

a ne mentine

in

formi

este

suficient

putin

exercitiu

in

fiecare zi;

de exemplu, o

plimbare

regulati

mergand Ia

5coala

pe

jos,

nu cu

matina sau

cu autobuzul,

mentine

m usch

ii

si im bu nitateste fu

nctia

card iovascu

lara.

este un exercitiu

/-r

r:--r-rrrrrr-r-rrr--l

bnurA

gr

DEScoPERA

:

MARI

PERSoruaurATt:

pp.

54-55

SPORTURI:

pp.

42-43

AT,ERGAToRII

Atletismul

este

un

sport foarte

solicitant. Alergdtorii

de

vit ezd

trebuie sd aibd muqchi

puternici

la

picioare pentru

a

avea

un

sprint

rapid

pe

distan[e

scurte.

Alergdtorii

de maraton

au nevoie

de

rezisten[d

qi

de

rezerve

de

energie

pentru

a face fa{d

concursurilor

pe

distante

lungi.

Atteli

care pornesc

de ta

Linia

de

start

L-------

-

--r-r-r---rr-


23/52

CoRPUL

Urvrnru

Bfi

are nevoie de

hrani

pentru

a-ti

procura

energie,

pentru

a

crette

;i

a

se regenera.

Hrana

pe

care o consumdm

este

formati din

substante

complexe,

elemente

nutritive,

care

trebuie

descompuse

in

elemente

mai simple

astfel

incAt

corpul

si

le

poati

utiltzaz

aceasta

este

responsabilitatea

sistemului

digestiv.

Substanfele

nutritive

simple trec

in sAnge

gi

sunt

conduse

citre

toate

celulele din corp.

e

O CAIAToRIE

LutrtcA

Odata

inghitita, hrana este

impinsa

prin

esofag

in

stomac, acolo

unde

se

transformd

intr-o

substanta

pastoasd

care

intrd

in

intestinul subtire.

Aici

are

loc

f

aza

principala

a digestiei

si elementele

simple trec

in sdnge.

Reziduurile

intrd

in

intestinul

gros

si

rdmdn

in rect,

inainte

de

a

fi

eliminate

din corp.

Pirtile sistemului

digestiv

Esofagul

Limba

Hrana

Epiglota

Hrana

este

impinsi

in

spatele

gurii

de

citre

limbi

Esofagul

Traheea

Esofagul

Epiglota

Traheea

Epiglota inchide

traheea

pentru

a

impiedica

hrana si

intre

in

plimini

Ficatul

Intestin

sublire,

unde

se

produce

digestia

Intestinul

gros

absoarbe

lichidele

din

produsele

rezid

uale

c

PnrMA

ErnpA

Prima

etapi a

digestiei

incepe

cu

gura.

Hrana

este taiata

si

mdruntita

de dinti

si

amestecati

cu

saliva

pana

cand se

transformi

intr-o

masi

moale,

impinsa

apoi

pe gat

de

limba;

de acolo

este inghitita

si apoi

intri

in esofag.

Hrana

Rectul


24/52

Iw

SToMAc

Peretii

stomac'-

-.

j:

-

::::e;rtru

a face

spatiu

pentru

hrana. ,',',-.:::j:

-,::

r^,acului

elibereazi

un suc acid care

):

-

--

=-:=-1

cu

hrana, initi

az6,

procesul

de

di,_ees: :

s

-.

-'le

bacteriile.

Peretii

musculari,

prin

c:-:"::-,'i,

agitA hrana

ti

sucul

gastric

creand c

p:-i:a::'emoasA.

Pe

durata

digestiei,

mai

ales

:

-.

la

c masa copioas5,,

ne

simtim somncr'os:.

DrcEsnA

Esofag

Perete

muscular

Sectiune

a stomacului

I ntestinul

su btire

Hrana

amestecata

cu

sucu

rile

gastrice

Stomacul amestecd

hrana

transformAnd-o

intr-o

pasta

consistenta

Vilozitdti

?f,^NsFoRMAREA

HnnNEr

Mare

parte

a

digestiei

se

realizeazA

in

tim

p

ce

h rana

trece

p

rin intestin

u

I

subtire,

acesta

fiind

acoperit de cute

circulare.

Pe aceste

cute exista vilozitati

minuscule similare degetelor.

Hrana

d

igerata trece

prin

peretii

vilozitatilor

si

intra in sangele capitarelor.

in final

sAngele

duce

hrana

digerata

acolo

unde

este

necesari.

Stratul

celulei

SAngele

care

circuld

prin

vasele

capilare

absoarbe

h rana

digerata

Secfiune

a intestinului

subf ire

cu

prim

plan

asupra

vilozitifilor

- - - -- - -

r

-

-

r

--r--I

-----al

L------------

---r----r

cAUTA

$r

DESCOPERA

tNSEcrE

$t

pAlnru.lENt:

pp.

54-55

DATT

ULUITOART

*

Daci

misurim

lungimea

intestinului

unui adu[t,

acesta

poate

ajunge

la

7

m.

I

I

t

*l

zs


25/52

CoRPUL

Urvrnru

,

,'*.,:%*r:i,.*it{*,q

it':*'t;

oo

HdIe

e0rpr*Ic*i

sunt

asemeni

unor

mici

intreprinderi

chimice:

au

nevoie

de

hrani, api

;i

oxigen

pentru

a

funcfiona

gi

a

menfine

corput

in

viafi. in

timp

ce

lucre

a26,, celulele

produc

reziduuri

care

trebuie

eliminate

de organe speciale.

Rinichii filtreazi

anumite

reziduuri

din

singe

pe

care le transformi

in

urini; ficatul transformi in substanfe

inofensive

alte

reziduuri;

dioxidul

de

carbon

este

expirat

de

plimAni.

*

'

ELIBERAREA

UnINEI

Urina

se

formeazd in

rinichi

si

intrd

intr-o

cavitate

elastici

(vezica)

unde

rimAne

pana

cand

aceasta

se

umple.

Atunci cind aceasta

este

plind,

vezica

transmite mesaje

cdtre

creie[

iar noi

simtim

nevoia de a

merge

la

toaleta.

Copiii foarte

mici

nu

sunt

in mdsura

de a

sti singuri

cAnd

sd urineze

;i

din acest

motiv

au nevoie

de scutece.

in

partea

externd a

rinichilor

sunt milioane

de

nefron i

c

PlAtvrANrr

in

interiorul fiecarei

celule

a corpului,

oxigenul si

hrana

se combina

pentru

a

genera

energie. Acest

proces,

la

rAndul

siu,

produce

ca

reziduu

dioxidul de

carbon, care

este

adus

de

sdnge

in

plamdni,

fiind

apoi

expirat.

Artera renald

aduce

sAngele

in rinichi

Vena renald

scoate

sAngele

din rinichi

Uretrul aduce

urina in

vezicd

Organele

opil

cu scutece

Secf iune

a unui rinichi

*

l"T:[:""#ina

'

lN

lrurrRroRul RrrurcHrloR

Rinichii

primesc

un sfert

din sdngele

pompat

de inima.

in

interiorut

acestora,

milioane

de

filtre minuscule

(nefroni)

elimina

reziduurile

si apa

din singe

producind

urina. Sangele

curdtat iese

d

in

rin ich

i

prin

vena renala

€


26/52

,,

R

Ezr

DU

u

R

rLE"

CoRPU

LU

I

Traheea

Rinichiul

U

reterul

*

Iw lrurERroRUL Frcnrulur

Ficatul este foarte important

si are

d

iverse ro lu ri.

in

afara de a

contribu

i

la

digestie, transforma elementele

ch im ice

dau

natoare

in

rezid

u u ri

inofensive,

pe

care

corpul le

poate

elimina cu

mai mare

usurinta.

L----r-------rrr-r--r-

PIdmAnii

Ficatul

DATE

ULUITOART

*

in fieca re zi,

prin

rinichi

trec aproximativ

1800

t de

s6 nge?

*

9i

pietea

eLimini

rezid

u u

ri

: in

f

ieca

re zt

elimini

circa

200

ml

transpira ie.

Vezica

*. r


27/52

CoRPUL

Urunru

O

Imentnlia

Qi

s$m&tafea

H

rana

contine

substante

nutritive

care

dau energie

corpului

gi

il

ajuti

si creasci.

Pentru

a

ne

menfine

sinitogi, avem

nevoie de

o dieti completi.

Substan{ele

nutritive cuprind:

Carbohidra{i

sau zaharuri,

proteine,

grisimi,

vitamine

gi

minerale.

Carbohidra{ii,

prezenfi

de

exemplu

in

alimentele bogate

in

amidon,

ne

dau

energie

imediati.

Proteinele

sunt

importante

in

procesul

de

cre;tere,

in

timp

ce

grisimile

ne

dau

energie

gi

ne ?ncilzesc.

Vitaminele

;i

mineralele

necesare

in

doze

mici

ne

menfin

sinito;i.

Corpului

ii sunt

necesare

gi

substanfe

vegetale (fibre)

care

nu

pot

fi

digerate,

insi

sunt

necesare

pentru

buna

functionare

a

sistemului

digestiv.

c

O

AIEGERE BocnrA

Dieta

este

hrana

pe

care

o

minAnci

in fiecare

zi. Este

ech

ilibrati atu

nci cand

fu

rn izeaz6,

corpului

un ansamblu de

substante

nutritive,

mentinAndu-l astfel

sandtos.

Carbohidratii

ar

trebui si

constituie

partea

principala

a dietei,

iar

proteinele

ti

grasimile,

partea

secundari

(in

proportie mai mica): este bine

si

mdncim

si multe fructe

5i

legume

proaspete

in fiecare

zi.

O

dieti

echilibrati

este

importanti

pentru

sinitate

Untul,

pAinea,

brAnza,

laptele,

uleiurile si

nucile

au

un continut ridicat

de

grasime

T.:F

{

\

Carnea,

pertele,

oudle,

legumele

5i

semintele contin

multe

proteine

Copiii au

nevoie

si

bea

un litru

de

lichide

pe

zi


28/52

Hamburger

AUM

ENTATIA

gl

SAruArerEA

cantititi foarte

mici

'

lN

CnrurrrATr

Mrcr

Alimentele

precum

hamburgerul, cartofii

prajiti

si ciocolata contin

multe

grasimi.

Dacd

sunt

consumate des

si

in

cantitati mari

pot provoca

daune organismului.

Cartof i

praji{

Aceste

alimente

ar trebui

si

fie

consumate

in

PAinea

integrald,

orezul,

pastele

si

faina

su nt alimente

bogate

in

carbohidrati

si

fibre

Sucuri

inghelatd

O

Fructele

gi

legumele

contin,

in

afara

de

fibre

si

vitamine

ti

minerale

Aproximativ

doui treimi din

greutatea

corpului

este format

din

apa,

care

prevaleazi

fata

de

orice alta

substanle.

Fara

apa celulele nu

pot

functiona,

din

acest motiv

este

important

sd se consume multa apa

pe

parcu

rs

ul zilei.

.t

'MuLrA

ApA

c

CALoRULE

H rana furn izeazS,

corpu

lu i

energia

necesard

pentru

activitatile

cotid iene.

Aceasta

energie se

mdsoard

in

calorii.

Atunci cdnd

consumim

mai multe

calorii

decAt este

necesar, Ie inmagazinim

sub

forma

de

grisimi,

crescAnd

in

greutate;

daca

le consumdm

in

cantitate mai

mica

decAt cea necesari,

pierdem

in

greutate.

O

mare

parte

a

apei

din corp

se

gisegte

in

celule

Prdjituri

Fr


29/52

CORPUL

Putersa

erelerul$i

este

centrut de

control al

corpului.

Aceasti

structuri

cutati

gi

moale,

protejati

numai

de craniu,

confine

peste

100 de

miliarde

de

neuroni,

care

formeazd, o

refea

de

comunicafie

in

care

mesajele

ating o

vitezi

foarte

mare

pe

secundi.

Creierul

ne

permite

si

gindim

;i

si auzim:

inmagazineazi

amintirile

noastre

gi

ne

ajuti si

ne

migcim.

Cortexul

cerebral

reprezinta

900/o

din

creier

Cerebelul

controleazd

mesajele

transmise

cdtre mu5chi

Trunchiul cerebral

u

ne5te creieru

I

cu

maduva spinarii

Partea

stilngd

se

ocupd

cu

activitatile

sti

intifice

Partea dreaptd

se

ocupa cu

activitatile

creative

Pirf

ile

principale

ale

creierului

Emisferele

creierului

UNUL

LArucA

Anul

Creierul

este impi(it

in

doui

emisfere:

partea

stingi

controleazd

jumitatea

dreapti

a

corpului,

iar

partea

dreapti

controleazi

jumitatea

stAnga. Fiecare

are

activititi diverse:

partea

dreapta

se ocupa de

arta

5i

activitati

creative;

partea

stinga

de

limbaj,

numere

ti

solutii

ale

problemelor.

c

PAnnLE

CnEIERULUT

Creierul este

impartit in trei

pa(i.

Partea

cea

mai

mare

este cortexul

cerebral

acolo unde este

localizal

centrul

gAndirii,

al

emoliilor

5i

al

actiunii.

Cerebelul, aflat sub

creier,

asigu

ri

ech

il

ibru

I

5i

coordoneazi

mi5carile.

Trunchiul

encefalic

controleazi

respiratia

ti

bataile

inimii.

O

BUN;,

OntHNA

In

timp

ce dormim, corpul se

odihneqte

qi

se

regenereazd,.

+

Insd

creierul

este

incd

activ,

chiar

qi

in

cazul somnului

profund:

revede evenimente

int0mplate

in

cursul zilei

qi

in

mag azineazd,

ami n t

i

ri.


30/52

In

partea

externd

subtire a cortexului

cerebral su nt el aborate

informatiile

PureREA

CneIERULUt

"ftEMENEA

uNUr conPUrER

Ne

trebuie

mult

timp

pentru

a

invita

si

facem lucruri

noi, cum ar fi sa

adunim

si sd scidem, sau

pentru

a cdnta

la

un

instrument. Odati

invdtate, aceste

aptitudini sunt inmagazinate

in

,,banca

de

date"

a

creierului,

pentru

a

putea

fi utilizate atunci

cand este

necesar,

fara

a

fi

nevoie

si

le

invitdm

din

nou.

Mesajele

transmise

de creier

permit

degetelor

sd

se miste

pentru

a

cAnta

notele

corect

Adunarea

9i

sciderea cu ajutorul

abaculu

4:.:-;-:-.-:;:

;--l

cAUTA

$r

DESCOPERA

I

MARILE INVENTII:

pp.

52-53

MARI

PERsorualtrA1:

pp.

22-23

DATT

ULUIT()ARE

*

Creierul, care fotosegte o cincime

din energia

corputui, este numai

a

cincizecea

parte

din

greutatea

sa.

*

Nu existi niciun

fet

de

raport

intre

greutatea

creierului

gi

intetigent;.


31/52

CoRPUL

Uunru

ffiffG@

new@s

activitate

umani, incepind

de

la mirositul

unei

flori

9i

pAni

Ia

ci{iratul

pe

o scari

depinde

de sistemul

nervos,

care este

format

din trei

pi4i.

Creierul

(centrul

de

control)

primegte

mesajele, le

selecfioneazi,

le inmagazineazA

;i

apoi transmite instruc(iuni

cetre

corp.

Meduva

spinirii

este

o

importante

cale

de comunicatie

care

leagi

nervii

de

creier.

Ref eaua

de nervi

Creierul

co

ntro

I

eaza

activ

itati

I

e

corpului

F

i;

t

\1fr

'

1-

-/

.h

I

,tr

rl'

:,

jt

'r"

1r

- * d . *

':

i,

1#

..31

#

y

w

.l1j*,i

,

.:.*.',

t,'..,.

16'r;

'

.:.1.

Mdduva

spindrii,

d

in

coloana

vertebrald,

transmite

mesaje

de la

corp la

creier si

viceversa

Nervul

sciatic

controleaza

muschii

picioarelor

ti

a talpilor

Nervii

cranien

se ramifica

de

la

creier

Nervii spinali

se ramifica

din

mdduva

spinarii

*

7

RTTEAUA

DE

NrRVt

Nervii

sunt rispAnditi

in tot

corpul.

Nervii

cranieni,

din

creier, ne

controleaza expresia

fetei

si

transporta

informatii

de

la

ochi si

urechi

Ia

creier.

Nervii

spinali, din

miduva

spinarii, ne

controleazd

miscdrile

si transporta

informatii

cu

privire

la

simtul tactil.

DATT

ULUITOARE

*

Nervut

cu

cele mai

mari dimensiuni

este nervuI

sciatic,

de

grosimea

degetului

mijlociu

a[ unui

copit? Se intinde

incepdnd

cu

miduva

spinirii,

de-a tungut fiecirui

picior.

*

MuLte

mesaje

ate

nervitor

trec

de-a lungut

miduvei

spinirii

prin

gat?

Din acest

motiv,

eziunile

apirute [a

gat pot

fi

grave,

cauz6nd

paratizii,

ddici incapacitatea

de

a

te

misca.


32/52

Neuronii senzitivi transmit

mesajele care ne

permit

si

simfim

mirosurile

7

RrncTrE IwTEDIATA

Reflexele actioneazd cu viteza mare

pentru

a

ne

proteja

de

pericole.

Daca

ti

se

intAmpla

sa te

intepi cu u n ac, sen zorii

pielii picioru

lu

i

transm

it

mesaje cdtre

maduva

spinarii,

care transmite

imediat mutchilor

piciorului

instructiunea

de

a

retrage

piciorul.

Creierul nu

primegte

mesajul

de

durere

pani

in

momentul

in

care apare

reflexul.

Actiune

reflexi

e

a

t

STsTEMUL NeRVos

?i*

Esrr

coNsrRurr

uN

NrRV

Nervii sunt

fAsii

de celule

subtiri

si foarte

Iungi

(neuroni).

Neuronii

sen zoriali

transporti mesajele

la creier

de

la

och i,

urechi,

limba,

nas

gi

piele, permitand

sa

,,simta"

diverse lucruri.

Neuronii motori

transporti

instructiunile

de

la

creier Ia

mutchi

pentru

a le

permite

miscarea.

t

Meduva spinirii

Llransmite

muschilor

mesajul

direct

de a

retrage

picioru

l.

Chiar

gi pentru

a

face temele sunt

folosi{i

neuroni

senzitivi

gi

motori

{)

Creierul primegte

J

tesajul

cje

simf

al

durerii

dupa

ce

piciorul

a

fost

retras.

O

mi;care

neaSteptata in apropierea

fetei ne

face sd inchidem

ochii:

este

un

reflex care

ii

protejeazd

de

un

eventual

pericol.

O

lovituri

uSoari

sub

genunchi

cu un ciocinel ar

trebui

sd

ne facd sd ridicdm

piciorul;

medicii

controleazi

acest

reflex

pentru

a

se

asigura ci sistemul

nervos

functioneazd

bine.

cAurA

$l

DEScoPERA

MARILE

INVENTII:

pp

. 42-43

L--rrrr--r---rr--r-rrr

.t

a

t

t

I

:

I

*F 7


33/52

Wnwl

gi

pipaitul

gi

pielea sunt organe

dotate

cu

Celulele retinei

transformd

lumina

in

semnale

\

milioane

de

mici senzori

care

transmit mesaje

citre creier de-a

lungul

nervilor, informAndu-l

in

mod

continuu

asupra a

ceea

ce

apare

in

jurul

corpului.

Senzorii

ochilor

ac{ioneazi

la lumini

gi,

prin

intermediul creierului,

ne

permite

si

vedem

ceea

ce

ne inconjoari;

senzorii

pielii

permit

pipiitul.

Vasele sanguine

hrdnesc

ochiul

Cri

stal i

nul

concentreazd

Iu m

ina

pe

retina

CoRPUL Unnnru

?iuPrLA

Pentru a

putea

vedea,

in

interio

ochiului

trebuie si

patrunda

o

cantitate corecta

de

lumina: da

este

prea

mici,

pupila

se mareg

pentru

a

putea permite

sa

intre

mai multa lumina;

daci

este

p

mare,

pupila

se micgoreaz6,

pe

a

nu

produce

leziuni retinei.

Pupila

se

miregte

atunci

cAnd

e

pufini

lumini,

pentru

a

permi

pitrunderea luminii

necesare

Dimensiunile normale ale

pupil

rEa

.*4i

?Z

Corneea

este

fe

reastra

och

iu lu

i

nervoase

ffi

Nervul

optic

tran sm

ite

sem nale

catre

creier

Anumili muqchi

permit

miscarile

och iu lu

i

Sectiu

ne

a

ochiului

In mijlocului

irisul

colorat se

afla

pupila

in cazul luminii de intensitate

ma

pupila

se

micgoreazi

pentru

a

proteja

retina

Prin

pupild,

Iumina

patrunde

in

interiorul

ochiului

rt

CuM

VrDE

OcHruL

Lumina

patrunde

in

ochi

prin

corneea

transparenta,

apoi

trece

prin pupila,

iar

cristalinul o concentreazd

pe

retina. Ace

strat

subtire acopera

partea

din spate a

ochiului

si

contine

celule

sensibile

Ia

lumina. Atunci

cAnd lumina

le

atinge,

aceste celule transmit

semnale

creierulu

acolo semnalele

se

transforma in

imagi

pe

care noi le vedem.

384F


34/52

nAlnREA ocHruLUI

Lacrimile

sunt

produse

1n mod

continuu

de

glandele

lacrimale,

pozitionate

deasupra

fiecArui

ochi.

La fiecare cl

ip

ire a

p

leoape lor, acestea

cu

rati

och

iu

I

:

in

d

e

parteaza

p

rafu

I

,

omoari

bacteriile si

pastreaza

corneea

umeda.

Acestea

se

golesc

prin

intermed

iul

cond uctelor

lacrimale

din

interiorul

nasului. Din acest motiv,

daca

plangi,

lacrimile curg

pe

obraz

ti

iti

curge

nasul.

*

.

PIPAITUL

lmediat sub piele

se gdsesc

milioane

de

mici senzori. Unii

reactioneazi

Ia

o

u;oari

presiune,

altii la

o

presiune

mai

mare,

iar altii

la

durere,

la

caldura

gi

la frig.

Atunci cAnd atingi

ceva,

ace;ti

senzori iti

comunica dacd

suprafata

este asprd

sau fina,

duri

sau

moale,

caldi sau

rece

sau daca

gadila.

Partile

corpului

cu cel

mai

mare

n

u

mar de se

nzori

su

nt

och

ii,

limba,

buzele, degetele

si

picioarele.

YAzUL

gr

PtpArrul

Lacrimile

coboard

de-a lu ngu I

obrajilor

Glandele

produc

lacrimi

Curif area

ochiului

Flacdra este

fierbinte, d

in

tineti

mAinile

de

aceasta

Pleoapa

p

rotejeazd

och

iu

I

Canalul lacrimal

descarca lacrimile

in interiorul

nasu

Un canal cond

lacrimile

catre

Lacrimile

se

colecteaza in

interiorul

nasului

si

il

po

face

sa

curgd

iffi:

f

oarte

acest

m

departe

I

I

I

otiv

e

t-;

nA.,'**j-

n.

:;

qz

\r'-

It'

)-

Cuburile de

gheafd

dure,

reci

si

umede

)

i

sunt

/r--:-------]

,'--t

'cnurA

$r

DEscoPERA

i

CUM

FUNCTIONEAZA:

pp.

41-42

gnrNTA

ilu

.tLtRUL

NosrRU:

pp.20-21

Pdrul de

pisicd

L--------r---rr------r

/

/

/

DATT

ULUITOARE

*

OchiuI omenesc

conline

70

ta suti din

senzorii

corpului.

5-:.I

esfe

moale

si cald

+


35/52

CoRPUL

Unnnru

otfactiv

gi

gustul

sunt simfuri

foarte

strAns

legate

intre ele: ambele

recunosc

substanfele

chimice.

Receptorii

olfactivi,

situati in

capitul

cavitetii

nazale

le

individual i zeazd, in

atmosferi;

receptorii gustativi

se

afli

pe

limbe;i

recunosc

hrana

9i

biuturile.

Simful

olfactiv

gi

gustul

permit

aprecierea

gusturilor

mAncirurilor

li

evitarea

substantelor

nocive.

Mesajele

cu

privire

la mirosuri si

la

gusturi

sunt

transmise

de-a

lu

ngu I

nervilor

olfactivi

pAna

la

creier

Nervii olfactivi

sunt

stimulati de

mirosuri

Cavitatea nazald

Limba

Cum recunoa;tem

mirosurile si

gusturile

?a*

srmrrM MrRosuRrLE

Senzorii

olfactivi

din

cavitatea nazald

ind

ivid ualizeazd in

aeru

I

pe

care

il inspiram

particule

de

mirosuri,

provenite

din

substan

cum ar

fi

alimente, parfum

sau

fum.

Deci

senzorii transmit

semnale citre creier,

care

identifici

mirosuri

le.

Crei

e

rul

i

nterpreteaz

semnalele care ajung

la nas

si

limba

Nervii

transmit

mesaje

gustative

cdtre creier

ff*

$Ifue

gfi

#s*ul

"

k

L

/

DATE

ULUITOART

*

Majoritatea

persoanetor

pot

distinge

10000

de

mirosuri

diferite.

*

SimtuI

otfactiv

este

de

10000

de ori

mai acut

decit

cet

at

gustului.

,/


36/52

Srnn1ul

Olracnv

gt

?i*

RrcuNoASrEM

GusruRrLE

Sub

forn-,a

lnor

mici

ciorchini de celule,

papilele

gustatirre

sunt

dispuse

pe

toati

suprafata

limbii.

Crupuri de

papile

gustative

din diverse zone

reactioneazA la

patru

gusturi

principale:

amar,

sirat,

acru

si

dulce.

Fibrele nervoase

din

papilele

gustative

transmit

mesaje

citre creier

gi

permit

simtu

I

gustu

lu i.

\

s

fl

at

GusruL

Gustul

alimentelor

HA.EREA

DE A MArvcA

Simturile

gustului

si cel

olfactiv

lucreazi

impreuni,

chiar

dacd

simtul

olfactiv

este mult

mai

sensibil

decAt

cel al

gustului.

Daci esti ricit

si ai

nasul

infundat, alimentele

nu

au

gust.

Daca iti

acoperi

nasul

in timp

ce

minAnci, simti cu

d

ificu ltate

gustu

I mincarii.

:,

:'

kfl

,i*ai"**.o/

:ffi.,

ir

.-, a

Dulce

Limba

priviti

prin

microscop

Doud

tipuri

de

papile

*

'

PAPTLELE

GUsTATIVE

Suprafata

limbii

este strabatuti

de

m

ilioane

de m

ici

protu

berante,

pap

i Ie le

gu

stative care

se

gasesc

la

baza

si

pe

partile

laterale ale

limbii.

/-r

-:- -rr

r rrrr- r r rr

-rrrrl

bnurA

$r

DEscoPERA

MAMIFERELE:

p.

31

cAunroRt

$t

EXPLoRAToRT:

pp.

L----------

r

-

r--r-----

4


37/52

auditiv

extern

Secfiunea

unei urechi:

externi,

medie, interni

Timpan

Nicovald

CoRPUL

Unnaru

Oasele

din

ureche medie

ffiro'ffit

$i

eshitf,hffit

"fi

rrurrnronu,

Unecn'

,.r

.. v .

vrechire

ne

permit

si

auzim

sunetete

;#,.j'Jilg:il#3jffiii,ifft:"

gi

ne

ajuti

in

menfinerea

echilibrului.

Sunetul

calatoreste

prin

trei

oase

(oscioar

calatoiegte

sub

forma

unor unde,

adici a unor

l,.%'Jt3lii1^1, '.;lJ,j',il1,,? ",.

mici

vibrafii

ale aerului.

firi5oare

caie transmit un

semnal

in interiorul

urechii,

aceste

unde

;1tf":'J:'de-a

lungul ribrelor

stimuleazi

senzorii

care

transmit

semnale

citre

creier,

acolo unde

sunt transformate

canarete

semicircutare

in

cuvinte,

muzici

si

alte sunete.

/ i :

y:"' ',

interne

/

percep

miscdrile capului

,,n,.gf

{il{

Pavilion

au

ricu

lar

Neruul

vestibu

transm

ite

cdtre

creier

semnale

legate

de

echili

I

I

I

Neruul

acustic

transm

ite

creieru

mesaje

despre

au

Canal

OnsELE

in u rechea

medie

existd

trei mici

oase:

ciocinelul,

nicovala

si scarita,

care

se numesc

in

acest

fel,

datorita

formei

fiecireia.

Aceste

oase transmit

vibratiile

de

la

timpan

citre

interiorul

urechii

i424r

Scdri{a

este

osul

care

se

afla

cel

mai

la

interior

Spirala

din

urechea

internd

contine

senzori

care

pot percepe

sunetele

Ciocdnel


38/52

Tanp

gr

ixcEr

Intensitatea

diverselor sunete este

mdsuratd

in

decibeli

(dB):

o

goaptd

are

20

dB, o

explozie

de

artificii

circa

100.

Sunetele

de

peste

130 dB

prt-rduc

daune

urechii

omului.

dB

180

ffi

Auzul

gr

EcHTLTBRUL

4RE.HILE

ATTtMALEL'R

Anumite animale, cum

ar

fi iepurele

sau vu

lpea, au

u

rech i cu

pavilioane

auriculare

foarte

mari, care se

pot

orienta dupi

sunete. Sunt

foarte utile

pentru

cautarea

hranei

sau

pentru

evitarea

pradatorilor,

deoarece

perm

it

perceperea

sunetelor

slabe

si

i nd

ivid

ual

i zeazA

proven

ienla acestora.

e

lN EcHILTBRU

PrRFEcr

Urechile

ne

ajuta

si

ne

mentinem echilibrul.

in

interiorul

fiecarei

urechi sunt trei

canale

semicirculare

care

contin

un fluid.

MiscAnd

capul,

se miscd

si acest

fluid,

iar

senzorii

semnaleazi

creierului

schimbarea

pozitiei

capului.

Creierul

transmite

instructiuni

pentru

a asigu

ra mentinerea ech

ilibru

lu

i

corpu

lu i.

Canalele

semicirculare

comunici

creierului

unde

anume

se

afli corpul

tiu

gi

astfel

pofi

rimine

in

echilibru

/rrr:---rr--l'

.'rr

'cnurA

$r

DEscoPERA

:

MAMIFERELE:

pp.

18-19

gnrNTn

iru

JURUL

NosrRU:

pp.

24-25

L---r--r-r-rrrrr--r-

rr

DATE ULUIT()ART

* Pisicite

9i

titiecii

pot

auzi

sunete

cu tonalititi mult

mai

?nalte,

sunete

pe

care urechea

omutui

nu o

poate

auzi.

*

Scirila este

ceL

mai mic os

al

corputui:

are o lungime

de

numai

3 mm.

lepurele

+43


39/52

CoRPUL

Uunru

F

$tffi

cu

fecundarea

incepe

o

noui

viafi,

adici

se

unegte

un ovul

al

femeii

cu un

spermatozoid

al berbatului: ovulul

fecundat

confine

toate

informafiile

necesare

pentru

crearea

unui

nou individ.

Ovulul

se imparte

de

mai multe

ori

in

celule identice

;i

se

dezvolti

in

corpul

femeii

pAni

in momentul in

care

aceste

devine

un copil.

Mulli

spermatozoizi

incearcd

sa

patrunda

in ovul

'

BARBATUL

Spermatozoizii

sunt

produti

de

testiculele

barbatului

care

se

gisesc

intr-un

,,sac"

din

piele

(scrot)

.Sperma

(lichidul

seminal)

coboara

din

testicule

prin

mici

canale,

fiind

eliberati prin penis.

Sperma

coboard cdtre

penis

prin

intermediul

unor canale minuscule

Penisu

Birbat

Testiculele

p

rod

uc

"?T.'NDAREA

ovuLULUr

Odata

pitrunsi

in

corpul femeii,

spermatozoizii inoatd

in trompa

lui Fallopio

Daci

existd

un ovul,

il inconjoari

pand

ce

u

singur

spermatozoid reuge;te si rupd stratu

extern si sa

il

fecundeze.

Ovulul

fecundat se

imparte

ti

o

masd

de celule

(embrion)

pitrunde

in

uter.

Un spermatozoid

fecundeazd

ovulul

atunci

c1nd

il

intAlneste

Dintr-un

ovul

q;'i=-r

se dezvolti

(\--

\.

\-_-_

q".--l-

DATE

ULUIT()ARE

-t

in f

ieca re zi, in

testicuLeLe

unui

birbat

se

formeazi

mitioane

de

spermato zoizi.

* Femeia

se

naste

cu toate

ovu le[e:

ECBStea

s u nt

in

ju

r

de

un mition

?n

ovarele

de dimensiuni

f oa rte m

ici.

permatozoizi

Scrotul


40/52

.t

FTMEIA

gvulele

unei

femei se

gisesc

in

ovare.

ln fiecare

lund

este eliberat

un singur

ovul,

care

face

o

cdlatorie

foarte

lenta

din ovar

pana

in

trompa

Iui Fallopio.

Dacd intalne5te

u

n

spermato

zoid,

t

acesta

poate

fi fecundat.

Odata

?

-

/

l?',.:lflfiili?

:I,::ffiiga

in

uter

unde va

cregte

pani

ce

va

deveni

un

cop il .

FeMEn

gt

BAnBATUL

Dupd

36

de

ore,

ovulul

fecundat

se

divide

in

doua

celu Ie

Embrionul,

o

masd

mica

de celule,

se

instaleazd

pe

peretii

uteru lu

i

Embrionul se

instaleazd

pe partea

interioard a uterului

Uterul

sau

pentece

le

Colul uterin

esfe

intrarea

in uter

Gemenii identici

GunnENrr

Atunci

cdnd

un ovul fecundat

se

imparte,

cdteodatd cele doud

celule

se

separd,

insd

con{in

aceeagi

informa[ie

qi

aqa se

dezvoltd

gemenii

homozigoli sau

gemenii

identici. Gemenii

heterozigo[i

sau

neidentici

se

dezvoltd atunci

cdnd

doud ovule eliberate

de ovare

sunt

fecundate in acelaqi

moment.

Femeia

I-rr

r rr

r rrr rrrrrrrrrrrrrrl

A€

v

v

r

-

)

)

cAurA

$r

DEScoPERA

I

Y

-

'

PLANTELE:

pp

.24-zs

(

I

f

--rrrrrrr-rrrrrr-rrr

-@

Trompa

lui Fallopio

colecteazd

ovulul

din

ovar

In

trompa

lui

Fallopio

ovulul int1lne5te

spermatozoidul

in

ovar

se

gasesc

ovu le le

Vaginul

4


41/52

$mffi*vi$&

nevoie

de

noui

luni

ca

ovulul

fecundat

si

se transforme

complet

in

copih in

aceasti

perioade

ovulul se

divide

de

mai multe

ori

pentru

a

produce

miliarde

de celule

necesare si

cre eze

o

fiinfe

umani.

La inceput

este denumit

embrion,

dar

dupa

opt

siptemAni

petrecute

in

uter este

denumit

fet.

Fitul

este

legat de

mami

prin

intermediul

placentei

prin

care

ii

este

procurati

hrana

gi

oxigenul.

f

Tor

Mnr

Mnnr

Celulele

fatului

se divid rapid. Crupuri

de celule se

transforma

in

diverse

pa(i

ale

corpului,

cum ar

fi

inimd,

plamAni, creieI

mAini

si

picioare.

La

opt sdptamani

de

viati,

chiar daci are numai

doi

centimetri

;i

jumitate

in lungime,

fatul

are

deja

forma

unei fiinte

umane. Dupa

38 de saptdmAni

(9

luni) este

gata

de

a se

naste.

Copilul

cregte

in

siguranta

in

uterul

mamei

La 16 siptimAni,

fitul

are o lungime

de

16 cm,

poate

lovi

cu

picioarele

gi

se

poate

risuci

CoRPUL

Uvlnru

.j

\p}

,F-

Dupi

cinci

siptimini,

in

interiorul

embrionului

sunt formate

mai

Enciclopedia Disney.deagostini.vol.5.Corpul.uman TEKKEN

Documents

Transcript of Enciclopedia Disney.deagostini.vol.5.Corpul.uman TEKKEN