Post on 06-Oct-2015
description
Supraincarcarile cavitatilor cordului
suprasolicitari de volum
- suprasolicitari de rezistenta
Presarcina
gradul de alungire a fibrelor musculare cardiace la finalul diastolei
determinata de presiunea de umplere ventriculara
- miocardul de lucru se adapteaza conform legii Frank - Starling
Presarcina
mecanism de adaptare in conditii fiziologice
- la o crestere permanenta si patologica cavitatile se adapteaza prin dilatatie si hipertrofie excentrica
Cauze de crestere a presarcinii
cardiace: insuficiente valvulare (insuficienta aortica, pulmonara, a valvelor atrioventriculare), sunturile intracardiace (defect de sept atrial sau ventricular)
- extracardiace: mai rare - hipervolemie, cresterea intoarcerii venoase (fistule multiple arteriovenoase)
Postsarcina
sarcina care trebuie invinsa de contractia fibrelor miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in sistola
- suma fortelor care se opun ejectiei sangelui in artere
Postsarcina depinde de:
tensiunea arteriala si din trunchiul pulmonar
rezistenta vasculara periferica
rezistenta elastica a arterelor
suprafata de sectiune a valvelor aortice si pulmonare
cantitatea de sange din aorta si arterele mari
- vascozitatea sangelui
Postsarcina
cresterea pe termen scurt determina o crestere a volumului rezidual la finalul sistolei - creste umplerea diastolica - cavitatile se adapteaza conform legii inimii
- in conditii patologice - postsarcina creste cronic si progresiv - cavitatile se adapteaza prin hipertrofie concentrica
Hipertrofia
intereseaza mai frecvent ventriculul stang
cavitatile cu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept se hipertrofiaza intr-o masura mult mai mica
hipertrofia este o lunga perioada cu contractilitate normala
- dupa un timp apar modificari morfofunctionale - insuficienta ventriculara
Cauze de crestere a postsarcinii
stenozele valvulare - stenoza aortica si stenoza pulmonara
cardiomiopatia obstructiva hipertrofica
cauze extracardiace - hipertensiunea arteriala, hipertensiunea pulmonara, hipervascozitatea sangelui
Diagnosticul ECG al hipertrofiilor
nu este foarte precis
- de electie - ecografia cardiaca
Hipertrofia atriala dreapta
unda P cu amplitudine peste 2, 5 milimetri
unda P cu aspect ascutit, simetrica
durata undei P este normala
- axul undei P se verticalizeaza
Hipertrofia atriala dreapta
apare foarte rar in stenoza si insuficienta tricuspidiana
- apare consecutiv unor afectiuni care decompenseaza ventriculul drept
Hipertrofia atriala dreapta
decompensare a ventriculului drept
boala primitiva pulmonara - hipertensiune in circulatia mica - cord pulmonar
- patologie care afecteaza cordul stang (hipertensiune, infarct, valvulopatii) - decompensare si a cordului drept
Cordul pulmonar cronic
- hipertrofie a ventriculului drept determinata de afectiuni care altereaza functia sau structura plamanilor, in afara leziunilor pulmonare provocate de valvulopatiile inimii stangi si cardiopatiile congenitale
Hipertrofia atriala stanga
unda P cu durata crescuta pana la 0, 12 secunde
unda P are un aspect bifid
axul se orizontalizeaza
amplitudine este normala
- P mitral
Hipertrofia atriala stanga
afectiuni ale valvei mitrale
- insuficienta de ventricul stang: hipertensiunea arteriala, valvulopatii aortice, cardiopatie ischemica
Hipertrofia ventriculara dreapta
consecinta a insuficientei ventriculului stang
cord pulmonar
cardiopatii congenitale
- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in stadiile foarte avansate
Hipertrofia ventriculara dreapta
axul este deviat spre dreapta
indicele Sokolow-Lyon pentru ventriculul dreptR (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri
- modificari secundare de faza terminala - segment S T subdenivelat, divergent si convex spre linia izoelectrica, unda T negativa
Hipertrofia ventriculara stanga
hipertensiunea arteriala necontrolata
- valvulopatii aortice
Hipertrofia ventriculara stanga
indicele Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1, V2) > 3 5 milimetri
complexul QRS are durata pana la 0, 12 secunde
axul electric este deviat spre stanga
- modificari secundare de faza terminala
Tulburari de conducere
Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii impulsului de depolarizare la nivelul tesutului excitoconductor cardiac
Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel ventricular
Blocuri
- blocuri sinoatriale
blocuri atrioventriculare
- blocuri intraventriculare
Blocurile atrioventriculare
- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului Hiss
Blocurile atrioventriculare - cauze
manevre de stimulare vagala
cardiopatie ischemica infarct
leziuni degenerative
- calcificarea fasciculului Hiss
Blocurile atrioventriculare - clasificare
bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este intarziata
bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat intermitent
- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai este condus
Bloc atrioventricular de gradul 1
este asimptomatic
- nu are consecinte hemodinamice
Bloc atrioventicular de gradul 1
conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este intarziata
toate impulsurile sunt conduse
- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde
Blocul atrioventicular de gradul 2
intreruperea intermitenta a conducerii atrioventriculare
- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un complex QRS)
Blocul atrioventricular de gradul 2
Mobitz 1
- Mobitz 2
Bloc atrioventicular de gradul 2 - Mobitz 1
intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de complex QRS)
urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul
- la examenul clinic se constata absenta la intervale regulate unei batai cardiace
Bloc atrioventicular de gradul 2 Mobitz 2
intervalul PQ este constant
apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt urmate de niciun complex QRS)
- la examenul clinic se constata pauze intermitente in activitatea cordului
Bloc atrioventricular de gradul 2 cu conducere 2/1
din 2 stimuli atriali este condus doar unul
- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala
Bloc atrioventicular de gradul 2 de grad inalt
sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale consecutive
daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa ventriculara
- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un mecanism de protectie ventriculara
Blocul atrioventicular de gradul trei
sunt blocate toate impulsurile atriale
ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos
- activitatea ventriculara este complet separata fata de cea atriala
Evolutia si prognosticul blocurilor atrioventriculare
blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte blocuri
blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet
- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate
*************************************************************