ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

download ORIZONTURI ROSII    General-locotenent ION MIHAI PACEPA

of 153

description

Pe cînd eram încă unul dintre principalii săi consilieri, preşedintelui român Nicolae Ceausescu îi plăcea deseori să vizioneze un film care arăta o demonstraţie favorabilă Bucurestiu-lui, avînd loc la Washington, D.C. începutul filmului arăta o slujbă religioasă oferită de preoţi emigranţi români, făcînd parte din confesiuni diferite, în faţa unei mulţimi de cîteva sute de persoane adunate în jurul monumentului lui Washington. Printre cei prezenţi erau oameni îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti şi cu banderole tricolore, 'purtînd lozinci ce salutau favorabil politica internă şi externă a Bucureştiului, independenţa României şi înţelepciunea lui Ceausescu. Filmul îi arăta apoi pe demonstranţi stînd în picioare pe treptele Capitoliului american şi, mai tîrziu, defilînd în jurul Casei Albe, însoţiţi de îndemnuri rostite prin megafoane portabile pe tema reînnoirii clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România.

Transcript of ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    1/153

    General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    ORIZONTURI ROIIAmintirile unui general de securitate

    INTRODUCERE

    Pe cnd eram ncunul dintre principalii si consilieri, preedintelui romn Nicolae Ceausescu i plcea deseori svizionezeun film care arta o demonstraie favorabilBucurestiu-lui, avnd loc la Washington, D.C. nceputul filmului arta o slujbreligioasoferitde preoi emigrani romni, fcnd parte din confesiuni diferite, n faa unei mulimi de cteva sute de

    persoane adunate n jurul monumentului lui Washington. Printre cei prezeni erau oameni mbrcai n costume naionaleromneti i cu banderole tricolore, 'purtnd lozinci ce salutau favorabil politica interni externa Bucuretiului,

    independena Romniei i nelepciunea lui Ceausescu. Filmul i arta apoi pe demonstrani stnd n picioare pe trepteleCapitoliului american i, mai trziu, defilnd n jurul Casei Albe, nsoii de ndemnuri rostite prin megafoane portabile petema rennoirii clauzei naiunii celei mai favorizate pentru Romnia.ntreaga demonstraie fusese organizatde ctre Departamentul de Informaii Externe din Romnia, cu ajutorul ctorvaageni de influenbine plasai. Mulimea de emigrani, n majoritate venii pentru prima datla Washington, fuseserspecial transportai aici de ctre bisericile i'organizaiile sociale, care erau finanate i controlate n secret de la Bucureti.Placardele fuseserconfecionate la Ambasada Romn, de unde proveneau i casetele transmise prin difuzoare,nsui,filmul fusese realizat de ctre doi tehnicieni, ageni secrei, trimii special n Statele Unite cu aceastocazie;comentariul fusese redactat de ctre soia ambasadorului romn din Washington, ea lucrnd tot pentru Departamentul deInformaii Externe.Demonstraia era de fapt un eveniment minor n comparaie cu amploarea operaiunilor secrete de influeniniiate ndecursul anilor de ctre Departamentul de Informaii Externe pentru a obine sprijinul politic si economic occidental de care

    Bucurestiul avea atta nevoie cas-si meninfuncionarea sistemului su marxist ullraorlodox. Pentru Ceauscscu, totui, a simboli/at o .nouvictorie asupraWashingtonului; cteva sptmni mai trziu Statele Unite rennoiau clauza naiunii celei mai favorizate pentru Romnia, n ciuda

    binecunoscutelor sale nclcri ale drepturilor omului.De cnd mi s-a acordat azil politic n Statele Unite, am relatat deseori nlmplri de acest fel pentru a atrage atenia asupra

    pericolelor aciunilor de contrainformaii comuniste. Pe vremea cnd am rupt-o cu Bucurestiul, operaiunile secrete ajunsesersjoace un rol de primimportann programul Departamentului de Informaii Externe din Romnia, al crui numr de agenisecrei depea cu mult pe cel al agenilor angajai n spionajul clasic" pentru a obine informaii confideniale din Vest. Sprijinul

    politic, avantajele tehnologice, si asistena financiarpe care agenii secrei ai Bucuretiului au reuit sle obindin Vest au fostprincipalii factori vitali pentru o economie de altfel stagnantsi un sistem de guvernmnt asemntoare.Odatcu trecerea timpului, totui, am reuit sneleg cnatura i scopul complicatelor operaiuni secrete comuniste snt deseoride neneles pentru mentalitatea occidental. Am reuit de asemenea sneleg c, din fericire sau din nefericire, occidentalii pe

    care cei din blocul sovietic i rspltesc cu generozitate cnd lucreazpentru ei ca ageni secrei nu devin obiectul urmririijuridice declanate de legile rilor occidentale referitoare la spionaj, chiar atunci cnd, datoritlor, rile comuniste primescimportante beneficii politice, comerciale, tehnologice si financiare.Mi-au trebuit muli ani pnspot privi retrospectiv spre fostul meu ef si spre sistemul su comunist cu ochii unui american. Mi-a trebuit nssi mai mult timp pentru a-mi da seama coperaiunile individuale secrete comuniste nu-l ngrijoreazn mod special

    pe un occidental, dacacesta nu poate vizualiza ntregul, fundalul tridimensional unde se desfoartoate acestea. Cartea de fareprezinto ncercare de a schia acel fundal, sub forma unui jurnal cuprinznd cele cteva sptmni ale anului1978 cnd am fostconstant alturi de Ceausescu. Ea cuprinde povestea vieii mele de zi cu zi alturi de un conductor comunist care, de-a lungul a

    peste 20 de ani de putere absolut, a construit cea mai ortodoxpoliticinternmarxistdin Europa de Est, desemnnd cu claritatecapitalismul ca fiind dumanul su numrul unu. Un conductor care, folosind n mod inteligent diferite operaiuni secrete, a fostcapabil n mod simultan sobinsprijin politic occidental i bani lichizi, pentru a menine n viaregimul su muribund i care lservea ca o slug, edi-ficnd prima adevratdinastie comunistdin istorie.

    CAPITOLUL I

    Era o dup-amiazrece si cenuie de martie, n 1978, tipicpentru acea perioada anului n Bucureti. Luminile erau dejaaprinse.n biroul meu nenscris de la Departamentul de Informaii Externe (DIE). Chiar dacavea douui cu canaturi de sticlcese deschideau ntr-un balcon, camera era ntotdeauna relativ ntunecoas, deoarece avea pereii lambrisai cu mahon de jos pnsus. Puneam cteva marcaje noi pe o imenshartalbastra lumii, care acoperea tot peretele din spatele biroului meu de mahon,supradimensionat. Fixatpe o placmetalicinvizibil, harta nfia o multitudine de marcaje magnetice avnd diferite forme i

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    2/153

    culori, rspndite de-a lungul lumii, frnici o logicaparent. Ele erau cele mai secrete canale de comunicare cu ambasadeleromne si alte reprezentane oficiale de peste hotare, cu staiile DIE din toatlumea si cu centrele de contactare a ofierilor ilegaliDIE din Occident. Reprezentau de asemenea diferite operaiuni secrete individuale, cum ar fi supravegherea electronica celei de-a asea Flote a Statelor Unite din Mediterana.apte telefoane erau amplasate pe o masaflatla dreapta biroului meu, deasupra altor cinci sisteme cifrate radio-telefonice,ascunse pe dourafturi dedesubt. Doudintre acestea erau linii de c,oa mai mare importan, conectate direct la cabinetul

    preedintelui Nicolae Ceausescu. Proiectat si instalat de KGB-ul sovietic drept un canal de comunicare extrem de sigur, telefonulcu doulinii era parte dintr-un sistem integrat stabilind legtura reciprocdintre guvernele Tratatului de la Varovia. O linie,numitS de lascurtpentru cavea doar trei cifre, era numai pentru Bucureti. Era instalatn birourile i reedinele luiCeausescu, ale primului-ministru, ale celorlali membri ai Comitetului Politic Executiv care locuiau n Bucureti, la membiiiguvernului, la eful si reprezentantul DIE, la comandamentul general de la cadre i la ambasadorul sovietic din Romnia. Cealalt

    linie, denumitTO, deoarece funciona printr-un operator telefonic, era pentru distane lungi. Fcea legtura ntre aceleaipersoane din Bucureti i reedinele de primvar, var, toamnsi iarnale lui Ceauescu, precum i cu membrii ComitetuluiPolitic Executiv din cele 39 de judee romneti, cu primii-secre-tari ai comitetelor judeene de partid i cu efii inspectoratelorlocale ale serviciului intern de Securitate. Sistemul telefonic romnesc TO era conectat via Moscova la celelalte rimembre ale Tratatului de la Varovia.Era puin dupora cinci dup-amiazcnd a sunat telefonul. Am recunoscut sunetul liniei S, conectatla biroul lui Ceauescu.

    General Pacepa la telefon, am rspuns. Aici servitorul dumitale, efule. Constantin Manea. Tovarul te cheamla el imediat, mi pare ru cam dat de dumneata.Vremea e groaznicaici. Voi spune o rugciune pentru dumneata.

    n regul, profesore.Obisnuiam s-i spun lui Constantin Manea profesorul", deoarece era doctor n istorie.n cei aproape 15 ani ct fusese efulcancelariei lui Ceauescu, Manea nu-i spusese practic niciodatpe nume. ntotdeauna cnd se referea la el i spunea Tovarul".

    M-am mprietenit cu Manea n timpul zilelor frmntate de la nceputul anilor '70, cnd am nceput sorganizez vizitele luiCeauescu peste hotare. Bun cunosctor al psihologiei umane, Manea era probabil singura persoancapabilntr-adevr sdes-cifreze natura labila lui Ceauescu i reaciile sale imprevizibile, n public, Tovarul este amabil, zmbitor, chiar cald i afec-tuos", obinuia sspunManea despre personalitatea de tip Je-kyll i Hyde a lui Ceauescu. Dei cel de care trebuie smocupn fiecare zi, cnd nu e furios la culme, e n cea mai mare msurnervos, ntunecat, nelinitit i nepstor fade alii".n timpul ultimilor ase ani, cnd eram chemat a el de Ceauescu aproape zilnic, nu numai n legturcu probleme de spionaj saun calitate de consilier prezidenial, dar si pentru cele mai neateptate probleme de familie, cum ar fi cadouri pentrusoia sa, orimomente dificile n viaa particulara copiilor si. Manea m-a ferit de nenumrate dureri de cap. Sfaturile sale referitoare lamomentul oportun ncercrii de a rezolva o problempentru Ceauescu sau cnd nu trebuia, cnd sfiu ndrznei cnd s-mi ingura, au fost de nepreuit, mi telefona deseori numai ca szic: Vremea e teribilaici. Cum e acolo ?" Voia sspuncCeauescu este extrem de furios i car fi mai nelept digppartea mea splec din Bucureti tot restul zilei. Sau obinuia szic:De ce nu-i umpli servieta cu cteva dosare i apoi svii aici ?", ceea ce nsemna cCeauescu e foarte bine dispus i cel,Manea, mi rezervun moment liber n program pentru a mstrecura nuntru.Deschizndu-mi n grabseiful i scond carneelul pe care l foloseam la ntlnirile cu Ceauescu, am plecat spre biroul su de laComitetul Central al Partidului Comunist Romn, unde ocupa toatpartea centrala etajului doi. Cum am intrat, l-am vzut peManea n capul scrilor.

    ROMERO" TREBUIE RECRUTAT

    Tovarul e cu ministrul de interne i cu Plesi, a spus. Ministrul de interne era Teodor Coman. Generalul NicolaePlesifusese muli ani eful serviciului de paza lui Ceauescu si fusese promovat recent n funcia de adjunct al ministrului deinterne.

    Chiar dacpereii snt groi de un lat de palm, l-am auzit pe Tovarul strignd la ei, a adugat Manea.Cnd am deschis ua, Ceauescu era la biroul su, iar Coman i Plesistteau ateni n picioare n mijlocul camerei.

    Intr. tia nu-i mai amintesc nimic. Cine era diplomatul la occidental care a fost prins de so" n apartamentul amantei"sale din Bucureti, atunci ?Ceauescu nsui are o memorie de elefant, dar n ultimii zece ani c ptase de asemenea ncredere n memoria mea neobinuit de

    bun. Cnd am nceput coala elementar, tata mobliga smemorez o paginntreagdin cartea tde telefon nfiecare zi. Nimicnu-i va folosi mai mult n viitor dect o mc more excelent", obinuia sspun, ori de cte ori ncercam sprotestez.Singura modalitate gsitde mine pentru a face fapreteniilor sale era smemorez fiecare paginca pe o fotografie icurnd am fost n stare s-mi amintesc paginile ori de cte ori era nevoie. De exemplu, puteam de obicei preciza cun anumenumr de telefon se afla n partea stinga paginii 183. Aceastcapacitate mi-a fost extrem de folositoare mai trzte, cnd amnceput sstudiez ingineria chimicsi trebuia smemorez mii de formule chimice, sau cnd am devenit efectiv conductoral DIE si trebuia smemorez dosare ntregi. Ceauescu nvase de-acum c, pentru a-mi stimula memoria, trebuia s-midescrie o scen.

    Amintete-i, m-a mboldit Ceauescu, cum soul" l-a apucat pe individ de boae si l-a aruncat n plinstrad, unde se

    desfura o mare petrecere cu o mulime de beivani care aproape cl-au omort. tii, diplomatul la din Occident carevorbea romnete i ne ddea attea dureri de cap ? Consilierul grec, tovare, am rspuns imediat. Aa e. i soul" care l-a prins ? Colonelul Marinescu, directorul adjunct al Direciei de Contrainformaii militare a Securitii, am replicat. Aa e. Consilierul grec. Aa e. Ceauescu s-a ridicat de la birou si a nceput sse plimbe prin camer. Romero" trebuierecrutat. Snt sigur cva ceda. La urma urmelor, el e cel care a fcut primul pas. Dar dacdcumva napoi, atunci va trebui

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    3/153

    ste ocupi de el aa cum ai fcut-o cu consilierul grec. Instruiete-o pe amanta sa romncs-l invite din nou la ea acas.Cnd vor fi chiar n toiul regulatului, soul" furios va nvli peste ei. Marinescu ar trebui s-l prindn pielea goaln patulei, s-l apuce de fudulii si s-l arunce n strad, strignd n gura mare ci-a violat soia. Ofieri deghizai n civil vor ateptaafarsi-l vor pedepsi pe individ. Tu, Plesi, te vei ocupa de asta, aa cum ai procedat cu Goma. Cnd te-ai ocupat-deGoma ai folosit un lip care era boxer la Dinamo**. N-a fost aa, Plesi?*n ediia englezse mai menioneaz: Paul Goma esle un disident romn care a evocat frecvent mnia lui Ceauescu".' Idem : Dinamo era clubul sportiv al Ministerului de Interne".

    Cpitanul Horst Stumpf. Acum a fost numit miliian n Bucureti. Foarte bine ! mbrac-l n chip de mturtor de stradsau altceva, sstea pe acolo la lucru n seara respectivsi s-i ardo btaie zdravnlui Romero", s-i toarne nite coniac pe gt si s-l lase acolo pe stradn zori, a spus Ceauescu,examinndu-ne feele n parte svaddacam neles. Privindu-mn ochi a continuat:

    Serviciul tu de dezinformare, Pacepa, ar trebui atunci smprtie zvonul cRomero" nu e nimic altceva dect unbeivan ordinar, un afemeiat si aa mai departe. Ei tiu s-i facmeseria. Ai neles ? Da, tovare preedinte. i tu, Coman ? Da, tovare Ceauescu. Asta-i tot, a spus, ridicndu-i braele ca semn inconfun-dabil cntlnirea s-a terminat. La birou, i-am ordonat oferului cteva minute mai trziu. Romero" al lui Ceauescu era un agent secret funcionndca ataat militar la Ambasada Italiei din Bucureti. Recent se ndrgostise pnpeste cap de o romnc, o femeie demoravuri uoare, care era agenta Securitii. Cu douluni n urm, soia lui Romero" a trebuit sse ntoarcla Roma dinmotive familiale, iar el a nceput s-i petreacaproape toate nopile n apartamentul amantei sale. n timpul ultimelorsptmni ea devenise tot mai insistent, ameninnd cva scrie ambasadorului italian despre legtura lor, dacRomero" nuva fi de acord sstea mai mult timp cu ea i s-i mprteascmai multe secrete. Dupo micare neateptat, cu osptmnn urm, .Romero" a cerut o ntrevedere urgentcu ministrul romn de interne pentru a discuta o problemsecret, extrem de delicat".Romero" a povestit o ntmplare lungi obositoare despre un agent secret occidental, funcionnd ca diplomat laBucureti, care ntreinea o relaie amoroascu o romnc. Ea a nceput s-l antajeze, ameninnd cl va informa peambasadorul lui, dacnu-i va cumpra un apartament cu valutforte. Apelul lui confuz a fost ca ministrul de interne sseocupe personal de acest caz si s-o opreascpe fat. Un agent secret occidentalnecompromis ar putea fi mult mai folositorRomniei dccit unui. compromis", a sugerat Romero" cu iretenie. Totui, dupnumai patru ore a izbucnit n lacrimi, mrturisindcel este subiectul cazului de fa, dar accentund c, dacambasadorul su ar fi informat de aceastrelaie amoroas, si-ar pierdeatt postul din Romnia, ct si cariera n cadrul serviciului de spionaj militar italian.Aflnd despre rezultatul ntlnirii cu Romero", Ceausescu a dat ordin sfie recrutat. Rbufnirea dp furie a lui Ceausescu de astzise datora faptului cRomero" se rzgndise, hotrnd cnu vrea sfie agent.

    OPERAIUNEA ORIZONT"

    Recrutarea de ageni pentru rile NATO este una dintre cele mai mari prioriti ale lui Ceausescu, nu numai pentru a-i onoraobligaiile fade Tratatul de la Varovia, dar mai ales pentru a-si proteja cea mai secretoperaiune a sa, denumitcodificatOrizont". Aceasta era o vastoperaiune de spionaj condusde el n persoan, pentru a obine sprijin politic, bani i tehnologiidin Occident.Totul a nceput n seara zilei de 22 februarie 1972, cnd Ceausescu personal a preluat conducerea DIE. Experien a noastrdemonstreazcastzi Occidentul este deosebit de dornic sncurajeze cel mai mic semn de independenn cadrul bloculuisovietic. Sprofitm de dorina lui", a spus Ceausescu cinic n memorabila-i cuvntare inutn seara aceea n biroul su n faacomisiei de directori ai DIE. Trebuie sfacem din inteligentrstura noastrnaional... ncetai smai artai Occidentului ofaposac, ncruntatsi pumnii ncletai, ncepei s-l facei ssimtcompasiune pentru noi i vei vedea ct de repede se vortransforma n mrinimie boicoturile din Occident. Sprezentm Romnia ca pe o insullatinn marea slav... Tradiiile noastremilenare de independensnt astzi mpotriva politicii de centralizare a Moscovei... Un pion ntre dousuperputeri..."Dupcum i sta n obicei, Ceausescu i-a continuat lecia de filosofic cu ordine pentru a o pune n aplicare: DIE trebuie snceapo aciune ofensivorganizatmpotriva Occidentului. Trebuie simplanteze cu grijcteva aluzii la independen frsafecteze bazele comunismului si apoi sacioneze pe mai departe, cu scopul de a trezi simpatia Occidentului pentru Romnia side a ctiga ajutorul su politic si economic. Agenii secrei ai DIE trebuie sajute Romnia sobinavantaje politice sieconomice din Occident, stransforme guvernele rilor din lumea a treia n aliai politici, iar pe emigranii ostili n susintori, smanipuleze mass-media internaional. Aceti ageni trebuie de asemenea sfacuz de noul prestigiu al Romniei pentru adeschide uile spre tehnologiile strict secrete interzise rilor comuniste. Romnia trebuie s-i mreascsubstanial contribuia nunumai pentru aprarea Tratatului de la Varovia, dar si pentru susinerea Beijingului i a ntregii lumi comuniste.A doua zi dupaceastcuvntare istoric, Ceausescu a lrgit schema de organizare de la aproximativ 700 la peste 2800 de agen isecrei, sporindu-i de asemenea bugetul, pltit n valutforte, de peste opt ori. Apoi a pus pe planul doi activitile secrete pentrustrintate, stabilind operaiunile de spionaj ca principala sarcina DIE.

    Orizont" era numele codificat pe care Ceausescu nsui l-a dat acestei aciuni, una dintre numeroasele operaiuni de spionajcauznd mari decepii tot de el construit, crmidcu crmid, ncepnd din 1972. Scopul su era sdea Occidentului iluzia cRomnia ceausisteste un nou tip de arcomunist, independentfade toatlumea, jnclusiv fade Moscova, i care meritsfie sprijinitde Occident, cu scopul de a face bree n zidurile ce nconjoarblocul sovietic. Orizontul" lui Ceausescu avea totul:

    propagandfii deschisn Occident, microfoane ascunse, descoperite n ambasadele romne din Occident si inute peloc,pentru a transmite anumite mesaje cu piste false; documente semnate" de conductori de guvern strini, contrafcute laBucureti i pierdute ntmpltor n hoteluri de lux sau strecurate n Occident pe alte ci; ageni secrei opernd deghizai n

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    4/153

    ambasadori sau arhiepiscopi, conturi nbnci elveiene rspltindu-i pe-occidentalii corupi, cu funcii nalte, care acceptau sprezinte Romnia n chip de arlibersi independent; ageni secrei deghizai n amani, recrutnd personaliti occidentale caageni de influen. Orizont", cuprins n cteva dosare voluminoase aranjate pe zone geografice, era singurul loc unde puteai aflan rezumat scopurile generale ale lui Ceausescu si obiectivele concrete pentru fiecare arne-comunistde interes, ncepnd cuStatele Unite si terminnd cu Republica Centrafrican, precum si date referitoare la cei mai importani ageni secrei creai de D1En decursul anilor.

    COMPROMITEREA SOIEI AMBASADORULUI

    62, prezint-te la 01. Repet: 62, prezint-te imediat la 01, s-a auzit deodatla radio-telefonul din maina mea. (62 era codulmeu, iar 01 codul lui Ceausescu).Frnici o vorb, oferul a fcut o ntoarcere brusc, n timp ce cauciucurile scrneau deoarece apsase pe accelerator la ma-ximum.

    62 este n drum spre 01, a rspuns atunci oferul la aparat.Manea matepta n capul scrilor.

    Veste bun, efule : furtuna a trecut, iar Tovarul se uitmpreuncu Andrei la unul din filmele pornografice ale lui Moga.Gcneralul-locotenent Gheorghe Moga era eful Direciei de Contraspionaj a Securitii, iar tefan Andrei fusese numit recentministru al afacerilor externe.

    Vestea rea este ctovara Elena este cu ei.n biroul lui Ceausescu draperiile grele de catifea fusesertrase. Aezat la masa de conferine ntre soia sa i Andrei, Ceausescuse uita la un film n culori pe care Moga l proiecta pe un ecran portabil, mi era extrem de cunoscut acest soi de filmecompromitoare-fcute de Direcia de Contraspionaj cu ajutorul unor aparate de filmat si microfoane ascunse. Vzndu-mcintru, Ceausescu s-a ridicat brusc i a pornit spre u. Fiind ncn felul su un ran reinut, Ceausescu detesta

    perversiunile sexuale. Smergem", a optit, lundu-mi-onainte. L-am urmat. A prsit cabinetul de lucru, frs-i punn ordine hrtiile aflate vraite pe birou. Asta era sarcina luiManea. Ceilali au rmas la locurile lor svadspectacolul pnla capt. Mercedesul 600 prezidenial, care, mpreuncu ntreagaescortde maini i motociclete ale Securitii, atepta ntotdeauna afar, a pornit n vitezvreo 15-20 de metri de la locul de

    parcare pnla u. Vino cu mine acas".oferul, un colonel de securitate care lucra pentru el de peste zece ani, nu trebuia smai ntrebe unde mergem. A luat-o brusc dinloc cu vitezmare pe strzile pustii, circulaia fiind ntotdeauna opritcomplet ori de cte ori Ceausescu i prsea reedina sau

    biroul. Cteva sute de ofieri de securitate n civil deghizai n pietoni obinuii, care patrulau cu regularitate pe ruta dintre biroul ireedina lui Ceausescu, se artau discret de-a lungul drumului, unul cte unul, semnaliznd ctotul este sub control.Aezat pe locul din fat, Ceausescu era, ca de obicei, ncruntat i taciturn, absorbit de propriile sale gnduri. n mod normal el nu

    privea afarprin geamul mainii, deoarece oamenii de pe stradnu-l interesau ctui de puin. Dupzece minute de goanpestrzile necirculate, maina lui Ceausescu a ajuns la destinaie. Reedina prezidenial, situatpe Bulevardul Primverii, este n

    totalitate nconjuratde un gard nalt din crmidsi beton. Ua din oel masiv s-a deschis automat, iar maina a intrat frsreducviteza. Smergem pe jos, a spus Ceausescu.Aceasta nsemna ntotdeauna cavea de discutat cu mine o problemdelicat. El prefersdiscute chestiuni foarte deosebite naer liber, nu la birou sau acas. Fiind unul care a dispus instalarea microfoanelor n multe case si birouri, este foarte con tient decapacitatea acestora de a ptrunde chiar si n cele mai intime gnduri ale oamenilor. Grdina sa de trandafiri este locul unde se iaucele mai confideniale decizii cu privire la spionajul romnesc i politica extern.Imediat a luat-o din loc, att ct i permiteau picioarele sale scurte, prin grdina imens, ntinspe o suprafade civa acri i plincu tufe de trandafiri si fintni arteziene, totul iluminat a giomo. Stinge toate luminile. Las-mi aprini doar piticii", i-a ordonatunuia dintre paznicii si, care miunau pretutindeni.Cnd discutsecrete n gradin, este ntotdeauna iritat de luminile indiscrete ale neonului rspndind o strlucire alb,cadaveric, peste tot. Deodatsute de felinare ascunse printre tufiuri au nceput slicreascuor luminnd crarea.

    Ce e' nou ? a ntrebat Ceausescu.ntotdeauna i ncepea astfel discuiile cu mine, chiar dacmvedea de zece ori pe zi. Deseori spunea cserviciul su despionaj extern trebuie saibmereu ceva nou de raportat.

    Tocmai am primit un mesaj de la Washington, am rspuns. Staia a obinut o copie a unei telegrame abia sositdela ambasadorul american din Bucureti pentru Departamentul de Stat.

    De la W-l2" ?Acesta era numele codificat al unui agent din Departamentul de Stat.

    Da, tovare. El ne-a dat o telegramdecodificatcare tocmai sosise de la ambasadorul lor din Bucureti. Ce spune idiotul ?Ceausescu l ura pe Rudolph Aggrey, creznd cDepartamentul de Stat l umilise trimindu-i un negru n calitate de amba-sador la Bucureti.

    Face propuneri referitoare la vizita dumneavoastrla Washington.

    Snt semne csuspecteazOrizontul" ? Nici un indiciu. Trimite-mi-o mine. Ce mai e nou ? Washingtonul raporteazde asemenea cRichard" a furnizat la CIA un raport despre Romnia.Richard" era o persoanoficialde rang nalt n Departamentul Agriculturii al Statelor Unite, care fusese de asemenearecrutat de DIE ca agent.

    Nimic despre Orizont" n raport ?

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    5/153

    Nimic. n altordine de idei, Nicolae a nceput deja srecruteze ageni secrei ? Are doucazuri la Departamentul de Stat, am rspuns. Nicolae M. Nicolae era un inginer strlucit, care-i petrecusemult timp din vian Ministerul Comerului Exterior, n 1972Ceausescu i-a dat n secret gradul de colonel n serviciul de spionaj, iar n mai 1976 l-a trimis n Statele Unite ca ambasador.

    ine-i picioarele pe foc. Ai recunoscut pe cineva din filmul lui Moga ? Nu cred, Tovare Ceausescu. Soia ambasadorului american. Cei actual ? Predecesorul lui. la de care mi plcea. Moga a reuit s-i bage sub fustpe unul dintre agenii si, care este ofer laambasada lor. Acum vrea s

    -l trimit

    pe

    ofer n America, mai nti n vizit

    , apoi definitiv. Ia leg

    tur

    cu Moga, Poate ntr-

    o zi va trebui s-o manevrezi cu ajutorul DIE. Noi n-am acionat niciodatpnacum mpotriva unui ambasador american, tovare Ceausescu. i cred cnimeni alt-cineva n-a mai fcut aa ceva.

    Noi n-am avut niciodatpnacum vreun ambasador cu soie curvitin. Ce slujbare el acum ? ef de personal la Foggy Bottom. Nici cse putea mai bine.

    MEDIATOR N ORIENTUL MIJLOCIU ?

    Povesleste-mi din nou ce a spus Sadat.Cu douzile n urm, mntorsesem dintr-o scurtcltorie la Cairo, unde Ceausescu mtrimisese n calitate de mesager al

    su personal la preedintele Egiptului, Anwar Sadat. A spus cs-a hotrt s-l accepte pe Carter ca mediator ntre Egipt i Israel, am rspuns.Preedintele Jimmy Carter se nghesuia sobinacest rol.

    Doar cu cteva sptmni n urmSadat a fost de acord sse ntlneasccu Begin aici, n Romnia.Ceausescu fcuse eforturi mari smedieze ntre Sadat i pri-mul-ministru israelian, Menahcm Begin.

    Acum, dupprerea lui Sadat, Carter poate exercita o influenpersonalmai mare asupra lui Begin, am spus. El sperde asemenea cpreedintele Carter %;a antrena CIA n acest joc.

    Totui nu-mi vine scred. i nici Brejnev. Ieri i-am trimis raportul tu, iar astzi Drozdenko a si sosit aici cu un mesajpersonal de la Brejnev ccrndu-mi sdejoc planul lui Carter. (Ambasadorul la Bucureti al secretarului general Lconid Brejnev eraV.L Drozdenko.) Dacnu vom putea menine Romnia ca loc de ntlnire, vrea stransfere procesul de pace din Orientul Mijlociula Conferina de la Geneva i s-l convingpe Carter srecunoascOEP sau mcar saccepte discuii cu aceastorganizaie.tiam cnu va fi uor ca Yasser Arafat i Organizaia sa pentru Eliberarea Palestinei sfie antrenai n "vreun proces de pace.

    Arafat nu e destul de flexibil ca strateze cu Carter. O s-l fac eu sfie! Tot ce ai de fcut e s-l aduci aici ct poi de repede.Ceausescu s-a cufundat din nou n tcere.n timp ce treceam prin faa reedinei sale, auzeam muzica rock zgomotoas, pusla maximum, ntreruptde explozii mici,repetate. Pe cnd treceam pe lngua glisantdeschis, l-am zrit pentru o clippe Nicu, fiul lui Ceausescu, aruncnd n perete custicle de whisky nedesfcute. Cnd se sprgeau, alcoolul se mprtia peste tot pe mobil, iar rsetele lui Nicu rsunau n toatcamera. Nicu era butor zdravn ncdin adolescen, cnd obinuia sdispardeseori de acas, fiind gsit peste cteva zile, beat

    pulbere, n casa vreunui prieten sau n vreun restaurant prpdit. Pe vremea aceea el obinuia sbea orice, de la uic, un coniactare din prune asemntor liboviei (buturnaionalromneasc), la vodc, Cointreau sau ampanie. Acum avea 27 de ani i

    bea numai whisky Johnny Walker, Black Labei.Departe, n spatele nostru, am vzut-o pe Elena, la ua din fa. Zrindu-si soul, a trimis un paznic din garda personals-l chemela cin. nainte de a pleca, Ceausescu mi-a spus svedem un filmKojak dupaceea. Voi fi n sala de proiecie la ora zece", i-am

    auzit vocea propagndu-se prin ntuneric.Cu toate cCeausescu n-a fost niciodatla un cinematograf public, este un amator fanatic de filme. Fiecare reedina sa are ocamerde proiecie echipatcu tot ce este necesar. Filmele sale preferate snt cele despre Napoleon, care este modelul su.si filmele poliiste americane. Ei nti trag, si dupaceea pun ntrebri", obinuia sspundespre poliitii americani. Obinereaacestor filme din strintate pentru el fcea parte din sarcinile mele de serviciu. Ca toate celelalte de la reedina sa, nicicinematograful nu este mic. Totul este tapetat cu catifea de culoare gr deschis. Pe rndul din fa se afldoar douscaune mari, defapt nite fotolii adnci, care te nghit cnd te aezi n ele, avnd cte o msujoasn fa.La ora zece fix Ceausescu a intrat n cinematograf mbrcat cu un pulover alb pe gt, urmat peste zece minute de Elena, ce purtaun halat de caslung, din catifea gri, descheiat pe jumtate. Ceausescu era ntotdeauna punctual; Elena niciodat. Un chelner l-aservit pe Ceausescu cu vinul su galben preferat din Moldova, fcut numai pentru el, si a deschis o sticlde ampanie CordonRouge, de la ghea, butura preferata Elenei.n timpul vizionrii unui film la reedina sa particular, Ceausescu este relaxat i total diferit de imaginea sa public. Adorsvizioneze filmeleKojak, nu numai pentru cau o aciune trepidant, dar mai ales pentru c, datoritminii sale agere, nu are

    probleme cu anticiparea deznodmntului.La sfritul acestui episod luminile au artat-o pe Elena dormind butean, cu gura i halatul cscate indecent. Elena nu a fostniciodatcapabilsstea treazpnla sfritul vreunui film. Pe de altparte, mi amintesc cnumai o singurdata adormitCeausescu n timpul unui spectacol. Era la un spectacol de galdat n onoarea sa de preedintele costarican Jos6 Figueres, n1973, iar Ceausescu a adormit nu numai datoritntrzierii avionului su, dar i din pricina baletului.Kojak era pe gustul su,nicidecum baletul.Dupce a golit ncun pahar cu vin, Ceausescu a plecat cu pasul su vioi obinuit, fcndu-mi semn s-l urmez. Biroul su

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    6/153

    particular este ncrcat cu mobilde mahon ncrustat cu filde. Pe rafturile bibliotecii se afloperele complete ale lui Marx iLenin, legate n piele albastr, precum i operele lui Ceausescu, legate n piele roie.

    Arafat deine cheia acum! a nceput ci. Dacvof fi n stare sle spun lui Carter, Sadat i Begin cpot transforma OEP-ulntr-un guvern de exil si s-l conving saccepte cumva rezoluiile 242 i 338, as putea fi eu mediatorul.Rezoluiile 242 si 338 ale ONU, despre care era vorba, confirmau existen a statului Israel.

    l vreau pe Arafal aici, a continuat. Trimite-mi avionul la Beirut si nsrcineaz-l pe Olcescu svincu el.Colonelul Constantin Olcescu era nsrcinat cu afaceri externe romne si eful staiei DIE din Liban.

    l vreau si pe Annette" aici, a adugat Ceausescu.El are mai multinfluendect oricare altul asupra lui Arafat.Annctte" era numele codificat de DIE pentru un om foarte apropiat de Arafat. Cnd se adncea n gnduri, Ceausescu uita deseorictrebuia sspunca cnd vorbea despre Annette", chiar dacera agentul su preferat din OEP.Pe cnd Ceausescu vorbea, ua grea de la birou s-a deschis cu o izbiturbrusc, n pragul uii a aprut Elena, avnd halatul

    complet descheiat, prul n dezordine, iar ochii roii i umflai. Te-am cutat peste tot, Nicule. Unde ai fost ? Discut cu Pacepa. Vreau s-l aducpe Arafat aici. Elena s-a ntors spre mine. Ar f i mai bine dacl-ai convinge sfacceea ce vrem noi. Trebuie sfacem n aa fel nct Tovarul sprimeascPremiulNobel pentru Pace. Ca la dat idiotului de von Kissinger. Ai neles ?Titlul onorific von", pe care Elena l ddea fostului consilier american al securitii naionale, Henry Kissinger, nu se dorea a fiun compliment. Ea l ursc pe Kissinger ncdin prima clipcnd a auzit cacesta luase Premiul Nobel pentru Pace.ntorcndu-se pentru a se adresa soului su a spus:

    Vreau ca ambasadoarea sa sfie agentul meu personal acolo, n America, iar cu o strag sforile de-aici. Putoarea ? Ceaua. I-ai spus lui Pacepa sia legtura cu Moga ? h.'

    D-aia te iubesc eu aa de mult.Strccurndu-i mna pe sub puloverul lui Ceausescu, a gngurit: Am nevoie de tine, Nicule. Hai smergem la culcare. Hi atent la ceea ce i-am spus, Facepa, a spus C'eausescu peste umr, n timp ce era tras de ctre Elena.Era dupmiezul nopii cnd am prsit reedina lui Ceausescu plecnd spre cas. Drumul scurt spre casa mea trecea pe sub teiicare tocmai ncepusersnfloreasc. Mireasma lor mi amintea ntotdeauna de copilrie i de teiul uriadin faa casei printeti.

    ANNETTE" : LEGTURA CU OEP

    Annette" era de fapt Hani Hassan, cel mai bun prieten al lui Arafat. Fcusem cunotincu Hassan n octombrie 1972, cnd avenit pentru prima oarn Romnia, nsoindu-l pe Arafat. Maflam n biroul lui Ceausescu mpreuncu Nicolae Doi-caru, peatunci eful DIE, i cu un interpret al DIE.

    Acesta este fratele meu Hani el-Hassan, a deschis discuia Arafat, punndu-i pistolul pe massi artnd spre un brbat binefcut, de vrstmijlocie, cu prul negru i mustaa de aceeai culoare, care era mbrcat n haine europene elegante, avnd onfiare ce inspira tot alta calm ct i fric.Avea figura distinsa unui doctor sau avocat, dar ochii si sticloi, minile sale grosolane i gesturile mfceau cumva smgndesc la un mcelar.

    El-Hassan este prietenul meu personal cel mai devotat si colaboratorul meu cel mai apropiat, dei este cunoscut numai ca unuldin consilierii mei, a spus Arafat. Totui, puini oameni tiu cel conduce o ntreagreea de spionaj internaional. Dar si mai

    puini nctiu despre rolul su extrem de secret n revoluia palestinian. Mai puini oameni dect degetele de la mna asta, aaccentuat Arafat, ridicndu-i mna dreaptcu degetele rsfirate la maximum. El-Hassan joacunul dintre cele mai importanteroluri n lupta noastr. Mai important dect tine, sau dect tine, a continuat artnd spre Doicaru si spre mine, deoarece noi neaflm ntr-o permanentstare de rzboi. El e acela care, doar cu cteva luni n urm, a pregtit rspunsul nostru la deciziaComitetului Olimpic de a nu permite unei echipe de atlei palestiniem sa participe la olimpiada de la Miinchen. El e cre^ui care a

    pus numele organizaiei noastre pe prima pagina ziare'-, de pretutindeni.Arafat se referea la masacrarea a 11 atlei israelieni n ziua de 5 septembrie 1972 de ctre o echipde teroriti ai OEP la JocuuleOlimpice de la Muhchen.Arafat a detectat o undde scepticism n rndurile asistenei sale.

    Nu vlsai indui n eroare de aparena sa elegant, a strigat. Fratele el-Hassan nu e trgtor cu arma. El e o minte. E uncreier. E creierul nostru, a ncheiat Arafat cu emfaz.L-am privit pe Hassan si n-am mai vzut n el pe distinsul doctor sau avocat. Faa i era neclintitca stnca. Cnd i-am ntlnitochii, erau ri, ptrunztori.Dupacea ntlnire din octombrie 1972, o legturintensde schimb s-a stabilit ntre OEP i DIE. Hassan trimitea rapoartelesecrete ale DIE despre Israel si Iordania, care erau de departe cele mai bune informa ii pe care blocul sovietic le-a obinut dinacele zone. Ceauescu a aprobat cu generozitate excesiv toate cererile fcute de Hassan. Curnd DIE a nceput s-ifurnizeze cantiti enorme de echipament tehnic de spionaj, de la aparaturelectronicde ascultare la reeaua de supravegheresecreta instituiilor guvernamentale din Israel, Iordania si alte ri, de aruncare n aer a emitoarelor, de materiale scrise secrete

    i alte instrumente de spionaj. Moscova ajutOEP-ul sfacmuchi. Eu i hrnesc creierul, spunea Ceausescu.n ianuarie 1975, Arafat si Hassan au venit la Bucureti cu scopul de a-l convinge pe Ceausescu sle dea sprijinul su personal

    pentru o operaiune de spionaj extrem de importanta OEP-ului, avnd menirea de a-l rsturna i asasina pe regele Hussein alIordaniei, fcnd astfel din Iordania casa viitoarei naiuni palestiniene condusde OEP. Cel mai nverunat mpotriva lui Husseinera Hassan. Mai mult de jumtate din populaia Iordaniei este palestinian", spunea el, iar n conformitate cu statutul Conferinei

    Naionale Palestiniene, OEP poartrspunderea pentru ea. Palestina a devenit Iordania, totui, iar regele i nghite pe palestinieni.

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    7/153

    Concluzia lui Hassan era: Hussein trebuie smoar. Nu e mai puin periculos dect Israelulpentru cauza palestinian."La care Ceausescu a replicat filosofic:

    Monarhiile si dinastiile snt potrivnice revoluiilor.

    COMPLOT MPOTRIVA REGELUI HUSSEIN

    Dupacea ntlnire, Ceausescu mi-a ordonat s-i pregtesc o scurtvizitn Iordania, iar n aprilie 1975 i-am nsoit pe el i peElena n vizita lor oficialde la Amman. Mergnd' de la aeroport la Palatul Regal, am fost nconjurai de cea mai formidabilescortpe care o vzusem vreodat. Arunctoare mobile de rachete n faa mainii prezideniale, tancuri n jurul acesteia iartilerie antiaeriann spate erau numai o parte din paza de care am beneficiat.

    A primit Majestatea Voastrinformaii referitoare la vizita mea ? a ntrebat Ceausescu.

    Prima sa grijera ntotdeauna pentru propria-i piele. O, nu, .domnule preedinte. Acesta-i obiceiul nostru. E mai bine sfii n siguran drct s-ti parru.A doua zi dupsosirea noastrla Amman, Hussein nsui a pilotat unul dintre avioanele sale care ne-a dus n Golful Aqaba. Erasfrsit de sptmnsi regele voia nu numai sle ofere Ceauestilor douzile de relaxare, dar sle si arate partea antica Iordaniei

    pe care el n persoanncerca s-o modernizeze. Pasagerii si pentru acest zbor erau: Alya, soia sa de atunci, Ceausescu i soia,Gheorghe erbnescu, un agent DIE, fost coleg de facultate cu Hussein, acum interpretul lui Ceausescu, si eu. Ziua senin ifrumoasne-a oferit o incredibilpanoramasupra acestei pri a lordanfei. Regina ne-a fost ghid, descriindu-ne semnele de hotarale inutului Aqaba si festivalul sportiv internaional ce se inea acolo anual la mijlocul lui noiembrie, pentru a coincide cu ziua denatere a regelui.La vila lor retrasdin Aqaba, de unde puteai privi aproape tot drumul ce mrginea Marea Roie, totul era foarte firesc, fr

    protocol. Hussein si Alya i-au invitat pe Ceaueti sfacoplimbare pe mare cu un vapor, avrsd fundul de sticl, ca svad?una din cele mai frumoase recife de corali din lume, iar n cele din urrni-nu invitat pe Ceauseti pe unul dintre iahturile lor

    cu motor. Dupcina care a avut loc devreme, comandatindividual si mncatseparat mi plac crnaii, laco si coca-cola. Dumneavoastrputei "Servi orice dorii" regele a propus vizionarea unui film, distracia sa de searfavorit.Totui, Ceauescu avea alte idei pentru a-si petrece restul xilei. Cnd s-a rentlnit cu Hussein dupcin, Ceausescu a nceputspunn.aciune planul lui Arafat. S-a exprimat violent mpotriva terorismului internaional practicat de OEP, con-damnnd cu fermitate recentele atacuri ale OEP-ului mpotriva independenei Iordaniei i a vieii lui Hussein. Dupodiscuie care a durat mai puin de douorc, Ceausescu a pus pe masun dosar coninnd date biografice ale teroritilor OEP-ului, precum si fotografiile acestora. Inutil de precizat cnu menionase proveniena dosarului, Hani Hassan, i nici cfusese special ntocmit pentru Hussein. Apoi, Ceausescu a propus o legturextrem de confidenial" ntre serviciile despionaj din Romnia si Iordania, cu scopul de a le apra propriile viei, precum si independena celor douri. CndCeausescu i-a terminat de spus pledoaria, sincerduptoate aparenele, regele a tcut cte-va minute. Lungul istoric al

    problemelor sale cu OEP fcuse din aceaslca o chestiune de viai de moarte pentru ol. De aceea, Hussein i-a strns mnalui Ceausescu, cu fora unui expert n karate, si l-a mbriat, tot frsspunun cuvnt.

    n ziua urmtoare, Hussein l-a informat pe Ceausescu despre acordul su cu privire la o legturfreascntre cele douservicii de spionaj ale noastre." Cteva ore mai trziu am avut prima ntrevedere cu eful serviciului de spionaj externiordanian si cu subalternii si cei mai apropiai. A devenit evident imediat pentru mine faptul cOEP-ul era o intaproapetot att de importantpentru ei ca si Israelul, si cposedau de-asemenea surse valoroase la niveluri variate i n diferitefraciuni ale OEP-ului.Pnn clipa cnd Ceausescu a plecat din Iordania, strnsesem cteva dosare despre OEP, ntocmite n grabde serviciul despionaj extern iordanian, frca acesta s-i in rgazul necesar protejrii adecvate a surselor sale. n sinceritatea sa, Husseina ordonat ca un dosar special, detaliind msurile instituite de forele militare i de securitate iordaniene pentru a-i protejaviaa de terorismul internaional, s-i fie de asemenea dat lui Ceausescu, ca ajutor fresc pentru forele de securitateromneti, cu scopul de a proteja viaa preedintelui lor. La comanda personala lui Hussein, un sistem confidenial derelaii a fost stabilit ntre cele douservicii de spionaj, incluznd o legturspecial, bilateral, de comunicare radiocodificat. Cteva zile mai trziu, Hani Hassan primea chiar din minile lui Ceausescu o copie a fiecrui document obinut dela regele iordanian i-de la serviciul su de spionaj. Dupaceea, Hassan furniza periodic informaii care trebuiau oferiteserviciului iordanian ca rapoarte romneti n aparen, continund sprimeasctoate informaiile furnizate n secret deserviciul de spionaj al lui Hussein, transmise n timpul urmtoarelor ntlniri personale de la Amman si Bucureti, precum i

    prin sistemul codificat de comunicare radio.| n 1976, Ceausescu i-a propus lui Arafat sfacschimb de consilieri n probleme de spionaj. Primirea ctorva ageni OEP aadus o cretere dramatica componenei teroriste din cadrul DIE, numitPlanul Z", Z fiind ultima literdin alfabet,reprezentnd soluia final."Pentru acest plan, Arafat si Hassan au desemnat douechipe de teroriti profesioniti ai OEP-ului, care fuseserspecial an-trenai pentru operaiuni pe teritoriul Romniei i care au fost folosii mai trziu n aciuni de rpiri si asasinate, n Occident,din ordinul lui Ceausescu. Un general DIE, Constantin Muntea-nu, a fost transferat la Beirut ca ef al unui grup de consiliericare urmau snvee OEP-ul cum sdesfoare operaiuni de spionaj i dezinformare, pentru a le asigura o acoperire

    perfectn Occident.ANNETTE" ESTE RECRUTAT

    Pnla sfritul anului 1976, Hani Hassan a fost recrutat formai ca agent romn, pe baza rapoartelor consilierilor revclndu-i-se slbiciunea pentru banii occidentali. La indicaia personala lui Ceausescu, a primit un nume codificat feminin,Annette".

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    8/153

    Dosarul su de la DIE aratca ncasat periodic sume mari de bani, ntre 2 500 si 10 000 S bani ghea, si cinformaiilesale au fost deosebit de interesante. Analitii de la DIE, de exemplu, au gsit o bogie de date n cantitile imense de benzinregistrate, rezultnd din continua interceptare de ctre OEP a liniilor telefonice care strbteau estul Beirutului. Dupspusele lui An-nclte", centrul de supraveghere al OEP- ului construit pentru ci de KGB-ul sovietic a fost montat nsecret i n interiorul ambasadei sovietice, oferind OEP-ului o dubloperaie de spio-'naj. Annette" a furnizat de asemeneainformaii semnificative despre bazele i taberele secrete de antrenament organizate pentru teroritii OEP-ului din Bulgaria.Rapoartele sale despre centrele de antrenament OEP din munii Iugoslaviei erau savurate n cel mai nalt grad de Ceausescusi pstrate ca dovada duplicitii lui Tito. Cu toate acestea, cea mai importantcontribuie a lui Annette" a fost enormacantitate de arme occidentale furnizate DIE, mergnd de la puti automate pnla tancuri. Majoritatea acestora au fostcapturate n Liban, dar unele au fost obinute prin valorificarea colaborrii dintre OEP si Armata Roie Japonez, BrigzileRo

    ii Italiene, organiza

    ia vest-ger-man

    Baader-Meinhof

    i alte grup

    ri similare.

    Din spate abia mi ajungea la urechi zgomotul slab al mainii mele. Ori de cte ori mergeam pe jos spre casnoaptea, oferulobinuia smurmeze discret pncnd mvedea nuntru. Locuina mea era ntr-o cldire compusdin douapartamente,construitcu puin timp naintea celui de-al doilea rzboi mondial de ctre faimosul arhitect de atunci, lulius Prager, pentrucele dousurori ale sale. Ceausescu a dat dispoziie smmul acolo, pe Bulevardul Zoia nr. 28, astfel nct sfiu aproapede reedina sa. Stteam la parter, ntr-un apartament luxos si dispuneam de o grdina mare cu piscin. Etajul, cu o grdin

    pe teras, era locuit de fiul cel mai vrstnic al defunctului dr. Petru Groza, care, n martie 1945, devenise cel dinti prim-ministru pro-comunist si mai trziu preedinte al Marii Adunri Naionale.Cum am ajuns acasn scara aceea, miliianul ce pzea Ambasada Poloniei, de peste drum, a ieit din ghereti m-a salutatceremonios.Cnd am descuiat poarta grea de metal, am vzut o perdea micndu-se uor la etajul nti al casei mele. Era soia lui Groza.Sttea ntotdeauna smurmreasc, orict de trziu ar fi fost. Soul ei devenise alcoolic, iar eu devenisem singura ci

    distracie. Cu cleva luni mai devreme mi mrturisise, precipitndu-se necontrolat, ci plcea .de mine i cera fascinatde tot ce reprezenta persoana mea : cltoriile mele n strintate, apariiile mele la televizor mpreuncu Ceausescu,coloana limuzinelor negre ce soseau acasla mine.Apartamentul meu era cufundat n bezn. Din hol am trecut direct n birou, unde veioza lumina blnd cei doi perei mariacoperii n ntregime cu fotografii color mrite i nrmate. Martau plimbndu-mcu Charles de Gaulle Ia Paris, servindcina cu Willy Brandt la Bonn, pescuind n Caraibe cu Rul Castro, nsoindu-i pe Richard Nixon si Henry Kissinger la

    plecarea de la Ambasada Romniei din Washington, discutnd cu Gerald Ford, dnd mna cu Hirohito, dezbtnd tot felul deprobleme cu Ferdinand Marcos i dansnd cu soia sa, Imelda, pe iahtul lor, ascultndu-l pe Moammar el Gadhafi n cortulsu pestri, ntlnindu-mcu Yasser Arafat n cartierul su general din Liban, discutnd cu Anwar Sadat n grdina palatuluisu, vizitndu-l pe Hafez Assad la reedina sa de var, si nsoindu-l pe Ceausescu n peste 30 de vizite n America de Nordi de Sud, Europa occidental, Asia i Africa. La stnga, pe peretele mare, iluminat discret, se nfiau ostentativ priviriicele 39 de medalii romneti i strine pe care le-am primit n decursul anilor. Medaliile din America Latinerau cele mai

    mari si cele mai spectaculoase, cu feele emailate, strlucitoare si lanuri masive. Medaliile din aur masiv ncrustate cudiamante mari de laahinabui iranului i din Republica Centrafrcan, de la J ea n bedel Bokassa, erau cele mai valoroase,Alturi de medalii sltcv vioara Stcincr, pe care o primisem cadou n copilrie, Ia ziua mea de natere, de la nasul meu, istoricul

    Nicolae lorga, puin timp nainte- de a fi asasinat de ctre organizaia fascistGarda de Fier, n 1940.Am ciugulit puin din mncarea rece de pe masa din sufragerie, pregtitpentru mine de fiica mea, Dana. Dormitorul avea

    jaluzelele grele, trase ermetic pe afar, nelsnd deloc lumina sintre. Dormind cam patru-cinci ore pe noapte de aproape 30 deani, nvasem saipesc n mai puin de un minut, dar numai dacn camerera un ntuneric s-l lai cu cuitul.

    CAPITOLUL II

    Amndoi vrem sinfluenm America n favoarea noastr. Cu toate acestea, metodele noastre snt diferite. Tu, Frate Arafat,foloseti armele. Eu folosesc cuvintele.

    Lupta, frate Ceausescu! Lupta narmatsi teroarea snt singurele lucruri pe care le respectAmerica. Tu, frate Yasser, ai fost aici n 1972 si eti aici si acum. Vezi cu ochiul liber cnimic nu s-a schimbat n Romnia ntre timp.Sntem tot aceeai arcomunist, unde proprietatea privatnu numai ce interzis e o ruine. Dar Occidentul miubeteacum. Doi preedini americani au venit n Romnia de cnd am nceput operaiunea Orizont", nici unul nainte. Acum, numai nultimii sase ani, am primit dousprezece miliarde de S n credite occidentale doumiliarde pe an. Cu zece ani n urm, cea maiimportantoperaiune de spionaj tehnologic a Romniei a fost scoaterea ilegaldin America a porumbului hibrid. AcumBucuretiul ocupun loc de frunte n cadrul Tratatului de la Varovia n privina achiziionrii de nalttehnologie prin spionajdin America.

    Chiar aa e ? Nu c numai ce cred eu, e i ce mi-a spus de curnd Brejnev. Uimitor. nainte de a-mi ncepe operaiunea Orizont", nu puteam exporta nimic n America. Tot ce fceam era simport tehnica lor

    avansat. Acum exporturile mele aproape mi egaleazimporturile i peste zece ani balana va fi de zece la unu n favoarea mea.Cu cinci ani n urm, abia aveam o duzinde ageni secrei n America. Acum am de cinci ori pe att, incluzndu-l pe ambasador,iar peste doi ani voi avea de zece ori pe att. i ce-aobinutAmerica din toate astea ? Rahat, nimic altceva dect rahat.Folosindu-si amndouminile, Ceauscscu a nceput snfulece felii de roii, ceapsi brnz, meniul su preferat. Cnd seaflcu prieteni apropiai, preferntotdeauna s-si foloseascdegetele n locul unei furculie. Aa fcu si Arafat, care a pro-filat de pauzca snghito baclava din care se scurgea sosul dupce o nmuiase ntr-un borcan cu miere. Mncatul mieriidirect din borcan este una din plcerile sale de cpetenie.

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    9/153

    FRATELE CEAUESCU, FRATELE ARAFAT

    Yasser Arafat, nsoit de Hani Hassan, sosise la Bucureti cu o ormai devreme, cu avionul prezidenial al lui Ceauescu. Lamasa lungde 24 de persoane din sala mare de edine stteau doar cinci oameni mbrcai uor. De o parte erau Arafat siHassan, iar ntre ei Gheorghe erbnescu, interpretul D1E. Singura limbstrinvorbitde Ceausescu este rusa, pe careArafat n-o vorbete. Ceauscscu edea n partea cealalta mesei, iar eu eram aezat lngel, parlicipnd n dubla mea calitatede consilier personal si de ef n funcie al Serviciului romn de spionaj extern.Asemnarea dintre Ceausescu si Arafat era extrem de izbitoare. Nu numai din motive politice sau ca un corolar natural fade antisemitismul su avea Ceausescu ncredere n Arafat. Frbarba lui Arafat si pielea sa puin mai nchisla culoare, arfi greu s

    -i deosebe

    ti. Au aceea

    i form

    a fe

    ei, aceea

    i expresie n jurul gurii, acela

    i zmbet, aceia

    i ochi care te str

    pun-

    geau. Amndoi gndesc i acioneazla fel. Snt la fel de vorbrei, irascibili, impulsivi, violeni i isterici. Aceastasemnare puternici-a izbit din prima zi n care s-au cunoscut i a jucat un rol semnificativ n prietenia lor continu.Ceausescu nfulecase tot din farfurie, iar acum o tergea cu o bucatde pine.

    Peste dousptmni voi fi din nou la Washington si pot s-i jur csi Carter va aprecia Romnia ca pe o armare, iarpe mine mva numi un distins conductor internaional". Asta datoritOrizontului", nu-i aa ? a vorbit Hassan pentru prima datn seara aceea. Te poi gndi la altceva mai bun ? a ntrebat Ceausescu, privindu-l cu afeciune. Ceausescu l considerpe Arafat cel maibun prieten al su si i spune vulpea mea deteapt", dar n mod vizibil l admirpe Hassan pentru perfidia sa i sngelesu rece.Ceausescu a luat o roie ntreagsi a muscat din ca ca dintr-un mr, mprocnd suc i semine. Apoi si-a ndesat n gurceapi brnz, tergndu-i degetele pe faa de masde damasc alb, n tot acest timp studiindu-l pe Arafat cu ochii si vioi,

    de viezure. Cum stai cu operaiunile de spionaj ? a spus, schimbnd subiectul. Consilierii pe care i-a primit Hassan de la fratele Pacepa snt adevrai artiti.Ceausescu a preluat ideea.

    Spionajul este, ntr-adcvr, o art, o meserie practic., Chiar n acest moment avem ceva n curs de desfurare la Viena, a intervenit Hassan, iar rezultatele ar putea fi un pre-miu pentru pace de la Kreisky. (Bruno Kreisky era cancelarul Austriei la vremea aceea.)Arafat a izbucnit ntr-un hohot de rs:

    Un cadou de la un evreu pentru OEP. Nu-i aa car fi minunat ? Mai avem o altoperaiune, n care l folosim pe Abu Nidal, a adugat Hassan. Cine ar bnui vreodatcNidal, dumanul meu cel mai de temut, chiar individul care-mi omoaroam'enii, ar putea defapt s-mi facsi servicii ? a izbucnit Arafat.

    Felicitri, a spus Ceausescu. Dar ce-ai zice spretinzi cai rupt-o cu terorismul ? Occidentului i-ar plcea asta. Numai spretindem, ca i cu independena voastr? Exact. Dar spretindei frncetare. Influena politic, asemenea materialismului dialectic, e construitpe acelaiprincipiu de baz: acumularea cantitativgenereaztransformarea calitativ. Nu snt expert n marxism ca tine, frate Ccausescu. Materialismul dialectic acioneazca i cocaina, szicem. Daco inhalezi o datsau de douori, e posibil snu-i schimbeviaa. Dar daco foloseti zi de zi, te va transforma ntr-un om vicios, diferit. Asta-i transformarea calitativ.

    Sforitul unui Arafat panic, zi de zi... ? Exact, frate Yasser. Occidentul se va consacra poate ie si OEP-ului tu.Discuia prieteneasca continuat n acelai fel timp de cel puin nco or. n timpul ultimelor cteva luni, Ceauescu i Arafatfuseserextrem de preocupai de recunoaterea OEP-ului n Europa occidentalprin crearea unei imagini moderate pentru Arafal.Ceauescu a fost acela care a atins primul miezul problemei:

    Voi fi la Washington peste mai puin de dousptmni. De-aia v-am invitat aici. Pune crile pe mas, frate Ceauescu. Nu cu mult timp n urmi-am povestit despre planul meu de a-i aduce pe Sadat i pe Begin la aceeai masa tratativelor, aici,n Romnia. Sinaia e locul pe care l-m ales i le-am inut o predicasupra faptului cnimic n lume nu putea fi mai nsufleitor isigur dect acest oramontan izolat si pitoresc. E locul unde fostul rege i avea palatul de var.

    tiu. Mi-ai spus. Cu cteva zile n urml-am trimis pe Pacepa la Cairo sdiscute detaliile cu Sadat i, cnd s-a ntors, nu-mi puteam credeurechilor. Sadat schimbase totul! Spunea cintrase n joc Carter si oferise nu numai Cmp David, ca loc de ntlnire, si Influen asa personalasupra lui Begin, dar si sprijinul CIA.

    Sadat n-a suflat o vorbdespre asta. I-a spus lui Pacepa cnimic nu e mai secret dect chestia asta. Interesant. Degetele lui Arafat se micau nervos ncoace i ncolo.

    L-am informat imediat pe Brejnev. tii, nu-mi place de el ca om, dar cauza noastrcomuna prevalat ntotdeauna.Fiind amndoi teribil de rzbuntori din fire, Leonid Brejnev si Nicolae Ceauescu ncepusersse urascreciproc cu mult timpn urm. n 1953, Brejnev a devenit general cu doustele si adjunctul efului de la Departamentul Politic al Armatei Roii. Cu unan nainte fusese prim-secrctar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova odinioaro regiune romneasc, pecare sovieticii o ocupaserla sfirsitul celui dc-al doilea rzboi mondial. De aceea era considerat expert n problemele romneti sii s-a dat sarcina de a supraveghea ndoctrinarea politica armatei Romniei. Criticile aspre ale lui Brejnev referitoare la armataromnl-au rnit adnc pe Ceauescu, care era i el, la vremea aceea, general cu doustele i responsabil cu departamentele

    politice ale forelor militare si de securitate ale Romniei. Ceauescu nu-l putea ierta pentru aceasta. Cnd Ceauescu a venit la

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    10/153

    putere,, a dat ordin ca DIE sfacun studiu detaliat cu privire la activitatea lui Brejnev n calitate de conductor al Moldovei. Unan mai trziu, n mai 1966, cnd Brejnev a vizitat Bucuretiul, Ceauescu i-a prezentat acestuia documente demonstrnd cn

    perioada de rusificare a Moldovei dintre anii 1950-l952, Brejnev deportase n Siberia mai mult de un milion de romni,nlocuindu-i cu rui i ucranieni. Discuia a fost foarte duri a 'cauzat o rupturn relaia lor personal. Aceasta s-a ntmplat cuzece ani nainte de revenirea lui Brejnev n Romnia.

    Ce a spus Brejnev ? a ntrebat Arafat, cu ochii si de viezure micndu-se rapid de la Ceauescu la mine i napoi. n mai puin de 24 de ore, Drozdenko era n biroul meu cu mesajul Kremlinului, mi cercau sfac tot ce e posibil pentruDiminua rolul lui Carter i sajut la transferul ntregului proces de pace din Orientul Mijlociu la Conferin a de la Geneva.

    Asta nu numai car pune automat Moscova n mijlocul scenei, dar i ntreaga poveste ar iei la suprafapentru totdeauna.Geneva e renumitpentru chestii d-astea. (Uniunea Sovietic i Statele Unite dein copreedinia Conferinei de la Geneva.)

    Acum Carter trebuie sintre n joc, a spus Ceauescu nerbdtor.

    N-are nici o influenasupra mea, iar frArafat nu va fi pace deloc. Asta vreau de la tine, frate Yasser. Ajut-msdemonstrez csnt singurul care are o oarecare influenasupra la. E i-n interesul meu ca tu sprimeti Premiul Nobcl, frate Ceausescu. Cnd voi ajunge la Washington, vreau s-i pun pe tapet lui Carter ceu, si numai eu, pot schimba OEP-ul i csnt dornic sfac asta, dacva fi de acord stransfere negocierile de la Cmp David la Geneva.

    Ce sschimbi ? l-a ntrerupt Arafat cu suspiciune. Nimic serios, doar ctcva schimbri cosmetice. Cum ar fi transformarea OEP-uIui ntr-un guvern palestinian n exil. Asta n-arnsemna nimic pentru tine, dar ar putea eradica dinlr-o loviturtoate pretextele americanilor de a te izola i i-ar deschide uaGenevei, frate.Arafat s-a oprit cu mna n aer, ncobservnd cmierea ncepea s-i picure din lingurpe costum. Ceausescu a continuat:

    Ar fi mult mai uor sconvingem Occidentul snegocieze cu un guvern n exil, dect cu o organiza ie terorist.Arafat m-a privit scurt, apoi a nceput s-l sfredeleascpe Ceausescu, cu ochii si nelinitii si ncruntai, n timp ce lingea

    mecanic lingura goal. -. Nu vorbeti serios, nu-i aa ? Crezi c-i uor pentru mine smstrecor pe ascuns la Moscova, unde obinuiam sfiu primit n sunet de fanfarsi cudefilarea grzii ?

    Nu msupr cvin aici n secret, frate Ceausescu. E pentru cauza noastr. Dar noi sntem o revoluie, nu un guvern. Ne-amnscut ca revoluie si ar trebui srmnem o revoluie nenctuat.

    i vei rmne o revoluie. Singurul lucru pe care vreau s-l schimb e plcua cu numele de pe ua voastr.Dupo scurtpauz, Arafat s-a lansat ntr-o lungperoraie. Spunea cpalestinienilor le lipsesc tradiia, unitatea i disciplina de adeveni un stat oficial. Cun stat palestinian ar fi un eec chiar din prima zi. Ctoate acestea puteau fi ceva numai pentru generaiaurmtoare. Ctoate guvernele, chiar si cele comuniste,erau limitate de Icej si acorduri internaionale. Cnu puica pune nici legi, nici alic obstacole m calea luptei palestinienilor mpo-triva Israelului.

    Nu-i nici o ndoialn mintea mea, a spus Ceausescu din simpatie, cun rzboi al leroarei este singura voastrarmreal. Laumbra guvernului vostru n exil poi pstra cte grupri operaionale vrei, atta timp ct nu snl legate public de numele tu. Ele ar

    putea organiza operaiuni la ncsfrsit pretutindeni n lume, n timp ce numele tu si al guvernului tu ar rmne sfinte si neptate,pregtite pentru negocieri i recunoaterea ulterioar. Ce capital politic acstiga din chestia asta ? l-a ntrerupt nervos Arafat, rupnd n fii o foaie albde hrtie din carneelul su. Ai putea beneficia de acelai credit ca si mine, a replicat Ceausescu, pocnind din degete smai fie aduso sticlcu vin pentruel i un borcan cu miere pentru Arafat.Sub presiunea lui Ceausescu, Arafat a czut de acord n cele din urmsparcurgaceste propuneri mpreuncu colaboratorii sicei mai apropiai i strimitun rspuns prin Constantin Olcescu, nsrcinatul romn cu afaceri externe din Beirut, care era sieful staiei DIE.

    Cu ct primesc mai repede rspunsul tu, cu att mai mari snt ansele de a fi aprtorul tu la Washington, a struit Ceausescu. E puin 24 de ore, a rspuns agitatul* Arafat. Dacnu n 24, atunci n 48. Te poi gndi i la cteva sugestii conciliante pentru Occident referitoare la 242 si 338. (Acestea

    erau cele dourezoluii ale ONU pe care OEP refuza sle accepte). Aa o sfac, a spus Arafat, clipind din ochi la Ceausescu, nainte de a schimba subiectul. Am nevoie de mai multe pa apoarten alb de la tine, frate Ceausescu. De o sut. Israeliene, iordanicne, vest-europene. i de cteva americane, dacpoi.

    Ce-i al meu e si al tu, a spus Ceausescu, ndreptndu-se , spre Arafat i srutndu-l afectuos pe amndoi obrajii.Pe cnd plecau brala bra, singurul sunet ce se auzea era cadena rapidfcutde tocurile nalte ale lui Arafat i a pantofilor cutalpgroasde piele ai lui Ceausescu mergnd cu paimruni n lungul podelei de marmur. Ceausescu arc doar aproximativ 1,60 m nlime, iar Arafat este cu foarte puin mai nalt.Dupce ua automatglisantse nchisese n urma lor:Has-san a venit la mine:

    Chd putem sta de vorb? a spus n german.n anii '60, Hassan a studiat ingineria n Germania de Vest si a devenit pre edinte al Uniunii Studenilor Palestinieni din Europa ial ctorva sindicate muncitoreti afiliate. Numai n Germania de Vest erau peste 3000 de studen i si 65000 de muncitori

    palestinieni. Vasta reea clandestinde spionaj pe care a format-o n Europa occidentalera de nepreuit n lupta lui Arafat de a-i

    consolida poziia de conductor ai OEP-ului. Erade asemenea un pas decisiv spre o relaie foarte apropiatntre ei doi i mna cudesvrire liberpe care Hassan a primit-o de la Arafat. Olcescu va veni ste ia de ndatce vor putea pleca efii notri, am propus, n regul, Annette" ?Hassan a avut o tresrire aproape imperceptibilcnd i-am menionat numele codificat.Odat^ ajuni afar, i-am vzut pe cei doi conductori plimbndu'-se prin grdin, semnnd din spate exact cu Twe-cdledum siTweedledce.Purtau aceleai pulovere i aceiai pantaloni kaki, mbrcminte fcutn Romnia pentru OEP. Felul n care mergeau era identic,

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    11/153

    legnndu-si braele n acelai mod. mbrcai n stil militar, preau nelalocul lor printre statuile de marmur, fmtnile arteziene iplantaiile de arbuti exotici, toate acestea iluminate blnd, ca n ara basmelor. Grdina aparinea unui palat aflat pe malul lacului,cldire construitcu 15 ani n urmca reedinpersonalpentru fostul conductor romn Gheorghe Gheorghiu-Dej. Enormareedinprezidenialsi birourile particulare erau nconjurate de numeroase alte locuri de delectare cum ar fi: un cinematograf, oser, o salde gimnastic, piscine mprejmuite, un debarcader mare pentru vaporae si apartamente luxoase pentru amanta demuli ani a lui Dej si pentru fiecare , dintre cele doufete ale lui i familiile lor. Dupmoartea lui Dej, n 1965, Ceausescu l-aatacat pentru excesele sale personale, i-a calificat reedina ca fiind neproletar" si a transformat-ontr-o casde oaspei a sa

    pentru vizitatorii de la cei mai nalt nivel. Noua reedina pe care Ceausescu nsui a construu-o pentru sine, cu zece ani mai trziu,avea sfie si mai luxoas, Hassan i cu mine i-am urmat la o oarecare distanpe Ceausescu i pe Arafat. Dupcteva minute, ceidoi conductori i-au ctrns minile, s-au srutat cu efuziune, s-au btut reciproc pe spate, s-au srutat iar si i-au strns minilenco dal.

    PRELUAREA LUI IUNIE NEGRU" DE LA ABU NIDALAm plecat cu Ceausescu pe jos, reedina sa fiind doar la cteva minute de mers. tefan Andrei atepta la poart. Nici o ntlnire oficialcu Arafat, nici un comunicat de pres. Pleacn zori ca sfie la biroul su de diminea. Tot att desecret cum a venit ast-sear, a spus Ceausescu en pas-sant\ frsrspundla salutul lui Andrei TriascpreedinteleCeausescu", cea mai obinuitformulde salut adresatlui j folositnumai de subordonaii si cei mai apropiai.

    Te poi ntoarce, Pacepa, mi-a spus Ceausescu. Vorbete cu Hassan. i nu uita, i place Chivas Regal."Andrei atepta ncla poart. Pentru aceastseararanjase o cinelaboratpentru a-i srbtori numirea n funcia de ministru alafacerilor externe si voia sa merg cu el. I-am explicat cCeausescu mi mai dduse un ordin de ndeplinit, dar l-am asigurat cvoifi acolo mai trziu.Trecuse o jumtate de orcnd am plecat de la reedina lui Ceausescu. La Roma", i-am spus oferului meu. Roma" era poreclaneoficiala unei case sigure, vechi si elegante aparinnd DIE, pe care o rezervam pentru cazuri speciale. Era numitastfel pentrucse afla pe strada Roma.

    Cnd am ajuns acolo, Hassan, Munteanu i Olcescu se instalaserdeja confortabil n nite fotolii drapate n catifea albastr. Pemasa neagrpentru cocteiluri, din mijlocul ncperii elegante, se nlau doupahare de whisky cu gheai o ceacde ceai".Conspiraia era aa de adnc nrdcinatn sngele lui Hassannct chiar si aia whisky-ul su marca Chivas KC)uobub safie deghizat.' i aminteti de planul Shuqary", Abu Muntcauu 7 a ncepui Hassan.

    Cum snu !ntorcndu-se spre mine, Munteanu a explicat:

    E vorba despre o operaiune de spionaj pe care am nce-pul-o mpreun, generale. E numele codificat al lui AhmadShuqairy, primul preedinte al OEP-ului, care a elaborat planul Conveniei Naionale si Constituia si care, n timpulrzboiului de sase zile, a scpat din Ierusalim travestit n femeie.

    Operaiunea Shuqairy" este preferata preedintelui, a continuat Hassan. E desemnatcu scopul de a-l face sparunmoderat. El nsui l-a recrutatpe primul agent secret, Solomon". i aminteti de el, nu-i aa, Abu Munteanu ?

    Doctorul care a organizat atacul asupra autobuzului El Al la aeroportul din Munchen n 1970 ? Cel care a fost instruit nsecret de ctre preedinte spretindreconcilierea i s-i abordeze pe israelieni dar a fost apoi denunat pubic de ctreel?

    Da. i aminteti si de Hclmuth" ? Agentul la austriac de-al vostru ? Ei bine, atunci am nouti pentru voi toi. Preedintele l-a despachetat" pe Solomon" la Viena, unde, cu ajutorul luiHelmuth", a contactat nite politicieni de stnga israelieni i a nceput sle fluture pe sub nas planul de reconciliere".Privin-du-ma explicat: Cel pe care l-am lucrat" mpreuncu Abu Munteanu. Apoi Helmuth" a nceput srspndeasc

    povestea n jur. Iar acum, vestea cea mare: Solomon" i partenerii si israelieni vor primi Premiul Kreisky, acordat pentrupace i drepturile omului, sau cam aa,ceva. Nu-i aa ce interesant? Care e ctigul vostru politic? a ntrebat Olcescu, cu o undde suspiciune n glas. I-am instruit pe oamenii notri de fordin OEP scearinsistent ca Solomon" sfie dojenit si si se spunsrenune

    Ia premiu, sau, n caz contrar, s-i dea demisia din Congresul Naional Palestinian. Apoi, fratele Kaddoumi si preedintelel vor apra public si-l vor aprecia pe Kreisky, chiar dace evreu.Asta s-ar cuveni sclarifice n Austria cpreedintele c un mo-kderat, dornic snegocieze.

    Elevul e pe cale s-si ntreacprofesorul, a spus Muntea-|nu, privindu-l pe Hassan cu mndrie profesional. Operaiunea Shuqairy" e cea menionatde preedintele Arafat mai adineauri n seara asta, mi-a explicat Hassan. Care-i urmtorul pas ? Urmtorul pas e misiunea ta. Agenii ti secrei din guvernul austriac ar trebui sopteascla urechea lui Kreisky nfiecare zi cel e primul conductor occidental care face un pas nainte pentru reconcilierea dintre" palestinieni si Israel si car trebui de asemenea sfie primul care srecunoascOEP n mod oficial. Cun asemenea gest l-ar face pe Arafat i maimoderat. i cnumai cineva care ntreine relaii oficiale bune cu ambele pri ar putea media acest conflict, a spus Hassandezvluindu-si planurile.

    Tovar

    ului i va plcea, a replicat Munteanu. E exact stilul s

    u.

    Mai lucrez si la o altoperaiune, Abu Munteanu, a continuat Hassan. Are btaie lung, dar pre foarte promitoare, iaminteti de ,Sabry al-Bana ?

    Tipul care avea ntotdeauna probleme cu inima ? Tatl btliei" ? Da. Are ca nom de giterrc acela de Abu Nidal. E cel care a vrut mereu sbombardm Israelul apte zile pe sptmndin apte. Nu exista nici o posibilitate sfacem aa ceva, deci n 1974 s-a hotrt s-o facsingur. A fost o datla Bucureticu preedintele.

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    12/153

    l cunosc bine, a spus Olcescu. Dupce a plecat de la noi, Abu Nidal a contactat Bagdadul. A ob inut peste zece milioane de dolari de la irakieni si i-afolosit pentru crearea Comitetului Revoluionar Fatah, pe care cteva cercuri din Bagdad au nceput imediat s-l numeascadevratul Fatah". Cu cteva luni n urm, Abu Nidal i-a format propria sa grupare terorist, pe care o numete Iunie Ne-gru", datoritintrrii trupelor siriene n Libia, n iunie 1976. nianuarie trecut l-air omor! pe reprezentantul nostru la biroulsu din Green Street de la Londra si au arunal ca sunt pregtii sasasineze i pe ai reprezentani ai OEP-ului.

    Era un prieten dc-al meu, a spus Olcescu. Aia n-a fost operaiunea lui Nidal. A fost a noastr. L-ai omort pe propriul vostru reprezentant de la Londra ? a ntrebat Olcescu. ntr-o revoluie unii oameni mor si-asa, a spus Hassan, cu o licrire vicleann ochi. nsui Nidal i petrece acum maimult timp n spitalele din Germania de Est

    i Irak', dect stnd pe propriile-i picioare. Dar noi am preluat controlul asupra

    organizaiei sale Iunie Negru" prin agenii pe care eu i-am avut acolo. Toate misiunile importante ale lui Nidal snt fcutede oamenii mei. Noi sntem cei care conducem de fapt Iunie Negru" acum, nu Nidal. Noi, nu Nidal, avem acum ultimulcuvnt n planificarea operaiunilor sale teroriste.

    Noi, nu Nidal, furnizm sprijinul pentru aciunile de spionaj si paapoartele necesare pentru operaiile sale, a adugatMunteanu.

    Noi, nu Nidal, hotrm unde s omorm, unde sacionm, a continuat Hassan, si, mai presus de toate, Irak siLibia vor plti nota, cum zice preedintele. Ei finaneazIunie Negru" al lui Nidal. Preedintele mi-a dat numele ctorvadintre oamenii notri din strintate frde care am putea tri i i-am pasat oamenilor mei din Iunie Negru".

    De ce vomori proprii votri oameni ? a insistat cu ncpnare Olcescu. Vrem sorganizm ctev operaiuni spectaculoase mpotriva OEP-ului, fcndu-le sparca i cum ar fi fost organizatede grupurile extremiste palestiniene, care l acuzpe preedinte cdevine prea conciliant si moderat.

    Nu-i un procedeu clasic ? l-a ntrerupt Munteanu. Preedintele a cerut Consiliului Executiv al OEP-ului s-l condamne la moarte pe Nidal ca trdtor. neleg, a remarcat Olcescu. Am nevoie de ajutorul vostru, frailor. Am nevoie de cteva paapoarte pentru Iunie Negru". De-aia preedintele i-acerut fratelui Ceauescu paapoarte n alb.

    Ce-i al meu e si al tu", aa a spus Tovarul, am subliniat. Vmulumesc anticipat, frailor. Preedintele e acum ntradevr prins cu problemele de spionaj. Nu va mai trece multtimn pnvoi fi capabil s-i creez o imagine pozitivn Occident.In cursul anului 1985, numele lui Abu Nidal aprea n presa occidentallegat de un nou val de teroare palestinian, dupdeturnarea, n noiembrie 1985, a avionului Boeing 737, aparinnd liniilor aeriene egiptene cu destinaia Malta, soldat cumoartea a aizeci de oameni. La nceputul lui decembrie, mijloacele de informare n masamericane au relatat de asemeneacOEP declanase o aciune publicmpotriva lui Abu Nidal: La nceputul acestei luni, comandantul adjunct al lui Arafat,

    Khalil Wazir, a adoptat... linia cAbu Nidal e o unealtn minile serviciilor de spionaj arabe...S-a aflat cndva n minileirakienilor, iar acum e n minile sirienilor si libienilor".Dupnumai cteva zile de la aceastdeclaraie publica OEP-ului mpotriva lui Abu Nidal, pe 27 decembrie 1985, au avutloc douatacuri simultane mpotriva pasagerilor din Roma i Viena care urmau szboare cu avioane ale companiei aerieneisraeliene El Al, soldate cu 18 mori si 121 rnii. Descriind aceste operaiuni teroriste, revista Time meniona :Vinerea tre-cut, n doar zece minute pline de teroare, lumii civilizate i s-a reamintit astfel nco datdespre vulnerabilitatea sa nminile teroritilor sinucigai, despre instabilitatea periculoascare emandin Orientul Mijlociu si, n final, desprefragilitatea terifianta vieii. Responsabilitatea pentru aceste atacuri a fost asumatde o grupare disidentdesprinsdinOrganizaia pentru Eliberarea Palestinei... Dupcteva ore de la asalturi, un brbat vorbind ntr-o spaniolcu accent arab achemat o staie de radio din Malaga, Spania i a pretins cambele atacuri fusesernfptuite de organizaia Abu Nidal",..Abu Nidal e numele codificat folosit de Sabry Khalil Bana, n vrstde 45 de ani, care a prsit Organizaia pentruEliberarea Palestinei a lui Arafat n 1973, susinnd cArafat i mblnzise opoziia fade Israel. Abu Nidal, la rndul su,a fost condamnat la moarte de OEP. Intervievat de ctre reporteri arabi recent n Libia, unde dupspusele unora a stabilitsediul Consiliului Revoluionar Fatah,cu ctcva luni n urm, Abu Nidal vizitase frecvent fraku! si Siria."Dupnumai trei zile de la aceste operaiuni sngcroase, presa occidentalscria cministrul de externe austriac, Karl Blecha,a spus cel scoate din cauz" orice amestec al gruprii Al Fatah, o ramurapartinnd Organizaiei pentru EliberareaPalestinei a lui Yasser Arafat, n atacul terorist de pe aeroportul vicne:/., din 27 decembrie 1985.Discuia cu Hassan a continuat nco or. Cnd ntrunirea s-a terminat, Olcescu a scos la ivealo sticlplinde ChivasRegal.

    Ceva nou despre prietena mea Monique" ? a ntrebat Hassan. S-a ntors la lucru, criticndu-l violent pe Tovarul, ca de obicei. Snt sigur cn curnd i va cere sai grijde ea" dinnou, a rspuns Olcescu, care rspundea de acest caz.Monique" era o referire la Monica Lovinescu, o intelectualrespectatcare locuiete la Paris i care lucra ca angajata gu-

    vernului Statelor Unite pentru postul de radio Europa Liber. Luase atitudine n mod public si cu formpotriva cultuluipersonalitii frprecedent al lui Ceauescu si mpotriva eforturilor sale de a-si construi propria dinastie, ntr-o zi rcoroasde octombrie, n 1977, Ceausescu a chemat simultan pe ministrul de interne, pe eful DIE si pe mine la o plimbare pringrdina sa cu trandafiri.

    Monica Lovinescu trebuie redusla tcere, a nceput. Nu omort. N-am nevoie de investigaii neplcute din partea fran-cezilor si americanilor...Vreau sdevinun cadavru viu. Folosii mnde lucru strin, astfel nct snu existe dovezi carfi vorba de vreun amestec romnesc.

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    13/153

    Ceausescu a fost acela care a hotrt sfie folosit Annette" pentru a duce la capt aceastoperaiune. Hassan a ncredinatmisiunea la trei ageni OEP, unul dintre ei, deghizat n potafrancez, urmnd s-i nmneze o telegram" Monici. ntr-o zirece de noiembrie, Bucuretiul a primit un mesaj codificat, prin cablu, de la ^Beirut, avnd urmtorul coninut: Telegramaa fost nmnat". n conformitate cu un raport trimis mai trziu de Annette", Monique" fusese btutn mod slbatic, darnu ndeajuns de ru ca sdevinun cadavru viu. Oamenii si trc-buisers-o teargn cea mai mare grabcnd au sosit lafaa locului cuiva vecini.Pe cnd prsea casa conspirativ, Hassan mi-a pus mna pe umr si, vorbind nemete, i-a exprimat reala plcere de a mrentlni, dupatia ani. Apoi a ntrebat ncet:

    Am neles' cfratele Doicaru nu mai lucreazla DIE. Asta ar putea'fi un pericol pentru mine ? (Nicolac Doicaru, carefcuse contactul oficial ntre Hassan si DIE lngde la acea primntlnire n biroul lui Ceausescu, din octombrie 1972,fusese nlocuit recent din func

    ia sa de

    ef al DIE.)

    Am replicat: tii ct de mult le respectfratele Ceausescu. Eti pe mini bune. Cte mini ? Snt i alii care tiu despre mine ? Sigur cnu ! am minit, nelegnd reproul indirect pentru ntlnirca neobinuitde astzi cu trei ageni secrei romni defa.' De fapt, mica mea minciunnu era prea departe de adevr, fiindcnumai ali patru romni cunoteau adevrata identitate alui Annetle".Cnd m-am ntors de la u, dupce i-am condus pe Hassan i Olcescu, Munteanu vorbea la telefon. Cnd a pus receptorul nfurc, chipul su exprima dezgust.

    Tocmai am telefonat la centrul de supraveghere cu microfoane ca sntreb de Fedayce" ! a spus. (Acela fusese numelecodificat al lui Arafat timp de muli ani.) Dupce s-a ntlnit cu Tovarul, s-a dus direct la casa de oaspei i a servit cina.

    Chiar n acest moment, Fedayee" e n dormitorul su si face dragoste cu paznicul su personal. Cel despre care tiam ceamantul su cel mai recent. Se joacdin nou de-a tigrul. Agentul care supravegheazmicrofoanele mi-a fcut legtura peviu cu dormitorul, iar strigtele stridente aproape cmi-au spart timpanul. Arafat rgea 6a un tigru, iar amantul su ltra ca ohien. (Folosindu-se de erveelul su, Munteanu si-a ters minile, apoi urechea dreapt.) N-am vzul nicicnd atla isleime,snge si murdrie ntr-un om. oale laolalt.Aceasta devenise dcfiniia-standard a lui Munu::inu despre Araiai. Cu cliva ani n urm, Munteanu petrecuse Unu de zile pentru asirnge la un loc toate informaiile pe care D IE Ie acumulase despre acesta. Adunase nu numai rapoartele servicii lor secreteromne si nregistrrile microfoanelor ascunse cu scopul de a-l urmri pe Arafat n timpul vizitelor sale la Bucureti, dar irapoartele secrete despre el furnizate de ctre serviciile de spionaj egiptene, iordaniene si siriene. Obinuiam scred ctiuaproape tot ce e de tiut despre Rahmam al-Qudwa, numele adevrat al lui Arafat, despre inginerul constructor care a fcut averen Kuweit, despre colecionarul pasionat de maini de curse, despre Abu Amman, (,/iom de guerre al lui Arafat"), si despre

    prietenul meu Yasser, cu toate istericalele sale. Dar trebuie sadmit cde fapt n-am tiut nimic despre el", a spus Munteanu, cnd

    mi-a adus studiul pe care-l ncheiase despre Arafat. Raportul era ntr-adevr o dezvluire incredibilde fanatism, de devotamentpentru cauza sa, de manevre ntortocheate ale politicii sale orientale, de minciuni, de delapidare a fondurilor OEP-ului depozitaten bncile elveiene si de relaii homosexuale, ncepnd cu profesorul su cnd era adolescent, si terminnd cu actualii si paznici

    personali. Dupcitirea acelui raport, am simit obli-, gaia de a face duori de cte ori eram srutat de Arafat sau chiar cndddeam mna cu ci.

    STRIDIILE LUI NICU

    Cnd am prsit casa de oaspei, eram obosit ca un cine si nu prea mai aveam chef de cina lui Andrei. Aceste orgii bahice nudurau niciodatmai puin de cinci-sase ore, timpul de care avea nevoie Andrei s-si transforme nfiarea sa atleticobinuitntr-o alta mpleticit, ovielnic, de avorton, n calitate de secretar cu relaiile internaionale al Comitetului Central, din 1972,Andrei avea principalul cuvnt de spus, dupCeausescu si Elena, n crearea si rennoirea de posturi oficiale n strintate si nu-si

    precupeea nici un efort de a face cunoscut acest lucru pe la ambasadele Romniei. Biroul lui Andrei a devenit o Meccapentru membrii serviciului din strintate. Toi ncearccu disperare sfie numii ntr-un post peste hotare si sstea acolo ct maimulte mandate cu putin, n orice loc fiind mai bine dect n Romnia, iar Andrei ncepea s solicite favoruri n schimbulajutorului su. Mai nti cravate, apoi stilouri, ceasuri i costume. Toataceastpradsttea strnstalmes-balmes n spatele

    biroului su. Se mbrca ntr-un costum nou-nousau mcar i punea o cravatnoun fiecare zi si nu purta acelai ceas mai multde o sptmn, cu excepia celor din aur. Ambasadorii si ali diplomai i trimiteau de asemenea delicatese n valize diplomatice,cutii de gheapline cu homari, stridii si alte produse alimentare marine, precum i lzi cu vin. S-a ajuns pnntr-acolo nct

    primea anumite delicatese n fiecare zi de la cutare sau cutare ambasad. i astfel a nceput Andrei sofere dineuri exotice pentruciva prieteni, cam din doun douseri, ntr-una din casele de oaspei oficiale.n aceastsearcina era diferit, deoarece Andrei srbtorea ndeplinirea celui mai drag vis al su, acela de a deveni ministru deexterne, i invitase pe fiul lui Ceausescu, Nicu, pe cel mai vechi prieten al su, Cornel Burtic, acesta devenise ministrulcomerului exterior n aceeai zi n care ci a fost promovat la externe, pe Dumitru Popescu, secretar cu propaganda la ComitetulCentral, i pe cel mi apropiat prieten al su, Cornel Pacoste, adjunctul ministrului de externe.Petrecerea se inea la casa de oaspei a partidului pentru partidele comuniste din strintate, o cldire enormdin crmidnmijlocul unui parc foarte bine ntreinut pe oseaua Kiseleff. Am ajuns acolo la puin timp dupmiezul nopii. Cnd a venit smmbrieze, Andrei era cam instabil pe picioare, semn bun cpetrecerea nu va mai dura prea mult. Instinctul de autoconservare lface ntotdeauna splece de la dineurile sale pe propriile-i picioare. Nicu ncerca storne whisky dintr-o sticlntr-una dinurechile lui Pacoste. Cnd este beat, Nicu este ntotdeauna fie extravagant, fie agresiv.

    Un spion printre noi! a strigat Nicu atunci cnd m- vzut. A luat cteva nghiituri n timp ce ncerca s-si facloc spre mine. Ia s-l pup pe spionul nostru ef. Aide, generale.

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    14/153

    Nicii s-a npustit spre mine, ncerchd frsucces s-l mpingpe Andrei la perele. Dei snt de aceeai nlime, Andrei e multmai bine cldit.Popescu nti-a fcut semn. Neobinuit de inteligent, era considerat de ctre Ceauescu geniul propagandei. De la descoperirea sa,n 1968, Popescu scrisese majoritatea cuvntrilor lui Ceauescu, si de aceea fusese pstrat n funcie ncde atunci. Semeiarogant, era renumit prin modul de a fi dispreuitor si dur cu subordonaii si. Nu ntreba de ce", obinuia sspuncnd ddea unordin. Fdoar ce-i spun. Eu snt dumnezeul tu". De aceea, n rndul activitilor de partid, numele su a devenit Popescu-Dumnezeu, iar el era foarte mndru de aceasta. Prima datcnd l-a invitat Andrei la unul dintre dineurile sale. Popescu a acceptatnumai dacai Maeus ros6". Andrei a fcut rost de vin, iar de atunci au devenit apropia i.

    Discutam cu Burticdespre vizita Tovarului la Washington. Vrem sfatul tu, mi-a spus Popescu. Snt terminat, Dumnezeu. Mi-e foame. Stridii pentru general, a ipat Nicu, sprgnd zgomotos o farfurie de marginea mesei ca satragatenia chelnerului. Patru

    duzine pe ghea. Unde eti, lepdtur? s-a adresat chelnerului, aruncnd cu un pahar care abia l-a ocolit, fcndu-se cioburi deperete.Alt chelner a intrat aducndu-mi ceva de but.

    Vreau sbeau n onoarea noului ministru de externe, am spus, ncercnd scaptez atenia lui Andrei. Uraaa ! Uraaa! Pentru cel mai bun ministru de externe al nostru. i cel mai bun prieten al meu, a strigat Nicu, ridicndu-seacum n picioare i cltinndu-se nesigur. S-a dus n spatele scaunului pe care sttea Andrei si a nceput scnte: Muli anitriasc! Muli ani triasc! La muli ani!", n timp ce turna cu generozitate whisky n capuj lui Andrei.

    Cnd babacu' ft sdea colul, iar babaco scrape i ca, te voi face prim-ministru, iar pe tine Pacepa, ministru de externe.Sntei cu toii prietenii mei.Sprijinindu-se cu o mnde mas, iar cu cealalttergndu-i whisky-ul de pe fa, Andrei s-a ridicat n picioare.

    n primul rnd, vreau s-i mulumesc tovarului Ceauescu pentru ncrederea ce mi-a acordat-o i s-l asigur, prinintermediul fiului su i al vostru, tovari, cnu-i voi nela ncrederea, n ai doilea rnd, vreau smulumesc Partidului nostru

    Comunist pentru ajutorul pe care mi l-a dat ca sajung pe aceastculme.Buhit de alcool, cu whisky-ul picurndu-i din pr i pe fa, Andrei arta jalnic total diferit de persoana care este la biroul su.Un chelner a venit cu o tavde argint plincu stridii.

    Pune-o aici, n mijloc, a ordonat Nicu, artnd spre mas. Snt ceva condimente pe ele ? Snt doar proaspete si crude, tovare Nicu, a replicat chelnerul. Au nevoie de condimente, b, idiotule. Asta nu-i casde pisici, e un club VIP*.Apoi s-a crat cu greu pe masi a nceput surineze pe ele, atent scondimenteze" fiecare stridie.

    Haidei, tovari. Sservim cte o stridie, i-a ndemnat pe musafiri, n timp ce ncerca frsucces sia o stridie pentru el.Le-a trebuit ceva timp lui Andrei i lui Pacoste ca s-l aeze pe Nicu napoi pe scaun.. Nimeni nu mnnc? Cui nu-i place condimentarea mea ? Nimnui ? Atunci le voi spla.i Nicu a nceput sstropeasccu un sifon peste stridii i peste noi, cei aezai n jurul mesei. Andrei i Pacoste, pe jumtate bei,se amuzau copios. Burticsi Dumnezeu, pe jumtate treji, ncercau sse apere pe ct posibil.Pe la ora trei, petrecerea s-a spart n cele din urm. Doi chelneri si trei oferi se luptau din greu s-i ajute pe Andrei i pe Pacostesintre n mainile lor. Am plecat cu Burtici cu Dumnezeu care, dei cntau amndoi, mai puteau ncsmearg.L-am lsat pe Nicu mpingnd o chelnerispre marginea mesei n timp ce i sfsia bluza.

    Vreau ste regulez aici. Chiar aici pe masa asta, f, curvo.VIP (Very Important Person) persoanfoarte important(engl.), n.tr.

    CAPITOLUL III

    Era ora 8.30 dimineaa cnd am intrat n biroul lui Ceausescu s-l iau pentru a vizita IPRS/II, versiunea romneasca orauluimicroelectronicii" sovietic. Chiar nainte de a-mi putea deschide gura, ua dublgrea s-a deschis cu zgomot, pe neateptate, iarElena s-a npustit nuntru ca un uragan, innd n mnun dosar subire.

    Am aceastscrisoare, a nceput pe un ton agresiv. Tocmai a sosit. Ce scrisoare ? O femeie oarecare din Germania mi-a scris spunnd caputea nelege mai bine dect tine. Cel e spion i ea intenioneazs' meargla poliie si lui or s-i putrezeascoasele n pucrie, dacnu fac ceva s-i dea drumul din gheare curva aia.' Calmeaz-te, Elena, calmeaz-te. Cine e spionul ?

    Soul ei. Cine altul ? i cine e curva ? Nu mntreba pe mine. ntreab-l pe Pacepa. Tu si cu el tragei sforile, n spatele uilor voastre nchise. D-mi scrisoarea, Elena, vrei ?Ceausescu a citit scrisoarea, apoi mi-a dat-o mie.

    Nu-i vorba despre Savantul" ? a ntrebat. Sigur cda, am rspuns, dupce am aruncat o privire asupra scrisorii.Savantul" era porecla datde Ceausescu unui agent DIE, un vest-german al crui nume codificat era Malek". Scrisoarea era dela soia sa vest-germani de la fiica sa, de profesie avocat, si era adresatpersonal Elenei. Era scrisntr-un mod ngrijit dar ferm

    si afirma cMalck" fusese prins n capcana unei legturi amoroase n Romnia i era folosit de ctre serviciul despionaj romn.Scrisoarea sublinia cambele semnatare aveau dovezi clare despre activitatea Iui de spionaj pentru Romnia, dar cnu vorinforma serviciul de securitate vest-german,Bun-desamt fur Verfassungsschittz , dacdoamna Ceausescu va ordona serviciului despionaj romn sruporice legturcu Malek" i s-i retragviza de intrare permanentn Romnia.

    Astea-s veti proaste. L-ai ntlnitdvreodatpersonal ? Nu, tovare Ceausescu. Studiazbine problema i aranjeazo ntlnire cu Savantul".

  • 5/24/2018 ORIZONTURI ROSII General-locotenent ION MIHAI PACEPA

    15/153

    Ceausescu mi-a ordonat s-i art scrisoarea Savantului" si r*-l ntreb care ar fi cea mai bunsoluie dupel. S-ar cuveni saibun fler mai bun dect noi n privina asta. Trebuie s-l salvm e prea important pentru noi. Da, tovare.

    ORAUL TEHNOLOGIC AL ROMNIEI

    Smergem, a ordonat Ceausescu, prsind camera brusc, urmat de Elena cu mersul ei de ra . Pnce ea a cobort toatetreptele scrii, Ceausescu era deja instalat n scaunul din faal Mercedesului su. Elena s-a aezat singurpe scaunul din spate.Am plecat nainte cu propria mea main.Ceausescu hotrse sviziteze IPRS/II cu cteva sptmni n urm, la ntoarcerea dintr-o vizitsecretla Moscova. Acolo, LeonidBrejnev l dusese sviziteze oraul microelectronicii", situat nu departe de Moscova, dar att de secret nct limuzina lor avusese

    i perdelele laterale trase. Acum mi povestea ce spusese Brejnev cnd capacitatea noastrnuclearpoate distruge emisfera vesticde multe ori,prima noastrprioritate e sconstruim rachete capabile sajungla rachetele americane chiar naintea lansrii aces-tora...Cea maimodernmicroelectronice ceea ce ne trebuie pentru asta.Ceaucsaj mi-a spus cBrcjnev si eful KGB-ului su. luri Andropov, i apreciaserpentru ptrunderea n Romnia ;i pio-duselorTexas Instruments, zicnd cMoscova o consideruna dintre cele mai valoroase contribuii la puterea militara Tratatului de laVarovia. Conform celor spuse de Ceausescu, primul spionaj tehnologic efectuat cu ctcva familii de circuite integrale de la TexasInstruments, pentru folosinmilitar, trimise de ctre Bucureti la Moscova, fusese reprodus cu exactitate si i se ddusenumele'de Logika", nrurind o mbuntire majora noului echipament militar folosit n cadrul Tratatului de la Varovia.

    tiam celectronica e tiina viitorului, dar n-am putut crede cacele particule aproape invizibile pot fi att de hotrtoa-repentru existena nsi a comunismului, i-a terminat expunerea Ceausescu.Chiar n acea zi a aprobat includerea unei vizite la, Texas Instruments n programul oficial al vizitei sale n Statele Unite.

    Oraul microelelctronicii" sovietic face parte dintr-un sistem foarte secret de orae tehnologice" numite GNT, nsemnndgo-rodnauki i tekhniki". Scopul lor este screeze noi tehnologii militare i sisteme de armament bazate pe spionajul efectuat n Occidentde ctre KGB i GRU si serviciile lor surori vesl-ger-mane. GNT snt ntr-adevr orae mici, dar nu figureaznicieri, nici chiar

    pe hrile militare cele mai bine clasificate ale sovieticilor. Snt construite i conduse de ctre KGB, iar ntreaga lor populaie,formatn special din oameni de tiini ingineri, este pe' statul de platal KGB-ului, dei civa dintre ei snt rotii de laMinisterul Aprrii si de la diferite organizaii de cercetare tiinific. Pnn 1978, populaia lor combinatdepise 20 000 delocuitori.losif Stalin nsui ordonase construirea primului oratehnologic, dupce spionii Julius i Elhel Rosenberg furnizaserinformaiireferitoare la bomba atomic. Acel oranuclear", care a pus capt monopolului nuclear occidental, a fost n curnd urmat dealtele. Oraul cosmic" a devenit celebru pe 12 aprilie 1961, o datcu lansarea lui Vostok I, care l-a fcut pe luri Gagarin primulom lansat n spaiul cosmic. Brejnev a creat oraul microclectronicii" pentru a transforma puterea nuclearsovieticntr-unsistem de arme de prima mnavnd precizie american. Ultima din serie a fost GND pentrustrateghiccskaia oborona .,nsrcinatcu dezvoltarea sistemului de rachete antibalistice, n conformitate cu filozofia Kremlinului potrivit c reia cel care con-troleazspaiul conduce lumea.Vizita de astzi la perechea sa romneascavea scopul de a-i arta lui Ceausescu noul i importantul echipament pentru pro-ducerea circuitelor militare, terpelite recent din Statele Unite: furnale cu difuzie, reactoare epitaxiale, aliniamente cu masc,generatoare-ablon, emitoare cu fotografie.De pe tot acest echipament, DIE nlturase cu grijnsemnele marcate si oricare alte indicii ale provenienei sale. Membriiguvernului romn prezeni cu aceastocazie au fost primul-mi-nistru Manea Mnescu, primul su adjunct, Gheorghe Oprea, siminitrii aprrii naionale si de interne, Ion i Teodor Coman. Ion Avram, ministrul industriei constructoare de maini, care in-cludea industria electronic, si generalul Teodor Srbu, directorul seciei cu probleme de spionaj tehnologic din cadrul DIE, aufost gazdele. Toi se aliniasern fata aa-numitului Pavilion TI", numit astfel dupuna din glumele specifice ale lui Srbu. Fiindel nsui inginer electronist, Srbu fcuse din ptrunderea dispozitivelor, Texas Instruments, un motiv de mndrie personal.Cnd maina prezidenials-a oprit, Ceausescu a cobort sprinten, a dat mna cu c iva si a intrat imediat n cldire.

    E suficient de curat p-aici ? m-a ntrebat Elena cnd a cobort din main. Rochia sa de mtase