IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ASUPRA …

17
AE Impactul tehnologiilor informaţionale asupra organizării şi funcţionării firmei Amfiteatru Economic 636 IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ASUPRA ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII FIRMEI Valentin Florentin Dumitru Academia de Studii Economice, Bucureşti, România Rezumat Firmele au devenit mai complexe în ceea ce priveşte structura şi zona geografică din cauza procesului de globalizare şi se confruntă cu un volum din ce în ce mai mare de date, cu un nivel din ce în ce mai mare al competiţiei, mai ales în momentele de criză, ceea ce face din utilizarea tehnologiilor informaţionale (IT) un avantaj competiti v. Obiectivul acestei cercetări a fost să demonstreze impactul IT asupra firmei. Pentru aceasta, am realizat o cercetare empirică. Am lansat cinci ipoteze şi în final am demonstrat că există o relaţie de dependenţă între mărimea firmei şi gradul de utilizare a tehnologiilor IT, între decizia de utilizare a tehnologiilor IT în cadrul unei firme şi organizarea şi funcţionarea firmei, între existenţa Internetului într-o firmă şi utilizarea sa diferite scopuri. Cuvinte-cheie: tehnologii informaţionale, firmă, cercetare empirică, impact Clasificare JEL: M15 Introducere În prezent firmele trec printr-o transformare profundă care conduce la o creştere a complexităţii muncii pentru cei implicaţi, dar şi pentru produsele, lucrările şi serviciile oferite. Procesul de globalizare a pieţelor economice a impus noi presiuni asupra tehnologiilor informaţionale. Această circumstanţă impune necesitatea unor instrumente de lucru mai perfecţionate, inclusiv Information Technology (IT), pentru a face faţă provocărilor impuse de o realitate socială în schimbare şi din ce în ce mai complexă şi mai pretenţioasă. Relaţia dintre aceşti factori a fost cercetată în trecut folosind teoria contingenţei (de exemplu, de către autorii Fisher, 1993; Chenhall, 1995; Drury, 2005). Alături de analiza factorilor contingenţi este importantă şi referinţa la problemele actuale şi la influenţa lor asupra strategiei firmelor, care impune implementarea instrumentelor informaţionale şi de management, astfel încât să facă performanţa celor responsabili mai uşor de atins prin oferirea unui set de informaţii corelate. O implementare optimă a tehnologiilor IT de către firme înseamnă o mai bună adaptare la un mediu în schimbare, permiţând existenţa unor relaţii la distanţă şi determinând şi un grad mare de competitivitate. În acest mod, caracterul dinamic al unei Contact autor: e-mail: valentin.dumitru@soft-expertinfo

Transcript of IMPACTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ASUPRA …

ANALYSIS OF QUALITY MANAGEMENT SERVICES INDUSTRY IN MATERIALS BY METHOD BCG DOT-MATRIXAmfiteatru Economic 636
I FUNCIONRII FIRMEI
Valentin Florentin Dumitru
Rezumat
Firmele au devenit mai complexe în ceea ce privete structura i zona geografic
din cauza procesului de globalizare i se confrunt cu un volum din ce în ce mai mare de
date, cu un nivel din ce în ce mai mare al competiiei, mai ales în momentele de criz, ceea
ce face din utilizarea tehnologiilor informaionale (IT) un avantaj competitiv. Obiectivul
acestei cercetri a fost s demonstreze impactul IT asupra firmei. Pentru aceasta, am
realizat o cercetare empiric. Am lansat cinci ipoteze i în final am demonstrat c exist o
relaie de dependen între mrimea firmei i gradul de utilizare a tehnologiilor IT, între
decizia de utilizare a tehnologiilor IT în cadrul unei firme i organizarea i funcionarea
firmei, între existena Internetului într-o firm i utilizarea sa diferite scopuri.
Cuvinte-cheie: tehnologii informaionale, firm, cercetare empiric, impact
Clasificare JEL: M15
Introducere
În prezent firmele trec printr-o transformare profund care conduce la o cretere a
complexitii muncii pentru cei implicai, dar i pentru produsele, lucrrile i serviciile
oferite. Procesul de globalizare a pieelor economice a impus noi presiuni asupra
tehnologiilor informaionale. Aceast circumstan impune necesitatea unor instrumente de lucru mai perfecionate, inclusiv Information Technology (IT), pentru a face fa
provocrilor impuse de o realitate social în schimbare i din ce în ce mai complex i mai
pretenioas. Relaia dintre aceti factori a fost cercetat în trecut folosind teoria
contingenei (de exemplu, de ctre autorii Fisher, 1993; Chenhall, 1995; Drury, 2005).
Alturi de analiza factorilor contingeni este important i referina la problemele
actuale i la influena lor asupra strategiei firmelor, care impune implementarea
instrumentelor informaionale i de management, astfel încât s fac performana celor
responsabili mai uor de atins prin oferirea unui set de informaii corelate.
O implementare optim a tehnologiilor IT de ctre firme înseamn o mai bun
adaptare la un mediu în schimbare, permiând existena unor relaii la distan i
determinând i un grad mare de competitivitate. În acest mod, caracterul dinamic al unei
Contact autor: e-mail: valentin.dumitru@soft-expertinfo
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 637
firme poate fi îmbuntit. Chiar i când o firm este mic, trebuie s asimileze folosirea tehnologiilor IT. Mai mult, cu cât exist un numr mai mare de intercomunicaii, cu atât
este mai probabil s se obin diversificarea într-o firm tradiional, precum i diverse
îmbuntiri în managementul administrativ. Folosind tehnologiile IT, este posibil s se
cunoasc riscul unor operaiuni i s se prevad câtigurile viitoare. Îmbuntirea
relaiilor de afaceri în exteriorul firmei, mai ales cu clienii externi conectai la site-ul
firmei, este de asemenea un factor semnificativ. Toate aceste avantaje au fost dezvoltate i
testate în firme mai mari dar pot fi extrapolate i la firmele mici i mijlocii. În realitatea
unei economii, cum ar fi economia româneasc, folosirea tehnologiilor IT este o cerin
pentru dezvoltare i cretere economic.
La problemele ce par s ne depeasc prin complexitate, dinamic i volumul
datelor, al prelucrrilor i deciziilor se rspunde prin implementarea sistemelor IT&C.
Sistemele IT&C confer informaiei electronice calitatea de resurs strategic pentru obinerea unei poziii avantajoase în competiia concurenial din economia de pia (Surcel
i Bologa, 2008).
În cercetare am plecat de la ideea c tehnologiile informaionale au un impact
pozitiv, din ce în ce mai mare, asupra firmei.
Toate realizrile din domeniul tehnologiilor informaionale au ca finalitate
principal atingerea stadiului de societate global informaional, care, în opinia lui O’Brien
(1999), presupune „înfruntarea” a patru valori tehnologice, i anume:
stadiul firmei informatizate, corespunztor perioadei 1970-2010;
stadiul muncitorilor cunosctori interconectai, care a început din 1980;
stadiul firmei globale interconectate, declanat în jurul anilor 1992-1993;
stadiul firmei globale informaionale, care va începe dup 2010. Partea care urmeaz din acest articol este structurata dup cum urmeaz:
revizuire a literaturii;
formularea concluziilor lucrrii.
1. Studiul literaturii de specialitate
Dintre sistemele informatice utilizate în cadrul firmei am considerat c cele mai
utile în momentul de fa sunt sistemele de tip ERP (Enterprise Resource Planning), ele reprezentând soluii complete i complexe care integreaz întreaga activitate a unei firme.
Dintre efectele poteniale ale utilizrii tehnologiilor informaionale am reinut
dematerializarea documentelor i a procedurilor, sistemele informaionale inter-
organizaionale, definirea rolurilor în organizaii i ameliorarea proceselor manageriale
(Huber, 1990; Reix, 2002; Dumitru si Florescu, 2008). În viziunea noastr tehnologiile
informaionale sunt indispensabile pentru supravieuirea i dezvoltarea unei entiti.
În ultimii ani, cercettorii au analizat conceperea i folosirea sistemelor de
management în legtur cu mediul, tehnologiile IT, structura, strategia, mrimea i cultura
firmelor. Tradiional, firmele au avut dezavantajul c au mai multe restricii când este vorba
de resurse; firmele au i o mai mare flexibilitate pentru a se adapta la schimbrile de mediu.
Unii autori s-au angajat în analize empirice pentru a determina dac firmele au reuit s se alinieze la folosirea tehnologiilor IT i dac acesta este un factor ce conduce la o
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 638
îmbuntire a rezultatelor lor financiare i organizaionale (Debreceney, 2001; Velcu, 2008; Locke i Lowem 2007; Russell et al., 1999; Bollecker, 2000, Albu, 2006; Hyvonen,
2003 etc.).
Multe studii (Granlund i Malmi, 2002; Verdaasdonk i Wouters, 1999; Dechow i
Mouritsen, 2005 etc.) au fost direcionate spre relaia dintre dezvoltarea afacerilor i
implementarea corespunztoare a tehnologiilor IT, susinând teoria conform creia
utilizarea corespunztoare a tehnologiilor IT contribuie la creterea productivitii muncii,
influenând astfel decisiv bogia i prosperitatea unei ri. Conform OCDE (2000), rile
cu cele mai mari investiii IT obin i cei mai mari indici de cretere a productivitii. De
asemenea, firmele care dispun de un ERP sunt prezentate ca o soluie la problemele de
dispersie i de fragmentare a informaiei (Chtioui, 2006). În prezent, tehnologiile
informaionale tind s optimizeze procesele manageriale prin proiectarea pachetelor
software în conformitate cu cele mai bune practici din sector. Un mare numr de cercetri este dedicat impactului pe care îl au tehnologiile
informaionale asupra diferitelor componente ale sistemului informaional financiar-
contabil: contabilitate financiar (Debreceneay si Gray, 2001; Velcu, 2008); misiuni de
audit financiar (Tugui si Tugui, 2002; Gheorghe, 2004, Rosca si Gheorghe, 2004; Stanciu si
Mangiuc, 2006); contabilitate managerial i control de gestiune (Russell et al., 1999;
Bollecker, 2000; Verstegen et al., 2005; Albu, 2006); gestiunea i valorificarea
cunotinelor contabile (Scott, 1995; Kurunmäki, 2004; Burns i Baldvinsdottir, 2005;
Hyvonen et al., 2006); performana departamentului financiar-contabil al firmei (Dewan i
Kraemer, 1998; Mahmood i Mann, 2000; Jouirou i Kalika, 2004; Florescu, 2008). În ceea
ce privete contabilitatea financiar, consideram c tehnologiile informaionale trebuie s
urmreasc tendina de internaionalizare manifestat la nivelul standardelor de contabilitate. Dup prerea noastr, acest lucru se poate obine prin implementarea ERP-
urilor, deoarece ele sunt sisteme multivalut i multilimb. De asemenea, ele urmresc
tendina de globalizare, respectiv se pot integra cu aplicaiile utilizate de clieni, furnizori,
organele statului etc. Referitor la misiunile de audit financiar am considerat c acestea
reprezint o nou zon de aplicare a tehnologiilor informaionale moderne. Unii cercettori
consider c exist un impact al tehnologiilor informaionale asupra contabilitii
manageriale (Friedman i Lyne 19971; Caglio 20032), în timp ce alte studii nu pot oferi o
asemenea certitudine i susin c impactul este indirect, prin intermediul sistemului de
control (Scapens i Jazayeri 20033; Granlund i Malmi 20024). Pentru contabilitatea
1 Ei schieaz câteva scenarii viitoare pentru profesia de contabil de gestiune în condiiile în care aplicaiile IT faciliteaz introducerea unor tehnici de contabilitate managerial. Autorii susin c exist trei scenarii posibile: un scenariu în care contabilii de gestiune se transform din „numrtori” în persoane orientate spre mersul afacerii, un scenariu în care nu se modific nimic întrucât noile tehnici se dovedesc a fi doar nite mode trectoare i un scenariu în are contabilii de gestiune sunt înlocuii de ingineri. 2 El afirm c în general factorii din afara organizaiei sunt semnificativi pentru munca unui contabil de gestiune 3 Ei observ c dei nu apare nici o modificare fundamental în natura informaiei din contabilitatea de gestiune folosite în urma implementrii unui anumit sistem ERP într-o filial a unei firme americane, pot aprea modificri în rolul contabililor de gestiune prin eliminarea activitilor de rutin ceea ce duce la utilizarea mai multor informaii previzionale. 4 Ei au analizat zece companii finlandeze i au observat c mai mult timp este folosit de ctre controlorii de gestiune pentru a analiza rezultate i a oferi consultan ca urmare a implementrii
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 639
managerial i controlul de gestiune am concluzionat c rolul persoanei care lucreaz în acest domeniu s-a schimbat, printre abilitile sale trebuind sa regsim în prezent i
utilizarea tehnologiilor informaionale. În ceea ce privete gestiunea i valorificarea
cunotinelor contabile, am observat c putem vorbi în prezent despre o hibridizare a
profesiilor, dar i despre pericolul pierderii locurilor de munc o dat cu implementarea
tehnologiilor informaionale. În ceea ce privete performana departamentului financiar-
contabil al firmei utilizând tehnologiile informaionale se pot propune modele de analiz ale
acesteia pentru departamentul financiar-contabil.
i funcionrii firmei. Aceast revizuire a literaturii de specialitate ne-a ajutat s structurm
principalele idei unanim acceptate referitoare la acest subiect, dar mai ales s stabilim
modul în care tehnologiile informaionale au evoluat în timp.
O astfel de cercetare ne-a ajutat s înelegem conceptele care formeaz aria
teoretic a temei de cercetare, dar mai ales ne-a ajutat s ne convingem c substana acestor
concepte nu este una rigid, ci una care se modeleaz în raport de timp sau spaiu.
Revizuirea literaturii ne-a asigurat capacitatea de înelegere a trsturilor procesului actual
de implementare a tehnologiilor informaionale i a asigurat fundamentul pentru cercetarea
aplicativ. Pe aceast baz am formulat ipoteza general: Tehnologiile informaionale au un
impact direct asupra organizrii i funcionrii firmei. Pentru finalizarea cercetrii s-a impus realizarea unui studiu care s ilustreze
situaia actual pentru unele firme din România. Pentru aceasta am formulat i testat
urmtoarele ipoteze ale cercetrii:
I1: Exist o relaie de dependen între mrimea unei firme i gradul de
informatizare al acesteia
I2: Exist o relaie de dependen între domeniile de activitate ale firmelor i
gradul de informatizare al acesteia
I3: Exist o relaie de dependen între nivelul de instruire al personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei
I4: Exist o relaie de dependen între decizia de folosire a tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i funcionrii firmei.
I5: Exist o relaie de dependen între existena Internetului în cadrul unei firme i folosirea sa în cadrul firmei în diverse scopuri.
Am testat aceste ipoteze printr-o cercetare empiric pe baz de chestionar pe o
populaie de 82 de firme din România. Aceast parte a lucrrii, care se încadreaz într-o
cercetare de tip pozitivist, se îndreapt spre formularea unor explicaii privitoare la
noiunile cercetate i fundamentarea lor în practica firmelor. Ne-am propus s aflm prerea
celor mai avizate persoane în domeniu, care considerm c sunt directorii economici i
contabilii efi.
Pentru a observa dac exist o corelaie între variabilele independente i
dependente in analiza rspunsurilor la chestionar am ales testul Hi-ptrat (χ2). Aceast
ERP-urilor (Granlund i Malmi, 2002. Moderate impact of ERPs on management accounting: a lag or permanent outcome?. Management Accounting Reserch, 13(3), pp. 299 – 321).
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 640
metod testeaz o ipotez nul dac dou criterii de clasificare sunt independente. Dac dou criterii de clasificare nu sunt independente, exist o asociere între ele.
Hi-ptrat se calculeaz aflând diferena între fiecare frecven observat i
teoretic pentru fiecare rezultat posibil, calculând ptratul lor, împrindu-le pe fiecare la
frecvena teoretic i adunând rezultatele:
unde: Oi = frecvena observat;
Ei = o frecven ateptat (teoretic), implicat de ipoteza nul.
În cercetarea noastr, am folosit Hi-ptrat pentru a testa independena i am
calculat χ2 folosind softul Statistica. Pe de alt parte, am determinat valoarea critic a χ2 din
tabelul statistic, considerând valoarea gradului de libertate (df) i probabilitatea (p).
Semnificaia statistic (nivelul p) a rezultatului este o mrime estimat a gradului în care
este „adevrat” (în sensul de „populaie reprezentativ”). Nivelul pragului de semnificaie
este p = 0,055. Valoarea nivelului p reprezint un indice descresctor al siguranei rezultatului. Cu cât nivelul p este mai mare, cu atât este mai puin probabil ca relaia
observat dintre variabilele din eantion s fie un indicator viabil al relaiei dintre
respectivele variabile în cadrul populaiei studiate.
Dac χ2 este egal sau mai mare decât χ2 critic (0,05), ipoteza nul (H0) este
respins. Altfel, ipoteza nul este acceptat.
De asemenea, acolo unde a fost posibil, am mai efectuat i testele: Fisher-exact,
Phi, alte corelaii. Testul statistic Fisher Exact, care se interpreteaz în mod similar testului
χ2 dar care este mai exact în cazul unui numr de rspunsuri mai mic.
3. Rezultatele cercetrii empirice
Prin cercetarea aplicativ pe baz de chestionar am urmrit modul în care se
reflect practic poziia firmelor la care lucreaz persoanele respondente în raport de
tehnologiile informaionale. Respondenii au fost manageri ai diferitelor firme din
România. Firmele de la care s-a primit rspuns au fost clasificate în funcie de mrime,
stabilindu-se ca i criterii volumul cifrei de afaceri, volumul activelor, numrul de salariai,
i au fost încadrate într-un domeniu de activitate (producie, servicii, altele). Întrebrile
formulate au permis o mai bun cunoatere a strategiilor firmelor de adoptare a Internetului
combinate cu alte tipuri de reele informatizate: reea local, Intranet etc.
Alte întrebri au vizat cunoaterea modului de utilizare al Internetului în cadrul
firmei. Întrebri simple, cu rspuns binar (da sau nu) au invitat respondentul s se pronune
asupra principalelor utilizri ale Internetului: comunicarea de mesaje de serviciu, completarea i/sau transmiterea declaraiilor fiscale/sociale, consultarea conturilor i
realizarea operaiunilor bancare, cutarea de informaii despre mediul de afaceri, cutarea
de informaii despre reglementri, formarea on line, publicarea de informaii pe Internet.
Aceste întrebri au vizat oferirea unei imagini a rolului de mediator al acestor tehnologii în
cadrul firmei i în relaie cu partenerii externi.
5 Uneori în statistic se accept i o valoare de 0,1 a pragului de semnificaie pentru dou grade de libertate.
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 641
Seciunea urmtoare a fost destinat colectrii datelor referitoare la informatizarea activitii firmei. În cadrul ei, s-au adresat întrebri ce au analizat: modul de realizare al
informatizrii activitilor din firm, tipurile de sisteme folosite pentru desfurarea
activitilor, criteriul alegerii aplicaiilor informatice, gradul de utilizare al procesorului de
tabele Excel, efectele pozitive determinate de utilizarea aplicaiilor informatice prezente i
viitoare, gradul în care necesitile utilizatorilor sunt satisfcute de ctre aplicaiile
informatice utilizate.
O parte din rspunsuri nu a dus la respingerea ipotezei nule în urma aplicrii
testelor Hi ptrat i Fisher exact.
În vederea interpretrii rezultatelor, s-a prezentat într-o prim faz distribuia
variabilelor independente (distribuia numrului de salariai, distribuia cifrei de afaceri,
distribuia totalului activului bilanier). Stabilirea intervalelor a avut în vedere criteriile de
clasificare a firmelor prevzute în reglementrile contabile naionale. Distribuia rspunsurilor în funcie de cele trei criterii se prezint astfel:
Distribuia numrului de salariai (var. 1)
În urma analizei rspunsurilor primite la întrebarea nr. 1 (var.1) am constatat c
distribuia rspunsurilor este urmtoarea: 44 % dintre respondeni lucreaz în cadrul unor
firme cu un numr de angajai mai mic de 50, iar 56% dintre respondeni lucreaz în firme
cu un numr mai mare de 50 angajai.
Distribuia cifrei de afaceri (var. 2)
În urma analizei rspunsurilor primite la întrebarea nr. 2 (var.2) am constatat c
distribuia rspunsurilor este urmtoarea: 53 % dintre respondeni lucreaz în cadrul unor firme cu o cifr de afaceri mai mic de 1.000.000 EURO, iar 47% dintre respondeni
lucreaz în firme a cror cifr de afaceri este mai mare de 1.000.000 EURO.
Distribuia totalului activului bilanier (var. 3)
În urma analizei rspunsurilor primite la întrebarea nr. 3 (var.3) am constatat c
distribuia rspunsurilor este urmtoarea: 59 % dintre respondeni lucreaz în cadrul unor
firme cu un total al activului bilanier mai mic de 1.000.000 EURO, iar 41% dintre
respondeni lucreaz în firme a cror total al activului bilanier este mai mare de 1.000.000
EURO.
Distribuia aproximativ echidistant a numrului de rspunsuri în cele dou
intervale, pentru oricare din cele trei criterii existente asigur un numr de rspunsuri optim în cele dou categorii pentru analiza informaiilor.
Distribuia procentelor lucrrilor realizate cu procesorul de tabele Excel (var. 24)
În urma rspunsurilor primite la întrebarea nr. IV.4. (var. 24) am observat c cei
mai muli respondeni folosesc procesorul de tabele Excel pentru realizarea a mai puin de
10% din lucrrile specifice.
Distribuia tipurilor de lucrri din compartimentul financiar (var. 25)
La întrebarea IV.5 am primit 64 de rspunsuri. Respondenii notri au apreciat c
folosesc procesorul de tabele Excel pentru întocmirea situaiilor financiare, inclusiv anexe,
a bugetelor, a unor rapoarte (jurnal de vânzri, jurnal de cumprri, notele de amortizri),
raportrilor pentru management, componenei soldurilor din balana analitic etc.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 642
Întrebarea IV.6. (var. 26) În urma analizrii rspunsurilor primite la întrebarea IV.6. (var. 26), am observat
c toi respondenii au afirmat c reeaua firmei este conectat la Internet. Din aceast
cauz, am exclus aceast întrebare din prelucrrile statistice.
Întrebarea IV.6. (var. 27)
În urma analizrii rspunsurilor primite la întrebarea IV.6. (var. 27), am observat
c toi respondenii au afirmat c în urma utilizrii aplicaiilor informatice informaiile au
fost obinute într-un timp mai redus. Din aceast cauz, am exclus aceast întrebare din
prelucrrile statistice.
Întrebarea IV.6. (var. 28)
În urma analizrii rspunsurilor primite la întrebarea IV.6. (var. 28), am observat c toi respondenii au afirmat c în urma utilizrii aplicaiilor informatice a crescut viteza
de operare. Din aceast cauz, am exclus aceast întrebare din prelucrrile statistice.
Distribuia altor avantaje ce decurg din utilizarea aplicaiilor informatice (var. 30)
La întrebarea IV.6 am primit opt rspunsuri. Acestea vizeaz ca i avantaje ale
implementrii tehnologiilor informaionale: corelaie la cerinele pieei, uurarea muncii
efective, acces mai rapid la informaii, reducerea bugetului alocat salariilor prin reducerea
numrului efectiv de contabili, reducerea erorilor umane, control mai bun al activitii
personalului având în vedere c orice greeal se poate depista în timp real, procesarea
informaiilor în timp redus.
(var. 31)
La întrebarea IV.7 am primit 29 rspunsuri. Printre acestea mai importante ni se
par: întârzieri în finalizarea raportrilor de sfârit de lun, definirea restriciilor de
integritate, colaborare dificil cu specialitii IT, timpul lung de implementare, preluarea
datelor din vechiul sistem, necunoaterea particularitilor domeniului de ctre firma de
soft, aglomerarea personalului, greutatea noului sistem informatic etc.
Distribuia altor efecte pe care le vor avea în viitor utilizarea tehnologiilor
informaionale (var. 37)
La întrebarea IV.8 am primit patru rspunsuri. Respondenii notri au prevzut ca i efecte viitoare ale utilizrii tehnologiilor informaionale asupra firmei folosirea unei
metode comune de raportare la nivelul întregii organizaii, competitivitatea i eficiena
firmei pe pia, realizarea arhivrilor electronice, economii de timp i bani, sistematizare a
proceselor de munc, stabilirea de proceduri de lucru i posibilitatea implementrii unui
sistem de calitate.
Detaliem în funcie de ipotezele cercetrii i de rspunsurile primite concluziile
studiului întreprins:
I1: Exist o relaie de dependen între mrimea unei firme i gradul de
informatizare al acesteia
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez nul:
I10: Mrimea firmei i gradul de informatizare al acesteia sunt independente
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 643
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri: întrebarea II.1. (Var. 1), întrebarea II.2. (Var. 2), întrebarea II.3. (Var. 3), întrebarea II.5. (Var. 5), întrebarea II.6.
(Var. 6), întrebarea II.7. (Var. 7), întrebarea IV.1. (Var. 21), întrebarea IV.2. (Var. 22),
întrebarea IV.4. (Var. 24), întrebarea IV.5. (Var. 25). Corelaiile testate care au dus la
respingerea ipotezei 1 sunt urmtoarele:
Corelaia existent între cifra de afaceri i tipul aplicaiilor informatice utilizate în
firm
Pragul de semnificaie obinut (p=0,1688) este mai mic decât 0,05, ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
Constatm existena preferinei pentru utilizarea ERP-urilor, respectiv a unor
aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de firme diferite îndeosebi în cadrul
firmelor cu o cifr de afaceri mai mare de 1.000.000 EURO, respectiv existena unei preferine pentru utilizarea unor aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de
aceeai firm, în cazul firmelor cu o cifr de afaceri mai mic de 1.000.000 EURO. Aceast
polarizare a preferinelor poate fi pus pe seama alocrii unor resurse financiare mai mari
pentru informatizarea firmelor cu o cifr de afaceri mai mare.
Din distribuia frecvenelor se observ c 33,33% dintre firmele cu o cifr de
afaceri mai mic de 1.000.000 EUR folosesc un ERP (sistem informatic integrat), 55,55%
folosesc aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de aceeai firm i 11,12%
folosesc aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de firme diferite. În ceea ce
privete firmele cu cifr de afaceri mai mare de 1.000.000 EUR, 62,5% folosesc un ERP
(sistem informatic integrat), 21,87% folosesc aplicaii independente pe tipuri de activiti
elaborate de aceeai firm i 15,63% folosesc aplicaii independente pe tipuri de activiti elaborate de firme diferite.
Corelaia existent între totalul activului bilanier i existena unei reele de
calculatoare în cadrul firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,08511) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
În urma analizei acestei corelaii s-a constatat existena aceluiai trend (existena
unei reele informatice) i în cadrul firmelor cu un total al activului bilanier peste
1.000.000 EURO i în cadrul firmelor al crui activ bilanier este situat sub aceast limit.
Totui, în cadrul firmelor cu o valoare a activului bilanier mai mare decât 1.000.000 EURO, se constat existena uni grad de informatizare mai mare, aspect justificat de
ponderea rspunsurilor, reflectat de gradul de înclinare al dreptei.
Din distribuia frecvenelor se observ c 68,29% dintre firmele al cror total de
active bilaniere este mai mic de 1.000.000 EUR dispun de o reea de calculatoare i numai
31,71% nu utilizeaz o astfel de reea. În ceea ce privete firmele cu un total de activ
bilanier mai mare de 1.000.000 EUR, în 86,21% dintre acestea exist o reea de
calculatoare, iar în restul nu.
Corelaia existent între numrul angajailor i existena Intranetului în cadrul firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,7807) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 644
Se constat c în firmele cu un numr de angajai mai mare de 50 este utilizat Intranetul într-o msur mai mare decât în cadrul firmelor cu un numr de angajai mai mic
de 50. Aspectul este justificat de necesitatea unei modaliti rapide de comunicare a
informaiilor între departamente.
Din distribuia rspunsurilor rezult c în 47,22% dintre firmele cu mai puin de 50
angajai exist Intranet, iar în restul nu. De asemenea, în 66,66% dintre firmele cu peste 50
de angajai exist Intranet.
Corelaia existent între cifra de afaceri i existena Intranetului în cadrul firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,1248) este mai mic decât 0,05, ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
Se constat c în firmele cu o cifr de afaceri mai mare de 1.000.000 EURO este
utilizat Intranetul într-o msur mai mare decât în cadrul firmelor cu cifr de afaceri sub aceast limit. Aspectul este justificat de necesitatea unei modaliti rapide de comunicare a
informaiilor între departamente, în cadrul firmelor mari. Concluzia este convergent i cu
corelarea dintre utilizarea Intranetului i numrul de salariai.
Din distribuia rspunsurilor observm c în 48,57% dintre firmele cu o cifr de
afaceri de sub 1.000.000 EUR exist Intranet, iar în restul nu. În legtur cu firmele cu o
cifr de afaceri de peste 1.000.000 EUR, 78,13% dintre acestea dispun de Intranet i doar
21,87% nu dispun.
firmei
Pragul de semnificaie obinut (p=0,01788) este mai mic decât 0,05, ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
Se constat c în firmele cu un total al activului bilanier mai mare de 1.000.000
EURO este utilizat Intranetul într-o msur mai mare decât în cadrul firmelor cu un total al
activului bilanier sub aceast limit. Aspectul este justificat de necesitatea unei modaliti
rapide de comunicare a informaiilor între departamente, în cadrul firmelor mari. Concluzia
este convergent i cu corelarea dintre utilizarea Intranetului i numrul de salariai,
respectiv utilizarea Intranetului i nivelul cifrei de afaceri al unei firme.
Distribuia rspunsurilor relev faptul c în 47,5% dintre firmele cu un total al
activului bilanier mai mic de 1.000.000 EUR exist Intranet i în restul nu. În acelai timp,
în 75,86% dintre firmele cu un activ bilanier mai mare de 1.000.000 EUR exist Intranet i
doar în 24,14% nu.
I2: Exist o relaie de dependen între domeniile de activitate ale firmelor i
gradul de informatizare al acestora
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez nul:
I20: Domeniile de activitate ale firmelor i gradul de informatizare al acestora sunt
independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri: întrebarea II.4. (Var.
4), întrebarea II.5. (Var. 5), întrebarea II.6. (Var. 6), întrebarea II.7. (Var. 7), întrebarea
IV.1. (Var. 21), întrebarea IV.2. (Var. 22), întrebarea IV.4. (Var. 24), întrebarea IV.5. (Var.
25).
În urma testelor statistice, observm c niciuna dintre corelaii nu a fost validat,
iar ipoteza nul nu poate fi respins. Aadar, domeniile de activitate ale firmelor i gradul
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 645
de informatizare al acestora sunt independente. Cu alte cuvinte, firme cu domenii de activitate diferite, pot avea acelai grad de informatizare.
I3: Exist o relaie de dependen între nivelul de instruire al personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez nul:
I30: Nivelul de instruire al personalului i utilizarea tehnologiilor informaionale
în cadrul firmei sunt independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri: întrebarea II.4. (Var.
9), întrebarea II.5. (Var. 14), întrebarea II.6. (Var. 15), întrebarea II.7. (Var. 16), întrebarea
IV.1. (Var. 17), întrebarea IV.2. (Var. 18), întrebarea IV.1. (Var. 19), întrebarea IV.1. (Var.
20), întrebarea IV.1. (Var. 22).
În urma testelor statistice efectuate, observm c niciuna dintre corelaii nu a fost validat, iar ipoteza nul nu poate fi respins. Aadar, nivelul de instruire al personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei sunt independente.
I4: Exist o relaie de dependen între decizia de folosire a tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i funcionrii unei firme
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez nul:
I40: Decizia de folosire a tehnologiilor informaionale în cadrul unei firme i
impactul asupra organizrii i funcionrii acesteia sunt independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri: întrebarea III.3. (Var.
14), întrebarea III.3. (Var. 15), întrebarea III.3. (Var. 16), întrebarea III.3. (Var. 17),
întrebarea III.3. (Var. 18), întrebarea III.3. (Var. 19), întrebarea III.3. (Var. 20), întrebarea IV.3. (Var. 23), întrebarea IV.6. (Var. 29), întrebarea IV.8. (Var. 32), întrebarea IV.8. (Var.
33), întrebarea IV.8. (Var. 34), întrebarea IV.8. (Var. 35), întrebarea IV.8. (Var. 36),
întrebarea IV.8. (Var. 38). Corelaiile testate care au dus la respingerea ipotezei 4 sunt
urmtoarele:
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru comunicarea de mesaje de
serviciu în cadrul firmei i informatizarea relaiilor inter-organizaionale
Pragul de semnificaie obinut (p=0,03801) este mai mic decât 0,05, ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
În urma analizei rspunsurilor primite constatm o corelaie evident între
folosirea Internetului pentru comunicarea de mesaje de serviciu i informatizarea relaiilor
inter-organizaionale exist o relaie de dependen. Din distribuia rspunsurilor rezult c respondenii din 87,5% dintre firmele în
care Internetul este folosit pentru comunicarea de mesaje de serviciu consider c în viitor
tehnologiile informaionale vor avea ca efect informatizarea relaiilor inter-organizaionale.
În cazul firmelor în care Internetul nu este folosit pentru comunicarea de mesaje de
serviciu, doar 50% dintre respondeni consider c un efect viitor al tehnologiilor
informaionale va fi informatizarea relaiilor inter-organizaionale.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru completarea declaraiilor
fiscale/sociale i reducerea timpului de decizie
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,06331) este cuprins între 0,05 i
1, ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia exist, dar este destul de slab.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 646
În urma analizei rspunsurilor primite se constat o corelaie existent între utilizarea Internetului pentru completarea declaraiilor fiscale/sociale i reducerea timpului
de decizie. Acest lucru poate fi explicat prin reducerea timpului de operare i creterea
timpului dedicat raportrii i analizelor.
Din distribuia rspunsurilor observm c 96,97% dintre respondenii din firmele
în care se utilizeaz Internetul pentru completarea declaraiilor fiscale/sociale consider c
un efect viitor al utilizrii tehnologiilor informaionale asupra firmei va fi reducerea
timpului de decizie. 84,62% dintre respondenii din firmele în care nu se utilizeaz
Internetul pentru completarea declaraiilor fiscale/sociale consider c un efect viitor al
utilizrii tehnologiilor informaionale asupra firmei va fi reducerea timpului de decizie.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru consultarea conturilor i
realizarea operaiilor bancare i utilizarea tehnologiilor informaionale pentru dematerializarea documentelor i procedurilor
Pragul de semnificaie obinut (p=0,09201) este cuprins între 0,05 i 1, ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic exist o corelaie, dar aceasta este destul de slab.
Corelaia poate fi explicat de faptul c utilizarea Internetului pentru consultarea
conturilor i realizarea operaiilor bancare reprezint tocmai o form de dematerializare a
documentelor.
firmele în care Internetul este folosit pentru consultarea conturilor i realizarea operaiilor
bancare consider c dematerializarea documentelor i a procedurilor nu va fi un efect al
utilizrii tehnologiilor informaionale în viitor. Doar 17,86% dintre respondenii din firmele
în care Internetul este folosit pentru consultarea conturilor i realizarea operaiilor bancare consider c dematerializarea documentelor i a procedurilor nu va fi un efect al utilizrii
tehnologiilor informaionale în viitor.
realizarea operaiilor bancare i informatizarea relaiilor inter-organizaionale
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,05998) este cuprins între 0,05 i
1, ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic exist o corelaie, dar aceasta este
destul de slab.
Corelaia poate fi explicat prin faptul c relaia cu unitile bancare este una inter-
organizaional.
Din distribuia rspunsurilor primite am observat c 91,49% dintre respondenii din firmele în care Internetul este folosit pentru consultarea conturilor i realizarea
operaiilor bancare consider c în viitor utilizarea tehnologiilor informaionale vor
conduce la informatizarea relaiilor inter-organizaionale. 75,86% dintre respondenii din
firmele în care Internetul nu este folosit pentru consultarea conturilor i realizarea
operaiilor bancare consider c în viitor utilizarea tehnologiilor informaionale vor
conduce la informatizarea relaiilor inter-organizaionale.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru cutarea de informaii din
mediul de afaceri i informatizarea relaiilor inter-organizaionale
Pragul de semnificaie obinut (p=0,00276) este mai mic decât 0,05, ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
Constatm existena preferinei pentru utilizarea informatizrii relaiilor inter- organizaionale (cu clienii, furnizorii, organele statului etc.) în cadrul firmelor care
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 647
utilizeaz Internetul pentru cutarea de informaii din mediul de afaceri. Aceast polarizare a preferinelor poate fi pus pe seama faptului c persoanele care utilizeaz în mod curent
Internetul realizeaz faptul c acesta aduce avantaje (de exemplu, prin reducerea timpului
alocat schimbului de informaii cu terii) prin folosirea sa în relaia cu partenerii.
În urma analizei rspunsurilor primite putem afirma c 88,73% dintre respondenii
din firmele în care Internetul este folosit pentru cutarea de informaii din mediul de afaceri
consider c în viitor utilizarea tehnologiilor informaionale vor avea ca efect
informatizarea relaiilor inter-organizaionale. Doar 40% dintre respondenii din firmele în
care Internetul nu este folosit pentru cutarea de informaii din mediul de afaceri consider
acelai lucru.
mediul de afaceri i avantajele obinute prin implementarea aplicaiilor Pragul de semnificaie obinut (p=0,09222) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Se observ c persoanele care folosesc Internetul pentru cutarea de informaii
despre mediul de afaceri folosesc aplicaii informatice care au rspuns mai bine ateptrilor
lor. Acest lucru poate fi explicat de faptul c persoanele care au cutat informaii pe
Internet înainte de implementarea unor noi aplicaii au fost mai bine informate i au putut
achiziiona un sistem adecvat.
Din distribuia rspunsurilor observm c 55,55% dintre respondenii provenii din
firmele în care Internetul este folosit pentru cutarea de informaii din mediul de afaceri
consider c aplicaiile implementate au rspuns ateptrilor lor în proporie de 100%, 31,94% în proporie de 75-99%, iar diferena în proporie de 0-75%. 28,57% dintre
respondenii provenii din firmele în care Internetul nu este folosit pentru cutarea de
informaii din mediul de afaceri consider c aplicaiile implementate au rspuns
ateptrilor lor în proporie de 100%, 28,57% în proporie de 75-99%, iar diferena în
proporie de 0-75%.
reglementri i reducerea timpului de decizie
Pragul de semnificaie obinut (p=0,06917) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab. Se observ c persoanele care utilizeaz Internetul pentru cutarea de informaii
despre reglementri consum un timp pentru decizie mai scurt. Acest lucru poate fi explicat
prin faptul c persoanele care utilizeaz Internetul se informeaz mai repede decât cele
care, de exemplu, folosesc cri, manuale, legislaie pe suport de hârtie etc.
Din distribuia rspunsurilor primite a rezultat c 96% dintre persoanele care
folosesc Internetul pentru cutarea de informaii despre reglementri consider c un efect
asupra firmei al utilizrii tehnologiilor informaionale în viitor va fi reducerea timpului de
decizie. 75% dintre cei care nu folosesc Internetul pentru cutarea de informaii despre
reglementri consider c un efect asupra firmei al utilizrii tehnologiilor informaionale în
viitor va fi reducerea timpului de decizie.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru cutarea de informaii despre reglementri i redefinirea rolurilor în organizaii
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 648
Pragul de semnificaie obinut (p=0,08561) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Distribuia rspunsurilor arat c 67,12% dintre respondenii din firmele în care
Internetul este folosit pentru cutarea de informaii despre reglementri consider c unul
dintre avantajele viitoare ale utilizrii tehnologiilor informaionale este redefinirea rolurilor
în organizaii. În acelai timp, numai 25% dintre cei care nu utilizeaz Internetul pentru
cutarea de informaii despre reglementri consider acelai lucru.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru publicarea informaiilor i
dematerializarea documentelor i a procedurilor
Pragul de semnificaie obinut (p=0,09678) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura între cele dou variabile este destul de slab.
Rezult din aceast prelucrare c persoanele care folosesc Internetul pentru
publicarea de informaii consider c unul dintre efectele utilizrii tehnologiilor
informaionale este dematerializarea documentelor i a procedurilor. Acest lucru este logic
din punctul nostru de vedere, întrucât Internetul opereaz tocmai cu documente i proceduri
nemateriale.
Analizând rezultatele studiului empiric, observm c 80% dintre cei care folosesc
Internetul pentru publicarea informaiilor consider c utilizarea tehnologiilor
informaionale în viitor va duce la dematerializarea documentelor i a procedurilor.
Respondenii din cadrul firmelor care nu folosesc Internetul pentru publicarea informaiilor
consider în proporie de 62,5% acelai lucru.
Corelaia existent între folosirea Internetului pentru publicarea informaiilor i
articularea sistemului informaional, controlul intern i guvernana
Pragul de semnificaie obinut (p=0,07789) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Distribuia rspunsurilor arat c 96,97% dintre cei care folosesc Internetul pentru
publicarea informaiilor consider c utilizarea tehnologiilor informaionale în viitor va
avea impact asupra articulrii sistemului informaional, controlului intern i guvernanei.
Doar 84,62% din respondenii care nu folosesc Internetul pentru publicarea informaiilor au
rspuns la fel.
cumprate i informatizarea relaiilor inter-organizaionale
Pragul de semnificaie obinut (p=0,07376) este cuprins între 0,05 i 0,1 ceea ce
înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ, dar legtura
între cele dou variabile este destul de slab.
Considerm c motivul pentru care criteriul decisiv în alegerea aplicaiilor
informatice cumprate i informatizarea relaiilor inter-organizaionale sunt corelate este c
unul dintre criterii poate fi chiar informatizarea relaiilor cu alte entiti (un criteriu pentru
alegerea unui soft poate fi folosirea sa de ctre celelalte societi din grup, achiziionarea
unui site poate fi faptul c în cadrul lui se pot vedea stocurile principalului furnizor etc.).
Pe baza rspunsurilor obinute observm c 90,24% dintre cei care au considerat ca i criteriu decisiv în alegerea aplicaiilor informatice cumprate referinele primite
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 649
consider c utilizarea aplicaiilor va duce în viitor la informatizarea relaiilor inter- organizaionale. În acelai timp, 88,89% dintre cei care au avut ca i criteriu decisiv în
alegerea aplicaiilor raportul calitate-cost au dat acelai rspuns.
Corelaia existent între criteriul decisiv în alegerea aplicaiilor informatice
cumprate i avantajele obinute prin implementarea lor
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,00092) este mai mic decât 0,05,
ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
Putem considera în urma analizrii acestei corelaii c unul dintre criteriile
decisive în alegerea aplicaiilor informatice cumprate îl reprezint avantajele viitoare
ateptate din implementarea aplicaiilor.
cei care au avut ca i criteriu decisiv în alegerea aplicaiilor informatice cumprate referinele primite consider c avantajele obinute prin implementarea aplicaiilor rspund
în proporie de 100% ateptrilor lor, 11,90% consider c ele le-au satisfcut ateptrile în
procent de 75-99%, iar diferena în proporie de 0-75%. Dintre cei care au avut ca i criteriu
decisiv în alegerea aplicaiilor raportul calitate-cost 33,33% consider c avantajele
obinute prin implementarea aplicaiilor rspund în proporie de 100% ateptrilor lor,
61,11% consider c ele le-au satisfcut ateptrile în procent de 75-99%, iar diferena în
proporie de 0-75%.
În urma analizei rezultatelor obinute, putem spune c ipoteza nul este respins.
Astfel, afirmm c exist o relaie de dependen între decizia de folosire a tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i funcionrii firmei.
I5: Exist o relaie de dependen între existena Internetului în cadrul unei firme
i folosirea sa în diverse scopuri
Pentru a testa aceast ipotez, am plecat de la urmtoarea ipotez nul:
I50: Existena Internetului în cadrul unei firme i folosirea sa în diverse scopuri
sunt independente
Pentru testarea ipotezei am formulat urmtoarele întrebri: întrebarea III.2. (Var.
13), întrebarea III.3. (Var. 14), întrebarea III.3. (Var. 15), întrebarea III.3. (Var. 16),
întrebarea III.3. (Var. 17), întrebarea III.3. (Var. 18), întrebarea III.3. (Var. 19), întrebarea
III.3. (Var. 20). Corelaiile validate sunt urmtoarele:
Corelaia existent între existena Internetului în cadrul unei firme i folosirea sa pentru consultarea conturilor i realizarea operaiilor bancare on-line
Observm c pragul de semnificaie obinut (p=0,0046) este mai mic decât 0,05,
ceea ce înseamn c din punct de vedere statistic corelaia obinut este semnificativ.
Considerm c existena acestei corelaii arat faptul c în cadrul multor firme
exist aplicaii ce permit vizualizarea conturilor i realizarea operaiilor bancare on-line.
Acest lucru poate fi explicat prin economia de timp generat de folosirea acestor servicii,
perceperea unor comisioane mai mici de ctre banc, punerea la dispoziie gratuit a acestor
servicii de ctre banc etc.
Distribuia rspunsurilor ne arat c în 69,23% din cazuri respondenii din firmele
în care exist Internet au rspuns c acesta se utilizeaz i pentru consultarea conturilor i
realizarea operaiilor bancare on-line. Doar 28,57% dintre respondenii din firmele în care nu exist Internet au rspuns acelai lucru.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 650
În concluzie, putem afirma c exist o relaie de dependen între existena Internetului în cadrul unei firme i folosirea sa în scopul consultrii conturilor i realizrii
operaiilor bancare.
informaionale asupra firmei. În acest sens au fost lansate ipotezele:
I1: Exist o relaie de dependen între mrimea unei firme i gradul de
informatizare al acesteia;
I2: Exist o relaie de dependen între domeniile de activitate ale firmelor i
gradul de informatizare al acesteia; I3: Exist o relaie de dependen între nivelul de instruire al personalului i
utilizarea tehnologiilor informaionale în cadrul firmei;
I4: Exist o relaie de dependen între decizia de folosire a tehnologiilor
informaionale în cadrul unei firme i impactul asupra organizrii i funcionrii firmei;
I5: Exist o relaie de dependen între existena Internetului în cadrul unei firme i
folosirea sa în diverse scopuri.
În urma testrii empirice ipotezele I1, I4 i I5 au fost confirmate, iar ipotezele I2 i
I3 au fost respinse. Considerm c un motiv pentru respingerea ipotezei I2 ar putea fi
dispersia domeniilor de activitate ale firmelor, dar i faptul c toate firmele, indiferent de
domeniu, utilizeaz tehnologii informaionale. În ceea ce privete ipoteza I3, un motiv
pentru respingerea acesteia poate fi faptul c nu s-au nuanat tipurile de tehnologii informaionale pe diferite calificri (de exemplu, am inclus în chestionar ca i tehnologii
informaionale Internetul i Excel-ul, care pot fi utilizate de aproape oricine).
Nu este uor de determinat impactul tehnologiilor informaionale asupra profesiei
de economist. Un lucru este îns cert: rolul tradiional al economistului este minimizat,
deoarece atribuiile sale, cu ajutorul ERP-urilor, pot fi uor transferate altor persoane, ca de
exemplu operatori calculator sau secretare. Considerm c toi angajaii se perfecioneaz
ca urmare a introducerii ERP-ului sau a impactului tehnologiilor informaionale în acest
sector al firmei.
Ideea studiului empiric poate fi reluat în viitor. Un studiu ar putea fi realizat
referitor la impactul tehnologiilor informaionale asupra unor departamente ale firmei (de
exemplu, vânzri, producie) sau asupra altor tipuri de entiti (de exemplu, instituii
publice).
Mulumiri
Aceast lucrare a fost susinut de CNCSIS-UEFISCSU, prin proiectul numrul ID
1779 România în faa unei noi provocri: accesarea fondurilor structurale pentru
dezvoltarea durabil în agricultur. Convergena raportrii financiare a entitilor autohtone
la realitile europene, PNII – IDEI /2008.
Bibliografie
Albu, C., 2006. Reflecii asupra profilului posturilor de conducere în domeniul financiar- contabil: o abordare bazat pe competene. In: CECCAR, Congresul al XVI-lea al
Interferene economice: Calitate - Tehnologii Informaionale - Consumator AE
Vol. XIII • Numr Special 5 • Noiembrie 2011 651
profesiei contabile din România – “Profesia contabila si Globalizarea”. Bucharest, Romania, 15-16 September 2006. Bucharest: CECCAR.
Blackaby, J.R., Greeno, P. and Chenhall, R.G.., 1995. The revised nomenclature for
museum cataloging: A revised and expanded version of Robert G. Chenall's system for
classifying man-made objects. Walnut Creek, California: AltaMira Press.
Bollecker, M., 2000. Contrôleur de gestion: une profession à dimension relationnelle?. In:
Association Francophone de Comptabilite, XXIème congrès de l'AFC. Angers, France.
Burns, J. and Baldvinsdottir, G., 2005. An Institutional Perspective of Accountants’ New
Roles – The Interplay of Contradictions and Praxis. European Accounting Review,
14(4), pp. 725-757.
Caglio, A., 2003. Enterprise Resource Planning systems and accountants: towards
hybridization?. European Accounting Review, 12(1), pp. 123-153.
Chtioui, T., 2006. Does The Standardization Of Business Processes Improve Management?
The Case of Enterprise Resource Planning Systems. In: M. Bellalah, J.-L. Prigent and J.-M.
Sahut, eds. 2008. Risk Management and Value :Valuation and Asset Pricing, World Scientific
Studies in International Economics. Vol. 3. Singapore : WorldScientific Publishing Co.
Pte. Ltd., pp. 601-614.
Debreceney, R. and Gray, G.L., 2001. The production and use of semantically rich
accounting reports on the Internet: XML and XBRL. International Accounting
Information Systems, 2(1), pp. 47-74.
Dechow, N. and Mouritsen, J., 2005. Enterprise resource planning systems, management
control and the quest for integration. Accounting, Organizations, and Society, 30(7-8),
pp. 691-733.
Dewan, S. and Kraemer, K.L., 1998. Information Technology and Productivity: Evidence from Country-Level Data. s.l.: Center for Research on Information Technology and
Organizations.
Dumitru, V. and Florescu, V., 2008. L’implantation de l’ERP : Facteurs cles de succes et
impacte sur la performance, Analele Universitatii din Oradea - Seria Stiinte
Economice, Tom XVII, [online]. Available at :
<http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2008/v4-management-marketing/v4- management-and-marketing.pdf> [Accessed 7 Octomber 2011].
Florescu, V., 2008. Lien entre l’usage des TIC et la performance de l’entreprise: concepts
fondamentaux et modeles de recherché. Bucharest: AMIS.
Huber, G., 1990. A Theory of the Effects of Advanced Information Technologies on
Organizational Design, Intelligence, and Decision Making. Academy of Management
Review, 15(1), pp. 47-71.
Hyvönen, T., Jarvinen, J., Pellinen, J. and Rahko, T., 2006. The influence of accounting
hybridisation on ERP implantation. Case Finnish Defence Forces. In: European
Accounting Association, The 29th Annual Congress of the European Accounting
Association. Dublin, Ireland, 22-24 March 2006. Dublin: European Accounting
Association.
Hyvönen, T., 2003. Management Accounting and Information Systems: ERP versus BOB.
European Accounting Review, 12(1), pp. 155-173.
AE Impactul tehnologiilor informaionale asupra organizrii i funcionrii firmei
Amfiteatru Economic 652
Jouirou, N. and Kalika, M., 2004. L’alignement strategique: determinant de la performance (etude empirique sur les Pme). In: AIM, 9eme Colloque de l’AIM. Evry, France, 26-28
May 2004. Evry: AIM.
Kurunmäki, L., 2004. A hybrid profession – the acquisition of management accounting
expertise by medical professionals. Accounting, Organizations and Society, 29(3-4), pp.
327-347.
Locke, J. and Lowe, A., 2007. XBRL: An (Open) Source of Enlightenment or Disillusion?,
European Accounting Review, 16(3), pp. 585-623.
Mahmood, M.A. and Mann, G.J., 2000. Impacts of Information Technology Investment on
Organizational Investment. Journal of Management Information Systems, 17(1), pp. 3-
10.
in the Internet worked Entreprise. Boston: McGraw-Hill.
OCDE, 2000. Perspectives économiques de l´OCDE: Quels sont les facteurs qui
soustendent la croissance dans les différents pays de l ´OCDE?
Reix, R., 2002. Système d’information et management des organizations. 4eme edition.,
Paris: Vuibert.
Russell, K.A., Siegel., G.H. and Kulesza, C.S., 1999. Counting More, Counting Less.
Strategic Finance, September Iss., pp. 39-44.
Scapens, R.W. and Jazayeri, M., 2003. ERP systems and management accounting change:
opportunities or impacts? A research note, European Accounting Review, 12(1), pp.
201-233.
and longitudinal studies. London: Sage, pp. xi-xxiii.
Stanciu, V. and Mangiuc, D., 2006. AudiSmart – Software tool for audit missions.
Bucharest: AMIS.
Surcel, T. and Bologa, R., 2008. The ERP capabilities for enhancing the logistic system
integration, Amfiteatru Economic, X(24), pp. 84-93.
Tugui, I. and Tugui, A., 2002. Consideraii cu privire la auditarea conturilor anuale în
medii informatizate, In: CECCAR. Congresul CECCAR. Bucharest, Romania,
September 2002. Bucharest: CECCAR.
Velcu, O., 2008. A model of organizational and implantation factors that enable the
benefits of ERP systems. In: Erasmus University Rotterdam, The 31st Annual Congress
of the European Accounting Association. Rotterdam, The Netherlands, 23-25 April
2008. Rotterdam: European Accounting Association.
Verdaasdonk, P. and Wouters, M., 1999. Defining an information structure to analyse
resource spending changes of Operations Management Decisions. Production Planning
& Control, 10(2), pp. 162-174.
Verstegen, B.H.J. et al., 2005. An empirical classification of management accountants by
activities. Working Paper.