Post on 06-Sep-2015
description
Accidentul prin expunere la
sange (AES)
Precautiunile universale
Cuprins
Definitii, agenti patogeni, riscuri AES
Profilaxia primara
Precautiuni universale
Spalarea mainilor
Echipamentul personal de protectie
Prevenirea inteparii accidentale
Profilaxia secundara
Masuri imediate
Profilaxie post-expunere functie de riscul identificat
Supravegherea AES in Romania
Date statistice OMS, CDC
Definitii
AES = orice expunere accidentala la:
Sange
Fluide ale organismului care pot sa contina agenti
patogeni transmisibili prin sange
Lichid biologic contaminat cu sange
AES la personalul sanitar se poate produce prin :
Lezarea tegumentelor - intepare, taiere
Proiectarea pe mucoase ( oculara, nazala, bucala) sau pe tegumente ;
Trebuie considerat la risc
Contactul tegumentelor i mucoaselor cu: Snge
Lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian
Sperma, secreii vaginale
Tesuturi
Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge
Agenti patogeni transmisi prin sange
> 50 agenti patogeni: Principali :
Virusul hepatitei B (VHB) Virusul hepatitei C ( VHC) Virusul imunodeficientei umane (HIV)
Alti agenti : Plasmodium ( malarie, falciparum, vivax) Mycobacterium tuberculosis Treponema spp. Leptospire Rikettsii Citomegalvirus Herpesvirus Virusul Ebola, sa
Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit March 2010
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/
Riscul de transmitere
Virus Evolutie cronica
Riscul dupa accident
percutan*
Vaccin
HIV 100% 0.3% Nu
HBV 10% 30% Da
HCV 60-80% 3% Nu
*) Prss-stn A, Rapiti E, Hutin Y. Estimation of the global burden of disease attributable to contaminated sharps injuries among health-care workers.
American Journal of Industrial Medicine, 2005, 48(6):482490. http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/global/7sharps.pdf
Factori de gravitate AES
Legat de accident
Inocularea profunda
Cantitatea de sange inoculata
Aplicarea unor masuri imediate
Legat de pacientul sursa Stadiul evolutiv clinic Nivelul viremiei
Existenta terapiei specifice si eficienta acesteia
Legat de persona expusa
Utilizarea manusilor
Receptivitate/imunitate specifica
Aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere
Activitati cu risc crescut de AES
Prelevare probelor biologie ( 25 % din AES) Efecture injectiilor ( 15 % din AES) Eliminare materile contaminate /manipularea deseurilor (15 % din AES) Alte situatii :
Interventiile sub camera implantabila Prelevarile din artera Montarea/ indepartarea perfuziilor Hemoculturile Prelevarile din vena Injectiile ( subcutane, im) Prelevarile capilare
60 % din AES survin la terminarea procedurii 20 % din AES sunt direct legate de nerespectarea precautiilor standard
Profilaxia primara AES
Aplicarea precautiunilor universale Spalarea manilor Portul manusilor si al echipamentului de protectie complet, corect Prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesionala:
Atentie sporita la manipularea instrumentelor ascutite Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure Nerecapisonarea acelor Pansarea oricaror leziuni cutante, chiar minore Decontaminarea imediata a suprafetelor din mediu care au venit in contact cu
sangele sau produse biologice ( cu substante clorigene sau alt dezinfectant eficient)
Vaccinarea impotriva hepatitei B Cea mai importanta metoda de profilaxie a infectiei cu VHB Schema de baza : 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni Schema de urgenta : 0,1,2 si rapel la 12 luni Titru protector anti HBs >10 m UI/ml, testare la 2 luni de la ultima doza
Precautiuni universale
Definitie:
Msurile care se aplic in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV i ali ageni patogeni cu cale de transmitere sanguin, in timpul actului medical
Reguli de baza - Se considera ca: Toi pacienii sunt potenial infectai
Sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV
Acele i alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate dup utilizare
Aplicarea precauiunilor universale
Spalarea mainilor
Utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect
Prevenirea AES i a altor tipuri de expunere profesional
Spalarea manilor
Cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor
Spalarea simpla este definita ca fiind:
Frecarea viguroasa a mainilor una de alta pe toate suprafetele, dupa o prealabila umezire si sapunire;
Se efectueaza cu apa si sapun simplu
Echipamentul personal de protectie
Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie reprezentata de persoanele ingrijite
Manusi
Halate
Sorturi, bluze impermeabile
Masca
Protectoarele faciale (ochelari, ecran protector)
Bonete simple sau impermeabile
Cizme de cauciuc
Secventa/ordinea de echipare
1. Halatul
2. Masca
3. Ochelarii de protectie / protector facial
4. Manusile
Imbracarea halatului protector
Selectati o masura adecvata
Imbracati halatul
Legati la gat si la spate
Cum purtam masca
Puneti masca peste nas, gura si obraz
Securizati prin legare sau cu elastic
Potriviti ca marime
Ochelari de protectie /protectorul facial
Pozitionati ochelarii si fixati la spate
Pozitionati protectorul facial si fixati
prin legare
Ajustati masura
Manusile
Manusile se imbraca la sfarsit
Se selecteaza masura potrivita
Se trag peste mansetele halatului de protectie
Echipamentul utilizat
Partea contaminata exteriorul care a venit in contact cu pacientul,
suprafete si obiecte contaminate din mediu
Partea curata: interiorul echipamentului
legaturile de la gat si de la cap-zone ce sunt mai putin probabil de a fi contaminate/ de a fi venit in
contact cu suprafetele de mediu
Secvente de dezechipare
1. Manusile
2. Ochelarii/protectorul facial
3. Halatul
4. Masca
Scoaterea manusilor
Se prind din partea interioara
Se indeparteaza manusa fara sa se atinga exteriorul acesteia;
Se elimina in recipientul deseu infectios
Scoaterea ochelarilor/protectorului facial
Se scot cu mainile fara manusi
Se departeaza de fata
Se elimina in recipientul de deseu infectios sau pentru decontaminare
Scoaterea halatului protector
Se dezleaga legaturile
Se dezbraca incepand de la gat si umeri
Se impatureste cu partea contaminata spre interior
Se elimina in recipientul de deseu infectios
Scoaterea mastii
Se dezleaga legaturile de la spate
Se indeparteaza de pe fata
Se elimina in recipientul de deseu infectios
Dupa indepartarea echipamentului
Se practica igiena mainilor - imediat dupa indepartrea echipamentului de protectie Daca manile devin vizibil murdare se spala mainile
si se continua scoaterea echipamentului
Se spala manile cu apa si sapun sau se dezinfecteaza cu solutii alcoolice
Utilizarea a 2 perechi de manusi
Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%
Diminueaza prezenta sangelui pe maini la sfarsitul interventiei ( de la 26 % la 1% )
In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical efectul de stergere mecanica oferit de cele 2 manusi e superior
(diminueaza inocularea cu 50- 80%)
Dispozitive create pentru prevenirea
accidentelor prin obiecte ascutite
Indepartarea in recipiente sigure a
deseurilor intepatoare
Profilaxia secundara/ managementul
cazului de AES
Ingrijirile de urgenta
Atitudinea fata de caz Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHB
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHC
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere HIV
Atitudinea in caz de AES
Intreruperea activitatii, cu asigurarea securitatii
pacientului
Anuntarea cadrului medical superior sau responsabilul SPCIN*
Asigurarea ingrijirilor de urgenta
Investigarea persoanei asistate si a persoanei accidentate pentru HIV, HVB, HCV si adoptarea unei
atitudini corespunzatoare
Intreaga asisten acordat persoanelor implicate in expunerea profesional ( pacient surs, personal accidentat) se va desfura pe baz de consimtmnt i confidenialitate
*SPCIN: supraveghere, prevenire si control infectii nosocomiale
Asigurarea ingrijirilor de urgenta
In caz de expunere cutanata Spalarea locului cu apa si sapun
Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute : Solutie clorigena diluata 1/10
Compus iodat in solutie dermica
Alcool 700
Alt dezinfectant cutanat
In caz de expunere percutanata- intepare/taiere Spalarea locului cu apa si sapun
Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute : Solutie clorigena diluata 1/10
Compus iodat in solutie dermica
Alcool 700
Alt dezinfectant cutanat
Interzisa sangerarea deorece produce microleziuni care pot accelera difuziunea virusului
In caz de expunere a mucoaselor( oculara, nazala, bucala) Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa
Investigarea persoanei accidentate
Proba de sange in primele ore de la accident : Test HIV; in cazul supravegherii se repeta la 3 si 6 luni
Evaluarea imunitatii fata de VHB
Ac anti VHC
Investigarea pacientului sursa
Statusul infectiei HIV
Pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv Accidentatul va lua legatura cu responsabilii cu chimioprofilaxia
cat mai repede posibil de la producerea accidentului- consult la boli infectioase
Statusul HIV al pacientului sursa este necunoscut Test HIV rapid ( 2 ore de la AES) cu acordul pacientului
Functie de rezultatul testului se recomanda chimioprofilaxia- consult la boli infectioase
Daca testul nu poate fi efectuat se evalueaza riscul pentru infectia HIV ( comportament sexual, utilizare de droguri, apartenenta la grupuri de risc)
Functie de rezultatul evaluarii se recomanda chimioprofilaxia
Investigarea pacientului sursa
Statusul infectiei cu VHB
Pacientul sursa este VHB pozitiv Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
Titrarea Ac anti HBs cat mai repede posibil
Persoana care a suferit AES este nevaccinata, vaccinata incomplet sau nu se poate determina titru :
Imunoglobuline specifice si o doza de vaccin HB
Titrare ulterioara- daca titru Ac anti HBs < 10mUI/ml se continua schema de urgenta : 0,1,2 si 12 luni
Pacientul sursa este HBV negativ Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
Titrarea Ac anti HBs
Persoana care a suferit AES este nevaccinata Vaccinare schema clasica 0, 1, 6 luni
Investigarea pacientului sursa
Statusul infectiei VHC
Pacient sursa cu Ac anti VHC negativ
Risc scazut, dar se recomanda determinarea ARN
viral la pacientul sursa
Pacient sursa cu Ac anti VHC pozitivi sau ARN viral pozitiv
Risc suplimentar ; se recomanda testarea periodica
si luarea in evidenta de servicii competente
Raportarea evenimentului Atributii din Ord.MS 916/2006
Imediat dupa expunere
Catre Seful de sectie si serviciul SPCIN
Inregistrarea datelor de identificare a pacientului surs (dac este posibil identificarea)
Inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus
Initierea recoltarii probelor de sange de la persoana expusa si pacientul sursa
Ulterior
Medicul epidemiolog : evaluarea riscului, consiliere, completarea fisei de supraveghere
Medicul de medicina muncii- monitorizare
Medicul infectionist reevaluarea riscului , profilaxie
Algoritm de circulaie a informaiei n cazul expunerii profesionale
accidentale la snge i produse biologice
Alte masuri de reducere a riscurilor AES
Protocoale scrise privind atitudinea in caz de AES la nivelul unitatii sanitare;
Educarea personalului (la angajare si periodic);
Evaluare, consiliere, monitorizare;
Date statistice privind AES in Romania
2003- 94 cazuri/ 70 au primit profilaxie
2004- 96 cazuri/75 au primit profilaxie
Sursa: MS - Ord MS 916/2006
Statisticile OMS privind AES
35 milioane persoane lucreaza in domeniul sanitar pe glob
Dintre acestia , anual : La 3 millioane se inregistreaza expuneri percutanate la patogenii transmisi prin sange
2 milioane la VHB
0.9 milioane la VHC
170 000 la HIV
In urma acestor expuneri pot rezulta : 70 000 infectii HBV
15 000 infectii VHC
500 infectii HIV
Peste 90% din aceste infectii apar in tarile in curs de dezvoltare
Sursa: WHO
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN
Date statistice SUA
Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Bibliografie
Ministerul Sanatatii . ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire i control al infectiilor nosocomiale n unitile sanitare
Ministerul Sanatatii . Ghid practic: Managementul expunerii accidentale la produse biologice
Guidelines for the Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and Recommendations for Postexposure Prophylaxis MMWR June 29, 2001 / 50(RR11);1-42
Resurse web:
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN.pdf
http://www.cdc.gov/sharpssafety/tools.html
http://www.who.int/injection_safety/sign/en/
http://www.cdc.gov/HAI/prevent/ppe_train.html
http://www.who.int/csr/disease/ebola/protective-measures-staff/en/