Post on 08-Feb-2016
description
1 din 76
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ”
FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Programul de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru
profesia didactică
PORTOFOLIU DIDACTIC
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Lt. col.
Mircea PANCU
AUTOR:
Stud. Sg.
Lorena AVRAM
BRASOV
- 2012 -
NESECRET
NESECRET
NESECRET
2 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
3 din 76
CUPRINS
1. Practică pedagogică .....................................................................................5
1.1. Practică pedagogică 1 ..........................................................................9
1.1.1. Fişa de prezentare a activităţilor specifice unităţii şcolare de
aplicaţie ..............................................................................................9
1.1.2.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 1 .........................15
1.1.3.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 2 .........................21
1.1.4.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 3 .........................27
1.1.5.Fişa de caracterizare psihopedagogică a elevei Ștefan Ioana
Alexandra Maria ...............................................................................33
1.2. Practică pedagogică 2.........................................................................35
1.2.1.Proiect didactic pentru lecţia de probă nr.1 ............................35
1.2.2.Proiect didactic pentru lecţia de probă nr.2 ............................43
1.2.3.Proiect didactic pentru lecţia finală ....................................... 49
2. CV Europass .............................................................................................59
3. Eseu ...........................................................................................................61
4. Referat........................................................................................................65
5. Recenzie.....................................................................................................71
NESECRET
NESECRET
4 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
5 din 76
1. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
A.DATE GENERALE:
Numele şi prenumele cursantului: AVRAM LORENA-ALEXANDRA
Instituţia militară de învăţământ: Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”
Anul universitar: 2011-2012
Perioada de practică pedagogică: 01.02.2012 – 25.05. 2012
Instituţia unde s-a desfăşurat practica: Şcoala Generală Nr 1 „Mihai Viteazul”,Câmpia-Turzii
Profesorul îndrumător:Înv. Ana Revnic
B. DATE SPECIFICE
1. ÎNSEMNĂRILE CURSANTULUI LA INSTRUCTAJUL FĂCUT LA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Data efectuării
instructajului: 10.10.2011
Cine a făcut
instructajul:
Conf. univ.dr. Diana ILIŞOI
Lt.col.Mircea PANCU
Conţinutul
instructajului:
Practica pedagogică (1) şi Practica pedagogică (2) din planul de
învăţământ al Programului de studii psihopedagogice Nivel 1 se vor
desfăşura, de către fiecare cursant al formei universitare organizate în
Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă“,la unităţi şcolare din reţeaua
învăţământului preuniversitar obligatoriu sau în unităţi de învăţământ
specifice instituţiei militare (şcoli de aplicaţie, centre de pregătire) în
perioada 01.02.2012-25.05.2012
Activităţile pe care cursantul le va desfăşura în cadrul Practicii
pedagogice (1) sunt:
Activităţi de cunoaştere generală a unităţii şcolare unde se efectuează
practica pedagogică;
Activităţi instructiv-educative de observaţie, cunoaştere şi analiză:
asistenţă la lecţii şi activităţi demonstrative (3) susţinute de cadrele didactice
cu experienţă, urmate de discuţii, analize şi concluzii consemnate în caietul
de practică pedagogică;
Activităţi de observare şi cunoaştere psihologică a elevilor din
clasele unde se efectuează asistenţa la ore. Întocmirea fişei de caracterizare
psihopedagogică a unui elev.
Activităţile pe care cursantul le va desfăşura în cadrul Practicii
pedagogice (2) sunt:
Elaborarea proiectelor didactice pentru activităţile didactice de probă
şi finale;
Activităţi practice de predare - învăţare (2 de probă şi una finală),
urmate de discuţii, analize, evaluare şi autoevaluare.
Fiecare cursant are la dispoziţie setul de documente pe care va trebui să le
întocmească în urma desfăşurării efective a activităţilor mai sus menţionate
precum şi instrumentele necesare analizei lecţiilor demonstrative.
Activităţile practice vor fi planificate, de comun acord, de către fiecare
cursant împreună cu profesorul îndrumător din instituţia de învăţământ unde
va desfăşura practica pedagogică, cu acordul directorului unităţii.
Fiecare cursant va prezenta la finalul perioadei de pregătire (01.02.2012 –
NESECRET
NESECRET
6 din 76
25.05.2012), „Caietul de practică pedagogică” ce conţine toate produsele
activităţii practice desfăşurate şi pe baza cărora se va organiza colocviul de
absolvire a disciplinelor Practică pedagogică (1) şi Practică pedagogică (2).
Fiecare activitate realizată de cursant va fi evaluată cu note de către
profesorul îndrumător din unitatea şcolară de aplicaţie şi de către
reprezentantul DPPD care răspunde de practica pedagogică. Nota minimă
aceeptată pe fiecare activitate este 7. Media generală a Practicii pedagogice
(1) şi a Practicii pedagogice (2) pentru fiecare cursant se stabileşte de
reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic,
prin notă întreagă, rotunjindu-se în plus sau în minus faţă de media
aritmetică a notelor parţiale obţinute de cursant pentru fiecare din activităţile
sau produsele evaluate.
2. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR:
a) Cunoaşterea generală a unităţii şcolare de aplicaţie
Nr.
crt. Data
Intervalul
orar Conţinutul activităţii
1. 01.02.2012 09.00-
14.00
1.1.Cunoaşterea direcţiunii şcolii:
Structura de conducere;
Atribuţiile persoanelor din conducerea şcolii;
Activităţi specifice conducerii şcolii;
Structuri subordonate;
Relaţii de colaborare.
1.2.Cunoaşterea secretariatului şcolii:
Structura secretariatului;
Atribuţii îndeplinite de secretariat;
Activităţi specifice secretariatului;
Structuri subordonate;
Relaţii de subordonare şi de colaborare
1.3.Cunoaşterea sectorului administrativ:
Structura sectorului administrativ;
Atribuţii îndeplinite de sectorul administrativ;
Activităţi specifice sectorului administrativ;
Structuri subordonate;
Relaţii de subordonare şi de colaborare
2. 02.02.2012 09.00-
14.00
2.1.Cunoaşterea activităţilor specifice desfăşurate de cadrele
didactice în cadrul comisiilor didactice:
Comisiile didactice din şcoală: structură, rol;
Atribuţiile cadrelor didactice în comisia didactică de
specialitate;
Activităţi specifice de pregătire şi perfecţionare a cadrelor
didactice;
Relaţii de subordonare şi de colaborare a comisiilor
didactice.
2.2.Cunoaşterea relaţiilor de colaborare a şcolii cu familiile
elevilor şi comunitatea locală:
Responsabili;
Proiecte de colaborare a şcolii cu familiile elevilor;
NESECRET
NESECRET
7 din 76
Nr.
crt. Data
Intervalul
orar Conţinutul activităţii
Proiecte de colaborare a şcolii cu comunitatea locală.
2.3.Cunoaşterea activităţilor extraşcolare organizate cu elevii
şcolii de aplicaţie.
b) Asistenţele la lecţii demonstrative:
Nr.
crt. Data
Intervalul
orar Disciplina
Clas
a
Tipul
lecţiei Titlul lecţiei (activităţii)
1. 27.02.2012 10.00 - 10.50
Limba şi
literatura
română
a IV-
a B
Lecţie de
transmitere
de
cunosţinte
Elemente de descriere într-o
naraţiune.Compunerea cu
titlu dat
2. 28.02.2012 11.10 - 12.00
Limba şi
literatura
română
a IV-
a B
Lecţie de
transmitere
de
cunosţinte
Compunerea liberă
3. 29.02.2012 10.00 - 10.50
Limba şi
literatura
română
a IV-
a B
Lecţie de
transmitere
de
cunosţinte
Compunerea în care se
introduce dialogul
c) Lecţiile de probă (2) şi lecţia finală
Nr.
crt.
DATA
(anul luna, ziua)
Anul de studii
(clasa) Titlul lecţiei
1. 01.03.2012 a IV-a B Substantivul
2. 02.03.2012 a IV-a B Verbul
3. 27.03.2012 a IV-a B Părți de vorbire-recapitulare
NESECRET
NESECRET
8 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
9 din 76
1.1. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I
1.1.1. FIŞĂ DE PREZENTARE A ACTIVITĂŢII SPECIFICE UNITĂŢII
ŞCOLARE DE APLICAŢIE
Denumirea instituţiei de învăţământ: Şcoala Generală nr 1 „Mihai Viteazul”
Locaţie: Cîmpia-Turzii,str. Gh. Bariţiu nr. 57
Director: Prof. Anechitoae Carmen
Nr. elevi/cursanţi înmatriculaţi: 659
Nr. total cadre didactice: 43
Nr. săli de clasă: 25
Nr. laboratoare şi ateliere de lucru: 7 cabinete, 3laboratoare, 1 atelier, 1 sală a
Drepturilor Omului
Bibliotecă: 1 DA
Sală de sport: 1 DA
Nr.
crt.
Domeniul
activităţii
în unitatea şcolară
de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor
1. Direcţiunea
Structura conducerii şcolii: Director
Director adjunct
Consiliul de administraţie
Atribuţii pe care le îndeplineşte direcţiunea: acestea sunt cele
prevăzute în ROFUIP aprobat prin ordin de ministru
- Coordonează activitatea consiliului de administraţie şi
a consiliului profesoral în calitate de preşedinte
- Elaborează ROI la nivelul unităţii şi îl propune spre
aprobare consiliului de administraţie
- Numeşte, prin decizie, componenţa comisiilor
metodice, a compartimentelor funcţionale din unitatea
şcolară şi a celor de examene de corigenţă şi diferenţe
- Coordonează elaborarea proiectului instituţional şi a
planului managerial în concordanţă cu planul
managerial al Inspectoratului şcolar şi specificul
unităţii
- Elaborează proiectul planului de şcolarizare şi
normarea unităţii cu personal didactic şi nedidactic
- Organizează, coordonează şi controlează procesul
instructiv educativ
- Organizează activităţile de perfecţionare a personalului
didactic la formele de perfecţionare organizate în afără
unităţii
- Numeşte şi controlează personalul care răspunde de
sigiliul şcolii
- Răspunde de întocmirea, completarea, eliberarea,
reconstituirea, anularea şi gestionarea actelor de studii
şi a celor de evidenţă şcolară
- Aplică sancţiuni pentru abateri disciplinare săvârşite de
personalul unitatii, în limitele prevederilor legale
- Aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului
NESECRET
NESECRET
10 din 76
Nr.
crt.
Domeniul
activităţii
în unitatea şcolară
de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor
didactic şi al elevilor
- Încheie contracte individuale de muncă cu personalul
angajat şi aprobă concediile de odihnă ale personalului
- Vizează fişele de post pentru tot personalul
- Verifică condica de prezenţă
Activităţi specifice direcţiunii şcolii: exercită conducerea executivă
a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de
lege, cu hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii precum şi
cu alte reglementări legale
- Numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic
auxiliar şi nedidactic, în conformitate cu legislaţia în
vigoare
- Ca ordonator terţiar de credite elaborează proiectul de
buget şi răspunde pentru legalitatea, şi modul în care se
utilizează creditele bugetare
- Coordonează utilizarea eficientă a bazei didactico-
materiale şi contribuie la dezvoltarea şi modernizarea
acesteia
- Răspunde de respectarea condiţiilor şi exigenţelor
privind normele de igienă şcolară, de protecţia muncii,
de protecţia civilă şi de paza contra incendiilor
- Elaborează un raport general privind starea şi calitatea
învăţământului din unitatea şcolară pe care o conduce
Îşi subordonează: compartimentele din unitate
Colaborează cu:
- In cadrul unitatii cu serviciul secretariat, cu serviciul
contabilitate, cu serviciul administrativ, cu consiliul
reprezentativ al părinţilor
- Cu alte institutii: inspectoratul scolar, casa corpului
didactic, unitati de invatamant din judeţ, Primăria şi
Consiliul local precum şi cu agenţii economici
2. Secretariatul
şcolii Structura secretariatului: Secretar şef
Secretar
Atribuţii îndeplinite:
- Întocmeşte documente de personal pentru angajaţii
unităţii, răspunde de exactitatea datelor înscrise în
aceste documente
- Întocmeşte statele de plată
- Completează actele de studii ale absolvenţilor (foi
matricole, diplome, certificate, duplicate)
- Completează registrele matricole, cataloagele de la
examenele de absolvire care atestă dreptul de eliberare
a actelor de studii
- Se ocupă de întocmirea tabelelor pentru vizarea actelor
de studii cu timbru sec
- Completează situaţiile statistice ale elevilor şi claselor
la începutul anului şcolar şi la sfârşitul semestrelor pe
baza datelor înregistrate în procesul verbal al
NESECRET
NESECRET
11 din 76
Nr.
crt.
Domeniul
activităţii
în unitatea şcolară
de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor
consiliului profesoral
- Întocmeşte încadrarea unităţii cu personal didactic la
începutul anului şcolar
- Păstrează securitatea documentelor de secretariat,
diplomelor, certificatelor completate sau necompletate,
registrelor matricole
- Sigiliul unităţii şcolare este păstrat în condiţii de
securitate
- Se ocupă de organizarea arhivei şcolare în
conformitate cu legislaţia în vigoare
- Întocmeşte dosarele de penșionare ale personalului
- Întocmeşte statele de funcţiuni
- Întocmeşte statele de plată pentru burse şi pentru toate
programele sociale „Bani de liceu”, „Euro 200”,
- Întocmeşte situaţii pentru decontarea abonamentelor
- Redactează corespondenţa şcolii
Activităţi specifice:
- Asigurarea interfeţei dintre şcoală şi beneficiar
(elev/profesor)
- Managementul activităţilor de secretariat
Îşi subordonează: compartimentele din unitate
Colaborează cu:
- In cadrul unităţii cu conducerea şcolii, cu personalul
unităţii, cu serviciul contabilitate
- Cu alte instituţii: inspectoratul şcolar, casa corpului
didactic, unităţi de invăţământ din judeţ
3. Sectorul
administrativ Structura sectorului administrativ: - Muncitori
- Îngrijitoare
- Portari
Atribuţii pe care le îndeplineşte sectorul administrativ:
- răspunde de gestionarea şi întreţinerea bazei materiale a
unităţii de învăţământ
- coordonează activitatea personalului administrativ de întreţinere
şi curăţenie
- răspunde de întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de
învăţământ
Activităţi specifice: intretinerea și curatenia unitatii
Îşi subordonează: personalul din unitate
Colaborează cu: conducerea unităţii
- cu cadrele didactice
- cu serviciul contabilitate
- cu serviciul secretariat
4. Activităţi
specifice realizate
de cadrele
didactice în
cadrul comisiilor
Comisiile didactice din şcoală: În cadrul unităţii comisiile metodice
se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe
discipline înrudite sau pe arii curriculare
Atribuţiile cadrelor didactice în comisia didactică de specialitate:
- elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii
NESECRET
NESECRET
12 din 76
Nr.
crt.
Domeniul
activităţii
în unitatea şcolară
de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor
didactice
cuprinzând obiective,finalităţi, resurse materiale şi umane,
curriculum la decizia şcolii
- elaborează programe şi activităţi semestriale şi anuale
- elaborează instrumente de evaluare şi notare
- monitorizează parcurgerea programei şcolare şi modul în care se
realizează evaluarea elevilor
- organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru
examene şi concursuri şcolare
- şeful comisiei stabileşte atribuţiile fiecărui membru de comisie
- şeful comisiei evaluează activitatea fiecărui membru al comisiei
şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale
acestora în baza unui raport bine documentat
- organizează activităţi de formare continuă-acţiuni specifice
unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de
experienţă
- şeful de catedră efectuează asistenţă la lecţiile personalului
didactic de predare din cadrul catedrei
- elaborează informări, semestrial la cererea directorului, asupra
activităţii comisiei pe care le prezintă în consiliul profesoral
Activităţi specifice de pregătire şi perfecţionare a cadrelor
didactice: Personalul didactic din învăţământ are obligaţia de a
participa la programe de formare continuă în conformitate cu
reglementările în vigoare
Comisia didactică îşi subordonează: conducerii unităţii
Comisia didactică colaborează cu: tot personalul didactic
5. Colaborarea
şcolii cu familiile
elevilor şi
comunitatea
locală
Responsabili: Conducerea unităţii, diriginţii, psihologul şcolii şi
consiliul reprezentativ al părinţilor
Proiecte de colaborare a şcolii cu familiile elevilor:
- Organizarea de întâlniri şi discuţii cu părinţii, care se
pot desfăşura pe grupe, individual sau în plen, se
consultă cu aceştia despre absenţele şi comportamentul
elevilor, despre potenţialele situaţii de corigenţe, de
amânare a încheierii situaţiei şcolare şi de aplicare a
unor sancţiuni disciplinare
Proiecte de colaborare a şcolii cu comunitatea locală:
- Activităţi de ecologizare
- Plantarea de pomi
- Membru în Clusterul ETREC
- Proiectul PICAS
- "Acces la educaţie a grupurilor dezavantajate cu
focalizare pe romi"- program PHARE
- "Sprijin educaţional pentru copiii cu CES"- program
PHARE
- "Managementul cultural în CDI" - program finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional
NESECRET
NESECRET
13 din 76
Nr.
crt.
Domeniul
activităţii
în unitatea şcolară
de aplicaţie
Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor
6. Activităţile
extraşcolare Responsabili: Conducerea unităţii şi diriginţii claselor
Tipuri de activităţi extraşcolare organizate cu elevii şcolii:
- Programul Învăţare pe tot parcursul vieţii – Romaninet
- Tineri romi competitivi, cu şanse egale pe piaţa muncii
-activităţi dedicate unor personalităţi, evenimente, sărbători, zIlele
şcolii
- activităţi cu caracter umanitar şi de voluntariat
- Spring Day
- Eco Scoala
- excurșii
- tabere şcolare
- serbări
Multe din aceste activităţi se realizează în parteneriat cu grădiniţele,
şcolile, alte instituţii din oraş sau şcoli din judeţ, din ţară.
- concursuri şcolare naţionale: Cangurul, Evaluare în Educaţie,
Eurojunior, Media Kinder, Micul matematician, Smart
- parteneriate cu instituţii din municipiu, din judeţ, din ţară, din
străinătate
- colaborări cu organizaţii din ţară şi străinătate, ONG-uri locale,
Fundaţia Română pentru Copii Comunitate şi Familie- Câmpia Turzii,
Poliţia municipiului, Societatea Culturală 775- Câmpia Turzii,
Biblioteca municipiului, Primăria municipiului, Serviciul Public
Local de Asistenţă Socială, Clubul Copiilor, Casa de Cultură.
- Simpozionul naţional " Şcoala şi educaţia în perspectivă europeană"
- Simpozionul naţional "Limba şi literatura română, creativitate şi
inovaţie"
- Revista şcolii , "Ramuri" - apariţie semestrială
NESECRET
NESECRET
14 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
15 din 76
1.1.2. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA
LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 1
Instituţia de învăţământ: Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj
Disciplina: Limba şi literatura română
Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic
Subiectul lecţiei: Elemente de descriere într-o naraţiune.Compunerea cu titlu dat
Anul de studii (clasa) a IV-a B
Data: 27.02.2012
Desfăşurarea lecţiei demonstrative:
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv –
indiferent Refractar
Captarea atenţiei
Profesorul arată impor-
tanţa însuşirii noţiunilor ce
urmează a fi prezentate.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Anunţarea
obiectivelor
operaţionale
Profesorul enunţă obiec-
tivele operaţionale pe care şi
le-a propus la fiecare sec-
venţă de instruire.
Urmăresc
predarea şi
notează
notiţele.Sunt
mereu atenţi.
Reactualizarea
cunoştinţelor
Profesorul adresează între-
bări elevilor referitoare la
conţinutul lecţiei anterioare.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la re-
zolvări de pro-
bleme.
Completează
răspunsurile
colegilor.
NESECRET
NESECRET
16 din 76
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv –
indiferent Refractar
Transmiterea
noului conţinut
Profesorul enunţă, descrie,
explică şi argumentează ele-
mentele de conţinut ale fie-
cărei secvenţe de instruire.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Notează în
caiete.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Dirijarea învăţării
Profesorul utilizează meto-
de şi procedee active, folo-
sind mijloace adecvate şi îi
pune pe elevi în situaţiile
cele mai favorabile îndepli-
nirii obiectivelor operaţio-
nale.
Urmăresc cu
atenţie pro-
fesorul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Rezolvă sar-
cinile de lucru
date de profe-
sor.
Obţinerea
performanţei
Profesorul elaborează șitu-
aţii problemă şi implică ele-
vii în rezolvarea acestora,
pentru aprofundarea cunoş-
tinţelor dobândite.
Răspund
doar când
sunt solici-
taţi.
Sunt atenţi
uneori.
Realizarea
feed-back-ului
Profesorul adresează între-
bări elevilor referitoare la
noul conţinut predat şi nu-
meşte elevul care să răs-
pundă la fiecare întrebare.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Completează
răspunsurile
colegilor.
Evaluarea
performanţei
Pe baza modului în care
elevii au răspuns la întrebări,
profesorul analizează modul
de îndeplinire a obiectivelor
operaţionale.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
NESECRET
NESECRET
17 din 76
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv –
indiferent Refractar
Intensificarea
retenţiei
Profesorul subliniază pro-
blemele esenţiale din conţi-
nutul lecţiei.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Completează
notiţele din ca-
iete.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Asigurarea
transferului
cunoştinţelor
Profesorul pune în discuţie
anumite situaţii problemă şi
implică elevii în rezolvarea
acestora pentru pregătirea
lecţiilor umătoare.
Urmăresc cu
atenţie profe-
sorul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Pun între-
bări şi cer ex-
plicaţii supli-
mentare.
Completează
răspunsurile
colegilor.
Rezolvă
sarcinile de lu-
cru date de
profesor.
Analiza lecţiei demonstrative:
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Obiectivele operaţionale:
Au fost corect fixate?
Au fost clar
formulate?
Au fost comunicate,
într-o manieră
accesibilă, elevilor?
Se cunoaşte gradul în
care au fost atinse la
finalul lecţiei?
Obiectivele operaţionale au fost
clar formulate şi comunicate elevilor
într-o manieră accesibilă.
NESECRET
NESECRET
18 din 76
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Conţinutul vehiculat:
A fost corect din
punct de vedere
ştiinţific?
A fost accesibil
elevilor?
A fost sistematizat?
A fost actual?
Noul conţinut a fost transmis în
mod sistematizat şi pe înţelesul ele-
vilor.
Metode de învăţământ:
Au fost corect alese
(gradul de adecvare la
obiective, conţinut şi
caracteristicile
clasei)?
Au fost corect
utilizate?
Au generat activism
în rândul elevilor?
Metodele de învăţământ foloșite
de către profesor au fost corect alese
(expunerea, explicaţia, prelegerea,
conversaţia, jocul de rol şi proble-
matizarea, învăţarea prin desco-
perire), implicând participarea activă
a elevilor.
Pregătirea şi utilizarea
mijloacelor de învăţământ
şi a materialului didactic
Au susţinut învăţarea?
Au stârnit curiozitatea
elevilor?
Profesorul a utilizat mijloace de
învăţământ şi material didactic mo-
dern (calculator, videoproiector şi
prezentare în Power Point)
Utilizarea feed-back-ului:
Au fost anticipate
dificultăţile elevilor în
învăţare?
S-au identificat erorile
şi lacunele în
învăţare?
Profesorul a luat
măsuri de remediere a
erorilor şi lacunelor în
învăţare?
Cunoştinţele au fost
corect fixate?
Profesorul a stimulat
îmbogăţirea şi
transferul
cunoştinţelor?
A existat feed-back-ul din partea
clasei.
Profesorul a stimulat îmbogăţirea
şi transferul cunoştinţelor către elevi
folosind metode active: proble-
matizarea, jocul de rol, învăţarea
prin descoperire.
NESECRET
NESECRET
19 din 76
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Evaluarea:
Profesorul a fost
preocupat de
realizarea evaluării
continue?
Evaluarea s-a realizat
corect (pe baza unor
criterii unice)?
Evaluarea s-a făcut în
raport cu obiectivele
proiectate?
Evaluarea s-a realizat în mod con-
tinuu, prin întrebări adresate elevilor,
atât la începutul lecţiei, cât şi pe
parcursul acesteia, în raport cu
obiectivele proiectate.
Managementul clasei:
Profesorul s-a
încadrat în timp?
Ritmul activităţii a
fost optim?
S-a generat şi s-a
menţinut în clasă o
atmosferă de studiu
stimulativă pentru
elevi?
Toţi elevii au fost
implicaţi, activizaţi?
Profesorul a dovedit
flexibilitate în raport
cu situaţiile concrete
din clasă?
Timpul alocat predării noului
conţinut a fost suficient.
Profesorul a generat şi a menţinut
în clasă o atmosferă de studiu
stimulativă pentru elevi.
Majoritatea elevilor a fost
implicată în atmosfera lecţiei.
Profesorul a dovedit tact peda-
gogic în conducerea orei.
Utilizarea tablei:
La tablă scrisul a fost
vizibil?
Informaţiile scrise au
fost bine organizate,
structurate?
Profesorul a foloșit tabla pentru
titlul lecţiei şi structura acesteia,
având un scris lizibil şi vizibil în
toată clasa.
Cadrul didactic:
Profesorul a avut o
ţinută decentă?
Profesorul a utilizat
un registru vocal
potrivit pentru a
menţine trează atenţia
elevilor (ton, ritm,
dicţie)?
Profesorul deţine
mijloace verbale şi
nonverbale pe care le
utilizează eficient în
comunicare?
A dovedit creativitate
în abordarea temei?
Profesorul a avut o ţinută adecvată
momentului şi un comportament mo-
del pentru elevi.
Profesorul deţine mijloace verbale
şi nonverbale pe care le utilizează
eficient în comunicare?
NESECRET
NESECRET
20 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
21 din 76
1.1.3. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA
LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 2
Instituţia de învăţământ : Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj
Disciplina: Limba şi literatura română
Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic
Subiectul lecţiei: Compunerea liberă
Anul de studii (clasa) a IV-a B
Data: 28.02.2012
Desfăşurarea lecţiei demonstrative:
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv -
indiferent Refractar
Captarea atenţiei
Profesorul arată impor-
tanţa însuşirii noţiunilor ce
urmează a fi prezentate.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Anunţarea
obiectivelor
operaţionale
Profesorul enunţă obiec-
tivele operaţionale pe care şi
le-a propus la fiecare sec-
venţă de instruire.
Urmăresc
predarea şi
noteză în
caiete.Sunt
permanent
atenţi.
Reactualizarea
cunoştinţelor
Profesorul adresează între-
bări elevilor referitoare la
conţinutul lecţiei anterioare.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la re-
zolvări de pro-
bleme.
Completează
răspunsurile
colegilor.
NESECRET
NESECRET
22 din 76
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv -
indiferent Refractar
Transmiterea
noului conţinut
Profesorul enunţă, descrie,
explică şi argumentează ele-
mentele de conţinut ale fie-
cărei secvenţe de instruire.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Notează în
caiete.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Dirijarea învăţării
Profesorul utilizează meto-
de şi procedee active, folo-
sind mijloace adecvate şi îi
pune pe elevi în situaţiile
cele mai favorabile îndepli-
nirii obiectivelor operaţio-
nale.
Urmăresc cu
atenţie pro-
fesorul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Rezolvă sar-
cinile de lucru
date de profe-
sor.
Obţinerea
performanţei
Profesorul elaborează șitu-
aţii problemă şi implică ele-
vii în rezolvarea acestora,
pentru aprofundarea cunoş-
tinţelor dobândite.
Răspund
doar când
sunt solici-
taţi.
Sunt atenţi
uneori.
Realizarea
feed-back-ului
Profesorul adresează între-
bări elevilor referitoare la
noul conţinut predat şi nu-
meşte elevul care să răs-
pundă la fiecare întrebare.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Completează
răspunsurile
colegilor.
Evaluarea
performanţei
Pe baza modului în care
elevii au răspuns la întrebări,
profesorul analizează modul
de îndeplinire a obiectivelor
operaţionale.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
NESECRET
NESECRET
23 din 76
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv -
indiferent Refractar
Intensificarea
retenţiei
Profesorul subliniază pro-
blemele esenţiale din conţi-
nutul lecţiei.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Completează
notiţele din ca-
iete.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Asigurarea
transferului
cunoştinţelor
Profesorul pune în discuţie
anumite situaţii problemă şi
implică elevii în rezolvarea
acestora pentru pregătirea
lecţiilor umătoare.
Urmăresc cu
atenţie profe-
sorul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Pun între-
bări şi cer ex-
plicaţii supli-
mentare.
Completează
răspunsurile
colegilor.
Rezolvă
sarcinile de lu-
cru date de
profesor.
Analiza lecţiei demonstrative:
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Obiectivele operaţionale:
Au fost corect fixate?
Au fost clar
formulate?
Au fost comunicate,
într-o manieră
accesibilă, elevilor?
Se cunoaşte gradul în
care au fost atinse la
finalul lecţiei?
Obiectivele operaţionale au fost
clar formulate şi comunicate elevilor
într-o manieră accesibilă.
NESECRET
NESECRET
24 din 76
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Conţinutul vehiculat:
A fost corect din
punct de vedere
ştiinţific?
A fost accesibil
elevilor?
A fost sistematizat?
A fost actual?
Noul conţinut a fost transmis în
mod sistematizat şi pe înţelesul ele-
vilor.
Metode de învăţământ:
Au fost corect alese
(gradul de adecvare la
obiective, conţinut şi
caracteristicile
clasei)?
Au fost corect
utilizate?
Au generat activism
în rândul elevilor?
Metodele de învăţământ foloșite
de către profesor au fost corect alese
(expunerea, explicaţia, prelegerea,
conversaţia, jocul de rol şi învăţarea
prin descoperire), implicând partici-
parea activă a elevilor.
Pregătirea şi utilizarea
mijloacelor de învăţământ
şi a materialului didactic
Au susţinut învăţarea?
Au stârnit curiozitatea
elevilor?
Profesorul a utilizat mijloace de
învăţământ şi material didactic mo-
dern (calculator, videoproiector şi
prezentare în Power Point)
Utilizarea feed-back-ului:
Au fost anticipate
dificultăţile elevilor în
învăţare?
S-au identificat erorile
şi lacunele în
învăţare?
Profesorul a luat
măsuri de remediere a
erorilor şi lacunelor în
învăţare?
Cunoştinţele au fost
corect fixate?
Profesorul a stimulat
îmbogăţirea şi
transferul
cunoştinţelor?
A existat feed-back-ul din partea
clasei.
Profesorul a stimulat îmbogăţirea
şi transferul cunoştinţelor către elevi
folosind metode active: proble-
matizarea, jocul de rol, învăţarea
prin descoperire.
NESECRET
NESECRET
25 din 76
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Evaluarea:
Profesorul a fost
preocupat de
realizarea evaluării
continue?
Evaluarea s-a realizat
corect (pe baza unor
criterii unice)?
Evaluarea s-a făcut în
raport cu obiectivele
proiectate?
Evaluarea s-a realizat în mod con-
tinuu, prin întrebări adresate elevilor,
atât la începutul lecţiei, cât şi pe
parcursul acesteia, în raport cu
obiectivele proiectate.
Managementul clasei:
Profesorul s-a
încadrat în timp?
Ritmul activităţii a
fost optim?
S-a generat şi s-a
menţinut în clasă o
atmosferă de studiu
stimulativă pentru
elevi?
Toţi elevii au fost
implicaţi, activizaţi?
Profesorul a dovedit
flexibilitate în raport
cu situaţiile concrete
din clasă?
Timpul alocat predării noului
conţinut a fost suficient.
Profesorul a generat şi a menţinut
în clasă o atmosferă de studiu
stimulativă pentru elevi.
Majoritatea elevilor a fost
implicată în atmosfera lecţiei.
Profesorul a dovedit tact peda-
gogic în conducerea orei.
Utilizarea tablei:
La tablă scrisul a fost
vizibil?
Informaţiile scrise au
fost bine organizate,
structurate?
Profesorul a foloșit tabla pentru
titlul lecţiei şi structura acesteia,
având un scris lizibil şi vizibil în
toată clasa.
Cadrul didactic:
Profesorul a avut o
ţinută decentă?
Profesorul a utilizat
un registru vocal
potrivit pentru a
menţine trează atenţia
elevilor (ton, ritm,
dicţie)?
Profesorul deţine
mijloace verbale şi
nonverbale pe care le
utilizează eficient în
comunicare?
A dovedit creativitate
în abordarea temei?
Profesorul a avut o ţinută adecvată
momentului şi un comportament mo-
del pentru elevi.
Profesorul deţine mijloace verbale
şi nonverbale pe care le utilizează
eficient în comunicare.
NESECRET
NESECRET
26 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
27 din 76
1.1.4. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA
LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 3
Instituţia de învăţământ : Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj
Disciplina: Limba şi literatura română
Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic
Subiectul lecţiei: Compunerea în care se introduce dialogul
Anul de studii (clasa) a IV-a B
Data: 29.02.2012
Desfăşurarea lecţiei demonstrative:
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv -
indiferent Refractar
Captarea atenţiei
Profesorul arată impor-
tanţa însuşirii noţiunilor ce
urmează a fi prezentate.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Anunţarea
obiectivelor
operaţionale
Profesorul enunţă obiec-
tivele operaţionale pe care şi
le-a propus la fiecare sec-
venţă de instruire.
Urmăresc
predarea,iau
notiţe şi sunt
mereu atenţi.
Reactualizarea
cunoştinţelor
Profesorul adresează între-
bări elevilor referitoare la
conţinutul lecţiei anterioare.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la re-
zolvări de pro-
bleme.
Completează
răspunsurile
colegilor.
NESECRET
NESECRET
28 din 76
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv -
indiferent Refractar
Transmiterea
noului conţinut
Profesorul enunţă, descrie,
explică şi argumentează ele-
mentele de conţinut ale fie-
cărei secvenţe de instruire.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Notează în
caiete.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Dirijarea învăţării
Profesorul utilizează meto-
de şi procedee active, folo-
sind mijloace adecvate şi îi
pune pe elevi în situaţiile
cele mai favorabile îndepli-
nirii obiectivelor operaţio-
nale.
Urmăresc cu
atenţie pro-
fesorul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Rezolvă sar-
cinile de lucru
date de profe-
sor.
Obţinerea
performanţei
Profesorul elaborează șitu-
aţii problemă şi implică ele-
vii în rezolvarea acestora,
pentru aprofundarea cunoş-
tinţelor dobândite.
Răspund
doar când
sunt solici-
taţi.
Sunt atenţi
uneori.
Realizarea
feed-back-ului
Profesorul adresează între-
bări elevilor referitoare la
noul conţinut predat şi nu-
meşte elevul care să răs-
pundă la fiecare întrebare.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Completează
răspunsurile
colegilor.
Evaluarea
performanţei
Pe baza modului în care
elevii au răspuns la întrebări,
profesorul analizează modul
de îndeplinire a obiectivelor
operaţionale.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
NESECRET
NESECRET
29 din 76
Momentele
lecţiei
(pot varia în
funcţie de tipul
lecţiei!)
ACTIVITATEA
PROFESORULUI
COMPORTAMENTUL
ELEVILOR Activ –
participativ
Pașiv -
indiferent Refractar
Intensificarea
retenţiei
Profesorul subliniază pro-
blemele esenţiale din conţi-
nutul lecţiei.
Urmăresc cu
atenţie profeso-
rul.
Completează
notiţele din ca-
iete.
Pun întrebări
şi cer explicaţii
suplimentare.
Asigurarea
transferului
cunoştinţelor
Profesorul pune în discuţie
anumite situaţii problemă şi
implică elevii în rezolvarea
acestora pentru pregătirea
lecţiilor umătoare.
Urmăresc cu
atenţie profe-
sorul.
Răspund la
întrebările puse
de profesor.
Se oferă să
participe la de-
monstraţii, re-
zolvări de pro-
bleme.
Pun între-
bări şi cer ex-
plicaţii supli-
mentare.
Completează
răspunsurile
colegilor.
Rezolvă
sarcinile de lu-
cru date de
profesor.
Analiza lecţiei demonstrative:
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Obiectivele operaţionale:
Au fost corect fixate?
Au fost clar
formulate?
Au fost comunicate,
într-o manieră
accesibilă, elevilor?
Se cunoaşte gradul în
care au fost atinse la
finalul lecţiei?
Obiectivele operaţionale au fost
clar formulate şi comunicate elevilor
într-o manieră accesibilă.
NESECRET
NESECRET
30 din 76
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Conţinutul vehiculat:
A fost corect din
punct de vedere
ştiinţific?
A fost accesibil
elevilor?
A fost sistematizat?
A fost actual?
Noul conţinut a fost transmis în
mod sistematizat şi pe înţelesul ele-
vilor.
Metode de învăţământ:
Au fost corect alese
(gradul de adecvare la
obiective, conţinut şi
caracteristicile
clasei)?
Au fost corect
utilizate?
Au generat activism
în rândul elevilor?
Metodele de învăţământ foloșite
de către profesor au fost corect alese
(expunerea, explicaţia, prelegerea,
conversaţia, jocul de rol şi proble-
matizarea), implicând participarea
activă a elevilor.
Pregătirea şi utilizarea
mijloacelor de învăţământ
şi a materialului didactic
Au susţinut învăţarea?
Au stârnit curiozitatea
elevilor?
Profesorul a utilizat mijloace de
învăţământ şi material didactic mo-
dern (calculator, videoproiector şi
prezentare în Power Point)
Utilizarea feed-back-ului:
Au fost anticipate
dificultăţile elevilor în
învăţare?
S-au identificat erorile
şi lacunele în
învăţare?
Profesorul a luat
măsuri de remediere a
erorilor şi lacunelor în
învăţare?
Cunoştinţele au fost
corect fixate?
Profesorul a stimulat
îmbogăţirea şi
transferul
cunoştinţelor?
A existat feed-back-ul din partea
clasei.
Profesorul a stimulat îmbogăţirea
şi transferul cunoştinţelor către elevi
folosind metode active: proble-
matizarea, jocul de rol, învăţarea
prin descoperire.
NESECRET
NESECRET
31 din 76
Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri
Evaluarea:
Profesorul a fost
preocupat de
realizarea evaluării
continue?
Evaluarea s-a realizat
corect (pe baza unor
criterii unice)?
Evaluarea s-a făcut în
raport cu obiectivele
proiectate?
Evaluarea s-a realizat în mod con-
tinuu, prin întrebări adresate elevilor,
atât la începutul lecţiei, cât şi pe
parcursul acesteia, în raport cu
obiectivele proiectate.
Managementul clasei:
Profesorul s-a
încadrat în timp?
Ritmul activităţii a
fost optim?
S-a generat şi s-a
menţinut în clasă o
atmosferă de studiu
stimulativă pentru
elevi?
Toţi elevii au fost
implicaţi, activizaţi?
Profesorul a dovedit
flexibilitate în raport
cu situaţiile concrete
din clasă?
Timpul alocat predării noului
conţinut a fost suficient.
Profesorul a generat şi a menţinut
în clasă o atmosferă de studiu
stimulativă pentru elevi.
Majoritatea elevilor a fost
implicată în atmosfera lecţiei.
Profesorul a dovedit tact peda-
gogic în conducerea orei.
Utilizarea tablei:
La tablă scrisul a fost
vizibil?
Informaţiile scrise au
fost bine organizate,
structurate?
Profesorul a foloșit tabla pentru
titlul lecţiei şi structura acesteia,
având un scris lizibil şi vizibil în
toată clasa.
Cadrul didactic:
Profesorul a avut o
ţinută decentă?
Profesorul a utilizat
un registru vocal
potrivit pentru a
menţine trează atenţia
elevilor (ton, ritm,
dicţie)?
Profesorul deţine
mijloace verbale şi
nonverbale pe care le
utilizează eficient în
comunicare?
A dovedit creativitate
în abordarea temei?
Profesorul a avut o ţinută adecvată
momentului şi un comportament mo-
del pentru elevi.
Profesorul deţine mijloace verbale
şi nonverbale pe care le utilizează
eficient în comunicare.
NESECRET
NESECRET
32 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
33 din 76
1.1.5. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A
ELEVULUI ŞTEFAN IOANA ALEXANDRA MARIA
I. DATE PERSONALE:
1.1. NUMELE ŞI PRENUMELE: ŞTEFAN IOANA ALEXANDRA MARIA
1.2. DATA NAŞTERII: 22.07.2002
1.3. LOCALITATEA DE DOMICILIU: Câmpia-Turzii
1.4. ŞCOLI FRECVENTATE:Şcoala Generală Nr 1 „Mihai Viteazul” ,Cîmpia Turzii,Cluj
1.5. CLASA (ANUL DE STUDII): a IV-a B
1.6. ANUL ŞCOLAR: 2011-2012
II. DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE (cu influenţe asupra situaţiei şcolare):
2.1. STAREA GENERALĂ DE SĂNĂTATE: Foarte bună
2.2. ASPECTE EREDITARE SEMNIFICATIVE: Nu prezintă
2.3. DEFECTE FIZICE: Nu are
2.4. DEFICIENŢE SENZORIALE: Nu are
III. DATE PRIVIND MEDIUL FAMILIAL:
3.1. SITUAŢIA PROFEȘIONALĂ A PĂRINŢILOR (profeșie, ocupaţie, loc de muncă):
3.2. TATA: Cadru militar, UM 01930,Cîmpia-Turzii;
MAMA: Manager SC.VIAMSO.SRL
3.3. FRAŢI ŞI SURORI: da
3.4. CLIMAT EDUCATIV: Foarte bun
3.5. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ ACASĂ: Foarte bune: cameră separată, utilată
corespunzător desfăşurării sarcinilor şcolare
3.6. SITUAŢII PARTICULARE DE ORDIN FAMILIAL: Atmosferă familială propice educaţiei
3.7. PREOCUPAREA FAMILIEI PENTRU EDUCAŢIA COPILULUI: Legătura permanentă a
familiei cu directorul, cu învăţătorul şi cu celelalte cadre didactice ale şcolii; rezolvarea
tuturor sarcinilor ce revin părinţilor pentru buna educaţie a copilului.
IV. DATE PRIVIND ACTIVITATEA ŞCOLARĂ:
4.1. SITUAŢIA ŞCOLARĂ A ELEVULUI: Rezultate bune şi foarte bune la învăţătură
4.2. CONDUITA ELEVULUI LA LECŢII: Disciplinat, atent şi activ la clasă
4.3. CAPACITATEA DE ÎNVĂŢARE: Foarte bună
4.4. MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII: Foarte bine motivat pentru a învăţa
4.5. REUŞITE/NEREUŞITE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ: Premiant în cl. I - IX
4.6. DIFICULTĂŢI ÎN ÎNVĂŢARE ŞI DEPĂŞIREA LOR: Nu a întâmpinat
4.7. PREFERINŢE PENTRU ANUMITE DISCIPLINE: Geografie, Biologie
4.8. PARTICIPĂRI LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI: Faza judeţeană la matematică şi
limba şi litertatura română în anul şcolar 2008 - 2009
4.9. PARTICIPAREA LA ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE ŞI EXTRAŞCOLARE:
Membru în echipa de redactare a Revistei şcolii
4.10. RECOMANDĂRI PENTRU ÎMBUNĂTĂTŢIREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE
ŞCOLARĂ: Mai multă concentrare şi ambiţie în rezolvarea sarcinilor şcolare
V. PROFILUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI:
5.1. PROCESELE SENZORIALE:
5.1.1. VĂZ: Foarte bun
5.1.2. AUZ: Foarte bun
5.1.3. MOTRICITATE: Foarte bună
5.1.4. SPIRITUL DE OBSERVAŢIE: Foarte bun
5.2. GÂNDIREA:
5.2.1. STADIUL DEZVOLTĂRII OPERAŢIILOR INTELECTUALE: Normal
5.2.2. OPERATIVITATEA GÂNDIRII: analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea,
concretizarea, generalizarea, particularizarea:
Capacitate bună de analiză şi sinteză; realizează cu uşurinţă trecerea de la abstract
la concret şi invers, de la general la particular şi invers
5.2.3. PREDOMINAŢA GÂNDIRII: convergenţa sau divergenţa:
NESECRET
NESECRET
34 din 76
Are o gândire predominant divergentă
5.3. LIMBAJUL:
5.3.1. VOLUMUL VOCABULARULUI: Foarte bogat
5.3.2. EXPREȘIVITATEA VORBIRII: Se exprimă cu claritate şi concizie
5.3.3. CARACTERISTICILE:
5.3.3.1. LIMBAJULUI SCRIS: Corect şi ordonat
5.3.3.2. LIMBAJULUI ORAL: Coerent şi clar
5.3.3.3. LIMBAJULUI NONVERBAL: Specific vârstei şi mediului
5.4. MEMORIA:
5.4.1. MEMORARE LOGICĂ / MEMORARE MECANICĂ: Predomină memorarea
logică
5.4.2. VOLUMUL MEMORIEI: Capacitate ridicată de memorare
5.4.3. RAPIDITATEA ÎNTIPĂRIRII: Reţine cu foarte mare uşurinţă termeni noi
5.4.4. DURATA PĂSTRĂRII CUNOŞTINŢELOR: Îndelungată
5.4.5. FIDELITATEA REACTUALIZĂRII: Redă cu multă fidelitate noţiunile noi
5.5. IMAGINAŢIA:
5.5.1. REPRODUCTIVĂ / CREATOARE: Predomină imaginaţia creatoare
5.6. MOTIVAŢIA:
5.6.1. TREBUINŢE: Specifice vârstei adolescenţei
5.6.1. INTERESE: Atât cât să-şi satisfacă trebuinţele
5.6.1. IDEALURI: Să reuşească în viaţă prin forţele proprii
5.6.1. MOTIVAŢIE INTRINSECĂ / MOTIVAŢIE EXTRINSECĂ: Predomină motivaţia
intrinsecă pentru îndeplinirea obligaţiilor
5.7. PERSONALITATEA:
5.7.1. TIPUL TEMPERAMENTAL: Sangvinic
5.7.2. TRĂSĂTURI DE CARACTER: Tenace, ambiţios, perseverent, bun
5.7.3. APTITUDINI GENERALE ŞI SPECIFICE: Spirit de observaţie, putere de
memorare, aptitudini sportive şi tehnice
5.7.4. CREATIVITATEA: Dispune de un potenţial creativ ridicat
VI. CONDUITA ELEVULUI ÎN GRUP:
6.1. POZIŢIA ELEVULUI ÎN CLASĂ
6.1.1. lider
6.1.2. integrat
6.1.3. asimilat
6.1.4. marginalizat
6.1.5. deviant
6.2. RELAŢII INTERPERSONALE
6.2.1. armonioase
6.2.2. conflictuale
6.2.3. de cooperare
6.2.4. de competiţie
6.3. ADAPTAREA LA VIAŢA GRUPULUI: Se adaptează uşor la viaţa grupului din care face
parte, leagă repede relaţii de prietenie,reuşeşte să stăpânească conflicte când este cazul şi
menţine grupul în armonie.
VII. APRECIERI FINALE ŞI PROPUNERI DE NATURĂ EDUCAŢIONALĂ:Elevul caracterizat este
disciplinat, bun la învăţătură, are capacitate intelectuală ridicată, ambiţie şi năzuinţa de a reuşi în
viaţă. Îi recomand să fie în continuare la fel de perseverent pentru a-şi atinge scopurile pe care şi le-a
propus.
ÎNTOCMIT DATA
26.03.2012
NESECRET
NESECRET
35 din 76
1.2. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II
1.2.1. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI DE PROBĂ NR. 1
DISCIPLINA:Limba și literatură rămână
CLASA:a IV-a B
DATA:01.03.2012
PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA DE PROBĂ NR.1
I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: Părți de vorbire
II. LECŢIA 1: Substantivul
III. OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
şi scrisă, prin utilizarea corectă a substantivului.
IV. DETALII ORGANIZATORICE: 1. Durata: 50 minute.
2. Loc de desfăşurare: Sala de clasă
3. Forma de organizare: Lecţie de transmitere de noi cunoştinţe.
4. Metode didactice: conversația,explicația,exercițiul
5. Mod de organizare a lucrului: Frontal,individual
6. Asigurare materială:tablă, cretă, burete, planșe, manuale de limba și literatura română,
caiete și ustenșile de scris pe efectiv.
V. BIBLIOGRAFIE:
- Prof. Dr. Marian Barbu (coord.), ş.a. – „Metodica predării limbii şi literaturii române –
învăţământul primar” – Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003;
- Iulia Cabrancea, Elena Mazilu, ş.a. – „Ne pregătim pentru Testarea naţională – Teste de
evaluare, clasa a IV-a”, Editura Diana, Piteşti, 2005.
STRATEGII DIDACTICE:
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode Modul de
organizare
Procedee de
evaluare
1. Moment
organizatoric
Elevii pregătesc cele necesare
orei de limba română (manual,
caiete, dicţionar, instrumente
de scris).
2.
Reactualizarea
cunoștințelor
dobândite
anterior
Ce aţi avut de pregătit pentru
astăzi la ora de limba română?
Citeşte tema de pe caiet elevul
X.
Îl corectez, dacă este cazul, şi
le cer celorlalţi elevi să se
autocorecteze.
Conversaţia,
explicația Frontal
Orală,
analiza
răspunsurilor
3. Captarea Pentru că astăzi vom trece la Conversaţia, Frontal Analiza
NESECRET
NESECRET
36 din 76
atenției o nouă lecţie, vreau să
completaţi proverbele de pe
tablă cu ceea ce credeţi voi că
ar corespunde din coloana
alăturată:
(Vorba) dulce mult aduce.
Cu o (floare) nu se face
(primăvară).
(Omul) harnic muncitor, de
(pâine) nu duce dor.
(Prietenul) la nevoie se
cunoaşte.
Cuvintele care lipseau ce
erau ca părţi de vorbire?
Cuvintele care lipseau erau
substantive.
explicația,
exercițiul
răspunsurilor
4.Anunțarea
subiectului
lecției și a
obiectivelor
operaționale
Astăzi vom reactualiza
cunoştinţele despre substantiv
dobândite de voi în clasa a III-
a şi le vom completa cu altele
noi, apoi le vom aplica în
rezolvarea unor exerciţii
variate.
Voi scrie la tablă data şi
titlul lecţiei: „Substantivul”
Conversația Frontal
5. Dirijarea
învățării
Cine îşi aminteşte ce este
substantivul?
Substantivul este partea de
vorbire care denumeşte obiecte
(fiinţe, lucruri, fenomene ale
naturii).
Daţi-mi trei exemple de
substantive care denumesc
fiinţe: copil, floare, câine,
vrabie;
Daţi-mi trei exemple de
substantive care denumesc
lucruri: oglindă, tablou, penar,
carte;
Daţi-mi trei exemple de
substantive care denumesc
fenomene ale naturii: ploaie,
vânt, fulger, ninsoare.
De câte feluri pot fi
substantivele?
Substantivele pot fi de două
feluri: comune sau proprii.
Substantivele care
denumesc obiecte de acelaşi
fel se numesc substantive
comune.
Să dăm câteva exemple de
Conversaţia,
explicația,
exercițiul
Frontal
Observarea
sistematică a
elevilor,
analiza
răspunsurilor,
orală
NESECRET
NESECRET
37 din 76
substantive comune: masă,
plop, hotel, etc.
Substantivele comune se
scriu cu literă mare numai dacă
se află la începutul propoziţiei.
Ce sunt substantivele
proprii?
Substantivele care
denumesc anumite obiecte
pentru a le deosebi de cele de
acelaşi fel se numesc
substantive proprii.
Să dăm câteva exemple de
substantive proprii: Franţa,
Zdreanţă, Mirela.
Substantivele proprii se
scriu totdeauna cu literă mare.
Substantivul are două
numere:
- singular, când
denumeşte un singur
obiect;
- plural, când denumeşte
mai multe obiecte.
Daţi-mi exemple de
substantive care sunt la
numărul singular sau plural:
- singular: câine, creion,
copac, şarpe;
- plural: câini, creioane,
copaci, şerpi.
Substantivele se deosebesc
prin genuri:
Substantivele care se
numără la singular cu un şi la
plural cu doi sunt la genul
masculin.
Exemple: elev, băiat, cerb,
iepure, etc.
Substantivele care se
numără la singular cu o şi la
plural cu două sunt la genul
feminin.
Exemple: mamă, carte, cretă,
elevă, fată, etc.
Substantivele care se
numără la singular cu un şi la
plural cu două sunt la genul
neutru.
Exemple: creion, televizor,
stilou, penar, ou, etc.
NESECRET
NESECRET
38 din 76
6. Fixarea
cunoştinţelor
asimilate în
etapa
anterioară
Identificaţi substantivele din
următoarea strofă:
„Sună dealul, valea sună,
Stă văzduhul să se spargă
De tălăngi nenumărate
Ce izbesc în bolta largă”.
(Ştefan Octavian Ioșif –
„Din Carpaţi”)
Analizaţi substantivele
identificate, precizând felul,
genul şi numărul.
dealul = subst. comun, nr. sg.,
genul neutru;
valea = subst. comun, nr. sg.,
genul feminin;
văzduhul = subst. comun, nr.
sg., genul neutru;
tălăngi = subst. comun, nr.
plural, genul feminin;
bolta = subst. comun, nr. sg.,
genul feminin
Rezolvaţi pe caiete următorul
exerciţiu:
Alcătuiţi propoziţii doar cu
substantivele din următoarele
perechi de cuvinte:
albastru – albastrul
munca – munceşte
cheamă – chemarea
Exercițiul,
conversația,
explicația
Frontal
Observarea
sistematică a
elevilor
7. Realizarea
feed-back-ului
Completaţi schema de pe fişa
de lucru. Exercițiul Individual Orală
8. Asigurarea
retenției și a
transferului
Anunţ tema pentru acasă:
rezolvaţi cele trei exerciţii de
pe fişa de lucru.
Conversația Frontal
ÎNTOCMIT:
Lorena AVRAM
NESECRET
NESECRET
39 din 76
TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: PĂRȚI DE VORBIRE
LECŢIA 1: SUBSTANTIVUL
Partea de vorbire flexibilă, care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni,
stări,etc.
1. Felul substantivelor
După înțeles (natura denumirii): -compuse (masă, școlar, prieten)
-proprii (Maria, Venus, Arad)
După alcătuire (formă): -simple (casă, Iași, om)
-compuse (prin contopire: untdelemn)
(prin alăturare: zi-lumină)
Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, pernă etc.)sau derivate cu sufixe
(bunătate, geamgiu, îndoială etc.)
2.Substantivele compuse sunt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar
3.Se scriu cu cratimă substantivele compuse dintr-un substantiv în N și unul în G
(floarea-soarelui) din două substantive legate prin prepoziție (cal-de-mare), dintr-un substantiv și
un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv și un verb (gură-cască)
4.Se scriu într-un cuvânt substantivele compuse în care componentele nu-și mai
păstrează individualitatea morfologică (bunăvoință) G-D (bunăvoinței, nu bunei voințe)
5.Substantivele proprii se scriu cu majusculă, indiferent de locul pe care îl ocupă în
propoziție sau frază.
2.Genul substantivelor
În limba română substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru
Genul masculin pentru ființe de sex bărbătesc sau lucruri care, prin obișnuință sunt socotite
masculine(om, cal, pom)
Genul feminin pentru ființe de sex femeiesc sau lucruri conșiderate, prin tradiție, feminine (pișică,
floare, carte)
Genul neutru, în general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)
icene- acele nume de animale, păsări sau insecte care au o singură formă pentru
masculin și feminin (gândac, țânțar, fluture, elefant etc.)
ubstantive mobile- nume de ființe care au o formă pentru masculin (copil, profesor) și alta
pentru feminin (copilă, profesoară)
otiunea- procesul cu ajutorul căruia se formează substantivele feminine din cele masculine
și/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe moționale sunt: feminine (-a, -
ită, -ească, -că, -oaică, -toare), masculine (-oi, -an)
3. Numarul substantivelor
Substantivele din limba româna prezintă forme de singular (elev, scoală) și de plural (elevi, școli)
NESECRET
NESECRET
40 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
41 din 76
FIȘĂ DE LUCRU NR 1
Completaţi următoarele proverbe cu ceea ce credeţi voi că ar corespunde din coloana alăturată:
(.........) dulce mult aduce. omul
Cu o (.........) nu se face (............). floare
(..........) harnic muncitor, de (..........) nu duce dor. pâine
(..........) la nevoie se cunoaşte. prietenul
primăvară
vorba
Definiţie:
Substantivul este partea de vorbire care denumeşte obiecte (fiinţe, lucruri, fenomene ale
naturii).
Genul substantivelor:
Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin.
Exemple: elev, băiat, cerb, iepure, etc.
Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin.
Exemple: mamă, carte, cretă, elevă, fată, etc.
Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru.
Exemple: creion, televizor, stilou, penar, ou, etc.
Identificaţi substantivele din următoarea strofă:
„Sună dealul, valea sună,
Stă văzduhul să se spargă
De tălăngi nenumărate
Ce izbesc în bolta largă”.
(Ştefan Octavian Ioșif – „Din Carpaţi”)
Alcătuiţi propoziţii doar cu substantivele din următoarele perechi de cuvinte:
albastru – albastrul
munca – munceşte
cheamă – chemarea
NESECRET
NESECRET
42 din 76
FIŞĂ DE LUCRU NR 2.
TEMĂ pentru acasă (copăcelul cu substantive )
Completaţi spaţiile punctate de mai sus:
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
FIŞA DE LUCRU:
FOARTE BINE: 10-11 răspunsuri corecte;
BINE: 6-9 răspunsuri corecte;
SUFICIENT: 5 răspunsuri corecte;
TEMA PENTRU ACASĂ (copăcelul cu substantive):
Ex. FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1 Descoperă şi trece la celălalt
număr 12-14 substantive
Descoperă şi trece la celălalt
număr 8-11 substantive
Descoperă şi trece la celălalt
număr 5-7 substantive
2 Notează în copac 7
substantive proprii
Notează în copac 5-6
substantive proprii
Notează în copac 3-4
substantive proprii
3 Alcătuieşte corect 4 propoziţii Alcătuieşte corect 3
propoziţii Alcătuieşte corect 2 propoziţii
parte de
……………
….
genul denumeş
te
e
felul numărul
……
…...
………
…..
…………
…..
…………
…...
………
…...
…………
…...
…………
…...
………
……..
………
…..
…………
…..
SUBSTANTIVUL
NESECRET
NESECRET
43 din 76
1.2.2. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI DE PROBĂ NR. 2
DISCIPLINA:Limba și literatură rămână
CLASA:a IV-a B
DATA:02.03.2012
PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA DE PROBĂ NR.2
I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: Părți de vorbire
II. LECŢIA 2: Verbul
III. OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL:consolidarea cunoştinţelor însuşite despre
verb şi despre timpurile acestuia și aplicarea cunoştinţelor în diverse situaţii în vederea dezvoltării
flexibilităţii gândirii şi formarea deprinderilor de a le foloși conştient în exprimarea scrisă şi orală
IV. DETALII ORGANIZATORICE: 1. Durata: 50 minute.
2. Loc de desfăşurare: Sala de clasă.
3. Forma de organizare: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor.
4. Metode didactice: conversaţia, explicaţia, analiza, munca independentă, exerciţiul,
problematizarea.
5. Mod de organizare a lucrului: Frontal.
6. Asigurare materială: planşa „Timpurile verbului”, fişe de evaluare, ilustraţie din povestirea
„Puiul” de I. Al. Brătescu-Voineşti, caiete și ustenșile de scris pe efectiv.
V. BIBLIOGRAFIE:
Daniela Beşliu, Cătălina Grigorescu – „Limba română – exerciţii aplicative şi teste pentru
clasele I-IV”, Ed. Educaţional ABC
Carmen Iordăchescu, „Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV”, Ed. Carminis;
Victoria Lăcrămioara Smericescu, „Culegere de exerciţii gramaticale pentru clasele II-
IV”, Casa Editorială Odeon, 1995;
STRATEGII DIDACTICE:
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode Modul de
organizare
Procedee de
evaluare
1. Captarea
atenţiei
Se face captarea atenţiei
prin prezentarea următoarelor
versuri lacunare:
„Dimineaţă m-……………
Şi pe faţă m-……………...
Ceai şi brânză ……………
Cu haina m-………………
Şi la şcoală ………………”
Li se cere să completeze
versurile cu cuvintele cele mai
potrivite.
Conversaţia,
exercițiul
Frontal
Individual
analiza
răspunsurilor
NESECRET
NESECRET
44 din 76
Puteţi să spuneţi ce părţi
de vorbire sunt cuvintele
completate?
2. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
„Astăzi, copii, vom
discuta din nou despre verb şi
despre timpurile acestuia. Vă
rog să fiţi atenţi, să dovediţi pe
parcursul întregii lecţii că
recunoaşteţi verbele, ştiţi la ce
timp este fiecare, că puteţi
schimba forma verbului în
funcţie de timpul cerut, că
puteţi da exemple de verbe cu
formele lor pentru cele trei
timpuri, că veţi compune un
text în care să foloșiţi verbe la
timpul cerut.”
Se notează titlul pe tablă
– „Timpurile verbului –
exerciţii aplicative”
Conversaţia Frontal
3.
Reactualizarea
cunoștințelor
însușite
anterior
Se face controlul calitativ
al temei scrise. Li se dă timp să
alcătuiască, pe baza ilustraţiei
din povestirea „Puiul” de
I. Al. Brătescu-Voineşti, două
propoziţii cu verbe la toate cele
trei timpuri (pentru fiecare
rând de bănci se va foloși un
singur timp).
Se face controlul cantitativ
al temei scrise.
Se verifică corectitudinea
alcătuirii propoziţiilor pe baza
ilustraţiei prezentate.
Spuneţi ce arată fiecare
timp al verbelor!
Metoda
exerciţiului,
problematiza-
rea
conversaţia
Frontal Analiza
raspunsurilor
4.
Consolidarea
cunoștințelor
însușite
-sarcini de
lucru-
1. Concurs – „Cine scrie
mai multe verbe la timpul
viitor într-un minut”. Li se
explică modul de realizare al
acestei sarcini (se începe la
comanda „Porniţi!”, încetând
la comanda „Stop!”). Câştigă
cel care a scris cele mai multe
verbe în timpul dat, în funcţie
de sarcina cerută (se face
desemnarea câştigătorului prin
citirea verbelor scrise şi analiza
acestora).
2. Se rezolvă la tablă
exerciţiul:
Înlocuiţi întrebările din
conversația,
exercițiul,
problematiza-
rea, munca
independentă
Frontal Analiza
răspunsurilor
NESECRET
NESECRET
45 din 76
paranteză cu verbele care
lipsesc:
„Tata (ce face?) ziarul.”,
„Mama (ce a făcut?) un
nasture la paltonul fratelui
meu şi acum (ce face?)
masa.”, „Toţi (ce facem?) la
masă.”, „Fratele meu (ce
face?) lacom.”, „În curând (ce
vom face?) la culcare.”
Oral se face analiza
verbelor, arătând timpul şi
rolul pe care-l au în propoziţie.
3. Se rezolvă sarcina nr. 1
de pe fişă.
4. Arătaţi ce forme poate
avea verbul „a merge” la
timpul trecut, prezent şi viitor!
(pentru timpul trecut se vor da
toate formele învăţate).
5. Se rezolvă sarcina nr. 2
de pe fişă.
6. Dictare selectivă
Scrieţi din versurile
următoare numai verbele:
„De pe-o „bună
dimineaţă”
Cu tulpina de cârcel
A sărit un gândăcel
Cu mustăţile de aţă.
Alţi gândaci mărunţi şi
roşii
Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare
Dorm la soare,
somnoroşii!
Iar un greieraş vioi
Va cânta doar pentru
noi.”
– autoevaluare - pentru
fiecare verb scris se acordă un
punct (prin confruntarea cu
răspunsurile corecte prezentate
pe o planşă).
7. Se rezolvă următorul
exerciţiu:
„Puneţi verbele din
paranteze la forma
corespunzătoare cerută de text:
La săniuş
„Afară ninge liniştit.
Copiii (a se aduna) pe
NESECRET
NESECRET
46 din 76
derdeluş. (A se auzi) multe
glasuri vesele. Noi ne (a urca)
pe sanie. Ea (a zbura) la vale
cu viteză. Vântul ne (a sufla)
pe la urechi. Cei din jur abia
(a se zări).”
5. Obţinerea
performanţei
Se rezolvă sarcinile 3 şi 4
de pe fişă.
Munca
independentă Individual
Observarea
sistematică a
elevilor
6. Evaluarea
Se face evaluarea
sarcinilor rezolvate în fişa de
evaluare.
Se fac aprecieri asupra
modului de desfăşurare a
lecţiei, asupra gradului de
atingere a obiectivelor propuse.
Conversația Individual Orală
7. Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
Temă pentru acasă:
Alcătuiţi un text în care să
foloșiţi 10 verbe la timpul
viitor.
Conversația Frontal
ÎNTOCMIT:
Lorena AVRAM
NESECRET
NESECRET
47 din 76
TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: PĂRȚI DE VORBIRE
LECŢIA 2: VERBUL
Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.
Îşi modifică forma după:
Timp: prezent, trecut, viitor
Persoană: I, II, III
Număr: singular, plural
Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.
Verbul este partea de vorbire flexibilă care se conjugă și arată ce face subiectul.(Exemplu :
era, avea)
Verbele pot fi:
Predicative: când pot forma singure funcția sintactică de Predicat verbal
Nepredicative: când nu pot forma singure funcția sintactică de predicat
Cele nepredicative sunt:
copulative: când formează cu ajutorul numelui predicatul nominal (exemplu: este povestit,
devine doctor)
auxiliare: când formează timpuri și moduri compuse(exemplu: să fi povestit,am să
povestesc s.a)
Persoanele verbului sunt:
Persoana I( singular,plural) eu/noi
Persoana aIIa (singular,plural) tu/voi
Persoana a IIIa (singular,plural) el,ea/ei,ele
Timpurile verbale:
-Prezent: acțiunea se petrece în momentul vorbirii
exemple: merg, manânci, vorbești, scriem, citiți, exersează
-Trecut: acțiunea se petrece înainte de momentul vorbirii se desfășoară în timpul unei alte acțiuni
trecute.
exemple: mergeam, mâncai, vorbea, scriam, citeați, exersau
-Viitor: acțiune care se petrece după momentul vorbirii.
exemple: voi merge, vei manca, va vorbi, vom scrie, veți citi, vor exersa
NESECRET
NESECRET
48 din 76
FIȘA DE LUCRU NR 1
1.Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi
numărul acestora. Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...
Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge
normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au dat această amăgire.
Acum din nou a uitat tot.
Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?
(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)
2.Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.
FIȘA DE LUCRU NR 2
1.Subliniază verbele.
,, Gheorghiţă a spus încetişor:
- Aici este cuibul!
Eu am privit cu emoţie. Nu am văzut niciodată un cuib.Acolo existau patru ouă
mici şi albastre.Nu peste mult vor ieşi puii. Ei vor zbura departe. ”
2.Alcătuieşte câte o propoziţie în care verbul să fie :
a) la persoana I, numărul singular;
b) la persoana a III-a numărul singular;
c) la persoana a II-a numărul plural
Verbul Timpul Persoana Numărul
NESECRET
NESECRET
49 din 76
1.2.3. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI FINALE
DISCIPLINA:Limbă și literatura română
CLASA:a IV-a B
DATA:27.03.2012
PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA FINALĂ
I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Părți de vorbire
II. LECŢIA 8:Părți de vorbire - recapitulare
III.OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL:consolidarea şi formarea priceperilor,
deprinderilor şi cunoştinţelor referitoare la trei părţi de vorbire învăţate substantivul, adjectivul,
pronumele, rezolvarea diferitelor exerciţii cu acestea şi dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
şi scrisă.
IV. DETALII ORGANIZATORICE: Durata: 50 minute.
Loc de desfăşurare: Sala de clasă.
Forma de organizare: Lecţie de consolidare a cunoștiințelor dobândite .
Metode didactice: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca pe grupe, problematizarea, jocul,
metoda ciorchinelui, metoda cubului.
Mod de organizare a lucrului: Frontal, pe grupe și individual.
Asigurare materială: planşe cu substantivul, adjectivul, pronumele,
rebus, coli pentru realizarea ciorchinelor pentru cele 3 părți de vorbire învășate, fişe de lucru -
frontal, o cutie sub forma unui cub, cele 6 fișe corespunzătoare fețelor cubului.
V. BIBLIOGRAFIE:
„Puncte de sprijin în organizarea predării-învăţării, claselor I-IV”, editura Aramis,
Bucureşti, 1998;
„Instruirea diferenţiată. Aspecte moderne în elaborarea strategiilor didactice”, editura
Eurostampa, Timişoara, 2003;
„Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română, învăţământ
primar şi gimnazial”, editura Didactică și Pedagogică, București, 2000;
„Programa şcolară, clasele a III-a și a IV-a”, MEC, Bucureşti, 2004;
Limba şi literatura română –clasa a III-a- ghidul învăţătorului; Victoria Pădureanu, Mariana
Norel; Ed. Aramis, Bucureşti, 2002;
Limba şi literatura română; MEC, Ana-Maria Grigoraş, Maria Bizdună, Mihaela
Dumitrache-Lupescu; Ed. Petrion, Bucureşti, 2002;
Rebusuri pentru clasele I-IV, editura Aramis, 2002;
„Comunicare. Culegere de exerciții. II-IV.”, editura Axioma Teomsnic, Târgu-Jiu, 2005;
„O carte premiu - Româna pentru învingători, clasele II-IV”, editura Erc Press, București,
2006.
STRATEGII DIDACTICE:
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode Modul de
organizare
Procedee de
evaluare
1. Moment
organizatoric
Stabilirea ordinii, pregătirea
elevilor pentru lecţie,
pregătirea materialelor
didactice necesare pentru
Conversaţia Frontal
NESECRET
NESECRET
50 din 76
desfăşurarea lecţiei, aşezarea
elevilor pe patru echipe.
2. Captarea
atenției
-Clasa este împărțită în 3
grupe.
-Fiecare grupă va trebui să
completeze un rebus, după
completare descoperind
propozița: „Pentru a comunica
avem nevoie de cuvinte.”
-Se discută pornind de la
cuvântul descoperit, cuvinte.
„Ce sunt cuvintele dacă le
folosim în vorbire?”... părți de
vorbire
„Ce părți de vorbire am
învățat?”... substantivul,
adjectivul, pronumele
Munca pe
grupe,
problemati-
zarea,
exercițiul,
conversația
Frontal
Observarea
sistematică a
elevilor
3. Anunțarea
temei și
formularea
obiectivelor
„Astăzi la ora de limba
română – comunicare vom
consolida părţile de vorbire
învăţate prin rezolvarea mai
multor exerciţii gramaticale.
Ne vom aminti ce înseamnă
fiecare parte de vorbire
învăţată, care sunt elementele
lor şi cum se folosesc ele în
vorbire.”
Conversaţia Frontal
4.
Consolidarea
și formarea
priceperilor și
deprinderilor
a)Verificarea teoretică a
cunoștințelor
-Se lucrează tot pe cele 3
grupe.
-Fiecare grupă va trebui să
alcătuiască un ciorchine
referitor la părțile de vorbire
învățate:
Grupa I – substantivul;
Grupa II – adjectivul;
Grupa III – pronumele.
-Se va discuta despre părțile de
vorbire scrise de fiecare grupa,
pe baza a ceea ce s-a notat (ce
denumește sau arată partea de
vorbire respectivă, felul,
numărul, persoana) . Se vor
face completări acolo unde nu
s-a scris tot. (ANEXA 1)
b)Consolidarea cunoștințelor
-Se realizează print-o serie de
exerciții cu cele 3 părți de
vorbire învățate.
-Se scrie titlul la tablă și în
caiete.
Munca pe
grupe,
metoda
ciorchinelui,
problemati-
zarea,
conversația,
explicația,
exercițiul,
jocul
didactic,
metoda
cubului
Frontal, pe
grupe,
individual
Analiza
răspunsurilor,
scris, oral
NESECRET
NESECRET
51 din 76
-Fiecare elev va primi o fișă de
lucru ce cuprinde exercițiile ce
urmează să se rezolve cu
întreaga clasă la tablă și în
caiete. (ANEXA 2)
-Pentru o scurtă relaxare se va
juca jocul: „Cine sunt, cum
sunt?”
Fiecare elev își va spune
prenumele și o însușire care ar
trebui să i se potreivească, care
să înceapă cu aceeași literă cu
care începe prenumele.
(exemplu: Adi-ambițios)
-Se precizează că
prenumele fiecăruia reprezintă
substantive proprii, iar
însușirile reprezintă adjective.
5. Tema pentru
acasă
-Din manual de la pagina
62, exercițiile 6, 7, 8.
Conversația
Frontal
6. Aprecieri și
concluzii
-Se vor aprecia toţi elevii,
vor fi numiţi şi lăudaţi elevii
care pe parcursul lecţiei au
răspuns de mai multe ori şi
bine, se apreciază modul de
desfăşurare al lecţiei.
Conversația Frontal Orală
ÎNTOCMIT:
Lorena AVRAM
NESECRET
NESECRET
52 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
53 din 76
I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : PĂRȚI DE VORBIRE
II. LECŢIA 8:PĂRȚI DE VORBIRE - RECAPITULARE
Părțile de vorbire studiate sunt:
-substantivul
-verbul
-adjectivul
-pronumele
Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, însuşiri,
stări sufleteşti, acţiuni.
fiinţe - elev,urs,privighetoare...
lucruri – bancă,creion,şcoală...
fenomene ale naturii – ploaie, vânt, ger...
stări sufleteşti – bucurie, tristeţe...
însuşiri – frumuseţe, mărinimie...
acţiuni – citire,plecare, ...
Felul substantivelor:
comune - substantive de același fel
proprii - anumite substantive - nume
Genul substantivelor: masculin (un băiat - doi băieţi)
feminin (o fetiţă - două fetiţe)
neutru (un caiet - două caiete)
Numărul substantivelor: singular – floare
plural - flori
Rolul substantivului în propoziţie subiect : Prietenul meu învaţă bine.
nume predicativ :Fratele meu este elev.
atribut :Caietul elevului este nou.
Florile de tei au căzut.
complement :I-am trimis bunicii o felicitare.
L-am văzut pe colegul meu.
Verbul exprimă acţiunea, starea sau existenţa.
Timpul verbului
prezent - citesc
trecut - am citit
viitor - voi citi
Numărul verbului
singular - citesc
plural – citim
Persoana verbului • I - acţiunea este făcută de persoana / persoanele care vorbesc
• a II-a - acţiunea este făcută de persoana / persoanele cu care se vorbeşte
• a III-a - acţiunea este făcută de persoana / persoanele despre care se vorbeşte
Rolul verbului în propoziţie
predicat:Apa râului curge la vale.
verbul copulativ ,,a fi’’ are funcţia de predicat nominal împreună cu numele predicativ:Ei
sunt şcolari.
*subiect:A învăţa este o datorie.
NESECRET
NESECRET
54 din 76
*nume predicativ:Lecţia aceasta este de învăţat.
*atribut:Dragostea de a învăţa să te însoţească mereu.
*complement:Învăţând vei ajunge om cu stare.
Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşiri ale lucrurilor, fiinţelor, fenomenelor ale
naturii
NOTĂ: Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.
Rolul adjectivului în propoziţie
nume predicativ: Ziua era frumoasă.
atribut adjectival: Eu am primit o carte frumoasă.
complement: Din verde s-a făcut galben.
Îl cunosc de mic.
De leneş ce era, nici mâncarea n-o gusta.
*subiect (numai când este substantivizat):Leneşul mă enervează.
Pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui nume.
Persoanele :I- Eu/ Noi
II- Tu/ Voi
III- El, ea/ Ei, ele
Numărul singular
Plural
Genul (numai la persoana a IIIa) masculine, feminin
Rolul pronumelui în propoziţie
subiect:Ei au întârziat.
nume predicativ:Ceasul este al lui.
atribut:Cartea lui este interesantă.
complement:I-am dat cartea.
Pe el l-am auzit vorbind.
Am văzut-o pe ea.
S-a aşezat lângă el.
Am soșit după el.
Numeralul este partea de vorbire care exprimă:
- un număr fără referire la obiecte:doi, şapte...
- numărul obiectelor:doi elevi, cinci cărţi...
- ordinea obiectelor:al treilea elev, a doua zi ...
Rolul numeralului în propoziţie
subiect:Doi au plecat.
nume predicativ:Ei sunt cinci.
atribut adjectival:A doua zi vom vizita Muzeul de Istorie.
complement:Am să iau un zece la lucrare.
Am spus celor doi să vină la timp.
Am sunat de trei ori.
NESECRET
NESECRET
55 din 76
ANEXA 1
ANEXA 2
SUBSTANTIVUL
ADJECTIVUL
PRONUMELE
NESECRET
NESECRET
56 din 76
ANEXA 2
1. Recunoaște substantivele și adjectivele din textul următor. Transcrie-le și analizează-le.
“ Pe cel câmp, lung, înverzit,
Vine visul împlinit!
Pe colnice, pe-a lor coaste
Se coboară-o mândră oaste
Cu trei steaguri de osteni
Şi trei cete de curteni.”
2. Transformă următoarele substantive în adjective:
prieten ....................................
primejdie ................................
portocală ..............................
argint ...................................
3. Transformă următoarele adjective în substantive:
glumeţ......................................
bucuros......................................
iernatic........................................
supărăcios....................................
4. Alcătuiește două propoziții în care cuvântul „roșie” să fie substantiv și apoi adjectiv.
5. Scrieţi în paranteză partea de vorbire pe care o reprezintă fiecare cuvânt subliniat:
Noi(………)vom merge la bibliotecă.
Pantofii noi(...............)sunt ai prinţesei.
Tânărul(............)se luptă cu zmeul.
Fiul tânăr(............) al împăratului se însoară.
6. Înlocuieşte substantivele cu pronumele potrivite:
Fluturii ( ) au aripi ca de mătase.
Maria şi Victor ( ) cântă la chitară.
Vioreaua şi brânduşa( ) au răsărit.
Ciocănitoarea ( ) nu oboseşte zburând din copac în copac.
Am spus Mariei ( ) ce am păţit la ţară.
7. Precizaţi pronumele personale din propoziţiile:
El și-a recunoscut greşala.
Vom vizita muzeul împreună cu voi.
El şi ea sunt buni prieteni.
NESECRET
NESECRET
57 din 76
ANEXA 3
Exercițiile metodei cubului
1. DESCRIE
Recunoaşte prin subliniere substantivele, adjectivele, şi pronumele din textul:
Voievodul Mircea mai avea venituri mari la târguri, de la vămile morilor sale. Se aflau mori
vechi la Târgu Jiu şi la Târgovişte şi la Râmnic pe apa Oltului. Dumnealui era un om bun.
2. COMPARĂ
a) Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu același înțeles:
linie automobil
casă prisăcar
prieten amic
maşină riglă
apicultor locuinţă
b) Găseşte cuvinte cu sens opus pentru:
răspuns tinereţe
minciună hărnicie
lenevie întrebare
frumuseţea adevăr
bătrâneţea urâţenia
3. ANALIZEAZĂ substantivele, adjectivele şi pronumele din propoziţiile: Elevul șilitor are caiete ordonate. El se pregăteşte în fiecare zi cu multă seriozitate.
Dumneai îl apreciază foarte mult.
4. ASOCIAZĂ
Grupează substantivele, adjectivele și pronumele în funcţie de număr:
copil, mari, case, el, frumoase, eu, dumneaei, elevi, verde, şcoli, tu, caiet, curat,
cărţi, rotunde, blând, copac,voi,prieten.
5. APLICĂ
Găseşte pronumele indicate şi alcătuieşte propoziţii cu acestea:
Pronume personal, persoana I, nr.plural.
Pronume personal, persoana III, nr.singular.
Pronume personal, persoana II,nr. plural..
6. ARGUMENTEAZĂ
Corectează greşelile făcute intenţionat în textul:
De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până la
frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră.Trenul s-a apropiat de
sinaia și iel se pregătea să coboare.
NESECRET
NESECRET
58 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
59 din 76
C.V. EUROPASS
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume AVRAM ALEXANDRA-LORENA
Adresă Mun. Cîmpia-Turzii, str.Oțelarilor, nr 13, bl F5, sc A, et 3, ap 14,jud Cluj
Telefon 0744659503
Fax -
E-mail lorena.avram@ymail.com
Naţionalitate Română
Data naşterii 24.04.1989
Sex Feminin
Educaţie şi formare
Perioada 2004-2008
Calificarea / diploma obţinută Diplomă de bacalaureat
Disciplinele principale studiate / competenţe profeșionale dobândite
Matematică-informatică
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazull” Alba-Iulia
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Studii liceale
Aptitudini şi competenţe personale
Limba maternă Română
Limbi străine cunoscute
Vorbit Citit Scris Ascultat
Engleză Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001)
Franceză Foarte bun Foarte bun Foarte bun Foarte bun
Spaniolă Bun Bun Bun Bun
NESECRET
NESECRET
60 din 76
Competenţe şi abilităţi sociale Înțelegere,răbdare,altruism,sociabiliate
Competenţe şi aptitudini organizatorice
Spirit de echipă, spirit organizatoric, capacitatea de a coordona activtăți, devotament
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Dețin atestat profeșional în informatică.
Permis de conducere Categoria B
Alte informații Reprezentant Yves Rocher
NESECRET
NESECRET
61 din 76
ESEU
De ce vreau să devin cadru didactic?
Grigore Moisil afirma că “un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ți se
pară ușoare”... André Gide susține că “un profesor bun are această grijă statornică: îi învață pe
discipoli să se lipsească de el”...Nicolae Iorga este de părere că “este profesor orice om de la care
poți să înveți ceva”... Thomas Carruthers susține că ” un profesor este cineva care se face treptat
inutil”…Există nenumărate afirmații cu privire la menirea unui profesor, cele mai multe fiind
subiective, reflectând părerile fiecărei persoane în parte..Însă ceea ce mă face pe mine să îmi
doresc să aparțin acestui mediu este plăcerea de a fi cea care ține pumnii mici ai fiecărui elev și de
a-i învăța să facă un a și un A...
Predarea este o chemare specială, deoarece această meserie nu se potrivește oricui..trebuie să
ai un minim de iubire față de a împărtăși ceea ce știi cu ceilalți..să îți dorești să inițiezi pe
cineva,așa cum au făcut și alții cu tine și să oferi elevilor șansa de a te vedea ca pe un model .Ca şi
profesor, cea mai mare responsabilitate este aceea de a le asigura studenţilor sau elevilor bagaje de
cunoştinţe academice.Profesorul este solocitat să predea, pentru a facilita studenţilor acumularea
de cunoştinţe. El trebuie să stimuleze , să dezvolte şi să încurajeze minţile tinere.
Este bine ştiut faptul că meseria de profesor conferă deţinătorului prestigiu social. În
societatea românească tradiţională, alături de preot, medic şi poliţist, dascălul era o autoritate
locală: membri comunităţii vedeau în profesor/învăţător un stâlp al societăţii, persoana care putea
oferi soluţii şi sfaturi pertinente. Şi astăzi profesorul este unul dintre membri marcanţi ai societăţii.
Chiar dacă dezinteresul față de a învăța a scăzut enorm până-n zilele noastre.. Educaţia a fost şi
rămâne o prioritate pentru orice societate care îşi planifică viitorul, şi de aceea, profesorii sunt
esenţiali pentru a îndruma fiecare elev în parte în vederea formării sale intelectuale și spirituale.
Sunt multe persoane care vor să devină profesori, în lipsa unei altei surse de venit,fără a se
descoperi în aceasta, făcând astfel o mare greşeală, atât pentru ei,cât și pentru elevi.
Cariera didactică nu este o „manta de vreme rea“, ci se urmează numai dacă are vocaţie, nu
doar atunci când viaţa ne refuză în alte locuri. Este adevărat că, în multe domenii de activitate,
oamenii sunt răsplătiţi în mod egal cu efortul depus. În educaţie nu este aşa; dai întotdeauna mai
mult decât poţi obţine. Profesorul are în faţă suflete, minţi, perechi de ochi şi urechi, toate
îndreptate cu încredere spre el.
Un bun profesor modelează mintea celor cu care lucrează. Îi formează, le aranjează gândirea,
îi învaţă cum să gândească nu ce să gândească. Pentru aceasta profesorul are nevoie nu doar de
răbdare, ştiinţă şi inteligenţă, ci și de dăruire. Un profesor adevărat nu se gândeşte numai la
NESECRET
NESECRET
62 din 76
stăpânirea disciplinei lui, ci,și la felul în care studentul sau elevul foloseşte în mod independent
ceea ce a învăţat, profesorul fiind mândru de activitatea sa doar în momentul în care elevul îl
întrece în ceea ce privește volumul de cunoștiințe. Mi-am ales meseria de profesor în ideea de a da
dovadă de iscusinţă, talent, răbdare și multă dăruire, făcând o pașiune pentru munca cu copiii, dar
și pentru munca în echipă alături de ceilalți colegi și totdată oameni de la care pot învăța
multe,deoarece sunt oameni cu experiență, la fel de dornici ca și mine să împărtășească ceea ce
știu.
Unui elev îi rămane întipărit în minte atât portretul fizic cât şi moral al unui profesor îndrăgit
şi stimat,ce ştie să îşi apropie cu căldură umană pe cei din jurul său.
Profesoratul nu e una din acele meserii pe care le practici pentru bani sau pentru faimă chiar
dacă un pedagog înnascut nu se dă uitării de generaţii întregi datorită respectului său față de
meserie. A fi profesor te învață mai presus de toate să fii OM pentru cei mici,dar și pentru cei
mari..de altfel, te face să fii privit ca un geniu căzut din cer, venit pe pământ să înveți pe altul să fie
un geniu.
Cu toții știm că geniile se nasc la şcoala unde predă cel ce se dăruieşte pe sine,având ca
rezultate minţi sclipitoare de elevi ce nu îl vor da uitării,iar cunoştiinţele acumulate de la acesta le
va fi de folos în viaţă.
Ceea ce este foarte interesant în activitatea de profesor este faptul că, deși și mie mi-au fost
insuflate cunoștiințe, nimeni nu m-a învățat să fiu profesor.Această deprindere am dobândit-o pe
parcursul anilor de liceu,dar și de academie.Amavut deosebita plăcere să fiu mereu înconjurată de
profesori cărora această meserie li s-a potrivit ca o mănușă, făcându-mă să realizez cât de plăcut
poate fi să interacționezi cu ceilalți. Nimeni nu se naşte învăţat, nici măcar un profesor.Însă
ingredientul cel mai important în a fi profesor este cunoașterea de sine, de a-ți ști limitele, de a-ți
cunoaște poșibilitatea de a fi pus în situații limită, cum ar fi cele de a te modela după fiecare elev în
parte..
Spre deosebire de tipiculprofesor conșiderat BUN, nu aș putea trece cu vederea peste
încurajarea gândurilor, a preocupărilor elevilor,ceea ce definește individualitatea fiecărui elev, fără
să îl etichetez ca bun sau prost. De asemenea, un alt element important în drumul spre a cunoaște
mai bine fiecare elev în parte este valorificarea fiecărui tip de inteligenţă, a fiecărui talent.
În opinia mea, încrederea elevilor trebuie câștigată treptat, la fel cum trebuie câștigat și
respectul din partea elevilor. Ca și profesor nu stârneşti teamă, ci impui stimă, nu constrâng, ci
convingi, trebuie să eviți favoritismul, trebuie să simți fiecare elev și fiecare elev să te simtă pe
tine, să se creeze acea chimie între noi, care denotă o stare benefică pentru ambele categorii, ceea
ce nu este deloc greu pentru mine. Am întâlnit fel de fel de oameni, cu care am reușit să leg
prietenii de lungă durată, alături de care am avut parte de momente prețioase.Dar am întâlnit și
NESECRET
NESECRET
63 din 76
elevi timizi, care se ascundeau sub carapace, în semn de teamă, dar pentru care am reușit să
folosesc o gama variată de metode şi resurse pentru a le asigura o învăţare diferenţiată în avantajul
fiecăruia, împărtăşindu-le din experienţele de succes. Am întâlnit oameni cu care nu puteam decât
să fiu flexibilă şi răbdătoare.
Din punctul meu de vedere , una dintre cele mai importante abilităţi ale unui profesor este
aceea de a relaţiona cu elevii, de a lega o prietenie bazată pe respect reciproc.Atunci când pronunţ
cuvântul “profesor” nu mă gandesc neapărat la cineva care stă in spatele unei catedre şi îndrumă
un student în rezolvarea unei probleme. Din contră. Profesor e echivalentul cuvântului mamă,
prietenă, și de ce nu..soră mai mare.
Deși sunt conștientă de faptul că mulți o văd ca pe o meserie statică și că a fi profesor nu
înseamnă decât să stai în spatele catedrei și să supraveghezi asupra bunei desfășurări a orei, nu e
doar atât. A fi profesor înseamnă să fii într-o evoluție continuă, să lărgești orizontul cunoaşterii şi
să completezi informaţii pe care le ai și tu la rândul tău, de la alți profesori..mai bine zis..modele.
Motivația pentru această meserie e de cele mai multe ori intrinsecă, deoarece simți că vrei
să fii pentru alții ceea ce au fost și profesorii tăi pentru tine. De asemenea , apare și satisfacția
profeșională care parcă îți dă aripi când vezi că reușești ceea ce ți-ai propus..A fi profesor are un
efect generator și activator, dar și director.. deoarece reușește să îmi îndrepte comportamentul spre
ceea ce vreau să fiu în continuare.
Norocul meu a fost că am avut în jur doar oameni care m-au ajutat să îmi croiesc acest
drumîn viață..mama, profesoară de engleză..mătușa, învățătoare la ciclul primar..deși mi-au dat și
exemple negative legate de acest sistem al învățământului, mă simt în stare să schimb ceva..să
modelez elevi..să le ofer o nouă șansă la a învăța..să le ofer să vadă lucrurile din alte unghiuri..să
învețe să fie ei înșiși..să nu se lase doborâți de partea negativă a viitorului..să nu se simtă cobai,
chiar dacă acesta e singurul lucru cu care mai pot fi comparați elevii în ziua de azi..
Chiar dacă universul educației a fost invadat de lipsa de echilibru, sistemul de învățământ
nu trebuie să devină unul în care elevul trebuie să fie tocilar și nu deștept.
Cu ajutorul nostrul, al profesorilor tineri, se poate recrea acel sistem în virtutea căruia am
crescut , unul în care aveam timp să respirăm aerul științei, unul în care să poți foloși voința de fier
pe care ne-am creat-o de-a lungul anilor, unul în care să fie mereu cineva care să te ghideze și să te
sfătuiască..un sistem care să fie unica alternativă pentru a ne crește copiii..un sistem al minților
tinere capabile să ii facă peelevi să fie mai atenți și mai interesați de ceea ce scrie pe tablă..
NESECRET
NESECRET
64 din 76
Pagină albă
NESECRET
NESECRET
65 din 76
RFERAT
APARIȚIA, OBIECTUL ȘI IMPORTANȚA PEDAGOGIEI
Pedagogia este știința care studiază fenomenul educațional. Ea se ocupă, deci,de formarea
personalității umane în vederea integrării ei active, creatoare în viața socială.
În dicționarele și în lucrările de specialitate, pedagogia este definită ca știință, ca artă, ca un
„ansamblu de teorii care asigură fundamentarea unei concepții despre dirijarea logică a activității
de educație“, (Coudray, Leandre) sau ca știință și arta de a instrui și a forma individualități umane
„permițând fiecăruia realizarea sa ca personalitate și ca inteligentă“ (Dictionaire de la philosofie,
Larousse).
Apariția unei științe se realizează printr-un proces complex și îndelungat. Pedagogia
reprezintă și ea rezultatul unui proces complex care din punct de vedere istoric cuprinde două etape
mari:
- etapa reflectării educației în conștiința comună a oamenilor;
- etapa reflectării teoretice a fenomenului educațional.
Din punct de vedere istoric, conceptul de educație a evoluat de la înţelegerea ei ca acţiune sau
fenomen care redă omului esenţa cea mai profundă (această semnificaţie a fost dominantă în
antichitate, în Creştinism şi în Renaştere) la înţelegerea educaţiei ca şi experienţă. Momentul, care
a marcat trecerea de la un sens la altul s-a datorat lui J.J.Rousseau, prin diferenţierea explicită a
naturii umane de natură, în general, şi a diferenţierii existente între om şi adult.
Din perspectiva lui Rousseau, educaţia este un proces natural care vizează numai natura
umană. Educaţia este viaţa însăşi a copilului, existenţa lui. Ulterior, s-au conturat trei puncte de
vedere majore în înţelegerea educaţiei.
Educația ca fenomen social a apărut odată cu societatea. Multă vreme acest fenomen se
reflectă în conștiința oamenilor sub forma de reprezentări și idei izolate, ocazionale, constituite în
procesul activității practice.
Preocupări teoretice speciale pentru studiul fenomenului educațional au apărut odată cu
diferențierea dintre munca fizică și cea intelectuală. Primele sisteme teoretice care aveau menirea
să ofere o explicație mai cuprinzătoare asupra acestui fenomen și să orienteze activitatea educativă
practică au fost elaborate în cadrul diferitelor sisteme filozofice. Marii filosofi ai antichității au fost
și teoreticieni ai fenomenului educațional. Ulterior, teoretizarea fenomenului educațional devine o
preocupare a unor mari personalități ca Ian Amos Comenius, J. J. Rousseau, Johann Henrich
Pestalozzi, Johann Friedrich Herbart, K. D. Usinski etc. Această activitate este concretizată în
elaborarea mai multor sisteme pedagogice.
NESECRET
NESECRET
66 din 76
Deși predarea este una dintre cele mai vechi activități ale omului, pedagogia este relativ
recentă. Ea a apărut abia in sec. XVII sub forma unor principii și reguli care să raționalizeze arta de
a preda.
Secolul XVII este foarte important pentru dezvoltarea gândirii occidentale. Este secolul lui
Galilei, Descartes, Newton și Leibniz, când se pun bazele civilizației științifice care va accentua
decalajul dintre Europa și restul lumii. Este momentul nașterii barocului și al revigorării idealului
clasic în literatură.
In pedagogie, sec. XVII este secolul lui Comenius, Locke, Bacon și Ratke. Fără să folosească
explicit termenul de „pedagogie", acești autori s-au ocupat în primul rând de raționalizarea
metodelor, de organizarea școlilor și formularea unor principii generale ale artei didactice. Într-un
moment de propășire a știintelor, când toate domeniile se transformă sub influența raționalismului,
educația nu putea ramane in afara curentului. Cu atat mai mult cu cât in sec. XVII a crescut
simțitor numărul școlilor și s-au fondat noi instituții de învățământ: prima școală normală.
La sfârșitul secolului al XIX–lea și începutul secolului al XX–lea ca urmare a rezultatelor
obținute de către sociologie și psihologie, pedagogia cunoaște un nou salt în evoluția ei. În cadrul
ei se constituie diverse curente de orientare predominant sociologică sau predominant psihologică,
care concep educația în mod unilateral și generează o opoziție ireductibilă între social și psihologic
în structura educației. Contradicția aceasta devine antinomică întrucât a cultiva socialul fără un
suport psihologic înseamnă a avea doar calități ale personalității independent de purtătorul lor,
după cum a cultiva doar individul înseamnă a pierde din vedere finalitatea educației, integrarea în
societate .
În a doua jumatate a secolului al XX-lea și mai ales în zilele noastre se impune cu tot mai
multă insistență concepția interdisciplinară în abordarea fenomenului educational*. Această
viziune presupune valorificarea rezultatelor mai multor discipline prin elaborarea unei sinteze
privitoare la educație în ansamblul său și la diferite aspecte concrete ale ei.
Necesitatea abordării interdisciplinare a fenomenului educațional decurge din relațiile de
interdependență tot mai strânse cu celelalte laturi ale vieții – economice, sociale, culturale, politice
etc. Educația a devenit deopotrivă o problemă de meditație filosofică, de investigație științifică și
tehnologică și de decizie social-politică. Ea nu mai este un domeniu de ordin strict pedagogic,
lăsând loc unei cercetări multidisciplinare și interdisciplinare. Educația, în diferitele ei aspecte și
privită din diverse unghiuri, a devenit obiect de studiu al mai multor discipline științifice fie
generale sau particulare, cu un trecut mai îndelungat sau mai recent constituite, în curs de afirmare.
Împreună, toate acestea constituie ceea ce se cheamă sistemul științelor educației. Această expresie
tinde să se substituie cuvântului „pedagogie” corespunzând mai bine stadiului actual al dezvoltării
disciplinelor care studiază problemele educației sau care sunt în raport cu educația
NESECRET
NESECRET
67 din 76
Pedagogia generală este o disciplină teoretică care studiază acțiunea educațională dintr-un
unghi general de vedere, urmărind să surprinda legități valabile indiferent de locul și timpul în care
se desfasoară.
Din punct de vedere al relației dintre continuitate și discontinuitate, pedagogia generală
abordează trăsăturile esențiale ale educației. Ea vizează acțiunea educatională din perspectiva
continuității acesteia. Cu studiul aspectelor ce țin de discontinuitate se ocupă alte ramuri ale
pedagogiei: pedagogia prescolară, pedagogia școlară, specială etc.
Pedagogia scolară abordează problematica acțiunii educaționale în cadrul școlii, cu copii
normal dezvoltați din punct de vedere fizic și psihic.
Pornind de la probleme concrete pe care le ridică procesul instructiv – educativ, pedagogia
experimentală organizează și provoacă situații noi, prelucrează și interpretează datele înregistrate
în cadrul experimentării. Pe această bază se formulează concluzii privind valoarea și utilitatea unor
principii și tehnici noi pentru activitatea practică.
Științele pedagogice reprezintă ansamblul disciplinelor teoretice și practice care studiază
activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane, prin strategii și mijloace de
cercetare specifice. Termenul de știinte ale educației a fost lansat de Eduard Claparede în condițiile
elaborării unui proiect de cercetare care viza extinderea domeniului de studiu specific pedagogiei.
Acest proiect va fi transpus în practică prin înființarea Institutului de Știinte ale Educației de către
Jean-Jacques Rousseau, cu sediul la Geneva.
Clasificarea științelor pedagogice presupune elaborarea unui concept global capabil să
reflecte mutațiile înregistrate la nivelul educației, a obiectului sau de cercetare abordabil în plan
intra și inter-disciplinar.
Elaborarea acestui concept global devine o necesitate obiectivă în contextul extinderii
obiectului de studiu al pedagogiei (educația) în conditiile specifice societății postindustriale de tip
informațional. Din această perspectivă, educația angajează:
a) toată perioada vieții, nu numai perioada școlarității;
b) toate continuturile posibile, (intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice), nu numai
conținutul educației intelectuale;
c) toate formele posibile (formală-nonformală-informală), nu numai forma "educației
formale" - Gaston Mialaret
d) toate direcțiile de evoluție (educatia permanenta, autoeducația, valorificarea deplină a
educabilității, proiectarea curriculară)
O asemenea abordare permite reinterpretarea termenului de pedagogie dincolo de
semnificația sa etimologică, redusă la capacitatea de "a conduce copilul" - paidagogia = a conduce
copilul (in limba greaca, paid = copil; agoge = a conduce). Pedagogia reprezintă, în fond, știința
NESECRET
NESECRET
68 din 76
care conduce disponibilitățile formative maxime ale personalității umane. Aceste disponibilități,
exemplare in perioada copilăriei, sunt inepuizabile practic până la sfârșitul vieții, fapt demonstrat
de cercetările realizate în psihologia vârstelor și în pedagogia adulților și a educației permanente.
Ca știință socioumană cu statut independent, pedagogia studiază nucleul funcțional-structural
al educației: finalitățile activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane
realizabile prin orientarea corelației dintre subiectul și obiectul educației, angajată psihosocial la
nivelul acțiunii didactice. Aceasta presupune valorificarea deplină a funcției culturale a educației
care are o pondere specifică în activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane
în raport cu celelalte funcții ale educației: funcția economică și funcția politică. Ele sunt
subordonate funcției culturale a educației, care fundamentează domeniul de cercetare specific
științelor pedagogice.
Celelalte științe socio-umane care sprijină în mod direct sau indirect pedagogia abordează
fenomenul educației dintr-o perspectivă diferită. Ele nu vizează aprofundarea cercetării la nivelul
nucleului funcțional-structural al activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității
umane.
Științele pedagogice studiază funcționalitatea educației care vizează activitatea de formare-
dezvoltare permanentă a personalității, proiectabilă și realizabilă la nivelul structurii acțiunii
educaționale, bazată pe corelația dintre subiectul și obiectul educației. Ele studiază deci nucleul
funcțional-structural al activității de educație.
Pedagogia a atins deminitatea epistemică de știință fiindcă sunt indeplinite o serie de condiții:
• are conturat un obiect de interogație-fenomenul educativ, și unele considerații empirice despre
acest proces;
• are conturat o serie de metode specifice sau adaptate pentru a cerceta și explica procesele
paideutice, dispunând de un instrument investigativ, relativ autonom;
• interogația pedagogica ajunge la decelarea și stabilirea unor regularități, a unor norme, a unor legi
care poartă denumirea de principii pedagogice;
• rezultatele cercetării și reflecției sunt stocate în ansambluri explicative numite teorii
• pune în circulație și utilizează un limbaj științific suficient de consistent pentru a descrie
domeniul de realitate studiat
Pedagogia este, așadar, știința a educației, care îndeplinește (conform Schaub și Zenke) patru
obiective:
• descrie procesele de educație, instruire și instrucție din prezent și trecut(pedagogia științifică);
• interpretează programele pentru teoriile despre educație sub aspect ideologic, științific, politic și
educativ, explicând valorile, normele, interesele care determină și argumentează obiectivele,
formele, măsurile și metodele educației (pedagogia normativă);
NESECRET
NESECRET
69 din 76
• analizează organizarea și relațiile umane din cadrul proceselor educative, observă efectele
educației (pedagogia fenomenologică);
• explică noțiunile fundamentale și analizează teoretic evoluțiile sociale, pentru a facilita o
structurare reflectată, controlată și responsabilă a proceselor pedagogice (pedagogia materialistă).
În calitate de știință a educației, pedagogia studiază esența și trăsăturile fenomenului
educațional, scopul și sarcinile educației, valoarea și limitele ei, conținutul, principiile, metodele și
formele de desfășurare a proceselor paideutice. În esență, se afirmă că pedagogia analizează
fenomenul educațional în toată complexitatea sa cu scopul optimizării atât a structurii sale, cât și a
influențelor acestuia asupra devenirii și formării personalității celui care se educă.
Emile Durkheim a lansat ideea conform căreia educația care se face nu poate fi obiectul
pedagogiei, întrucât obiectul ei este de a determina ceea ce trebuie să fie. Este nevoie de o altă
disciplină, numita de Durkheim știința educației, care ar avea drept obiect de studiu:
• sistemele de educație din fiecare țară și epocă;
•tipurile de educații și explicarea lor
• instituțiile pedagogice și funcționarea acestora
Astăzi majoritatea specialiştilor afirmă că, deşi pedagogia se înfăţişează ca o tehnică şi chiar
ca o artă (în cazul celor mai talentaţi dintre educatori) atunci când ne referim la dimensiunea sa
practic-aplicativă, ea a atins maturitatea epistemică a unei ştiinţe de sine stătătoare, îndeplinind
toate rigorile, deoarece are ca obiect de studiu fenomenul educativ şi toate datele empirice şi
teoretice despre acest proces dispune de metode specifice sau adaptate de investigare şi explicare a
proceselor educative aspiră la sistematizarea şi raţionalizarea domeniului educaţional prin
determinarea de norme şi legi (principiile pedagogice) şi prin constituirea unui corpus unitar de
concepte şi teorii.
Astfel, pedagogia apare ca ştiinţă pozitivă care are în vedere realul concret, fenomenele
observabile şi cauzele explicabile. În acelaşi timp, pedagogia intră în sfera domeniului filosofic
prin reflexiile asupra valorii şi prin prezenţa finalităţilor educaţionale.
Fundamentele pedagogiei reprezintă o disciplină de studiu inclusă, de regulă, în planul de
învățământ al facultății de specialitate. Obiectivele acestei discipline universitare reflecta eforturile
intreprinse la nivelul cercetarii științifice specifice domeniului educației. Pot fi sesizate trei
modalități de abordare a fundamentelor educației care vizează:
a) Afirmarea pedagogiei generale ca ramură principală in sistemul științelor pedagogice care
studiază trei grupe mari de probleme:
-bazele biologice, psihologice și sociologice ale educației ;
- teoria educației: intelectuale/cultura stiintifica; morale/cultura etică; estetice/cultura estetică;
fizice/cultura fizică; tehnologice/cultura tehnologică generală;
NESECRET
NESECRET
70 din 76
-formele de organizare ale educației (teoria: predării; lecției; învățării; conducerii colectivului
și a instituțiilor școlare și extrașcolare.
b) Analiza problemelor fundamentale ale pedagogiei în vederea stăpânirii și a valorificării acestora
prin raportarea lor la conceptele de baza ale domeniului: educație, funcțiile și finalitățile educației,
structura acțiunii educaționale, metodologia acțiunii educaționale, dimensiunile educației
(intelectuală, tehnologică, morală, estetică, fizică), educația permanentă, cercetarea
c) Definitivarea unei teorii generale a educației, care angajează dimensiunea funcțional-structurală
specifică domeniului prin intermediul unor concepte fundamentale ce asigură stabilzarea nucleului
epistemic tare al științelor pedagogice: educație (funcțiile-structura educației; conținutul educației,
formele educației, proiectarea educației, direcțiile de evoluție ale educației); sistemul de
educație/învățămant; finalitățile educației; reforma educației.
În concluzie, consider că egalizarea șanselor de reușită în învățământ devine posibilă prin
acțiunea a doi factori pedagogici constanți: cunoașterea psihologică a elevului și valorificarea
“psihodiagnozei“ și “diagnosticului diferențial“ în direcția proiectării unui “model al învățării
depline “.
Școala este astfel, oarecum “obligată“ să creeze condiții adecvate pentru a da posibilitate
fiecărui elev să-și realizeze propria lui dezvoltare optimă. Această viziune optimistă asupra
accesibilității presupune încredere și respect față de individualitatea elevului.
BIBLIOGRAFIE
Arta și știința educației, Barsea Cezar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995
Fundamentele științelor educației. Teoria generală a educației, Cristea Sorin, Editura Litera
Internațional, București, 2002
Psihologie și pedagogie școlară, Dragu Anca și Cristea Sorin, Ovidius University Press,
Constanţa, 2002
Pedagogie, Cucos Constantin, Editura Polirom, București, 2002
Tratat de pedagogie școlară , Nicola Ioan, Editura Aramis, București, 2003
Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Joita Elena, Editura Arves, Bucuresti, 2003
NESECRET
NESECRET
71 din 76
RECENZIE
SINTEZE DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ /GHID PENTRU
CONCURSURI ŞI EXAMENE DE OBŢINERE A GRADELOR DIDACTICE
Alois GHERGUŢ
Editura Polirom, Iaşi , 2007
Ediția II, revizuită și adăugită
Introducere
Motto: ,,Oricare specialist care a devenit sau va deveni cadru didactic trebuie să studieze în mod
aprofundat instrucţia şi educaţia sau cu alte cuvinte să studieze pedagogia.” (Jean Piaget)
Alois Gherguţ este cadru didactic la Catedra de Psihologie medicală şi Psihopedagogie
specială,doctor în ştiinţele educaţiei,din 2004 cancelar al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei,Univerșitatea ,,Al. I. Cuza’’,Iaşi. A absolvit mai multe stagii de pregătire în
domeniile:managementul serviciilor sociale, designul programelor de intervenţie psihopedagogică,
psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, conșiliere psihopedagogică, educaţie incluzivă. De
acelaşi autor au mai apărut: Introducere în problematica educaţiei integrate, Editura Spiru
Haret,Iaşi,2000(coautor Teodor Cozma); Psihopedagogie specială, Editura Polirom,Iaşi,2000
(coautor Cristina Neamţu); Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie
integrată, Editura Polirom,Iaşi,2001,Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi
socială. Ghid practic, Editura Polirom,Iaşi,2003. A mai publicat numeroase studii şi articole în
volume colective, publicaţii de specialitate şi periodice
Conținutul recenziei
Lucrarea ,,Sinteze de psihopedagogie specială”/Ghid pentru concursuri şi examene de
obţinere a gradelor didactice” reprezintă chiar o sinteză a rezultatelor experienţei sale didactice şi
ştiinţifice, constituindu-se ca o sursă informativă valoroasă pentru pregătirea psihopedagogică a
viitorilor profesori şi pentru perfecţionarea pregătirii psihopedagogice a cadrelor didactice.
Cartea are 424 de pagini şi este concepută ca un ghid pentru concursuri şi examene de
obţinere a gradelor didactice în domeniul psihopedagogiei speciale şi serveşte atât pentru
pregătirea pedagogică a studenţilor din toate profilele învăţământului superior care doresc să
devină cadre didactice, cât şi pentru perfecţionarea pedagogică a cadrelor didactice de toate
specialităţile din învăţământul românesc.
Lucrarea este structurată pe 14 capitole:
1)Cadrul conceptual, stadiul actual şi tendinţele privind reabilitatea, educaţia şi asistenţa
persoanelor cu cerinţe speciale;
2) Personalitatea şi factorii care condiţionează dezvoltarea copilului cu dizabilităţi;
3)Evaluarea şi expertiza persoanelor cu cerinţe speciale. Metode şi mijloace de investigare
psihopedagogică;
4)Deficienţe mintale / de intelect;
5)Deficienţe senzoriale;
NESECRET
NESECRET
72 din 76
6)Deficienţe fizice şi/sau neuromotorii şi tulburări psihomotorii;
7)Tulburări de limbaj;
8)Copii/elevi cu dificultăţi de învăţare;
9)Deficienţe asociate/multiple;
10)Educaţia specială şi elemente de didactică;
11)Integrarea copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică;
12)Copilul/adultul cu cerinţe speciale, familia şi integrarea profeșională;
13)Noile tehnologii informatice şi educaţia specială;
14)Instrumente şi moduri de activitate/intervenţie în serviciile de asistenţă psihopedagogică.
Această lucrare încearcă să sintetizeze, să clarifice şi să actualizeze multitudinea de
informaţii referitoare la asistenţa ,educaţia şi integrarea socioprofeșională a persoanelor cu nevoi
speciale, fiind concepută ca un util instrument de lucru pentru specialiştii şi cadrele didactice, cu şi
fără experienţă în domeniul activităţilor specializate, ea urmărind să răspundă atât nevoii de
informare , cât şi celei de formare de deprinderi şi competenţe necesare în relaţia cu această
categorie special beneficiari. Conţinutul volumului a fost elaborat şi structurat în acord cu noile
strategii şi direcţii de pregătire continuă a personalului de specialitate, prezentând într-un limbaj
accesibil informaţii necesare asigurării unei acţiuni educative şi de intervenţie eficiente.
Terminologia de specialitate actualizată, aspectele privind organizarea modernă a sistemului şi
programelor de intervenţie, descrierea clinică a principalelor categorii de persoane cu cerinţe
educative speciale şi specificul dezvoltării lor, modalităţile concrete de intervenţie în educaţia şi
asistenţa copiilor cu cerinţe educative speciale etc., alături de particularităţile de prezentare a
informaţiilor şi de multitudinea şi mobilitatea unghiurilor de adordare , recomandă această lucrare
tuturor categoriilor de specialişti care desfăşoară activităţi de educaţie , asistenţă, intervenţie şi
sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu cerinţe educative speciale.
În documentele editate sub egida UNESCO se subliniază ideea că psihopedagogia specială
este o ştiinţă de sinteză care utilizează informaţii furnizate de medicină(pediatrie, neuropsihiatrie,
neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă
etc.),psihologie, pedagogie, sociologie, asistenţă socială, ştiinţe juridice, în studiul personalităţii
persoanelor cu diferite tipuri de deficienţă (mintală, auditivă, vizuală, somatică, de conduită, de
limbaj etc.)sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea şi relaţionarea lor cu instituţiile
comunităţii sau cu semenii din comunitatea din care fac parte. Politicile şi strategiile naţionale
pentru copii şi tineri cu nevoi speciale au la bază ideea de educaţie pentru toţi şi, în acelaşi timp,
educaţia pentru fiecare.
În literatura psihopedagogică se întâlnesc termeni care pot clarifica o serie de delimitări
semantice utile în înţelegerea corectă şi nuanţată a fenomenelor cum ar fi:deficienţă, incapacitate,
handicap.
Prin deficienţă se înţelege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitiv sau
temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihologice şi desemnează o stare de
anormalitate funcţională, adesea cu semnificaţie patologică, stabilă sau de lungă durată, care
afectează capacitatea şi calitatea procesului de adaptare şi integrare şcolară, profeșională sau în
comunitate a persoanei în cauză.
Incapacitatea reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parţială a poșibilităţilor fizice,
locomotorii, mintale, senzoriale, neuropsihice etc., consecinţă a unei deficienţe care împiedică
efectuarea normală a unor activităţi.
Handicapul pentru o persoană este conșiderat un dezavantaj social, rezultat dintr-o deficienţă
sau incapacitate, care limitează sau împiedică împlinirea unui rol într-un context social, cultural, în
funcţie de vârsta, sexul sau profesia persoanei respective. Altfel spus, handicapul este o funcţie a
relaţiei dintre persoanele cu incapacitate şi mediul lor de viaţă, fiind evidenţiat atunci când aceste
persoane întâlnesc bariere culturale, fizice sau sociale, împiedicându-le accesul la diferite activităţi
sau servicii sociale care sunt disponibile în condiţii normale celorlalte persoane din jurul lor.
Autorul concluzionează spunând că deficienţa poate determina o incapacitate care, la rândul
ei, antrenează o stare de handicap ce face ca persoana deficientă să suporte cu dificultate exigenţele
NESECRET
NESECRET
73 din 76
mediului în care trăieşte, mediu ce poate asimila, tolera sau respinge persoana cu o anumită
deficienţă.
În literatura psihopedagogică recentă se întâlnesc alţi termeni care se referă la problematica
persoanelor cu cerinţe speciale cum ar: dizabilitatea, cerinţe/nevoi educative speciale-CES,
normalizarea, reabilitarea, incluziunea socială, şansele egale, serviciile de sprijin, protecţia
specială.
În primul capitol se prezintă experienţa internaţională şi din România în domeniul protecţiei
copilului aflat în dificultate, ocupaţiile din sistemul serviciilor de asistenţă şi protecţie a
copilului,standardele ocupaţionale,formarea personalului, precum şi aspecte privind calitatea vieţii
şi serviciilor pentru persoanele cu cerinţe speciale.
Capitolele 1-13 se încheie cu întrebări şi teme de reflecţie.
Factorii care condiţionează dezvoltarea copilului cu dizabilităţi analizaţi în capitolul al II-lea
sunt: ereditatea, factorii de mediu şi educaţia. Dintre toţi aceşti factori, educaţia are efect asupra
dezvoltării în condiţiile menţinerii unui optimum între ceea ce poate individul la un moment dat şi
ceea ce i se oferă. Educaţia este dependentă de ereditate şi calitatea factorilor de mediu şi nu
dispune de puteri nelimitate.
În subcapitolul despre etapele dezvoltării ontogenetice şi relevanţa lor în cadrul copiilor cu
dizabilităţi,Gherguţ aminteşte că evoluţia şi dezvoltarea copilului se desfăşoară pe etape, perioade,
cicluri de dezvoltare, foarte diferite sub aspect biologic, fiziologic, psihologic şi educaţional.
Stadiile conturate de autor sunt:
-perioada antepreşcolară(de la 0 la 3 ani) =stadiul inteligenţei senzorio-motorii;
-perioada preşcolară(de la 3 la 6/7 ani) =stadiul inteligenţei preoperaţionale;
-perioada şcolară mică(de la 6/7 ani la 10/11 ani)=stadiul operaţiilor concrete ale gândirii;
-perioada şcolară mijlocie sau pubertatea(de la 10/11 ani la 14/15 ani)=stadiul operaţiilor formale;
-perioada şcolară mare sau adolescenţa(de la 14/15 ani la 18/19)=dezvoltare fizică şi intelectuală
armonioasă.
Tot în acest capitol aflăm particularităţi ale proceselor psihice (senzaţii, percepţii,
reprezentări,
gândirea, imaginaţia, memoria, atenţia), învăţarea de tip şcolar la elevii cu dizabilităţi, dar şi
aspecte privind personalitatea persoanelor cu dizabilităţi. Autorul face trimiteri la lucrări
importante din domeniu: Dinamica personalităţii de Mihai Golu(1993), Psihopedagogia
dezvoltării şcolarului cu handicap de Gh. Radu (1999) sau Conșiliere educaţională ,coordonată de
Adriana Băban(2001).
Evaluarea persoanei cu dizabilităţi trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
Ce evaluăm? (domeniile evaluării)
Pentru ce evaluăm? (scopul evaluării)
Pe ce bază evaluăm? (baza evaluării)
Cum şi cu ce evaluăm? (metodologia evaluării)
Evalurea trebuie privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaştere şi estimare
cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţii de învăţare a copilului, de
planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat şi programele
de intervenţie personalizate. Metodele şi mijloacele de investigare psihopedagogică a persoanelor
cu cerinţe speciale sunt analizate în capitolul 3.
Referindu-se la deficienţele mintale/ de intelect, autorul prezintă delimitările conceptuale şi
teorii explicative asupra deficienţelor mintale, depistarea , diagnosticarea, clasificarea, etiologia,
tipologia, tabloul clinic şi psihopedagogic, dar şi profilaxia şi terapia medico-psihopedagogică şi
socială în cazul deficienţelor mintale.
La capitolul 5 sunt aduse în atenţia cititorilor deficienţele senzoriale,de auz şi de vedere,având
fiecare aceleaşi subcapitole: clasificarea deficienţelor, etiologia, tabloul clinic şi psihopedagogic,
compensarea şi activităţile educative ce se pot desfăşura cu elevii cu astfel de deficienţe.
Clasificarea deficienţelor fizice şi/sau neuromotorii şi a tulburărilor psihomotricităţii,
analiza psihopedagogică a psihomotricităţii şi aspecte privind metodologia recuperării deficienţelor
neuropsihomotorii fac obiectul capitolului 6.
NESECRET
NESECRET
74 din 76
Tulburările de limbaj sunt clasificate,după cum spunea Emil Verza, prin raportare simultană
la criteriile anatomo-fiziologic, etiologic, lingvistic şi psihologic în:
a) tulburări de pronunţie:dislalia, rinolalia şi dizartia;
b) tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii:bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia şi
tulburări pe bază de coree;
c) tulburări de voce: afonia, disfonia şi fonastenia;
d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia şi disgrafia-agrafia;
e) tulburări polimorfe: afazia şi alalia;
f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar şi întârzierea în
dezvoltarea generală a vorbirii.
Tot aici aflăm despre etiologia şi tabloul clinic şi psihopedagogic al tulburărilor de
limbaj,principiile logopedice care stau la baza activităţii de prevenire şi corectare a tulburărilor de
vorbire, dar şi metodele şi procedeele generale utilizate în activitatea logopedică.
Copii/elevi cu dificultăţi de învăţare fac obiectul unui capitol separat.
Autismul –tulburare de dezvoltare, relaţionare şi comunicare, sindromul Langdon Down şi
surdocecitatea sunt prezentate de Alois Gherguţ ca deficienţe asociate/multiple.
Un alt capitol este dedicat de către autor educaţiei speciale şi elementelor de didactică. Aici
sunt prezentate principiile didacticii( principiul intuiţiei, principiul accesibilităţii şi tratării
individuale, diferenţiate, principiul respectării particularităţilor de vârstă şi individuale, principiul
sistematizării, structurării şi continuităţii, principiul integrării teoriei cu practica, principiul
participării conştiente şi active a elevilor la activităţile educativ-compensatorii şi recuperatorii,
principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor),adaptate specificului şi
particularităţilor elevilor cu diferite tipuri de deficienţe, completate cu un principiu fundamental-
principiul asigurării unităţii instrucţiei, educaţiei, compensării, recuperării şi/sau reeducării,
metodele de învăţământ ce se pot foloși în activităţile specifice educaţiei speciale ( cu trimiteri la
lucrări din literatura de specialitate ale autorilor: I. Cerghit, C. Moise, C. Cucoş, M. Ionescu),
metodele activ-participative în activitatea educativă a copiilor cu cerinţe speciale, învăţarea prin
cooperare, mijloacele de învăţământ şi materialele didactice, formele de organizare şi desfăşurare a
procesului de învăţământ.
O abordare deosebită o face autorul activităţilor de terapie educaţională:terapia ocupaţională,
meloterapia, terapia de expreșie grafică şi plastică, terapia cognitivă, ludoterapia, terapia şi
educaţia psihomotricităţii, dar şi terapiei cu ajutorul animalelor (delfini, cai, animale de companie).
Autorul acordă atenţie deosebită integrării copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică ,rolului
pe care-l
are familia în integrarea copilului cu cerinţe speciale în societate şi, mai apoi,integrarea
profeșională a adultului.
Gherguţ prezintă în lucrarea sa noile tehnologii informatice şi educaţia specială în capitolul
al-13-lea. Noile orientări din domeniul psihopedagogiei recomandă foloșirea în şcoală a
instrumentelor derivate din soft-uri profeșionale aplicate pe calculator, precum instrumentele de
scriere şi editare moderne, care asociază tratarea textului şi grafismul şi care oferă, în anumite
profeșii, un mediu puternic de socializare printr-o muncă de tip colectiv. În procesul instructiv-
educativ al copiilor cu cerinţe speciale, computerul joacă două roluri importante: suport în
comunicare şi sprijin în învăţare. Foloșirea lui face poșibilă învăţarea prin creşterea concentrării
atenţiei, prin dezvoltarea foloșirii limbajului şi a deprinderilor sociale; cu ajutorul computerului,
aceşti copii pot deveni mai puţin dependenţi şi mai capabili din toate punctele de vedere. Pentru
copiii cu dificultăţi profunde şi multiple în învăţare, foloșirea calculatorului poate conduce la
îmbogăţirea curriculumului. De asemenea, utilizarea calculatorului înregistrează următoarele
efecte:
dezvoltă capacitatea elevilor cu deficienţe grave de a opera cu semne şi simboluri;
antrenează-exersează-dezvoltă percepţia vizuală şi auditivă;
motivează elevul, astfel încât acesta nu mai poate continua procesul învăţării decât prin
intermediul computerului;
dezvoltă creativitatea şi abilităţile de rezolvare a problemelor.
NESECRET
NESECRET
75 din 76
În ultimul capitol, al-14-lea, autorul îşi propune să prezinte câteva dintre instrumentele utilizate
de profeșionişti sau să ne orienteze către terţe surse de accesare a altor teste şi instrumente uzuale.
În acelaşi timp, sunt oferite şi câteva repere în structurarea programelor/ activităţilor de intervenţie,
prin însuşi conţinutul itemilor şi structurarea lor pe domenii de dezvoltare sau niveluri de
performanţă la anumite categorii de vârstă.
La finalul lucrării este prezentat un glosar care cuprinde un inventar de termeni specifici
domeniului psihopedagogiei speciale, utilizaţi frecvent în literatura de specialitate din ultimii ani şi
sursele bibliografice ce l-au ajut pe Alois Gherguţ în elaborarea acestei cărţi. Fişele, instrumentele
şi modelele de lucru propuse în anexe vin să sprijine şi să ofere un cadru orientativ unitar de
elaborare şi redactare a unor materiale frecvent întâlnite şi necesare în activităţile incluse în sfera
psihopedagogiei speciale.
Lucrarea lecturată mi-a oferit, prin conţinutul ei, orientări de bază în pregătirea mea în
domeniul psihopedagogiei speciale atât în postura mea de student cât şi de cadru didactic.
Recomand cartea ,,Sinteze de psihopedagogie specială”/Ghid pentru concursuri şi examene
de obţinere a gradelor didactice’’de Alois Gherguţ tuturor; ea poate orienta pe orice cetăţean,
specialist, manager şi părinte, în a căror viaţă şi muncă le este prezentă şi o dimenșiune educativă.
Apreciez ca binevenită iniţiativa lui A.Gherguţ de a publica această lucrare şi este bine să fie
cunoscută de toţi studenţii secţiilor de psihologie – pedagogie, dar şi de toate cadrele didactice care
sunt interesate de domeniul psihopedagogiei speciale, constituind o importantă sursă de
documentare pentru pregătirea şi perfecţionarea psihopedagogică a acestora.
NESECRET
NESECRET
76 din 76
Pagină albă