Ortopedia Test

C O M P L I M E N T S I M P L U

MORFOLOGIA FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI STOMATOGNAT

1. Suprafețele proximale ale dinților laterali inferiori au formă:A- TriunghiularăB- RomboidalăC- TrapezoidalăD- PătratăE- Dreptungiulară

2. Suprafețele vestibulară și palatinală ale dinților anteriori au formă:A- TrapezoidalăB- TriunghiularăC- RomboidalăD- PătratăE- Dreptunghiulară

3. Care dinte din dentiția permanentă are pe suprafața vestibulară o creastă de smalț verticală:A- Incisivul centralB- Incisivul lateralC- CaninulD- PremolariiE- Molarii

4. După sistema FDI de adnotare a dinţilor 46 corespunde:A – primului premolar superior din dreapta B – primului molar inferior din dreaptaC – primului premolar superior din stângaD – primului premolar inferior din stângaE – primului molar superior din stânga

5. După sistema FDI de adnotare a dinţilor 34 corespunde:A – caninului superior din dreaptaB – primului premolar superior din dreaptaC – primului premolar inferior din stângaD – caninului inferior din stângaE – caninului inferior din dreapta

6. Pentru RC este caracteristic:A – poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareB – poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareC – poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareD – poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare E – poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare

7. Pentru poziţia de OC este caracteristic: A – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm

B – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm C – condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulariD –condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mmE – condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm

8. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:A – 0,5 – 1,0 mmB – 1,0 – 1,5 mmC – 2,0 – 3,0 mmD – 3,5 – 4,0 mmE – 4,5 – 5,0 mm 9. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:A-nasulB-urecheleC-muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibuleiD-craniulE-ochii

10. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:A-perioadei intrauterineB-perioadei postnatale pînă la 3 aniC-3-6 aniD-de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţiiE-6-16 ani

11. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):A-climatericiB-neuroendocriniC-geograficiD-purtareaE-fizionomici

12. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:A- intensitatea respiraţieiB- gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei C- stereotipul actului de masticaţieD- funcţia glandelor salivareE- funcţia analizatorică

13. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:A-290-300 kgB-390-400 kgC-490-500kgD-590-600 kgE-690-700 kg

14. Liniile de rezistenţă verticale (contrforsele) la maxilă sunt:A-subnazaleB-nazo-frontale

C-palatinaleD-postero-anterioareE-suborbitale

15. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:A-transversali ai nasuluiB-ridicători a buzei superioareC-ridicători a aripelor nasaleD-orbiculari ai guriiE-maseterici

16. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:A-a limbiiB-pteriogoidieni externiC-orbiculari ai guriiD-temporaliE-pterigoidieni interni

17. Definiţie “presiune masticatorie” este:A-forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţieiB-forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilăC-forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulăD-forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregimeE-aşa forţă nu exzistă

18. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:A-250

C- 400

D- 600

19. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:A-congruientăB-incongruientăC-convexăD-concavăE-convex-concavă

20. Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:A-2,5mmB-0,25mmC-0,17mmD-0,09mmE-0,35mm

21. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:

A-15 kgB-20 kgC-25 kg

D-30 kgE-35 kg

22. Dinţii frontali au comun:A-prezenţa 5 suprafeţe verticaleB-suprafeţele orale şînt convexeC-suprafeţele verticale sunt concaveD-prezenţa ecuatorului în treimea cervicalăE-prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare

23. Dinţii se diferenţiază după:A-semnul fosetelorB-numărul dinţilorC-semnul coletuluiD-culoarea ceriiE-forma coroanei şi cuspizi

24. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:A-dreptungiularăB-romboiodalăC-alungităD-conicăE-trunchi de con invers

25. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:A-trunchi de con inversB-coniceC-trapezoidaleD-trunchi de con cu baza spre ocluzalE-dreptungiulare cu laturile convexe

26. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:A-nui nimicB-cingulumC-tuberculul BlackD-tuberculul CarabelliE-tuberculul Zuckerkordl

27. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:A-cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferioriB-cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferioriC-cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superioriD-cuspizii palatinali numai a premolarilor superioriC-cuspizii palatinali numai a molarilor superiori

28. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:A-forma de “V”B-forma de omegaC-semicercD-forma de “M”E-parabolă, elipsă

29. Curba de ocluzie sagitală Spee este:

A-linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulariB-dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibularC-totalitatea dinţilor în arcadele dentareD-linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilariE-linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari

30. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:A-linia de contact a arcadelor dentare antagonisteB-dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilarC-curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusăD-linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadăE-segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital

31. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:A-fiecare dinte are numai un singur dinte antagonistB-contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1C-cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistulD-cheia ocluziei Angle nu este deriglatăE-lipsa contactului între dinţii frontali

32. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:A-pronunţarea fonemei “S”B-pronunţarea fonemei “F”C-pronunţarea vocalei “A”D-pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”E-prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali

33. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:A- contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibuleiB- contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibuleiC- de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superioriD- stereotipul actului de masticaţieE- caracterul produselor alimentare

34. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:

A- actului de deglutiţie B- curburii de ocluzie sagitală SpeeC- planului de ocluzieD- ariilor ocluzaleE- curburii de ocluzie transversale Monson-Willson

35. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:A- apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la

mişcarea de propulsie a mandibuleiB- contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centricăC- contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centricăD- contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibuleiE- cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

36. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:

A- dreaptă sau cap-la-capB- deschisăC- încrucişatăD- închisăE- adîncă

37. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:A- apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a

mandibuleiB- apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a

mandibuleiC- absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibuleiD- contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentareE- contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

38. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:A- liniei trago-nazaleB- planului CamperC- liniei bipupilareD- liniei mediane a feţeiE- liniei interincisivale

39. Planul orizontal Camper trece:A- de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusuluiB- de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externeC- de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externeD- pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori E- pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori

40. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:A- fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori

şi a molarilor de minte de pe maxilăB- fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonistC- fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţieD- fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţieE- dinţii între arcadele dentare nu contactează

41. Planul de ocluzie în zona frontală trece:A- pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferioriB- pe marginea incisivală a incisivilor centrali superioriC- pe marginea incisivală a incisivilor laterali superioriD- în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superioriE- în zona cervicală a incisivilor superiori

42. Aria de ocluzie este o suprafaţă:A- formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parteB- imaginarăC- anterioarăD- posterioarăE- nereală

43. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:

A- dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzieB- dinţii laterali superiori întretae planul de ocluzieC- dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzieD- dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzieE- dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie

BIOMATERIALE

44. Regimul de polimerizare a acrilatelor termo – polimerizabile este recomandat de firma producătoare în instrucţiunea anexată, însă este necesară respectarea următorului regim, în mediu:

A – încălzirea lentă a băii cu apă până la fierbere 30-45 min şi fierberea 30 – 45 minB – încălzirea rapidă a băii cu apă până la fierbere şi fierberea 30 – 45 minC – încălzirea în trepte a băii cu apă în timp de 3 ore până la fierbere şi fierberea 1 orăD – încălzirea în trepte a băii cu apă timp de 3 ore până la fierbere E – începerea polimerizării în apă la temperatura 500

45. Tehnica clasică de aplicare a acrilatelor termopolimerizabile în chiuvetă prevede:A – realizarea machetei din ceară, a tiparului şi introducerea acrilatului în tiparB – realizarea machetei din compozite şi schimbul cu acrilatC – modelarea acrilatului direct pe model D – modelarea acrilatului pe bont mobilizabil E – modelarea mixtă a machetei

46. Acrilatele autopolimerizabile se utilizează în scopul confecţionării protezelor:A – permanenteB – provizoriiC – facialeD – ultra dureE – monolite

47. Compozitele moderne prevăd modelarea microprotezelor:A – iniţial din cearăB – iniţial din ghipsC – prin depuneri strat cu stratD – prin depunerea unui strat integruE – prin ambalarea machetei din ceară în chiuvetă

48. Acrilatele tip Carbodent se utilizează la confecţionarea:A – protezelor dentare permanenteB – incrustaţiilorC – protezelor maxilo - facialeD – implanturilorE – protezelor dentare - provizorii

49. Acrilatele tip Sinma – 74 se utilizează la confecţonarea protezelor:A – mobilizabileB – maxilo - facialeC – totale

D – fixeE – provizorii

50. Acrilatele fluide tip Valplast, SR – ivoclar se introduc în tipar prin:A – presareB – turnareC – injectareD – suflareE – stratificare

51. Acrilatele de tip Ortosil se utilizează la confecţionarea protezelor dentare:A – fixeB – mobilizabile cu căptuşealăC – mobilizabile fără căptuşealăD – provizoriiE – într-o şedinţă

52. La prepararea acrilatelor raportul dintre monomer şi polimer este:A – 1:1B – 2:1C – 1:2D – 2:2E – 1:3

53. Ce ingredient al amestecurilor de ceară le redau plasticitate cerurilor dentare:A – parafinaB – ozocheritaC – ceara de albineD – ceara sinteticăE – ceara de Carnauba

54. Materialele ampretare Kromopan, Elastic şi Ypen fac parte din:A – hidrocoloizi reversibiliB – hidrocoloizi ireversibiliC – materiale dureD – materiale siliconiceE – materiale polisulfide

55. Materialele amprentare din grupul alginatilor se utilizează la amprentarea:A – într-un timpB – în doi timpiC – dublăD – în trei timpiE – în trei timpi fără lingură amprentară

56. Materialele amprentare Xantopren, Optosil şi Dentaflex fac parte din:A – hidrocoloizi reversibiliB – hidrocoloizi ireversibiliC – materiale dureD – materiale siliconiceE – materiale polisulfide

57. Din criteriile medico-tehnice ale materialelor amprentare fac parte:

A-să aibă o culoare plăcutăB-să fie solubile în apă potabilăC-să nu acţioneze nociv asupra componentelor cîmpului proteticD-să nu fie lipicioase la lingura amprentarăE-să fie lipicioase la lingura amprentară

58. Oxman clasifică materialele amprentare:A-dureB-elastice C-preciseD-lichideE-semilichide

59. La baza clasificării materialelor amprentare Poctolachi şi Bîrsa au pus criteriile:A-proprietăţile clinice ale materialelorB-proprietăţile fizice ale materialelorC-starea fizică a materialului la finala prizeiD-starea fizică după pregătirea materialuluiE-durata timpului de priză

60. Hidrocoloizii reversibili au la bază:A-agar-agarulB-sulfatul de CaC-sărurile BaD-acidul alginicE-fosfatul trisodic

61. Hidrocoloizii ireversibili sînt derivaţi a acidului:A-clorhidricB-sulfuricC-alginicD-acrilicE-ascorbinic

62. Lingura amprentară cu materialul amprentar respectiv după întroducere în cavitatea orală se presază pe cîmpul protetic:

A-strict verticalB-iniţial pe zona posterioarăC-iniţial pe zona anterioarăD-iniţial pe zona laterală dreaptăE-iniţial pe zona laterală stîngă

63. Hidrocoloizii ireversibili (materialele alginate) la amestic cu apa după instrucţiune reprezintă stări coloidale:

A-viscoaseB-fluideC-dureD-semidureE-disperse

64. Pastele ZOE ca materiale amprentare fac parte din cele:A-reversibile

B-ireversibileC-elasticeD-termoplasticeE-termorezistente

65. Ceara dentară pentru modelarea bazei protezelor mobilizabile este fabricată în formă de:A-bastonaşeB-plăciC-rulouriD-ştifturiE-arcuri

66. Pentru modelarea formei anatomice a dintelui la confecţionarea coroanelor ştanţate ceara dentară furnizată în formă de bastonaşe de culoare albasră conţine:

A-ulei specialB-parafinăC-grăsimiD-umplutori duriE-umplutori plastici

67. Aliajele aurului cu titlul 900 conţin:A-aur –100%B- argint –14,0%C-aur –90,0%D-cupru –16,0%E-paladiu –14,0%

68. Ceara dentară incoloră sub formă de bastonaşe este utilizată la modelarea:A-bazei protezelor mobilizabileB-protezelor scheletateC-corpului de punteD-machetei coroanei acriliceE-machetei incrustaţiei corono-radiculare

69. Materialul amprentar Gelin face parte din materiale amprentare:A- cristalizabileB- siliconiceC- autopolimerizabileD- hidrocoloizi ireversibiliE- hidrocoloizi reversibili

70. Aliajele crom-cobalt se utilizează la confecţionarea protezelor dentare prin tehnica: A- ştanţăriiB- galvanoplastieC- lipiriiD- turnăriiE- sudării

71. Din grupul materialelor auxiliare utilizate în protetica dentară fac parte:A- ceramicaB- melot-metalulC- acrilatul

D- compoziteleE- aliajele metalelor nobile

72. La materiale diverse utilizate în laboratorul de tehnică dentară se referă:A- materiale de ambalat, izolat, decapanteB- metale şi aliaje nobileC- acrilatele pentru confecţionarea protezelor fixeD- acrilatele pentru confecţionarea protezelor mobilizabileE- ceramica

73. Acrilatele tip Eladent-100, Ortosil, Hidrocryl sînt utilizate la confecţionarea:A- punţilor dentareB- protezelor mobilizabile cu căptuşalăC- protezelor mobilizabile fără căptuşalăD- incrustaţiilorE- coroanelor totale

LEZIUNILE ODONTALE CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII MICROPROTEZELOR DENTARE

74. Coroanele de înveliş fizionomice din acrilat sînt indicate în terapia leziunilor odontale coronare ale dinţilor frontali cînd coroanele lor:

A-au o înălţime micăB-sînt abraziate pînă la coletC-au o înălţime normalăD-sînt fracturate de la coletE-sînt afectate de carie dentară

75. Grosimea pereţilor coroanei de porţelan (ceramică) trebuie să fie minim de:A-0,5mmB-1,0mmC-1,5mmD-2,0mmE-2,5mm

76. Pentru obţinerea unei retentivităţi satisfăcătoare a coroanei din porţelan (ceramică) bontul preparat trebuie să alcătuiască din lungimea coroanei clinice:

A-2/3B-1/3C-1/2D-1/4E-1/5

77. La prepararea dintelui sub coroană de înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular cu o lăţime de:

A- 0,2-0,3 mmB- 0,4-0,5 mmC- 0,6-0,7 mmD- 0,8-1,2 mm

E- 2,0 mm

78. La prepararea dintelui sub coroana de înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular sub un unghi de:

79. Metoda clasică de preparare sau şlefuire a dintelui sub coroane fizionomice din porţelan (ceramică) începe cu suprafeţele:

A-vestibulareB-proximaleC-oraleD-ocluzaleE-nu are importanţă

80. Metoda mecanică de retracţie gingivală la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:

A-coroanelor de substituţieB-capelor din acrilateC-instrumentelor specialeD-frezelor sfericeE-frezelor cilindrice

81. Metoda chimică de retracţie gingivală la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:

A-firelor de bumbac îmbibate cu soluţie de efedrină 5%B-firelor de bumbac îmbibate cu etanol 900

C-firelor de bumbac îmbibate cu apă distilatăD-firelor de bumbac uscateE-firelor de matasă uscate

82. Modelul de lucru la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) se va confecţiona:

A-din ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi materialB-din ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi materialC-din superghips cu bonturi nemobilizabiliD-din superghips cu bonturi mobilizabiliE-nu are importanţă materialul

83. Folia de platină la confecţionarea coroanei fizionomice din porţelan (ceramică) are o grosime de:

A-0,025mmB-0,25mmC-0,5mmD-0,75mmE-1,0mm

84. La prepararea dintelui pentru coroana tip Jacket din acrilat sau compozite pragul cervical se va realiza:

A-subgingivalB- paralel festonului gingival

C-la dorinţa pacientuluiD-la dorinţa mediculuiE-la decizia consiliului

85. Macheta pentru componenta metalică a coroanei mixte metalo-ceramice se va modela din ceară cu o grosime de:

A- 0,1-0,2mm B- 0,3-0,4mmC- 0,5-0,6mmD- 0,7-0,8mmE- 1,0mm

86. Componenta metalică a coroanei mixte metalo-ceramice se va confecţiona din:A-aur purB-aur cu titlul 900C-oţel inoxidabilD-aliaj crom-cobaltE-nu are importanţă

87. Ceramica dentară se arde:A-în cuptoare speciale cu vidB-în cuptoare speciale fără vidC-la flacăra sursei de căldurăD-cu aparatul de lipireE-ceramica dentară se topeşte

88. La confecţionarea coroanei fizionomice Jacket din porţelan (ceramică) primul strat de ceramică care se aplică pe căpăcelul din platină este:

A-dentinaB-smalţulC-opaculD-cuarţulE-nu are importanţă

89. Componenţa metalică a coroanei mixte metalo-acrilice după I.Postolachi este confecţionată prin tehnica:

A-turnăriiB-ştanţăriiC-mixtăD-polimerizăriiE-arderii

90. Placajul din acrilat aderă la componenţa metalică turnată a coroanei mixte metaloacrilice datorită:

A-lipiriiB-fenomenelor chimiceC-unei perfecte presări a placajuluiD-prezenţei elementelor retentiveE-prezenţei micromagniţilor

91. Cercetările efectuate de Gh.Bîrsa şi I.Postolachi au demonstrat că o adaptare intimă a coroanei metaloceramice la pragul cervical se obţine cînd el este preparat sub un unghi:

A-ascuţit

B-dreptC-optuzD-concavE-înalt

92. Sablarea componenţei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuiază cu pulbere de corund pe baza oxidului de:

A-siliciuB-fierC-aluminiuD-titanE-argint

93. Sablarea componenţei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuiază în scopul:A-asigurării aderării ceramicei la metalB-degrasării componentei metaliceC-micşorării grosimei componentei metaliceD-creării microperforaţiilor necesareE-controlului calităţii componentei metalice

94. Coroanele metalice turnate sînt indicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe orice dinteD – pe dinţi mobili de gr. IIIE – pe dinţii fragili

95. La pregătirea dintelui pentru coroană fizionomică din ceramică din înălţimea coroanei se şlefueşte:

A – 3/4B – 1/3C – 1/2D – 1/4E – 2/3

96. Tehnica modernă de confecţionare a coroanelor fizionomice din compozite (Isosit) prevede:A – modelarea machetei din ceară incolorB – modelarea machetei din ceară rozC – modelarea machetei din acrilate autopolimerizabileD – modelarea machetei din ceară calibratăE – modelarea directă strat cu strat a pastei compozite de culori adecvate

97. Coroanele mixte metalo-ceramice şi metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt indicate:

A – pe dinţi scurţiB – pe dinţi cu distrucţii mariC – pe dinţi mobili de gr. IIID – indiferent de vîrstăE – ca microproteze unidentare şi ca element de agregare în punţile dentare

98. Grosimea componentei metalice în coroana M/C este de:A – 1,5 – 2 mmB – 1,0 – 1,2 mm

C – 0,5 – 0,8 mmD – 0,3 – 0,4 mmE – 0,1 – 0,2 mm

99. Grosimea componentei fizionomice în coroana M/C este de:A – 0,8 – 2,0 mmB – 2,5 – 2,8 mmC – 3,0 – 3,5 mmD – 3,6 – 3,8 mmE – 3,8 – 4,0 mm

100. Coroana ecuatorială are limitele:A – supraecuatorialB – infraecuatorialC – în limitele ecuatoruluiD – în limitele zonei ocluzaleE – în limitele zonei cervicale

101. Coroana telescopată este indicată:A – ca microproteză unidentarăB – ca element în diferite şini fixeC – ca element de fixare în protezele parţiale mobilizabileD – ca element de fixare în protezele totaleE – ca microproteză bidentară

102. În coroana mixtă după USMM ca element de retenţie a placajului se utulizează:A – butoniB – şanţuri transversaleC – şanţuri verticaleD – găuri trunchiulare E – găuri cilindrice

103. Pivotul coroanei de substituţie trabuie să aibă o grosime de:A – 1- 1,2 mmB – 2 – 2,5 mmC – 2,5 – 3,0 mmD – 0,3 – 0,5 mmE – n-are importanţă

104. Incrustaţiile (inlay-urile) prezintă proteze dentare:A-bidentare fixeB-bidentare mobilizabileC-tridentareD-unidentare fixeE-unidentare mobilizabile

105. Incrustaţiile (inlay-urile) sînt indicate în tratamentul:A-pulpitelorB-prezenţei breşelor arcadelor dentareC-leziunilor odontale coronareD-anomaliilor dento-maxilareE-afecţiunilor articulaţiei temporo-mandibulare

106. Incrustaţiile după materialele din care sînt confecţionate pot fi din:A-ceară dentarăB-ceară de albineC-cauciuc vulcanizatD-cauciuc nevulcanizatE-aliajele metalelor inobile

107. Inlay-ul prezintă o microproteză:A-extratisularăB-intratisularăC-mixtăD-totalăE-cervicală

108. Onlay-ul prezintă o microproteză:A-utilizată numai pe dinţii temporariB-intratisularăC-extratisulară D-punctiformăC-fără extremităţi

109. Pinlay-ul prezintă o microproteză:A-de acoperire coronară totalăB-intratisulară cu pivot C-intratisulară fără pivotD-extratisularăE-intra-extratisulară

110. Conform destinaţiei incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:A-ca element de agregare a diferitor lucrări proteticeB-ca elemente provizorii de protecţie a pulpeiC-ca elemente provizorii de protecţie paradontalăD-ca elemente multidentareE-ca elemente în protezele totale

111. Conform numărului suprafeţelor dintelui ce vin în contact cu incrustaţia extratisulară deosebim incrustaţii:

A- suspendateB- punctiformeC- monofeţeD- tangenţialeE- oblice

112. Conform modului de modelare a machetei incrustaţiei deosebim tehnici:A-directă B-precisăC-în doi timpiD-provizorieE-permanentă

113. Din aliajele aurului la confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) se utiliziază titlul:A-1000

B-750 cu platinăC-750 fără platinăD-700E-583

114. Coroanele de înveliş trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A-să refacă funcţia glandelor salivareB-uşor să se deplaseze din cavitatea orală de către pacientC-să fie uşor înclinate oralD-să reconstituie punctele de contact proximaleE-uşor să se supuie sterilizării

115. Coroanele de înveliş sînt indicate:A-la dorinţa pacientuluiB-ca elemente de agregare în punţile dentareC-ca elemente de protecţie a acţiunii nocive a razelor UVD-ca elemente de profilaxie a afecţiunilor paradontaleE-pe dinţi mobili de gradul III

116. După destinaţie coroanele de înveliş pot fi:A-de protecţie sau provizoriiB-de refacere a lăţimii arcadei dentareC-de refacere a funcţiei analizatorice a cavităţii oraleD-de lichidare a proceselor inflamatorii în periodonţiuE-de lichidare a proceselor inflamatorii a fibromucoasei

117. Coroanele de înveliş pot fi confecţionate din următoarele metale:A-AuB-CuC-TiD-AgE-Cr 118. La confecţionarea coroanelor de înveliş din acrilate se utilizează:A-sinma-74B-acrelC-ftoraxD-acronilE-bacril

119. Tehnologia confecţionării coroanelor de inveliş prin tehnica ştanţăriiprevede obţinerea modelului de lucru:A-din aliaje uşor fuzibileB-din supergipsC-din acrilate autopolimerizabileD-din cementuri dentareE-din ghips medical

120. La confecţionarea coroanelor de înveliş metalice prin tehnica ştanţării modelajul bontului pe modelul de lucru va începe:

A-imediat după realizarea modelului de lucruB-după izolarea modelului

C-după trasarea liniei coletului clinicD-după acoperirea bontului cu metal prin tehnica galvanoplastieiE-nu are nici o importanţă cînd va începe

121. Patricele metalice la realizarea coroanelor metalice de înveliş se confecţionează din aliajele:

A-uşor fuzibileB-Cr-NiC-Cr-CoD-CuE-Al

122. Temperatura de topire a aliagului uşor fuzibil “Melot” utilizat la confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica mixtă de ştanţare este de:

A-11000

B-10000

C-17500

D-1000

123. Avantajele coroanelor confecţionate prin tehnica turnării şînt:A-fizionomiceB-semifizionomiceC-redau cu o mare exactitate suprafeţele ocluzaleD-fiziologiceE-igienice

124. Coroanele întreg turnate cu grosimea dirijată au pereţii cu grosimea de:A- 0,1-0,2 mmB- 0,3-0,4 mmC- 1-1,5 mmD- 2,0 mmE- 2,2 mm

125. Coroana de înveliş ecuatorială este indicată pe:A-incisiviB-caniniC-molariD-dinţi timpuriiE-dinţi mobili de gradul III

126. Coroana metalică telescopată prezintă o lucrare protetică:A-unitarăB-dublăC-triplăD-provizorieE-transparentă

127. La confecţionarea coroanelor fizionomice din ceramică modelul se va realiza cu dinţi:A-mobilizabiliB-nemobilizabiliC-din ghips medicalD-ceară dentară specială

E-ceară de albine

128. Tehnica clasică de confecţionare a coroanelor din acrilat prevede următoarele etape de laborator:

A-prepararea dintelui stîlp şi amprentareaB-modelarea machetei viitoarei coroanei din ceară specialăC-modelarea machetei viitoarei coroanei din acrilat autopolimerizabilD- modelarea machetei viitoarei coroanei din ceară de albineE- modelarea machetei viitoarei coroanei din ceară vegetală

129. Penrtu confecţionarea coroanei metaloceramice e necesar de un model de lucru confecţionat din:

A- gips medical fără dinţi mobilizabiliB- gips medical cu dinţi mobilizabiliC- supergips cu dinţi mobilizabiliD- supergips fără dinţi mobilizabiliE- ceramică

130. Pentru confecţionarea coroanei Jacket din porţelan (ceramică) modelul de lucru se v-a confecţiona din:

A- gips medical cu dinţi mobilizabiliB- supergips fără dinţi mobilizabiliC- gips medical fără dinţi mobilizabiliD- supergips cu dinţi mobilizabiliE- aliaje uşor fuzibile

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PUNŢILOR DENTARE

131. Absenţa dinţilor 8 la mandibulă va corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – nu este edentaţie parţială

132. Absenţa incisivilor centrali superiori v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – nu este edentaţie parţialăB – IC – IID – IIIE – IV

133. Absenţa unilaterală a molarilor la maxilă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – I B – IIC – III

D – IVE – V

134. Absenţa bilaterală a molarilor la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – IIID – IVE – V

135. Absenţa primului molar din stînga la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

136. Prezenţa molarului 3 la mandibula din stînga şi absenţa tuturor celorlalţi dinţi v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:A – IB – IIC – IIID – IVE – V

137. Absenţa bilaterală a primilor molari la maxilă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

138. La prezenţa numai a molarilor 3 la mandibulă edentaţia parţială v-a corespunde următoarei clase după Kennedy:

139. Corpul de punte suspendat este indicat la restabilirea integrităţii arcadelor dentare:A – în zonele lateraleB – în zona frontalăC – în orice zonăD – în zonele fronto-lateraleE – în zonele fără atrofia apofizei alveolare

140. Corpul de punte în formă de semişa este indicat în punţile dentare:A – demontabileB – din două bucăţi

C – mobilizabileD – acriliceE – metaloceramice

141. Forma corpului de punte depinde nu numai de topografia breşei dar şi de:A – înălţimea dinţilor limitrofi breşeiB – starea coronară a dinţilor limitrofi breşeiC – lăţimea apofizei alveolare D – gradul de atrofie a apofizei alveolareE – tipul de ocluzie

142. Corpul de punte în semişa se recomandă la confecţionarea punţilor dentare:A – mobilizabileB – din 2 bucăţiC – acriliceD – din M/CE – demontabile

143. Spaţiul fiziologic de inocluzie este individual şi variază de la: A – 1,0 – 6,0 mmB – 7,0– 8,0 mmC – 9,0-10,0 mmD – 11,0–12,0 mmE – mai mult de 12,0 mm

144. Puntea dentară din două bucăţi poate fi confecţionată:A – numai în zona frontală a arcadelor dentareB – numai în zonele laterale ale arcadelor dentareC – numai în zona frontală a arcadei dentare inferioareD – numai în zona frontală a arcadei dentare superioareE – în orice zonă a arcadelor dentare

145. Element al punţii dentare este:A- patricea elementului retentivB- porţiunea de lipireC- corpul punţiiD- arcul protezeiE- cuspizii coroanei dintelui ancoră

146. Cea mai rezistentă punte dentară va fi:A- din fierB- din Au titlul 916C- din CuD- confecţionată galvanoplasticE- din aliaj Cr-Co

147. După aspectul fizionomic punţile dentare pot fi:A- suspendateB- punctiformeC- semifizionomiceD- lipiteE- întreg turnate

148. Corpul de punte are formă :A- ovalăB- de semicasetăC- semiovalăD- aplatizatăE- alungită

149. Corpul punţii dentare mobilizabile are formă de:A- cupăB- şaC- semiovalD- patratE- cub

150. După metoda confecţionării punţile dentare pot fi:A- sculptateB- frezateC- polimerizateD- ştanţateE- electro-galvanice

151. Corpul de punte dintr-o bucată trebuie să fie:A-din două aliajeB- din trei aliajeC- din acelaş material ca şi elementele de agregareD- elasticE- plastic

152. Suprafaţa mucozală a corpului de punte trebuie să fie:A- poroasăB- ascuţităC- groasăD- subţireE- netedă

153. Corpul la puntea dentară m/a total fizionomică este:A- faţetat vestibularB- sub formă de cupăC- sub formă de semicupăD- sub formă de bară rotundăE- cu elemente retentive pe toate suprafeţele

154. Ce elemente retentive în puntea dentară m/a cu componenta metalică întreg turnată pot fi:

A- butoniB- magniţiC- lacuri D- clei cpecial E- clei silicat

155. După aspectul fizionomic deosebim punţi dentare:A- metalice

B- galvanoplasticeC- din aurD- din argintE- parţial fizionomice

156. După modul de fixare punţile dentare pot fi:A-mobilizabileB-fixate prin magneţiC-sudateD-lipiteE-solidarizate

157. Cerinţele către coroane ca elemente de ancorare a punţilor dentare fixe sunt:A- să fie lucioaseB- să fie netedeC- să fie lipicioaseD- să repete forma dinţilor ancorăE- să nu repete forma dinţilor ancoră

158. Pregătirea elementelor componente ale punţii dentare către lipire include:A- prelucrarea termică, chimică a suprafeţelor de lipireB- prelucrarea mecanică a suprafeţelor de lipireC- suprafeţele de lipire se acoperă cu lacD- galvano-plastia suprafeţelor de lipireE- finisarea cu perii a suprafeţelor de lipire

159. Punţile dentare fixe sînt piese protetice:A- ce transmit forţele funcţionale asupra parodontului dinţilor stîlpiB- ce transmit forţele funcţionale asupra substratului mucoososC- ce transmit forţele funcţionale pe cale mixtăD- standarteE- de o singură folosinţă la actul de masticaţie

160. Suprafaţa mucosală a corpului de punte se modelează în raport de:A- înălţimea coronară a dinţilor veciniB- dinţii antagoniştiC- tipul ocluzieiD- numărul dinţilor veciniE- situaţia clinică

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

161. Fibromucoasa sănătoasă cu grosime şi rezilienţă moderată, conform clasificării Supple corespunde clasei:

A – IB – IIC – III

D – IVE – V

162. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă, conform clasificării Supple corespunde clasei:

163. Fibromucoasa atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei:

164. Conform clasificării Liund zona glandulară a fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă este situată:

A – pe coama apofizei alveolareB – în zona mediană a palatului durC – în zona rugilor palatineD – în treimea posterioară a bolţii palatineE – în zonele periferice ale proceselor alveolare

165. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă subţire şi sensibilă la presiuni, conform clasificării Liund corespunde:

A – zonei periferice a apofizelor alveolareB – zonei rugilor palatineC – zonei medianeD – zonei glandulareE – zonei apofizelor alveolare

166. Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic după diferiţi autori în diferite zone variază între:

A – 10 –12 mmB – 8,0 – 9,0 mmC – 7,0 – 5,0 mmD – 4,0 – 3,0 mmE – 2,5 – 0,4 mm

167. Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţioanează din sîrmă de Wiplă cu diametrul:

A – 2,0 – 2,5 mmB – 1,5 – 2,0 mmC – 0,6 – 0,8 mmD – 0,2 – 0,4 mmE – nu are importanţă

168. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi:

A – îi acoperă în totalitate B – îi acoperă cu 1/2C – îi acoperă cu 2/3D – nu ajunge la limita lor mezialăE – îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică

169. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:A – 0,5 mmB – 1,0 mmC – 1,5 mmD – 2,0 mmE – 3,0 mm

170. Protezele parţiale mobilizabile pot fi confecţionate:A – numai în edentaţiile terminale bilateraleB – numai în edentaţiile terminale unilateraleC – numai în edentaţiile frontaleD – numai în edentaţiile intercalateE – în orice tip de edentaţie parţială

171. Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:A – fixarea dinţilor artificialiB – unirea elementelor dentare cu şeile protezei C – unirea şeilor protezeiD – fixarea elementelor de ancorare şi stabilizareE – micşorarea dimensiunilor bazei protezei

172. Avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:A – nu traumează fibromucoasaB – sunt fizionomiceC – sunt fiziologiceD – permit corecţia şi rebazarea E – sunt igienice

173. Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de:

A – 3,0-4,0 mmB – 5,0 mmC – 6,0-8,0 mmD – 9,0-10,0 mmE – mai mult de 10 mm

174. Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este de:

A – 0,2 mmB – 0,4-0,5 mmC – 6,0-7,0 mmD – 8,0-10,0 mmE – 1,0-2,0 mm

175. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat:

A – în zona palatinală posterioară

B – pe versantele interne a apofizelor alveolareC – în zona torusului palatinalD – în zona liniei AhE – în orice zonă

176. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă este plasat:

A – la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingualB – la 1-2 mm de festonul gingival şi la nivelul fundului de sac lingualC – în zona coletului dinţilor restanţiD – în zona ecuatorială a dinţilor lateraliE – nu are importanţă locul plasării

177. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă în sens antero-posterior va fi plasat în raport de:

A – implantarea dinţilor restanţiB – înălţimea dinţilor restanţiC – lăţimea procesului alveolarD – orientarea versantului lingual al procesului alveolarE – nu are importanţă nici un factor

178. În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin preponderent dento-paradontal conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa:

A – este distanţat cu 5,0 mm B – este distanţat cu 8,0 mmC – este distanţat cu 1,0 mmD – este distanţat cu 1,2 mmE – are contact intim cu mucoasa

179. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasa cîmpului protetic a conectorului principal prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la ea cu:

A – 2,0-3,0 mmB – 4,0 mmC – 0,5 mmD – 0,6 mmE – în raport de gradul de rezilienţă

180. Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:A – unirea şeilor protezei B – unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosaleC – unirea croşetelor în blocD – ocolirea formaţiunilor anatomiceE – ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii

181. Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează:A – pe suprafeţele ocluzale ale dinţilorB – pe versantele interne ale proceselor alveolareC – pe procesele alveolareD – pe feţele proximale ale dinţilor ancorăE – pe centrul apofizelor alveolare

182. Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de:

A – 5,0-8,0 mmB – 1-1,5 mmC – 2,0 mmD – 2,5 mmE – nu are importanţă

183. Croşetul Bonwill are următoarele braţe:A – două retentive, două opozante, două ocluzaleB – două retentive, două opozante, unul ocluzalC – două retentive, unul opozant, două ocluzaleD – două retentive, trei opozante, unul ocluzalE – numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal

184. Croşetul inelar Jackson este indicat în următoarele clase ale edentaţiei parţiale după Kennedy:

A – IB – IIC – VID – IVE – V

185. În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare ale protezei parţiale mobilizabile scheletate vor fi plasate:

A – pe primii molari bilateralB – pa primii premolari bilateralC – pe ambii premolari şi primul molar unilateraliD – pe toţi dinţii bilaterali prezenţiE – nu are importanţă numărul dinţilor ancoră

186. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:A – direcţia de aplicare şi înlăturare a protezeiB – întroducerea protezei în cavitatea bucalăC – aplicarea protezei pe modelD – studierea protezei în paralelografE – studierea protezei vizual

187. Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:A – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacoleB – calea de aplicare şi înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic cu obstacoleC – calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu obstacole considerabileD – calea relativă de aplicare a protezei în cavitatea oralăE – calea relativă de înlăturare a protezei din cavitatea orală

188. Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:A – axului de inserţie a protezeiB – axului de dezinserţie a protezeiC – punctului extremităţii braţului retentiv al croşeteiD – lăcaşilor pentru pintenii ocluzaliE – poziţiei modelelor

189. Determinarea ecuatorului protetic în paralelograf se efectuază cu tija:A – detectoare

B – răzuşăC – retentivometricăD – portcreionE – suplimentară

190. Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din:

A – numai matriceB – numai patriceC – matrice şi patriceD – ineleE – benzi supracingulare

191. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile parţiale cl. I Kennedy este şi un element:A – fiziologicB – antibascularC – antivibratorD – antiinflamatorE – antialergic

192. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali:

A – gingivalB – la coletC – supracingularD – în apropierea marginelor incisivaleE – supraocluzal

193. Croşetul continuu în edentităţiile parţiale mandibulare cl. IV Kennedy în zona dinţilor laterali este plasat:

A – gingivalB – subecuatorialC – în zona ecuatoruluiD – supraecuatorialE – supraocluzal

194. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:

A – asupra fibromucoaseiB – asupra substratului ososC – asupra dinţilor stîlpiD – asupra dinţilor antagoniştiE – bolţii palatine

PROTEZE PARŢIAL MOBILIZABILE SCHELETIZATE195. Pentru proteza parţială mobilizabilă scheletată e caracteristic:A- că părţile componente sînt solidarizate într-o unitate comunăB- că şeile sînt situate în spaţiile edentate fără conexiune cu alte elementeC- conectorul acrilic este armat cu metalD- conectorul principal este din acrilat

E- transmiterea presiunii funcţionale numai suportului muco-osos

196. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:A- inclusă în acrilatB- ovalăC- suspendatăD- punctiformăE- tangenţială

197. Componenta metalică a şeii protezei parţiale mobilizabile scheletate dacă nu este inclusă în acrilat atunci ea:

A- are contact cu fibromucoasaB- nu are contact cu fibromucoasaC- este suspendatăD- uşor platăE- uşor convexă

198. Elementul de legătură dintre şeile protezei parţiale mobilizabile scheletate (conectorul principal) trebuie să posede:

A- elasticitate maximăB- plasticitateC- fragilitateD- duritateE- luciu

199. Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară la mandibulă în secţiune are formă:

A- triunghiularăB- patratăC- pentagonD- trapezoidalăE- ovală

200. La maxilă conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate în formă de bară în secţiune are formă:

A- semipatratăB- semiovalăC- triunghiularăD- patratăE- asimetrică

201. Grosimea conectorului principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la mandibulă prezentat de bară trebuie să fie:

A- 0,5-1,0 mmB- 1,5-2,0 mmC- 3,0 mmD- 4,0 mmE- 5,0 mm

202. Cerinţe către plăcuţe ca conector principal al protezei parţiale mobilizabile scheletate la maxilă se referă:

A- grosimea 0,4-0,5 mmB- lăţimea mai mică de 3,0 mm

C- este situată la distanţă de 0,5 mm de la suprafaţa mucoasei palatului moaleD- să fie elasticăE- să fie fragilă

203. Zonele de plasare a conectorului principal în formă de bară a protezei parţiale mobilizabile scheletate la maxilă:

A- în zona frontalăB- în treimea anterioară a palatului durC- în treimea anterioară a zonei posterioare a palatului durD- în zona liniei “A”E- în zona palatului moale

204. Lăţimea plăcuţelor ca conector principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la maxilă:

A- 5,0 mmB- 6,0 mmC- 7,0 mmD- 8,0 mmE- 10 mm şi mai mult

205. Care din croşetele mai jos numite pot fi confecţionate din sîrmă:A- KemenyB- JacksonC- AckersD- BonwillE- Ney

206. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:A- să cuprindă mai mult de 1800 din cercumferinţa dinteluiB- să cuprindă mai puţin de 1800 din cercumferinţa dinteluiC- să dezvolte o forţă continue orizontală asupra dintelui ancorăD- toate părţile componente ale croşetei trebuie să se situieze în 1/3 ocluzalăE- se aplică pe dinţii ancoră cu starea paradontală nefavorabilă

207. Croşetul Adams se confecţionează prin:A- turnareB- îndoireC-mixtD-polimerizareE-presare

208. Ce elemente de fixare, menţinere şi stabilizare a protezelor mobilizabile scheletate pot fi utilizate din cele indicate:

A- capseB- camere de vidC- cameră fără vidD- magneţiE- balamale

209. Mijloacele care se opun deplasărilor protezei parţiale mobilizabile scheletate:A- Elementele de menţinere, sprigin şi stabilizareB- dinţii artificialiC- şeile protezei

D- conectorul principalE- conectorii secundari

210. Ce elemente de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate pot avea formă în “T”:

A- bara la sistem Dolder-RumpelB- capsaC- telescoapeleD- disjunctorii de forţăE- culisele

211. Şeile protezelor parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din:A- cearăB- acrilat elasticC- compoziteD- acrilate termopolimerizabileE- mase poliesterice

212. Pentru lustruirea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va folosi:A- filţuri coniceB- carborundulC- vazelinaD- uleiul vegetalE- filţuri triunghiulare

213. Pentru dublarea modelului deretentivizat este necesar de:A- vacum-malaxorB- paralelografC- chiuvetă specială D- chiuvetă obişnuităE- gips

214. La confecţionarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin turnare se foloseşte sursa de topire a aliajului:

A- electro-galvanicăB- aparatul de lipireC- curentul de fregvenţă înaltăD- aparatul de sudareE- spirtiera

215. Ca antioxidant la lipirea elementelor scheletului metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se utilizează:

A- heliuB- criptonulC- argonulD- xenonulE- boraxul

216. Conceperea defenitivă a construcţiei protezei parţiale mobilizabile scheletizate se efectuiază la etapa:

A- examenului pacientuluiB- examinarea modelului de studiu vizualC- preconizarea planului de tratament

D- analiza modelului de lucru la paralelografE- la etapa dublării modelului

217. Croşetul Bonwill are:A- un braţ elastic în formă de “L”B- un braţ elastic în formă de “G”C- două braţe retentiveD- un pinten ocluzalE- un braţ opozant

218. Modelul de lucru a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează după amprenta:

A- documentarăB- de diagnosticC- funcţionalăD- standartE- parţială

219. Edentaţia parţială congenetală se caracteriziază prin:A-absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la un maxilarB- absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la ambele maxilareC-extracţia a cîţiva dinţi la un maxilarD-extracţia a cîţiva dinţi la ambele maxilareE-absenţa mugurilor dentari a cîţiva dinţi pe un maxilar

220. Edentaţia parţială congenetală este considerată ca o edentaţie:A-primarăB-secundarăC-unilateralăD-bilateralăE-totală

221. Edentaţia parţială congenitală clinic se manifestă ca:A-anodonţieB-hipodonţieC-hiperdonţieD-macrodonţieE-microdonţie

222. Absenţa parţială a mugurilor dentari pe un maxilar este:A-hipodonţieB-hiperdonţieC-anodonţieD-microdonţieE-macrodonţie

223. Absenţa totală a mugurilor dentari pe un maxilar este:A-hipodonţieB-anodonţieC-hiperdonţieD-macrodonţieE-microdonţie

224. Pentru edentaţia parţială primară este caracteristic absenţa dinţilor ca urmare a:A-extracţieiB-traumatismuluiC-absenţei mugurilor dinţilorD-abraziuni patologice a dinţilorE-avitaminozei

225. Edentaţia parţială falsă se caracteriziază prin absenţa dinţilor ca urmare a:A-retenţiei dinţilor în profunzimea osuluiB-extracţieiC-absenţei mugurilor dinţilorD-traumatismuluiE-fracturii coroanelor

226. Anodonţia se caracteriziază prin:A-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe una din arcadele dentareB-absenţa parţială a dinţilor extraşi pe ambele arcade dentareC-absenţa totală a mugurilor dinţilorD-absenţa totală a coroanelor dinţilor ca urmare a abraziunii dinţilorE-absenţa tuturor dinţilor de minte

227. Eedentaţia parţială produsă de factori postnatali este:A-primară B-secundarăC-terminalăD-intercalatăE-totală

228. Examenul clinic al pacientului cu edentaţie parţială începe cu:A-radiografia dinţilor restanţiB-percuţia dinţilor restanţiC-determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţiD-palparea zonei ATME-clarificarea motivaţiei

229. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:A-caracterul alimentelorB-frecvenţa alimentaţieiC-localizarea breşei arcadei dentareD-particularităţile respiraţieiE-igiena cavităţii orale

230. La absenţa dinţilor frontali superiori simptomul facial va fi exprimat prin:A-micşorarea DVOB-majorarea DVOC-prăbuşirea buzei inferioareD-prăbuşirea buzei superioareE-prăbuşirea ambelor buze

231. Gradul de pronunţare a apofizei alveolare edentate va depinde de:A- topografia breşei B-profesia pacientuluiC-stajiul de muncă

D-cauzele care au determinat edentaţiaE-tipul de ocluzie

232. Dinţii frontali superiori în ocluzia ortognată au în mediu o înclinare vestibulară în zona incizală de:

B- 5-100

C- 19-200

D- 250

E- mai mult de 250

233. Dinţii frontali inferiori în ocluzia ortognată au o înclinare vestibulară în zona incizală de:

B- 2-30

C- 3-100

D- 150

E- mai mult de 150

234. Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy-Applegate la rînd cu criteriul topografic include:

A- numărul dinţilor absenţiB- prezenţa dinţilor de minteC- elemente defiziologie şi terapie proteticăD- gradul de extindere a breşeiE- numărul breşelor

235. Pentru clasa I subdiviziunea I a edentaţiei parţiale conform clasificării Kennedy este caracteristic prezenţa:

A- unei breşe în zona dinţilor restanţiB- a două breşe în zona dinţilor restanţiC- a trei breşe în zona dinţilor restanţiD- a patru breşe în zona dinţilor restanţiE- în zona dinţilor restanţi nu sînt breşe

236. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă a procesului alveolar după clasuficarea Supple corespunde clasei:

A-IB-IIC-IIID-IVE-V

237. Pentru clasa II a fibromucoasei cîmpului protetic după Supple este caracteristic:A- fibromucoasă cu grosime şi rezilienţă moderatăB- fibromucoasă atrofiată, subţire cu grad de rezilienţă redusăC- fibromucoasă groasă,friabilă cu un grad mare de rezilienţăD- fibromucoasă hipertrofiată, mobilă, în creastă de cocoşE- fibromucoasă cu grosime neuniformă pe toată întinderea

238. Zonele Schroder ale fibromucoasei după Liund sunt situate:A- în treimea anterioară a bolţii palatineB- în treimea medie a bolţii palatine

C- în treimea posterioară a bolţii palatineD- în zona posterioară a palatului moaleE- în zona medie a palatului moale

239. Apofizele alveolare la maxilă cu valoare protetică negativă după Lejoyeux corespund clasei:

A- IB- IIC- IIID- IVE- V

240. Tuberculii piriformi ai mandibulei sînt situaţi:A- în triunghiul retromolarB- în triunghiul retropremolarC- în triunghiul retroalveolarD- pe centrul procesului alveolar în zona frontalăE- pe versantul vestibular a procesului alveolar

EDENTAŢIA TOTALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR TOTALE

241. Cînd torusul palatinal se întinde de la gaura palatină anterioară pînă la limita distală a palatului dur după Landa corespunde clasei:

242. Fibromucoasa la maxilă fiind atrofiată, subţire, cu un grad de rezilienţă redus, inaptă să suporte presiuni după Supple corespunde clasei:

243. Fibromucoasa hypertrofiată, mobilă, flotantă, care cere o îndepărtare chirurgicală după Supple corespunde clasei:

244. După Sangiuolo cînd substratul osos la maxilă are un grad de atrofie medie corespunde clasei:

A – IB – IIC – III

D – IVE – V

245. După Sangiuolo cînd substratul osos mandibular are un grad de atrofie avansat cu dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet corespunde clasei:

246. Scopul amprentării preliminare în edentaţia totală este obţinerea unui model:A – preliminarB – fiziologicC – cu dimensiuni doriteD – din ghips durE – din acrilate

247. Lingura individuală este necesară pentru amprentarea:A – anatomicăB – funcţionalăC – fiziologicăD – parţialăE – mixtă

248. Marginea amprentei funcţionale de succiune se găseşte:A – pînă la zona mucoasei pasiv mobileB – în limetele zonei mucoasei pasiv mobileC – în limitele mucoasei imobileD – depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mmE – depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 3-4 mm

249. Marginea amprentei funcţionale propriu zis se găseşte:A – în limitele mucoasei imobileB – pînă la mucoasa pasiv mobilăC – în limitele mucoasei pasiv mobileD – depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 3-4 mmE – depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm

250. Lingurile amprentare individuale se supun corectării din motivul că au mărgini:A – subţiriB – înalteC – groaseD – ce nu corespund fundului de sacE – denivelate

251. Dacă lingura individuală în timpul executării probei funcţionale Herbst se deplasează de pe cîmpul protetic atunci:

A – nu se corecteazăB – se alungeşte margineaC – se perforează

D – se scurteazăE – se confecţionează altă lingură

252. Pentru o perfectă închidere marginală la amprentarea funcţională lingura individuală se corectiază adaugind un rulou de material termoplastic de tip Subrofix pe marginile ei şi:

A – se modelează manualB – nu se modeleazăC – se utilizează din nou testele funcţionaleD – nu este necesar de această operaţiune E – se poate utiliza orice material

253. Segmentele laterale ale planului protetic sînt paralele:A – între eleB – planului CamperC – planului verticalD – planului frontalE – planului sagital

254. Palnul protetic se determină în scopul:A – alegerii dinţilor artificialiB – montării dinţilor faţă de creasta alveolarăC – creării curbei vestibulare a arcadei dentareD – creării curbelor ocluzale ale arcadelor dentareE – creării unui contact intim între arcadele dentare

255. Crearea curbelor de ocluzie la construirea arcadelor dentare în protezele totale are scopul:

A – asigurării unui contact maximal dintre arcadele dentare în timpul funcţieiB – asigurării unui contact numai în zona frontalăC – asigurării unui contact numai în zonele lateraleD – asigurării DVOE – asigurării spaţiului de inocluzie fiziologică

256. Cîmpul protetic al edentaţiei totale se subîmparte în:A- zona sublingualăB- zona retromolarăC- zona funcţionalăD- zona palatului moaleE- zona suturii mediene

257. În componenţa zonei de sprigin a cîmpului protetic edentat total la mandibulă este:A- fibromucoasa activ mobilăB- procesul alveolar al mandibuleiC- regiunea inserţiei muşchului buccinatorD- plica pterigo-mandibularăE- spaţiul sublingual

258. Lingura amprentară individuală trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:A- să balansezeB- să fie plasticăC- să fie elastică D- să fie rigidăE- să fie perforată

259. Proteza totală se confecţionează din:A- acrilat elasticB- ceramicăC- aliajele Au titrul 900D- acrilate autopolimerizabileE- acrilate termopolimerizabile incolore

260. Formaţiunile anatomice ce favorizează menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă sunt:

A- plicile gingivo-bucale lateraleB- muşchiul ridicător al unghiului guriiC- frenul limbiiD- frenul buzei superioareE- tuberozităţile maxilare

261. Lingura amprentară individuală are destinaţia:A- înregistrarea zonei de sprigin şi periferice a cîmpului protetic edentat total în funcţieB- pentru obţinerea unui model preliminarC- respectarea principiilor igieniceD- protecţia mediculuiE- protecţia pacientului

262. Metoda de confecţionare a lingurilor individuale:A- suflareB- pe modelul preliminarC- ardereD- lipireE- sculptare

263. Pentru acrilatele termopolimerizabile e caracterictic:A- devin plastice sub acţiunea temperaturiiB- nu-şi schimbă consistenţa sau proprietăţileC- polimerizarea sub acţiunea undelor de o anumită frecvenţăD- se micşoriază în volum de la 40%E- trecerea din formă plactică în solidă prin polimerizare sub acţiunea temperaturii

264. În edentaţiile totale unghiurile mandibulei devin:A- obtuzeB- drepte C- ascuţiteD- întinse E- undulare

265. În edentaţiile totale condilii articulari ai mandibulei la înciderea gurii se deplasează:A- în sus şi anteriorB- în sus şi posteriorC- numai în susD- numai anteriorE- numai posterior

266. Cîmpul protetic edentat total la maxilă este prezentat de:A- Procesele alveolare, tuberozităţile maxilare, bolta palatină

B- formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona anterioarăC- valul palatinD- formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona lateralăE- formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona distală

267. Tipurile de atrofie ale maxilei în edentaţiile totale se clasifică după:A- AgapovB- RîndaşuC- SchoroderD- KollerE- Rubinov

268. În edentaţiile totale la maxilă atrofia are un caracter:A- excentric (centifug)B- concentric (centripet)C- acentricD- undularE- redus

269. Cîmpul protetic edentat total la mandibulă este prezentat de:A- procesul alveolar şi tuberculii piriformiB- planşeul bucalC- frenul buzei inferioareD- frenul limbiiE- muşchii periferici cîmpului protetic

270. Fibromucoasa pasiv mobilă (neutră) vestibulară în edentaţiile totale participă la formarea:

A- aspectului fizionomic al protezei totaleB- supapei vestibulare a protezei totaleC- supapei verticale a protezei totaleD- supapei sagitale a protezei totaleE- aspectului igienic a protezei totale

271. Prima etapă clinică la confecţionarea protezelor totale este:A- amprentarea preliminarăB- amprentarea funcţională C- amprentarea tradiţionalăD- amprentarea tridimensionalăE- amprentarea parţială

272. Gradul de rezilienţă al fibromucoasei cîmpului protetic edentat total individualizează:A- utilizarea materialelor şi a tehnicilor de amprentareB- alegerea lingurii amprentareC- tehnica pregătirii lingurii amprentareD- timpul amprentăriiE- amprentarea preliminară

273. Ce linii de orientare se trasează pe modelulu funcţional în edentaţia totală la maxilă:A- linii ce indică zona cu rezilienţa minimă a fibromucoaseiB- linii ce indică zona cu rezilienţă mărită a fibromucoaseiC- linii ce încercuiesc zona cu cicatrice a fibromucoasei D- liniile din zona cu rezilienţă minimă a fibromucoasei

E- linia ce marcează centrul apofizei alveolare

274. Regimul de polimerizare a acrilatului termopolimerizebil este:A- 15-20min la temperatura camereiB- 30-45min de la început de ferbereC- 20 min la presiune 5-6 atmosfereD- 1,5 ore la 600CE- la 400C în mediu umed

275. Marginile lingurii amprentare individuale trebuie să fie:A- ascuţiteB- scurteC- lungiD- rotungiteE- perforate

276. Primul molar superior în protezele totale se montează după Gysi în contact cu planul de ocluzie:

A- numai cu vîrful cuspidului meziopalatinalB- numai cu vîrful cuspidului distopalatinalC- numai cu vîrful cuspidului meziovestibularD- numai cu vîrful cuspidului distovestibularE- cu toţi cuspizii

277. Scopul confecţionării şabloanelor cu bordurile de ocluzie.A- determinarea şi inregistrarea rapoartelor intramaxilare centriceB- de ai prezenta pacientului viitoarea culoare a protezeiC- de ai demonstra pacientului succiunea ce v-a avea protezaD- de a înregistra relieful mucosal a cîmpului proteticE- verificarea toleranţei pacientului faţă de ceara stomatologică

278. Cerinţe către şablonul cu bordură de ocluzie:A- grosimea şablonului 1,5-2,0 mmB- grosimea şablonului 3,0-4,0 mmC- grosimea şablonului 0,5 mmD- să balansezeE- să fie umectate

279. Simulatoarele sunt aparate:A- ce imită actul de masticaţieB- ce imită cavitatea oralăC- provizoriiD- de o singură folosinţăE- ce imită mişcările mandibulare

280. Chiuvetele sunt alcătuite din:A- două inele ce se unesc printr-o balama:B- trei inele ce se unesc cum doreştiC- două inele şi două capace ce se fixează numai într-o singură poziţieD- inele cu perforaţii la locul de injectare a acrilatuluiE- vas confecţionat din celuloid ce uşor îşi schimbă forma, volumul

SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR STOMATOLOGICE DE BAZĂ CE NECISITĂ UN TRATAMENT ORTOPEDO-PROTETIC ŞI METODELE DE EXAMINARE A

BOLNAVILOR ÎN CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ

281. Examenul clinic al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-radiografiaB-motivaţiaC-electroodontometriaD-termometriaE-reografia

282. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-percuţia dinţilor restanţiB-palparea ATMC-istoria actualei maladiiD-inspecţia zonei maxilo-facialeE-auscultaţia ATM

283. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-inspecţia zonei maxilo-facialeB-istoria vieţiiC-istoria actualei maladiiD-gnatosoniaE-gnatofonia

284. Examenul paraclinic al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-palparea muşchilor oro-facialiB-palparea ATMC-inspecţia zonei maxilo-facialeD-radiografia dento-paradontalăE-motivaţia

285. Examenul clinic obiectiv exobucal în clinica de protetică dentară se efectuiază prin:A-inspecţia zonei maxilio-facialeB-radiografia ATMC-clarificarea motivaţieiD-studiul anamnezei actualei maladiiE-completarea odontoparodontogramei

286. Kriştab recomandă de a începe examenul clinic al dinţilor:A-cu incizivii centrali la mandibulă trecînd iniţial în stînga, apoi în dreaptaB-cu dinţii de minte la mandibulă din stînga C-cu dinţii de minte la mandibulă din dreaptaD-cu dinţii de minte la maxilă din stîngaE-cu dinţii de minte la maxilă din dreapta

287. Kopeikin, Gavrilov, Şcerbacov consideră că examenul clinic a dinţilor este raţional de a începe:

A-cu incizivii centrali la mandibulă, trecînd în stînga, apoi în dreapta

B-cu incizivii centrali la maxilă trecînd în stînga, apoi la dreaptaC-cu dintele de minte a unei hemiarcade, terminînd cu dintele de minte al celeilalte hemiarcadeD-cu caninii ca cei mai puternici dinţi, indiferent de maxilăE-nu are importanţă ordinea examenului dinţilor

288. Paradontometria se efectuiază cu:A-gnatodinamometrulB-fagodinamometrulC-miotonometrulD-ajutorul sondei boante gradată în mmE-sondei în baionetă gradată în cm

289. Examenul clinic obiectiv al arcadelor dentareîn clinica de protetică dentară se efectuiază:

A-prin inspecţieB-radiograficC-prin determinarea acuzelor pacientuluiD- prin studiul modelelor de diagnosticE-prin aplicarea gnatosoniei

290. Examenul clinic obiectiv a apofizelor alveolare edentate parţial se va efectua:A-prin studiul modelelor de diagnosticB-pe filmul radiologicC-prin palparea digitalăD-prin sondareE-prin percuţie

291. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică se va efectua cu:

A-hirtie de articulaţie B-hîrtie de şmirgelC-ghipsul D-pasta ZOEE-vizual

292. Mucoasa pasiv mobilă este pezentată printr-o zonă cu o lăţime în mediu de:A- 0,1-0,2mmB- 0,3-0,4mmC- 0,5-0,6mmD- 1,0mmE- 1,5-2,0mm

293. Gnatofonia este o metodă de studiul la examenul pacientului stomatologic:A- a zgomotelor normale şi anormale produse de contactele dento-dentareB- a funcţiei foneticeC- a funcţiei de automenţinereD- a actului de masticaţieE- a respiraţiei orale

294. Gnatosonia este o metodă de studiul la examenul pacientului stomatologic:A- a aranjării dinţilor pe arcadele alveolareB- a zgomotelor normale şi anormale prodise de contactele dento –dentareC- a tipului de ocluzie fiziologică

D- a tipului de ocluzie patologicăE- a DVO

295. Reodentografia este o metodă de examinare:A- a stării bazei osoase a cîmpului proteticB- a ocluzieiC- a circulaţiei sangvine a dinteluiD- a circulaţiei sangvine a glandelor salivareE- a dinamicei mandibulare

296. Formele nozologice de bază ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic au fost sistematizate de:

A-GavrilovB-ŞcerbacovC-BurluiD-KopeikinE-Hutu

297. Din formele nozologice de bază ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-pulpiteleB-abraziunea patologică a dinţilorC-abraziunea fiziologică a dinţilorD-periodontiteleE-stomatita aftoasă recidivantă

298. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-absenţa parţială a dinţilorB-micşorarea DVOC-durereaD-dereglări de structură a ţesuturilor dentareE-absenţa totală a dinţilor

299. Din simptomele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament protetic fac parte:

A-dereglări de integritate coronarăB-dereglări de respiraţieC-dureri acuteD-dureii surdeE-dereglări de masticaţie

300. Din formele nozologice de bază ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-edentaţia totalăB-pulpita acutăC-pulpita cronicăD-periodontita acutăE-periodontita cronică

C O M P L I M E N T M U L T I P L U

MORFOLOGIA FUNCŢIONALĂ A SITEMULUI STOMATOGNAT

301. Funcţiile principale ale sistemului stomatognat sunt:A-respiraţiaB-fonaţiaC-umectarea bolului alimentarD-deschiderea guriiE-fizionomia

302. În evoluţia ontogenetică de dezvoltare a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:

A- de dezvoltare parţialăB-postnatalăC-de dezvoltare în salturiD-prenatalăE-de formare a cavităţii orale

303. Arhitectura şi morfologia componentelor sistemului stomatognat sînt influienţate de:A-funcţia fizionomică B-caracterul alimentelorC-stereotipul actului de masticaţieD-condiţiile mediului înconjurătorE-funcţia masticatorie

304. Dimensiunile medii ale înălţimei coroanelor incisivilor la maxilă după Marseillier sînt:A- incisivii centrali- 15,0 mmB- incisivii centrali- 10,0 mmC- incisivii centrali- 8,0 mmD- incisivii laterali- 8,8 mmC- incisivii laterali- 7,8 mm

305. Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor caninilor la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

A- caninii la maxilă- 9,5 mmB- caninii la maxilă- 9,0 mmC- caninii la maxilă- 8,5 mmD- caninii la mandibulă- 9,5 mmE- caninii la mandibulă- 9,3 mm

306. Liniile (traveele) de rezistenţă la mandibulă sunt:A-alveolareB-marginaleC-radialeD-coronoidaleE-bazilare

307. La muşchii mobilizatori ai mandibulei se referă:44

A-muşchii limbiiB-muşchii orbiculari ai buzelorC-muşchii coborîtoriD-muşchii valului palatinE-muşchii propulsori

308. Articulaţia temporo-mandibulară este compusă din:A-condilii articulari ai mandibuleiB-aripele osului sfenoidalC-muşchiul pterigoidian internD-capsula articularăE-meniscul articular

309. Care ligamente ale articulaţiei temporo-mandibulare limitează mişcările de lateralitate a condililor articulari:

A- stilo-mandibularB- pterigomandibularC- disco-temporalD- sfeno-mandibularE- disco-mandibular

310. La propulsia mandibulei participă muşchiiA-geniohioidianB-pterigoidian extern dreaptaC-pterigoidian intern dreaptaD-pterigoidian extern stîngaE-fascicolul profund al muşchiului maseter

311. La mişcarea mandibulei de lateralitate spre dreapta participă muşchii:A-pterigoidian extern dreaptaB-pterogoidian extern stînga C-ridicător al ungiului guriiD-temporal stîngaE-milohioidieni stînga

312. Formele fiziologice ale arcadelor dentare sunt:A-asimetricăB-semielipticăC-trapezoidalăD-hiperbolicăE-ovală

313. La ligamentele alveolo-dentare se referă cele:A-gingivaleB-verticaleC-mucosaleD-apicaleE-oblice

314. Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor molari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

A-primul molar la maxilă- 7,5 mmB-primul molar la maxilă- 7,0 mm

C-primul molar la mandibulă- 7,7 mmD-primul molar la mandibulă- 7,0 mmE-primul molar la mandibulă- 6,9 mm

315. Dinţii frontali de pe hemiarcada stînga au comun:A-prezenţa ecuatorului în trimea medie a suprafetei vestibulareB-prezenta ecuatorului la unirea treimei cervicale cu treimea medie a suprafeţei vestibulareC-forma concavă a suprafeţei vestibulareD-prezenţa a două şanţuri pe suprafaţa vestibularăE-prezenţa a trei şanţuri pe suprafaţa vestibulară

316. Suprafaţa vestibulară a dintelui 3.4 este delimitată de:A-suprafaţă lingualăB-suprafaţă proximală medianăC-suprafaţă proximală distalăD-suprafaţă cervicalăE-suprafaţă ocluzală

317. Semnele de diferenţiere a incisivului superior central din dreapta de cel din stînga sînt:A-unghiul mezial e egal cu 900 la dintele 1.1B-unghiul mezial e egal cu 900 la dintele 2.1C-unghiurile distale la ambii incisivi sînt obtuzeD-unghiurile meziale la ambii incisivi sînt obtuze D- unghiurile meziale şi distale sînt egale

318. Pe suprafaţa orală a incisivilor superiori avem următoarele elemente:A- şanţuri transversaleB- creste marginaleC- trei lobi egaliD- doi lobi egaliE- tuberculul dentar

319. Molarul doi superior are pe suprafaţa ocluzală:A-cinci cuspiziB-trei cuspiziC-doi cuspizi vestibulariD-doi cuspizi palatinaliE-doi cuspizi supranumerari

320. Dimensiunele medii ale înălţimei coroanelor primilor premolari la maxilă şi mandibulă după Marseillier sînt:

A- primii premolari la maxilă- 8,0 mm B- primii premolari la maxilă- 7,5 mmC- primii premolari la mandibulă- 8,0 mmD- primii premolari la mandibulă- 7,5 mmE-primii premolari la mandibulă- 7,0 mm

321. Pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori permanenţi sînt următoarele elemente:A-cîte trei cuspiziB-cîte doi cuspiziC-cîte două creste marginaleD-cîte două margini incicivaleE-fosete centrale şi fosete marginale

322. Ce ocluzii sînt considerate fiziologice:A-adîncăB-încrucişatăC-deschisăD-dreaptăE-ortognată

323. Semnele ocluziei centrice sunt:A-paradontaleB-musculareC-dentareD-lingualeE-articulare

324. Ocluzii fiziologice sînt:A-progeniaB-descisăC-prognatiaD-biprognatăE-opistognată

325. Ocluzii patologice sînt:A-progeniaB-prognatiaC-adîncăD-ortognaticăE-biprognatică

326. Ce relaţii sănt prezente între arcadele dentare în mişcarea de lateralitate:A-prezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea lucrătoareB-prezenţa contactelor cuspizilor omogeni pe partea de balansC-prezenţa contactelor cuspizilor neomogeni pe partea de balansD-spaţiul de inocluzie pe partea lucrătoareE-relaţii de ocluzie centrice

327. Consecutivitatea fazelor actului de masticaţie după Gysi sînt:A-închiderea guriiB-deschiderea guriiC-propulsia mandibulei pînă la contactul dintre arcadele dentare “cap la cap”D-mişcarea mandibulei de lateralitateE-respiraţia

328. În evoluţia postnatală a sistemului stomatognat deosebim următoarele perioade:A – de morfogeneză de până la 1 anB – de morfogeneză de până la 3 aniC – de morfogeneză de până la 7 aniD – de morfogeneză de până la 16 aniE – de modelare de la 16 ani până la vârste înaintate

329. Sistemul stomatognat se dezvoltă şi se formează sub influenţa de dirijare a următorilor factori:

A – fiziologiciB – biologiciC – geneticiD – neuroendocriniE – funcţionali

330. La maxilă stâlpii de rezistenţă sînt sistematizaţi în:A – verticaliB – obliciC – tangenţialiD – orizontaliE – cu un caracter mixt

331. La nivelul palatului dur Benninghoff împarte stîlpii de rezistenţă în:A – transversali B – verticaliC – obliciD – posterio - anterioriE – laterali

332. Comparând corticala maxilei şi a mandibulei ne convingem:A – corticala la ambele maxilare este de aceeaşi grosimeB – corticala la maxilă este mai groasăC – corticala la mandibulă este mai groasăD – corticala la mandibulă este mai subţireE – corticala la maxilă este mai subţire

333. În morfologia funcţională a mandibulei după verticala interincisivă deosebim următoarele forme de menton:

A – menton neutru B – menton ondulatC – menton pozitivD – menton negativE – menton triunghiular

334. La mandibulă presiunile venite de la nivelul paradonţiului se transmit pe următoarele căi:

A – liniile de rezistenţă transversaleB – liniile de rezistenţă anterioareC – liniile de rezistenţă posterioarăD – liniile de rezistenţă verticaleE – procesele mastoidiene

335. Meniscul articulaţiei temporo-mandibulare împarte spaţiul articular în:A – cavitatea menisco – temporală (anterior-superioară) B – cavitatea menisco – tuberculară C – cavitatea menisco – condeliană (inferior-posterioară)D – cavitatea menisco – posterioară E – cavitatea menisco - mediană

336. Formele frecvente ale tuberculului articulat a articulaţiei temporo-mandibulare sunt:A – rotungităB – plată

C – mediu pronunţatD – ovalăE – abruptă

337. Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la instalarea steriotipului actului masticator:

A – tocătorB – frecătorC – unilateralD – bilateralE – mixt

338. Muşchii pterigoidiani interni participă la formarea steriotipului actului masticator:A – tocătorB – frecătorC – unilateralD – bilateralE – mixt

339. Cele mai armonioase forme ale arcadelor dentare la maxilă şi mandibulă sînt:A – trapezoidală la mandibulăB – patrată la maxilăC – semielipsă la maxilăD –elipsoidă la mandibulăE – parabolică la mandibulă

340. Unitatea de sistem a arcadelor dentare este asigurată de:A – punctele de contact interdentareB – dinamica mandibularăC – apofizele alveolareD –ligamentele interdentareE – articulaţia teomporo-mandibulară

BIOMATERIALE

341. Indicaţi criteriile medico-tehnice ale materialelor amprentare:A-să redee fidel caracterul funcţiei muşchilor ridicători ai mandibuleiB-să redee fidel conturile planşeului bucalC-să nu acţioneze toxic asupra ţesuturilor cîmpului proteticD-să nu se deformeze la îndepărtarea de pe cîmpul proteticE-să fie de culoarea fibromucoasei cavităţii orale

342. Materialele ce se folosesc la amprentarea țesuturilor cavității bucale trebuie să posede următoarele proprietăți:A- Să fie destul de fluid pentru a se adapta la contururile dure și moi ale cîmpului proteticB- Timpul de priză ideal săfiemai mult de 7 min.

C- Să nu-și modifice volumul în procesul de priză și nici ulterior, pînă la realizarea modelului.

D- Să fie biocompatibileE- Materialul trebuie să fie vîscos cînd este înlăturat din cavitatea bucală.

343. Se pot distinge următoarele materialeamprentare:A- Hidrocoloizii ireversibiliB- PolimeriiC- Hidrocoloizii reversibiliD- Materialele siliconiceE- Ceramic

344. Conform clasificării Oxman materialele amprentare pot fi:A-foarte preciseB-puţin preciseC-termoplasticeD-semilichideE-cristalizabile

345. Conform clasificării Gherner şi Napadov materialele amprentare pot fi:A-dureB-semidureC-elasticeD-semielasticeE-termoplastice

346. Postolachi şi Bîrsa clasifică materialele amprentare în:A-elasticeB-primareC-secundareD-dureE-mixte

347. Materialele amprentare elastice sînt prezentate de:A-hidrocoloizi reversibiliB-hidrocoloizi ireversibiliC-acrilate autopolimerizabileD-elastomeri de sintezăE-materiale cristalizabile

348. Din materialele alginate fac parte:A-cromopanB-gelinC-elasticD-хantoprenE-Repin

349. Materialele amprentare siliconice ca reprezentanţi a elastomerilor de sinteză în dependenţă de consistenţă sînt divizate în:

A-pastă vîscoasă durăB-pastă vîscoasă normalăC-pastă chitoasă densăD-pastă chitoasă rarificată

E-pastă chitoasă în formă de aluat

350. Reprezentanţi a siliconilor în formă de pastă viscoasă normală sînt:A-RepinB-DentolC-Sielast 0,3; 0,5D-ХantoprenE-Dentaflex

351. Reprezentanţi a siliconilor în formă de pastă chitoasă densă sînt:A-OptosilB-Zeta PlusC-ExaflexD-KromopanE-Ypen

352. Din materialele amprentare dure ireversibile fac parte:A-DentolB-RepinC-StensD-Termomasa KerrE-Ortocor

353. Ceara de origine animalieră poate fi:A-de albineB-de lînăC-sinteticăD-japonezăE-de munte

354. După provinienţă ceara naturală poate fi:A-animalierăB-de munteC-vegetalăD-mineralăE-de colină

355. Ceara stomatologică conţine:A-ceară de albineB-parafinăC-ceara CarnaubaD-ceară durăE-ceară moale

356. Ceara de origine vegetală poate fi:A-JaponezăB-CarnaubaC-de lînăD-CandelilE-dură

357. Ceara de origine minerală poate fi:A-de Montana

B-parafinăC-originalăD-ozocheritaE-aşa varietăţi de ceară nu există

358. Pentru lustruirea protezelor dentare din acrilate se utilizează pulbere fină din:A-peatră ponceB-peatră granitC-cuarţD-feldspatE-cretă

359. Ceara stomatologică pentru modelarea bazelor protezelor mobilizabile conţine:A-cerazitB-parafinăC-grăsimiD-coloranţiE-umpluturi dure

360. Ceara stomatologică pentru modelarea scheletului protezelor scheletezate se comercializiază în formă de:

A-bastonaşeB-plăciC-discuriD-sfereE-dinţi naturali

361. Abrazivele pentru şlefuire după destinaţie se împart în materiale pentru:A-prepararea ţesuturilor dure dentareB-şlefuirea aliajelorC-şlefuirea acrilatelorD-şlefuirea caucuculuiE-şlefuirea ceramicei

362. La confecţionarea modelelor se utilizează următoarele materiale:A-ceară stomatologicăB-ghipsul medicalC-superghipsulD-cimenturile dentareE-aliajele Co-Cr

363. Protezele dentare pot fi confecţionate din:A – aurB – titanC – argintD – ceramicăE – aramă

364. Şcoala naţională împarte aliajele metalelor în:A – nobileB – inobileC – semidureD – seminobile

E – dure

365. Aliajele metalelor nobile pot fi pe bază de:A – aurB – paladiuC – cupruD – titanE – platină

366. La confecţionarea microprotezelor unidentare întreg turnate se utilizează aliajele metalelor nobile:

A – Au 916, 900B – aur platinatC – aur cu titan D – platină cu circoniuE – argint - paladiu

367. Aliajele Ni - Cr tip 18/8 + Mo se utilizează la confecţionarea:A – protezelor dentare turnateB – croşetelor prin îndoireC – croşetelor prin turnareD – protezelor dentare ştanţateE – protezelor dentare prin galvanoplastie

368. Aliajele Ni – Cr moderne se utilizează la confecţionarea:A – protezelor dentare turnateB – croşetelor prin îndoireC – croşetelor prin turnareD – protezelor dentare ştanţateE – protezelor dentare prin galvanoplastie

369. La confecţionarea lucrărilor protetice din metaloceramică se utilizează aliagele:A – vitaliuB – WiplaC – KHSD – DegudentE – Gaudent

370. Ceramica dentară se utilizează la confecţionarea:A – bazei protezei mobilizabileB – protezelor unidentareC – placarea suprafeţelor metaliceD – implanturilorE – protezelor faciale

371. Răşinele acrilice Vita K+В se polimerizează sub acţiunea:A – temperaturii mediiB – razelor fotoC – presuineiD – viduluiE – aburilor

372. Acrilatele tip Etacril se utilizează la confecţionarea protezelor:A – fixeB – mobilizabile parţialeC – direct în cavitatea oralăD – mobile totaleE – fără participarea tehnicianului dentar

LEZIUNILE ODONTALE-CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII MICROPROTEZELOR DENTARE

373. Etiologia leziunilor odontale coronare poate fi:A – traumaticăB – fiziologicăC – de acţiuni chimiceD – congenitalăE – artificială

374. Leziunile odontale coronare pot fi produse de factori:A – endogeniB – fiziologiciC – exogeniD – dificiliE – artificiali

375. Simptomatologia leziunilor odontale coronare:A – alterare gustativăB – defecte morfologiceC – alterarea oaselor maxilareD – alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţieiE – alterarea fizionomiei

376. Simptomele exobucale în caz de leziuni odontale coronare depind de:A – modul examinăriB – tehnica palpăriiC – topografia dinţilor lezaţiD – numărul dinţilor lezaţiE – examenul subiectiv

377. Pentru a testa vitalitatea pulpară se utilizaeză:A – palpareaB – teste termiceC – teste funcţionaleD – teste electriceE – endoscopia bucală

378. După raportul incrustaţiei cu dintele de suport deosebim incrusaţii:A – intratisulareB – extratisulareC – bidentare

D – biologiceE – intra-extratisulare

379. Incrustaţiile sunt indicate:A – pe dinţii temporariB – pe dinţii permanenţiC – până la 18 aniD – după 18 aniE – ca element de agregare

380. Etapele pregătirii unei cavităţi pentru incrustaţii intratisulare:A – deschiderea cavităţiiB – sondarea cavităţiiC – crearea formei de conturD – radiografieE – extensia preventivă

381. Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte scopul:A – închiderii marginale perfecteB – protecţia prismelor de smalţC – protecţia pulpeiD – protecţia festonului gingivalE – protecţia dinţilor adiacenţi

382. Cavităţile preparate pentru incrustaţii (inlay-uri) intratisulare pot fi grupate în:A – simpleB – dubleC – tripleD – atipiceE – multilaterale

383. După tehnologia de relizare coroanele de înveliş pot fi:A – prin ştanţare sau turnareB – prin polimerizareC – prin îndoireD – prin şlefuireE – prin sculptură

384. Coroanele de înveliş sînt indicate:A – pe dinţi cu afecţiuni coronare însă tratate B – pe dinţi mobili de gr. IIIC – pe dinţi integri ca elemente de agregareD – pe dinţi sănătoşi ca element fizionomicE – pe dinţi trataţi incorect

385. Avantajele coroanelor de înveliş metalice ştanţate:A – sacrficiu minim de ţesuturi dureB – o închidere cervicală perfectăC – o redare perfectă ocluzalăD – subţiri şi ieftineE – nu traumează parodontul marginal

386. Obeictivele urmărite la prepararea dintelui pentru coroană de înveliş:

A – prepararea în limitele smalţuluiB – deretantivizarea coroaneiC – realizarea spaţiului interocluzal necesarD – prepararea cu dezgolirea insuliţelor de dentinăE – prepararea cu dezgolirea totală a dentinei

387. Coroanele provizorii pot fi:A – prefabricate(standarte)B – confecţionate individualC – confecţionate din ceramicăD – confecţionate din cimenturiE – confecţionate din cauciuc

388. Tehnica Scutan de confecţionare a coroanelor provizorii prevede:A – amprentarea dintelui după preparareB – amprentarea dintelui pînă la preparareC – adaptarea capei standardD – adaptarea coroanei prefabricateE – prepararea acrilatului autopolimerizabil, aplicarea în amprentă şi întroducerea în cavitatea bucală

389. Cele mai favorabile tipuri de praguri la colet:A – în unghi ascuţitB – excavatC – în unghi dreptD – convexE – undular

390. Coroanele fizionomice ceramice şi acrilice sînt contraindicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe dinţi cu coroane înalte D – pe dinţi cu coroane scurteE – pe dinţi frontali 391. La confecţionarea coroanelor fizionomice din acrilate s-au compozite dintele la colet se

prepară:A – fără prag, tangenţialB – cu prag subgingivalC – cu prag juxta gingivalD – cu prag subgingival superficialE – cu prag ecuatorial

392. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea coroanelor metalice turnate:A – radiografiaB – prepararea dintelui, amprentarea, protecţiaC – realizarea modelului cu dinţi mobilizabiliD – realizarea modelului obişnuitE – electroodontometria

393. Consolidarea dintre componenta metalică şi ceramică în lucrările metaloceramice se efctuiază prin legături:

A – fizice

B – fiziologiceC – chimiceD – mecaniceE – dure

394. În lucrările metaloceramice componenta metalică turnată pentru retenţia acrilatului se utilizează cu diferite elemente mecanice:

A – aplicarea oxizilor metalelorB – anseC – găuriD – solzi de peşteE – butoni

395. Raportul marginei coroanei ştanţate cu parodontul marginal poate fi:A – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu 0,2 – 0,3 mmB – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu 3,0 –3,5 mmC – să nu ajungă la marginea gingivală D – să ajungă la marginea gingivalăE – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu4,0 – 4,5 mm

396. Ceramica dentară clasică este compusă din:A – feldspatB – cuarţC – material sinteticD – caolinE – corund

397. Coroanele de substituţie sînt indicate în:A – leziuni odontale coronare parţialeB – leziuni odontale coronare subtotaleC – anomalii de volum ale coroaneiD – anomalii de sediu ale dinteluiE – leziuni odontale coronare totale

398. Coroanele de substituţie sînt indicate:A – cînd restul coronar este la nivelul gingieiB – cînd rădăcina este mobilă de gr. IIIC – cînd restul coronar se plasează supragingival cu 1 – 2 mmD – cînd lungimea rădăcinii este mai mare decît înălţimea coronarăE – cînd lungimea rădăcinii este mai mică de 3 ori decît înălţimea coronară

399. Coroanele de substituţie sînt contraindicate cînd: A – rădăcina este în profunzimea osului alveolarB – rădăcina nu este dreaptăC – canalul radicular este obturatD – la mandibulă a rămas numai rădăcina unui dinteE – în zona apexului este proces patologic netratat

400. Prepararea suprafeţei radicualre la confecţionarea coroanelor de substituţie poate fi:A – oblicăB – orizontalăC – triunghiulară

D – trapezoidalăE – concavă

401. După modul de consolidare a dispozitivului radicular cu cel coronar coroanele de substituţie pot fi:

A – monoliteB – labileC – semilabileD – integranteE – elastice

402. Segmentul intradicular al pivotului coroanei de substituţie trbuie să aibă lungime:A – mai mică decît înălţimea coroaneiB – egală cu înălţimea coroaneiC – mai mare decît înălţimea coroaneiD – egală cu jumătatea înălţimii coroaneiE – nu are importanţă

403. Coroanele de substituţie trebuie să corespundă următoarelor cerinţi:A – să fie elasticeB – să nu traumeze paradontul marginalC – să închidă ermetic canalul radicularD – să fie dureE – să fie retentive

404. Dispozitivul radicular în coroanele de substituţie trebuie să fie:A – rigidB – elasticC – retentivD – mobilizabilE – cît mai scurt

405. Conform tehnicilor de modelare a machetei incrustaţiei intratisulare (inlay-ului) deosebim:

A-directăB-indirectăC-mixtă D-în doi timpiE-în trei timpi

406. Conform destinaţiei deosebim incrustaţii intratisulare (inlay-uri):A-de refacere morfologică şi funcţională a dinteluiB-de refacere provizorieC-ca element de agregare a diferitor lucrări proteticeD-cu destinaţie mixtăE-cu destinaţie pe dinţi temporari

407. Ţitrin după localizare deosebeşte următoarele clase a leziunilor odontale coronare referitoare la tratamentul cu incrustaţii (inlay-uri):A-pe suprafeţele orizontale ale dinţilorB-pe suprafeţele verticale ale dinţilorC-leziunele dinţilor devitalizaţiD-leziunile dinţilor vitali

E-leziuni mixte-situate pe suprafeţele orizontale şi verticale ale dinţilor

408. Cavitatea pregătită pentru o incrustaţie (inlay) intratisulară trebuie să corespundăurmătoarelor cerinţe:A-să fie preparată numai în limitele smalţuluiB-să fie preparată nu numai în limitele smalţului, dar şi în limitele dentineiC-pereţii verticali să fie paraleli sau uşor să diviezeD-pereţii verticali să fie în convergenţăE-pereţii verticali să fie ondulaţi

409. Conform materialelor din care se confecţioniază incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:A-acriliceB-metaliceC-ceramiceD-siliconiceE-din cimenturi

410. La modelarea machetei incrustaţiei (inlay-ului) se utiliziază:A-gipsulB-acrilatele autopolimerizabileC-acrilatele termopolimerizabileD-ceara stomatologică specialăE-ceară stomatologică lipicioasă

411. Etapele clinice de confecţionare a incrustaţiilor metalice (inlay-urilor) după metoda directă de modelare a machetei:

A-prepararea cavităţii pentru incrustaţie:B-modelarea machetei incrustaţiei din ceară specialăC-amprentareaD-realizarea modelului de lucruE-ambalarea machetei din ceară pentru turnare

412. Etapele de laborator la confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) metalice prin metoda directă:

A-modelarea machetei incrustaţiei din acrilat autopolimerizabilB-ambalarea machetei incrustaţiei pentru turnareC-turnarea incrustaţieiD-proba incrustaţiei în cavitatea oralăE-cimentarea incrustaţiei

413. Onlay-urile sau coroanele parţiale pot fi:A-1/4B-2/4C-2/2D-2/3E-1/3

414. Confecţionarea incrustaţiilor (inlay-urilor) din acrilate moderne fotopolimerizabile prin tehnica indirectă prevede:

A-realizarea modelului de lucru din supergipsB-realizarea modelului de lucru din ghips medicalC-modelarea machetei incrustaţiei din cearăD-modelarea incrustaţiei din acrilat fotopolimerizabil strat cu strat direct pe model

E-schimbul machetei din ceară a incrustaţiei în acrilat

415. Din cerinţele către coroanele de înveliş fac parte:A-uşor să se supuie cimentăriiB-să nu aibă miros neplăcutC-marginea cervicală să aibă contact intim cu toată suprafaţa bontului dentar s-au cu pragul cervicalD-să restabiliască funcţia gustativăE-să refacă aspectul morfo-funcţional a dintelui pe care se aplică

416. Coroanele de înveliş sint indicate:A-la prezenţa unor obturaţii mari, întinse în suprafaţă ce nu asigură o suficientă retenţie a lorB-la prezenţa unor obturaţii mici în suprafaţă C-în caz de prezenţa anomaliilor dentare de formă, volumD-în caz de prezenţa anomaliilor de formă a proceselor alveolareE-la prezenţa procesului patologic în zona apex-ului radicular

417. După destinaţie deosebim următoarele varietăţi de coroane de înveliş:A-de reconstituireB-de agregareC-de autoreglareD-de automenţinereE-de autocurăţire

418. Coroanele de înveliş metalice pot fi realizate din:A-aliajele metalelor uşor fuzibileB-aliajele AlC-aliajele AuD-aliajele Cr-CoE-aliajele Si

419. Coroanele fizionomice Jacket pot fi confecţionate din următoarele acrilate:A-FtoraxB-Superacril-SpofaC-Redont-03D-Sinma-74E-Etacril

420. Prepararea ţesuturilor dure în vederea aplicării coroanelor de învelişse realizează în scopul:A-asigurării durităţii coroanei de învelişB-asigurării elasticităţii coroanei naturale a dinteluiC-creării spaţiului necesar pentru coroana de învelişD-creării spaţiului minim de vorbireE-lichidării convexităţilor coroanei naturale a dintelui

421. Realizarea coroanelor metalice se poate obţine prin următoarele tehnici:A-ştanţareB-ardereC-turnareD-polimerizareE-lipire

422. Etapele clinico-tehnice la confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica ştanţării:A-determinarea indexului igienii cavităţii araleB-prepararea dintelui stîlp, amprentarea şi protecţia plăgii dentinareC-confecţionarea modelelor şi poziţionarea lor în simulatoareD-confecţionarea lingurii amprentare individualeE-confecţionarea şablonului cu borduri de ocluzie

423. Coroanele de înveliş metalice confecţionate prin tehnica turnării pot fi:A-cu grosimea pereţilor dirijatăB-cu grosimea pereţilor nedirijatăC-transparenteD-uşor ştanţateE-uşor fuzibile

424. Coroanele fizionomice pot fi confecţionate din:A-ceramicăB-aliajele auruluiC-acrilateD-aliajele argintuluiE-platină

425. La confecţionarea coroanelor fizionomice Jacket din acrilat dintele stîlp la colet se prepară:

A-cu pragB-ondularC-fără pragD-în trepteE-în zig-zag

426. Coroanele fizionomice din acrilate şi ceramică sînt indicate pe:A-incisiviB-caniniC-premolariD-molari maxilariE-molari mandibulari

427. Coroana metalică telescopată prezintă o lucrare protetică alcătuită din:A-două căpăcele ce gliseazăB-un căpăcel confecţionat pe bontul preparatC-o coroană ce glisează pe căpăcelul fixat pe bontul dentarD-două coroane ce gliseazăE-o coroană ce glisează pe bontul preparat

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PUNŢILOR DENTARE

428. După modul de agregare punţile dentare pot fi:A- mobilizabileB- pe magniţiC- fixe

D- demontabileE- cu succiune

429. Punţile dentare se confecţionează din:A- acrilateB- ceramicăC- cauciucuriD- aliajele metalelor nobileE- materiale termoplastice

430. Puntea dentară este destinată la:A- restaurarea integrităţii arcadei dentareB- restabilirea funcţiei gustativeC- restabilirea masticaţieiD- îmbunătăţire igienei cavităţii oraleE- îmbunătăţirea respiraţiei orale

431. După tehnica confecţionării punţile dentare pot fi:A- din două bucăţiB- întreg turnateC- ştanţateD- prin frezareE- prin ardere

432. După materialul din care sînt confecţionate punţile dentare deosebim:A-mixteB-metaliceC- diamantateD-nemetaliceE-din carborund

433. Elementele de agregare utilizate în punţile dentare:A- onlayB- inlay C- croşet KemenyD- coroane de învelişE- magniţi

434. Cerinţe către corpul de punte:A- dimensiunea vestibulo-orală trebuie să fie egală cu a dinţilor naturaliB- să restabilească curbura de ocluzie sagitală a arcadei dentareC- să prezinte o linie ondulată dintre elementele de agregareD- să restabilească curbura frontală a arcadei dentareE- relieful ocluzal să aibă cuspizi exprimaţi

435. Cerinţe către corpul de punte (partea intermediară):A- să fie fizionomicB- să restabilească funcţia foneticăC- pantele cuspizilor dinţilor laterali să fie nu mai mari de 20-250

D- să aibă supracontacte E- să fie în inocluzie

436. Ca elemente de agregare în punţile dentare pot fi utilizate:A- magneţiB- coroane JacketC- capseD- coroane de substituţieE- inlay-uri

437. După tehnica confecţionării deosebim punţi dentare:A- din două bucăţiB- sculptateC- perforateD- polimerizateE- confecţionate prin ardere

438. După particularităţile de construcţie deosebim punţi dentare:A- monoliteB- suspendateC- întinseD- atipiceE- reduse

439. După zonele topografice ale arcadelor dentare deosebim punţi dentare:A- intercalată unilateralăB- intercalată bilateralăC- intercalată frontalăD- maxilarăE- mandibulară

440. Tehnici de modelare a machetei corpului de punte metalic:A- picurareB- adiţia cerii la blocul de dinţi modelaţi pentru redarea reliefului ocluzalC- sculptare din bloc de cearăD- cu baia cu ceară topităE- cu ceară calibrată

441. Cerinţele către elementele de agregare ale punţii dentare:A- să fie rezistenteB- să transmită presiunile masticatorii asupra parodontului dinţilor stîlpiC- dinţii să fie devitalizaţiD- să nu influenţeze asupra morfologiei dinteluiE- dinţii să fie vitali

442. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se găseşte în dependenţă de:A – numărul şi topografia dinţilor absenţiB – examenul radiograficC – atenţia mediculuiD – timpul ce s-a scurs după extracţiile dentareE – starea familiară a pacientului

443. După dimensiunile spaţiilor edentate deosebim:A – edentaţii mici (1-3 dinţi)B – edentaţii congenetaleC – edentaţii medii (4-6 dinţi)

D – edentaţii întinse(mai mult de 6 dinţi)E – edentaţii dobîndite

444. După forma apofizei alveolare edentate în edentaţia parţială deosebim apofize:A – înguste (pînă la 5 mm)B – foarte înguste C – de o lăţime medie (5-8mm)D – de o lăţime satisfăcătoareE – late (mai mult de 8 mm)

445. După modul de agregare pe dinţii stîlpi puntea dentară poate fi:A – mobilăB – fixăC – mixtăD – gingivalăE – semigingivală

446. După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:A – în şaB – în formă ovalăC – în formă semiovalăD – în semişaE – suspendat

447. După rapotrul corpului de punte cu apofiza alveolară deosebim punţi dentare:A – fixeB – punctiformeC – tangent liniareD – semiovale E – ovale

448. Puntea dentară cu corpul de punte tangent liniar este indicat în punţile dentare:A – din metaloceramică B – mobilizabileC – din 2 bucăţiD – acriliceE – ceramice

449. Particularităţile preparării dinţilor stâlpi în punţile dentare sunt:A – prepararea atentăB – prepararea cu răcireC – obţinerea paralelismului între dinţii stâlpiD – obţinerea formei corecte a bontului în raport de elementele de agregareE – nu sunt particularităţi

450. Elementele fundamentale ale ocluziei centrice sunt:A – dimensiunea verticală de ocluzieB – poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilăC – poziţia de repaus fiziologic relativ a mandibuleiD – spaţiul fiziologic de inocluzieE – dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară

451. Avantajele punţilor dentare din două bucăţi:

A- transmisia forţelor ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpiB- transmisia forţelor ocluzale pe cale mixtăC- necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpiD- restabilirea funcţiilor dereglateE- nu este obligatorie anestezia la prepararea dinţilor stîlpi

452. Dezavantajele punţilor dentare din 2 bucăţi:A – transmit forţele ocluzale asupra parodontului dinţilor stîlpiB – poate avea loc dezlipirea corpului de punteC – restabilesc parţial funcţia fizionomicăD – pot conduce la apariţia galvanozei în cavitatea bucalăE – necesită o uşoară şlefuire a dinţilor stîlpi

453. Puntea dentară metalică întreg turnată este indicată:A – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa 1 dinteB – în zona frontală a arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţiC – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa 1 dinte şi prezenţa breşelor intercalateD – în zonele laterale ale arcadelor dentare la absenţa a 2 dinţi şi prezenţa breşelor intercalate E – în zonele laterale ale arcadelor dentare la prezenţa breşelor terminale de 1 –2 dinţi

454. Avantajele puntei dentare metalice întreg turnate:A – numărul etapelor de confecţionare B – este realizată dintru-n aliajC – este fizionomicăD – impune prezenţa dinţilor cu coroane înalteE – nu are loc fracturarea corpului de punte

455. Dinţii stîlpi în punţile dentare metalice întreg turnate sînt supuşi preparării la colet:A – cu prag circular în unghi dreptB – cu prag circular în unghi ascuţitC – fără pragD – mixtE – cu prag circular convex

456. Consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din metaloceramică:

A – amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizoriiB – prepararea dinţilor stîlpiC – devitalizarea dinţilor stîlpiD – amprentarea finalăE – realizarea modelelor

EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR PARŢIALE MOBILIZABILE

457. Proteza parţial mobilizabilă scheletată este o piesă protetică la care conectorul principal este:

A- acrilicB- din acrilat armat

C- metalică în formă de arcD- din ceramicăE- prezentat de o plăcuţă metalică

458. Scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează:A- din elemente prefabricateB- modelate separat, apoi turnate şi lipite între eleC- prin turnareD- polimerizareE- presare

459. Şeile protezei parţiale mobilizabile scheletezete sînt situate:A- în spaţiile edentateB- pe mijlocul apofizei alveolareC- vestibular de la centrul apofizei alveolareD- oral de centrul apofizei alveolareE- nici una din variantele susnumite nu sînt corecte

460. Şaua scheletului metalic a protezei parţial mobilizabile scheletate pe suprafaţa externă se realizează cu elemente retentive ca:

A- bonturiB- grile sau anseC- ciupercuţeD- solzi de peşteE- suprafaţă haşurată

461. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată trebuie să posede:A- duritateB- fragilitateC- rezistenţă D- plasticitateE- rigiditate

462. Conectorul principal în proteza parţial mobilizabilă scheletată, poate fi reprezentat de:A- bară, arcB- pivotC- plăcuţeD- bandă (plăcuţă dento-mucoasă)E- nici una din cele enumerate nu pot fi aplicate

463. Tipurile de conectori principali la mandibulă sunt:A- Bara lingualăB- Placa lingualăC- Arcada lingualăD- Bara palatinalăE- Plăcuța palatinală

464. Tipurile de conectori principali la maxilă sunt:A- Arcada palatinalăB- Placuța palatinalăC- Plăcuța antero-posterioarăD- Bara lingualăE- Plăcuța linguală

465. La mandibulă bara în proteza parţial mobilizabilă scheletată, ca conector principal poate avea formă:

A- rotundăB- semirotundăC- ovalăD- patratăE- nici una din cele enumerate anterior

466. Lăţimea şi grosimea barei în proteza parţial mobilizabilă scheletată, la mandibulă este:A- grosimea 0,5mmB- lăţime nu mai mică de 3,0 mmC- grosime1,0 mmD- grosime 1,5-2,0 mmE- lăţime 1,5-2,0 mm

467. Cerinţele către bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă:A- să fie distanţate cu 0,5-1.0mm de la mucoasăB- marginile barei să fie atraumatizanteC- să fie la nivelul gingiei marginaleD- să se înfunde în mucoasa cîmpului proteticE- să fie plasată în zona planşeului bucal

468. Cerinţe către plăcuţe în proteza parţial mobilizabilă scheletată la maxilă:A- să aibă grosimea 0,4-0,5mmB- să aibă lăţimea de 10mm şi mai multC- să aibă contact intim cu mucoasaD- să posede plasticitateE- suprafaţa mucozală a plăcuţei să fie rugoasă pentru majorarea retentivităţii, adeziunii, succiunii

469. După contactul plăcuţelor cu conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu elementele cîmpului protetic deosebim plăcuţe:

A- ocluzaleB- mucosaleC- dento-mucosaleD- lateraleE- posterioare

470. Benzele ca conector principal în protezele parţial mobilizabile scheletizate îndeplinesc mai multe funcţii:

A- refac ocluzia centricăB- realizează blocuri de dinţi rezistente la forţele nocive declanşate de protezăC- îndeplinesc funcţia antibasculantăD- contribuie la stabilizarea protezelor situate pe maxilarul opusE- nici una din susnumitele funcţii benzile nu îndeplinesc

471. Elemente a protezei parţial mobilizabile scheletate cu indirectă antibasculantă sînt:A- croşetul continuuB- croşetul AckersC- croşetul mucozalD- croşetul Ney N2E- benzele dentare

472. Prin ce metodă se pot confecţiona croşetele:

A- turnareB- îndoireC- mixtăD- galvanoplastieE- ardere

473. Prin turnare se confecţionează croşetele:A- KemenyB- Ney C- AckersD- RoachE- Kennedy

474. Din sistemele speciale de fixare a protezei parţiale mobilizabile scheletate fac parte:A- sistemul telescopicB- sistemul Rumpel-DolderC- sistemul adezivD- sistemul cu succiuneE- sistemul antibascular

475. Factorii care se opun desprinderii protezei mobilizabile sînt:A- adeziuneaB- retentivităţile anatomice ale cîmpului proteticC- lustrul perfect al protezeiD- elementele de fixare şi stabilizareE- fonaţia

476. Aparatele necesare pentru turnarea modelului:A- chiuvetăB- măsuţă vibratorieC- ocluzorulD- vacuum-malaxorulE- articulatorul

477. Netezirea protezei parţiale mobilizabile se efectuiază cu:A- pietre de carborund de diferite formeB- freze metalice pentru acrilatC- lac specialD- hîrtie de şmirgelE- sablatorul

478. Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezei parţial mobilizabile scheletate:A- radiografiaB- amprenta preliminarăC- modelul preliminarD- amprenta funcţionalăE- degrasarea protezei

479. Scheletul metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate se confecţionează din următoarele aliaje:

A- Cr-CoB- Au 750, Pt 12%C- Cu

D- Ni-Cr moderneE- uşor fuzibile

480. Croşetul Ackers este format din:A- două braţe retentiveB- un braţ vestibular retentivC- doi pinteni ocluzaliD- un braţ opozantE- un pintene ocluzal

481. Croşetele turnate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:A- să contribuie la retenţia şi stabilizarea protezeiB- să încercuiască mai mult de jumătate a cercumferinţei dintelui ancorăC- să fie plasate pe dinte comodD- să nu fie plasate comod pe dinteE- fiecărui dinte –ancoră să-i revină cîte două croşete

482. Reglarea transmiterii presiunilor funcţionale asupra suportului dento-paradontal în PPMS are loc prin:

A- conectorii secundari elasticiB- disjunctori de forţăC- capeD- succiunea funcţionalăE- adeziunea

483. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:A – vălul palatinB – dinţii restanţiC – muşchii mobilizatoriD – fibromucoasa inmobilăE – crestele alveolare şi bolta palatină

484. Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize alveolare:A – înalte, retentive cu versante extinse, paraleleB – înalte, neretentive cu versante periformeC – cu valoare protetică slabăD – cu valoare protetică negativăE – ascuţite

485. Varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială pot fi:A – retentiveB – cu valoare protetică medieC – ondulateD – trapezoidaleE – cu valoare protetică negativă

486. Tuberculii piriformi sînt împărţiţi în:A – favorabili stabilizării şi menţinerii protezelor mobilizabileB – cu valoare protetică negativăC – triunghiulariD – cuboidaliE – piramidali

487. Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în:A – piramidaleB – paraboliceC – plateD – triunghiulareE – trapezoidale

488. Varietăţile bolţii palatine:A – extinsă, fără torus palatinB – ovoidalăC – patratăD – cu valoare protetică medieE – alungită

489. Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile:A – şeile protezeiB – dinţii artificialiC – corpul protezeiD – elementele de ancorare, fixare şi stabilizareE – elementele antideformante

490. Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:A – elementele de ancorare, menţinere şi stabilizareB – dinţii artificialiC – conectorul principalD – conectorii secundariE – şeile protezei

491. Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi din:A – oasele animalelorB – acrilateC – lemn specialD – aliajele metalelorE – ceramică

492. Croşetele din sîrmă sînt alcătuite din următoarele segemente:A – dentarB – mandibularC – maxilarD – elasticE – de fixare

493. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:A – vestibular – fundul de sac în limitele mucoasei pasiv - mobileB – vestibular – fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv - mobileC – vestibular – nu ajunge cu 1- 2 mm la mucoasa pasiv - mobilăD – în zona dinţilor frontali restanţi – la coletE – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular

494. Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:A – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorialăB – în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială – la coletC – în zona dinţilor frontali restanţi - supracingular

D – în zona dinţilor frontali restanţi – la coletE- În zona dinţilor frontali restanţi- pînă la marginea incisală

495. Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:A – numărul dinţilor restanţiB – starea arcadei dentare antagonisteC – topografia breşelor arcadei dentareD – funcţia glandelor salivareE – tipul de ocluzie

496. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depind de:A – înălţimea caronară a dinţilor restanţiB – caracterul breşei – terminală s-au limitată distalC – mărimea breşelor arcadei dentareD – gradul de înclinare a dinţilor restanţiE – tipul de ocluzie497. Cerințele către baza protezei acrilice sunt următoarele:

A- Să se adapteze pe cîmpul protetic cu schimbarea minimală a volumului din cavitatea bucală

B- Conductivitate termicăC- Gravitate specifică înaltăD- Ușor să se supună igienizăriiE- Să nu fie rezistentă la fracurare sau distorsie

498. Limita distală în proteza parţială mobilizabilă acrilică la maxilă va fi în zona liniei Ah în următoarele situaţii clinice:

A – în edentaţiile întinse bilaterale terminaleB – în edentaţiile întinse unilaterale terminaleC – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare retentiveD – în edentaţiile medii bilaterale terminale la prezenţa tuberozităţilor maxilare protetic negativeE – în edentaţiile laterale medii intercalate

499. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:

A – la coletul dinţilor frontaliB – supracingular în zona dinţilor frontaliC – subecuatorial în zona dinţilor lateraliD – la coletul dinţilor lateraliE – supraecuatorial în zona dinţilor laterali

500. Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din:A – acrilate termopolimerizabile dureB – acrilate termopolimerizabile elasticeC – mixtD – aliajele Cr-CoE – ceramică

501. Protezele parţiale mobilizabile acrilice sînt indicate:A – cînd sînt contraindicate punţile dentareB – în ocluzia adîncă şi alergiiC – cînd sînt contraindicate protezele parţiale mobilizabile scheletateD – în edentaţiile subtotale

E – la absenţa totală a dinţilor

502. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:A – nu sînt fizionomiceB – au un suport muco-ososC – micşorează volumul cavităţii oraleD – nu restabilesc întocmai DVOE – provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală

503. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice cele mai favorabile linii croşetare sînt:

A – sagitalăB – diagonalăC – transversalăD – punctiformă E – dreaptă

504. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă cele mai favorabile linii croşetare sînt:

A – diagonalăB – sagitalăC – dreaptăD – în suprafaţăE – transversală

505. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cele mai favorabile linii croşetare sînt:

A – tangenţialăB – diagonalăC – dreaptăD – transversalăE – în suprafaţă

506. La confecţionarea croşetelor din sîrmă prin tehnica de îndoire se utilizează cleşte:A – cramponB – în ciocC – cu fălci rotundeD – cu fălci piramidaleE – de tăiat sîrmă

507. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletezate este prezentat de:A – bare B – capseC – plăcuţeD – dejunctoare de forţăE – benzi

508. În proteza parţial moblizabilă scheletezată şeile protezei pot fi:A – întreg metaliceB – parţial metalice incluse în acrilatC – suspendate D – elasticeE – tangenţiale

509. Lăţimea şi grosimea barei – ca conector principal al protezei parţial mobilizabile scheletate la mandibulă este de:

A – lăţimea de 3,0 mmB – lăţimea de 8,0 mmC – lăţimea de 0,5 mmD – grosimea de 0,5 – 1,0 mmE – grosimea de 1,5 – 2,0 mm

510. Formele de bare linguale în proteza parţială mobilizabilă scheletată:A – rotundăB – în şaC – semirotundăD – ovoidalăE – în semişa

511. Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletezate la mandibulă prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:

A – în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorialB – la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasăC – la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasăD – la o distanţă de 3-4 mm de la fundul sacului planşelului bucalE – se realizează la dorinţă

512. În funcţie de starea parodontului dinţilor de suport şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţial mobilizabilă scheletezată pot fi:

A – rigiziB – semilabiliC – labiliD – subţiriE – groşi

513. În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:

A – diferite tipuri de croşeteB – arcuri intermaxilareC – magniţiD – implanteE – sisteme speciale

514. Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletezate pot fi confecţionate prin:

A – presareB – îndoireC – turnareD – coacereE – galvanoplastie

515. După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:A – monodentareB – bidentareC – multidentareD – dento-alveolare

E – tridentare

516. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele tipuri de croşete:

A – AckersB – KemenyC – NeyD – RoachE – Dolder

517. În protezele parţiale mobilizabile scheletezate se utilizează următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare:

A – culiseleB – capseleC – croşetele NeyD – sistemul Dolder-RumpelE – croşetele Kemeny

518. Protezele parţiale mobilizabile scheletezate sînt indicate cînd pe cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:

A – 1 dinteB – 2 dinţi situaţi alăturiC – 3 dinţi situaţi alăturiD – 4 dinţi situaţi în zona frontală limitaţi de primii premolariE – 5-6 dinţi situaţi în zona frontală

519. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe cîmpul protetic poate fi:

A – strict verticalB – liberC – cu eforturiD – vertical spre dreaptaE – vertical spre stînga

520. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate de pe cîmpul protetic poate fi:

A – pe toţi dinţiiB – pe cîţiva dinţiC – vertical posteriorD – pînă la coletE – vertical anterior

521. Metodele de determinare a axului de inserţie se dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletezate:

A – fiziologicăB – liberăC – de alegereD – de autodeterminareE – de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi

522. Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:A – 0,25 mmB – 0,5 mm

C – 0,75 mmD – 1,0 mmE – 1,5 mm

523. Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice poate fi:A – rigidB – rezelientC – fizico-chimicD – fizicE – chimic

524. Croşetul în “T” cu conector secundar prelungit este indicat în edentaţiile Kennedy:A – cl. IB – cl. IIC – cl. IIID – cl. IVE – cl. V

525. Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:A – C, LB – U, SC – T, I, RD – A, KE – E, Z 526. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:A- caracterul respiraţiei B- numărul dinţilor absenţiC- respectarea igienii cavităţii araleD- factorul etiologicE- starea dinţilor restanţi

527. Din simptomele endobucale ale edentaţiei parţiale fac parte:A- dereglări de integritate a unei sau ambelor arcade dentareB- migrări dentare a dinţilor restanţiC- dereglări gustativeD- dereglări de respiraţieE- abraziunea patologică a dinţilor din grupa funcţională

528. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale în caz de pierdere a dimensiunei verticale de ocluzie se v-a manifesta prin:

A- păstrarea dimensiunei treimei inferioare a feţiiB- micşorarea dimensiunei treimei inferioare a feţiiC- majorarea dimensiunei treimei inferioare a feţiiD- pronunţarea plicelor nazo-labiale şi mentonierăE- coborîrea comisurilor gurii

529. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:A- caracterul alimentelorB- frecvenţa alimentaţieiC- timpul ce s-a scurs de la extracţia dinţilorD- starea ţesuturilor dure a dinţilor restanţiE- starea generală a organismului

530. La examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină starea:A- dinţilor restanţiB- articulaţiei temporo-mandibulareC- a apofizelor alveolare edentateD- a unghurilor mandibulareE- a mucoasei cavităţii arale

531. Apofiza alveolară în spaţiile edentate este examinată din punct de vedere a:A- dimensiuniiB- formeiC- mobilităţiiD- stabilităţiiE- nu se examinează

532. Conform topografiei breşelor arcadelor dentare edentaţia parţială poate fi localizată:A- circularB- frontal C- lateralD- mixtE- segmentar

533. La examenul endobucal în caz de edentaţie parţială se v-or utiliza următoarele instrumente:

A- oglinda stomatologicăB- pensa stomatologicăC- pensa anatomicăD- pensa chirurgicalăE- elevatorul

534. Examenul clinic a apofizei alveolare edentate în edentaţiile parţiale se v-a efectua prin:A-radiografieB- inspecţieC- palpareD- sondareE- percuţie

535. Fibromucoasa cavităţii arale se împarte în:A- transparentăB- activ mobilăC- pasiv mobilăD- imobilăE- netransparentă

536. Fibromucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:A- procesele alveolareB- palatul moaleC- palatul durD- planşeul bucalE- limba

537. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la maxilă fac parte:A- palatul moale

B- papila incizivalăC- ruge palatineD- frenul buzei superioareE- palatul dur

538. Din formaţiunile anatomice ale fibromucoasei la mandibulă fac parte:A- tuberculii piriformiB- frenul buzei inferioareC- planşeul bucalD- torusul mandibularE- frenul limbii

539. Materialele din siliconi utilizate la modelarea machetei scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are imprimări ale componentelor scheletului:

A- bareB- benziC- plăcuţe D- braţe de croşeteE- croşete mucosale

EDENTAŢIA TOTALĂ ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII PROTEZELOR TOTALE

540. Cîmpul protetic în edentaţia totală se subîmparte în:A- spaţiul Ney B- zona funcţionalăC- zona glandularăD- zona de spriginE- zona papilei incisivale

541. Zona de spriginîn în edentaţia totală la maxilă include:A- regiunea inserţiei muşchiului buccinatorB- tuberozităţile maxilareC- regiunea liniei “Ah”D- palatul durE- procesele alveolare

542. Componentele protezei totale:A- elemente de menţinere şi stabilizareB- şeile protezeiC- dinţi artificialiD- conectorul principalE- conectorii secundarii

543. Proteza totală poate fi confecţionată din:A- acrilate termopolimerizabile de culoare rozăB- aliajele argintuluiC- acrilate autopolimerizabileD- acrilate termopolimerizabile fără coloranţiE- acrilate elastice

544. Baza protezei totale este prezentată de:

A- şeile protezeiB- dinţii artificialiC- conectorul principalD- conectorii secundariE- conectorii parţiali

545. Gravarea liniei americane pe modelul definitiv în edentaţia totală prevede crearea:A- Unei făşii cu lăţimea de 1,0 mmB- Unei făşii cu lăţimea de 2,0 mmC- Unei făşii cu lăţimea de 3,0 mmD- Unei făşii cu adîncimea de 1,0 mmE- Unei făşii cu adîncimea de 1,5 mm

546. Lingurile amprentare individuale se confecţionează din:A- acrilate termopolimerizabileB- ceară de bazăC- materiale amprentare siliconiceD- ghipsE- acrilate autopolimerizabile

547. Deosebim următoarele varietăţi de amprente funcţionale:A- pasive la mandibulăB- pasive la maxilăC- diferenţiateD- compresiveE- decompresive

548. La absenţa totală a dinţilor au loc următoarele modificări în sistemul stomatognat:A- agravarea actului de respiraţieB- activarea procesului de reducţie a scheletului cranio-facialC- activarea procesului de reducţie a ţesuturilor moi ce acoperă scheletul cranio-facialD- activarea funcţiei muşchilor oro-facialiE- activarea funcţiei muşchilor mobilizatori ai mandibulei

549. Reducţia pronunţată a scheletului facial în edentaţiile totale are loc în următoarele zone:

A- în etajul superior al feţeiB- în etajul mediu al feţeiC- în etajul inferior al feţeiD- în zona laterală stîngaE- în zona laterală dreapta

550. Cîmpul protetic în edentaţia totală la maxilă este prezentat de:A- procesele alveolareB- valul palatinC- bolta palatinăD- tuberozităţile maxilareE- tuberculii piriformi

551. Tipurile de atrofie ale maxilei şi mandibulei în edentaţiile totale se clasifică:A- la maxilă după SchroderB- la maxilă după Agapov

C- la mandibulă după KollerD- la mandibulă după RubinovE- la maxilă şi mandibulă după Ghelman

552. Metode de fixare a protezelor totale:A- mecaniceB- biomecaniceC- trainiceD- fiziceE- provizorie

553. Williams după corelaţia dintre forma feţii şi forma dinţilor deosebeşte:A- dinţi fără formă geometricăB- dinţi triunghiulariC- dinţi patraţiD- dinţi în baionetăE- dinţi ovoidali

554. Baza protezei totale este prezentată de:A- şeile protezeiB- conectorul principalC- conectorul secundarD- conectorul intermediarE- proteza totală şei nu are

555. Sangiuolo grupează toate varietăţile cîmpului protetic edentat total în următoarele clase pentru ambele maxilare:

A- substratul osos este bine exprimatB- substratul osos are un grad de exprimare mediuC- substratul osos are un grad de atrofie mărit (avansat)D- substratul osos are o formă ovoidalăE- substratul osos are o formă triunghiulară

556. Rîndaşu clasifică procesele alveolare edentate total în:A- lateB- îngusteC- retentiveD- neretentiveE- neutre

557. Liniile de orientare ce se trasează pe modelul definitiv la maxilă în edentaţia totală:A- linia mijlocului procesului alveolarB- linia medianăC- linia rugiilor palatineD- linia retromolarăE- linia ce marchează fibromucoasa activ mobilă

558. Aparatele necesare pentru realizarea modelului:A- şlif motorB- vacum-malaxorC- masă vibratorieD- micromotorE- chiuvetă

559. Materiale din care pot fi confecţionate modelele funcţionale în edentaţiile totale:A- ceară de bazăB- ceară de modelareC- materiale siliconiceD- masă termorezistentă (refractară)E- ghips medical

560. Pentru prelucrarea mecanică a lingurii individuale acrilice e necesar de instrumente abrazive:

A- perii de pufB- petre de carborundC- freze metaliceD- discuri de carborund E- perii aspre

561. Bordurile de ocluzie în edentaţiile totale trebuie să corespundă cerinţelor:A- înălţimea de 10-12mm în regiunea frontalăB- înălţimea de 10-12mm în regiunea lateralăC- lăţimea de 6-8mm în regiunea frontalăD- lăţimea de 5-6mm în regiunea frontalăE- înălţimea în regiunea laterală de 6-8mm

562. Indicaţi materialele din care se confecţionează protezele totale:A- acrilate termopolimerizabileB- acrilate autopolimerizabileC- aliaje crom-cobaltD- acrilate fluide (prin injectare)E- compozite563. indicați materialele din care se confecționează lingura individuală:

A- acrilatele autopolimerizabileB- aliajele inobileC- acrilatele termopolimerizabileD- hidrocoloizii ireversibiliE- materialele siliconice

564. Pentru montarea dinţilor după metoda Gysi, Vasiliev, Katz e necesar ca relaţiile intermaxilare centrice să fie apreciate cu:

A- borduri de ocluzie acriliceB- borduri de ocluzie de cearăC- borduri de ocluzie din material amprentar termoplasticD- borduri de ocluzie din ghipsE- toate variantele susnumite posibile de utilizat

565. Schimbul cerii pe acrilat la confecţionarea protezei totale se efectuiază prin:A- aplicarea valului pregătit din acrilat în tiparB- aplicarea plăcii pregătite din acrilat în tiparC- metoda injectăriiD- aplicarea pulberii din acrilatE- metodele susnumite nu se utilizează la proteza totală

566. Metodele moderne de confecţionare a bazei protezei totale:A- Metoda manuală

B- aplicarea strat cu strat a acrilatului fotopolimerizabilC- aplicarea acrilatului termopolimerizabil la stadia de nisip umectatD- metoda injectării acrilatului specialE- aplicarea pe straturi a acrilatului autopolimerizabil

567. La realizarea arcadelor dentare în protezele totale se folosesc dinţii:A- diatorici (molari şi premolari) din porţelanB- cu butoane sau crampoane (frontali) din porţelanC- acrilici (frontali şi laterali)D- specialiE- din compozite semiprefabricaţi

568. Parametrii articulatorului universal sînt:A- prezenţa a două articulaţiiB- unghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 170

C- unghiul de înclinare sagitală a pantei tuberculilor articulari 330

D- prezenţa triunghiului BonwillE- posibilitatea efectuării mişcărilor mandibulare numai în plan sagital

569. Particularităţile articulatorului individual sînt:A- efectuarea mişcărilor numai în plan verticalB- posibilitatea fixării modelului maxilei în raport cu particularităţile articulaţiei temporo-

mandibulare şi planul FrankfurtC- unirea ramei superioare şi inferioare are loc printr-o balamaD- se fixează în articulator întîi modelul mandibulei apoi a maxileiE- posibilitatea reglării unghiului de înclinare a tuberculilor articulari

570. Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:A – zona de tracţiune B – zona torusului palatin C – zona planşeului bucalD – zona de sprijinE – zona de succiune

571. Zona de sprijin a cîmpului protetic edentat total la maxilă este prezentată de: A – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilareB – proeminenţile zigomaticeC – torusul palatinalD – bolta palatinăE – valul palatin

572. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale sînt:A – zonele tuberculilor piriformiB – zonele linguale şi vestibulare lateraleC – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolareD – zona centrală a crestei alveolareE – zonele centrale- linguală şi labială

573. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic la maxilă se realizează datorită:A – succiuneiB – greutăţii protezeiC – deglutiţieiD – adeziunei

E – respiraţiei corecte

574. Din regulile generale de montare a dinţilor în edentaţiile totale după Gysi fac parte: A – dinţii laterali superiori se montează cu zona cervicală pe centrul procesului alveolarB – dinţii laterali inferiori se montează în zona cervicală pe centrul apofizei alveolareC – dinţii frontali superiori se montează în afara centrului procesului alveolarD – dinţii frontali inferiori se montează pe centrul procesului alveolarE – dinţii frontali la ambele maxilare se montează strict vertical

575. Din liniile de orientare trasate pe modelul definitiv al mandibulei în edentaţia totală fac parte:

A – linia medianăB – liniile ce împart în două jumătăţi tuberculii piriformiC – linia transversală trasată pe centrul procesului alveolar din zona frontalăD – marcarea limetelor tuberculilor piriformiE – marcarea contururilor proceselor alveolare

576. După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:A – de succiuneB – fiziologiceC – anatomiceD – propriu ziseE – parţiale

577. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:A – de compresieB – de dispovărareC – de tracţiuneD – diferenţiateE – de succiune

578. La corectarea lingurilor amprentare individuale se utilizează teste funcţionale:A – după HerbstB – cu amplitudă micăC – cu amplitudă medieD – cu amplitudă mareE – intensive

579. Adaptarea lingurii amprentare individuale prevede:A – aducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilăB – aducerea marginilor pînă la fundul de sacC – realizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sacD – grosimea marginilor nu are importanţăE – eliberarea frenurilor şi a plicelor

580. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale în edentaţia totală se efectuează prin tehnici:

A – modelări efectuate manual de medicB – modelări efectuate de pacient la comanda mediculuiC – modelări efectuate sinestătător de pacientD – modelări mixteE – modelări instrumentale

SIMPTOMATOLOGIA AFECŢIUNILOR STOMATOLOGICE DE BAZĂ CE NECISITĂ UN TRATAMENT ORTOPEDO-PROTETIC ŞI METODELE DE EXAMINARE A

BOLNAVILOR ÎN CLINICA DE PROTETICĂ DENTARĂ

581. Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-motivaţiaB-gnatodinamometriaC-istoria actualei maladiiD-istoria vieţiiE-inspecţia

582. Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:A-motivaţiaB-inspecţiaC-palpareaD-radiografiaE-miotonometria

583. Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:A-radiografia panoramicăB-palpareC-inspecţieD-studiul pe modelul diagnosticE-aprecierea densităţii ţesutului osos

584. La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:A-activ mobilăB-pasiv mobilăC-durăD-elasticăE-imobilă

585. Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:A-palatul durB-palatul moaleC-planşeul bucalD-procesele alveolareE-buzele

586. Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:A-limbaB-palatul durC-procesele alveolareD-obrajiiE-buzele

587. Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:

A-inspecţia B-palpareaC-miotonometriaD-electromiografiaE-gnatosonia

588. Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:A-tomografiaB-artrografiaC-cineradiografiaD-electroradiografiaE-teleradiografia

589. Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:A-IB-IIC-IIID-IVE-V

590. La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:A-microampermetrulB-potenţiometrulC-miotonometrulD-gnatodinamometrulE-fagodinamometrul

591. Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de:

A-AgapovB-RubinovC-OxmanD-GhelmanE-Mamlok

592. Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între arcadele dentare se efectuiază:

A-vizualB-cu hîrtie de articulareC-cu plăcuţe de ceară ramolităD-cu creionul simpluE-cu creionul chimic

593. Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de.

A-Agapov B-OxmanC-MamlokD-RubinovE-Ghelman

594. Principiul profilactic de tratament protetic prevede:A- profilaxia localăB- profilaxia respiraţiei nazaleC- profilaxia generalăD- profilaxia obiceiurilor vicioaseE- profolaxia tabacismului

595. Edentaţia parţială ca formă nozologică a afecţiunelor sistemului stomatognat poate fi:A-fără micşorarea dimensiunei verticale de ocluzieB-cu micşorarea dimensiunei verticale de ocluzieC-cronicăD-acutăE-exagerată

596. Din formele nozologice ale sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-edentaţia totalăB-edentaţia parţialăC-abraziunea fiziologică a dinţilorD-abraziunea patologică a dinţilorE-pulpitele

597. Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-durereaB-deriglări fizionomiceC-absenţa parţială a dinţilorD-absenţa totală a dinţilorE-deriglări de masticaţie

598. Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic fac parte:

A-prăbuşirea buzei superioareB-durereaC-prezenţa breşelor arcadelor dentareD-discromiile dentareE-respiraţia orală

599. Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:

A-asimitrii facialeB-deriglări de formă a nasuluiC-prăbuşirea buzelorD-modificarea unghiurilor mandibuleiE-modificări de culoare a feţii

600. Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot examina:

A- starea muşchiului digastricusB- starea muşchilor pterigoidieni interniC- starea muşchilor limbiiD- ganglionii limfatici cervicali superficialiE- inserţia inferioară a muşchilor temporali

G R I L Arăspunsurilor la teste pentru examenul de promovare la Stomatologia Ortopedică

pentru studenţii anului II în anul universitar 2012-2013

1. C2. A3. C4. B5. C6. A

7. C8. C9. C10.D11.B

12.B13.B14.B15.E16.C

17.A18.B19.B20.B21.C

22.E23.E24.A25.C26.B27.B28.E29.A30.C31.D32.A33.C34.B35.A36.A37.A38.C39.A40.A41.B42.A43.B44.A45.A46.B47.C48.E49.D50.C51.B52.C53.C54.B55.A56.D57.C58.B59.C60.A61.C62.B63.A64.B65.B66.B

67.C68.D69.E70.D71.B72.A73.B74.C75.C76.A77.D78.E79.B80.B81.A82.D83.A84.B85.B86.D87.A88.C89.B90.D91.B92.C93.A94.B95.B96.E97.E98.D99.A100. C101. C102. D103. A104. D105. C106. E107. B108. C109. B110. A111. C

112. A113. B114. D115. B116. A117. C118. A119. E120. C121. A122. E123. C124. B125. C126. B127. A128. B129. C130. D131. E132. E133. B134. A135. E136. B137. C138. C139. A140. E141. C142. D143. A144. E145. C146. E147. C148. B149. B150. C151. C152. E153. E154. A155. E156. A

157. D158. B159. A160. E161. A162. D163. B164. D165. C166. E167. C168. E169. D170. E171. C172. D173. E174. B175. A176. A177. D178. E179. E180. B181. D182. B183. A184. B185. D186. A187. A188. C189. D190. C191. B192. C193. D194. C195. A196. A197. A198. D199. E200. B201. B

202. A203. C204. E205. B206. A207. B208. A209. A210. E211. D212. A213. C214. C215. E216. D217. C218. C219. E220. A221. B222. A223. B224. C225. A226. C227. B228. E229. C230. D231. D232. B233. B234. C235. A236. D237. B238. C239. D240. A241. E242. B243. D244. B245. C246. A

247. B248. D249. C250. D251. D252. C253. B254. D255. A256. C257. B258. D259. E260. E261. A262. B263. E264. A265. B266. A267. C268. B269. A270. B271. A272. A273. E274. B275. D276. A277. A278. A279. E280. C281. B282. C283. A284. D285. A286. A287. C288. D289. A290. C291. A

292. E293. B294. B295. C296. D297. B298. C299. A300. A301. B;E302. B;D303. B;C;E304. B;D305. A;E306. B;C;E307. C;E308. A;D;E309. C;E310. B;D311. B;E312. B;D313. D;E314. A;C315. B;D316. B;C;E317. A;B;C318. B;E319. C;D320. A;C321. C;E322. D;E323. B;C;E324. D;E325. A;B;C326. A;C327. B;C;D328. D;E329. B;C;D;E330. A;D331. A;D332. C;E333. A;C;D334. A;B;C335. A;C336. B;C;E

337. B;E338. B;E339. C;E340. A;C;D341. C;D342. A;C;D343. A;C;D344. C;E345. A;C;E346. A;D347. A;B;D348. A;C349. B;C;E350. C;D;E351. A;B;C352. A;B353. A;B354. A;C;D355. A;B;C356. A;B;D357. A;B;D358. A;C;D;E359. A;B;D360. B;C361. A;B;C;E362. B;C;D363. B;D364. A;B;D365. A;E366. A;B367. B;D368. A;C369. A;C;D370. B;C;D371. C;E372. B;D373. A;C;D374. A;C375. B;D;E376. C;D377. B;D378. A;B;E379. B;D;E380. A;C;E381. A;B

382. A;B;C;D383. A;B384. A;C385. A;D386. B;C387. A;B388. B;E389. B;C390. B;D391. A;C392. B;C393. A;C;D394. B;D;E395. A;C;D396. A;B;D397. B;E398. A;C;D399. A;B;E400. A;B;E401. A;D402. B;C403. B;C;E404. A;C405. A;B;C406. A;C;D407. A;B;E408. B;C409. A;B;C410. B;D411. A;B412. B;C413. A;B414. A;D415. C;E416. A;C417. A;B418. C;D419. B;D420. C;E421. A;C;E422. B;C423. A;B424. A;C425. A;C426. A;B;C

427. B;C428. A;C;D429. A;B;D430. A;C431. A;B;E432. A;B;D433. A;B;D434. A;B;D435. A;B;C436. B;D;E437. A;D;E438. A;D439. A;B;C440. B;C441. A;B442. A;D443. A;C;D444. A;C;E445. A;B446. D;E447. B;C448. C;D449. C;D450. A;B451. A;C;D452. B;C;D453. C;D454. A;B;E455. A;C;D456. A;B;D457. C;E458. A;B;C459. A;B460. A;B;C461. A;C;E462. A;C;D463. A;B464. B;C465. A;B;C466. B;D467. A;B468. A;B;C469. B;C470. B;C471. A;E

472. A;B;C473. B;C;D474. A;B475. A;B;D476. B;D477. A;B;D478. B;C;D479. A;B;D480. B;D;E481. A;B482. A;B483. B;D;E484. A;C;D485. A;B;E486. A;B487. B;D;E488. A;D489. A;B;D490. C;E491. B;D;E492. A;D;E493. A;D494. A;D495. A;C496. B;C497. A;B;D498. A;B;D499. B;E500. A;C;D501. A;C;D502. B;C503. B;C504. A;D505. D;E506. A;B;C;E507. A;C;E508. A;B509. A;E510. A;C;D511. A;D512. A;B;C513. A;E514. B;C515. A;B;E516. A;C;D

517. A;B;D518. D;E519. A;D;E520. C;E521. B;C;E522. A;B;C523. A;B524. A;B525. A;B;C526. B;D;E527. A;B;E528. B;D;E529. C;D;E530. A;C;E531. A;B532. B;C;D533. A;B534. B;C535. B;C;D536. A;C537. B;C;D538. A;B;E539. A;B;C;D540. B;D541. B;D;E542. B;C;D543. A;D544. A;C545. C;E546. A;B;E547. C;D;E548. B;C549. B;C550. A;C;D551. A;C;552. A;B;D553. B;C;E554. A;B555. A;B;C556. C;D;E557. A;B558. B;C559. D;E560. B;C;D561. A;D;E

562. A;C;D563. A;C564. B;C565. A;B;C566. B;D567. A;B;C568. A;C;D569. B;E570. D;E571. A;D

572. A;B;E573. A;D574. A;B;C;D575. A;B;C;D576. A;D577. A;B;D578. A;C579. A;C;E580. A;B;D581. A;C;D

582. A;B;C583. B;C584. A;B;E585. B;C;E586. B;C587. C;D;E588. A;B;C589. A;B;C590. A;B591. B;D

592. B;C593. A;B;C594. A;C595. A;B596. A;B;D597. A;B;E598. A;C;D599. A;C;D600. A;B;D

Ortopedia Test

Documents

Transcript of Ortopedia Test

Società di Ortopedia e Traumatologia dell’Italia Meridionale ed ...cipline: Ortopedia e traumatologia, Medicina fisica e riabilitazione). Sarà possibile svolgere il test di apprendimento

Ortopedia Laboratorios

ORTOPEDIA INFANTIL

Preguntas Ortopedia

veterinary ortopedia

Ortopedia rodilla

castellano ortopedia

3 1 262 MODULO ORTOPEDIA SISTEMA LISTA UNICA.ppt [Modo … › wp-content › uploads › 2016 › 06 › M... · ORTOPEDIA JOELHO ORTOPEDIA OMBRO ORTOPEDIA TRAUMA GERAL ORTOPEDIA

Charla ortopedia

Ortopedia Cervical

Ortopedia - vatuc.com

Ortopedia pediátrica

Ortopedia Universal

Caso Ortopedia

Francés Ortopedia

Ortopedia infantil.odp

Ortopedia Domiciliaria

Ortopedia Maxilar

Libro Ortopedia

CURSO INTENSIVO ORTOPEDIA FUNCIONAL - GNATHOSgnathos.net/landing/ortopedia-pt/Programa_CursoIntensivo_PT.pdf2 CURSO INTENSIVO PROGRAMA ORTOPEDIA FUNCIONAL DOS MAXILARES •CONCEITO