Post on 05-Jul-2020
ingurltatea unei regine I Pilar Eyre Estrada;rad.: Monica Fernandez. - Bucuregti : Orizonturi,2019sBN 978-973-736-407-4
. Fernandez, Monica (trad.)
SINGURATATEAIJNEI REGINE
de PlIar Eyre
Traducere: Monica Fern andezTehnoredactare gi coperta: Raluca Tudor
Editurla ORIZONTURI - BucuregtiB-dul LibertSlii nr. 4, bl. 117, et.7 , ap. 20
telefon: 021 .317 .7 6.79, 0744.531 .333e-mail : orizonturi@editura-orizonturi.ro Editura ORIZONTURI
CAPITOLUL 1
- Majestate, cu grij[ la cap!
Sofia se apleacd ducAndu-gi instinctiv mdna spre gdtul fragil,unde fularul lung, fluturdnd ?n vdnt, incearc[ sd o protejeze de
l'rigul care o strdpunge ca un stilet de gheaf6. Palele periculoase
ale elicopterului produc un zgornot asurzitor, ridicdnd pulberea de
zilpaddcare o biciui pe spate; lumina nemiloasd a farurilor delimi-teazdun trist perimetru spectral, asemenea unui decor de teatru.
Regina refuzd, orice ajutor cu un gest imperios:
- Mullumesc, sunt bine, nu vd facefi griji!Pronun!6 r-ul dublu mai gernanic ca oricdnd; frica de necu-
noscut ne impinge cu cruzime cdtre copil5riaceamai profundd. intirnp ce coboard sc[rile, o voce in care se imbind respectul qi com-
;rasiunca o ghideazd:
- Doamn6, punefi piciorul aici!
Mocasinii din piele find pe care ii poartl sunt complet uzi.intreaga vestimentalie este nepotrivitl, pentru cd s-a imbrdcat
in grab6. Pantalonii nu se asorteazd cr puloverul gi pe deasupra
poarti un cojoc vechi pe care Maribel, doamna de onoare, l-a scos
dintr-un dulap uitat qi care miroase uqor a naftalin5. De bra! iiatdrnS o poqet[ ponositd.
in urm6 cu doud ore, cdnd a sunat telefonul in casa din Pleta
de Baqueira, unde ajunseser[ de dimineafl, Sofia se aranja pentru
cina de la Casa Irene, in Arties, in compania generalului Armada,
lbstul secretar al Casei regale, acum guvernator in Lerida. E deja
un rituai: in prima seard petrecut5 in Valle trebuie sI guste supa
lrcnei, pe care aceasta le-o pregdtea cu atdta bucurie, cu toate c[rcteta, a$a cum le-a mai spus, esle u;oard, le-ar putea-o gdti inr'usd; este ca o mdncare de ndut cu carne, nttmai cii are cdrnali;i,,periqoare". Juanito rdde rnereu:
- Exact, ,,periqoarele" si nu lipseasci Ei, cu cdt mai multe, cu
atdt mai bine!
Lui Juanito ii place atAt de mult, inc0t, la plecare, o pupd mereu
pe bucdtdreasd. Atunci Sofia se vede obligatb Ei ea sb ?rnpart6 sdru-
turi, degi este din fire distant[ qi adevlru] este c[ nu ii plac demon-
straliile de afecliune qi nici contactul fizic cu nimeni care are mai
mult de 4 ani Ei mai pufin de patru picioare.
A auzit telefonul, ins[ normal c[ nu s-a dus sd rlspundi. inplus, niciodatl nu e pentru ea. tEi alege bijuteriile pe care i\{aribel
i le prezintd pe o tav[, dar e destul de absent[.
- Nu, perlele nu merg la munte.
D[ la o parte colierul d[ruit de soacra ei - moEtenire de la
regina Victoria Eugenia, un qirag de perle foarte mari, odinioar[parte dintr-un colier mai lung - gi alege un ldnliEor de argint care
se potriveEte foarte bine cu bluza de mdtase cu fundd legat[ la gdt,
de culoarea somonului, qi cu umeri proeminenli, pe care are de
gdnd sd o poarte. Se priveEte in oglind6. 6 februarie 1981. 42 de
ani, cearcdne, chipul oarecum obosit. A fost o slpt[mdnd atdt de
grea! Acum trei zlle au fost in lara Bascilor, unde, in sala de con-
siliu din Guernica, au fost insultali, iar deputafii, cu pumnii ridi-
ca{i, au cdntat Eusko Gudariakl. Au suportat cu stoicism, dar cur-
geau apele pe ei. Regele a fost chiar nostim Ei gi-a dus mAna la
ureche spundnd:
- Nu se aude prea bine.
in armatd se ascut sibiile. Guvernul convulsiv, condus de un
Adolfo Suarez epuizat, iEi tr[ieEte mornentele de agonie qi nimeni
nu gtie ce se va intdmpla.Iar Juanito, of, Juanito! Infantele, veritabile Bourbon, sunt in
plinb adolescenfd, iar singura lor preocupare este sd se aranjeze ca
sd meargd s5 danseze in noaptea asta la Tiffanys. Tr[iesc primele
suferin{e din dragoste, cu toate cd ei nu ii spun nimic. Aici, inValie de Ardn, atria dacd le vede, eieEi le aude de multe ori: ci[pa-
rii lor de schi pe parchet, soneda de la intrare, muzica din caraer6'
pfr*Sg"i- Alexia, care vortreqte ar6t cle tare ! Sur6sul infroreste
l. Soltlafi ba.sci (i/. rr:)
6
pe chipul Sofiei doar cdnd se gAndegte la Felipe. Obraiii ei prind
culoare, ochii i se lumineazS, pome{ii i se inal1d. Aqa zdmbea cdnd
s-a indrbgostit de Juanito, pe micul ring de dans din Dorchester,
cind respiralia ii se amesteca, degetele li se inl[nfuiau, iar pe
obraji simlea cu infiorare atingerea genelor lui, pe vremea cdnd
via\a abia dacd incepuse pentru ea.
Nurnai cb Felipe n-a venit, nu este un elev bun. CAnd e intrebat
cc materie ii place cel mai mult, r[spunde mereu la fel:
- Siesta qi pauza!
Iar rdspunsul 6sta, care ar fi supdrat-o dac[ i l-al fi dat fetele,
o f-ace s[ r6.dd in hohote de una singur6. Uneori, cdnd merge cu
nrasina, pe care Guadencio o conduce atdt de prudent de parc6
iu rrerge pe jos, Ei iqi vede chipul reflectat in geam in timp ce se
i:iindeqte la fiul siu, atdt de solemn in uniforma lui gri-bleumarin,
irrcearcb s5 qtearg[ cu mdna reflexia, fiindc5 detestd acest amestec
rlc slibiciune qi indulgenlb pe care le denoti expresia felei sale. tn
sinea ei ?Ei spune: Sunt o proastd.
Felipe avea un examen restant qi fusese sd rdm6nl in Madrid
irr grija bunicii sale, Frederica, regina Greciei tirnp de douizeci de
lni, in perioada cea mai frdmdntatfl din istoria acestei ![ri. Ardmas
<lrrp5 ce, evident, a protestat. cb doar de-aia are numai 13 ani:
- Of, mami, mereu md necdjili!
$i se apropia de ea, r[s{d1at, ardtAndu-i aparatul dentar:
Marni, m[ doare tare... eu cred c[ un sfdrqit de siptlmdnl ?n
Valle mi-ar prinde foarte bine.
lJunica il privea disprefuitor, in vreme ce, pentnt ca principele
su lru o in{eleagd, ii spunea Sofiei in germand, pe un ton pe care
rrirneni nu ar fi indrdznit sd il intrebuin\eze cu regina Spaniei:
Ce bldndd eqti cu copilul dsta, Sofia, ce educafie proastd are,
t alii dif-eren{6 intie el qi bdielii din Wurtenberg! Eberhard mi-a
r\l)u.s vara trecutd cd doreqte s6-qi dedice intreaga existenf[ patrici,
iril pentru asta se antreneazh dormind pe o sc6ndurd! Ce bine ar fi
lost dacd l-ai fi trimis pe Felipe sd fie educat in Gennania, nu la
liosales sau Rosalos sau cum s-o inai numi!
7
- IWatn6, ?{i reamintesc faptutr cb Wuffienberg nll cste {r qar5, iar
Eberhard doarme pe scAndurb fiindcb are coloana strdmb6! Iar noi
suntem foarte muilumi{i de colegiul Los Rosales.
Dupd car"e ii scapb o rnicd inlepdturd pe oare de indatd o regrei6:
- $i tu l-ai educat prost pe Tino.
Dar Frederica deja iEi agita bralele prin aer zornSind podoabe
gi br[!6ri, se infrqurh in qalul multicolor, freu stAnga-mprejr"rr gi se
indreptd c5tre camera ei vorbind singur[ pe holuri, tdtb ca cineva
sd-i poat[ r[spunde:
- Bine, bine, eu zic doar c[ unii se sacrificd mult, iar allii foarte
pulin. Faceli ce vrefi!
$i incepu sd fredoneze singurul cdntec pe care-l qtia in spaniolb
qi pe care il invdfase de la regina Victoria Eugenia: Pleacii caima-
nul, pleacd caimanul tocmai la Baggganquilkt.'.
Sofia fu nevoit6 s5 strAngi din pumni Ei s6 facS uz de toatb dis-
ciplina dobAnditd la internatul german pentru a nu o strAnge de
gAt pe mama ei chiar acolo, deqi e adevdrat c5 a fost cAt pe ce sb
cedeze gi s6-l ia pe bdiat la schi, numai cd s-a simfit obligatl s5
se ab!in[, de teama comentariilor caustice ale celei care firsese
regina Greciei, dar care la fel de bine ar fi putut fi sergent SS la
Buchenwald.
Sofia Etie c[ restul familiei o porecleqte pe Frederica,,sergentttl
prusac" qi ci numele ei incb se folosegte in Grecia pentru a-i spe-
ria pe copii, iar, in fond, e de infeles. Vizitele ei, deqi aEteptate, o
inspiimdntd pulin de fiecare dat[. Frederica, obligatd acum sb se
limiteze la deeorul casnic, examrneazd familia qi Palatul Zatzuela
ca qi cum ar aveaun telescop in pupilele ei de culoarea ofelului:
- Tonul [sta de galben al canapelelor nu md convinge! Nu e la
inillimea unui palat!
- Copilul [sta e tare rdzgdiat.* Cristina e dr[gu!d, dar cam biiefoasi.
- Pentru Elena ce partide se intrezdresc la orizont? De s-ar
logodi cu Eberhart, numai cd, dacdo tot ldsafi sd se vad6 cu jochei
qi alfii asemenea, o sd se strice. Eu, la anii ei, eram deja m[ritatd!
8
ffi\\
S*iia ?ncei"ca s6 proiestez* fira-;: ,,S4ami, nu nrinfi, ti.t t*-al
crrs5tcrrit la 20 de ani", dar {rrederica nu o rnai asculta, filnt'ieilrurse deja casa in stbpAnire. Cii ea prrin preajm* rnercu te ?rnpit-
t{ir;i de vreo valizS desctrrisd, de tesdi*ri colorate aduse din india
inlinse pe eanapele, de vreun colier cu ochi de tigm at6rnAnci <tre
vrco veioz6, de lum6nf i aromatice, de icoane cu sfirafi ire care le
rrsazf, pe etajere, de rAsete si conversafii interesante!
Acum venise sI aibd grijd de prin{iqori in timp ce regii cIldto-r-cau in Jara Bascilor. Asta era scuza oficialb, dar adevdrul era c5
tlorea s[ se supund unei mici intervenfii chirurgicale estetice:
- Uite, vezi umfldturile astea? Ei se apropia de fiica ei ca sd-i
rrlate niste chisturi abia vizibiie. Nu-i aqa cil sunt oribile? Mi le
scot qi, cu ocazia asta, ?mi elimin[ qi niqte piele din zona pleoape-
Ior, ca sb am privirea maitdndrd.Pentru ce dorea maic6-sa s[ fie mai tAtndr6, c0nd ea locuia intr-tm
rrshram din Madras doar cu lrene qi cu un guru indian pe nume
Mahadevin, era un mister pentru Sofia, dar mai bine nu intreba.
iEi pune cerceii de perle, Sqtia - da, se potrivesc -, isi trece
pcria prin p[r, ridici o Euvifd qi d[ cu fixativ pdn[ cdnd pdrul iista impecabil. E una dintre maniile ei! Cu mintea aiurea, aude
cum cineva pune telefonul in furc[. Preferd sd creadd ch era
pcntru Elena sau pentru Cristina, in locul dureroasei posibilit6li ?n
lirrmi de blondi cu picioare lungi. igi sprijin[ coatele pe masa de
Ioalet6, se priveqte de aproape ?n oglind[, ?gi intinde pielea fb1ei,
irrtrebdndu-se dacd nu cumva ar avea gi ea nevoie de un retuq.('arlos i-a spus, cu autoritatea pe care i-o d5 profesia de medic. c5
irrtcrventia mamei e neinsemnatd, dar, chiar gi aga, i-a promis clva sta l6ng[ ea pe tot parcursul operafiei. E un om atdt de bun qi de
incredere! Clinica se numeEte La Paloma, iar chirurgul plastician,
Vilar Sancho; Carmen Franco i l-a recomandat reginei Greciei:
Ne-a operat pe tofi la nas gi vede Maiestatea Voastrd cu ce
rczultate, pAnI Ei Jaime a ieqit bine!
Eraadevdrat Noile nasuri ale familiei Franco au devenit etalon
tlc frumusefe printre spanioli qi, ?n plus, ,,mama Camen", cum
9
i se spune in Palatul Zarzuela, ca sd o deosebeascd de detestata
ducesd de Cddiz, Ei-a ,,rezolvat" qi ea pleoapele:
- E o nimica toatb. i1i scot o f6gie rnicd de piele; rnie mi-au
frcut anestezie iocal[.Dar Frederica dorea s1fie adormitd de tot; fiind hiperactivd, se
tenrea sb nu se miqte sau sd se agite dac[ ar fi auzit t[ietura bistu-
riului. Are tensiunea mare, dar nimeni nu se alarmeazd' Anestezia
cade in sarcina doctorului Aguado.
Sofia se gAndise si stea sd-i !in[ de tlr6t, dar mama ei i-a spus
cu inlelepciunea pe care doar femeile de cursd lungi o au:
- Du-te cu Juanito, Sofia, nu fi proast6... iar apoi, a intrebat-o
intr-o doar6:
-Cu cine mai e de data asta? Tot cu vedeta?
Sofia, care nu dorea s[ vorbeascd cu nimeni despre asta, nici
mdcar cu mama ei, se inroEi toatd Ei intoarse privirea. Frederica,
dAnd din cap, o lovi atdt de tare cu evantaiul in bra!, incAt o duru:
- Nu-l ldsa singur; ai un bdrbat foarte attd'gdtot. gi tsourbon pe
deasupra! Adu-li aminte de ororile pe care ni le povestea Victoria
Eugenia despre Alfonso al XIiI-lea, ca s[ nu mai vorbim de socrul
t[u! Fata mea, au infidelitatea in gene!
Si s-au privit una pe alta suspindnd la unison Ei gdndindu-se
amAndoui la acelaqi lucru. Din nefericire, nu toli bdrbalii pot fini;te sfn1i, cum afost bietul tata!
in acel moment, soful atrdgdtor cu problematica sa moEtenire
geneticd intrd in camerd, odatd cu un val de aer rece, miros de
tutun qi parfum englezesc, cu puloverul legat neglijent pe umeri
gi cu m6necile cdmiEii suflecate; cAt e de dureros s5 fii indrigos-
titdt" Dar tulburarea este inlocuiti rapid de un famiiiar sentiment
de nemullumire. Ce ciudat! El nu vine niciodatd la ea ?n camerS.
Regele are propriile lui oddi, in celSlalt capdt al casei.
CAncl intrS don Juan Carios, dama de onoatre, care aran"ja hai-
nele pe pat, {bcu o reverenfd qi ieqi. Sofia il priveqte in oglindd,
incb sprijinitd cu coatele pe masa de toalet[. Bdrbatul ei are acea
expresie pe care o cunoaste foarte bine; pare furios, pentru cd
l0
irrcrunt[ sprAncenele qi iqi fuguiazdbuzele, dar, dupd riduriie ori-t,ontale de pe frunte, solia sa infelege c6" de fapt, este ingrijorat.l{cgina se ridicS in picioare.
- Ce s-a intdmplat? Ei dintr-odatl simte un gol ?n stornac qi
panicS. Felipe! Un atentat!
Regele o intrerupe cu un gest nervos din mAnS:
- Nu, la naiba, ce tot spui acolo? Felipe e bine, e vorba de
nralna ta.
La inceput, Sofia se mird, apoi bdiguie:
Mama? Ce s-a int6mplat?Juanito d[ din umeri. Nu se uitd in ochii ei.
- O complicafie. Ce manie nenorocitd avefi voi, ferneile, sd v5laccti chestii! Ceva n-a mers bine... inima...
Sofia se d[ inapoi, se loveqte de rnasa de toalef[ qi doboarili xativul, bijuteriile, peria ?ng[im6nd:
-- Dar... cum... Nu indrdzneqte s[ intrebe dacd a murit.Mai incearc[ o datd:
- Dar cum s-a intdmplat?... cd doar era bine... nu era nimic....
- M-a sunat Sabino, qi pe el l-a anunlat Carlos, e un haos. Erairr operafie in La Paloma qi a ficut atac de cord-.. O duc acasf,.
l.aura incearcd sd dea de fralii t5i...
Sofia nu rcac[ioneazd. Invulnerabila Frederica Brunswick-l.iineburg de Schleswig-Holstein! Imposibil s[ i se fi int6mplatL:cva mamei sale! Frederica, cea care nu s-a plecat niciodati, niciirr fala comuniEtilor, nici infalabombelor; p6n6 qi generalii c[liliin rnii de bAtdlii tremurau in fafa ei, de le trecea sudoarea prin ves-loane! Ea moart6? invinsd de moarte? Nu! Imposibil! Mama ei eputernic5, e tAndrd qi mereu va fi aqa!
Mama!
Vorbeqte normal, fbri sd strige. Solul ei o ia de braf qi ?i spune:
-' Sofi, e o porcdrie, dar asta e viafa! Ce vrei sE tbci?
Sofia se uiti la el sr.rrprins6; ce r/rea sE faci.?! S5 plece, desigullSri traverseze rduri, rnunfi qi vdi, s5 meargd prin z5padi pAnd tra
llcrnunchi, sh o {ind de mdnb pe mama ei! S5-i sdrute miirrile! S5-i
11
acopete chipul cu slruturi! sd-i inveleasca picioarele desculle! De
ce o intreab5 ce vrea sd facd?
- Si plec, sd plec[m, normal! Ce credeai?
Stingherit, Juan Carlos igi ia privirea de la ea qi, cu un gest
sever, pentru a evita reproEurile, ii spune:
- Fofi merge cu eiicopterul pAn[ la Zaragaza. iar de acolo te
va prelua un avion rtilitar... Eu trebuie sd r[mdn aici-.. Armata" '
cina... situafia din !arh... Sabino te va ajuta ctt toate. $i I-aura, qi
Domiirgnez.
Sofia il priveEte eu ochii ieqili din orbite, ea, care se stipArteqte
atlft de bine, e paliela" aidoma unei ancestnale m59ti de ceremonii
linute in ainfiteatrele ateniene ?n cinstea -"echilor zei, din care qi
nearnul ei se trage.
- Nu vii... md laEi singurd...
Juan Carlos ii r[spunde grdbit:
- Nu exagera! Vin mdine! Ce inai conteaz6'? tra feiele cu tine
dacb vrei, m6 duc s* ie spun sb pregiteascd tot.
Iese vociferdnd. Ca teleghidat[, Sofia se las6 imbricatd cu
costumul neasodat, cu coiocul ce miroase vag a naftaiind qi cu
fuIarul. Fetele, care au 18 gi 15 ani, sunt imbracate cu hanorace
groase, au fost la schi toatdziaa,au fefele arse de soare qi lucioase
de la crema Nivea, iar pe cap au ciciuli groase de i6nd; par nor-
dice. Nu indriznesc sd o priveasca. Observ6, curioase, elicopte-
rul care se invarte ca un bondar uriaE pe mica esplanadS unde
aterizeazd. Cei de-ai casei tropdie in cizme ca o herghelie de cai
neliniqtili, comandantul Pepe Sintes, aghiotantui de serviciu al
regelui, qi rnernbrii serviciului de proteclie, de asernenea? gene-
ralul Armacla cafe a a-iuns gafaind gi care iqi oferl servieiile pen-
tru ,,orice e nevoie" chiar dacd ar trebui s[ o dtich pe regini pdttS
la capitul pdni6ntr.rlui".
Barbatul carc o Va t|ida. 1te ca Ei patria"'Jor-ld saptarndni mai
tdrziu. Da, Ei ei este pr*zent.
tntocrnai precum corul unei tragedii de S*fbcle, toli * conteri-
plh cu stnerenie, pentru cI toti Eiiu ci Fred*rica a murit' To!i, rnai
L2
pLrlin regina.
Don Juan Carlos isi sdrutd fiicele, le mdngiie pe obra.jii luciogi,
tlup[ care se indreaptd g6nditor c6tre solia sa. Poartd o jachetd
rnilitar[, cu gulerul ridicat. Se opreEte qi o priveEte in linigte, se
rrpleaci spre ea gi incearcd sd o mdng6ie, dar gestul stdngaci qi atAt
tlc rar foiosit se pierde in vdnt. Se intoarce gi pleacd Echiop5tAndusor, inainte ca elicopterul si decoieze. Cu spatele la ea, face cu
nrAna, igi ia rdmas-bun qi intrd in maEinb.
- Majestate, aveli grijd la cap!
in spaliul insuficient din elicopter, regina se ghemuiegte intr-uncolt ldr[ sl scoatd un cuvdnt, ?n vreme ce fetele privesc pe fereastrS:
- La Pleta! Hotelul Montarto! Telescaunul! Acolo trebuie sd
lic Arties!in Arties, invitafii se urc6 ?n Land Rover pAnd acas[. Irene a
l)us supa in caserole qr aranjeazd o cinl ?n I-a Pleta, intr-o sailtlc mese care abia dacd a fost folosit[. PAnd qi unii angaja{i din:;trviciul de protecfie se transform[ in chelneri improvizafi. Dupd
t'irrzi. se servegte coniac gi se fumeazd trabucuri. Conversalia,
rrrscntd Ei captivant[, se intinde pdni spre dimineald. La ora 3,
rr:gcie, eonducdnd chiar el 30 de kilornetri pe o qosea inftrnald, ilvl insoti pe Armada pdnd la Parador de Viella. Se vor imbrSliga
ll dcsp[r,tire"
Nimeni nu qtie ce s-a discutat ?n acea noapte de 6 februarie
It)fi I , cu gaisprezece zile inainte de tentativa de loviturd de stat,('irrc urma s5 intre ?n istorie sub numele de 23-F, condusl tocmai
t lt: gcneralul Armada, care va pune in pericol democralia , dar care,
;xrr-acloxal, va consolida monarhia lui Juan Carlos I p0nd in zilelen()lstre. La proces, in apdrarea sa, generalul Annada i-a solicitatN4licst6{ii Sale permisiunea de a dezv6lui conlinutul conversaliei
Ior'. din acea noapte friguroasi de doliu din Valle de Ar6n. Regeie
:r rcluzat. drrnada a respectat orclinul comandantului sdu suprem
:;i rr lbst condamnat Iatreizeci de ani de ?nchisoare.
l{cgina, cufundati in scaunul ei, se simte deopotrivi necdjit[ qi
lrrrioasS. Loviturile neintrerupte Ei innebunitoare ale palelor elicei13
rivalizeazitcu bdtdiie inirnii sale. Din cdnd in cAnd se apleac[ spre
pilot Ei il intreabi:- Se qtie ceva?
Fhr6 sd o priveasc[, pilotul neagd din cap. $i el este la curent
cu rnoartea Frederic5i de Grecia.
Coboarl spre aeroportul din Zaragaza'E ora 1i noaptea' CAliva
militari, findndu-Ei chipiele cu m6na gi aplecafi de for]a centripeti
a elicei, se apropie de aparat Ei deschiduqa.
Comandantul ia pozigia de drep{i qi spune:
-- Sincerele mele condolean{e, Majestate!
Sofia e nevoit[ sd se agafe de el ca s5 nu cadf,. Aqadar, e adevi-
rat ce ?i spunea ei inima. cd matna a murit'
Pilotul face un gest furios cdtre miiiar, dar deja e prea tdrziu'
Farcurg cei 50 de metri care ii despart de aparatul DC 9 al for-
lelor aeriene care ii aqteapti. sofia e palid[, dar inainteazd caun
soldat curajos, un-doi, un-c{oi" mama a murit, un-dai' Urci scara
avionului, se aqazd pierdutl, un-doi, un-doi, centura de siguranla'
Pe scaunui de albturi nu sti nimeni. Singurd.
Luminile din cabind, deqi slabe, par prea stralucitoare' Mama a
murit. Mutti, qopteEte Sofia, ?ntorcAndu-se la tandrul apelativ din
copilbrie. Aufwiedersehen, mutti' fen oag tr'n1ripa.
Tino e la Londra, Irene-- ?n India.
Mama este singurd, la fel ca ea. Moart[ qi singur6' Singurd
in acest avion imens, in aceastd !ar6 imens6. Str[ine qi singure.
Nimeni nu ne iube;te, mamd!
CAtd lumind!
Ridici o mdnd, iar un aghiotant se apropie:
- Spunefi, doamn[!
Trebuie sd se aplece ca s6 aud6 ce ii spune Sofia:
- Puteli sd stingefi luminile, vb rog?
Luminile se sring qi atunci chiar c[ se aude cum regina Spaniei
p16nge.
Avionui brdz,Jeazd noaptea gi amintirile.
t4 15
CAPITOLUL 2
Sute de lum6nbri poleiau cu lumina lor tremurltoare tavanul 9i
lrcrcrlii micii sufragerii din Psychikon, unde urrna si vind pe lume
rrrr copil. Erau aprinse qi inesteticele l5mpi electrice de alam6,
rlrrr in zana aceasta rezidenlial5 a Atenei penele de curent erau
lit:cvente, iar prinful moqtenitor al Greciei, diadohul, nu dorea ca
v iala adoratei sale solii sd fie pusd in pericoi. incdperea trebuia s[lic bine luminatl.
Doamne, Dumnezeule, nu lisa s5 i se int6mple ceva luiI ri'tldy a mea!
Paul, care se c[sltorise tdrzrtt,la 37 de ani, nu putea sI mai
, trrrccapS viala lard Frederica. ,,Mullumesc cerului pentru fiecare
rrrirrut petrecut cu tine!", ii scria emolionat, ad[ugAnd iubirea ful-ler-r'rtoare qi inrobitoare pentru micula prinlesl germanl celeilalte
1';rsiuni ale sale: misticismul.l'c 2 noiembrie 1938, ziua mor{ilor, la 8:30 seara, la orizont se
rruri putea zdriincd o fAqie de lumini sepia, asemenea trdsdturiirr:rvllnice qi precise de penel a unui pictor impresionist. Salcdmii
lrrrrluiti din grddin[ pdreau si se indoaie sub greutatea secolelor,
t orrtcmplAfld prin ferestre venirea pe lume a unei regine a Spaniei.
i'rl],rrr cd pe afunci nirneni nu cunoqtea augustul destin care o
:r:;lclrta pe aceasti fbptur[, fiicd de principi, e adevdrat, dar dintr-o
t:r ri al cirei destin se frurea pe drumurile secundare ale istoriei.
lircderica, intinsd pe masa din sufragerie cipfuqitd cu doulr;rrrtlur-i de p[turi, era acoperit[ cu un ceargaf, sub care se ciznea
nr():rsa, Ei iqi linea strAns de mdn[ soful care ii qoptea cuvinte dri-r';rsloase Ei incurajatoare:
I\4icufa mea, incd un pic, cd vine...l'r'intesa nu-qi lua ochii de la Paul qi, din cdnd in cdnd, neputdnd
'';r sc ab{in[, ii lansa un seduc[tor: Ce frumos eqti!
l)iaclohul ii punea degetul pe gur5 ca s[ tacd, iar nevasta lui,