Post on 05-Dec-2014
'7"'e.cR'fr
\.
^ "t_J1r/ray'
-)c r'', U&fl
\ ^ ^.*^1 -.4{\a./7c'CXirrt:rI
4eG{ .- , \1,,.,rrrtoll +i u.r"f,*,",
{1.
2{t?:
1fi
cstu4uru rTA-i-HA FmLrTrfiA w r
ffi r:{ D i r{ HA c{$$ tu{ffi PsL ITA
P ri nc i1tiuI cr.uinru<;nti,t i : r r rt t' "i,s
ttt.trri si d !rf ezt,t:tll crre
Erincipj"u***utonanlisi-.sllgii,{{tilp_ir i2"11_,1!}:ilita(e i1 C.9 i1i1{c1"11o1nie
p.eatl:ld La)Ii Un ilsenlenea irieal e ut't concepi necesltr * conrlili:i,democlafiei si o c;"ientnre pcnti'u ?nt.;irirca ei. P'ealiz;liee siL
progresivi"i lr <":onstilui o irnplinire Ei rei;el'ir1 coltstlul[ al Lmr-ii qeX
,care trebLiie urirlirjl. Decliir-aiin h-ri K#*[.clesp;e esertfii doctrjilq!t+.1*,."pfiiiittfl J.*}m**gr**"st-i1i.rr-iirc{e.. fr.-,:rrte l--ii;e tettsJuneir. dititle!. 9"c9 1- i!rl!q",F,i p t:Q:::sr q i l.i I i:-,p t. ;t'i-: I i i-e.,,-
..
aSS+Siig#"". crric" i,pgluli-ri.r:.t:aa nitii tital{..!ili_e_t:j_ll,r.f._"illlmnd.plt-.t.ihr.i,fi, in cr.rricor danll c'.t icgea crii:e ^r]iu'ililfeiir,5 qI l,ilte.rL4te.ti ./ieqti",fUiS
iir..; q iilgg,.neqqqfti il cirfq. 1rebuiq .:i1.i.iq ftar-A rtr-r nur-Lrai piimeior rintluliclintr-o consiitu[ie politicii^ ci * _tutur:o.r lqgiipt..desr.peiil:ivI. Astapresupune cir ar tr*hiii sii laccm ahrlilrq:li* ia ,'incepul dc:
imirpclimcntele actultlc. Lirrc ]rLi ploi irt ireapiu'ltf rlin nirl.rlla urnanir,ci sint inai ilegrabii ocaziriniLl.c rle nr:gii.i:tica icleilol ;xitentice inprocesrrl legifeiiu'ii... Chiiir d;rr.:ri n-ai" itpu'e nicitidatir [r-rn ,,siatperfer:t"l ... idrea caie ;Ir stahili acest r.ri;iectiv srtprem cii tttlarhetip... rinri.ne incii vithiiil C;hci nirieni nu poate gi n-ar trel;uisi rleciclil care este niv*lui ctl r:riii inalt iii ca-le omenilca ar trehuis[ .ie opreascir clin progres. gi cit dc lrlare poate rXrnine clistar'l!.a
dintre itlg.e $i ptrlerea sa i1r piacl.ii:5. Aceasta lqa {epincle rle
fibc4ate, crre poate depirqi irrir:c litnilir pe cilre o impuncnt.( 1970. 1:. 1()l t
j...:IcieeadeWirr1p!jc[fap1ijj.9i']e,i;ergitarea...capacit[{.ii,@
il*liyiduaic-.irr ircbtri si {'ic iihen"r ric coiislrittqeri ittilirr'pl'ii -..p_9.U.J.ipg,. sog.igle"s4Li..Pggnonrice * ia.r iiutononliil s5. fle.["oruiu]alX
fi t_errp.en.i! .rryqr ieglellcniilri cpre s5.spl'i-iine autonr:mia psnftLl
jlgl!in .q*:]ytt!3tq+ i:t:lt!!q+. A!:lgilil*.X.il r:ste" a:;tiel. cleirencientl
.:
'aa.\ .-t t.). !t:\'lri
iic cnr;rii{ii i1--i-:i1-'r1'1',i; ;lvaili;i-;oil.sc Si }i;;lii;iti',''i' U{:iltiLi. l} elifstl' e1;ti-ebrLic ci*,.;pr-:{;:i.,.,ri slistilruiii ,',i rr::;trictitltrlti. U:Llti*ilii pot tielg- ,
l;i. i* 1:rir-;ciy_riu* iirili-rni;nii iu tirtti:, elac;'l i$i recunosc ittteresul
t3,u,i i,i:; a*r'is r.i* pr"incipiul a-r.itoit{ltiiiqi si t1*p*ldettia lor re-
,.:ipt'l,rc.L-
1UsELi*mi* ;r-1i;11i1-ipd p[ptei;tie,.3i -.se.c-uriiille."pq.ul[* .tigci]!.e. ti,.$pg.,lffii" ilip. ii'iseirnitlit irtrirrirea ceior ;,upte gn-tpe de'€ili*i,,iii,i Si,:biigalii rJirrtr-t-iit stat leg;rl dernoc-tatic. LJr:*r.Spn'rell9+.;iii
sxnl ;rsigu.r.5: qldiul poliiic pqltili dc-r'okarqa. u119! ltrttctun ,.,,
cor1ltlle c{i; aclirrtre'frciiticl, i* n.iil piirarlo>.al, punerea in,ii,:rp1icar"* u y;;1Ll! iist-fiifittc;.r cad.ru plesuoune stahiiir:ea sf.erei:i;i.
,;ourJuce;'ii popi:1;rt:'e,..", ini.],i4e3"r14,.;i*y,eli1l1illittii p-'oi:ruiel* ,trebuie
Xinritrtl. f-)srrcs*lli frehu!* s;d gilverneze, r1;rr in cadrele unei,'ii,
A p r'ixr r*4 l qg, i i i:u "L:l
i ct'. il * *.r$ct at i i-te re.p ieri n le jLU#S*S*UI
sti-riltlri:i ile i-'q)n,jiiii -f ust':, :;c'*iale, poiitice 9i er:c*omicr:' care sd
f,ar:i it,rsibilS in:;Iqi ilitrrra vief ii rjemocraticc. l-)r:tfir;.1".rt1 lrebuie :
si crxrriuc:'i, ri;rr iln ,;arlrltl rtntri rcgiin legll rle*pctlivri i:ermisiv ,
;;i [iniifativ. Acei;(a *sfc sensul ?n care autonotrli:r e situati. ?ntre ::
stat gi suvtr;rilitaf*il ll,opul;lr-ii 1ci' $$ ? 1 p 1.35' :l
J\ytai xrillt, {aci[ stluctuiit legii p*blic* iJemocrirte esfe iller- ',
qirtutir. pie{criiiie si:iirilui :trocterl'i !a neutr*litale gi inrper:lialitate '
pr:t fi, ?ll i:rincipil.r. justificlte" Ciici o as{:itlefiea strttctur5, cu .
cerini*le siie inre,-!iate qi *trtrlga1iiIe pe ternlen lung, este baza '
rlnui !isteijr r.1,': ;,riitr:titate cSiiL;zit de binele rJelnocrat si ':lre '
]roltrt er,,il;1, ci1 Fe un e]*tltent al orientlirii sale fitn{ixlentlle,svirntajnr,:t sisl,:r*atir-;I a ur1gf i:-lter*se sectrire. San, perttrU a '
pirlc pr r,{;irntr yi :rltfel, ;}i}-{St$Hljj*d-?*S[H]if.-i* litpleliry[ -oi*io' r1e, gglenre11!51i d.!1l*-ffirhfrf.q-lt;ili-fitlffi"$loHilgai;itor cile a1 tretr1i.1_cclptat* de cltre tolie- pft{tli,"Jn.pi-ilfciirrtr, eiite ii .iiL,t'Llc;ttil'il.$i."un firi:Ces cLi,.ciIr9. ollllgil-1I,-u4l
putee sI tril!riq,$. indii'ersi:t de, snde pr*y!n lpcrciali, 111c-Tditlacru li,il. rlellalti si-Ei juacr, rcrlul clupl ac?!s,a;i iegLlfi" (Ban'y,
1989, p" ]t9). r\sffol, fla pca'{.* f'i viizutii, confot:rn teoriei lui
i{-*nt, cL,,icleq1.111"?i-tica::. {ta jude.girte,-:!.aL!, ;i$a L-urll tttr putea fide:scrisir- itcirrrr ?lr ie.nnenii al'gltitlientelor oferile aici, ideea
ppclicri-di: rllsqurs il*iit*trUr'idert (vez,i $ 8.1; qi cf i{int,i'J!i,. 1'11. i I ..r1. )'
.,ti
I,:
t,
'.+iiir::,
(' o t t t Lt i t i i t t teo uo ! i ti t ii s i t: nl i t tL'rt c tt st t t tt !:o I i l'ci 265
Oare grupele c'le cirepturi cietei:nr inaie cle orincipiulliltopolriei sirti tiri:ptruri cellllenegii, clri:pturi ii-le otllului sau
,rl,r.r.? in spllcle rccstci inircbril-i stri ciiestittttea arzitoare il
irrn'r*i si rialttrii potri'-'lte a contuttitii{li pclirice; L:al'e e, cu alfe
:cuvinte" cea ttt:ti tlilecr.'a[I ,qi fezlbilit ancor5 poiitic[ pentru
i,;)c.a gtar:e tuturor - este ciiscutaliilii. E.clar, ile pildri' c[ irrulte;:llratiulri qi pt'rpoitre nu alcg ;;i nu aprol-,li neapiiritt clre.pl.tlrile care
::s?nt proclett-tate adesca ca universaie *- rlr,llt citrll s*a iltlstrltt llliri
iie privitc nici cli dreptui'i csti}Ielle$ti gi nici ca $reptuti unt-i,vrrrnl.. Dreptqr!!e qet[1grrei1ti irnplicI ttn c'once]rt de impg-{jlernicir-e care e srdct limitat la cadrui rit,rtului-na{iune. In
il'iinrpur;le nroderne, dnepturile ali fost apl{:}i}L}e , pretutincieni
consfiritite irt irrstituqiile strLte]or-nafiLlne- Gradul ?1 qate
anumite drep{uri au de\,'enit rnai muir. s,a-u qqlli prllin comune
i1,dp.I?itrde clg, lezulf.aiul prr.iceselol: cat:e s.au t'Sspnlictit r: datd cu
ii,f*grrna tryill-1...a";tlqLr.lui Ca.tiuli+ (r'ezi c;ip. 3). Aserlenee s-t4!g-cint .rlentOcl,iiCe-' itl ttr;isuril Ttt c:rt'c acOt'tltr CetSlettilCil' cr serieJ..., r>;_j@
i,r].'ar"ptuii, mai cri sealu[ ci'-1!1e ;i pg]itice- ,]ar dacf, e adevf,rat
tr6 nir-rii6 ciinire rtrept*ri[e cetlqenesti s-;tu i:niversalizat treptatin siajul statelor-n1!iugi, e fleasemenea adev[l"at cd staiul-na-tiune este astrizi capabil sir garanteze muite clin acgste drepturi
i;..'{vezi $ 5.1 ). ft,{ai mult, au apErut forn'lulfiri cle cirepturi - ?n
ii,,.*ata[e*, docufirente regicnale Ei in cilrptul interuatr.iotrat - careiim"tg dincolo de cerinfele sfatelor-iraliuni ir-rrlividuirle. De aceea,
ilse riclici intrebalea dacl cl;eprurilc incluse itt cilcpturiiecet[fenegri n-iai pot fi susiinute pLir ;i simplu.?n cadrd cat'e le-amrpus.i' Dar pot fi drep(urile franspuse eiicient in tlrepturi ale
.;tjmuigi sau universale? S-a discr-rtat in paftea a II-r l, acestLli
iitairpruri. Aqt cum 4m precizer in capittrl"H 1 qi ,9.
prefcr sI
iil,rm.-r" clrepturiie ,,pt'erog:itive" si].u ,^.-irpa$rlii de Icgitimitate"
n.n,ru cir ole tin fl' iirsisi rrX.istctitlt dtli-lt)crirtici. Iri tr e bine sf,'.r . i----r----i ,-.^i
,t vulum cir neceleriuse*€Jrilli*iz-adl .a cltll lir constilngeri in:,,:lntrorluqqrea,"Llligl-. semnificative ,u{pp!u1i" c,et-{i.e.qe.}ii:' in caclntl
dreptului internlrlronSi. Acest proces e ins[ rleparfer'. cle a f i
incheiat. in plus, icieea, q[ ",dl e.l:tulil*'i --[: lqtnov'eta[ Yalori
rugiile.-g-s;1]g..$i pint, prin urtnare. tlrepturi,ale,rlniulqi - aplic:abiIe
'.1 {.:(': [.i,"lt,ttrtii i;t :;i ot,iitt,'ti,\ltritiild
(lerrrerric. in ca:r.iil clilerenclekx" culfurare irsupra (h.epftlri(',,ezi :! -1.-i; ci'. G;liiung" il)S'i). EFte -rtVjclerrril terisiunei rl.i.pietenliil., d,: idcrr-tirate na{it;naliYL, itrcliiratiile r.eiigiosrir.'eranil;tt-:l <le stet $i dr"eptul iiltcrnirtio*al, si nu esie cliri,
_t),/
t,a ii ea solri{ionatIt.
r*ilt'c;rilr rl anti. I irL::t"i r:ii:.\\ \.\,\
Orrt;:i.rt(,1r, -' ;;',i iiir: grip;'1 si'irr r ic i' /; -..,
: ,:.::
,r,1,:
' l"i
.iiiI i-:,,ti',,,i;:i';r,li
,i',1r !
:,.i:l
rlili'it
;,ii,,t..
'1,1,
il': i:.il
,lr'i.',,l
t::.]
: lirl
.l .
.ji ,
., i:r' 1,:
;,]l..t.
I
Pt et:r: gati vei e s a,q1,c rr.i;i!!: i"li+.!i jg .,.1_q. f,c;g l!! i1 r! grg. f in r inrri,
l21pce!l1!11i d*r:rrlc,iratic Pot sI nil exisfe baze religicr:..Y-.r--'j :.1'''" -.1i.",':.i.:i.^"_-.::-..'- Lt.r !^rltu \r.tt\, tCliglOase.;.i1ti::ijr.r
nretatjzicC saLr-,G*fiiildanrrjilt penfru a deveni clernocrit, dffi,:':tt*- 'il].*lll.:ll-;11,i1 Ltetyirrl cletnosr-iif , el trc:tiqie .i aaoffil,4g9s1e-clri:iit11si,.i4ocratia +i g'1,";ie iii,;i;-*pl!ti-:i,it-oo" lil ,
Iegaie irrirc ,:ir:.-(la lilrc. {Elyjl"*,liil_jl5rffi p,i,..Sglui _
Il:Iintiuls :e,,1 i f:r'c r r[ i azi ceffiilTi,"dffi"rie iip i:*tiixenr'.sc: i.rar-r univtli'sai. Ele ptrl- {-i rpiir-ate i,-r,i*p*noeiitirriicle co*c*iriul" dc ljctiterlie ta{io*alii; il,--c-i .ele p,t ll dir;i:;;i.lli:!ifi1ryt ir1 1e]15it r,ri_iie*i!r.r"3lia, $i por fi 'iiiii.ocare
indepen_ ,
dent cle rr:-ver;dicirrile rle tip uriir.,cr-sa[. R.claf_ivit*tea istori.[ *i'-,tcu!turalS il cieurncririici po;rte fi reLrrinr.rscufI {i.ri a faceabst.r:rctii <ie icleea ca, dl"cli se al:ceprr tieluocla{ia ca 1onra':supremii <k-:: gr;verrare. llel:erie ldmise 6i condiqiile sale specii,,iifice si ccurple>le. Frei:{.ru a evita nein[elep;er-ire. acestc argumente ',
trebuie serllrrlate ?n legf,tur:ri cu irjeea.si persplctiveie',iicci;nunililqii pr:liticrl clernocr:rtice. , :ii,
Dg,a lungui secolel,.:i:'-K{X Si ,X,(, SJrc{ir-ea eleprcux+ricL:lilsffifi- & a\.ut in .c,entru pr.esrrpiln*1ea ci existfl o rslatie. ],
,"S"ltne-tr:ic.[i'-5i. ",co11gi]uenti:' i.nire factor ii cle cleqizle politic-I si ,
Ireneficirrii rlcciziiir',i-pr:litice. Dc Iiipt. sirir.err.ia gi congr.uenta,ir.$a cllnt s-r,r vrizut in capifotrr_rl i, se preslipline cri iipal iq {g-gq-,lipti,11qf,9-_fu!tril_r11_e,ntajc-: rrliri iritii. itrlrc.9Lr111e,.1Lyg.t3l{i.s:. i_+-"tprii tcle cleqlz.i_q pe- cir;q. .113.p1!1q!piir, ii piJ-t"'coiriiola; $i.;ili, Ar*,;:,-e-uti:ril.--.id'" (ii-e-c_!z,i-i, iir-c-!ic.i ge--guvernare) tsi.g.!:-.g+_l-q,dppid lir,,,q$!e-cl,ulll Jor - oarne-nii clip_t1-llrt.ettrUnrit.ter.itcr;iu. ;\ceste reialii;lutlisi:Iietttlttizlrteclt?nl.igttral(j.l'M'n6'1,'(cr'loclgq;i si radiclrii) au pt:i:^s"*pils. cu alfe cuvirrte, c[ ,,de$iin]l-r,unei corr-ilriritl\ii n;r,(i,:r)itle" sr- irflz-r irr btrni rrrisur.r in pr.opriilef*i.g,nrihi ;i qijr .q (e-q;!e it$uptg -c!_e_ryiogra{iei p.oaf,e, fi. clezvoltatIexarninind irrainte !e toafq: . interfqrcnlqls,..dil_ti.e,,,trctor.i.l
Ei
,,itr:r-rctiir:i''."i,r criiirit itatului-natiuue. :
ftesponsaL'ril ita/
\,'&
-W O;irLrenii ilinft--r-tnlrlrlrnrit iciiir,iiu
FiGURA i 0" I {]onrunitat*a poiirirE rii;rir:i:riilic-:il'l
, Itr centt'ril a.:est,;i piizitii :;e aflit c,itnceptttl it.rijti;ltali* n-le
:suveriirita{e gi nc{'iun*a, preluaiii i.\r-i"r r:rinreiltiii-ii. dc. i:r,lr:ru-nitate politici. Ial problenia aici ssle cii, per:[ru a r"*iua. argu-nrentcle ltrtintiie illxi ir*\,renIC. crJiliilriiriiillc puiiiir'e :ut c tisiulfoarte rrr - sau rlerlE:c - in i;o,olai e" (.rJ- st;'uctu::i lintilaicgeografice; ar trei:ui i:i"ivite l:ai d*gl:it-:ir r:a ;.efcic li-rultiple rie
ii:iuter&ctiune suprapuse (vezi partea n ii-a). Acesie refciei.:,.clistaiizeazir iu.iurul lor clifer"iie furme qi 1r:cai;ii rie pu{ere. ciirrl;,irla iveali strucfuri de aciiviilrro rer-e ilu coiesprrnd ?n rrici un ieli, lirnitelor teritoriale- Accesul spii[ial ai st:it,.r!rii-ll:r{iri;le ;niir]enr;in.a fixat linrite impe:-lrieabile penirr-r :tlte re[e-le, cu conrpeten{e11.r,,atit locale, cil gi internaiitinatre" in pius, iclcntitSli ni{ionaie. ;i:1,,t:etele cle interacqiune au fost ?iiiret.'tiatc ck: L) val"ietj,iie c{e punc{e, de orienture si sciri;ir'n. Cornunifll ilc r,rrlitie* sirrt" ar;iiei - orinse1',': ,
.:,,i*Ult.;9.,{iygl.ijlii.t.g 1fe prc.rcgge, $! _qtr"1r.qtr1i.! c44e c'i1cr1lii ?n i.-i prin
i: 9Jg, Iegirlci.-q-l-e qj fr4gp_en[i1du.-iq i1: c.orip-t.ej.i1iii ,.;g1ip-l9,re. Idu e,!r.',de mirare c[ aceste conrrinitiii natir.,rr"lale iail sur-r incluc clecizii
qi nietode doar pentru e,[e ?usele. qi c5. guveri:il'iie fileaeir ce e
:::li,
mt+t'dWi$
*{lili?"f:t
ffiit
i,x{;ft&t#ffiHffi"errnt+,!
ffiffiLT
,bine sau potrivit rloar pentru propriii Ir:r cetlteni.P1g111pirnep1 c[ 1e pot !1i{elege. r]ailria- qi posibi"liilqiie
c.-o-rr-rqpilSqii plrlrtice d<;ar aefcf;ti[id slrrr:tui.ile na{irinale gi
Ll-l.g_catrisn.rel.s put-crii pqirlicE. nu e.?n.i,c.uloiatf,' trlesi * o greEealS
j
(l.r>t11t,1.:t 1',.',t lttti.itit'i1 .ri irt 'i.inttt: r^t':;iti,;ixtliir'i
Flsir-:ri ck: decizic:/'
IL
irl
i,:I
I,:
rl
i
,ij:i
(i;,,ii
. :-.:::
sir coneiriri r'lili rrprr*lrtll flux el retclelor contenlpclrare c1,:i!1iil',y-"r .--t.t.:^- *Y ^-,,,*,;t.,- .1 ;^*;...-.'.,:r!;iJri:t:if:jiti f,itlnllii;tiililc. prriilicc tttt c0lllDCfi:l i:Lntl]nile distin,ltii l*'t.',
".gt-u*iir.'". cii: xLt fr-::;i t'tlt;tlr:llte in liinp (le aceste re1elo de inter-,.-':ac!iLit.lr- rnriltipilr tii (ie sistcutele (ie plitei'e (vezi pp- 13.5-136). i
,
,j,,slJ'rl- ;:l;isliL t-relirnuriri vizincl soxfia ideii de cotlitrtitate i:jr
politiLrir. Iirecunr si iocul poiri\/it de .ionctiune al binelui politic.,li;
+i derncc;-:itic. I}ici factot'ul din centrttl discr'rrsului politlgt:.i...
llt..-ldot'Il. ire ei r.r persr'ratiii, tin gruil siltl c colectirritate. este prins
int;--c vrrietiric c]e cott-ttttiitlii suprtpuse - ,,don1estice" qi ,,irtter-nalion;rle"' - atuttci ,.rjeutticiliul" potrivit al politicii qi demo-'.cratiei del'ine o cileriiurt: ccnfLtzit. :
I{i" I Ceri;l{cie birreiui riettrocrittic:cl*ntoc: l';l Eia cos;mo pol itii
llaci Iiber-tatea este atreuintatl tle c'onlpcrtatletttul altornaiiLini $i^-"1t,-. .ptrate p!.5'1ir1ia - stts[ine Kant '- ceeit aq --e-'bing
perrilp c cqi1u13!.ta1e go]!1!9i. Dimpp,!Li11i" ,,lJil1elq" poate 9xiq13r!:. .-..4 :.i :: - - .: : i:a a l- :a_ . ,.
dacf domnia iegii este s95ffi11-t[ !n tglie t!1t91e, qit $!"$ r,el.aliiie
interneiionulc ( l97t). pp. 107-lCI3; vezi 9i Reiss, I970, pp.33-34)..,.i,i tcnirertii tl isi:ttti.:i lrirr:terttltte lrici.0cestl,t e tlll argumcnt
illiportant, insi e] ti'c':i:ruie rcfi:nirulat pentru a ihtruni conditiiie de
ar,,fcnornie in contextul interferett{clor. Ca atlre *- se poate sus{ine :,
- *ilt9lg*Uii.. po:-ite pi-e1't1lt ?ntr'.o gopqnitlle- po-jiticfi. d+ci.-qi
nurirai Circ.[ esie ner:bstrr-rcqir:nat[ {9 xp1gp,in[{li .pr:o1'.e1ite dit}
acfiunea (srru 1-qr lciipirel) lltot- conlunitili pol.it!qe.,.ori dj4- '
!CfelCle cle. i4ig 1c.5it;lte ca1.e dgp?Sgs-c gr ap!19!g. cpn1"p11i13,Eii,
De s i tuel-i n tiriis*1a,rch;es a" 1 i ber:talii P{.9v il, in *v i ziunea luii*rrrr, ilin rarilte f,o;11ie 1ie-.viql-qn[i., -e.le- s-e ti*5g.pa!^,1-!e5.dq pe
urrr):r rrillroiirlrii lai! ;r-p[egiitirii p-e-1lru 3izb.9i.,,Cele mai nrulte,, r'Ck: c,u'e rifectr"azli t,"firril* lii'iiiiate siiri aduse", scrie el, ,,de
'nizbt,l" qi nu atit de r;'izlroaiele trecute sau prezente, cit de
' nesf iirirele si l"\irfixtle.ntele preghtiri cle rlzboi" (citat cle Reiss,
l9l(1, p. 3.i j" {) :rUlug+re- violentil a legii..qi cir:eptului intr.un loc
nr-e :;r:r'ioA:jc i--c'rt19,ecitrte prntru c"ei aftillf in multc alte locuri, 9i
pcriri,-'. l'i ril:rirrtt,iLi prr-:ltttitttL:'.1'ti (r'er,i Kirtrt, I970, pp. 107-108).in inrcrpre.tarce lrri .[:*iUi1, lJ]fi&]J;u"[pg--htggl*i impqnp.!i-.]s1it11i1ea
(..'ot,t:t::iittlt t! lirililtt'ii r: t.t,(iiti?it i:(;.;ttitlilt'i.iiti 2trtl
ii peg1.gf.t1q" 5! i1b,.rii1eq 1iir.l-1i !r,rl11i .qq1 41i.il1rc: rie unr,'er-nfttt." Spiiitiit" c,.,n,er-Iului, ..1i t-e.p-iibiicanistirulu.! asigllri i1n ilttpttls,iix1 ircl'stei vir.tLralit[1i: ciici c-eg]Si.!'11l gctle1'q:u=i. r:eqele {einterese r'gci"pr-oce caie se iiripr-rrr:irresc dislLrncliilct geiiet:tttc de
rizboi; irt'Ig&gE[girrislrolci;-e-ei17-;j .p<,,litici c:iiie se b;rzerzl pe
rbiiie,rs 5i care lec ceti"1(enii tru nuttrai sii se i'ereesc[ tle."r,[zlrBi(de vreiue ce lorte ,,calatritii{i1e"' aciuse de pi ii licctcazii ilirect),ei Ei sr1-i respqqte pe peilal[i, ale cilr'gt l'qlrriliJicisinf.rlc ;ts,ilrcnicousensuale,gi bairlrg pe lege (I."iirrt. 1970" 1;p. 1OLr qi Il4). ' '
In vrerne ce anr*uintlrile r5zboiulni si coercitigi directe 1a
oAr.ro auto norn iei- sTii t #eLr cte *itilrot. cl e co:is rit r r i e, cloar- " un u l
dintre elementeJe cal-e. pun ?n i:reticol .nuti;noniia CIci ;rnre-ninl[ri vin ciin iliverse sui:se ale nautonomiei; qi,olicare diniree1e poate subr"nina aplicarea ef"icientl a legilor rieniocratice. inplus, Iegile clemocratice se pot irnpune cloar dacl stnt instituiteiieopotl"ivi irl riomeiriilc pulerii r-r11cr corllLlnit[ti i:xilitice gi in,acelea care le intersec:teazI. I-oc*{ille rir.: p'l1ere ptit f i na[ionale,ffansnafionale ,si inrcntafionalc (vezi c;rpitoiele 5 gi 6). Caatare, 1qg,ll-e puhfuge*d.g.ug.e.ji*Lls,p dlgtl--t] .!r:rtnttnitate politieh
;;,in1ppq lgg,i"dqruocra-ilce-"$!!n.pl'er.p.inqe11i41ionir,lii" [-egile prlblice..,ti",ro.r*ti"* trebuie int[tjte ". ti sttslinule cle o str,LiCtriif,liiriarti:i{apai[ c19 zisemene4 Ieg! sau de .qgeq qe ;t; nrrn:i.sirnph-r:l;i . P1jn.;+-c-uqs-ti-i.$j,rl!kgm*,ftrteleg,:,,f,h pnitriut-iilrtl, un sistem cle legi pr-rblice..dentt:crati.c-e aplicatei,,in interionrl.un,ol gran!1e gi dinqolo ,1* pi"=.t
I in Etrrt,ot. ol'i--incu tcmtrr:trliti ,,lgil1!.Ec[I'r'inr, tk !rr vculrii gri'rri si,,..rnai crt seamir, rlc ia i.iioalrtI stttic c:are verlea f iinqcle ulr]ar1c ca pc nigte cr-elrtrrli:r,mlionale. cu rlrcpltrri universale <le cetiiteni ai ,,cosnropolis-tr[ui" (veziiHeafer, 1990).'fenireuul a first lolosit pentrrr plirna oarl in Europa pre-rt,industdalii, 1:rintre elitele intelectuale europcnc, rleseurniutl un universrlisrrl,:politi.c sau cultural ciue punel in clisculie palticrrliir:itl'rfea nelirrniior 5i sl.atelor,:.pe de-<-r palte. 5i pFetentiile cle rrniversalism rc-tiqios, pr-: de altri prffe. OVi,r-r1
lislt Dictionru -1, tleliiie$te un L:olirrtoprrlilcl ."aptr'(inirxl intreiii lurni"' gi ,-ra
il.,avin(l caracfcrristictilc innlscttfe" satt cltr-c sitrI cori]rure rriit:i t:lLric{."rti rlc iirri'i diferite; lipsit dc iiu:itriri sau Ieghturi nalionrrlcr'" ( 197 l. rtl. l. p. 103?). l)u;i'rdef ini(ia poiite li <lc: folos pelltl\r o orjenf:u'c iuili:llii, vr'ri couilonsa sonstrl rlc"lrir:i al ctrvintuliri lt o lirtntS tlc lcge 5i lr o ior-rnri ilc crrniunitlte p<ilitic;] carcI al"putea crer gi strs(inr: accastir lcge.
Hi;h,1{rJ*
ffiIe
fnig4
ffi;Hfti,:it'.
i:'6t!,l
. ,tt45Slif ii-:li
i,l
': "
[*€.*i:ii'+:,
nffi
ffi1:,ffi
i';,ls
'tl
,E'ffiBS
ilil| , rtl0-(
ffiHEil*
HB
I:l.*,it
ffili'iliq;
$i :{
#t\,HIH
,IE
ifilifl'nittl
ii,triwX{'
i!i,
_*" .$t:iry,r".&
210 i)ertr<tr:t'<:iitt Si oriLittttt .qitfi11l,"i
l.q#:a_cler,Uegi'u!$ii cosmcrp0ljtf, e y5.z!lt[ c-a ul1 doir
Ctr t i t t.t.t t i iil iutt lttt i i r i c' ii 5 i rt rd i t Lttit t' t t,t r t t,.; 1 tt i i I ti ):"'i i
ojP**!j-t*'leil--'miJ*ersall p-Fle, lll,ill .ul tirllre, cL,lrldrlt-r.t
Iggl (j-[e$1 .de- ]e-sil"q sfrrtirl.*i" *i.'de.j-eeilp.-irrpls,g1_;ge, jqlg9 Lrir iilatii1g,- "U* _c9gP-eiil"I"e- $i " a ,,colllpoff&rireittultli jus.t. L)at cle;i
',,.' ' .,.."",''. -.;:. Ul
ii!"itli,ti,l, +iti.cn d-le-plgl il[9;paf!p,p.p1. Penrr"u Kg*[, s6tinfioi. ..' : *"* ia lui vis-a-vjs cle coloniali-.nr. ca ;i xr-gurneilteie perrti'Lt
pitalitatea universali, sint nc'rtabile, ele iiri rietuii:rz[ iir nrocl
vat condi[iile unei aserl]enea ospitalitrifi. CIci lri;':i a vede;]I;,Codui jrrricril li" lS-tuaiej" l5,sr -naii-qirnt."_-,$i i1ltei"pafio-jril;; si"; cos;nopoiitS. ca pe o lege deru,-rcratici. ctudiqiil€: pellirlt
'ea liberthiii qi autonornici penirii tc{i/+i pentru_ i'iec;ii-e nu
fi iirdeplinite s atis l Lci.tor. L.lrnrlrir"ea pr oiectei oi' ind i v icl iral s
6rilncipal al i<ieii..cle lpge cos$lopoli!4r ace+st{.lege rl+ i ,.trjjirfllrtas-tid, s riu uldpilF_1 gg, "r19.epgl#ea.,..ci un,;,Aaoi' n"iesa
r1'rijlcic_ de a o 1rg1q[o_1gi1a pg q9e,1g1a.diq rgrnl iqltr;g legp publia unlap.fEfifj.i (,197A, p. 108).2 6ff]t" a Iirnitat forma si s]eraaclilltig a |ggg t" ircnailiitJ
"rplr*iteiii "r,,l""riiffiprin, care infeleg,e.a clrepti,il ulriii,s!15.in ,,cle a.nu 11 traiat cu usti_."..,ii{ate" 4turtsi ciitel y!t:q iI -+Jt-i.$gt+ ( I970, p. t05 ). Ei a subtiniat :,ci"r lcesl di'cpt se rel'e.rea gi la r:oldi[iiie care Ic perariteauturnrenilor sI facilsclrirrrl: rIc iclci qi bunuri cu locuilor.ii uneiatte iiri, clar rrr.r'pi'ive,a 5i tlr-cptrrl dc a fi infretinut rru olr"ptrirlc peltrrauciirl geJerc. ca si nrr ruai vorhinr dc drcptrrl tr.Lti-'fenie ( 1970, pp. t05-108). IJn str"itin n-ar trebui sir intimpinenici o forrni. cle ostilitare .,atita vrerle c?t se poartd pagnic,,, rte$i
._
eI poate fi respins ,,dacd acesl iucru poate fi fiicut t rU o-t,,-,]
i]rovoCa1).toafiea,.(l970,pp.i05-106).M.,..,,qste, pg 5gurt, .dreptul. de a te prezenta gi a te face. auzit - ,.cg'pdiqiiie- necesale_. ,,tyceyctitii cle a iutra ?n reialii gu jocuitorii r'i,
au!9,y[toni'" ( 1970, p. I rJ6 ). 'LSp*c.qXlSHgl**1, ast f,el in { eleas [, 11 epir q e g t c rev e n d i clriie"_,'
indir aG*:ni4i"u-rriir:r gi statelor si cuprinc{e ioatl'r'i'i.,cornuuitatea universiili". Ea se re. rd. iO +n fl[ept li S dator.ieqe..trebuie l.c"€ep.!319. d.aci gamenii vor si inve,te ce.inseamnS. 'froierall{q gi coeSi_pJcntq p3$L1ic1i i1t y!7ig1ga.Ini. Kan!, a99ste ri
argumente ccnduc cle asenrenea ia respingerea cate-qorii[ a.,,,.colerrialislrurlui; ,.atitLrdinea inospiialiet'ri a statelol'civilizate depe. cgntille-n-ul "13os-tl"u, i.nai .aJ,es .a qtatelor gomgrciale" qi ..:,
,,injustilia pe care o afiqeazl vizitfnd alte liri .qi. po,pog5e (care,in cazul lor, e sinonirnfl cLN. cucerirea)" (1970, p. 106). Pentru
2 DeSi sensul exact ai noiiunii lui Kant tiespre legea cosrnopoliti a fostrrtultd vleure con[oversat, aceastir controvcrsl nu trcbuie sI ne pr:iveascX
dircct aici. Pentru o tleebater"e mai clelaliatd a subiectirlui, vezi I-Iinsley, 1963,cap. 4; Iro;;lc, l98j; \Vigltt, 191i7; Archibugi, 1992.
iau colective, itr c;ontextul preocupilrii peritrLl ,,hl-ln;r vccin;ifate"'
iiilniversaiI, necesitir i-'' aientd iutaii;l[ a pr-rterii qi nautononiiei,
,,pentru ff ..llanitci1.l1C.;tittre dirttte aut+notttia ttlei f1;oanc 1i
, r celor'lalli :ri !mat;'i ll ei,alua{e. Cspitalit:,itl.t univ':i'jlliii ttei,iries[ implice,, cgl i:u1iu. -i:inefac.erile iiutonorrliei clar .qi ;'especlul
Lfiie ae necesarele liinitrlri aie acesieia, Trehuie sll cuprindii, cu'alte clt\/iilte, iicceptul lecipl'crc Ei n'esjltctill penfrn dr,:prtul-ilc
egale qi legitinre iile ce!,orl;ltrii ile"a,-qi r$lna pr,--rtr:tiiie pi*-iecit': gi
pianuii in vialir- Jn p!us, intr-o Iulle cr-r putemicer itttelierenie:,
,,ceilal;i" reprez-ini5 nu nunriii cei irllaii ?n itrieiiirtta aptopiele.,,ci tof' acei ale c/rror destine sint i*ipleiite ln cadi:ul le{eiel*i: rle-interactiur)e econ(-)ri.lic5, politici gi arl]Lrientalll ()siiitalifat.eL
rg e "reqlizai[ daci, din ntcrtive de ertiil rcoltc;ll"ric,c_qltural E.a.rn.d. calitatea viefii altala. esle detenriin:rl.f, de r-tn-
lleva'de la tlistalfS, flri participa;"ea, acceptitl ;;i acpi"r-lr-rl i'-ri'.
',Cgndilia ospitalitiiii universale sa-tl, cilrn ayr nit*ri-c rti:ti degra-t[, a uirei orieirt6ri ,cosniop*lite, .e;-i1:-,lpge;1 p1"b!!p-i1 r*sittsicra1IcosrnopolitS-.'' Ata$anrent'.ll vis-a-vis de princ,ipiul auiclrluniei incumi:[:datoria de a acliona pexrtru instiiuire:r unei cotnunitlii interna*,liionaie t1e state qi societl[i clemocratice rieci:;e s:"r :;usIin,{ iegea.publicX deinocraticir in interioruJ rlar qi clincolo cle gr;rniieleryroprii: o_"*_11l!llll1-qlg"_gel3gg13p,iei**Stg1:rgp.gl=1"t#,. In vizi'.tnea lui..K-at"r-t, incet5lenirea unei assrflenerl c".rmi-initrl[i ctrepincie tie
,!
9learea unei ,,t'ed.;ra!ii paq;nice", sag a unei ,,ur-litltti"; acli':i]. url-tratat intre t<it lr:ai nrultele st.rlE ca(e npar: L:reliit sL i:1"*vini.;^..deiinitiv r'5zboiul. Aga curn scl'i;i cl.
i:- ,-
*trHB
ficgur'?
hsF,fiffiffii#l::
, ;iii1;:
rlti.i:iritl' iri
. trI
i#ilrql.lii
itiiie$H}I'iE:i
ffiEldt[$
ffil4
f{h*Ii.?
[j*h*
ffirur1*i
li,ii'd*
ffitn
ffiFA'ffitTd*, fie
ffi.i* il
l..I
i.d14,!,rt$
ffii#i'#
',t1
ffi,.j
;.1
ffi
ffi$ii:ir
't l')
,,
o ict.lcr,4ie ttti.Srii ii i.f,:tedrr..t ltttci{itunt)... ar cli.tcr:i *.1c r;a 1p11.1 dt,fil+par-* (.,e611J,1 ttrt 7,r;ci't) prt-ii'l:uceli,cii ultirtriri i5rci:'ti1,u1 rilboi.',i..i
]liiciric cc. pr illu :tt- c;ii-tilt sii put;5 ciipiri ti'.:f irriiiv tutu1,[1#i-!l-,r.-.-..:.,1....- 1,,.,...-.+ii {.,..ri.,--ri., -,' ri,-,i1.. ,-,i ::,.:i.1:lir.lriiiizbcli*k-,r. hcr-::r:;iii lcijcla!ie nu tinde s:'r callelc i)Lrtet-c in#i;rri.;lr:rl,lLr. .i si lr;i:;it,:;'.t: ci s.i !lrr:iiile 'rc li{tct,t.ttt,Ltr liciirLri :lar.in-.- "
sirr*. i:li,.rcirrl'i cir ccil il .rclorlulte stiite cr:irfedelete" lUniungi:$de siale vlr garan(al iiircrtatea i'ieclrLri stal in coric,lrchritti'r cu icleea:....i+.,
' l::i'i': 'dreptuiLri irlrrnalicl:ri,5i ircest ansamblu sc r.a iIrgi tot mti mutri.. r
( t!i70. p. iLlr+). i*
S,,*t.tt. * liifer.e$"!ia1,,qniuilile p-a$nice - Lrazale .pe qtruQru;'i.gd_e131--e. .Ei c-atiflEliqta1*. Q*gSp*"r*"ts:*kdglah- e..fitnc{3.mentati, ,
,,precun-i c*;t a Staf*ior Anreiicane".. p? o qgtlstilt-ttiq poliliqdsi..eprinurile{.eincliso]ubil5..,in.vreirreee-.ffi:?nsealqqr[ ]lqirlill ,,c adqnai.e voirlntard de statg care poate fi .
ciiq,o!ya11;1i3i qrlce 14o1:Jef1i" ( tu7C, pt" t7l 5.,{ce$ri termeni ma|'pot fi delalia{i prin ftsociei'ea federalisurului cu o uniunepoliticS ?n care politicile {in;ruciare, exterue qi militare sint:r
cLrrrlurle qi nu existi ci*w,e de ie;;ire pentru structuriie ,,sub=,,{eclerale", confedei'elismul, rJilr.tpotrivri, deseinnenzS. o uniune?n care naliunile si slatele au poiirici financiare, externe gil
rtritritare se1lars-t*, r.:a qi ctrattze de iesire care pot inclieia, prin:'nrgocieri 5:, cotrsens. r*ia{ iiIe.-l 1 ,l
Kant s-a propqllfat i:u ferytiqgtg de. pertea -c.g[fudffdi5mSleil?n tl#-iijile ilrte11g5!gpi1|g,, srls;inind ci. un singur stat alcituitclii1 toale papaarffle - Un s,iltt ije natiuqi s4u ull stat illtgrnqfiorial
- este un obiecti',r inrpracticabil qi poten{ial periculos. Inlprac-ticat-.il, penrru c[ statele sn sint ds acord s[ renunie complet laqpye-ranitalgl Jcr, inr ter-itoriql globultti cste prea rnare penfrg a;
ti adminislrat de a singLrtl autoritate ;uprern5. Ilellpgl.p"s, dln
oau.-/.a poten[iirlelor irrillicaqii tiranice ale forrnlrii unui qingur
s!a! ceqtraliz,at. ln unetre r"lin sclierile lrti, Kent nu respittgo icleea
urrei }unri-stiit lri lii'inuI r:ii e o solulie crre ar putea evea utrele
ar.,itutaio. illr e tolt;i o s,ilrrtie p. c;.tfc:r r't:cunoscut-o totcleauna
ca f;ind nereaiislli ;:i nair.'ri diu Jruttct ile r,'ctiere politic; cle aceea,
j ii ,irr1er t:rcni.
t) r:.tr t t u tr.i I t r r t' tt !'o I i r i t: t7 .y i it r rl i r r c a <: o,s n r ii po I i t ci lr1
cr;*i'ed*rt{ir:. funelqrllentarii pe Llir traiat.strtele cir-.i'e s!: . qirul] r"Izhoiultti .( iq70,
tuii.3,. fea,Pl2ilI e o,Xitrit.i din toafe
cticabii[ qi indezirirhiiii, di1: rr:oiivele enLi{]ieri}to cle Kant.;iatels continuS. s5.$i p5snere $trlaeraliitarea, ci.ptind adesea
q{ ile, q o--p1.1:teja !i corisolictrr i* J.a,tu"*(:"8lpnte"l$L lg"gipgi}lpilgiopgJe (vezi $ 4.31" Mai mulr., regierr*Iltrlieft q;i clezvotrtarea
Itor aspecte ;rle crinrunit[1i]*r' iocatre qi n;r{ionale aparfin pe
n5 clreplate respflctivelcr cornunitHti, ;ar ele rezistS" incer-rilor de centraiiz-;..rre a puterii ;i ar-rrorit[iii (vezi $ 10.3)^ Ase-
iiirenea colriunit[tri 1]u vor sI renunie ]a ihepiui r1e autognrrerni]re
.in chestiuni de riivelse nafuri" Faimoasa obiocfie a ]ui Lccke Iaa c[ inciivizii ;er putea avea. o viii{5 ,,paq:ricai" Ei co(nod5."dacl ar fi guverna{i c1e r-r pr,rfl:re unici qi inclivizibil5, igi
'eazi irrci'r leler';inIn in frtr'iucerc;irilc,r' ile'unillr'.ilre gi
traltz,are a pute;'ii politice (vezi p. 43).,, ln pltLs, nc{iunea r1e slructur"[ federalS unici ppr"ltru guver-
,,.., rea tuturor nagitit-lilor, *ste vult:eral:i15. i;r tnulte riin aceleagiq-
,otiec;ii precum cele riilir:ate ?nrpr:lril'a,"p;uvernXrii prin,,.f6rnandl hirocraticl"" L-arfl ac{ionr:ar.[ cct 5i. {:tityr. tir ;ti ce:::: i
-
i.li.'glruie s5. faci r:arnenii Ei *um i.lr trebui c.i sE se 1:*arte tncircumstanfe, gi vriinerabilir 1a inefi*i*rr(a crcnic[,
[prasar cina infcrrnr aqion a1 I. gi pract ic i] e ilespotice ( i,ezi Hayek,60; Rutland, 1985). h4a.i n'iult, conce,ptul unei.lurrii"stil[.,$au (1
iiUi ***dAmtlU,Lt_ pr_e s r:jpir lle cf, popoirlc:l q l Uitr i i pot ipr p[11fi ; io
"ultr,.{,,n,ng.'r"i, trrt rrnivers cor}run rtre rliscrrlie 5i o singul'5
:10?-i05i4iu cildlfil-s-;iritorl$lniri -c1o-lrr:,qur.{ir:r-.", .glggg,]Iugt_g,],lJHu!l*.titrp&qlrts-peilt-c "fi -ir-i;i1"qpiil,inlr"a .nrin.q:-ipirlF. .ig-clerp,lisntu,[.ui -6i
itle-4gt;+.li"s,inului'"0. singqq[ stlqqlqi{ qrc Ftilt, irrter}la;ionalx,1ficat5, n:al trebui priviti. c& LlLt {e i /rupreril; g--,o idee
'fuurrii tle cct:i1t:rric l trlobald) - u presn[)r!]rcre cnre pll'e peri-icttlos cle nairii vis a-riis de ataqalrrentul intens gi fi-ecvent aliliiirr!__.-*-*__-___i,
n'+ fi.ryle irr'r: uf i[:r renrar:ii: ,,I{rnt nu detaliirzl stu'uctLtra org*niza(ionaliil ace:;ttri tr':rt:rt 1i nrr i se plr'c nece$irril iur;tiIrr{ionaliz-area" Parr: s;i se refere
ir,la un pact tcci.ploc rle nr::tgresittne. pr-ob;:ltril c inqc.legerc de securi(tte,iiolectivd" ( 1983, p" 227)"
il,t !
lra riri..,:,.:lt(it.' iili .iolrllu Clrltrlnl,r. pentflr clarifie rtrca a,;e sti'i
"_ *_*Mil*:q.ffir"
r', i -li..' t i t i t t t t t i i,l it'rt t.j{ I itl { i i I i rt t i i i i i i't t i- { } ;i } ) i} |.ti t i i i { |
': l4
,,i.::
();lm13.itilq]r' iniil cle Iocalisriiill tr(JI". c-i-']- f(irLllll Lla,IIi ', it pel]ilt1 A,rtUiiii'
tel'i,r'tltu-tr :1 i i-lrrilciut-tl ,-k:ltilOCra{i'-:i. l-lOrini;.r r-l* l:L phstt'a Ce\,,iji'' sc*rni{'ii:l.1iiur E;i tat}gihil in cLtltul't ltx:al1 cxiSlcnli"t, itt conteittui.,,i,(crrclirrte'ltli pr{t{'$11(le dtl ,qloi:;tlizlrt'i:. este ceeir ce Sti la baza
irir,ll.,iiii ,.iilrtlr: lele siti ilttttttse lr:nr:tnenc poli{ice il.ctttale. dc ta
rogUSCitx1f11;.r etliicr,i i:i1i]{1 liI scllz}ratislllul pr-riitic qi rniicirile
ptlitru <letttoct'a1ie localL ( vezi 51 ii' 1 1'
-['c,{rr5i. rd"tr& JS,J",]i,lr{l'-q.*g'l"tllfg}ll4s }itl este
p-rry:. . l lilt:n}g.9q.1i11p4.[.iiri,lii.crt.i{keir c.ie p-t]rl{ederi}llstB, o.uuiutte
,iliiini,,.,". bilEitlf. Pe !]ii ti;.ifa!: 1.9,iti1it1iti1 rllq].9u ,161 ilcorduri
f,i:::iliil* {..lirnt'i:a !1lci rfceli-'c1;rqii cosmop':lite nec*sitf, con-
si:rlrsirtr *ctirr ;rl pr',i:r;at'e1*il'si llatiunilt-'r': <,11it*,tea il"ri{illii de
r,eilrblu rru 'i-ra{e
i'l i!ii.i"t yt}r.t$[iit.ii, r\r {'i . conlritzicere e?nse$i
iiiJ;i rte cli:.itr<-;c1l1i* dtr":il rtr; r1.gini dLrlll()cl'ilf-ic cc,sttlt,l;olit ar fi
11'cnt s,;,)6-1,,,rlultfal-, ittil'.:;i ;:i'i;i coel.ciiie. i'*..Sll'11. ';a inllLtgtlt-at'ea
initirli a rini:i ,;rtli.tti i*1i:inaiir:tlale denrrtcr;liii;e s;i- l'ie legiiiulS.,
eir. i1.f[*!q. si1 .sq .[,"irz'-1z,r.i .]p ctllil9lJs" Oi:icurii, ulterior' in con-
*itiiie in rir-ir"* {iii,r-}-ter!i! r,i.Lr sitrt angaja{i direct. 'iu procesui
guvernil.ii, *cardui ar trebui sir vinI tlin decizia ruiqoritilii
ile prez,--ilt;ri:tilor i;r:pultri. lr{il;t vroire cit ei susiin legea
c1erl<-rcraticii cg:;rrii.iiroiitS gi tc6ventiile ei. Pe ;'rci:st fundal,
;tnga-ian'r*ntLrl faq:i rle pi"*,;etiliillr: ir:gletltetri;it ive aie acestui
r.giri *r f i rir-in-vlrllllitare 9i ar rirriine asf.fel atita vreme cit
!e.!ea ar" rlictri.-o {,",cti caf:i{.olu\ \2 pentru c-r dezbiitet'e asupra
aci:st.*i crtrri{iiii ii a pu-tsi'rii*i folosiri a reiere*durnuiui in ca-
zLriile cr:irftrictlrale ). Ihcih legea riemocratf, cosrnopoIitfl ar fi
apiir:rtl 5i consi'riiriutii-, s*irr itrpttne qi clatoria clar[ c1e a o
niuc*ltrr. Dur rilrcii cr:i **te gliverneazi1 ai ignora tellreirii legii
cosmapoli{o,ba:lstsiegitin'ritilliipolitic:es-arerr:da'
cuttt""'"-' 11
,1, i'i l_tr(rti Jli[ r,rlilr s,is"{qgrll?1, .is.1 1f .le ,{:UgX$s}:€* i{or
guvine ..!tl.ll1al prirlfrt-ilfrl anga-i;rir:rerut '{iJiri Irat't(:a tl}t!'il"'or
obrn-qrliliIil.o,, ,rlt, qar., --i;iry1" *"1111p-i 5i lcgi rirLt "tr.iirr iegil{'tr
l;l,r;-#'crrci, p'g'1111'l 1''ll*4l1"li1o' i*g'i!': c1':911qi."1tir'* lr-ebuic
si fie inle,rnillrofiniir*r*" asiirj,i" iriii,lerrli:rl(;rl'*n nnei legi't
i*inieicr,*tr: **,r,rr,-,1;,firu +i iilslitrrirr:a ullt':i i;*.'rttlrlritiiti.
cosmoi:r:litc,- {} c{.}n'luilit*tC a iilillro{ ir'.rin'ttnilirl;il5lr iir:Lrtttct"a{ice ''"
- ffebitir: sir dr,vinit '-r irhliglitir: patltnl ii*ilt*r:t':t1i" trbligntia 1113,
construic;litructr,u'iicr:r,,l,r'riu'deacXir;ri*p*liti<':[,tfii:lsllaiic:lal5"',rr- i,i f.irrt"i spriji*r, u"igt":i' *'triticilc' rli: ar.iio-ii*l:;-ii-.ri'r*rr
Pcpulatia?nt.regil;;1'ri:er':ii1i-ri-rte;1i'i'itrprriltcif''it"t'crlLil'ist:':irin ac*si cadrli. ,l*r oit" depinCe, i'ir*$l*' ilo rc:s{'li:ic-rl* pt;titicr: 5i
cultur;.ile ;rle rir",r:i ,,cr,",iu,.rlutql, (-:it't'i:] ?i d*cici *'ilp;li:ita{ot,r'{r: :r face
un'uirgoir,,r,*ur iieli-tt-rcl-;rtirt $i trai:rtlitii''-Lrria[' ii.l 'liin':t
l'i*'-{' lcqt'a
clernoct'at5 .-rrynot--,*ljil "'" 1"*u*'i t'i. p-'r'r,lulgatl'i si apiria{li cle
acele .,;{ate Cu,r,,,,u.r,i* Ei i,rcretXli civile cal-r': :;int i:ai:iririle tii:
judecnta i:rJlilic;1 n*,**'X ii 'pt':i i*uiiiga cii g:*itic:iia ;i i*sti-
rufiile politice t;r:i:l-iic sil 'q* scl'tillrtre li l;i s1-*ri':t;::::.:i -tt*.
.ii"u,rr.oro*te i-*gion;rle qi g.trobaia' {]t ils*ltietit* rtsr'ri:i*rt': tir: stlttt:
ii^i"_i_rriti'rro f,i ., asr-rcicre r{u: n*tir-uri derir,ucrirtice Ia ci"re iir
iul* odr-i* in tirnp qi altr:le, pu;tt* oi ctrin nc'cesitats':a r:iltigirrii'
o datil ctt calitill*a'ci* melrrhl'Lt, a Lan*i 1r:'gltirlitfrli.;r sisterri*lui
deguvernaielnot't';iptlpuia{i*i'l'r:rtia'iecrctir;-icoil{-ol-rltctfueia legilirnltatr:t if**lutiuficir nu iri-rafe l'i,,1*lvatii
:i:::1.-":
;^nrunit"-rti1e-,p-Q]-.iiia-e-'-..qe1r.i.l-erii iriiltiii -tLl- l!.i:llli ![ l!o; c*i -'tI:',::l
:lrs.!*1.:1l5:* .ltl:q.r .,.,,,,.ii1ii* pt ''p l'iT,;,tlll-lill,I' ii,il;i. *t,,:Tlii
,Tiii,',..,-r,,i,riirri:;i*ttivlr. tirl3rri trirrri;i ir{-(;r'i"r rlt'. izi,'" l* t1:t
.[iJ;i:;; .;;.1it'i'ilir,: t,e rlrru i*:'titrt;ii:tirrliz;it'r';r ticrtrticr;r1ici ' Irt
:^^nrr,.xtLtl irt"r{*r*,',j.rl,rr.l'*girlu,tll: { gitl:it!9, i1r!q1es11l irgal fi
l.{llLt.[ ru5r1-rrrrrisa\'et :: l-- ---.,,-,ii;$"
ntod*l ititrrsltl.t.{ioliel- lit pulc;l ii t'r1;r'''tr' lll\'llIIt}li IIi lr}'rr
deopr:triviidinprecerieilte[esl;rhiiiteldi:trq:u&*sr-}C-ict'r:r]'c;lto-craticlqiciirrdii.icrrltaieacl**.incnlitre*ilcntt.rr;1.;r{ierlir[itrnaliisolitariu
Frin i;r"rnaIe' :trtitlcI4l*sr:i-nwl**$I-&*{i $gt*$g {rl:?'e-'i}z-:}
poritriiiu.,.lt tttitti t.,ti:tito' 'Ciiiri.t"l:;'ti,
laisri ilq'rr{r'tr I'L'(rie rlr(rrt;rr-ci}
denror:r';lticii a s{at'.'l',': *' rt"-jicritil"r" ['rriii filii rlii irr tlirt'11;r
ru;ii;xiiitt;;ui;i;;;",i;i rLiii'ir,iiraiir,r in irrtcritrul unr-ti sriit natii-itre
1 0.?- D*ii r 0r:rat i a c.r st rtlt:tti id cr.ltt l ur,it l rilns na{ i(.}tial I" rle
ru,.rliLl re polit icd
Dr--e-p-.tiu-il.E.-l;i-."t-r"bl.i.lli.t!i.rjr: pg..c-i{-e;.1 ..11i-:-t-llpulle ds'i11oc1pq,!e
,;nt Jri" in *roci nittur+l ;i.4!ci alg-s-e i,''.r'r-:rcrd u*iverrial;
n#;tirii ;.ifi;c11i9 riiu lrn rrr.uajtttt.:nt f4tir' ctrq iqlge'a' c['
*irisfi$
i$;i.a.ll
+$q$
ri
ili
il.!!.ue!9
in
;r r! iz]&*,sd@8o6@E@t]: - 4'}EweE@ffi F'ffi;;f; "lli
-r1 {-. i.)t't) )i)1.' r'it{i{r,ti t;rtlittea glttl,irlti
salr a uilei r-eg!ui'}i * ii!'icit ar fi de irnportrnfi - l]-ar fi decit
l-.;p.tt pf rirLri-ltul i-'itft'i: iristlu!-trIea ilnei clerlrocra!ii casmgpoli
.rr ,rillttrtir;; f i,,lr1 il:. Ii,:si inifilrl ttttltt;ti llcelt' cullllrrrititi ca
Dern'iit c,:tii{r:ni1i-rr-I.tr s[ fac5 palitica 5i legce par sir aib[ p
rio ,rn ii1!c.rj-!eile,,. :riifi-rr, *xistli posibilitat-ea ca deZacOrdUi ir:l.riig:rEia urrei i:r.rso;ine in calitate de cetifean de a se supun#i1i
rr:slementirri!cr ult*i ;r;ltlpiit* csrnr-init[1i si obligafia tn ,1. a tiii:lur:pu,1* r*5ii"rnii*r iiitelntqionale recunoscute sX iroat[ fi depirg{i':'i;: cele ilin urrl]I, pt ntlsr-rrll ce tot mai mulle stalre Si for-te af
arir:pfa ncu;t orrlitli.r ilr-rrlloclLttich (cL Fieater, t?90, Pp' 54-55): '
Pr-incipiii,,: s{atei.r} $i slcir'"liitiior inclividuaIe d,elnccratice aii;.
pillea aj6ri.,* :;ir c+iilcidl cr..l &celea ale legii deurocrate cosn-i6;.''
ilgl iti:.. l'n :r;:ilir:c; n{5, d i-qp-iqril r: qi rcsponsiibil it[!itre oamen!]a5r:,
** ceii=if.:iii ;.ii rm*l qlri'li trii stllr!e.{i'i ai leglii qoslilqrpolite qrl
irllun ,'ri;tr,'irle. :i .eil'tictriu- tlcltlodriltici ei-,.Putca cl'r1:[ta, in
lrrilcipiu, lin slirful cu illll-,liie-rrit urrirlqr$al, Jrl lcelle-.c-i1.t,rn1,itarlte, s-:ir put*& lpiliJe, p;r.raf,r:Lziqdy-l pe Kg[j, ci irrdivizi!
ca:re 3r conltiuilc. sta{ele qi societilliie ale g[rqr.qoppfiiLrtii au fosl
tiirocrn,ire fii |q,r**r.ctiri(5 cu iegca cosmopaliril, ar pu!e4 {i,
iir.lyiqi ci! arir:tetri nu d-trat...id regiur)li s+q porilillti!5{!i Ig1,
,r.i,q;or,111i, q!;ii qqql! 9..tEf..qlx ilnit'.e.lq+l.dp.gq.Yern;lre -pSF-IIIQ:,"
puiiriiir"' lcL H;rrr1 l()7(1, n1r. J7-53 si il8-130;. Un sserllenea
ilri"n inselruil pur: ;;i si,npi-rr apfu'area ryi cc:nsolirlCre-a iegii
puiiice cteillccr a{e, p*ntril to;tte poptlar9ie -- nn cadru angajant
p*ntro t::,.",[urile i:r.rliiice a-ls stittelor. societ[{ilor' 5i. regitmilori
,rru ,r,, ciidru cl*raii;lt care si1 reglenrenfeze qi s5 direcfioneze,
toate af:rcrriie. 0*nreltii ;tr. ajunge .astfel -si s9 buQure dp
i,rlrltiple ci'ti1,:rrii -;iiritl lrtettibri itt diverse corrruriitdli politice,
iu .,,rnt*c!r;1p qr:$iuifiqative .pentl:u . ei. Ar fi cetii[eni ai
colrr[*itaqilol-polilice aproi.riate gi ai reqelclor regionale Ei glo-
bale mai itrgi. lurcrti cilrr le-ar influenla via{a' AqeastX orga'
nizrre cosrnl:;roiitih ilr- f'! uila c;lre, ?ri lpnnl 9i substanq5", ar
retli:plr pr inglo\a -dive-199-19. !1121r1i.i!-e- pggerq. lli ilu,toi:ilate aare
*p*r**ii in"1nie.q1oLy! q! {.inc-gl,o tle gtalr!t-e 9! c;1re, claqfl.n:iu'li
iijiir,<,r*i*, tii ai niLqtere untti 'egit'n
np.-medlqr1al" pq{qrpic
flni{rli'oti}t I i rzi rj {i"3).
(dwr r r t.t t t i t tr f t ti 1to ii i i.t,i rs i o r d i t t tr it ( | :, t i t iiltt.: i i t ri Jl'i
e {onciul organizrlrii pr:litico-arinrinistrarive de tipopolit, statul-ilaliLrile ,,s-a!: slin5ie" cur?nd, el*r asia ru t.,r
mn[ c[ statele gi reginrirrile na]i*;"raie ar rlev*ni reciutt-ist, destr"rie niofirze, amintite in paitea ;r il-i,. pe iltru ,I
la inrloiall hazele teoretice Ei enrpirice alo creelin{el clc-nirf iuni vor rtrisplirea. A se .,slingc" irrserrrnlr5 rtrlri <1e-
abI c[ statele nll vor mai fi - qi nici ilu v(F rirai li privite cacenlre cxclusivr rle prrterii iegiiirrre ?rr p$opriilu Ior grauiqc
cum se intimpl[ de-ia in cliverse locilri)" State]e vor f i
;tabiiite" ?n infe riorul Llnei legi rtremocr;rfe giob;rlecuprinzfitoare. Tn acesle caclre, tregile staruiui-na1ir-rne vor Ni
ioir unul dinue reperele dezvoltlrii leEale, refleclioi politir:e gi
iliz5rii. Clci acest c;ldru .,,,a refi-x-niula $i reconstitui sensul,sl,limitele autoritXqii suverane. Anumite cenire cle pr-ll*re gi
,iiistenie de autoritate ar cIpita }egitimitate nunlai in mXsuna tnicare suslin qi aplic5. legea ilenrocraric[.
i..modem - s-& snst;ilut pinf, acuur * poate tiialvat[ dpai prin ideea. *iru.i stat lega] r,1qm(]Qrgtig. 'tr'otuqi, ftcesfa, urm5, a$a cum se paate observa in pi-ezeni, 11'etruie S{!.ilLg"'-Fi
;$g?ndit, in c,onclitiile unqi lilnli 41arpa(e dp.i1ilErgonexiuni.rorr,plpt piegnante- Un sistem de ptttere inipar{ial gi limitat trel:uie
t ca un sistem de autoritate cosnlopolit5 sau ca uri caclrulega[ dgrrr,;cratic ct-rsirropolit. Frolrlcrrra r:nui aserrrenea caclnreste necesitirtea. teoretici qi practicii, a ,,?mi:riu'firii statulili'",
f.{,..q;i e important sii se diferenf iere argiiment*le privindri nsformarea fornrei organizalionale a s{atului cJe argLlnrente}r:i,ig ritoare la opofiunitatea conceptullri iusu+i cle stat mociern.fucunoaEterea fai:tnlui c[ unele ciintrr: firnc{iile pi datoriile
tului sint.qi treLruie realizate Ia clivel'se nivele politice - locarl,riirfional, regional gi internafional - nu presui]une laptul r:5,i eea de stat mrtdern a disirft-ut cu totul; presuprrne mai degratrlri6[ aceastl iclee trebuie adaptatfl, peilttu a se ex{incle clilicolo de
Branife.iji Daci aceste distincfii sint valabile, ,,pers;oail& lrrti{ici*l:'i"din centrul ideii cle stat modern trebuie revizuiti-r in terntenii cle
bazl ai legii detnocrrfe cosmopolite. in aceasii-r viziune, arrfo-,{tatea suverand sau ijr.l\/eranitatea qi-ll extrafe iegitinritatea Ciri
-ffi..ffi-?ffi,[e*
, ..1
tffir#I'B
ffi#$ffi,il
.itii-
ffiP'it
f)titt,;,-'ttriitt.si art!ittLtt g,i.<t!;uit"r' e
aceasti lege: ul lsistern rle pLltere justificat ar fi un sistcry,,." ;
control,rt s i circurnscris cle aceast[ lege. De.q-i y_q ap,_9.grcrre;i, isisterlr nerr:esitii ql .:i:rie cle institutii domi.natrie citre si favorizezeii,r,
consolidareil .qri aplic*1ea legii furtclirmettiale" el ar putea fi;iformat ,Jintr-r-r varieiate de centre decizionaie irutonome - car*,t.
aclicnelz.i. atlicli, in slera lor clc cott111g1"n'', doar pentru 1;?ntftlni cetiir[ele legii cleurocratice. Asemenea .,cent[e" ar putea'
fi, tlesigr-rr, stilte-natinni, dar nu trcbuicr s[ fie neapirat state.'
F,efele cie state, cieci regiutri, ar pufeir, in principiu, adopta oiisenler-ieir {bt'ntit, ca qi utrele eniif.itti su-b-nalionale sau comu-
nit.{!i tr;tnsrrationale" ot"galrizali't sau agenfii. Astfel, suueru-,
niiatea il,ilnlfi l-i rir:1:oseclati"t tle icieea gtattiielor: qi teritoriilor,
fir,e, ;i po;ife fi vdzrLtl ca foni-ratlt clin ansarlibiuri n-ialeabile in
.fu11tia1ng.nta\e, rJatr aa. po*te i'i inirodusil tr'i, itnilu$ii fit di.verse,
( \.-zi L'r.Lritr,lLl I I i ). Lrg,c.a ui:]silopoiitli nccr,sttl str bordonarea'"',..."|. n.U-f +@
,.suveranit;i1i1or'" regionale, nafionale qi locale q11ui cadqq legal
atotcuprinz[tqi', rlar in interiot ul agestrii cadru asoci:i(i ile .s9. pot
aqtcjgLrve;1y1 ia dlvelse ilivelllri. Se poate ?ntrevedea o noui
posibilitate: recLrpererleit rtnei <iemocraiii itltensive qi pariici-
i-ratir,,e 1a nive.luri locale, ca o contrapartidi Ia reuniunile publice
ale uiiei qrrclini gltib;iie tilli Xnrg.i; o orclitle politicil cle asociafii
rlerlocratitle., ot'i.r$e gi ualiuni, cir gi de r*iele regionale qi gi"r-
b;,rle. Ir4oclelul t-le cleriiocra{ie coslropoiit[ cr:nstituie fundl-
urenlul te.g:it il uirui sistcttr de.auttrt'itate gioba] $i diviz,at - un
sist.eitr {e ceptr re de pr.it*t"e clirrers* Ei suprilpu.qe, forrnrte $i
clelirniterte {e.ipgeq cie,uipai.alllii!: in acest contexf, secesiutrea ar
plrtea ciipirta un noli serts * aparilia unor vechi entitili politice
tp ipteri6rui ttl]ol' c:rc1re conlilne cie guvel"nare, adicl
re6roCelal-ea comun'it,11i[o;' ilolitice tracli[ionale, pe ile-o parte,
iar, pe cle altl piute, irtstituirea urtor noi comunitirli in caclrele
unei struclul'i Ll'ansliit!iorlille de ac(iuue democrat.ic[
{'. t-l it.r t ; i i t t t l t' t i t tt i i t i t:ti s i ts t', i i n,.' t r t::o J t t t o l i( t { i t t i
10.3 Iloi l'onle ;;i nii.'elriri rle gur,,erntre
Oricunt itr ii crinc:cputii rlelry9g6L[-q.1 eosrrruLruliiu. ca ,sc-_i!.,;r;#
b-*!e,?+i pe rccurtoa\slcrea faptului ci rlcluuei:-rtia tliutr'-ci:anurnit5 cotnunilate ;;i relzrliiie dentrcr.atict-: clintre comunitSli
i. ,r !]
;interflereitzl. fiirrd iurposibil de seg:ai'at" si ci trcLrtrie cleate rrtiiniecanisnre organizatiottale pentru dezvtllt/rl'ea rlenrircruiiei ili
iA-e-c-e-qiiJe-.-yjlLo-1-1e Dar existX ul: pericoi cIai. (.sirblirriat ?n
riezbaterile europene rlin anii '92-'93 desple ..si,rirori{ol'lure"') c;.1
.lautoritatea politich gi capiicitttea rJecieil;nalil sI fie ".irrglrilite"'::-:de orice trouii struclur-[ clernocralic.i [ransfrc'ntali.eril { v.*zi
',' $' 5.2 ). Ilentl tr a evita ace.st lncr,*. i:t'incipiile rarLl t:L.l;r.ir"rr.
:.diverse niveluri decizionale trebtiie cla;"ilicate ;i pitsti:lrte i-r.-'r'imanent in vede-re.
' Prohlerlele ;i chestiunile {actr.ice ctre a;;ar"{'ill de ill"ept ,-nt*l'
t'niveluri lcc;r[e, ce [iri de locu] cle niullcri sau d,l ti";-rgutr <"le
..resedint[, siut acelea care irnpticl oanienii i]n tleci;ria dire,:iiij.asupra conrtitiilor proi:riei lor ilsq-:ciet"i "* 'etcaua prtllrlcnieiorlpublic,e (de la rrientinerea ordinii qi p?riI I:r terenuriie de -|oiicit.,rpentru copii) care ti iLl'ecteazfl in cel niiti inalt graci" Chestiuriiler ce aparlin liveluiui na{iorraX de *utoritute sint acpiea in r;u'e,
bamenii clin anurnite teritor-ii sint ;rfer:tafi de probienro c<-'olecti,.ri:
'care sE intind pin[ ia, ciar nu le ciepit;esc granile]e^ l-]inipo'r.ri',,i1"
,ichestiunile ce ap;rr{in uilcr nirisluri regionillc de ztutoritii{e sintcele care irttpurt <.r lttectr iel'e lrarislratiori:r II. (l in r.:artzir in{rr,conexrunli declzlikrr si consecinielor nationaie si clin calr:.fr
,;laptqlui cir nafiuilile aflaie tn aceas{ri situafie s?nt;rdgsee,-inc1pabilg. si-gi atingir obir:ctivele fiiri cotrair<:rar'.; u'anr;-- fr-ontalieri. Ca afare, procesui rlecizion4tl qi inrplenre ntilrr:;r
'apartin riivplului legional clacii 5i nirntai tjach auiodcienrliir;rrrripoate fi realizatl e{'icient nuniai prin conrJucere regi*iial;i. irr-inextcusic. clrestlLrrriie c:ilrc ilprriiu rlc clrepi trivrIu]iri r,loh;el sirri
,,,acelea care iirrplicd niveluri ctre irrf.erconexiune li inierilt*,penden[ri ce nu pot i'i rezclvilte rlqrii.r cle aLIf..irituii;Ie ]+ca]e,
,na{ionale sau region;rle. Cenf rele de tiecizie ce depi"qesc,,$raniqele na{ir:nirle .s?nt Iocaiizaie a<Ie.cvu{ .:rt"riuci i:itt,li rriveiltriie
!i{li!iig,.::li
.!:
iq!.!:
fl'li
ir
isi-,
l8()
,.ir:j'erioar*'" rle d*cizi*. tttt pot *cin-iinis{ra sirt.isi5c[for proble.
i*ei e cie polit ir:5 trii* sn ar;i onaX ii q i in teina(ir:n ;tl ii'
F,i.obfet'rele de ,recliu repi-ezinti o ihistrare clarl a necen
sitiitii upej conciuceri rlen-Locratice la aceste nivehiri difer-ite. De ,
lpilcld. f,abric.iie cir.r* etnii variate forme c1e nclxe pot fi monito-..
iir,rte gi controla{e pe plan local, reglementate Ei supervizate p.e*i
ti;" ].r:ltionai, veriiicnte pe plan regional couform standardeloi"r
lii rii;cririlor inteinafionale, Ei . evaiuate' global, ?n prlvlnta
iimF:actului asuprra sfu:Itf,;ii, bunlstirii Si oportunitdlriort econor1uice ale ait,;ra. DeEeLll ile toxice Ei inciilzirea planetei sirrt
cloud exelnpl* do plobleme irr-lportant* care nec.esiti- reacfii lo-
cale ciar qi glcb;rie. pc'iitm ca unltirile lor si pcatl fi controiate
L) o i n u r i I rr ! u ii St it ! i ti c: ri s i o r rl i t t t:t t t,,.t :; i n tt ltt:, i i tri 1(' 1r ol
iArtt*I, clerlocra[ia po*{g {'i ag;iicatii in nrori :lriecvitt r};rcI *ste
;i."urouc,'rtti ciiviriunea pr-rteriltli' qt cr:tiip*l*n{e}or, Xa r"'rif,erite
iiveluri C* interacliurr* ;i interc*n*x.ipl'ir'. Srciiticf, - nivelttri
ior* ".-t*tpurlcl gratlului ?n c*.re pr*bl*lii*le 1--'r-rblice se *x{ind $i
afecteazl popul;rfiile. Pentr* il s*i."vi cu stlcces priretir:a t"[en"lo-
traticf,, inciiferent ia *e niv*l, Lirl asentefti:ia sis1*nl irel:lrie sd
,:'r;gidii&le qi ini*rnqficnaIe r:'atrs{roi:i-a!iete" Im;irrlsul :ilciiruirii
cuprinr{ii cliverse gi Cristincte donr*rii d;: ;f4toritate, legnte i*{reii" ntei vertical cit *i orizoi"tt*l.tl t''
l com*nitfltii*r ;i *s1,rc!qqiilpr- cirliie , ilp;r.vcr!ti5irt ;i. irii51lqril.O*mo*iatia riin. -,extu,t.r'' pr"iritr * rClen i:e agr.rilii ii gt'upill'l
f ri t: i; t rc: I i.t ?,i tt : t: r..t n s o M * r" e u. r ! e n+* r: r * ! ! d
i, I+.gtitujlea, mn*i mc,det 6:*sri;*g:ollE rie cir:tri*'craliq qfitq rtnri. r !. ,l , - J - .-- ,, ^.--^r.:... I t-- i"-e'-."-:^,-,-86(I,,irrod ctre ir ineErr:a *<lu:;r.;lirlare;.r r-lcn;cilia{ipi ,,ilt it:f*r-iorLl}'"
[.)trtritr.:rtiIitr 5i tit'tiitt,'ti. g!olnlri
e,#
EH
ffii#ffiFgiJli#tt'i'
]t:i:$.i!:':
!i, t;;iitn' [li,iir.S
Liilii;1
ffi'ffis"?
ffiffiiBr r'fi
i,Si"e;
i.*t*t4ffi
,'$I [l;[Jt"t;
ffit*tq,l
itj;1ii*
ib,
Itffitlt
1i t'egicittetttltfc.' fl"t fi propLrse trei !qs{* ciile s[ aiute Ia <lepistareq qi
rtrireclionare:r chestiuniliir iactice pe clivgrs#ii nir''eluri de ad-
n-liilistr;1re: testele irl-irlirtd.egpri.lderea, in1,e11qi1i1,i9a osi efiCrenla
comparativ[ P-XXSl"]--tS,rtt analizerz[ numirul oamenilor, din'
interliorul si Ain"-efiffinui anttnrif let'itoriLt. ca.rc sint aiectali in
;,;"J ,-;r;ificrriv tle o prot'rlenrd coieciivL 'I-estul inrensitSlii
,i;6f ;ii- liarlut ?n car:e ihestiunea ac{ioneaz5 i,fliffiTffifrilpde c,anieni,5i, ,rin r_rrnrare, gradul ?n care legislalia nafiona15.,,
regicnatrS seu giolrali, cri alte tipuri de inteivenlie, sint justi=
fiite. Cet de-il treilea test", evaluat-ea eficieil{ei colrtparative,
tiel'ruie sd asigurf*dilTiT:t"c rle a anaiiza dacfl o iniliativina{.ional5, regio1a15 sau globalii este.neces-ar{, d.aci nu cumva
ouiectivei* rii* p,rt fi atinse ia un nivel de decizie ,,!rrferior"''
Cr:iter:iiie ce pot li folosite ?n uLcest ultinr test includ accesul la
i-lijlcace Iegislative 5i administrative alternative" costul actiunii
p.Jprru* qi posihilele consecinfe ale unei aserieuea actiuni
p*nt, u p[hill care infrf, tn componenfa unui anumit teritoriu.5
unei ase.rnene* 1efetre poiitc fi gfrsit ?il!l";;cr ii!?{i* a|f pl"oces,q qi
fo{fe..ln.g!yqiq<1: der,1o-.1ta,r-ea n1i3q[;5!ioq !arii1t*lig1tiiJ! Rtpu]are,cu ohir-'c'tivr-' regirirl;tle Si gI.rb.rlc ,. l,iI,;. pie.-'LIirt pt utu,:{ia rrstll:seloi ni11,p1-llp q,i a rrreclitilrli tnc,r.,"u-ltiriit*r, gi er*.clitilre& trqlilor;elaborarea d* nqi ilreptui:i ;i o'biig*1ii pfli-ilr].l staie*qi inclil'izj, ?n
leg&rrrfi ci],,r1lc;rytenirrla cclnunti a ulnanitii{ii""" plote-i;-1lea
ambiqntq!r1i, aplrarea dr*.pti"iri)*r otr:ultri .sti ei/itfirea anreninff,r"iicu for'!a; aparigia gi prolif'e1i.nr*:*. tn s*coi',;l XK a..inslit.tttiilorigerlaliollale - care ccqlrdq**agf, J,q.lgef* ".+i.. pr*blenrelet{at}$j.}+!ionp1q, rie };1 lriqlillpii* ,rJnile gi qgernfi!tre pale p?n[ iareleleie qi organieagiile 6:otitiac. ssgi*urge (v{lzi r:;rpito}ni 5; qi
5 lbstelc privincl ,,cupriutletca" 5i ,,intcnsitatea'" cler:trrg in nrod natural
,-lin,clisculia a[tcri,rarri <lespre globalizarea care impiicl decipotrivi fonle de
i,ri.,t.,.tili,.eEtcnsiveo'$i.,.interrsirre" (vezi ii i.2). Deggtlil-ile tcsteior
fii"irO ,,inteu:;itith:a" si ,,eficienqa cornp;rrativ[" :;int qi eie prelrtate clin
r'lezbrrterile c"iiri--rPine acttrale tler;pr-e pl'ecorrdiliile ce ar ttetrtri indeplilite
;;;ir,, ,, jlslil'ir;i i6rlrlir:area llii in procesul tle gul,ernare (vezi I\ertnreitlet'.
1993, llri ltlcs 1,P. :O!--l, I 1 ).
6Iol*"* cii deciziiie pri,.,ind clrestiturilc pill:iice ur trel;ui :;llt se linii(erz:,e lacei care sint clilect alect:rqi de elc, satt Iil t-cpleueittiltttii lor, tirt i;a dttce
irrriv. vgr v
iotdeaunu, desigur, lr clemarclri chre tntr-e nivr:iurile cleciziouale potrivite.itriar si cu airrt.orrtl y-rrincipiilor :Ji testcrlor propr.lsc. Dilctertle lc <le oPirrii
,privind jurisrlic{ia antrniitor r:ornunitil{i, se vol rnauil"esfu iln continuare (agacunr se intirnpl5 ir: IJI-i). Ca itttre, r'{.-}r ttel--,tti cre;rte. ftrrt.ttitrrr"i 1i. {r:ibttu:rle cnte
lsi ia in cleztratere ac:es1e cllestiuni." peut.nr a atrilia cazLrril* privinr.l tinrle l,ri crrrrr
.ar trebui exarlinat ,si lezol*,,ai. un ,.intc*:ll ttra.!c,r" ?il111(i p{-ciblcnii put,lic:li {ci.rii, 6, c:i1i. 9)"
d$
Itr
r#
rSifrfs
i&'[,,I
Iii!,:iltrftffiFv
i+
i;iLtj.
t'
;!.:
::i]rI :il
.:::.i
i ,i.r.;il
liI lil il: I
iii \
ir! ',
,1,',i.: .!i
.i ,i!itirI iiil
28: {-) e r t t t't t' t t t ( i t t,r' i o rtii r t e * g I ct it t.t I ii
Fialk, l9t)la)" Prin unlare, se poate conchicle, existl opoiitici perrtru construirea unui viitor denrocratic mai efic
Acest viirdr trelruie vlzut i'n tenleni cosntopolitri _ *n .aii,iiconrplex instituqional cu extirldere globali, r,r.rrrnt prldiirar)ortare Ia o lege democratic[ fundanrental[, .^,* in.rJl,,i;,ffiIcaracterul guverniii'ii ?n misura in care ea prornulg:,, aptitx's'ir.ili,.i;'iconsolidetrzr. aceast[.lege. E un viiror construit p" .*"rnou{iffiterea laptului cr. democralia clintl--c-r singuri comunitate gi,iil,1,rrelafiilc democratice ?ntre comunif.iii s?nt prcfuno ,rrt","or";-."'tate, gi c5, pentru supra.;ie{uirea qi prosperitatea clemocraliei,''iaceste noi niecanisme r:rganizationale qi legale ti.el:uie rrinj'',,,in:;tituite. - ,,::'-
4.1
prHTEL" H, pt1fi PHIH"IATHA pmIVATA grLEGEA I}Eh4OCRATA CCSh4(}PCLITA
{;f
S-a afinr-iat cd fc.rrnta ceil nrlri pr-r{in il:',:;ld*r-riii rie 1:uiel"epublicit. cot'espunz?nd cu apili'ai"ea inlepturilur iurii v itlunie, este
i,:,,structur"ri (merliul) uici:iei". .r\utorul ;ices"r.i:ri viziilni, Eclbe,rt
Nozicli" sustific cir trehtrie sit lel-:trn{iilli J* i',1er:zr c;i uici::i;c;r:-:,prezirirl o :;ingriri conceplie a ceior *lai Liurie crii:cittiri si;ciale
5i politicc { 197,4'ii. hlu poil{e r-:)iii-iti"r r-rii silrgur rip de r":r;lrilri;ii;i{*:t,6x19 g;, serveascl rkept irleai ;:rcnf;"u to[i, ,-:5ci pol f; intilnitE r"-
.$erie intreagl iie coriccptii asnpra uterpiei" iir{f;. ce scliia e}:
Wiftgenstein, Eiizahe{h'fa3,ior, Eer.tririrtl it',isseitr, ThonrasMorton. Yogi Berra, Allen Ginshurg. X-iarry "fv'c,.lfson, 'i'i-lr-x,eau,
Casey Stcngel" -Picasso, Ir4riise, Ei.ustein, Flr-rgh Elc,fliler. Socrale.I{enry Ford, Lerrny lirn,;:e. Bai:a Raru f,.}:rss, {-}iindl-fi" Sir F.:;,1;rt*rlrl
F*illary. Rnymt-rncl Lui'ritz, Fiudelha, irranli Siriillui. L}rlurri!r, I;icr-ril.Nt;rrnan h4ailc.r" Ayn Ran,:l, Baronul tri.othsciriir.1, 'lbrl 1,&i}li;xr.rs.
1'hoinas Edisiln, FL t,. Menctr:e.n, 'fi:onLits Jefterson, E-liiphEiiiscin, Bobb_v Fi-slrer'. Emma {ioklrnan, Pc{.el }:iroi-.otkin, i.u slpirin{ii tXi" iixistii oarL-. peflti'li lofi iic*sti r,-an:eni. ui::;ingur llp ilcvialir iclcal? f ldozick, 1974" p. 3i0.t
,, () socieiate ?n care e.r'perilton,rui. utr:pi*:. poii{e i'i iiicei','-ui. ;u'itrebui vI:lulii ca o utc;pie. Utopia es{.e un eiulru pr:n[ru ulcpil,r unde oanrenii sint,,iitreri sir se a.s<;ciez,ein rilc,d "volilrltai- i,-cr:tr*:i^.' a ?ncerc:a s5-si realize;re propria viziutte asuprtl unei l'ieti r-llr,,ri
'bune, intr-c conrunitate irleatrii" nndc ?nsI nilr-leni ilu-$i frci].ie', intltwrLe concepiia u{opicI .rsuirra c,eloriaiti'" (}.k:izic},;, It)?.1, p. 11.t?).'Sau, pentrr: a forntulir altl'el . utr:pia este caciruI re f-al,+l'izellzI::libertaiea
Ei experirlentul ll'r'ozi*l<, lcr'74. pp. i3-i- r-1,4 i^