Conf.univ.dr.Amalia

Fagarasan

NUTRITIA SI NEVOILE NUTRITIVE

NUTRITIA

ŞTIINŢA CARE SE OCUPĂ CU SCHIMBURILE OPTIME

DINTRE ORGANISMUL VIU ŞI MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR PRIN INTERMEDIUL FACTORILOR

NUTRITIVI (ALIMENTELE)

ALIMENTAŢIA ARE ROL PRIMORDIAL ÎN

MENŢINEREA SĂNĂTĂŢII

Obiective Menţinerea unei stări de sănătate fizică şi mentală

normală şi să permită o creştere şi dezvoltare optimă a copilului

Prevenirea pe termen lung a unor boli a căror apariţie poate fi influenţată de dietă: distrofia, obezitatea, alergiile alimentare, boala hipertensivă, boala ateromatoasă, diabetul zaharat, cancerul

Ocazional, în caz de boală, dieta poate să intervină prin regimuri specifice pe tipuri de patologii

Prevenirea pe termen lung a unor

boli

Epidemiologie

România

- studiu reprezentativ

- a dovedit că incidenţa obezităţii este de 40%

- locul al 3-lea în Europa privind incidenţa obezităţii

Factorii nutritivi sunt elemente structurale ale

alimentelor care îndeplinesc rol:

Energetic

Plastic

De biocatalizatori

NEVOI NUTRITIVE

Factorii nutritivi indispensabili sunt:

• APA

• PROTEINELE

• GLUCIDELE

• LIPIDELE

• MINERALE MAJORE SI OLIGOELEMENTE

• FIBRE MUSCULARE

• VITAMINELE

NEVOI ENERGETICE

Metabolismul energetic reprezintă totalitatea cheltuielilor

energetice din procesul producerii şi eliberării de energie

necesară funcţionării organismului.

La copil nevoile energetice sunt rezultatul urmatorilor factori:

Metabolism bazal

Menţinerea homeostaziei termice

Realizarea tuturor sintezelor din organism

Acoperirea activităţilor fizice

Valorea energetică a alimentelor se exprimă:

Kcal sau Kj

1 Kcal =4,184 Kj

1 Kcal reprezintă cantitatea de căldură necesară creşterii

temperaturii unui litru de H20 de la 14,5 - 15,5º C

Fiecare principiu alimentar aduce un numar fix

de calorii:

• 4 kcal/ 1 g Proteine

9 kcal/1 g Lipide

• 4 kcal/ 1 g Glucide

NUTRIŢIA COPILULUI

Aspecte mai dificile în comparaţie cu cele ale

adultului

Nevoile nutriţionale (raportate la G sau S

corporală) sunt mai mari cu cât copilul este mai

mic

Posibilităţile de digestie - limitate cu cât

vârsta este mai mică

Particularităţi ale metabolismului la

copil

• Procesele metabolice - mai intense, anabolismul predomină

asupra catabolismului (organism în creştere)

• Procesele metabolice - extrem de labile (cu cât copilul este

mai mic)

• Orice factor nociv, agresiune (chiar de mică intensitate)

poate duce la → stări patologice

• Cu cât copilul este mai mic, nevoile calitative şi cantitative

ale raţiei alimentare sunt mai crescute

La copil alimentaţia influenţează :

Greutatea

Talia

Perimetrele

Dezvoltarea SNC

Dezvoltarea sistemului imunitar

BOLI INFLUENŢATE DE DIETĂ

MALNUTRIŢIA (DISTROFIA)

OBEZITATEA DIABETUL ZAHARAT

ATEROSCLEROZA- BOALA ATEROMATOASĂ

CANCERUL

BOALA HIPERTENSIVĂ

PARTICULARITĂŢI LA COPIL

Cu cât copilul este mai mic, nevoile calitative şi cantitative ale

raţiei alimentare sunt mai crescute

Raţia zilnică: totalul hranei şi apei primite de un copil

în 24 ore

- se compune din:

raţia cantitativă

raţia calitativă

RAŢIA CANTITATIVĂ

1. Totalul caloriilor primite în 24 ore

2. Se raportează de regulă la 1 kg. de

greutate corporală

3. In alcătuire trebuie să se ţină cont de

asigurarea caloriilor suficiente pt.

acoperirea unor necesităţi

RAŢIA CANTITATIVĂ

CALORICA

Aportul energetic pentru un sugar:

metabolismul bazal = 55 kcal/kg corp/zi

pentru activitate = 10 - 25 kcal/kg corp/zi

pentru creştere = 35 kcal/kg corp/zi

Total = 100 - 115 kcal/kg corp/zi

RAŢIA DE ÎNTREŢINERE ZILNICĂ

60 - 70 kcal/kg corp/zi - asigură funcţiile vitale (la

sugar), fără asigurarea creşterii

curbă ponderală staţionară

trebuie asigurată obligatoriu la orice sugar, în orice

împrejurare

sub 30 kcal/kg corp/zi - organismul intră în

autoconsumpţie

“Raţia de întreţinere clinică”

Sub această raţie se poate scădea excepţional - pe durată

scurtă (24 - 36 h)

la începutul stării de deshidratare acută

la iniţierea alimentării malnutriţilor gravi

Pe lângă raţia de întreţinere trebuie asig. caloriile necesare

creşterii, 2 – 3 kcal pentru 1 g. greutate

Variaţiile raţiei cantitative

După felul alimentaţiei

* în alăptarea exclusivă:

- în trimestrul I: 100 – 110 kcal/kg corp/zi

- în trimestrul II: 90 – 100 kcal/kg corp/zi

- în trim. III şi IV: 80 – 90 kcal/ kg corp/zi

* în alăptarea parţială şi cu substituente de lapte matern

- necesităţi mai mari cu 10 kcal faţă de alăptarea

exclusivă

Variaţiile raţiei cantitative

DUPĂVÂRSTĂ:

sugar = 100 – 115 kcal/kg corp/zi

1 - 3 ani = 80 – 90 kcal/kg corp/zi

3 - 6 ani = 70 – 80 kcal/kg corp/zi

16 ani = 50 kcal/kg corp/zi

adult = 40 kcal/kg corp/zi

Variaţiile raţiei cantitative

după temperatura mediului:

la frig consumul ↑

după activit. motorie:

la copiii agitaţi, uneori nevoile cresc cu 100%

după st. de boală:

toleranţa scăzută impune regim hipocaloric

după constituţie - raţia - caracter individual

variaţii admise de ±10 - 20% faţă de cele de mai

sus

Raţia calitativă

Totalitatea principiilor nutritive care alcătuiesc raţia cantitativă; cuprinde:

• TROFINELE ALIMENTARE

– proteine

– lipide

– glucide

• FIBRE ALIMENTARE

• APĂ

• MINERALE

• VITAMINE

Raţia calitativă

Asigurarea tuturor principiilor alimentare în raţia zilnică -

impusă de rolul fiecăreia:

~proteine şi mineralele - rol plastic

~glucidele şi lipidele - rol energetic

~fibrele, unele minerale, vitaminele şi apa -

bioreglatoare

NECESITĂŢI OPTIME DE TROFINEPROTEINE LIPIDE GLUCIDE

SUGAR 3g 5-6g 10-12g

COPIL MIC 3g 4-5g 10g

SCOLAR 2g 2g 8-10 g

Raţia alimentară zilnică

Raţia alimentară zilnică cuprinde o raţie cantitativă

(calorică) şi una calitativă

Alcătuirea raţiei zilnice optime necesită:

asigurarea de calorii suficiente pt. întreţinere şi

creştere

echilibru între principiile alimentare

să se ţină cont de factorii care influenţează raţia

alimentară

PROTEINELE

Sunt elemente indispensabile vieţii, cu elementele de bază

AA

Reprezintă 16 - 18% din G corporală a copilului.

Surse - lapte

− carne

− ouă

− brânză

− leguminoase

− făinuri

- din cei 24 aminoacizi identificaţi

20 AA majori - implicaţi în sinteze proteice

dintre aceştia – 9 AA sunt esenţiali

- organismul uman nu-i poate sintetiza

- trebuie să îi primească din exterior• Fenilalanina, histidina , leucina, izoleucina

• Metionina, lizina, treonina, triptofanul

• Valina

Organismul uman neputând sintetiza AA esenţiali

din cei neesenţiali

2/3 - 3/4 din totalul proteinelor trebuie să fie

asigurate de proteine de origine animală

(bogate în aa esenţiali)

ROLUL PROTEINELOR

Plastic, formator, luând parte la regenerarea tuturor

ţesuturilor

- Sinteza moleculară:

constituind ARN şi ADN reprezintă baza

materiei vii

asigură creşterea şi multiplicarea celulară

ROLUL PROTEINELOR

• Intră în compoziţia:

– enzimelor, coenzimelor

– catecolaminelor, hormonilor

– în structura fermenţilor digestivi

– structura elementelor sanguine

– structura anticorpilor

• Rol în menţinerea echilibrului coloid-osmotic

• Rol în transportul

– pigmenţilor

– a unor ioni (Fe, Cu, Ca, Co, Zn, I)

ROLUL PROTEINELOR

Rol energetic

~4 kcal/ 1 g

~reprezintă o sursă neeconomicoasă de energie

PROTEINELE

• Proteinele - singura sursă de N pt. organism

– 2 g proteină produc 0,30 g azot

• Organism sănătos - echilibru aportul - eliminare de N

când aportul este mai mic decât eliminarea - bilanţ azotat

negativ

când aportul este mai mare decât eliminarea - organismul reţine

azot - bilanţ azotat pozitiv

La copil - organism în creştere - bilanţul azotat trebuie să fie

pozitiv

NECESAR PROTEIC

Se apreciază 2 g/kg/zi minimum proteic

fără care nu se pot asigura funcţiile vitale

este absolut necesar pt. înlocuirea protoplasmei uzate

Organismul neavând practic rezerve de proteine, lipsa aportului

timp de 48 h → decesul sugarului

– în primele 48 h utilizează aşa zisa "rezervă mobilă”, absolut

insuficientă

EXCESUL DE PROTEINE

Poate duce la:

diaree de putrefacţie

şi fenomene toxice

la nou-născutul care a primit un preparat

insuficient diluat sau lapte prea mult timp

fiert/ aşezat la marginea sobei - se produce

febră (“febră proteică”)

CARENŢA DE PROTEINE

Poate duce la:

oprirea creşterii

malnutriţie proteică (distrofiere)

apariţia edemelor carenţiale

anemie

scade rezistenţa la infecţii

LIPIDELECompuşi organici cu rol energentic şi plastic, care se găsesc sub

formă de:– acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi– Trigliceride 98-99%, lipoide (fosfatide, sfingolipid)– Steroizi (colesterol)

• reprezintă 12 -15% din G corpului sugarului

• la adult variază larg (5 - 50%)

Surse de lipide:

- grăsimile alimentare

- sinteză în organism din proteine şi glucide (fie din cele propriifie din cele alimentare)

TOLERANŢA LA LIPIDEDiferă în funcţie de constituţie şi vârstă

– scade în condiţii de boală

– prematuri şi malnutriţi - toleranţă scăzută chiar la lipidele din laptele de mamă

• Grăsimile din LV - şi mai prost tolerate; indice de utilizare doar 60%

• Sugarul utilizează mai bine lipidele din grăsimile vegetale(coeficient de utilizare 75%) – de la 3 - 3 ½ luni se poate adăuga 2% ulei de porumb, în cazul

alăptării parţiale

– > 6 luni primeşte treptat grăsimi din unt, gălbenuş de ou, carne, smântână, etc. tot mai bine tolerate

NECESAR LIPIC

Este egal cu cantitatea de lipide care să asigure prin ardere 35

- 40% din totalul raţiei calorice

Minimul lipidic - 1,5 g/kg/zi

organismul are rezerve de grăsimi pentru trei săptămâni

sugarul nu rezistă la lipsa totală de lipide din alimentaţie

decât 7 zile

Excesul de lipide

• excesul prelungit duce la steatoză hepatică

• excesul poate determina scaune diareice, steatoreice

Lipsa de lipide

• produce o distrofie specială - adipogenetică– oprirea creşterii

– tulburări care ţin de carenţa vitaminelor liposolubile şi a AG

nesaturaţi

GLUCIDELE• CEA MAI IMPORTANTĂ SURSĂ DE ENERGIE PENTRU

ORGANISM (50 % DIN VALOAREA CALORICA A RATIEI ALIMENTARE )

• 1% din G corporală

Surse: – lapte

− legume

− fructe

− cereale sau produse industrializate» griş

» făină

» orez

• Biochimic, sursa de glucide este asigurată de mono-, di- şi

polizaharide

– monozaharidele: glucoza, fructoza, galactoza

– dizaharidele: » zaharoza (glucoză + fructoză)

» lactoza (glucoza + galactoza)

»maltoză (glucoză + glucoză)

– polizaharidele:

• glicogenul (polimer animal de glucoză)

• celuloza şi

• amidonul

SURSELE

mono- şi dizaharide provin din fructe

lactoza din lapte

zaharoza din zahărul industrial

amidonul şi celuloza - din legume, fructe sau produse

industrializate ale acestora

Minimum necesar

3 g/kg corp/zi

Excesul de glucide duce la apariţia:

– obezităţii

– diabetului (prin epuizare insulinică)

– malnutriţie (distrofie prin făinoase)

– scaune diareice de fermentaţie

Carenţa duce la - oprirea creşterii

– tulburări în metabolismul apei, acidocetoză

– malnutriţie (distrofia laptelui de vacă)

• celula umană nu poate trăi fără G peste 20 h– nou-născuţii (prematurii şi dismaturii) sunt periclitaţi de

hipoglicemie, care poate duce repede la deces

FIBRELE ALIMENTARE

Polizaharidele din plante şi lignina care sunt rezistente la

hidroliză prin enzimele digestive ale omului

Nu sunt digestibile în intestin şi nu se resorb

Acţiunea lor se desfăşoară în principal în colon

Regimurile lipsite de fibre alimentare favorizează constipaţia,

hernia hiatală, varicele şi hemoroizii, apendicita,

diverticuloza şi polipoza colonului, cancerul de colon şi de

rect

MINERALELE Sunt substanţe indispensabile vieţii

Nefiind sintetizabile în organism, aportul lor exogen este obligatoriu

Rolul în organism este biocatalitic şi plastic: intră în structura celulelor şi umorilor

menţin presiunea osmotică şi echilibrul acido- bazic;

asigură funcţionarea normală a SN, muşchilor, miocardului

sinteza hemoglobinei (Fe+Cu+Co)

formarea osului (Ca+P)

coagularea sângelui (Ca, numit factor IV)

Sursa de minerale o constituie alimentele şi apa

Caracteristicile celor mai importante macro- şi

microelemente

Sodiul (Na+) – cation extracelular necesar organismului pentru reglarea presiunii osmotice, a echilib A-B si electrolitic. Niv seric 135-145mEq/l

Necesar: 2.5 mmol/kg la nou-născut

0.7 mmol/kg la copilul mare, adult

Surse: laptele de vacă ( 23 mmol/L), ouă, sarea de bucătărie

Potasiul (K+) cation intracelular indispensabil contractiei musculare, cond impulsului nervos si asigurarea ritm cardiac.Nivel seric 4-5,6mEq/l

Necesarul este de 2.5 mmol/100 kcal

Surse: carne, lapte, fructe, legume uscate.

Calciu (Ca2+) 99%se gaseste in schelet, 1% in ser forma ionizata.Intervine in excitabilitatea neuromusculara, coagulare..

Necesar: 600-700 mg/zi calciu între 0-18 ani.

Surse: lapte de vacă, gălbenuş de ou, carne, peşte, brânză.

Fosforul – cation celular, impreuna cu Ca constituent al scheletului.

Necesar: 90-100 mg/zi

Surse: carne, ficat, peşte, gălbenuş de ou, brânză, lapte, legume verzi.

Magneziul (Mg2+) – cation intracelular, rol metabolismul energentic, intră în compoziţia oaselor şi ţesuturilor moi, cofactor enzimatic al mitocondriilor şi în menţinerea excitabilităţii neuromusculare.

Necesar: 60 mg/zi la sugar

300-400 mg/zi la adolescent

Surse: carne, lapte, legume uscate.

Fierul (Fe) - constituent principal al hemoglobinei şi mioglobinei.

Necesar: 6 mg/zi pentru primele 5 luni

10 mg/zi la vrâsta de 1-10 ani

12-18 mg/ zi la adolsecent

Surse: lapte, vegetale, ouă.

Caracteristicile celor mai importante macro- şi

microelemente

Zincul - constituent al unor metaloenzime şi al unor depozite hepatice

Necesar : 5 mg/24 h la sugar

10 mg/ 24h la vârsta de 1-10 ani

15 mg/24h la vârsta de peste 10 ani

Se găseşte în cantitate mare în colostru şi mai puţin în laptele matur

Cuprul – se găseşte depozitat hepatic în momentul naşterii în cantitate de 50% din întreaga cantitate din organism

Necesar: 0.4-0.7 mg/24 h la sugar

0.7-2 mg/24 h la vârsta de 1-1

1.5-2.5 mg/24 h la varsta de peste 10 ani

Iodul – este necesar sintezei hormonilor tiroidieni.

Necesar: 40-50 mg/24 h la suga

70-120 mg/24 h între 1-10 ani

150 mg/24 h peste 10 ani

Surse: legume, fructe, sarea iodată, animalele marine

Caracteristicile celor mai importante macro- şi

microelemente

APA Reprezintă: 90% din greutatea embrionului

75% din greutatea copilului în primele săptămâni de viaţă

65% din greutatea corpului la sugar

la copilul peste 1 an, adolescent şi adult 60%.

Rolul apei: suport celular al schimburilor

rol biocatalitic (este sub formă de soluţii ionice şi coloidale)

asigură schimburile nutritive

vehiculează substanţele şi elimină deşeurile

intervine în termoreglare

Nevoile de apă la copil

Vârsta Nevoile de apă

0-2 săpt. 60-80 ml/kg/zi

3-4 săpt. 100-120 ml/kg/zi

1-3 luni 180-160 ml/kg/zi

3-6 luni 160-130 ml/kg/zi

6-12 luni 130-110 ml/kg/zi

1-3 ani 100 ml/kg/zi

3-7 ani 80 ml/kg/zi

7-16 ani 60 ml/kg/zi

16 ani- adult 40-50 ml/kg/zi

VITAMINELE

• Acţionează ca bioreglatori

Clasificare (după solubilitate):– liposolubile: A, D, E, F, K;

– hidrosolubile: B, C, PP, etc.

Acţiune: - polivalentă • catalizează reacţii enzimatice şi de oxidoreducere; • intervine în metabolismul mineral şi al apei;

- fiziologică (specifică) - lipsa lor produce leziuni specifice; dacă nu sunt ireversibile - dispar după administrarea vitaminei

Nevoile:

• sunt mai crescute la copii faţă de adult

• variază cu compoziţia şi modul de preparare a hranei

• variază cu starea de boală

• variază cu posibiliatea de sinteză în organism

Excesul - periculos şi e mai frecvent la vitaminele A şi D

- prin tulb. produse asupra glandelor endocrine, influenţează

creşterea şi dezvoltarea

Echilibrul vitaminic şi antivitamine

- între vitamine trebuie să existe un echilibru

- ex: excesul vit. A favorizează hipovitaminoza C

- vit. A + B favorizează mai bine creşterea (decât fiecare,

singură)

Antivitamine:

• Dicumarolul pentru vitamina K

• Aminopterina pentru ac. folic, etc.

VITAMINA D• Lipsa vitaminei D produce:

- rahitism carenţial

- tetanie

• Nevoi: 400 UI/zi (10 µg)

• la prematuri 800 UI/zi în anotimpul cald şi

• 800 – 1000 UI/zi în sezonul rece

• 1000 – 1500 UI/zi în mediu poluant

• Surse: ulei de peşte, lapte, ou, unt

- razele UV determină transformarea provitaminii D din piele în vitamina

VITAMINA K

• In intestin se produce forma liposolubilă (preparatele

sintetice sunt hidrosolubile)

• Lipsa vitaminei K produce:

– sindrom hemoragipar (nou-născut)

• acţionează în sinteza protrombinei, proconvertinei şi

a altor factori ai coagulării.

• Excesul produce hemoliză intensă.

• Nevoi: 1 mg/zi (în exces - anemie hemolitică)

• Surse: legume (frunzele verzi) şi fructe, ficat de porc

Modul de folosire a vitaminelor

• Prematuri, malnutriţi, sugari mici, sugari alim. cu LV

- este bine să se adm. vit. C şi vit. B1– nu produc stocaj, hipervitaminoză, plusul se elimină bine prin

urină

• Profilactic, se adm. doar vit. D

• Celelalte - cu rezervă - ! pericolul hipervitaminozei

• Alimentaţia corectă, diversificarea şi condiţii corecte

de viaţă (igienă) fac să nu fie necesare suplimente