Transcript of IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ASUPRA …
ANALYSIS OF QUALITY MANAGEMENT SERVICES INDUSTRY IN MATERIALS BY
METHOD BCG DOT-MATRIXAmfiteatru Economic 636
I FUNCIONRII FIRMEI
Valentin Florentin Dumitru
Rezumat
Firmele au devenit mai complexe în ceea ce privete structura i zona
geografic
din cauza procesului de globalizare i se confrunt cu un volum din
ce în ce mai mare de
date, cu un nivel din ce în ce mai mare al competiiei, mai ales în
momentele de criz, ceea
ce face din utilizarea tehnologiilor informaionale (IT) un avantaj
competitiv. Obiectivul
acestei cercetri a fost s demonstreze impactul IT asupra firmei.
Pentru aceasta, am
realizat o cercetare empiric. Am lansat cinci ipoteze i în final am
demonstrat c exist o
relaie de dependen între mrimea firmei i gradul de utilizare a
tehnologiilor IT, între
decizia de utilizare a tehnologiilor IT în cadrul unei firme i
organizarea i funcionarea
firmei, între existena Internetului într-o firm i utilizarea sa
diferite scopuri.
Cuvinte-cheie: tehnologii informaionale, firm, cercetare empiric,
impact
Clasificare JEL: M15
Introducere
În prezent firmele trec printr-o transformare profund care conduce
la o cretere a
complexitii muncii pentru cei implicai, dar i pentru produsele,
lucrrile i serviciile
oferite. Procesul de globalizare a pieelor economice a impus noi
presiuni asupra
tehnologiilor informaionale. Aceast circumstan impune necesitatea
unor instrumente de lucru mai perfecionate, inclusiv Information
Technology (IT), pentru a face fa
provocrilor impuse de o realitate social în schimbare i din ce în
ce mai complex i mai
pretenioas. Relaia dintre aceti factori a fost cercetat în trecut
folosind teoria
contingenei (de exemplu, de ctre autorii Fisher, 1993; Chenhall,
1995; Drury, 2005).
Alturi de analiza factorilor contingeni este important i referina
la problemele
actuale i la influena lor asupra strategiei firmelor, care impune
implementarea
instrumentelor informaionale i de management, astfel încât s fac
performana celor
responsabili mai uor de atins prin oferirea unui set de informaii
corelate.
O implementare optim a tehnologiilor IT de ctre firme înseamn o mai
bun
adaptare la un mediu în schimbare, permiând existena unor relaii la
distan i
determinând i un grad mare de competitivitate. În acest mod,
caracterul dinamic al unei
Contact autor: e-mail: valentin.dumitru@soft-expertinfo
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 637
firme poate fi îmbuntit. Chiar i când o firm este mic, trebuie s
asimileze folosirea tehnologiilor IT. Mai mult, cu cât exist un
numr mai mare de intercomunicaii, cu atât
este mai probabil s se obin diversificarea într-o firm tradiional,
precum i diverse
îmbuntiri în managementul administrativ. Folosind tehnologiile IT,
este posibil s se
cunoasc riscul unor operaiuni i s se prevad câtigurile viitoare.
Îmbuntirea
relaiilor de afaceri în exteriorul firmei, mai ales cu clienii
externi conectai la site-ul
firmei, este de asemenea un factor semnificativ. Toate aceste
avantaje au fost dezvoltate i
testate în firme mai mari dar pot fi extrapolate i la firmele mici
i mijlocii. În realitatea
unei economii, cum ar fi economia româneasc, folosirea
tehnologiilor IT este o cerin
pentru dezvoltare i cretere economic.
La problemele ce par s ne depeasc prin complexitate, dinamic i
volumul
datelor, al prelucrrilor i deciziilor se rspunde prin implementarea
sistemelor IT&C.
Sistemele IT&C confer informaiei electronice calitatea de
resurs strategic pentru obinerea unei poziii avantajoase în
competiia concurenial din economia de pia (Surcel
i Bologa, 2008).
În cercetare am plecat de la ideea c tehnologiile informaionale au
un impact
pozitiv, din ce în ce mai mare, asupra firmei.
Toate realizrile din domeniul tehnologiilor informaionale au ca
finalitate
principal atingerea stadiului de societate global informaional,
care, în opinia lui O’Brien
(1999), presupune „înfruntarea” a patru valori tehnologice, i
anume:
stadiul firmei informatizate, corespunztor perioadei
1970-2010;
stadiul muncitorilor cunosctori interconectai, care a început din
1980;
stadiul firmei globale interconectate, declanat în jurul anilor
1992-1993;
stadiul firmei globale informaionale, care va începe dup 2010.
Partea care urmeaz din acest articol este structurata dup cum
urmeaz:
revizuire a literaturii;
formularea concluziilor lucrrii.
1. Studiul literaturii de specialitate
Dintre sistemele informatice utilizate în cadrul firmei am
considerat c cele mai
utile în momentul de fa sunt sistemele de tip ERP (Enterprise
Resource Planning), ele reprezentând soluii complete i complexe
care integreaz întreaga activitate a unei firme.
Dintre efectele poteniale ale utilizrii tehnologiilor informaionale
am reinut
dematerializarea documentelor i a procedurilor, sistemele
informaionale inter-
organizaionale, definirea rolurilor în organizaii i ameliorarea
proceselor manageriale
(Huber, 1990; Reix, 2002; Dumitru si Florescu, 2008). În viziunea
noastr tehnologiile
informaionale sunt indispensabile pentru supravieuirea i
dezvoltarea unei entiti.
În ultimii ani, cercettorii au analizat conceperea i folosirea
sistemelor de
management în legtur cu mediul, tehnologiile IT, structura,
strategia, mrimea i cultura
firmelor. Tradiional, firmele au avut dezavantajul c au mai multe
restricii când este vorba
de resurse; firmele au i o mai mare flexibilitate pentru a se
adapta la schimbrile de mediu.
Unii autori s-au angajat în analize empirice pentru a determina dac
firmele au reuit s se alinieze la folosirea tehnologiilor IT i dac
acesta este un factor ce conduce la o
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 638
îmbuntire a rezultatelor lor financiare i organizaionale
(Debreceney, 2001; Velcu, 2008; Locke i Lowem 2007; Russell et al.,
1999; Bollecker, 2000, Albu, 2006; Hyvonen,
2003 etc.).
Multe studii (Granlund i Malmi, 2002; Verdaasdonk i Wouters, 1999;
Dechow i
Mouritsen, 2005 etc.) au fost direcionate spre relaia dintre
dezvoltarea afacerilor i
implementarea corespunztoare a tehnologiilor IT, susinând teoria
conform creia
utilizarea corespunztoare a tehnologiilor IT contribuie la creterea
productivitii muncii,
influenând astfel decisiv bogia i prosperitatea unei ri. Conform
OCDE (2000), rile
cu cele mai mari investiii IT obin i cei mai mari indici de cretere
a productivitii. De
asemenea, firmele care dispun de un ERP sunt prezentate ca o soluie
la problemele de
dispersie i de fragmentare a informaiei (Chtioui, 2006). În
prezent, tehnologiile
informaionale tind s optimizeze procesele manageriale prin
proiectarea pachetelor
software în conformitate cu cele mai bune practici din sector. Un
mare numr de cercetri este dedicat impactului pe care îl au
tehnologiile
informaionale asupra diferitelor componente ale sistemului
informaional financiar-
contabil: contabilitate financiar (Debreceneay si Gray, 2001;
Velcu, 2008); misiuni de
audit financiar (Tugui si Tugui, 2002; Gheorghe, 2004, Rosca si
Gheorghe, 2004; Stanciu si
Mangiuc, 2006); contabilitate managerial i control de gestiune
(Russell et al., 1999;
Bollecker, 2000; Verstegen et al., 2005; Albu, 2006); gestiunea i
valorificarea
cunotinelor contabile (Scott, 1995; Kurunmäki, 2004; Burns i
Baldvinsdottir, 2005;
Hyvonen et al., 2006); performana departamentului
financiar-contabil al firmei (Dewan i
Kraemer, 1998; Mahmood i Mann, 2000; Jouirou i Kalika, 2004;
Florescu, 2008). În ceea
ce privete contabilitatea financiar, consideram c tehnologiile
informaionale trebuie s
urmreasc tendina de internaionalizare manifestat la nivelul
standardelor de contabilitate. Dup prerea noastr, acest lucru se
poate obine prin implementarea ERP-
urilor, deoarece ele sunt sisteme multivalut i multilimb. De
asemenea, ele urmresc
tendina de globalizare, respectiv se pot integra cu aplicaiile
utilizate de clieni, furnizori,
organele statului etc. Referitor la misiunile de audit financiar am
considerat c acestea
reprezint o nou zon de aplicare a tehnologiilor informaionale
moderne. Unii cercettori
consider c exist un impact al tehnologiilor informaionale asupra
contabilitii
manageriale (Friedman i Lyne 19971; Caglio 20032), în timp ce alte
studii nu pot oferi o
asemenea certitudine i susin c impactul este indirect, prin
intermediul sistemului de
control (Scapens i Jazayeri 20033; Granlund i Malmi 20024). Pentru
contabilitatea
1 Ei schieaz câteva scenarii viitoare pentru profesia de contabil
de gestiune în condiiile în care aplicaiile IT faciliteaz
introducerea unor tehnici de contabilitate managerial. Autorii
susin c exist trei scenarii posibile: un scenariu în care
contabilii de gestiune se transform din „numrtori” în persoane
orientate spre mersul afacerii, un scenariu în care nu se modific
nimic întrucât noile tehnici se dovedesc a fi doar nite mode
trectoare i un scenariu în are contabilii de gestiune sunt înlocuii
de ingineri. 2 El afirm c în general factorii din afara organizaiei
sunt semnificativi pentru munca unui contabil de gestiune 3 Ei
observ c dei nu apare nici o modificare fundamental în natura
informaiei din contabilitatea de gestiune folosite în urma
implementrii unui anumit sistem ERP într-o filial a unei firme
americane, pot aprea modificri în rolul contabililor de gestiune
prin eliminarea activitilor de rutin ceea ce duce la utilizarea mai
multor informaii previzionale. 4 Ei au analizat zece companii
finlandeze i au observat c mai mult timp este folosit de ctre
controlorii de gestiune pentru a analiza rezultate i a oferi
consultan ca urmare a implementrii
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 639
managerial i controlul de gestiune am concluzionat c rolul
persoanei care lucreaz în acest domeniu s-a schimbat, printre
abilitile sale trebuind sa regsim în prezent i
utilizarea tehnologiilor informaionale. În ceea ce privete
gestiunea i valorificarea
cunotinelor contabile, am observat c putem vorbi în prezent despre
o hibridizare a
profesiilor, dar i despre pericolul pierderii locurilor de munc o
dat cu implementarea
tehnologiilor informaionale. În ceea ce privete performana
departamentului financiar-
contabil al firmei utilizând tehnologiile informaionale se pot
propune modele de analiz ale
acesteia pentru departamentul financiar-contabil.
i funcionrii firmei. Aceast revizuire a literaturii de specialitate
ne-a ajutat s structurm
principalele idei unanim acceptate referitoare la acest subiect,
dar mai ales s stabilim
modul în care tehnologiile informaionale au evoluat în timp.
O astfel de cercetare ne-a ajutat s înelegem conceptele care
formeaz aria
teoretic a temei de cercetare, dar mai ales ne-a ajutat s ne
convingem c substana acestor
concepte nu este una rigid, ci una care se modeleaz în raport de
timp sau spaiu.
Revizuirea literaturii ne-a asigurat capacitatea de înelegere a
trsturilor procesului actual
de implementare a tehnologiilor informaionale i a asigurat
fundamentul pentru cercetarea
aplicativ. Pe aceast baz am formulat ipoteza general: Tehnologiile
informaionale au un
impact direct asupra organizrii i funcionrii firmei. Pentru
finalizarea cercetrii s-a impus realizarea unui studiu care s
ilustreze
situaia actual pentru unele firme din România. Pentru aceasta am
formulat i testat
urmtoarele ipoteze ale cercetrii:
I1: Exist o relaie de dependen între mrimea unei firme i gradul
de
informatizare al acesteia
I2: Exist o relaie de dependen între domeniile de activitate ale
firmelor i
gradul de informatizare al acesteia
I3: Exist o relaie de dependen între nivelul de instruire al
personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei
I4: Exist o relaie de dependen între decizia de folosire a
tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i
funcionrii firmei.
I5: Exist o relaie de dependen între existena Internetului în
cadrul unei firme i folosirea sa în cadrul firmei în diverse
scopuri.
Am testat aceste ipoteze printr-o cercetare empiric pe baz de
chestionar pe o
populaie de 82 de firme din România. Aceast parte a lucrrii, care
se încadreaz într-o
cercetare de tip pozitivist, se îndreapt spre formularea unor
explicaii privitoare la
noiunile cercetate i fundamentarea lor în practica firmelor. Ne-am
propus s aflm prerea
celor mai avizate persoane în domeniu, care considerm c sunt
directorii economici i
contabilii efi.
Pentru a observa dac exist o corelaie între variabilele
independente i
dependente in analiza rspunsurilor la chestionar am ales testul
Hi-ptrat (χ2). Aceast
ERP-urilor (Granlund i Malmi, 2002. Moderate impact of ERPs on
management accounting: a lag or permanent outcome?. Management
Accounting Reserch, 13(3), pp. 299 – 321).
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 640
metod testeaz o ipotez nul dac dou criterii de clasificare sunt
independente. Dac dou criterii de clasificare nu sunt independente,
exist o asociere între ele.
Hi-ptrat se calculeaz aflând diferena între fiecare frecven
observat i
teoretic pentru fiecare rezultat posibil, calculând ptratul lor,
împrindu-le pe fiecare la
frecvena teoretic i adunând rezultatele:
unde: Oi = frecvena observat;
Ei = o frecven ateptat (teoretic), implicat de ipoteza nul.
În cercetarea noastr, am folosit Hi-ptrat pentru a testa
independena i am
calculat χ2 folosind softul Statistica. Pe de alt parte, am
determinat valoarea critic a χ2 din
tabelul statistic, considerând valoarea gradului de libertate (df)
i probabilitatea (p).
Semnificaia statistic (nivelul p) a rezultatului este o mrime
estimat a gradului în care
este „adevrat” (în sensul de „populaie reprezentativ”). Nivelul
pragului de semnificaie
este p = 0,055. Valoarea nivelului p reprezint un indice
descresctor al siguranei rezultatului. Cu cât nivelul p este mai
mare, cu atât este mai puin probabil ca relaia
observat dintre variabilele din eantion s fie un indicator viabil
al relaiei dintre
respectivele variabile în cadrul populaiei studiate.
Dac χ2 este egal sau mai mare decât χ2 critic (0,05), ipoteza nul
(H0) este
respins. Altfel, ipoteza nul este acceptat.
De asemenea, acolo unde a fost posibil, am mai efectuat i testele:
Fisher-exact,
Phi, alte corelaii. Testul statistic Fisher Exact, care se
interpreteaz în mod similar testului
χ2 dar care este mai exact în cazul unui numr de rspunsuri mai
mic.
3. Rezultatele cercetrii empirice
Prin cercetarea aplicativ pe baz de chestionar am urmrit modul în
care se
reflect practic poziia firmelor la care lucreaz persoanele
respondente în raport de
tehnologiile informaionale. Respondenii au fost manageri ai
diferitelor firme din
România. Firmele de la care s-a primit rspuns au fost clasificate
în funcie de mrime,
stabilindu-se ca i criterii volumul cifrei de afaceri, volumul
activelor, numrul de salariai,
i au fost încadrate într-un domeniu de activitate (producie,
servicii, altele). Întrebrile
formulate au permis o mai bun cunoatere a strategiilor firmelor de
adoptare a Internetului
combinate cu alte tipuri de reele informatizate: reea local,
Intranet etc.
Alte întrebri au vizat cunoaterea modului de utilizare al
Internetului în cadrul
firmei. Întrebri simple, cu rspuns binar (da sau nu) au invitat
respondentul s se pronune
asupra principalelor utilizri ale Internetului: comunicarea de
mesaje de serviciu, completarea i/sau transmiterea declaraiilor
fiscale/sociale, consultarea conturilor i
realizarea operaiunilor bancare, cutarea de informaii despre mediul
de afaceri, cutarea
de informaii despre reglementri, formarea on line, publicarea de
informaii pe Internet.
Aceste întrebri au vizat oferirea unei imagini a rolului de
mediator al acestor tehnologii în
cadrul firmei i în relaie cu partenerii externi.
5 Uneori în statistic se accept i o valoare de 0,1 a pragului de
semnificaie pentru dou grade de libertate.
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 641
Seciunea urmtoare a fost destinat colectrii datelor referitoare la
informatizarea activitii firmei. În cadrul ei, s-au adresat
întrebri ce au analizat: modul de realizare al
informatizrii activitilor din firm, tipurile de sisteme folosite
pentru desfurarea
activitilor, criteriul alegerii aplicaiilor informatice, gradul de
utilizare al procesorului de
tabele Excel, efectele pozitive determinate de utilizarea
aplicaiilor informatice prezente i
viitoare, gradul în care necesitile utilizatorilor sunt satisfcute
de ctre aplicaiile
informatice utilizate.
O parte din rspunsuri nu a dus la respingerea ipotezei nule în urma
aplicrii
testelor Hi ptrat i Fisher exact.
În vederea interpretrii rezultatelor, s-a prezentat într-o prim faz
distribuia
variabilelor independente (distribuia numrului de salariai,
distribuia cifrei de afaceri,
distribuia totalului activului bilanier). Stabilirea intervalelor a
avut în vedere criteriile de
clasificare a firmelor prevzute în reglementrile contabile
naionale. Distribuia rspunsurilor în funcie de cele trei criterii
se prezint astfel:
Distribuia numrului de salariai (var. 1)
În urma analizei rspunsurilor primite la întrebarea nr. 1 (var.1)
am constatat c
distribuia rspunsurilor este urmtoarea: 44 % dintre respondeni
lucreaz în cadrul unor
firme cu un numr de angajai mai mic de 50, iar 56% dintre
respondeni lucreaz în firme
cu un numr mai mare de 50 angajai.
Distribuia cifrei de afaceri (var. 2)
În urma analizei rspunsurilor primite la întrebarea nr. 2 (var.2)
am constatat c
distribuia rspunsurilor este urmtoarea: 53 % dintre respondeni
lucreaz în cadrul unor firme cu o cifr de afaceri mai mic de
1.000.000 EURO, iar 47% dintre respondeni
lucreaz în firme a cror cifr de afaceri este mai mare de 1.000.000
EURO.
Distribuia totalului activului bilanier (var. 3)
În urma analizei rspunsurilor primite la întrebarea nr. 3 (var.3)
am constatat c
distribuia rspunsurilor este urmtoarea: 59 % dintre respondeni
lucreaz în cadrul unor
firme cu un total al activului bilanier mai mic de 1.000.000 EURO,
iar 41% dintre
respondeni lucreaz în firme a cror total al activului bilanier este
mai mare de 1.000.000
EURO.
Distribuia aproximativ echidistant a numrului de rspunsuri în cele
dou
intervale, pentru oricare din cele trei criterii existente asigur
un numr de rspunsuri optim în cele dou categorii pentru analiza
informaiilor.
Distribuia procentelor lucrrilor realizate cu procesorul de tabele
Excel (var. 24)
În urma rspunsurilor primite la întrebarea nr. IV.4. (var. 24) am
observat c cei
mai muli respondeni folosesc procesorul de tabele Excel pentru
realizarea a mai puin de
10% din lucrrile specifice.
Distribuia tipurilor de lucrri din compartimentul financiar (var.
25)
La întrebarea IV.5 am primit 64 de rspunsuri. Respondenii notri au
apreciat c
folosesc procesorul de tabele Excel pentru întocmirea situaiilor
financiare, inclusiv anexe,
a bugetelor, a unor rapoarte (jurnal de vânzri, jurnal de cumprri,
notele de amortizri),
raportrilor pentru management, componenei soldurilor din balana
analitic etc.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 642
Întrebarea IV.6. (var. 26) În urma analizrii rspunsurilor primite
la întrebarea IV.6. (var. 26), am observat
c toi respondenii au afirmat c reeaua firmei este conectat la
Internet. Din aceast
cauz, am exclus aceast întrebare din prelucrrile statistice.
Întrebarea IV.6. (var. 27)
În urma analizrii rspunsurilor primite la întrebarea IV.6. (var.
27), am observat
c toi respondenii au afirmat c în urma utilizrii aplicaiilor
informatice informaiile au
fost obinute într-un timp mai redus. Din aceast cauz, am exclus
aceast întrebare din
prelucrrile statistice.
Întrebarea IV.6. (var. 28)
În urma analizrii rspunsurilor primite la întrebarea IV.6. (var.
28), am observat c toi respondenii au afirmat c în urma utilizrii
aplicaiilor informatice a crescut viteza
de operare. Din aceast cauz, am exclus aceast întrebare din
prelucrrile statistice.
Distribuia altor avantaje ce decurg din utilizarea aplicaiilor
informatice (var. 30)
La întrebarea IV.6 am primit opt rspunsuri. Acestea vizeaz ca i
avantaje ale
implementrii tehnologiilor informaionale: corelaie la cerinele
pieei, uurarea muncii
efective, acces mai rapid la informaii, reducerea bugetului alocat
salariilor prin reducerea
numrului efectiv de contabili, reducerea erorilor umane, control
mai bun al activitii
personalului având în vedere c orice greeal se poate depista în
timp real, procesarea
informaiilor în timp redus.
(var. 31)
La întrebarea IV.7 am primit 29 rspunsuri. Printre acestea mai
importante ni se
par: întârzieri în finalizarea raportrilor de sfârit de lun,
definirea restriciilor de
integritate, colaborare dificil cu specialitii IT, timpul lung de
implementare, preluarea
datelor din vechiul sistem, necunoaterea particularitilor
domeniului de ctre firma de
soft, aglomerarea personalului, greutatea noului sistem informatic
etc.
Distribuia altor efecte pe care le vor avea în viitor utilizarea
tehnologiilor
informaionale (var. 37)
La întrebarea IV.8 am primit patru rspunsuri. Respondenii notri au
prevzut ca i efecte viitoare ale utilizrii tehnologiilor
informaionale asupra firmei folosirea unei
metode comune de raportare la nivelul întregii organizaii,
competitivitatea i eficiena
firmei pe pia, realizarea arhivrilor electronice, economii de timp
i bani, sistematizare a
proceselor de munc, stabilirea de proceduri de lucru i
posibilitatea implementrii unui
sistem de calitate.
Detaliem în funcie de ipotezele cercetrii i de rspunsurile primite
concluziile
studiului întreprins:
I1: Exist o relaie de dependen între mrimea unei firme i gradul
de
informatizare al acesteia
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez
nul:
I10: Mrimea firmei i gradul de informatizare al acesteia sunt
independente
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 643
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri:
întrebarea II.1. (Var. 1), întrebarea II.2. (Var. 2), întrebarea
II.3. (Var. 3), întrebarea II.5. (Var. 5), întrebarea II.6.
(Var. 6), întrebarea II.7. (Var. 7), întrebarea IV.1. (Var. 21),
întrebarea IV.2. (Var. 22),
întrebarea IV.4. (Var. 24), întrebarea IV.5. (Var. 25). Corelaiile
testate care au dus la
respingerea ipotezei 1 sunt urmtoarele:
Corelaia existent între cifra de afaceri i tipul aplicaiilor
informatice utilizate în
firm
Pragul de semnificaie obinut (p=0,1688) este mai mic decât 0,05,
ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ.
Constatm existena preferinei pentru utilizarea ERP-urilor,
respectiv a unor
aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de firme
diferite îndeosebi în cadrul
firmelor cu o cifr de afaceri mai mare de 1.000.000 EURO, respectiv
existena unei preferine pentru utilizarea unor aplicaii
independente pe tipuri de activiti elaborate de
aceeai firm, în cazul firmelor cu o cifr de afaceri mai mic de
1.000.000 EURO. Aceast
polarizare a preferinelor poate fi pus pe seama alocrii unor
resurse financiare mai mari
pentru informatizarea firmelor cu o cifr de afaceri mai mare.
Din distribuia frecvenelor se observ c 33,33% dintre firmele cu o
cifr de
afaceri mai mic de 1.000.000 EUR folosesc un ERP (sistem informatic
integrat), 55,55%
folosesc aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de
aceeai firm i 11,12%
folosesc aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de
firme diferite. În ceea ce
privete firmele cu cifr de afaceri mai mare de 1.000.000 EUR, 62,5%
folosesc un ERP
(sistem informatic integrat), 21,87% folosesc aplicaii independente
pe tipuri de activiti
elaborate de aceeai firm i 15,63% folosesc aplicaii independente pe
tipuri de activiti elaborate de firme diferite.
Corelaia existent între totalul activului bilanier i existena unei
reele de
calculatoare în cadrul firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,08511) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
În urma analizei acestei corelaii s-a constatat existena aceluiai
trend (existena
unei reele informatice) i în cadrul firmelor cu un total al
activului bilanier peste
1.000.000 EURO i în cadrul firmelor al crui activ bilanier este
situat sub aceast limit.
Totui, în cadrul firmelor cu o valoare a activului bilanier mai
mare decât 1.000.000 EURO, se constat existena uni grad de
informatizare mai mare, aspect justificat de
ponderea rspunsurilor, reflectat de gradul de înclinare al
dreptei.
Din distribuia frecvenelor se observ c 68,29% dintre firmele al
cror total de
active bilaniere este mai mic de 1.000.000 EUR dispun de o reea de
calculatoare i numai
31,71% nu utilizeaz o astfel de reea. În ceea ce privete firmele cu
un total de activ
bilanier mai mare de 1.000.000 EUR, în 86,21% dintre acestea exist
o reea de
calculatoare, iar în restul nu.
Corelaia existent între numrul angajailor i existena Intranetului
în cadrul firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,7807) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 644
Se constat c în firmele cu un numr de angajai mai mare de 50 este
utilizat Intranetul într-o msur mai mare decât în cadrul firmelor
cu un numr de angajai mai mic
de 50. Aspectul este justificat de necesitatea unei modaliti rapide
de comunicare a
informaiilor între departamente.
Din distribuia rspunsurilor rezult c în 47,22% dintre firmele cu
mai puin de 50
angajai exist Intranet, iar în restul nu. De asemenea, în 66,66%
dintre firmele cu peste 50
de angajai exist Intranet.
Corelaia existent între cifra de afaceri i existena Intranetului în
cadrul firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,1248) este mai mic decât 0,05,
ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ.
Se constat c în firmele cu o cifr de afaceri mai mare de 1.000.000
EURO este
utilizat Intranetul într-o msur mai mare decât în cadrul firmelor
cu cifr de afaceri sub aceast limit. Aspectul este justificat de
necesitatea unei modaliti rapide de comunicare a
informaiilor între departamente, în cadrul firmelor mari. Concluzia
este convergent i cu
corelarea dintre utilizarea Intranetului i numrul de
salariai.
Din distribuia rspunsurilor observm c în 48,57% dintre firmele cu o
cifr de
afaceri de sub 1.000.000 EUR exist Intranet, iar în restul nu. În
legtur cu firmele cu o
cifr de afaceri de peste 1.000.000 EUR, 78,13% dintre acestea
dispun de Intranet i doar
21,87% nu dispun.
firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,01788) este mai mic decât 0,05,
ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut
este semnificativ.
Se constat c în firmele cu un total al activului bilanier mai mare
de 1.000.000
EURO este utilizat Intranetul într-o msur mai mare decât în cadrul
firmelor cu un total al
activului bilanier sub aceast limit. Aspectul este justificat de
necesitatea unei modaliti
rapide de comunicare a informaiilor între departamente, în cadrul
firmelor mari. Concluzia
este convergent i cu corelarea dintre utilizarea Intranetului i
numrul de salariai,
respectiv utilizarea Intranetului i nivelul cifrei de afaceri al
unei firme.
Distribuia rspunsurilor relev faptul c în 47,5% dintre firmele cu
un total al
activului bilanier mai mic de 1.000.000 EUR exist Intranet i în
restul nu. În acelai timp,
în 75,86% dintre firmele cu un activ bilanier mai mare de 1.000.000
EUR exist Intranet i
doar în 24,14% nu.
I2: Exist o relaie de dependen între domeniile de activitate ale
firmelor i
gradul de informatizare al acestora
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez
nul:
I20: Domeniile de activitate ale firmelor i gradul de informatizare
al acestora sunt
independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri:
întrebarea II.4. (Var.
4), întrebarea II.5. (Var. 5), întrebarea II.6. (Var. 6),
întrebarea II.7. (Var. 7), întrebarea
IV.1. (Var. 21), întrebarea IV.2. (Var. 22), întrebarea IV.4. (Var.
24), întrebarea IV.5. (Var.
25).
În urma testelor statistice, observm c niciuna dintre corelaii nu a
fost validat,
iar ipoteza nul nu poate fi respins. Aadar, domeniile de activitate
ale firmelor i gradul
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 645
de informatizare al acestora sunt independente. Cu alte cuvinte,
firme cu domenii de activitate diferite, pot avea acelai grad de
informatizare.
I3: Exist o relaie de dependen între nivelul de instruire al
personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez
nul:
I30: Nivelul de instruire al personalului i utilizarea
tehnologiilor informaionale
în cadrul firmei sunt independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri:
întrebarea II.4. (Var.
9), întrebarea II.5. (Var. 14), întrebarea II.6. (Var. 15),
întrebarea II.7. (Var. 16), întrebarea
IV.1. (Var. 17), întrebarea IV.2. (Var. 18), întrebarea IV.1. (Var.
19), întrebarea IV.1. (Var.
20), întrebarea IV.1. (Var. 22).
În urma testelor statistice efectuate, observm c niciuna dintre
corelaii nu a fost validat, iar ipoteza nul nu poate fi respins.
Aadar, nivelul de instruire al personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei sunt
independente.
I4: Exist o relaie de dependen între decizia de folosire a
tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i
funcionrii unei firme
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez
nul:
I40: Decizia de folosire a tehnologiilor informaionale în cadrul
unei firme i
impactul asupra organizrii i funcionrii acesteia sunt
independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri:
întrebarea III.3. (Var.
14), întrebarea III.3. (Var. 15), întrebarea III.3. (Var. 16),
întrebarea III.3. (Var. 17),
întrebarea III.3. (Var. 18), întrebarea III.3. (Var. 19),
întrebarea III.3. (Var. 20), întrebarea IV.3. (Var. 23), întrebarea
IV.6. (Var. 29), întrebarea IV.8. (Var. 32), întrebarea IV.8.
(Var.
33), întrebarea IV.8. (Var. 34), întrebarea IV.8. (Var. 35),
întrebarea IV.8. (Var. 36),
întrebarea IV.8. (Var. 38). Corelaiile testate care au dus la
respingerea ipotezei 4 sunt
urmtoarele:
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru comunicarea
de mesaje de
serviciu în cadrul firmei i informatizarea relaiilor
inter-organizaionale
Pragul de semnificaie obinut (p=0,03801) este mai mic decât 0,05,
ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ.
În urma analizei rspunsurilor primite constatm o corelaie evident
între
folosirea Internetului pentru comunicarea de mesaje de serviciu i
informatizarea relaiilor
inter-organizaionale exist o relaie de dependen. Din distribuia
rspunsurilor rezult c respondenii din 87,5% dintre firmele în
care Internetul este folosit pentru comunicarea de mesaje de
serviciu consider c în viitor
tehnologiile informaionale vor avea ca efect informatizarea
relaiilor inter-organizaionale.
În cazul firmelor în care Internetul nu este folosit pentru
comunicarea de mesaje de
serviciu, doar 50% dintre respondeni consider c un efect viitor al
tehnologiilor
informaionale va fi informatizarea relaiilor
inter-organizaionale.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru completarea
declaraiilor
fiscale/sociale i reducerea timpului de decizie
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,06331) este cuprins
între 0,05 i
1, ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia exist,
dar este destul de slab.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 646
În urma analizei rspunsurilor primite se constat o corelaie
existent între utilizarea Internetului pentru completarea
declaraiilor fiscale/sociale i reducerea timpului
de decizie. Acest lucru poate fi explicat prin reducerea timpului
de operare i creterea
timpului dedicat raportrii i analizelor.
Din distribuia rspunsurilor observm c 96,97% dintre respondenii din
firmele
în care se utilizeaz Internetul pentru completarea declaraiilor
fiscale/sociale consider c
un efect viitor al utilizrii tehnologiilor informaionale asupra
firmei va fi reducerea
timpului de decizie. 84,62% dintre respondenii din firmele în care
nu se utilizeaz
Internetul pentru completarea declaraiilor fiscale/sociale consider
c un efect viitor al
utilizrii tehnologiilor informaionale asupra firmei va fi reducerea
timpului de decizie.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru consultarea
conturilor i
realizarea operaiilor bancare i utilizarea tehnologiilor
informaionale pentru dematerializarea documentelor i
procedurilor
Pragul de semnificaie obinut (p=0,09201) este cuprins între 0,05 i
1, ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic exist o corelaie, dar
aceasta este destul de slab.
Corelaia poate fi explicat de faptul c utilizarea Internetului
pentru consultarea
conturilor i realizarea operaiilor bancare reprezint tocmai o form
de dematerializare a
documentelor.
firmele în care Internetul este folosit pentru consultarea
conturilor i realizarea operaiilor
bancare consider c dematerializarea documentelor i a procedurilor
nu va fi un efect al
utilizrii tehnologiilor informaionale în viitor. Doar 17,86% dintre
respondenii din firmele
în care Internetul este folosit pentru consultarea conturilor i
realizarea operaiilor bancare consider c dematerializarea
documentelor i a procedurilor nu va fi un efect al utilizrii
tehnologiilor informaionale în viitor.
realizarea operaiilor bancare i informatizarea relaiilor
inter-organizaionale
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,05998) este cuprins
între 0,05 i
1, ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic exist o
corelaie, dar aceasta este
destul de slab.
Corelaia poate fi explicat prin faptul c relaia cu unitile bancare
este una inter-
organizaional.
Din distribuia rspunsurilor primite am observat c 91,49% dintre
respondenii din firmele în care Internetul este folosit pentru
consultarea conturilor i realizarea
operaiilor bancare consider c în viitor utilizarea tehnologiilor
informaionale vor
conduce la informatizarea relaiilor inter-organizaionale. 75,86%
dintre respondenii din
firmele în care Internetul nu este folosit pentru consultarea
conturilor i realizarea
operaiilor bancare consider c în viitor utilizarea tehnologiilor
informaionale vor
conduce la informatizarea relaiilor inter-organizaionale.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru cutarea de
informaii din
mediul de afaceri i informatizarea relaiilor
inter-organizaionale
Pragul de semnificaie obinut (p=0,00276) este mai mic decât 0,05,
ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ.
Constatm existena preferinei pentru utilizarea informatizrii
relaiilor inter- organizaionale (cu clienii, furnizorii, organele
statului etc.) în cadrul firmelor care
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 647
utilizeaz Internetul pentru cutarea de informaii din mediul de
afaceri. Aceast polarizare a preferinelor poate fi pus pe seama
faptului c persoanele care utilizeaz în mod curent
Internetul realizeaz faptul c acesta aduce avantaje (de exemplu,
prin reducerea timpului
alocat schimbului de informaii cu terii) prin folosirea sa în
relaia cu partenerii.
În urma analizei rspunsurilor primite putem afirma c 88,73% dintre
respondenii
din firmele în care Internetul este folosit pentru cutarea de
informaii din mediul de afaceri
consider c în viitor utilizarea tehnologiilor informaionale vor
avea ca efect
informatizarea relaiilor inter-organizaionale. Doar 40% dintre
respondenii din firmele în
care Internetul nu este folosit pentru cutarea de informaii din
mediul de afaceri consider
acelai lucru.
mediul de afaceri i avantajele obinute prin implementarea
aplicaiilor Pragul de semnificaie obinut (p=0,09222) este cuprins
între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Se observ c persoanele care folosesc Internetul pentru cutarea de
informaii
despre mediul de afaceri folosesc aplicaii informatice care au
rspuns mai bine ateptrilor
lor. Acest lucru poate fi explicat de faptul c persoanele care au
cutat informaii pe
Internet înainte de implementarea unor noi aplicaii au fost mai
bine informate i au putut
achiziiona un sistem adecvat.
Din distribuia rspunsurilor observm c 55,55% dintre respondenii
provenii din
firmele în care Internetul este folosit pentru cutarea de informaii
din mediul de afaceri
consider c aplicaiile implementate au rspuns ateptrilor lor în
proporie de 100%, 31,94% în proporie de 75-99%, iar diferena în
proporie de 0-75%. 28,57% dintre
respondenii provenii din firmele în care Internetul nu este folosit
pentru cutarea de
informaii din mediul de afaceri consider c aplicaiile implementate
au rspuns
ateptrilor lor în proporie de 100%, 28,57% în proporie de 75-99%,
iar diferena în
proporie de 0-75%.
reglementri i reducerea timpului de decizie
Pragul de semnificaie obinut (p=0,06917) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab. Se observ c
persoanele care utilizeaz Internetul pentru cutarea de
informaii
despre reglementri consum un timp pentru decizie mai scurt. Acest
lucru poate fi explicat
prin faptul c persoanele care utilizeaz Internetul se informeaz mai
repede decât cele
care, de exemplu, folosesc cri, manuale, legislaie pe suport de
hârtie etc.
Din distribuia rspunsurilor primite a rezultat c 96% dintre
persoanele care
folosesc Internetul pentru cutarea de informaii despre reglementri
consider c un efect
asupra firmei al utilizrii tehnologiilor informaionale în viitor va
fi reducerea timpului de
decizie. 75% dintre cei care nu folosesc Internetul pentru cutarea
de informaii despre
reglementri consider c un efect asupra firmei al utilizrii
tehnologiilor informaionale în
viitor va fi reducerea timpului de decizie.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru cutarea de
informaii despre reglementri i redefinirea rolurilor în
organizaii
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 648
Pragul de semnificaie obinut (p=0,08561) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut
este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Distribuia rspunsurilor arat c 67,12% dintre respondenii din
firmele în care
Internetul este folosit pentru cutarea de informaii despre
reglementri consider c unul
dintre avantajele viitoare ale utilizrii tehnologiilor
informaionale este redefinirea rolurilor
în organizaii. În acelai timp, numai 25% dintre cei care nu
utilizeaz Internetul pentru
cutarea de informaii despre reglementri consider acelai
lucru.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru publicarea
informaiilor i
dematerializarea documentelor i a procedurilor
Pragul de semnificaie obinut (p=0,09678) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura între cele dou variabile este destul de
slab.
Rezult din aceast prelucrare c persoanele care folosesc Internetul
pentru
publicarea de informaii consider c unul dintre efectele utilizrii
tehnologiilor
informaionale este dematerializarea documentelor i a procedurilor.
Acest lucru este logic
din punctul nostru de vedere, întrucât Internetul opereaz tocmai cu
documente i proceduri
nemateriale.
Analizând rezultatele studiului empiric, observm c 80% dintre cei
care folosesc
Internetul pentru publicarea informaiilor consider c utilizarea
tehnologiilor
informaionale în viitor va duce la dematerializarea documentelor i
a procedurilor.
Respondenii din cadrul firmelor care nu folosesc Internetul pentru
publicarea informaiilor
consider în proporie de 62,5% acelai lucru.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru publicarea
informaiilor i
articularea sistemului informaional, controlul intern i
guvernana
Pragul de semnificaie obinut (p=0,07789) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Distribuia rspunsurilor arat c 96,97% dintre cei care folosesc
Internetul pentru
publicarea informaiilor consider c utilizarea tehnologiilor
informaionale în viitor va
avea impact asupra articulrii sistemului informaional, controlului
intern i guvernanei.
Doar 84,62% din respondenii care nu folosesc Internetul pentru
publicarea informaiilor au
rspuns la fel.
cumprate i informatizarea relaiilor inter-organizaionale
Pragul de semnificaie obinut (p=0,07376) este cuprins între 0,05 i
0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este
semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Considerm c motivul pentru care criteriul decisiv în alegerea
aplicaiilor
informatice cumprate i informatizarea relaiilor
inter-organizaionale sunt corelate este c
unul dintre criterii poate fi chiar informatizarea relaiilor cu
alte entiti (un criteriu pentru
alegerea unui soft poate fi folosirea sa de ctre celelalte societi
din grup, achiziionarea
unui site poate fi faptul c în cadrul lui se pot vedea stocurile
principalului furnizor etc.).
Pe baza rspunsurilor obinute observm c 90,24% dintre cei care au
considerat ca i criteriu decisiv în alegerea aplicaiilor
informatice cumprate referinele primite
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 649
consider c utilizarea aplicaiilor va duce în viitor la
informatizarea relaiilor inter- organizaionale. În acelai timp,
88,89% dintre cei care au avut ca i criteriu decisiv în
alegerea aplicaiilor raportul calitate-cost au dat acelai
rspuns.
Corelaia existent între criteriul decisiv în alegerea aplicaiilor
informatice
cumprate i avantajele obinute prin implementarea lor
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,00092) este mai mic
decât 0,05,
ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut
este semnificativ.
Putem considera în urma analizrii acestei corelaii c unul dintre
criteriile
decisive în alegerea aplicaiilor informatice cumprate îl reprezint
avantajele viitoare
ateptate din implementarea aplicaiilor.
cei care au avut ca i criteriu decisiv în alegerea aplicaiilor
informatice cumprate referinele primite consider c avantajele
obinute prin implementarea aplicaiilor rspund
în proporie de 100% ateptrilor lor, 11,90% consider c ele le-au
satisfcut ateptrile în
procent de 75-99%, iar diferena în proporie de 0-75%. Dintre cei
care au avut ca i criteriu
decisiv în alegerea aplicaiilor raportul calitate-cost 33,33%
consider c avantajele
obinute prin implementarea aplicaiilor rspund în proporie de 100%
ateptrilor lor,
61,11% consider c ele le-au satisfcut ateptrile în procent de
75-99%, iar diferena în
proporie de 0-75%.
În urma analizei rezultatelor obinute, putem spune c ipoteza nul
este respins.
Astfel, afirmm c exist o relaie de dependen între decizia de
folosire a tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i
funcionrii firmei.
I5: Exist o relaie de dependen între existena Internetului în
cadrul unei firme
i folosirea sa în diverse scopuri
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez
nul:
I50: Existena Internetului în cadrul unei firme i folosirea sa în
diverse scopuri
sunt independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri:
întrebarea III.2. (Var.
13), întrebarea III.3. (Var. 14), întrebarea III.3. (Var. 15),
întrebarea III.3. (Var. 16),
întrebarea III.3. (Var. 17), întrebarea III.3. (Var. 18),
întrebarea III.3. (Var. 19), întrebarea
III.3. (Var. 20). Corelaiile validate sunt urmtoarele:
Corelaia existent între existena Internetului în cadrul unei firme
i folosirea sa pentru consultarea conturilor i realizarea
operaiilor bancare on-line
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,0046) este mai mic
decât 0,05,
ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut
este semnificativ.
Considerm c existena acestei corelaii arat faptul c în cadrul
multor firme
exist aplicaii ce permit vizualizarea conturilor i realizarea
operaiilor bancare on-line.
Acest lucru poate fi explicat prin economia de timp generat de
folosirea acestor servicii,
perceperea unor comisioane mai mici de ctre banc, punerea la
dispoziie gratuit a acestor
servicii de ctre banc etc.
Distribuia rspunsurilor ne arat c în 69,23% din cazuri respondenii
din firmele
în care exist Internet au rspuns c acesta se utilizeaz i pentru
consultarea conturilor i
realizarea operaiilor bancare on-line. Doar 28,57% dintre
respondenii din firmele în care nu exist Internet au rspuns acelai
lucru.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 650
În concluzie, putem afirma c exist o relaie de dependen între
existena Internetului în cadrul unei firme i folosirea sa în scopul
consultrii conturilor i realizrii
operaiilor bancare.
informaionale asupra firmei. În acest sens au fost lansate
ipotezele:
I1: Exist o relaie de dependen între mrimea unei firme i gradul
de
informatizare al acesteia;
I2: Exist o relaie de dependen între domeniile de activitate ale
firmelor i
gradul de informatizare al acesteia; I3: Exist o relaie de dependen
între nivelul de instruire al personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei;
I4: Exist o relaie de dependen între decizia de folosire a
tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i
funcionrii firmei;
I5: Exist o relaie de dependen între existena Internetului în
cadrul unei firme i
folosirea sa în diverse scopuri.
În urma testrii empirice ipotezele I1, I4 i I5 au fost confirmate,
iar ipotezele I2 i
I3 au fost respinse. Considerm c un motiv pentru respingerea
ipotezei I2 ar putea fi
dispersia domeniilor de activitate ale firmelor, dar i faptul c
toate firmele, indiferent de
domeniu, utilizeaz tehnologii informaionale. În ceea ce privete
ipoteza I3, un motiv
pentru respingerea acesteia poate fi faptul c nu s-au nuanat
tipurile de tehnologii informaionale pe diferite calificri (de
exemplu, am inclus în chestionar ca i tehnologii
informaionale Internetul i Excel-ul, care pot fi utilizate de
aproape oricine).
Nu este uor de determinat impactul tehnologiilor informaionale
asupra profesiei
de economist. Un lucru este îns cert: rolul tradiional al
economistului este minimizat,
deoarece atribuiile sale, cu ajutorul ERP-urilor, pot fi uor
transferate altor persoane, ca de
exemplu operatori calculator sau secretare. Considerm c toi
angajaii se perfecioneaz
ca urmare a introducerii ERP-ului sau a impactului tehnologiilor
informaionale în acest
sector al firmei.
Ideea studiului empiric poate fi reluat în viitor. Un studiu ar
putea fi realizat
referitor la impactul tehnologiilor informaionale asupra unor
departamente ale firmei (de
exemplu, vânzri, producie) sau asupra altor tipuri de entiti (de
exemplu, instituii
publice).
Mulumiri
Aceast lucrare a fost susinut de CNCSIS-UEFISCSU, prin proiectul
numrul ID
1779 România în faa unei noi provocri: accesarea fondurilor
structurale pentru
dezvoltarea durabil în agricultur. Convergena raportrii financiare
a entitilor autohtone
la realitile europene, PNII – IDEI /2008.
Bibliografie
Albu, C., 2006. Reflecii asupra profilului posturilor de conducere
în domeniul financiar- contabil: o abordare bazat pe competene. In:
CECCAR, Congresul al XVI-lea al
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale -
Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 651
profesiei contabile din România – “Profesia contabila si
Globalizarea”. Bucharest, Romania, 15-16 September 2006. Bucharest:
CECCAR.
Blackaby, J.R., Greeno, P. and Chenhall, R.G.., 1995. The revised
nomenclature for
museum cataloging: A revised and expanded version of Robert G.
Chenall's system for
classifying man-made objects. Walnut Creek, California: AltaMira
Press.
Bollecker, M., 2000. Contrôleur de gestion: une profession à
dimension relationnelle?. In:
Association Francophone de Comptabilite, XXIème congrès de l'AFC.
Angers, France.
Burns, J. and Baldvinsdottir, G., 2005. An Institutional
Perspective of Accountants’ New
Roles – The Interplay of Contradictions and Praxis. European
Accounting Review,
14(4), pp. 725-757.
Caglio, A., 2003. Enterprise Resource Planning systems and
accountants: towards
hybridization?. European Accounting Review, 12(1), pp.
123-153.
Chtioui, T., 2006. Does The Standardization Of Business Processes
Improve Management?
The Case of Enterprise Resource Planning Systems. In: M. Bellalah,
J.-L. Prigent and J.-M.
Sahut, eds. 2008. Risk Management and Value :Valuation and Asset
Pricing, World Scientific
Studies in International Economics. Vol. 3. Singapore :
WorldScientific Publishing Co.
Pte. Ltd., pp. 601-614.
Debreceney, R. and Gray, G.L., 2001. The production and use of
semantically rich
accounting reports on the Internet: XML and XBRL. International
Accounting
Information Systems, 2(1), pp. 47-74.
Dechow, N. and Mouritsen, J., 2005. Enterprise resource planning
systems, management
control and the quest for integration. Accounting, Organizations,
and Society, 30(7-8),
pp. 691-733.
Dewan, S. and Kraemer, K.L., 1998. Information Technology and
Productivity: Evidence from Country-Level Data. s.l.: Center for
Research on Information Technology and
Organizations.
Dumitru, V. and Florescu, V., 2008. L’implantation de l’ERP :
Facteurs cles de succes et
impacte sur la performance, Analele Universitatii din Oradea -
Seria Stiinte
Economice, Tom XVII, [online]. Available at :
<http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2008/v4-management-marketing/v4-
management-and-marketing.pdf> [Accessed 7 Octomber 2011].
Florescu, V., 2008. Lien entre l’usage des TIC et la performance de
l’entreprise: concepts
fondamentaux et modeles de recherché. Bucharest: AMIS.
Huber, G., 1990. A Theory of the Effects of Advanced Information
Technologies on
Organizational Design, Intelligence, and Decision Making. Academy
of Management
Review, 15(1), pp. 47-71.
Hyvönen, T., Jarvinen, J., Pellinen, J. and Rahko, T., 2006. The
influence of accounting
hybridisation on ERP implantation. Case Finnish Defence Forces. In:
European
Accounting Association, The 29th Annual Congress of the European
Accounting
Association. Dublin, Ireland, 22-24 March 2006. Dublin: European
Accounting
Association.
Hyvönen, T., 2003. Management Accounting and Information Systems:
ERP versus BOB.
European Accounting Review, 12(1), pp. 155-173.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i
funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 652
Jouirou, N. and Kalika, M., 2004. L’alignement strategique:
determinant de la performance (etude empirique sur les Pme). In:
AIM, 9eme Colloque de l’AIM. Evry, France, 26-28
May 2004. Evry: AIM.
Kurunmäki, L., 2004. A hybrid profession – the acquisition of
management accounting
expertise by medical professionals. Accounting, Organizations and
Society, 29(3-4), pp.
327-347.
Locke, J. and Lowe, A., 2007. XBRL: An (Open) Source of
Enlightenment or Disillusion?,
European Accounting Review, 16(3), pp. 585-623.
Mahmood, M.A. and Mann, G.J., 2000. Impacts of Information
Technology Investment on
Organizational Investment. Journal of Management Information
Systems, 17(1), pp. 3-
10.
in the Internet worked Entreprise. Boston: McGraw-Hill.
OCDE, 2000. Perspectives économiques de l´OCDE: Quels sont les
facteurs qui
soustendent la croissance dans les différents pays de l
´OCDE?
Reix, R., 2002. Système d’information et management des
organizations. 4eme edition.,
Paris: Vuibert.
Russell, K.A., Siegel., G.H. and Kulesza, C.S., 1999. Counting
More, Counting Less.
Strategic Finance, September Iss., pp. 39-44.
Scapens, R.W. and Jazayeri, M., 2003. ERP systems and management
accounting change:
opportunities or impacts? A research note, European Accounting
Review, 12(1), pp.
201-233.
and longitudinal studies. London: Sage, pp. xi-xxiii.
Stanciu, V. and Mangiuc, D., 2006. AudiSmart – Software tool for
audit missions.
Bucharest: AMIS.
Surcel, T. and Bologa, R., 2008. The ERP capabilities for enhancing
the logistic system
integration, Amfiteatru Economic, X(24), pp. 84-93.
Tugui, I. and Tugui, A., 2002. Consideraii cu privire la auditarea
conturilor anuale în
medii informatizate, In: CECCAR. Congresul CECCAR. Bucharest,
Romania,
September 2002. Bucharest: CECCAR.
Velcu, O., 2008. A model of organizational and implantation factors
that enable the
benefits of ERP systems. In: Erasmus University Rotterdam, The 31st
Annual Congress
of the European Accounting Association. Rotterdam, The Netherlands,
23-25 April
2008. Rotterdam: European Accounting Association.
Verdaasdonk, P. and Wouters, M., 1999. Defining an information
structure to analyse
resource spending changes of Operations Management Decisions.
Production Planning
& Control, 10(2), pp. 162-174.
Verstegen, B.H.J. et al., 2005. An empirical classification of
management accountants by
activities. Working Paper.