Coverga Silviu

40
Coverga Silviu Clasa XI C “Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre,destul de pitoresti si de poetice,pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.” Colegiul Tehnic Gheorghe Lazar Plopeni 1 Rolul litera turii in perioa da pasopt ista

description

proiect

Transcript of Coverga Silviu

Rolul literaturii in perioada pasoptista

Coverga Silviu Clasa XI C

Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre,destul de pitoresti si de poetice,pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.

Colegiul Tehnic Gheorghe Lazar Plopeni

Premisa. Definirea problemei

INTRODUCERE:I.Contextul social,politic si culturalPerioada paoptist (1830-1860) este o epoc de afirmare a literaturii naionale, n preajma Revoluiei de la 1848. Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naionala, de militare pentru realizarea Unirii.Termenul pasoptism care desemneaza o perioada importanta din istoria literaturii romane este provenit de la denumirea haplologica a anului revolutionar 1848.In literatura romana Momentul 1848 reprezinta momentul fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista Dacia literara care a lansat un current si a format generatia cunoscuta sub numele: generatia scriitorilor pasoptisti Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantic Epoca pasoptista inseamna, inainte de toate, epoca inceputului literaturii noastre moderne si romantice; prin opera scriitorilor afirmati dupa 1830, se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. Cultura trecutului o cultura predominant feudala, intarziata in raport cu restul Europei va fipusa in discutie din perspectiva modernizarii, adica din cea a acordului cu evolutia literaturii europene. Punerea de acord se manifesta si in faptul ca intreaba literatura pasoptista va fi creata in spiritul esteticii romantice, adica in spiritul curentului literar dominant in Europa acelor ani.Ca prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne, scriitotii pasoptisti au creat din multe punctede vedere o literatura substantial noua fata de epocile anterioare: de aceea, ei au jucat rolul unor novatori, chiar rolul unor pionieri in variate zone ale literaturii.Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale.Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritate generaia paoptist, determin nceputul modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Polimorfismul preocuprilor individuale se explic n contextul epocii.Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.Este perioada n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser parcurse de literatura noastr i care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate.Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.Paoptismul este o ideologie literar niciodat sintetizat ntr-un program particular i supus unor comandamente exterioare: mesianism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident i lupta pentru impunerea unui specific naional, contiin civic i patriotic, contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii, o retoric a entuziasmului i a trezirii la aciune.Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritate generaia paoptist, determin nceputul modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Polimorfismul preocuprilor individuale se explic n contextul epocii.Pn la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de o intenionalitate estetic a scrierilor literare. Contiina faptului artistic, ideea de beletristic, se nasc n aceast perioad, cnd se petrece i transformarea autorului n scriitor. Curentele sunt importate o dat cu formele, ideile literare vin mpreun cu tiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii structurilor date (n fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistic a lui Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i responsabil, a contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne. Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. [...] Traducerile ns nu fac o literatur." afirm Koglniceanu n Introducie la Dacia literar, n 1840. Articol-prograra al romantismului romnesc, Introductia se axeaz pe evidenierea necesitii de realizare a unei literaturi naionale originale i pune n micare o schem de idei generale.Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge un drum sinuos. Dup literatura anilor 1825-1830, care abund n adaptri dup autorii strini, n special francezi, e de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i articolul-program Introducie, publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar.Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.

CONTINUT II.Manifestul literar al pasoptismuluiPasoptismul este o perioada importanta pentru literature romana si datorita faptului ca acum sunt puse bazele primelor specii literare cum ar fi : meditatia, elegia, pastelul, balada, poemul filozofic, satira, epistola, fabula, idila si egloga.Din punct de vedere cronologic, epoca pasoptista dureaza,prin urmare, aproximativ intre 1830-1860; aceasta nu inseamna ca opere in spirit pasoptist nu ar fi existat si inainte de 1830,dupa cum si dupa 1860. O generatie de scriitori afirmati dupa Revolutia de la 1848, scriitori care aduc unele elemente noi,continuand in liniile ei fundamentale- directiile literaturii pasoptiste, apartine epocii numite post pasoptiste. In general,exista o continuitate de stil si de spirit intre opera scriitorilor pasoptisti si a celor post pasoptisti: dupa cum arata si numele dat de istoria literara, ceea ce ii apropie este mai important decat ceea ce ii desparte.Romantismul Biedermeier este o variant degradat a Romantismului nalt, manifestat n Europa n perioada 1790-1815, impur, eclectic i predispus la orice compromis stilistic sau simbioz tematic. Conceptul de romantism Biedermeier se poate asocia produsului literar al anilor 1830-1860 (cf. Virgil Nemoianu, respectiv, Nicolae Manolescu) pentru a identifica fenomenul hibridrii estetice, conglomerat de forme i motive vechi i noi n cuprinsul aceleiai opere. Alecsandri ar putea fi n acest sens exemplul tipic.Poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin trsturi ale mai multor specii.Poezia liric: pastelul (Vasile Crlova, nserare, Ruinurile Trgovitii, Vasile Alecsandri, Pasteluri), idila (Vasile Alecsandri, Rodica), elegia (Vasile Crlova, Pstorul ntristat, Dimitrie Bolintineanu, O fat tnr pe patul morii, Vasile Alecsandri, Stelua), meditaia (Grigore Alexandrescu, Meditaie, Umbra lui Mircea. La Cozia, Anul 1848, Ion Heliade-Rdulescu, Visul, O noapte pe ruinele TrgoiHte), oda i imnul (Vasile Crlova, Marul otirii romane, Vasile Alecsandri, Od ostailor romani, Hora Unirii, Deteptarea Romniei, Andrei Mureanu, Un rsunet), satira i epistola (Grigore Alexandrescu, Satir, Duhului meu, Vasile Alecsandri, Epistol generalului Florescu).Poezia epic: balada de inspiraie folcloric (Ion Heliade-Rdulescu, Zburtorul), balada istoric (Dimitrie Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare, Mircea i solii), poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roie, Dan, cpitan de plai), legenda (Vasile Alecsandri, Legenda ciocrliei, Legenda rndunici), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore Alexandrescu, Fabule), snoava n versuri (Anton Pann, Povestea vorbei), epopeea (Ion Heliade-Rdulescu, Anatolida, Mihaida, Dimitrie Bolintineanu, Traianida).

Revista Dacia literara apare la Iasi, in anul 1840, sub directia lui Mihail Kogalniceanu, si va fi interzisa chiar dupa primul numar, caci, prin chiar numele ei, revista se adresaromanilor din toate cele trei tarii ntr-un moment politic dificil, incare unirea nu era inca posibila.Autorul isi expune aceasta intentiein mod lamurit si plastic, afirmandca revista va fi un Repertoriu general a literaturii romanesti, in care, ca intr-o oglinda, se vor vedea scriitorii moldoveni, munteni,ardeleni, banateni, bucovineni,fie stecarecu ideile sale, culimba sa, cuchipul sau.Aceasta deschidere catre toti romanii reprezinta primul pas catre cladirea unei literaturi si a unei limbi unitare. In spiritual acestei recomandari se va dezvolta literatura noastra preromantica(momentul pasoptist) si romantica(Eminescu), pana aproape de inceputul secolului nostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie.

Pe parcursul apariiei, ea a avut urmtoarea rubricaie, marcat prin supratitluri: Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene pitoreti din obiceiurile poporului, Alegeri din alte foi romneti (texte reproduse din Foaie pentru minte, inim i literatur, Curierul Romnesc i Albina romneasc), Telegraful Daciei (tiri culturale); Nr. 2: Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cntece populare a Moldaviei), Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n Banat, Valahia i Moldova de D. A. Damidoff, ambelan al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de M. Koglniceanu), Poezie , Alegere din alte foi romneti, Critica, Telegraful Daciei; Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia), Literatur strin, Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti, Telegraful Daciei.Din porunca domnitorului, dup primele trei numere, revista este suspendat i va mai aprea abia dup 1859, n ediia a doua.Programul estetic din introductia lui Mihail Kogalniceanu se intemeiaza, asadar, pe idei care vizeaza formarea unei literaturi nationale. Kogalniceanu porneste de la o observatie simpla: incultura romana domina traducerile din literaturi straine. El recunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac oliteratura, ci pot fi primejdioase pentru ca ucid duhul national; De aceea trebuie cautate subiecte in spatiul romanesc. Astfel, el recomanda ca scriitorii sa fructifice episoadele eroice din istoria noastra, sa transfigureze artistic frumusetile naturii si sa prelucreze folclorul autohton. Acestea sunt si principalele teme romantice, dar, in cazul literaturii romane, ele constituie fundamentul unei literaturi originale. Implicati in revolutiile democratice de la 1848, majoritatea scriitorilor din aceasta perioada manifesta interes pentru ideile lui Kogalniceanu,contribuind decisiv la cladirea unei literaturi moderne. Totodata, Kogalniceanu pune pentru prima oara problema uneicritici obiective, in acest sens el vorbind despre o interpretare directa a scriiturii (a se critica cartea, iara nu autorul) si despre ocritica facuta fara ura si partinire. Aceasta va duce implicit la constituirea unui sistem de valori.Presa perioadei este reprezentata de cristalizarea unei constiinte a exprimarii deziderate,a nevoiei de informative.Prin unificarea principatelor (1859)se realizeaza ruperea de occident.Contextul cultural si literar reflecta o perioada tulbura datorita evenimentelor politice si istorice in ceea ce priveste realizarea idealurilor politice.Revista "Dacia literara" are un rol deosebit in contextual istoric,politic si cultural al epocii pasoptiste.

Au aparut doar trei numere ale acestei reviste intre ianuarie si iunie 1840.Mihail Kogalniceanu autorul acestui manifest al romantismului romanesc lanseaza idea necesitatii aparitiei unei reviste cu character exclusive literar care sa fie in opozitie cu celelalte reviste ale vremii care aveau un character dominant local:"Foaie pentru minte,inima si literatura" in Trans,"Curierul romanesc" in Bucuresi si "Albina romaneasca"la Iasi.Clasicismul este un current cultural aparut in secolul XVII in Franta si se caracterizeaza prin: plasarea riguroasa a actiunii in timp si spatiu, tipurile de personaje: femeia casnica, supusa barbatului, avarul,tiranul, generozitatea, respectarea datinilor si a traditiilor, constructia operei pe capitole desfasurate in ordine cronologica, caracterul moralizator al operei.

Reprezentanti ai acestui current sunt: Ioan Slavici, Miron Costin, Dimitrie Cantemir.Presa de la jumatatea secolului al XIX-lea s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primeleziare aparute au fost: la Bucuresti Curierul romanesc, sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi Albina romaneasca din initiva lui Grigore Asachi; la Brasov Gazeta de Transilvania sub conducerea lui George Baritiu.La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista Dacia literara, din initiative si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu fiind intaia revista de literature organizata.In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul program sub titlul Introductie, in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc.Structura revistei: prima parte cuprinde compuneri ale scriitorilor colaboratori, a doua parte va analiza articole din alte publicatii, a treia parte se va ocupa de critica operelor noua aparute, iar ultima parte avand ca titlu special Telegraful Daciei va contine informatii despre carti in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman.Articolul program intitulat Introductie incepe cu scurte referiri la publicatiile vremii, care inafara de politica, de stiri administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre literature. De aceea, Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa publice cele mai bune scrieri originale. In acest sens pune la dispozitie paginile revisteiDacia literara tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti. Kogalniceanu asigura scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva vom critica cartea, iar nu persoana.Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literature straine, fara nicio legatura spirituala cu specific romanesc, iar traducerile unor opera de valoare din literature universala nu fac o literatura.Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si tara, Dacia, idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent.Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe ramanand, de altfel, celebra fraza prin care indeamna pe toti romaniii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin introducerea catre trecutul istoric al neamului din care provin Intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem. In acest scop tipareste Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii, ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Al.Odobescu.In primele pagini ale revistei au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimonial literaturii romane. In numarul 1 al revistei a aparut prima nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi. De-a lungul timpului au aparut doar trei numere ale revistei deoarece a fost interzisa de Sturza.Curentul national-popular Dacia literara reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.Caracterul unitary al revistei va reprezenta "un repertoriu general al literature romanesti" evidentiat si prin titlul revistei.Kogalniceanu promoveaza o limba si o literatura comuna pentru toti romanii:"telul nostru este realizatia dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti".Este promotorul unei critici obiective,bazata pe principiul valorii(critica estetica,idee ce va fi apoi preluata si dezvoltata de mentorul Junimii,Titu Maiorescu):"critica noastra va fi nepartinitoare;vom critica cartea,iar nu persoana".Se opune in epoca lui Ion Heliade Radulescu care afirmase :"nu e vremea de critica copii,e vreama de scris,si scriti cat veti putea si cum veti putea"

III ReprezentantiPerioada paoptist a fost reprezentat n literatur prin scriitori apartinnd celor trei provincii romneti. n Moldova:-Costache Negruzzi.-Vasile Alecsandri.-Alecu Russo. n ara Romneasc:-Ion Heliade Radulescu.-Grigore Alexandrescu.-Nicolae Balcescu.-Ion Ghica. n Transilvania:-George Baritiu.-Andrei Mureeanu.n operele lor au mpletit romantismul i clasicismul, n spiritul marilor valori aleliteraturii universale. Programul Daciei literare a avut un mare impact asupra creaiei literare din epoc, declannd un proces de mbinare echilibrat a tradiiei cu inovaia de racordare necesar la curentele literare europene , pstrnd ns un specific autohton ce se constituie ntr-o abordare creatoare a unor teme i motive de larg circulaie.Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naional- popular de la revista Dacia literar. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti. Scriitorii paoptiti:*Nicolae Blcescu scrie Romnii supt Mihai Voievod Viteazul, descrierea religios inspimntat a unei Romnii de o mreie slbatic(G. Clinescu); evocnd numai cteva pagine din sfnta carte a istoriei noastre, dedicate lui Mihai Viteazul, care cuprind ns anii cei mai avui n fapte vitejeti, n exemple minunate de jertfire ctre patrie, Blcescu reconstituie nu numai istoria marelui voievod , ci, de cte ori are prilejul, descrie cu deosebit sim artistic i locurile n care se desfoar evenimentele, cu alte cuvinte mai tot pmntul romnesc; e o carte despre trecut, scris ns pentru marile idealuri ale prezentului i ale viitorului; marele revoluionar paoptist dorete s insufle contemporanilor si nu numai dorina de libertate i de unitate naional , ci i sentimente profunde de preuire a frumuseilor i bogiilor ntregului pmnt romnesc, chiar dac unele din inuturile lui se aflau nc sub stpnire strin;*Costache Negruzzi prezint, n Alexandru Lpuneanul, destinul unui domnitor infernal ca Richard al III-lea (Paul Cornea);*Mihail Koglniceanu public, n 1849, un prim capitol de roman, Tainele inimii;*Ion Ghica, abordnd stilul scrisorilor, pline de informaii despre personajele i epoca respectiv, scrie Scrisori ctre Vasile Alecsandri;*Alecu Russo compune Cntarea Romniei i culege, n 1846, balada Mioria pe care i-o trimite spre publicare lui Vasile Alecsandri;*Dimitrie Bolintineanu scrie Legende istorice, arhicunoscute fiind Muma lui Stefan cel Mare, Mircea cel Mare i solii, Daniil Sihastrul, Codrul Cosminului, n care cultiv imaginea eroului romantic desprins din cadrele istoriei naionale; scrie epopeea Traianida, o ampl lucrare de sintez a trecutului istoric, cltorete prin Asia Mic, Palestina, i Egipt, ciclurile Macedonele i Florile Bosforului fiind rodul acestei inedite expierene romantice; scrie Cntece i plngeri, Poesii vechi i noue, Manoil(roman publicat in 1855 in Romnia literar a lui Alecsandri) .a;*Grigore Alecsandrescu se remarca prin meditatii romantice, Trecutul.La mnstirea Dealului, Umbra lui Mircea. La Cozia, Rsritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drgani, care dau expresie temei ruinelor;*Vasile Alecsandri : In Alecsandri vibreaz toat inima, toat micarea compatrioilor si, ct s-a putut ntrupa intr-o form poetic n starea relativ a poporului nostru de astzi. Farmecul limbii romne n poezia popular el ni l-a deschis; iubirea omeneasc i dorul de patrie n limitele celor mai muli dintre noi el l-a ntrupat;frumuseea proprie a pmntului natal i a aerului nostru el a descris-o;[...] cnd societatea mai cult a putut avea un teatru n Iai i Bucureti, el a rspuns la aceast dorin, scriindu-i comedii i drame; cnd a fost chemat poporul s-i jertfeasc viaa n rzboiul din urm, el a nclzit ostaii notri cu raza poeziei. (Titu Maiorescu) *Andrei Mureanu , originar din Bistria transilvan scrie poezia Un rsunet, care l-a fcut celebru, devenit astzi imnul naional al Romniei. Afirmarea acestei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritate generaia paoptist, a determinat nceputul modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Romantismul este un curent literar aprut n a doua jumatate a secolului al-XVIIIlea, nti n Anglia, de unde s-a extins n Germania i Frana, apoi n Europa. nliteratura romn se pot identifica trei etape ale romantismului:-Preromantismul.-Romantismul.-Postromantismul. Romantismul Romnesc a fost precedat de o formul literar de tranziie de lailuminism spre romantism, numit preromantism, reprezentat de Ion Heliade Radulescu,Grigore Alexandrescu, Vasile Alexandri, scriitori i sub numele de pasoptiti. Post romantismul , prelungirea romantismului i clasicismului s-a manifestat prinmbinarea elementelor romantice cu trsturi simboliste sau samanatoriste, perioadareprezentat de G.Cobuc, Al.Macedonski, Octavian Goga.Trasaturile Romantismului:-Exprimarea exagerat a unor sentimente puternice sau idei.-Personaje excepionale puse s acioneze n mprejurari excepionale.-Cultivarea specificului naional.-Inspiraia din istorie, folclor i natur.Modalitatea stilistic este antiteza.Motive i teme romantice: luna, noaptea, izvorul, stelele, cosmosul, universal,ngerul, demonul, codrul, visul, fantomele, ruinele. Reprezentani:>Mihai Eminescu.>Mihail Kogalniceanu.>Grigore AlexandrescuPn la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de ointenionalitate estetic a scrierilor literare. Contiina faptului artistic, ideea debeletristic, se nasc n aceast perioad, cnd se petrece i transformarea autorului nscriitor. Curentele sunt importate o dat cu formele, ideile literare vin mpreun cutiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversatetapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii structurilor date(n fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistic a lui Koglniceanu,Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i responsabil, a contribuit lainstituirea premiselor culturii romne moderne. Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. [...] Traducerile ns nu fac oliteratur." afirm Koglniceanu n Introducie La Dacia literar, n 1840. Articol-prograraal romantismului romnesc,Introductia se axeaz pe evidenierea necesitii de realizare a unei literaturi naionale originale i pune n micare o schem de idei generale.Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i parcurge undrum sinuos. Dup literatura anilor 1825-1830, care abund n adaptri dup autoriistrini, n special francezi, e de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez(Prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i articolul-program Introducie, publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cuparticularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar.Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria casurs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura- coordonat asufletului romnesc, au valorificatliteratura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar suntcteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.Romantismul Biedermeier este o variant degradat a Romantismului nalt, manifestat n Europa n perioada 1790-1815, impur, eclectic i predispus la orice compromis stilisticsau simbioz tematic. Conceptul de romantism Biedermeier se poate asocia produsului.Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european si parcurge ONU drum sinuos. Dupa literatura anilor 1825-1830, ngrijirea abunda version adaptri dupa autorii Strini, n special francezi, e de remarcat sincronismul DINTRE manifestul romantismu lui Francez (Prefaa la teatru Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) Si Articolul-program de Introducie, Publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii Romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului Francez si Aplica principiile acestuia, cu particularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat Teme si motive romantice, au Ales Istoria CA Sursa de Inspiraie a scris o Lirica o patriotismului fierbinte si Natura - coordonat a sufletului rom nesc, au valorificat literatura populara si mitologiile Orientale. Fantezia creatoare, Libertatea de creatie, aspiraia Spre Absolut, Spiritul rebel si contestatar sunt cteva trsturi ale Scriitorilor paoptiti. Poezia paoptist cultiva specii lirice si epice. Poezia Lirica: pastelul (Vasile Carlova, nserare, Ruinurile Trgovitii, Vasile Alecsandri, Pasteluri), Idila (Vasile Alecsandri, Rodica), Elegia (Vasile Carlova, Pastorul ntrist la, Dimitrie Bolintineanu, o fata Tnr pe Patul mortii, Vasile Alecsandri, Stelua), meditaia (Grigore Alexandrescu, Meditaie, Umbra lui Mircea. La Cozia, ANUL 1848, Ion Heliade-Rdulescu, Visul, O noapte pe Ruinele TrgoiHte), ODA SI Imnul (Vasile C rlova, Marul otirii romane, Vasile Alecsandri, Oda ostailor romani, Hora Unirii, Deteptarea Romniei, Andrei Mureanu, Un rsunet), satira SI Epistola (Grigore Alexandrescu, Satir, Duhului meu, Vasile Alecsandri, Epistola generalului Florescu). Poezia Epica: Balada de Inspiraie folcloric (Ion Heliade-Rdulescu, Zburatorul), Balada istoric (Dimitrie Bolintineanu, Muma lui tefan cel Mare, Mircea SI solii), poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Rosie, Dan, Capitan de Plai), Legenda ( Vasile Alecsandri, Legenda Ciocrliei, Legenda rndunici), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore Alexandrescu, Fabule), snoava version Versuri (Anton Pann, Povestea vorbei), epopeea (Ion Heliade-Rdulescu, Anatolida, Mihaida, Dimitrie Bolintineanu, Traianida)Vasile Alecsandri (1818-1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm educatia moravurilor si aspecte sociale in general. Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita: 1-Chirita in provintie 2-Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca 3-Cucoana Chirita in balon 4-Cucoana Chirita in voiajChirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca, insceneaza conflictul intre combatere si bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou inedit care subliniaza aceasi idee:o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor pasoptiste. Chirita in voiaj este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei. In Chirita in balon , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de noutati,doreste sa experimenteze tot Eu sunt o persoan ca vestitul Baiardi, sans peur et sans reprocher. Am umblat pe ap i pe uscat, -acum vreau s umblu i prin vzduh ca o ciocrlie ginga, ciripitoare... Ideea este aceeasi:fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate.Alecsandri este , asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic. Vasile Alecsandri, figura importanta a perioadei pasoptiste din literatura romana, a ilustrat specii numeroase din toate genurile literare. In evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea romaneasca a acelor timpuri.

IV Romantismul si Clasicismul Romantismul este o miscare artistica si filozofica aparuta in ultimele decenii ale secolului XVIII n Europa care a durat mare parte din secolul XIX.A fost o micare contra raionalismului care marcase perioada neoclasic, ce se va pierde la apariia spiritului romantic. Romantismul ptrunde n literatura romn dup 1830, cu oarecare ntrziere, prelungindu-i ns influena pn la Mihai Eminescu i chiar mai trziu, n secolul douzeci, ca o stare de spirit ce nu dispare niciodat. Romanticii timpurii sunt Andrei Mureanu, Vasile Crlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rdulescu, poei ce oscileaz ntre romantism i clasicism.Romantismul, n ara noastr, este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptarii constiintei nationale. Literatura romantica din perioada paoptist nu se pierde in zugravirea zbuciumului si a cutrilor intime, ea este o literatur angajat, pus n slujba idealului naional. Romantismul romnesc apare ca o micare unitar, cu un program bine definit, care ridic literatura noastr de la ncercrile minore ale Vcretilor, la geniul universal al lui Eminescu. Este o reacie la imobilismul si schematismul clasicist, presupunnd o eliberare a minii de nchisoarea vieii, i cuprinde destul de repede intreaga Europ. Multe din motivele frecvente ale romanticilor sunt preluate i de scriitorii romni: mitul strigoiului, evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibil a timpului, omul nemuritor, nopile, titanismul, natura, geniul, ierarhia divin. Romantismul se traduce prin ironie, prin satir, prin demonism, promovnd meditaia, nuvela i romanul istoric, epopeea sociogonic. Romantismul romnesc s-a nfiat , n general, n dou ipostaze: una plin de tumult, patetic i declamatoare n Muntenia, alta mai senin i mai temperat n Moldova. Caracteristice i sunt angajarea in istorie si descoperirea folclorului. Ca prim generaie a literaturii noastre moderne, scriitorii paoptisti au intrat in contiina romneasc drept oamenii nceputului de drum. Reprezentanii romantismului de acum dau operei lor un pronunat caracter militant ei fiind deopotriv scriitori i revoluionari.Romantismul:-este unul dintre cele mai interesante, profunde i complexe curente literare afirmate n literatura i cultura lumii de-a lungul timpului-primele semne ale apariiei unei noi mentaliti estetice se manifest n Anglia i Germania n secolul al XVIII-lea, apoi de-a lungul ntregului secol XIX, dar cu precdere n prima sa jumtate-curentul caracterizeaz n totalitate cultura european a vremii (nu numai literatura, ci i muzica, arteleplastice, filosofia). -Ca o trstur fundamental, prin comparaie cu clasicismul, care i premerge, romantismul nseamn triumful sentimentului asupra raiunii, al imaginaiei asupra logicii i judecii-ntre scriitorii care ilustreaz la modul cel mai elocvent estetica romantic trebuie s-i enumerm pe: Novalis, Holderlin, Hoffmann, Achim von Arnim, n Germania; Coleridge Wordsworth, Byron, Shelley n Anglia; Nerval, Lamartine, Victor Hug0' Alfred de Vigny n Frana; Leopardi n Italia; Pukin i Lermontov n Rusia.-dei romantismul este un curent unitar, care domin aproape un secol cultura european, el poate fi analizat n funcie de mai multe etape sau de mai multe variante ale manifestrii sale: exist o concepie destul de larg rspndit care susine c exist trei variante ale romantismului: una de dinainte de 1830 (caracterizat prin contemplativitate, misticism, egoism etc); alta de dup aceast dat (caracterizat prin umanism, energie, titanism); o a treia variant care ar corespunde culturilor din Europa Central i Estic (naional, militant, mesianic etc.)-o viziune nou asupra romantismului ntlnim ntr-o carte a lui Virgil Nemoianu, intitulat mblnzirea romantismului (1984). Cercettorul romn consider c exist dou mari forme ale romantismului: Romantismul nalt (High Romanticism), i Romantismul Biedermeier (mic burghez). Primul romantism este caracteristic perioadei 1770 - 1815. Cel de-al doilea se ntinde de la 1815 la 1848, dac nu chiar i mai departe.Trsturile esteticii romantice. Spiritul romantic este contrar echilibrului i formelor nchise. El se caracterizeaz prin dinamism, tensiune, deschidere. De aceea, estetica romantic respinge orice idee de regul, norm, ngrdire a creaiei.Viziunea romantic este o viziune de tip global. n atenia scriitorilor romantici intr n msura posibilului tot universul. Pe romantic l intereseaz totalitatea i nu detaliul, sinteza i nu analiza.Spre deosebire de clasicism, romantismul este subiectiv. Literatura romantic este dominat de lirism, de intenia stabilirii unei comunicri directe, nemijlocite, ntre lumea interioar i cea exterioar.Exist cteva stri i principii specific romantice. Romanticii cultiv melancolia, o aspiraie nedeterminat spre un univers de valori cu o configuraie obscur, imposibil de raionalizat. Melancolia implic pasivitatea, imobilismul, sentimentului frustrrii.n opoziie cu melancolia, se manifest o alt stare fundamental romantic: frenezia. Aceasta este o stare de exaltare a unui eu aflat ntr-o continu expansiune, cutnd mereu noi emoii, noi experiene, aspirnd la confundarea cu universul i chiar cu divinitatea.Romantismul cultiv fantasticul, punnd un mare accent pe imaginar.Romanticii sunt obsedai de spaiile exotice, de ceea ce este insolit, neateptat, necunoscut, de mister, magie, esoteric.Fantasticul romantic se leag i de cultul pentru lumea mitic a creaiilor populare. ntlnim la scriitorii ro-mantici o revalorizare a universului basmelor, povetilor, credinelor superstiioase, n ce privete viziunile asupra istoriei, acestea sunt de multe ori irealiste, utopice, exaltate, friznd i ele fantasticul.Mai trebuie consemnat i interesul scriitorilor romantici pentru pitoresc, pentru ceea ce este expresiv, natural, plin de o frumusee neobinuit. Pitorescul este plasat n trecut, n spaiul mitului i n zone geografice ndeprtate.Omul este o fiin aflat ntr-o permanent lupt cu sine nsi, iar acest conflict interior nu se sintetizeaz niciodat ntr-o unitate, ntr-o personalitate univoc.Personajele romantice sunt naturi demonice sau faustice, fascinate de absolut, caracterizate printr-o perpetu nelinite, cutnd principiul ultim al vieii. Ele problematizeaz att lumea exterioar, cu principiile care o guverneaz, ct i propria lor identitate, propria lor via psihic, fiind obsedate de cunoaterea total.Din punct de vedere stilistic, romantismul pune accent pe ceea ce este original, nou, profund i reprezint o expresie a sufletului (a unei nzestrri naturale identificate n unele cazuri cu genialitatea), i nu pe Fiind o art care se opune raionalului, poezia romantic este obsedat de muzicalitate, de exprimarea (inclusiv prin sugestie acustic) a ceea ce este obscur, nedefinit, imposibil de raionalizat n fiina uman.ntre genurile i speciile cultivate cu precdere de scriitorii romantici, cele jnai importante sunt n poezia liric: elegia, meditaia, romana, pastelul cu elemente filosofice, dar i unele specii cu form fix, precum sonetul. Specific romantismului este poemul lirico-fdosofic, construit pe un schelet epic, servind doar ca pretext pentru dezvoltarea unor stri i intuiii metafizice (vezi Luceafrul lui Eminescu).n teatru este cultivat n special drama istoric, dar i alte forme dramatice ce ncearc s surprind trsturile caracteristice ale lumii burgheze.Proza de factur romantic e ilustrat de roman, nuvel, povestire, dar i de unele specii considerate pn atunci neliterare, cum ar fi jurnalul, amintirile, memoriile.n literatura romn, preponderent este romantismul Biedermeier, care, dincolo de faptul c i are propriile sale limite mic-burgheze, se mai caracterizeaz i prin aspectul su eteroclit. Acest romantism este caracteristic perioadei 1830 - 1860, cnd se manifest o interferen i un mixaj al principalelor curente de gndire desfurate n cultura european de-a lungul a dou sute de ani: clasicism, iluminism, preromantism, realism. Prezena elementelor romantice e ns evident n meditaia istoric a lui Heliade Rdulescu, Vasile Crlova i Grigore Alexandrescu, n proza lui Costache Negruzzi, Nicolae Blcescu i Alecu Russo i n teatrul lui Alecsandri. Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; George Baritiu, Andrei Mureseanu in Transilvania.

V Contributia scriitorilor pasoptisti la evolutia literaturii romaneMajoritatea scriitorilor pasoptisti au avut dascali particulari, cu care au invatat limba greaca, apoi si-au continuat studiile in Franta. Cei mai multi dintre ei au aderat la idealurile Revolutiei de la 1848, fiind animati si de telurile Marii Uniri. Participanti direct la viata social-politica, pasoptistii au creat opere literare cu un pronuntat caracter patriotic si militant, inspirandu-se din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare sociala si unitate nationala. in operele lor s-au oglindit frumusetile patriei si s-a manifestat un puternic spirit popular, preluat din nepretuitele creatii folclorice romanesti. Satirizarea viciilor oranduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta caracteristica a literaturii pasoptiste, scriitorii ironizand cu severitate moravurile societatii, condamnand cu fermitate abuzurile si nedreptatile manifestate in epoca. Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasoptisti impletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare: ode, elegii, meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idile, sonete, balade. Majoritatea poetilor pasoptisti s-au inscris definitiv in patrimoniul literaturii romane: Gheorghe Asachi - introduce sonetul in poezia romaneasca -, Anton Pann - "Povestea vorbii" -, Vasile Carlova - "Rumurile Targovistii"-, Ion Heliade Radulescu -"Zburatorul"-, Cezar Bolliac - "O dimineata pe Caraiman"-, Grigore Alexandrescu - ciclul "Epistole", ciclul "Fabule", poezii de inspiratie istorica-, Dimitrie Bolintineanu - volumele "Florile Bosforului", "Legende istorice"-, Vasile Alecsandri - volumele "Doine si lacramioare", "Legende", "Pasteluri"-, Andrei Muresanu - "Desteapta-te, romane" si altii.De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale.Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul boierilor, sa fie o matca fara ac. Iubirea de tara si dorinta de a o vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului, cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu, contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le comenteaza lapidar in cate o invatatura sau nacazanie. Relatarea se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin expunerea faptelor acestuia.Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar, are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau. In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara, favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii. Ca scriitor, Miron Costin este mai cult decat Grigore Ureche, si fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip constient, pentru urmariea efectelor. Miron observa sistematic, compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este rodul unei arte scrie George Calinescu in istoria literaturii romane. Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in De neamul moldovenilor, cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna, intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia ampla, cronicarul realizeaza pe deplin ceea ce isi propune. Moralist si el, costin cauta a caracteriza lapidar, dar cu patrundere si plasticitate, pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in chestiune.

In sfarsit, din straduinta oentru conciziune, lui Miron Costin i se intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila, care se constituie in maxima, cu caracter inalt moralizator: sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu este alta si mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului, zabava, decat cetitul cartilor. Din scripturi agonisim nemuritoriu nume; Cercati scripturile. Scriptura departe lucru de ochii nostrii, ne invata cu acele trecute vremi, sa pricepem cele viitoare.

Privite indeaproape, sub raport stilistic indeosebi, fragmentele lui Ion Neculce, din O sama de cuvinte sunt niste instantaneie epice, schite si nuvele in raccourci, de o mare conciziune. Romanticii de la mijlocul seculuilui trecut, un Negruzzi, un Bolintineanu, sau un Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele, in spiritul pasoptist al epocii. Fireste, nota patriotica a fost mult accentuata, insa urmasi, oricat de talentati, sunt departe de arta spontana a cronicarului (am spune, sunt lipsiti de autenticitate). In orice caz, ca poeti romantici, ei pun avant si solemnitate, lucru ce nu sunt de gasit la Neculce, prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga. Ca si Creanga, cel din povesti si cel din povestiri, Neculce este un colportor care trage cu urechea: ase vorbascu oamenii, dzic sa fie.., etc., dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest memorabil al cutarui,sau cutarui personaj istoric, daca nu adevarat,posibil totusi, caci, spune cronicarul, in prezentarea anecdotelor sale: Deci, cine va ceti si le va crede, va fi bine, iara cine nu le va crede, iara va fi bine; cine pre cum ii va fi voia asa va face. Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror, e drept, numai al unui anumit soi de folclor, acela care tine de legenda istorica. Insa, ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga, Neculce nu este un culegator de folclor, pur si simplu.Marca personala a artei prozatorului se vede, precum se descrie in cronica, printr-o punere in pagina bine masurata, desi altcum spontana. Mai mult inca, asemenea, din nou, lui Anton Pann si lui Creanga, Neculcea obisnuieste, cel mai adesea, sa aduca, odata cu relatarea faptului, comentariul sau foarte personal. Ceea ce se intampla si aici, in ultimele siruri, unde mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret fata de amestecaturile prostimii parvenite. Modalitatea narative directa, stilul firesc si apropiat de cel popular, continutul epic si general-uman atat al cronicii, cat si al legendelor, toate au constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre ulterioare.Personalitate enciclopedica, Inorogul alb al gandirii romanesti, cum il considera Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor, geograf, filozof, teolog, lingvist, folclorist, etnolog si om politic. Solidim format in variate domeni, politolog, diplomat innascut, beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiala, pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere Cresterea si descresterea Curtii otomane, ramasa si astazi o lucrare de referinta in bibliografia de specialitate.

Creatia sa este diversa, de la studiile de logica la literatura de fictiune. Un loc important, ocupa in opera lui Cantemir Hronicul vechimei a romano moldo vlahilor, locrare redactata intre anii 1719 1722. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale de anvergura, dedicate Imperiului Otomani si natiei sale, cea mai cunoscuta lucrare a sa ramane Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae), redactata in limba latina si publicata in 1716, la cerea Academiei de Stiinte din Berlin, consusa atunci de prestigiosul G.W. Leibniz, fondatorul si primul ei presedinte. De-abia in 1895 a fost publicata, intaia oara in limba nationala, spiritualitatea romaneasca redobandind, abia duba un secol de la moartea autorului, scrierea sa cea mai moderna. Hronicul vechimei este ultima sa scriere si cea mai erudita, in care, trateaza critic si stematic, istoria romanilor de la originile sale, privind cronologic evenimentele si dispunand informatia in jurul temei centrale, aceea a continuitatii existentei poporului nostru. Cantemir este un spirit continuator, preluand afirmatiile cronicarilor moldoveni, dar exagerand in sustinerea origiini pur latine a neamului romanesc, idee regasita si in operele istoriciilor Scolii Ardelene. Dimitrie Cantemir a sustinut originea romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste, pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca suntem urmasii unui popor care a creat o civilizatie si o cultura clasica. Aparuta in epoca elenista, continuata in Antichitatea tarzie si dezvoltata, indeosebi in Bizant, cronica este bogat reprezentata de-a lungul Evului Mediu.In cuprinsul manifestarilor ce caracterizeaza inceputurile culturii romane, pe langa literatura populara si scrierile religioase, primele semne de literatura apar o data cu istoriografia cronicarilor.

In Moldova: Grigore Ureche Letopisetul Tarii Moldovei, cuprinzand istoria Moldovei de la 1359 pana la a-II-a domnie a lui Aron Voda (1594)Miron Costin Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace, prezentand istoria Moldovei de la 1595 pana la Dabija Voda (1661)Ion Neculce Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a-II-a domnie a lui Constantin Ioan Mavrocordat (1661-1743), precedata de un numar de 42 de legende isorice, adunate sub titlul O sama de cuvinte.In Muntenia: Letopisetul cantacuzinesc si Cronica Balenilor;Radu Greceanu, a scris cronica domniei lui Constantin Brancoveanu intitulata mai tarziu Viata lui Constantin Voda Brancoveanu.Radu Popescu, a consemnat Istoriile domnilor Tarii Romanesti.

Bibliografie:

Ideologia literara:articole programatice si de doctrinaRolul de indrumator al lui Ion Heliade Radulescu ;Curierul romanescRolul de indrumator al lui Mihail Kogalniceanu;Dacia literaraPrelungirea spiriturul Daciei literareN. Manolescu , Istoria critica a literaturii romaneI. Negoitescu , Istoria literaturii romaneG. Calinescu , Istoria literaturii romane de la origini pana in presentM.Kogalniceanu , Scrierii literare, sociale si istoriceSB. Cioculescu ,V. Streinu , T. Vianu , Istoria literaturii romane moderneAL. Piru , Istoria literaturii romane de la inceput pana azi32