Post on 05-Apr-2018
7/31/2019 Silviu Curs 1
1/107
1. Forma
2. Spatiul
3. Compozitia
4. Culoarea5. Machetarea
PRINCIPIILE DESIGNULUI
7/31/2019 Silviu Curs 1
2/107
1.FORMA
7/31/2019 Silviu Curs 1
3/107
Definitie:Forma este o categorie care desemneaza structura interna si externa a unui continut,
modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces.
Perceptie:Forma unui obiect este perceputa prin contur, suprafete, volume, variatii de lumini si
umbre, culori.
7/31/2019 Silviu Curs 1
4/107
Semnificatii:
Forma poate fi interpretata diferit de cel care a creat-o si de catre cei care o privesc
Vederea poate fi de sus si orientata spre stanga sau vederea poate fi de jos si orientataspre dreapta.
7/31/2019 Silviu Curs 1
5/107
Spatiul pozitiv este suprafata imaginii, in vreme ce spatiul negativ este fundalul.Spatiul negativ este folosit pentru a sustine suprafata.
7/31/2019 Silviu Curs 1
6/107
Forma este rezultanta combinatiei:- elementelor obiective care se adreseaza simturilor si se concretizeaza in calitati ale
formei: material, structura, contur, volum, culoare- elemente subiective care se adreseaza spiritului si care determina semnificatia
continutului: sensul, mesajul ideea
7/31/2019 Silviu Curs 1
7/107
Limbajul Plastic
este un sistem de relatii stabilite conventional intre anumite semne plastice caredetermina forma.
se foloseste de anumite semne, transmite mesaje, creeaza valori
Elementele Limbajul Plastic:
PUNCTUL este cel mai simplu element al formei
Existenta unui punct intr-un spatiu delimitat implica ideea de centru si orientareaprivirii in functie de acest centru
Punctul este indivizibil, sugereaza ideea de inceput, sursa, origine
Punctul, amplasat intr-un plan concentreaza intreaga energie potentiala a suprafeteipe care este amplasat, creand o impresie de contractie sau expansiune a spatiului din
jurul lui
7/31/2019 Silviu Curs 1
8/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
9/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
10/107
LINIA reprezinta traiectoria unui punct in deplasare
Linia dezvolta aspecte grafice de mare varietate, purtand stari potentiale si dinamiceesentiale
Linia exprima miscare, energie, adancime, departare, liniste, echilibru, vigoare,stabilitate, stari sufletesti, senzatii, dispozitii, in functie de pozitia ei intr-un spatiu
delimitat si de forma ei, care poate fi dreapta, franta, curba.
7/31/2019 Silviu Curs 1
11/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
12/107
O exagerata austeritate a liniilor drepte, are ca rezultat raceala, goliciunea, lipsa defantezie, de generozitate, saracie sufleteasca.
7/31/2019 Silviu Curs 1
13/107
2. SPATIUL
7/31/2019 Silviu Curs 1
14/107
Formele sunt percepute in asociere cu spatiul in care sunt plasateForma este vazuta in context si nu poate fi total izolata
Forma este considerata pozitiva si spatiul din jurul ei negativ
SUPRAFATA Delimitarea ei in planul formelor reprezinta o interactiune intre fortele ei interioare si
cele exterioare ale mediului ambiant Daca fortele interioare se impun, atunci se poate obtine ideea de de apropiere, de
departare, de greutate, de dominare si chiar de fascinatie
VOLUMUL
Defineste spatiul tridimensional delimitat de suprafete Poate fi deschis sau inchis
7/31/2019 Silviu Curs 1
15/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
16/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
17/107
P t t l i i t Ef t l il i d f i ti
7/31/2019 Silviu Curs 1
18/107
Patratul mare pare mai apropiat. Efectul creeaza iluzia de profunzime sau spatiutridimensional.
E l i i iil f i i ti l i
7/31/2019 Silviu Curs 1
19/107
Explorarea principiilor formei si spatiului.
Forme albe si negre
Litera A si versiunea ei in negativ apare abstracta pe fond negru
7/31/2019 Silviu Curs 1
20/107
Logo Motormotives
7/31/2019 Silviu Curs 1
21/107
Sporirea senzatiei de dinamica a compozitiei prin orientarea literelor
Volumul poate inchis
7/31/2019 Silviu Curs 1
22/107
Volumul poate inchis
Volumul poate semideschis
7/31/2019 Silviu Curs 1
23/107
Volumul poate semideschis
Volumul poate deschis
7/31/2019 Silviu Curs 1
24/107
Volumul poate deschis
7/31/2019 Silviu Curs 1
25/107
Utilizarea volumului in publicitate
7/31/2019 Silviu Curs 1
26/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
27/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
28/107
Simularea volumului
7/31/2019 Silviu Curs 1
29/107
3. COMPOZITIA
Compoziia - este un proces dinamic i expresiv care presupune dispunerea elementelor
7/31/2019 Silviu Curs 1
30/107
n spaiu, relaia i organizarea acestora ntr-un ntreg.
Cunoasterea principiilor artistice generatoare de armonie
Elemente fundamentale ale compoziiein funcie de nivelul spaial vizat sau de nivelul complexitii unei compuneri, putem
identifica patru elemente fundamentale, care definesc sau se manifest n organizareacompoziional:
2DSuprafaa;
Sugerarea adcimii;Liniile compoziionale;
Tonuri valorice;
3D
Spaiul;
7/31/2019 Silviu Curs 1
31/107
Spaiul;Contextul spaial;
Construcia structuralCalitile luminii;
7/31/2019 Silviu Curs 1
32/107
Despre repetitieScopul repetitiei este sa unifice si sa adauge interes.
Atentia se concentreaza mai mult ordonata decat una dezordonata cu elemente aruncate in toatepartile fara o conexiune vizuala intre ele.
Cum se poate obtine ?
Aplicarea acestui principiu este destul de simpla si se poate realiza prin preluarea unui elementvizual si repetandu-l. Acest element vizual poate fi:
- spatiu alb- paragrafe- alineate- culori
- elemente grafice- caractere
De evitat:Repetarea unui elementul astfel incat sa devina enervant/obositor (consecinta se anihileazacontrastul)
7/31/2019 Silviu Curs 1
33/107
Exemplu
Ritmul compozitional
7/31/2019 Silviu Curs 1
34/107
1. Unitatea prin multiplicare i complexitateMultiplicarea se poate aplica tuturor caracteristicilor formei ct i organizrii compoziionale a unui
ansamblu.
2. Unitatea prin contrast
Contrastul maximal poate fi definit ca o relaie dinamic ntre extreme
7/31/2019 Silviu Curs 1
35/107
Contrastul maximal poate fi definit ca o relaie dinamic ntre extreme.Tip de contrast: valoric (alb / negru, cromatic)
Tip de contrast: calitativ (textural, material)
7/31/2019 Silviu Curs 1
36/107
Tip de contrast: cantitativ (proporii)
7/31/2019 Silviu Curs 1
37/107
Tip de contrast: cantitativ (proporii)
Tip de contrast: geometric (formal)
7/31/2019 Silviu Curs 1
38/107
p de o as geo e ( )
3. Unitatea prin miscare si continuitate
7/31/2019 Silviu Curs 1
39/107
Unitatea la nivel geometric se poate manifesta prin dinamica micrii i continuitii.Elementele sau prile ntr-o compunere pot fi percepute ca unificri sau ntreruperi compoziionale,
continuiti sau discontinuiti vizuale. Dinamica impresiei de micare i nlnuirea vizual a elementelorface referire la o unitate compoziional, obinut cu ajutorul aa numitelor fore compoziionale i de
structur, ca posibile trasee i conexiuni liniare imaginare.
Echilibrul compozitional
7/31/2019 Silviu Curs 1
40/107
Echilibrul compozitionalEchilibrul este apreciat intuitivca o situaie de siguran i stabilitate sau chiar ca o anumit ordine.
El este un rezultat al aciunii i manifestrii unor fore, att cele fizice ct i cele de factur psihologic. lnelegem i l exprimm deseori ca o situaie n care forele de orice fel rezultate din caracteristicileformelor i a relaiilor lor spaiale se compenseaz sau nceteaz s mai acioneze contrar. n acest fel
ntregul fenomen perceput ne poate induce o impresie de armonie.Echilibrul este o situaie care apeleaz frecvent la dimensiuni i corespondene spaiale i este influenat
ntr-un sens sau altul de aa numita ponderea vizual a formelor. Ponderea vizual este echivalentulimpresiei de greutate pe care o acordm unor forme i este influenat de:
* felul figurii/formei
* mrimea figurii sau formei* culoarea i textura figurii sau formei
* relaionarea figurii sau formei cu spaiul
* complexitatea structurii compoziionale.
Ponderea i desfurarea formelor se nuaneaz i se apreciaz n funcie de caracteristicile spaiului, deexpresivitatea caracteristicilor vizuale ale lor.
Din punct de vedere al ponderii, amintim cteva exemple de iluzii vizuale furnizate de psihologia formei
i anume:
Figurile/formele regulate sunt mai grele (au o pondere mai mare) fa de cele organice.
7/31/2019 Silviu Curs 1
41/107
Elemente liniare paralele aezate vertical par mai nalte dect aezarea lor pe orizontal. Pentru a
se echilibra aceast relaie, situaia orizontal trebuie corectat.
7/31/2019 Silviu Curs 1
42/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
43/107
Figura amplasat n partea dreapt a unui spaiu 2D clar delimitat, are o pondere mai mare dect
7/31/2019 Silviu Curs 1
44/107
amplasarea n partea stng a aceluiai spaiu.
Echilibrul raportat la o ax vertical este mai pregnant vizual i impresiv, fa de cel raportat la o
ax orizontal;
7/31/2019 Silviu Curs 1
45/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
46/107
Un element izolat are un impact vizual mai puternic, fa de mai multe elemente mici mprtiate
n spaiu;
7/31/2019 Silviu Curs 1
47/107
Si invers, un element izolat poate avea un impact vizual mai slab, fa de mai multe elemente mai
mici grupate sau ngrmdite.
7/31/2019 Silviu Curs 1
48/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
49/107
4. CULOAREA
Orice form poate fi discriminat fa de o alta sau fa de ambient i prin culoare.Poate fi natural (aparine materialului), sau artificial (aplicat, impregnat, etc.).
7/31/2019 Silviu Curs 1
50/107
Terminologie specifica:
Culoare gr. Khroma; lat. Color; germ. Farbe.Tent / Ton calitatea prin care se distinge o culoare de alta. Este definit prin lungimea de und
reflectat.Culoare pur/ monocromatic/spectral culoare definit prin reflectarea unei singure lungimi de und,
intens i strlucitoare; ex: rou primar, galben primar.Culoare compus/ policromatic culoare definit prin reflectarea mai multor lungimi de und i
perceput senzorial ca o combinaie, ex: rouglbui; verde-albstrui.Saturat - nesaturat plintate - scdere de culoare (crom).
Valoare definete variaia unei culori ca luminozitate.Clarobscur folosirea raporturilor de valoare ntre culori.
Nuan termen cu referire la puritatea unei culori.Acromatic lips de culoare (crom), ex. negru i alb.
Rabattus culori obinute prin amestec cu negru.Degrad culori obinute prin amestec cu alb.
Culori primare culori pure care nu se pot obine din amestec.ex: rou, galben i albastru primar.Culori binare, secundare culori obinute prin amestecul echilibrat a dou primare. ex: verde, portocaliu,violet.
Culori teriare/colorate culori compuse obinute prin amestecul dintre primare i secundare.Tonuri grizate culori compuse obinute prin amestec cu griurile neutre dintre alb i negru, definite
uneori i tonuri rupte.
Caracteristici principale:
7/31/2019 Silviu Curs 1
51/107
Lungimea de und dominant (ton/ hue) este caracteristica fenomenului culoare care definete iclarific felul culorii, printr-o denumire propriu-zis a ei folosind cuvinte i adjective precum: rou, galben,
.
Luminozitatea (valoare/value) este acea caracteristic cu referire la intensitatea i valoarea de luminreceptat de ochiul uman i interpretat de creier. Luminozitatea mai poate fi definit i prin noiunea de
claritate. Termen din art valoare, strlucire. Raporturile de valoare (luminozitate) = clarobscur.Apreciem o culoare prin luminozitatea ei astfel:- culoare poate avea o valoare slab sau intens;
- culoare poate avea o valoare deschis sau nchis.
Saturaia (puritate/chroma) este acea caracteristic cu referire la strlucirea i plintatea ei cromaticfa de aa numitele culori primare, fundamentale. Termen din arta - nuan.
7/31/2019 Silviu Curs 1
52/107
Modificarea saturaiei unei culori pigment se poate face prin:amestec cu alb nuanare/degrad.
amestec cu negru umbrire/rabattue.
amestec cu gri neutralizare/ grizare.amestec ntre tonuri de culori.amestecuri mixte.
n acest context, apreciem o culoare prin saturaia ei, astfel:- o culoare pur i saturat = vie;
- o culoare pur i nesaturat = palid;
- o culoare ntunecat i saturat = profund, adnc;- o culoare ntunecat i nesaturat = splcit.
Claritatea lungimii de und a acestei radiaii, diversitatea valorii de lumin i puritatea ei, suntcaracteristici importante n percepia cromatica spaiului i a formelor care l compun.
Modul de manifestare al fenomenului cromatic de adncime.n funcie de culoarea fondului, formele colorate n tonuri primare i secundare sugereaz impresia
7/31/2019 Silviu Curs 1
53/107
unor trepte de adncime ilustrat n figura demai jos. Pe fond negru, culorile calde sunt percepute maiaproape de prim plan fa de cele reci care se retrag n fundal. Pe fond alb fenomenul pare inversat.
Valorile de clarobscur ntresc sau diminueaz aceste impresii.
n general, culorile puternic saturate i luminoase tind spre prim plan, iar cele nesaturate sau grizate,prin fora lor slbit de manifestare, se retrag n adncime.Mrirea sau micorarea suprefeelor colorate care se suprapun ofer de asemenea posibiliti de
intervenie i influenare a impresiei de adncime.
Impresia de adncime a culorilor primare i secundare.
Amestecul culorilor
7/31/2019 Silviu Curs 1
54/107
Cercul cu 12 culori
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
55/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
56/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
57/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
58/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
59/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
60/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
61/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
62/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
63/107
Influenta stimulilor luminosi dau nastere contrastului
7/31/2019 Silviu Curs 1
64/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
65/107
5. Machetarea
Termenul de machetare se refera la modul cum organizam materialele disparate ceformeaza continutul unei lucrari
Obiectivul este de aprezenta informatiile logic si coerent cat si de ascoate in relief
7/31/2019 Silviu Curs 1
66/107
Obiectivul este de aprezenta informatiile logic si coerent, cat si de ascoate in reliefelementele importante.
Etape de realizare a unei machete:
Informarea culegerea informatiilor de la client (texte, titluri, legende, ilustratii, fotografii,harti, diagrame)
Alegerea factorilor practici alegerea formatului si a culorilor, ierarhizarea textelor sia punctelor principale care trebuie sa iasa in evidenta (astfel se poate face o diferentiere
prin marimea, grosimea, forma si culoarea textelor)
Realizarea propriu-zisa se poate incepe prin divizarea structurii generale in unitatide spatiu
Un logo modern, curat, profesionist pentru un blog despre media si stiri numit 233 de grade 451 de grade Farenheit sau temperatura la care hartia cartii se aprinde si incepe sa arda.
7/31/2019 Silviu Curs 1
67/107
Intentia acestui blog este sa aduca mai multa lumina in ceea ce se petrece in stirile online:
inovatii, formate, comunitati, noi oportunitati digitale si sa impartaseasca experienta lor cuutilizatorii. Au dorit ceva minimal, cu stil, realizat simplu.
Grafica materiale promotionale Olimpiada Matematica
7/31/2019 Silviu Curs 1
68/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
69/107
Bussines Card
7/31/2019 Silviu Curs 1
70/107
Aranjare curata si structurata a layout-ului unei publicatii
7/31/2019 Silviu Curs 1
71/107
Spatiille albe din jurul casetelor usureaza vizualizarea
Aranjare neconventionala
7/31/2019 Silviu Curs 1
72/107
Compozitie complexa cu suprapuneri de imagini si caractere care aduc contrast in titluri
Realizare de poster
7/31/2019 Silviu Curs 1
73/107
Compozitie complexa cu aranjare neconventionala a textului si utilizarea texturii pentru background
Realizarea unui pliant pentru o firma de bauturi
7/31/2019 Silviu Curs 1
74/107
Compozitie complexa cu aranjare neconventionala a textului si utilizarea imaginii pentru background
Realizarea unei coperti pentru un catalog
7/31/2019 Silviu Curs 1
75/107
Compozitie simpla cu forme curbe si sustinuta de titluri cu un bun contrast
Realizarea unei pagini de ziar
7/31/2019 Silviu Curs 1
76/107
Compozitie simpla si dinamica cu marirea titlurilor pentru evidentierea mesajului si spatii ale texteloraranjate vertical
Realizarea unei agende de intalniri
7/31/2019 Silviu Curs 1
77/107
Compozitie care foloseste combinarea formelor geometrice cromatice si a imaginilor.Ne inspiraascendenta prin inclinarea textelor si a imaginilor.
Realizarea unui afis pentru un forum de design
7/31/2019 Silviu Curs 1
78/107
Compozitie inovatoare a carei elemente actioneaza impreuna. Folosirea caracterelor pentru creearea uneitexturi, fonturile care isi pierd insemnatatea. Folosirea culorilor primare in abordarea titlului.
Inscriptionare logo
7/31/2019 Silviu Curs 1
79/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
80/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
81/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
82/107
Realizarea unui poster
7/31/2019 Silviu Curs 1
83/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
84/107
STILURI ARTISTICE
Arts&Crafts
7/31/2019 Silviu Curs 1
85/107
Arts&Crafts
Initial, acest curent a aparut in secolul XIX ca o reactie la productia in serie a revolutiei industriale.
Miscarea s-a extins mai ales in Anglia si in America, cuprinzand arhitectura, artele decorative si
designul.
Stilul a aparut dintr-o nevoie acuta de autenticitate si din dorinta de revigorare a stilurilor artistice
prafuite, care reflectau, dupa parerea unor critici, valorile morale ale societatii victoriene.
Charles Rennie Mackintosh (7 June 1868 10 December 1928) arhitect, designer, figura proeminenta astilului Art&Crafts
7/31/2019 Silviu Curs 1
86/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
87/107
Art Nouveau
7/31/2019 Silviu Curs 1
88/107
Art Nouveau
Numele de Art Nouveau provine de la numele unui magazin din Parisul anilor 1880, Maison de lArt
Nouveau, al crui proprietar, Samuel Bing, promova un nou stil care avea sa creeze istorie.
Art Nouveau a avut rdcini in Micareabritanica Arts&Crafts.
Acest nou stil a purtat diferite denumiri, n funcie de ar. Astfel, el s-a numit Art Nouveau n Frana,
Jugendstil in Germania i Olanda, Modern Style n Anglia, Sezessionsstil n Austria, Stile Liberty sauFloreale n Italia. Toate aduc acelai mesaj estetic: noi canoane estetice exprimate folosind feminitatea
si natura.
Art Nouveau-ul a oferit creaiei, frumosului i detaliului cu mult mai mult timp dect oferim noi astazi.
7/31/2019 Silviu Curs 1
89/107
DECORATIUNI METRO, PARIS
7/31/2019 Silviu Curs 1
90/107
Unul dintre cei mai importani creatori Art Nouveau a fost arhitectul, designerul i decoratorul belgian Victor Horta.
El a creat un curent propriu ce, ulterior, i-a purtat numele.
7/31/2019 Silviu Curs 1
91/107
Casa Batllo, Barcelona
Antoni Gauda fost considerat un mare arhitect Art Nouveau i Modernist, chiar dac nu era nici arhitect i nici
Modernist.
Nu era arhitect deoarece nu a avut diplom i fiindc se pare ca era complet nepriceput la calculele de structur. Guri
rele ale vremii spuneau c acesta i calcula rezistena construciilor pe machete rsturnate deoarece i displaceau
numerele. Acest detaliu nu a fcut, ns, dect sa-i sporeasca faima.
7/31/2019 Silviu Curs 1
92/107
Sarutul, Gustav Klimt (1862-1918), pictor vienez
Alfons Maria Mucha(24.7.1860-14.7.1939), cunoscut n limba englez ca Alphonse Mucha, a fost un pictor ceh din pictoriistilului Art Nouveau i artist decorator,cunoscut cel mai bine pentru stilul su distinct. El a realizat mai multe picturi,
ilustratii, reclame, cri potale, desene i modele.
7/31/2019 Silviu Curs 1
93/107
Lance parfum Rodo
7/31/2019 Silviu Curs 1
94/107
Art Deco
7/31/2019 Silviu Curs 1
95/107
Acest curent isi trage denumirea de la expozitia artistica care a avut loc la Paris in anul 1925 - Expozitia
internationala de Arte Decorative si industriale moderne - pe scurt Art Deco. Aceasta miscare a
influentat ulterior sculptura, moda, arhitectura, decorarile interioare si exterioare pentru mai bine de
un sfert de secol. Miscarea mai este cunoscuta si ca Style Moderne.
Art Deco s-a manifestat cu preponderenta intre 1912-1940; s-a incercat ulterior revitalizarea acestui
curent intre 1950-1960, dar fara succes. A fost in schimb recunoscuta valoarea curentului propriu-zis si
a imensei sale influente asupra ultimei jumatati a secolului XX.
7/31/2019 Silviu Curs 1
96/107
Art Deco Stained Glass in a Melbourne House
7/31/2019 Silviu Curs 1
97/107
Chrysler Building - NY / USA
Pop Art
Dupa cel De al Doilea Razboi Mondial se deschide un drum catre alte tendinte artistice un drum
7/31/2019 Silviu Curs 1
98/107
Dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, se deschide un drum catre alte tendinte artistice, un drum
neexplorat pana la acea vreme, ce pregateste aparitia unor noi forme in arta. Aparut ca o reactie la ceeace promovau dadaismul si curentele anterioare lui, pop art-ul trece la un nou nivel, indreptat impotriva
rutinei in viata, arta si gandire si care apeleaza, in acelasi timp, la banalitatea lumii inconjuratoare,
introducand in arta elemente de uz cotidian.
Desi aparitia sa este legata, in mare masura, de creatiile lui Jasper Jones si Robert Rauschenberg, acest
curent este asociat in intreaga lume cu numele lui Andy Warhol, cea mai de seama personalitate popart. Acest stil a avut rezonanta atat in amenajarile interioare, cat si in design-ul de produs si in moda,
fiind indraznet si foarte creativ. Pop art-ul propune un decor unic, original, dinamic si personal. O astfel
de amenajare surprinde prin alaturarea elementelor si texturilor si presupune forme geometrice si
alternarea acestora. Piatra de temelie a pop art-ului o constituie, insa, culoarea. Un spatiu pop art face
apel la o paleta cromatica indrazneata, energica, juxtapunand culori cat mai excentrice. Decorul este
unul psihedelic, in care culorile vii, aprinse.
Andy Warhol (1928-1987) artist american, figura centrala a stilului Pop Art, picturile lui facandu-lfaimos in lumea intreaga. Pictura realizata pentru ambalajul supei Campbells, utilizata intr-o reclama a
devenit extrem de cunoscuta, impreuna cu imaginea Marilyn Monroe, care reflecta propria perceptie a lui
Warhol in legatura cu faima si popularitatea in America.
7/31/2019 Silviu Curs 1
99/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
100/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
101/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
102/107
Roy Lichtenstein (1923 1997)a fost un artist Pop Art american, munca lui fiind influentata atat depublicitatea populara cat si de stilul cartilor comice.Multe dintre operele lui pot fi admirate la muzeefaimoase ale lumii, cum este Tate Modern din Marea Britanie.
7/31/2019 Silviu Curs 1
103/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
104/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
105/107
Keith Haring(1958 1990)a fost unartist Pop Art american si un activist social care a raspuns culturii
strazii Ne-Yorkeze
7/31/2019 Silviu Curs 1
106/107
7/31/2019 Silviu Curs 1
107/107