Supraincarcarile cavitatilor cordului

suprasolicitari de volum

- suprasolicitari de rezistenta

Presarcina

gradul de alungire a fibrelor musculare cardiace la finalul diastolei

determinata de presiunea de umplere ventriculara

- miocardul de lucru se adapteaza conform legii Frank - Starling

Presarcina

mecanism de adaptare in conditii fiziologice

- la o crestere permanenta si patologica cavitatile se adapteaza prin dilatatie si hipertrofie excentrica

Cauze de crestere a presarcinii

cardiace: insuficiente valvulare (insuficienta aortica, pulmonara, a valvelor atrioventriculare), sunturile intracardiace (defect de sept atrial sau ventricular)

- extracardiace: mai rare - hipervolemie, cresterea intoarcerii venoase (fistule multiple arteriovenoase)

Postsarcina

sarcina care trebuie invinsa de contractia fibrelor miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in sistola

- suma fortelor care se opun ejectiei sangelui in artere

Postsarcina depinde de:

tensiunea arteriala si din trunchiul pulmonar

rezistenta vasculara periferica

rezistenta elastica a arterelor

suprafata de sectiune a valvelor aortice si pulmonare

cantitatea de sange din aorta si arterele mari

- vascozitatea sangelui

Postsarcina

cresterea pe termen scurt determina o crestere a volumului rezidual la finalul sistolei - creste umplerea diastolica - cavitatile se adapteaza conform legii inimii

- in conditii patologice - postsarcina creste cronic si progresiv - cavitatile se adapteaza prin hipertrofie concentrica

Hipertrofia

intereseaza mai frecvent ventriculul stang

cavitatile cu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept se hipertrofiaza intr-o masura mult mai mica

hipertrofia este o lunga perioada cu contractilitate normala

- dupa un timp apar modificari morfofunctionale - insuficienta ventriculara

Cauze de crestere a postsarcinii

stenozele valvulare - stenoza aortica si stenoza pulmonara

cardiomiopatia obstructiva hipertrofica

cauze extracardiace - hipertensiunea arteriala, hipertensiunea pulmonara, hipervascozitatea sangelui

Diagnosticul ECG al hipertrofiilor

nu este foarte precis

- de electie - ecografia cardiaca

Hipertrofia atriala dreapta

unda P cu amplitudine peste 2, 5 milimetri

unda P cu aspect ascutit, simetrica

durata undei P este normala

- axul undei P se verticalizeaza

Hipertrofia atriala dreapta

apare foarte rar in stenoza si insuficienta tricuspidiana

- apare consecutiv unor afectiuni care decompenseaza ventriculul drept

Hipertrofia atriala dreapta

decompensare a ventriculului drept

boala primitiva pulmonara - hipertensiune in circulatia mica - cord pulmonar

- patologie care afecteaza cordul stang (hipertensiune, infarct, valvulopatii) - decompensare si a cordului drept

Cordul pulmonar cronic

- hipertrofie a ventriculului drept determinata de afectiuni care altereaza functia sau structura plamanilor, in afara leziunilor pulmonare provocate de valvulopatiile inimii stangi si cardiopatiile congenitale

Hipertrofia atriala stanga

unda P cu durata crescuta pana la 0, 12 secunde

unda P are un aspect bifid

axul se orizontalizeaza

amplitudine este normala

- P mitral

Hipertrofia atriala stanga

afectiuni ale valvei mitrale

- insuficienta de ventricul stang: hipertensiunea arteriala, valvulopatii aortice, cardiopatie ischemica

Hipertrofia ventriculara dreapta

consecinta a insuficientei ventriculului stang

cord pulmonar

cardiopatii congenitale

- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in stadiile foarte avansate

Hipertrofia ventriculara dreapta

axul este deviat spre dreapta

indicele Sokolow-Lyon pentru ventriculul dreptR (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri

- modificari secundare de faza terminala - segment S T subdenivelat, divergent si convex spre linia izoelectrica, unda T negativa

Hipertrofia ventriculara stanga

hipertensiunea arteriala necontrolata

- valvulopatii aortice

Hipertrofia ventriculara stanga

indicele Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1, V2) > 3 5 milimetri

complexul QRS are durata pana la 0, 12 secunde

axul electric este deviat spre stanga

- modificari secundare de faza terminala

Tulburari de conducere

Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii impulsului de depolarizare la nivelul tesutului excitoconductor cardiac

Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel ventricular

Blocuri

- blocuri sinoatriale

blocuri atrioventriculare

- blocuri intraventriculare

Blocurile atrioventriculare

- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului Hiss

Blocurile atrioventriculare - cauze

manevre de stimulare vagala

cardiopatie ischemica infarct

leziuni degenerative

- calcificarea fasciculului Hiss

Blocurile atrioventriculare - clasificare

bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este intarziata

bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat intermitent

- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai este condus

Bloc atrioventricular de gradul 1

este asimptomatic

- nu are consecinte hemodinamice

Bloc atrioventicular de gradul 1

conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este intarziata

toate impulsurile sunt conduse

- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

Blocul atrioventicular de gradul 2

intreruperea intermitenta a conducerii atrioventriculare

- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un complex QRS)

Blocul atrioventricular de gradul 2

Mobitz 1

- Mobitz 2

Bloc atrioventicular de gradul 2 - Mobitz 1

intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de complex QRS)

urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul

- la examenul clinic se constata absenta la intervale regulate unei batai cardiace

Bloc atrioventicular de gradul 2 Mobitz 2

intervalul PQ este constant

apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt urmate de niciun complex QRS)

- la examenul clinic se constata pauze intermitente in activitatea cordului

Bloc atrioventricular de gradul 2 cu conducere 2/1

din 2 stimuli atriali este condus doar unul

- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

Bloc atrioventicular de gradul 2 de grad inalt

sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale consecutive

daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa ventriculara

- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un mecanism de protectie ventriculara

Blocul atrioventicular de gradul trei

sunt blocate toate impulsurile atriale

ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos

- activitatea ventriculara este complet separata fata de cea atriala

Evolutia si prognosticul blocurilor atrioventriculare

blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte blocuri

blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet

- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate

*************************************************************