Post on 24-Oct-2015
description
Ministerul Educaţiei
Direcţia Învăţămînt Ialoveni
Liceul Teoretic “Ion Pelivan”, Răzeni
Scenariul didactic al activităţii extracurs:
01.03.2013
Moderator: Seriţanu Liuba, învăţător treapta primară, grad didactic II
Anul şcolar: 2012-2013
1
FIŞĂ DE ACTIVITATE
Titlul activităţii: “Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti”
Coordonatorul activităţii:Seriţanu Liuba
Data desfăşurării:01.03.2013
Durata activităţii:12,45-13,45
Grupul ţintă:Elevii clasei a III-a
Parteneri implicaţi: -Bibliotecara şcolii
Subcompetenţe:Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite specii şi presa periodică.
Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală prin interpretare artistică. Educarea posibilitaţii de a înţelege,de a pătrunde în profunzimea,în frumuseţile şi subtilităţile operelor marelui scriitor. Dezvoltarea libertăţii de exprimare scrisă.
Obiectivele operaţionale:
-Să utilizeze eficient tehnicile de lectură corectă, conştientă, fluidă în scopul ajustării lor la ritmul vorbirii;
-Să reproducă conţinutul operelor lecturate
-Să-şi expună părerea faţă de mesajul textului
-Să cerceteze activităţile propuse
-Să colaboreze cu colegii în perechi, în grup, individual
-Să deducă independent unele idei conform subiectului
RESURSELE:-umane:elevii clasei a III-a.învaţatoarea clasei; -materiale,,Poveşti’’-I.Creangă,carton duplex, acuarele,lipici,foarfece,hartie glasata, cutii de carton,aparat foto,coli de hartie colorata/alba, culori, Pliant invitaţie,Soarele, Obiectivele scrise se fixează pe nouraşi şi se lipesc, Personajele pregătite din timp, covoraşul fermecat cu franjuri, iar la fiecare
2
franjură sunt sarcinele ce trebuie să le realizeze elevii, pe masa cu feţele albe sunt obiectele:traista caprei ,o tulpină cu scorbură,o pupăză,o lădiţă veche,Covoraşul fermecat cu sarcinile legate de franjurii covoraşului, Fluturaşi cu teste pentru fiecare, Fişa mare cu întrebări şi fişa de autoevaluare, Fluturaşii se lipesc ca chenar ai pliantului, Prezentare power point despre casa muzeu al lui Ion Creangă, privesc o privelişte din jurul grădinii cu personajele crengiene,Apar personaje cu steluţe şi fiecare grup lucrează independent la sarcina propusă, Fişele cu întrebări se fizează în partea de jos a pliantului, Primesc fişe încleiate pe copăcei, Se fixează lacul cu broscuţe şi sarcinile,
Primesc o fişă şi o dramatizea-ză fără mască, doar prin mimică şi gest, Apare şi Nică şi vulpea, Se înscenează o secvenţă a unui process de judecată, Primesc cite o floricică şi continue enunţurile, Florile se fixează pe pliant în mod haotic, Prezentarea expoziţiei de carte, Hulubaşii aninaţi de tavanul sălii cu proverbele corespunzătoare, Fiecare adaugă cite o palmă la construirea piramidei cît mai înaltă, Scaunul cu inscripţia respective, diplome, Mărţişoare, Masa cu bucate
DESCRIEREA ACTIVITATII : Date bibliografice şi discuţii despre personalitatea marelui scriitor,Ion Creangă. Exerciţii de dramatizare a textului în proză Asamblarea diferitelor materiale disponibile pentru realizarea decorului. -expoziţie de lucrări din Casa Mare.
REZULTATE ASTEPTATE : Un cadru favorabil exprimării libere a copiilor. Adaptarea la cerinţele scenei(spaţiului de joc). Valorificarea potenţialului fiecărui elev şi stimularea creativităţii. Antrenarea lucrului în echipă.
MODALITATI DE EVALUARE : Discuţii pe baza bibliografiilor marelui scriitor Ion Creangă. Reproducerea unor roluri în dramatizarea poveştilor Evaluarea activitatii : S-a făcut prin intermediul tehnicii „Scheletul de recenzie”, Scaunul Autorului-„Declar Lumii întregi”, diplome pentru participare şi încadrare activă pe parcursul activităţii.
REZULTATE INREGISTRATE : Copiii au afirmat o atitudine degajată,lipsită de emoţii. Interpretarea deosebită si fair-playul au fost elementele cheie care au caracterizat fiecare reprezentaţie a elevilor-actori,în costume,decoruri adaptate şi potrivite fiecărui moment.
SUGESTII,RECOMANDARI:Am observat că acolo unde copilul creşte în preajma bunicilor care spun poveşti,vocabularul cît şi exprimarea acestuia sunt mai bogate şi mai nuanţate(în ambele sensuri). Insuficienţa mijloacelor materiale care să permită performanţe şi mai bune. Accesul la Internet şi la o biblioteca personală bine dotată.
3
Designul instrucţionalEtape
instrucţionaleTimp Activitatea învăţătorului şi a elevului Metode şi procedee Mijloace
instrucţionaleEvocare
2min
Din timp toţi învăţătorii au primit cîte un plian invitaţie la activitatea ce urmează a fi desfăşurată.
*Bibliotecara îi întimpină pe elevi în sala bibliotecii, îi salută într-un mod netradiţional:- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul vara!”- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul toamna!”- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul iarna!”- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul primăvara!”
*Le spune tematica acestei activităţi “Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti” , precum şiSubcompetenţe:Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite specii şi presa periodică.
Obiectivele operaţionale:-Să utilizeze efficient tehnicile de lectură corectă, conştientă, fluidă în scopul ajustării lor la ritmul vorbirii;-Să reproducă conţinutul operelor lecturate-Să-şi expună părerea faţă de mesajul textului-Să cerceteze activităţile propuse-Să colaboreze cu colegii în perechi, în grup, individual-Să deducă independent unele idei conform subiectului
*şi le urează:”Dragi elevi eu vă urezSucces la activitate să aveţi.Să fiţi cuminţi, să fiţi atenţi,Să fiţi ceea ce sunteţi.”*Se aud bătăi în uşă. Intră 8 personaje din operele lui Ion Creangă:
Salutul netradiţional
Pliant invitaţie
Se lipesc la pliantTitlul tematicii,Soarele
Obiectivele scrise se fixează pe nouraşi şi se lipesc
Personajele4
Realizarea sensului
3 min
2 min
-Nică şi Moşul –negustor-capra şi lupul-vulpea şi ursul-fata moşneagului şi Sfînta Duminică.
Bună ziua , dragi prieteni, ne-aţi recunoscut? Da , sunteţi personaje din operele lui Ion Creangă. Bravo, adevăraţi prieteni, ne-am pornit la voi în ospeţie cu un covor
zburător, dar pe drum s-a îngrelat sub povara sarcinilor, care le-am pregătit pentru voi. Aşa că, dacă ne ajutaţi să eliberăm franjurii covorului, înapoi veţi zbura cu noi în lumea miraculoasă a operelor lui Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti.
Î:Sunteţi de acord să eliberăm franjurii covoraşului?
Î:Dragi oaspeţi, luaţi loc fiecare la grupul de elevi, care au un obiect ce vă reprezintă(mesele la grupuri sunt învelite cu feţe de masă albă).Personajele iau loc:-fata moşneagului şi Sfînta Duminică-gr.1, cu obiectul-o lădiţă veche-Nică şi Moşul –negustor-gr.2, cu obiectul-o pupăză-vulpea şi ursul-gr.3, cu obiectul--capra şi lupul-gr.4, cu obiectul- traista caprei
Î: Dar, cu ce asemănăm anturajul bibliotecii?E:Cu casa mare a bunicii, cu casa lui Ion Creangă.(Casa mare se amenajează din timp cu toate obiectele specific casei mari:perene brodate, covoare, lada mare, icoană, candela , busuioc, portretul lui Ion Creangă, haine naţionale, sarmale, placinte, suc).
Î:Da, elevi, să ne imaginăm că ne aflăm în casa lui Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti, după cum a spus Liviu Deleanu, şi să călătorim imaginar prin lumea operelor acestui scriitor, eliberînd franfurii covorului zburător.
I. Sarcină (cîte un elev dezleagă cîte o sarcină de pe franjurii covorului) -Ce cunoaşteţi despre Ion Creangă?(Se ascultă cîteva date biografice despre Ion Creangă)-În continuare veţi primi cîte un test, îl îndepliniţi.-Le propun o fişă spre autoevaluare. Se fixează fişele cu răspunsuri corecte în
CERCETAREA
descoperirea
algoritm
pregătite din timp
covoraşul fermecat cu franjuri, iar la fiecare franjură sunt sarcinele ce trebuie să le realizeze elevii
pe masa cu feţele albe sunt obiectele:traista caprei ,o tulpină cu scorbură,o pupăză,o lădiţă veche
Covoraşul fermecat cu sarcinile legate de franjurii covoraşului
5
2min
lădiţa fixate la pliantul mare.
T E S TCe cunosc despre Ion Creangă?
1. Unde s-a născut Ion Creangă?a)Neamţ b)Iaşi c)Humuleşti
2. Cînd s-a născut Ion Creangă?a) 1 aprilie 1859 b)1martie 1889 c)1martie 1837
3. Cum se numeau părinţii lui?Tata: a) Ştefan Apetrei b) Ştefan Hruşcă c) Ştefan a Petrei CiubotariuMama: a)Smărăndiţa Popii b)Smaranda Creangă c) Smaranda a Petrei
4. Ce-şi dorea mama lui să ajungă?a) avocat b)preot c)scriitor
5. Care este cartea de căpătîi ce i-a învăţat pe copii citit-scrisul?a) Abecedarul lui Ion Creangăb) Carte de citirec) ABC-ul cunoaşterii
6. Primul dascăl al lui Ion Creangă a fost bădiţa……………………………….
7. Numiţi opera în care şi-a povestit copilăria._____________________________________
Autoevaluare1. c)Humuleşti2. c)1martie 1837
Problematizarea
Fluturaşi cu teste pentru fiecare
Fişa mare cu întrebări şi fişa de autoevaluare
6
1min
3min
5min
3. Tata: c) Ştefan a Petrei Ciubotariu Mama: b)Smaranda Creangă
4. b)preot5. a) Abecedarul lui Ion Creangă6. Bădiţa Vasile7. Amintiri din copilărie
II. Sarcină: Completează-ţi cunoştinţele! Î: Acum vom completa cunoştinţele cu date referitor la biografia lui Ion Creangă.Imaginile date reprezintă casa părintească din Humuleşti, cuptorul, hornul unde mama lega o sfoară cu motonei la capăt, prichiciul vetrei. Casa cu timpul a fost transformată în muzeu. Ca exponate în casa muzeului sunt personajele:
Smarăndiţa cu Nică,mătuşa Mărioara cu o jerghie în mina,ceaslovul cu care prindea muşte,ursul, cocoşul, capra cu trei iezi,Abecedarul scris de Ion Creangă.
III. Sarcină: Crează stele întrebînd. Fiecare echipă va alcătui întrebări conform operei, respective numărului grupului. Adresează elevilor întrebări asupra conţinutului textului, mesajului şi a semnificaţiei morale pornind de la întrebările de pe colţurile stelei.(nu se răspunde la întrebări)
*” Punguţa cu doi bani”*”Ursul păcălit de vulpe”*”Capra cu trei iezi”*”Fata babei şi fata moşneagului”
Cînd?
Unde? Cine?
Ce? Cum?
Autoevaluare
Brainstorming cu mapa de imagini
Observarea
Explozia stelară
Fluturaşii se lipesc ca chenar ai pliantului
Prezentare power point despre casa muzeu al lui Ion Creangă, privesc o privelişte din jurul grădinii cu personajele crengiene
Apar personaje cu steluţe şi fiecare grup lucrează independent la sarcina propusă
Fişele cu întrebări se fizează în partea de jos a pliantului
7
5min
-“Cînd se petrece acţiunea ?”-“În ce moment al zilei ?”-“Unde se petrece acţiunea ?”-“Care sunt personajele ?”-“Ce faptă săvîrşeşte ?”-“Cum se termină întîmplarea?”
IV. Redă farmecul lecturii , astfel încît ceilalţi să recunoască opera În cadrul grupului se propune cîte un fragment dintr-o opera, îl citesc expresiv, coerent, fluid şi corect, celelalte grupuri ascultă şi apoi recunosc opera.
Grupul 1 “Dănilă prepeleac”Mergând el cu Duman şi Tălăşman ai săi, tot înainte spre iarmaroc, tocmai pe când suia un deal lung şi trăgănat, alt om venea dinspre târg cu un car nou, ce şi-l cumpărase chiar atunci şi pe care îl trăgea cu mâinile singur, la vale cu proptele şi la deal cu opintele. - Stai, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau din funie, văzând troscotul cel fraged şi mândru de pe lângă drum. Stai puţin cu carul, c-am să-ţi spun ceva. - Eu aş sta, dar nu prea vrea el să steie. Dar ce ai să-mi spui? - Carul dumitale parcă merge singur. - D-apoi... mai singur, nu-l vezi? - Prietene, ştii una? - Ştiu dacă mi-i spune. - Hai să facem treampa; dă-mi carul, şi na-ţi boii. Nu vreau să le mai port grija în spate: ba fân, ba ocol, ba să nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi fi eu vrednic să trag un car, mai ales dacă merge singur. - Şuguieşti, măi omule, ori ţi-e într-adins? - Ba nu şuguiesc, zise Dănilă. - Apoi dar, te văd că eşti bun mehenghiu, zise cel cu carul; m-ai găsit într-un chef bun; hai, noroc să dea Dumnezeu! Să-ţi aibi parte de car, şi eu de boi! Apoi dă carul, îşi ia boii, pleacă pe costişă într-o parte spre pădure şi se cam mai duce. Istalalt, adică Dănilă, zice în gândul său: "Taci, că-i cu buche; l-am potcovit bine! De nu cumva s-ar răzgândi; dar parcă nu era ţigan, să întoarcă." Apoi îşi ia şi el carul şi porneşte tot la vale înapoi spre casă.
Grupul 2 “Amintiri din copilărie”(La cireşe)- Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? zise ea, cu ochii holbaţi la mine; coboară-te
Lectura
Primesc fişe încleiate pe copăcei
8
jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu! Dar cum să te cobori, căci jos era prăpădenie! Dacă vede ea şi vede că nu mă dau, zvârr! de vro două-trei ori cu bulgări în mine, dar nu mă chiteşte. Apoi începe a se aburca pe cireş în sus, zicând: Stai, măi porcane, că te căptuşeşte ea, Mărioara, acuş! Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, şi odată fac zup! în nişte cânepă, care se întindea de la cireş înainte şi era crudă şi până la brâu de naltă. Şi nebuna de mătuşa Mărioara, după mine, şi eu fuga iepureşte prin cânepă, şi ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepureşte, şi ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, şi hârsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să pună mâna pe mine! Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă, frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-a ales nimica. Şi după ce facem noi trebuşoara asta, mătuşa, nu ştiu cum, se încâlceşte prin cânepă, ori se împiedică de ceva, şi cade jos.
Grupul 3 “Povestea unui om leneş”Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitoriu, şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare. Aşa era pe vremea aceea. Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Cucoana, văzând în carul cel cu boi un om care seamănă a fi bolnav, întreabă cu milă pe cei doi ţărani, zicând: - Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, şi-l duceţi la vro doftoroaie undeva, să se caute. - Ba nu, cucoană – răspunse unul dintre ţărani – să ierte cinstită faţa dumnevoastră, dar aista e un leneş care nu credem să mai fi având păreche pe lume, şi-l ducem la spânzurătoare, ca să curăţim satul de-un trândav. - Alei, oameni buni! zise cucoana, înfiorându-se. Păcat, sărmanul, să moară ca un câne fărădelege! Mai bine duceţi-l la moşie la mine; iacătă curtea pe costişa ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia aşa pentru împrejurări grele, Doamne fereşte! A mânca la posmagi şi a trăi şi el pe lângă casa mea, că doar ştiu că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentr-o bucăţică de pâne. Dă, suntem datori a ne ajuta unii pe alţii.
Grupul 4 ”Povestea lui Stan păţitul”
9
5min
Se vede lucru că așa e făcut omul, să nu fie singur. De multe ori i-a venit flăcăului în cap să se însoare, dar când își aducea aminte uneori de câte i-au spus că au pătimit unii și alții de la femeile lor, se lua pe gânduri și amâna, din zi în zi și de joi până mai de-apoi, această poznașă trebușoară și gingașă în multe privințe, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de toate... Unii zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a mai fi și asta? Alții, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mârșavă și risipitoare; alții alte năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce să nu crezi?Numai nu-i vorbă că am văzut eu și destui bărbați mult mai ticăiți și mai chitcăiți decât cea mai bicisnică femeie. Și așa, trezindu-se el în multe rânduri vorbind singur, ca nebunii, sta în cumpene: să se însoare... să nu se însoare?!...Și, ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă, ba la primăvară, ba la vară, ba iar la toamnă, ba vremea trece, flăcăul începe și el a se trece, mergând tot înainte cu burlăcia, și însurătoarea rămâne baltă. Și apoi este o vorbă: că până la 20 de ani se însoară cineva singur; de la 20-25 îl însoară alții; de la 25-30 îl însoară o babă, iară de la 30 de ani înainte numai dracu-i vine de hac.Tocmai așa s-a întâmplat și cu flăcăul acesta că, până la vremea asta, nici el de la sine, nici prietenii, nici babele — câtu-s ele de-a dracului, de prefăcute și iscoditoare — tot nu l-au putut face să se însoare.
V. Sarcină:Recunoaşte opera (Dramatizare) Elevii primesc cîte un pasaj dintr-o opera, o dramatizează, iar celelalte grupuri recunosc opera şi personajele.
Nică şi moşul –negustor(„Amintiri din copilărie”, Pupăza din tei)
Auzind eu una ca asta, am luat pasărea, m-am furişat din casă şi m-am dus la târg să o vând. Acolo am început să strig cât mă ţinea gura:
- La cumpărat găini! La cumpărat găini!- De vânzare e găinuşa?- De vânzare, moşule!- Şi cât ceri pe ea?- Cât crezi şi dumneata că face!- Ia dă-mi-o să o cântăresc! Iaca poznă, am scăpat-o!- Dar ce crezi, moşule, că te joci cu marfa omului? O să mi-o plăteşti cu
viţica ta!- Doar nu vrei să-ţi dau eu o viţică pe un cuc armenesc? Ia hai la taică-tău să-
i spun eu ce ai făcut!
Povestirea
Se fixează lacul cu broscuţe şi sarcinile
Primesc o fişă şi o dramatizea-ză fără mască, doar prin mimică şi gest
Apare şi Nică şi vulpea
10
- Vai, tata!Şi am fugit cât mă ţineau picioarele, căci tata îmi punea pielea pe băţ.
Fata moşneagului şi Sfînta Duminică(„Fata babei şi fata moşneagului”)
— Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti?— Cine sa fiu, matusa? Ia, o fata saraca, fara mama si fara tata, pot zice; numai Cel-de-sus stie cate-am tras de cand mama care m-a facut a pus mainile pe piept! Stapan caut si, necunoscand pe nime si umbland din loc in loc, m-am ratacit. Dumnezeu insa m-a povatuit de-am nimerit la casa d-tale si te rog sa-mi dai salasluire.— Sarmana fata! Cu adevarat numai Dumnezeu te-a indreptat la mine si te-a scapat de primejdii. Slujeste la mine astazi si fii incredintata ca maine n-ai sa iesi cu mainile goale de la casa mea.— Bine, maicuta, dar nu stiu ce trebi am sa fac.— Ia, sa-mi lai copilasii, care dorm acum, si sa-i hranesti; apoi sa-mi faci bucate; si, cand m-oi intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici reci, nici fierbinti, ci cum is mai bune de mancat.— Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va laie!
Capra şi lupul(„Capra cu trei iezi”)
– Buna vreme, cumatro ! Da' ce vant te-a abatut pe-aici ?– Buna sa-ti fie inima, cumatre, cum ti-i cautatura... apoi da, nu stii dumneata ca nevoia te duce pe unde nu ti-i voia ? Ia, nu stiu cine-a fost pe la mine pe-acasa in lipsa mea, ca stiu ca mi-a facut-o buna !– Ca ce fel, cumatrita draga ?– Ia, a gasit puii singurei, i-a ucis si i-a crampotit, de le-am plans de mila ! Numai vaduva sa nu mai fie cineva !– Da' nu mai spune, cumatra !– Apoi de-acum, ori sa spun, ori sa nu mai spun, ca totuna mi-e. Ei, mititeii, s-au dus catra Domnul, si datoria ne face sa le cautam de suflet. De aceea am facut si eu un praznic, dupa puterea mea, si am gasit de cuviinta sa te poftesc si pe d-ta, cumatre; ca sa ma mai mangai...– Bucuros, draga cumatra, dar mai bucuros eram cand m-ai fi chemat la nunta.– Te cred, cumatre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-sus.– Doamne, cumatre, Doamne ! zise capra suspinand. De ce ti-e mai drag in lume, de-
Dramatizarea
11
3min
2min
aceea n-ai parte...
Ursul şi vulpea („Ursul păcălit de vulpe”)- "Bună masa, cumătră! Tiii! da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie că ta...re mi-i poftă!"- "Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Daca ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci."- "Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele." - "Alei, cumătre! da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia şi te învaţă ce nici nu gândeşti?Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada în apă şi stăi pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smunceşte vârtos spre mal, şi ai să scoţi o mulţime de peşte; poate îndoit şi-ntreit de cât am scos eu."
VI. Sarcină: Ce te-a impresionat?
Elevii povestesc un fragment al unei opere ce i-a impresionat mai mult ce noi nu am studiat-o la lecţie.
a) „Amintiri din copillărie” (La şcoală)b) „Soacra cu trei nurori”(Ochiul de la ceafă)c) „Amintiri din copilărie” (Smîntînitul oalelor)
VII. Sarcină:A fost copilăria lui Nică fericită?
Pentru a ne convinge că copilăria lui Nică a fost una fericită, vom intenta unproces judiciar
Apărătorul: Eu stau la dubii, dacă copilăria lui Nică a fost fericită, deoarece el trebuia să îndeplinească sarcini fizice pe lîngă casă.
Acuzatorul: Eu sunt sigură că copilăria lui Nică a fost fericită, deoarece orice copil are datoria să-şi ajute părinţii, iar MUNCA-ÎL CINSTEŞTE PE OM.
Apărătorul:Cum putea să-i fie copilăria fericită, dacă Nică nu avea jucării, aşa cum avem noi?
Sondarea reacţiei emoţionale
Proces judiciar
Se înscenează o secvenţă a unui process de judecată
12
8min
10 min
Acuzatorul:În schimb avea părinţi sănătoşi, avea jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc şi avea mulţi prieteni, cu care îi mergeau toate după plac fără leac de supărare.După cum spune povestitorul în opera sa: era fericit de cînd începuse a merge copăcel, era fericit cînd părinţii, fraţii şi surorile îi erau sănătoşi, juca jocuri şi avea jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, copilele şi copii megieşilor erau de-a pururi în petrecere cu noi .
Judecătorul:Ascultînd părţile, am constatat că deşi viaţa de atunci, dar şi de acum are multe probleme, totuşi orice copilărie are farmecul ei şi copilăria lui Ion Creangă a fost cu adevărat fericită. Cînd Grigore Vieru a fost întrebat, care au fost cele mai frumoase jucării în viaţa lui, el a răspuns că au fost braţele mamei şi genunchii tatei. E un lucru sfînt să-i ai mereu pe cei apropiaţi, aşa cum i-a avut Ion Creangă, aceasta e fericirea vieţii! Eu doresc ca şi copilăria noastră să fie mereu în preajma enigmaticilor jocuri şi mereu înconjuraţi de dragostea celor apropiaţi.
VIII. Sarcină: Prezentaţi creaţia lui Ion Creangă.
Elevii primesc cîte fişă sub forma unei floricele ce trebuie să continue enunţurile sau să răspundă la întrebări:
1. Am rămas surprins(ă) de lectura operelor lui Ion Creangă, fiindcă.................................................................................
2. Mi-am făcut noi prieteni:.................................................3. M-au impresionat personajele..........................................4. Din operele lui Creangă am învăţat.................................5. Vă recomand să citiţi aceste opere, deoarece...............
Intervine bibliotecara şi le propune un set de cărţi pentru citire de la expoziţia de carte a lui Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti.
Bibliotecara îi întreabă proverbe , zicătri din operele lui Creangă, dacă nu le ştiu, sunt rugaţi să le citească de pe aripile păsărilor ce se întorc din ţările calde şi sunt fixate sus pe tavanul sălii.
Decît codaş la oraş mai bine-n satul tău fruntaş (Amintiri din copilărie)
Scheletul de recenzie
Brainstorming
Primesc cite o floricică şi continue enunţurile
Florile se fixează pe pliant în mod haotic
Prezentarea expoziţiei de carte
13
Reflecţie
3min
2min
1min
Nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia .(Ursul păcălit de vulpe)
Frica păzeşte bostănaria (Harap Alb) Boii cară şi caii mănîncă.(Povestea unui om leneş) Ştiu că sunt prost, dar cînd mă uit în jur prind curaj. Apărămă de găini, că de cîini nu mă tem. La plăcinte înainte, la război înapoi.
IX. Sarcină: Dacă ai fi urmaş al lui Creangă, ce ai schimba în conţinutul operelor?
1. Aş face ca lupul să nu mănînce iezii, să-i apară în cale un sac cu pesmeţi, care au căzut dintr-un car.
2. Vulpea să nu mintă ursul şi el să rămînă cu coadă.Vulpea să împartă peştele găsit cu ursul.
3. Boierul să-i întoarcă cocoşului punguţa şi cocoşul să nu treacă prin atîtea peripeţii.
4. Leneşul să înceapă a munic, ca să aibă ce mînca şi să rămînă viu.
X. Sarcină: Construiţi piramida succesului. Se cheamă doar cîţiva elevi ce pot comunica clar la construirea piramidei succesului , întînzînd fiecare cîte o mînă şi comunică ce s-a studiat la lecţie.
Am completat cunoştinţele despre biografia lui Ion Creangă. Am creat o explozie stelară din întrebări referitoare la opera lui Ion
Creangă. Am redat citirea expresivă, corectă, fluidă a unor pasaje. Am povestit fragmentele ce ne-au impresionat din opere ce încă nu le-am
studiat. Am dramtizat fragmente din opere literare Am judecat copilăria fericită al lui Nică. Am prezentat creaţia lui Ion Creangă.
Î: A nu-l citi pe Creangă înseamnă a nu citi nimic, a nu-l cunoaşte pe Creangă înseamnă a nu cunoaşte nimic.
Operele lui Creangă au stat la căpătîiul tuturor. Ele sunt leagănul copilăriei voastre, a părinţilor şi a strămoşilor voştri.
Topul proverbelor
Problematizarea
Piramida succesului
Hulubaşii aninaţi de tavanul sălii cu proverbele corespunzătoare
Fiecare adaugă cite o palmă la construirea piramidei cît mai înaltă
14
3min
1min
Lecturaţi pentru a vă cunoaşte prezentul, trecutul şi viitorul vostru. Căci cel ce ştie carte , are patru ochi, iar dacă vrei să ştii carte lecturează cărţi.
Declar lumii întregi!Elevii sunt rugaţi să vină în faţa clasei să se aşeze pe un scaun şi să declare lumii întregi printr-un cuvînt cum a fost activitatea desfăşurată în parteneriat cu biblioteca.
Declar lumii întregi că activitatea a fost: CAPTIVANTĂ,SUPERBĂ,UTILĂ, INFORMATIVĂ, EDUCATIVĂ...
Bibiotecara: Am eliberat covoraşul, dar înainte de a zbura în lumea poveştilor lui Creangă, scoate-ţi surprizele din obiectul de pe masă.-Ce aţi primit? (diplome pentru fiecare participant pentru participarea activă în cadrul activităţii).
Elev: Dar şi noi am pregătit oaspeţilor noştri cîte un mărţişor ca simbol al sosirii primăverii.
Învăţător: Şi dacă totuşi aţi fost în casa mare, atunci sunt rugaţi oaspeţii să servească din bucatele pregătite: sarmale , plăcinţele şi un pahar de compot, ŞERVEŢELE USCATE.
Ultimul cuvînt
Declar lumii întregi
Scaunul cu inscripţia respective
diplome
Mărţişoare
Masa cu bucate
15
16
Ion Creangă, sfătosul
17
bunic din Humuleşti
Subcompetenţe:Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte
18
literare de diferite specii şi presa periodică.
Obiectivele operaţionale:-Să utilizeze eficient tehnicile de lectură corectă, conştientă, fluidă în scopul ajustării lor la ritmul vorbirii;
19
-Să reproducă conţinutul operelor lecturate-Să-şi expună părerea faţă de mesajul textului-Să cerceteze activităţile propuse-Să colaboreze cu colegii în perechi, în grup, individual
20
-Să deducă independent unele idei conform subiectului
21
22
“Dănilă prepeleac”Mergând el cu Duman şi Tălăşman ai săi, tot înainte spre iarmaroc, tocmai pe când suia un deal lung şi trăgănat, alt om venea dinspre târg cu un car nou, ce şi-l cumpărase chiar atunci şi pe care îl trăgea cu mâinile singur, la vale cu proptele şi la deal cu opintele. - Stai, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau din funie, văzând troscotul cel fraged şi mândru de pe lângă drum. Stai puţin cu carul, c-am să-ţi spun ceva. - Eu aş sta, dar nu prea vrea el să steie. Dar ce ai să-mi spui? - Carul dumitale parcă merge singur. - D-apoi... mai singur, nu-l vezi? - Prietene, ştii una? - Ştiu dacă mi-i spune. - Hai să facem treampa; dă-mi carul, şi na-ţi boii. Nu vreau să le mai port grija în spate: ba fân, ba ocol, ba să nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi fi eu vrednic să trag un car, mai ales dacă merge singur. - Şuguieşti, măi omule, ori ţi-e într-adins? - Ba nu şuguiesc, zise Dănilă. - Apoi dar, te văd că eşti bun mehenghiu, zise cel cu carul; m-ai găsit într-un chef bun; hai, noroc să dea Dumnezeu! Să-ţi aibi parte de car, şi eu de boi! Apoi dă carul, îşi ia boii, pleacă pe costişă într-o parte spre pădure şi se cam mai duce. Istalalt, adică Dănilă, zice în gândul său: "Taci, că-i cu buche; l-am potcovit bine! De nu cumva s-ar răzgândi; dar parcă nu era ţigan, să întoarcă." Apoi îşi ia şi el carul şi porneşte tot la vale înapoi spre casă.
“Amintiri din copilărie”(La cireşe)- Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? zise ea, cu ochii holbaţi la mine; coboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu! Dar cum să te cobori, căci jos era prăpădenie! Dacă vede ea şi vede că nu mă dau, zvârr! de vro două-trei ori cu bulgări în mine, dar nu mă chiteşte. Apoi începe a se aburca pe cireş în sus, zicând: Stai, măi porcane, că te căptuşeşte ea, Mărioara, acuş! Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, şi odată fac zup! în nişte cânepă, care se întindea de la cireş înainte şi era crudă şi până la brâu de naltă. Şi nebuna de mătuşa Mărioara, după mine, şi eu fuga iepureşte prin cânepă, şi ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepureşte, şi ea după mine până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, şi hârsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să pună mâna pe mine! Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă, frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-a ales nimica. Şi după ce facem noi trebuşoara asta, mătuşa, nu ştiu cum, se încâlceşte prin cânepă, ori se împiedică de ceva, şi cade jos.
23
“Povestea unui om leneş”Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitoriu, şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare. Aşa era pe vremea aceea. Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Cucoana, văzând în carul cel cu boi un om care seamănă a fi bolnav, întreabă cu milă pe cei doi ţărani, zicând: - Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, şi-l duceţi la vro doftoroaie undeva, să se caute. - Ba nu, cucoană – răspunse unul dintre ţărani – să ierte cinstită faţa dumnevoastră, dar aista e un leneş care nu credem să mai fi având păreche pe lume, şi-l ducem la spânzurătoare, ca să curăţim satul de-un trândav. - Alei, oameni buni! zise cucoana, înfiorându-se. Păcat, sărmanul, să moară ca un câne fărădelege! Mai bine duceţi-l la moşie la mine; iacătă curtea pe costişa ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia aşa pentru împrejurări grele, Doamne fereşte! A mânca la posmagi şi a trăi şi el pe lângă casa mea, că doar ştiu că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentr-o bucăţică de pâne. Dă, suntem datori a ne ajuta unii pe alţii.
”Povestea lui Stan păţitul”Se vede lucru că așa e făcut omul, să nu fie singur. De multe ori i-a venit
flăcăului în cap să se însoare, dar când își aducea aminte uneori de câte i-au
spus că au pătimit unii și alții de la femeile lor, se lua pe gânduri și amâna,
din zi în zi și de joi până mai de-apoi, această poznașă trebușoară și gingașă
în multe privințe, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de
toate... Unii zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a mai fi și asta? Alții, că
să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mârșavă și risipitoare; alții alte
năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce să nu crezi?
Numai nu-i vorbă că am văzut eu și destui bărbați mult mai ticăiți și mai
chitcăiți decât cea mai bicisnică femeie. Și așa, trezindu-se el în multe rânduri vorbind singur, ca nebunii, sta în cumpene: să se însoare... să nu se însoare?!...Și, ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă, ba la primăvară, ba la vară, ba iar la
toamnă, ba vremea trece, flăcăul începe și el a se trece, mergând tot înainte
cu burlăcia, și însurătoarea rămâne baltă. Și apoi este o vorbă: că până la 20
de ani se însoară cineva singur; de la 20-25 îl însoară alții; de la 25-30 îl însoară o babă, iară de la 30 de ani înainte numai dracu-i vine de hac.Tocmai așa s-a întâmplat și cu flăcăul acesta că, până la vremea asta, nici el de la sine, nici prietenii, nici babele — câtu-s ele de-a dracului, de prefăcute și iscoditoare — tot nu l-au putut face să se însoare.
24
Nică şi moşul –negustor
(„Amintiri din copilărie”, Pupăza din tei)
Auzind eu una ca asta, am luat pasărea, m-am furişat din casă şi m-
am dus la târg să o vând. Acolo am început să strig cât mă ţinea
gura:
- La cumpărat găini! La cumpărat găini!
- De vânzare e găinuşa?
- De vânzare, moşule!
- Şi cât ceri pe ea?
- Cât crezi şi dumneata că face!
- Ia dă-mi-o să o cântăresc! Iaca poznă, am scăpat-o!
- Dar ce crezi, moşule, că te joci cu marfa omului? O să mi-o
plăteşti cu viţica ta!
- Doar nu vrei să-ţi dau eu o viţică pe un cuc armenesc? Ia
hai la taică-tău să-i spun eu ce ai făcut!
Fata moşneagului şi Sfînta Duminică
(„Fata babei şi fata moşneagului”)
— Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti?
— Cine sa fiu, matusa? Ia, o fata saraca, fara mama si fara tata, pot
zice; numai Cel-de-sus stie cate-am tras de cand mama care m-a
facut a pus mainile pe piept! Stapan caut si, necunoscand pe nime si
umbland din loc in loc, m-am ratacit. Dumnezeu insa m-a povatuit
de-am nimerit la casa d-tale si te rog sa-mi dai salasluire.
— Sarmana fata! Cu adevarat numai Dumnezeu te-a indreptat la
mine si te-a scapat de primejdii. Slujeste la mine astazi si fii
incredintata ca maine n-ai sa iesi cu mainile goale de la casa mea.
— Bine, maicuta, dar nu stiu ce trebi am sa fac.
— Ia, sa-mi lai copilasii, care dorm acum, si sa-i hranesti; apoi sa-mi
faci bucate; si, cand m-oi intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici
reci, nici fierbinti, ci cum is mai bune de mancat.
25
- Vai, tata!
Şi am fugit cât mă ţineau picioarele, căci tata îmi punea pielea pe
băţ.
— Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va laie!
Ursul şi vulpea („Ursul păcălit de vulpe”)
- "Bună masa, cumătră! Tiii! da ce mai de peşte ai!
Dă-mi şi mie că ta...re mi-i poftă!"
- "Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia
m-am muncit eu. Daca ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n
baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci."
- "Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde
peştele."
- "Alei, cumătre! da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia şi
te învaţă ce nici nu gândeşti?
Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte?
Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada în
apă şi stăi pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smunceşte
vârtos spre mal, şi ai să scoţi o mulţime de peşte; poate îndoit şi-
Capra şi lupul
(„Capra cu trei iezi”)
– Buna vreme, cumatro ! Da' ce vant te-a abatut pe-aici ?
– Buna sa-ti fie inima, cumatre, cum ti-i cautatura... apoi da, nu stii
dumneata ca nevoia te duce pe unde nu ti-i voia ? Ia, nu stiu cine-a
fost pe la mine pe-acasa in lipsa mea, ca stiu ca mi-a facut-o buna !
– Ca ce fel, cumatrita draga ?
– Ia, a gasit puii singurei, i-a ucis si i-a crampotit, de le-am plans de
mila ! Numai vaduva sa nu mai fie cineva !
– Da' nu mai spune, cumatra !
– Apoi de-acum, ori sa spun, ori sa nu mai spun, ca totuna mi-e. Ei,
mititeii, s-au dus catra Domnul, si datoria ne face sa le cautam de
suflet. De aceea am facut si eu un praznic, dupa puterea mea, si am
gasit de cuviinta sa te poftesc si pe d-ta, cumatre; ca sa ma mai
mangai...
26
ntreit de cât am scos eu." – Bucuros, draga cumatra, dar mai bucuros eram cand m-ai fi chemat
la nunta.
– Te cred, cumatre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-
de-sus.
– Doamne, cumatre, Doamne ! zise capra suspinand. De ce ti-e mai
drag in lume, de-aceea n-ai parte...
Prezentarea creaţiei lui Ion Creangă
6.Am rămas surprins(ă) de lectura operelor lui
Ion Creangă, fiindcă.......................................
7.Mi-am făcut noi prieteni:...........................
8.M-au impresionat personajele.....................
27
9.Din operele lui Creangă am învăţat............
10. Vă recomand să citiţi aceste opere,
deoarece.....................................
28
29