Accidentul prin expunere la

sange (AES)

Precautiunile universale

Cuprins

Definitii, agenti patogeni, riscuri AES

Profilaxia primara

Precautiuni universale

Spalarea mainilor

Echipamentul personal de protectie

Prevenirea inteparii accidentale

Profilaxia secundara

Masuri imediate

Profilaxie post-expunere functie de riscul identificat

Supravegherea AES in Romania

Date statistice OMS, CDC

Definitii

AES = orice expunere accidentala la:

Sange

Fluide ale organismului care pot sa contina agenti

patogeni transmisibili prin sange

Lichid biologic contaminat cu sange

AES la personalul sanitar se poate produce prin :

Lezarea tegumentelor - intepare, taiere

Proiectarea pe mucoase ( oculara, nazala, bucala) sau pe tegumente ;

Trebuie considerat la risc

Contactul tegumentelor i mucoaselor cu: Snge

Lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian

Sperma, secreii vaginale

Tesuturi

Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge

Agenti patogeni transmisi prin sange

> 50 agenti patogeni: Principali :

Virusul hepatitei B (VHB) Virusul hepatitei C ( VHC) Virusul imunodeficientei umane (HIV)

Alti agenti : Plasmodium ( malarie, falciparum, vivax) Mycobacterium tuberculosis Treponema spp. Leptospire Rikettsii Citomegalvirus Herpesvirus Virusul Ebola, sa

Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit March 2010

http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/

Riscul de transmitere

Virus Evolutie cronica

Riscul dupa accident

percutan*

Vaccin

HIV 100% 0.3% Nu

HBV 10% 30% Da

HCV 60-80% 3% Nu

*) Prss-stn A, Rapiti E, Hutin Y. Estimation of the global burden of disease attributable to contaminated sharps injuries among health-care workers.

American Journal of Industrial Medicine, 2005, 48(6):482490. http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/global/7sharps.pdf

Factori de gravitate AES

Legat de accident

Inocularea profunda

Cantitatea de sange inoculata

Aplicarea unor masuri imediate

Legat de pacientul sursa Stadiul evolutiv clinic Nivelul viremiei

Existenta terapiei specifice si eficienta acesteia

Legat de persona expusa

Utilizarea manusilor

Receptivitate/imunitate specifica

Aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere

Activitati cu risc crescut de AES

Prelevare probelor biologie ( 25 % din AES) Efecture injectiilor ( 15 % din AES) Eliminare materile contaminate /manipularea deseurilor (15 % din AES) Alte situatii :

Interventiile sub camera implantabila Prelevarile din artera Montarea/ indepartarea perfuziilor Hemoculturile Prelevarile din vena Injectiile ( subcutane, im) Prelevarile capilare

60 % din AES survin la terminarea procedurii 20 % din AES sunt direct legate de nerespectarea precautiilor standard

Profilaxia primara AES

Aplicarea precautiunilor universale Spalarea manilor Portul manusilor si al echipamentului de protectie complet, corect Prevenirea accidentelor i a altor tipuri de expunere profesionala:

Atentie sporita la manipularea instrumentelor ascutite Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure Nerecapisonarea acelor Pansarea oricaror leziuni cutante, chiar minore Decontaminarea imediata a suprafetelor din mediu care au venit in contact cu

sangele sau produse biologice ( cu substante clorigene sau alt dezinfectant eficient)

Vaccinarea impotriva hepatitei B Cea mai importanta metoda de profilaxie a infectiei cu VHB Schema de baza : 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni Schema de urgenta : 0,1,2 si rapel la 12 luni Titru protector anti HBs >10 m UI/ml, testare la 2 luni de la ultima doza

Precautiuni universale

Definitie:

Msurile care se aplic in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV i ali ageni patogeni cu cale de transmitere sanguin, in timpul actului medical

Reguli de baza - Se considera ca: Toi pacienii sunt potenial infectai

Sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

Acele i alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate dup utilizare

Aplicarea precauiunilor universale

Spalarea mainilor

Utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect

Prevenirea AES i a altor tipuri de expunere profesional

Spalarea manilor

Cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor

Spalarea simpla este definita ca fiind:

Frecarea viguroasa a mainilor una de alta pe toate suprafetele, dupa o prealabila umezire si sapunire;

Se efectueaza cu apa si sapun simplu

Echipamentul personal de protectie

Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie reprezentata de persoanele ingrijite

Manusi

Halate

Sorturi, bluze impermeabile

Masca

Protectoarele faciale (ochelari, ecran protector)

Bonete simple sau impermeabile

Cizme de cauciuc

Secventa/ordinea de echipare

1. Halatul

2. Masca

3. Ochelarii de protectie / protector facial

4. Manusile

Imbracarea halatului protector

Selectati o masura adecvata

Imbracati halatul

Legati la gat si la spate

Cum purtam masca

Puneti masca peste nas, gura si obraz

Securizati prin legare sau cu elastic

Potriviti ca marime

Ochelari de protectie /protectorul facial

Pozitionati ochelarii si fixati la spate

Pozitionati protectorul facial si fixati

prin legare

Ajustati masura

Manusile

Manusile se imbraca la sfarsit

Se selecteaza masura potrivita

Se trag peste mansetele halatului de protectie

Echipamentul utilizat

Partea contaminata exteriorul care a venit in contact cu pacientul,

suprafete si obiecte contaminate din mediu

Partea curata: interiorul echipamentului

legaturile de la gat si de la cap-zone ce sunt mai putin probabil de a fi contaminate/ de a fi venit in

contact cu suprafetele de mediu

Secvente de dezechipare

1. Manusile

2. Ochelarii/protectorul facial

3. Halatul

4. Masca

Scoaterea manusilor

Se prind din partea interioara

Se indeparteaza manusa fara sa se atinga exteriorul acesteia;

Se elimina in recipientul deseu infectios

Scoaterea ochelarilor/protectorului facial

Se scot cu mainile fara manusi

Se departeaza de fata

Se elimina in recipientul de deseu infectios sau pentru decontaminare

Scoaterea halatului protector

Se dezleaga legaturile

Se dezbraca incepand de la gat si umeri

Se impatureste cu partea contaminata spre interior

Se elimina in recipientul de deseu infectios

Scoaterea mastii

Se dezleaga legaturile de la spate

Se indeparteaza de pe fata

Se elimina in recipientul de deseu infectios

Dupa indepartarea echipamentului

Se practica igiena mainilor - imediat dupa indepartrea echipamentului de protectie Daca manile devin vizibil murdare se spala mainile

si se continua scoaterea echipamentului

Se spala manile cu apa si sapun sau se dezinfecteaza cu solutii alcoolice

Utilizarea a 2 perechi de manusi

Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%

Diminueaza prezenta sangelui pe maini la sfarsitul interventiei ( de la 26 % la 1% )

In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical efectul de stergere mecanica oferit de cele 2 manusi e superior

(diminueaza inocularea cu 50- 80%)

Dispozitive create pentru prevenirea

accidentelor prin obiecte ascutite

Indepartarea in recipiente sigure a

deseurilor intepatoare

Profilaxia secundara/ managementul

cazului de AES

Ingrijirile de urgenta

Atitudinea fata de caz Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHB

Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHC

Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere HIV

Atitudinea in caz de AES

Intreruperea activitatii, cu asigurarea securitatii

pacientului

Anuntarea cadrului medical superior sau responsabilul SPCIN*

Asigurarea ingrijirilor de urgenta

Investigarea persoanei asistate si a persoanei accidentate pentru HIV, HVB, HCV si adoptarea unei

atitudini corespunzatoare

Intreaga asisten acordat persoanelor implicate in expunerea profesional ( pacient surs, personal accidentat) se va desfura pe baz de consimtmnt i confidenialitate

*SPCIN: supraveghere, prevenire si control infectii nosocomiale

Asigurarea ingrijirilor de urgenta

In caz de expunere cutanata Spalarea locului cu apa si sapun

Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute : Solutie clorigena diluata 1/10

Compus iodat in solutie dermica

Alcool 700

Alt dezinfectant cutanat

In caz de expunere percutanata- intepare/taiere Spalarea locului cu apa si sapun

Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute : Solutie clorigena diluata 1/10

Compus iodat in solutie dermica

Alcool 700

Alt dezinfectant cutanat

Interzisa sangerarea deorece produce microleziuni care pot accelera difuziunea virusului

In caz de expunere a mucoaselor( oculara, nazala, bucala) Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa

Investigarea persoanei accidentate

Proba de sange in primele ore de la accident : Test HIV; in cazul supravegherii se repeta la 3 si 6 luni

Evaluarea imunitatii fata de VHB

Ac anti VHC

Investigarea pacientului sursa

Statusul infectiei HIV

Pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv Accidentatul va lua legatura cu responsabilii cu chimioprofilaxia

cat mai repede posibil de la producerea accidentului- consult la boli infectioase

Statusul HIV al pacientului sursa este necunoscut Test HIV rapid ( 2 ore de la AES) cu acordul pacientului

Functie de rezultatul testului se recomanda chimioprofilaxia- consult la boli infectioase

Daca testul nu poate fi efectuat se evalueaza riscul pentru infectia HIV ( comportament sexual, utilizare de droguri, apartenenta la grupuri de risc)

Functie de rezultatul evaluarii se recomanda chimioprofilaxia

Investigarea pacientului sursa

Statusul infectiei cu VHB

Pacientul sursa este VHB pozitiv Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:

Titrarea Ac anti HBs cat mai repede posibil

Persoana care a suferit AES este nevaccinata, vaccinata incomplet sau nu se poate determina titru :

Imunoglobuline specifice si o doza de vaccin HB

Titrare ulterioara- daca titru Ac anti HBs < 10mUI/ml se continua schema de urgenta : 0,1,2 si 12 luni

Pacientul sursa este HBV negativ Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:

Titrarea Ac anti HBs

Persoana care a suferit AES este nevaccinata Vaccinare schema clasica 0, 1, 6 luni

Investigarea pacientului sursa

Statusul infectiei VHC

Pacient sursa cu Ac anti VHC negativ

Risc scazut, dar se recomanda determinarea ARN

viral la pacientul sursa

Pacient sursa cu Ac anti VHC pozitivi sau ARN viral pozitiv

Risc suplimentar ; se recomanda testarea periodica

si luarea in evidenta de servicii competente

Raportarea evenimentului Atributii din Ord.MS 916/2006

Imediat dupa expunere

Catre Seful de sectie si serviciul SPCIN

Inregistrarea datelor de identificare a pacientului surs (dac este posibil identificarea)

Inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus

Initierea recoltarii probelor de sange de la persoana expusa si pacientul sursa

Ulterior

Medicul epidemiolog : evaluarea riscului, consiliere, completarea fisei de supraveghere

Medicul de medicina muncii- monitorizare

Medicul infectionist reevaluarea riscului , profilaxie

Algoritm de circulaie a informaiei n cazul expunerii profesionale

accidentale la snge i produse biologice

Alte masuri de reducere a riscurilor AES

Protocoale scrise privind atitudinea in caz de AES la nivelul unitatii sanitare;

Educarea personalului (la angajare si periodic);

Evaluare, consiliere, monitorizare;

Date statistice privind AES in Romania

2003- 94 cazuri/ 70 au primit profilaxie

2004- 96 cazuri/75 au primit profilaxie

Sursa: MS - Ord MS 916/2006

Statisticile OMS privind AES

35 milioane persoane lucreaza in domeniul sanitar pe glob

Dintre acestia , anual : La 3 millioane se inregistreaza expuneri percutanate la patogenii transmisi prin sange

2 milioane la VHB

0.9 milioane la VHC

170 000 la HIV

In urma acestor expuneri pot rezulta : 70 000 infectii HBV

15 000 infectii VHC

500 infectii HIV

Peste 90% din aceste infectii apar in tarile in curs de dezvoltare

Sursa: WHO

http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN

Date statistice SUA

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf

Bibliografie

Ministerul Sanatatii . ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire i control al infectiilor nosocomiale n unitile sanitare

Ministerul Sanatatii . Ghid practic: Managementul expunerii accidentale la produse biologice

Guidelines for the Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and Recommendations for Postexposure Prophylaxis MMWR June 29, 2001 / 50(RR11);1-42

Resurse web:

http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN.pdf

http://www.cdc.gov/sharpssafety/tools.html

http://www.who.int/injection_safety/sign/en/

http://www.cdc.gov/HAI/prevent/ppe_train.html

http://www.who.int/csr/disease/ebola/protective-measures-staff/en/