Post on 05-Apr-2018
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 1/16
CuprinsDate generale
Denumirea lucrarii
Normative si standarde
Necesitatea si oportunitatea investitiei
Alimentarea cu apa
Studiile existente
Surse de apa
Surse subterane
Surse de apa de suprafata
Criteria de alegere a surselor de apa
Criterii de alegere a captarilor din surse de suprafata
Statia de tratare a apei
Calculul debitelor de apa
Determinarea debitelor caracteristice
Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului de apa
Calculul debitului zilnic mediu al necesarului de apa
Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa
Calculul debitului orar al necesarului de apa
Calculul cerintei de apa
Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa
Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa
Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 2/16
MEMORIU TEHNIC
Date generale
1. DENUMIREA LUCRARII: ALIMENTAREA CU APA A UNEI LOCALITATI CU
23.000 DE LOCUITORI
2. NORMATIVE SI STANDARDE:
STAS 1343/1-2006
STAS 1478 -90
3. NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI
Se va elabora documentatia de proiectare pentu lucrariile de alimentare cu
apa in sistem centralizat pentru o localitate cu un numar de 14.200 de locuitori,
la care sunt date urmatoarele elemente:
Localitatea este situata intr-o zona de deal cu clima temperat-
continentala, cu o populatie in prezent de 14.200 de locuitori. Localitatease sistematizeaza in integime cu o singura zona cu un singur regim de
constructive si grad de dotare.
Pentru zona prezenta cu caladiri cu parter avand instalatii interioare cu
apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde.
ALIMENTAREA CU APA
Inainte de a incepe executia, se vor confrunta planurile de istalatii cu apa,planurile celorlalte tipuri de instalatii in vederea rezolvarii cat mai rationale ale
intersectiilor. Dupa confruntarea tehnica se vor preciza daca este nevoie si
dimensiuniile goluriilor pentru trecerea conductelor. Se vor utiliza doar
material conform standardelor. Traseele si dimensiuniile conductelor sunt
conform prevederiilor prescrise din piesele desemnate. Fixarea si montarea
conductelor se va face ingropat in pat de nisip cu acoperire de pamant.
Distantele punctelor se vor determina in functie de materialul conductei,
diametrul si modul de protejare al acestora.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 3/16
Conductele din otel zincate se vor imbina prin fitinguri zincate. Imbinarea
prin filet poate sa fie fixa sau demontabila. Nu se admit imbinari prin sudura.
Imbinarea armaturiilor prevazute in documentatie la conductele din metal se
va face prin intermediul flanselor. Executarea instalatiilor din conducte din
P.V.C. se va face in conformitate cu prescriptiile si tehnologiile indicate in
normative. Conductele montate in apa sau in medii agresive se vor izola
contra coroziunii cu 3 starturi de bitum si 2 randuri de hartie tip sulfat si
citomare in interior si izolatie intarita cu protectie exterioara din banda de
P.V.C.
Probele la care vor fi supuse instalatiile vor fi: proba de entanseitate la
presiune si proba de functionare. La conductele functionand sub presiune
verificarea se face hidraulic pe portiuni minime de 100 m la care vor fi montate
toate armaturiile . Umlerea tronsoanelor de proba cu apa se va face astfel incat
sa se asigure umplerea complete respective evacuarea aerului din conducta.
Presiunea de incercare va fi 2*P regim: pentru tronsoanele in care presiunea de
regim este mai mare de 5 kgf/cm patrat. Incercarea se va considera reusita
dupa intervalului de o ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea de
presiune nu poate fi mai mare de 10% din presiunea de incercare sis a nu apara
scurgeri vizibile de apa.
Dupa terminarea complete a retelei si a aductiunii inainte de
dezinfectarea acesteaia se efectueaza o incercare hidraulica generala pe
intreaga lungime a acestuia , in conditiile de functionare la parametrii
proiectati. Dupa proba de presiune se va spala conducta cu apa a carei viteza
de spalare va fi minim 1,5 m/s. Dezinfectarea se va face cu apa care contine 20-
25 mg CL activ. Instalatiile se vor clati dupa cum urmeaza: la 1 m liniar
conductele, la bucata armaturile, izolatii si sprijiniri (metru patrat),terasamente, etc (metru cub).
STUDIILE EXISTENTE
Planul de situatie a localitatii cu imprejurimile la scara 1:5000
In varianta de sursa subterana, zona de amplasare a frontului de captare
si date hidrologice sunt indicate pe planul de situatie. Din punct de
vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89.
Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele:
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 4/16
Coeficientul mediu de permeabilitate k=(100+n) [m/zi], adica
k=100+20=120 m/zi
Inaltimea precipitatiilor este de 650 mm/an si inaltimea maxima este de
820mm/an.
Pozitia nivelului hidrografic este la 3m sub nivelul terenului
Statul de apa subterana este cu nivel liber
Grosimea stratului de apa este de 20.00 m
Panta piezometrica a stratului acvifer este I=0.008
Marimea caracteristica a particulelor stratului natural este
La un foraj de studiu de diametru D =275 mm, la masuratoriile de teren,
care aproximeaza pompa de pompare s-au obtinut urmatoarele date:q [/s] 3 10 16
S [m] 0.4 3.0 6.0Unde: q-debitul putului
s-denivelarea stratului acvifer
p-porozitatea stratului acvifer (p=0.25)
SURSE DE APA
1. SURSE DE APA SUBTERANE:
Panzele sau cursuriile de apa subterana, alimentate din apele
provenite din precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (rauri, parauri),
din lacuri, din apele de condensare provenite de la mari adancimi
(condensarea facandu-se in partiile superioare ale scoartei terestre) sau din
ape infiltrate artificial, dupa modul lor de cantonare si scurgere in subteran pot
constitui:
- Straturi acvifere freatice
- Straturi de mare adancime
- Straturi alimentate prininfiltratii artificiale
- Izvoare.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 5/16
2. SURSE DE APA DE SUPRAFATA:
Sursele de apa de suprafata sunt formate, mai ales, din apele curgatoare
(parauri, rauri si fluvii) si din lacuriile naturale si artificiale. In cazuri extreme, se
poate recurge si direct la apele meteorice, care pot constitui surse de apapentru consumatorii mai putin importanti.
Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa, si este tot mai
frecvent folosita.
CRITERII DE ALEGERE A SURSELOR DE APA
Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se intocmeasca schema
generala de gospodarire a apelor, in zona care intereseaza pentru alimentareacu apa potabila si industriala. In cadrul studiului de ansamblu al problemei,
stabilirea schemei de alimetare cu apa se face pe baza planului de amenajare
cu toate sursele de suprafata si subterane, care trebuie luate in considerare,
pentru a fi studiate.
Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa se determine
caracteristiciile tehnice (cantitati de apa disponibile si calitatiile apei), pe baza
carora, facandu-se comparatiile economice intre solutiile de ansamblu alesistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata alege sursa care satisface:
-debitul de apa necesar consumatorilor;
-calitatiile apei, pe cat posibil fara imbunatatiri artificiale, sau cu
un minim de tratari, pentru a le aduce la nivelul calitatiilor solicitate de
consummator;
-siguranta in exploatare, asigurarea in timp a debitelor minime sia constantei calitatii apei solicitate;
-eficienta economica maxima, tinand seama de costul minim pe
metru cub de apa furnizata si de efectul economic general, in cazul gospodaririi
apei pe utilizari complexe;
In repartizarea surselor de apa intre consumatorii industriali si consumul
centrelor populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru
a fi utilizate la alimentarea cu apa potabila.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 6/16
Corespunzator studiului tehnico-economic general al alimentarii cu apa,
se intocmeste un studiu preliminar hidrologic si hidrogeologic, in care se
stabilesc sursele care trebuie studiate in detaliu, prin studii definitive, care stau
apoi la baza proiectului de alimentare cu apa.
Zonele de protective sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se
impun conditii special, in vederea prevenirii impurificarii apei de catre diversi
factori exterior.
Pentru sursele de apa se instiutie trei perimetre:
Perimetru de regim sever, in interiorul caruia se interzice construirea de
locuinte sau alte constructii, nelegate de necesitatiile tehnologice ale
captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea
alimentarii cu apa; marimea perimetrului de regim sever se stabileste,
pentru fiecare caz, dupa conditiile hidrogeologice; zona de regim sever se
imprejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta; se interzic
trasee de canale in aceasta zona, care se protejeaza si de scurgeriile de
suprafata, prin santuri de garda, iar in zonele inundabile, prin indiguiri.
Perimetrul de restrictive, care este situat in jurul zonei de regim sever;
in acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanentcontrolata, interzicandu-se utilizarea terenului in scopuri care ar putea
inrautati calitatea apei si reduce debitul; terenul se marcheaza prin
borne cu inscriptie.
Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga in jurul
perimetrului de restrictie, zona in care organele sanitare fac observatii
sistematice asupra starii sanitare a oameniilor (in special, in cazul
aparitiei unor boli contagioase, transmisibile prin apa).
Primele doua perimetre ale zonelor de protectie sanitara se fixeaza prin
proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor de teren si in colaborare
cu organele sanitare si administrativ locale.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 7/16
CRITERII DE ALEGERE A CAPTARIILOR DIN SURSE DE SUPRAFATA
Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de
urmatoarele aspecte:
- conditiile de functionare ale SAA;
- gradul de asigurare impus
- caracteristicile cursului de apa: debite, nivele, etc.
- conditiile terenului din zona
- probleme economice
Nu exista reguli generale, care sa recomande un tip sau altul de captare.
Se pot da indicatii cu caracter orientativ, care ofera posibilitatea cel putin a
eliminarii solutiilor corespunzatoare.
Principalele tipuri constructive ale captarii din rauri sunt:
a. de mal
b. prin conducte gravitationale
c. cu baraj de derivatie
d. sub forma de cupae. prin infiltratie de mal
f. de sub albie
Captarea straturiilor subterane
Aceste ape au un regim cantitaiv mult mai dificil de controlat decat al
surselor de suprafata necesitand in aceste sens studii de teren mai atente.
Clasificare:
Constructiile de captare se pot clasifica , dupa directia dispozitivului de
captare in:
-captari verticale-puturi a. sapate: -au forma rotunda in plan si pot fi cu
diametrul interior mare (peste 1,5m) sau mijlociu (intre 0,8-0,5m),
folosite la alimentari cu apa centralizate, sau mic (sub 0,8 m), folosite la
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 8/16
consumatori izolati b. forate: -din coloane tubulare, cu diametrul de 0,1-0,5m
c.infipte:- pentru debit mici si cu diametre intre 0,02-0,06m
-capatari orizontale –dremuri sau galerii
a. interceptoare; -daca sunt perpendicular sau oblice pe directia curentului
subteran; se aplica la starturi de grosime mica si situate la adancimi nu prea
mari
b.radiale: daca converg din mai multe directii spre camera colectoare central;
se aplica la straturi acvifere de mare adancime. Alegerea tipului de captare se face in functie de:
- Debitul care trebuie captat
- Caracteristicile stratului acvifer
- Considerente tehnico-economice.
Statia de tratare a apei
Cladirea statiei este amplasata in imediata vecinatate a rezervoarelor de
inmagazinare in amonte. Pentru asigurarea potabilitatii apei se vor realiza
trepte de filtrare, tratare chimica pentru reducerea CBO5 si CCO, deferizare,
denitrifiere, dezinfectarea cu ultraviolet si o usoara clorinare cu hipoclorit de
sodiu in rezervoarele de inmagazinare a apei cu t=30 min. Statia de tratare se va compune din treapta de prefiltrare (are in
componenta un filtru mecanic cu autocuratire de 50 µ), tratare cu KMnO4,
aerare cu duze de amestec , filtrare cu nisip curators si dezinfectarea cu
reactoare cu UV. Pentru reducerea numarului de bacterii si limita admisibila dinapa stocata, s-a ales solutia unei postclorari cu hipoclorit de sodiu in rezervorul
de inmagazinare a apei cu t=30 min, prin intermediul unei pompe dozatoare.
De asemenea , statia de tratare va mai avea in component instalatiile
hidraulice aferente, pompe de spalare a filtrelor , turbosuflanta pentru treapta
de aerare, pompa dozatoare pentru precum si instalatiei de ventilatie
realizata cu ventilatoare axiale.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 9/16
Se va avea in vedere ca elementele componente ale statiei de tratare sa
fie livrate preuzinate.
Pe timp friguros, pentru prevenirea inghetului si pentru buna
functionare a pompelor dozatoare s-au prevazut doua aeroterme electrice deperete.
Principalele echipamente ale statiei de tratare a apei:
Filtru mecanic 50µ cu autocuratire
Unitate aerare-oxidare
Pompa dozatoare
Filtru nisip
Unitate dezinfectie UV
Pompa dozatoare NaOCl
Debitmetru cu impuls
Pompa spalare filter
Turbosuflanta
CALCULUL DEBITELOR DE APA
Localitatea are un numar de 23.000 de locuitori. In urmatoarele se va
calcula debitul characteristic necesarului de apa pentru alimentarea localitatii.
DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE
Apa pentru consumul gospodaresc: ().
=
Apa pentru consumul public: ().
=
Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi: se poate aprecia global ca
fiind 5% din consumul realizat de locuitorii ().
=5%∙
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 10/16
Coeficientul de variatie zilnica , rezultat din STAS 1343/1-95 este:
Pentru uzul gospodaresc k =1.20
Pentru spalat strazi si stropit spatii verzi k =1.20
Coeficientul de variatie orara , se adopta pentru fiecare tip de necesar
de apa. Cand nu sunt alte valori justificate pot fi adoptate valori din STAS
1343/1-2006.
Pentru zona gospodareasca =1.3
Pentru spalat strazi si stropit spatii verzi =2.0
Necesarul de apa, pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu
apa se poate calcula analitic, sau se poate exprima ca un spor al necesarului
global pentru celelalte consumuri, conform STAS 1343/1-2006.
Pentru sistemul de alimentare cu apa, la care sursa nu este apa potabila,
ca in cazul de fata, este necesar un coefficient de spor de =1.08.
Pentru sistemul de alimentare cu apa din prezentul proiect, se
apreciaza conform STAS 1343/1-2006, ca fiind de 1.10.
DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE ALE NECESARULUI DE APA
A.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MEDIU AL NECESARULUI DE APA
Apa pentru gospodarii.
∑
⁄
Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 11/16
B.) CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APA
Apa pentru gospodarii.
∑
⁄
Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.
C.) CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APA
Apa pentru gospodarii.
∑ ⁄
Apa pentru spalat strazi si stropit spatii verzi.
CALCULUL CERINTEI DE APA
Calculul debitului mediu al cerintei de apa:
⁄ Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa:
⁄
Calculul debitului orar al cerintei de apa:
⁄
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 12/16
Unde:
- reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa, care tine seama
de pierderile tehnice admisibile din sistemul de alimentare cu apa.
- reprezinta coeficientul de servitude, pentru acoperirea necesitatii proprii
ale sistemului de alimentare cu apa (sau coeficient de spor).
Conform stasului romanesc, STAS 1343/1-2006 rezulta ca kp=1.15, pentru
retele de distributie mai noi de 5 ani si =1.35 pentru retele de distributie
existente la care se efectueaza retehnologizari.
Conform STAS =1,02, pentru sursa subterana fara statie de tratare si
=1,05-1,08, pentru sursa subterana sau de suprafata cu statii de tratare.
CALCULAREA DEBITELOR DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE A SCHEMEI
DE ALIMENTARE CU APA
Toate elementele schemei de alimentare cu apă, de la captare până la rezervor,
vor fi dimensionate la debitul de calcul; pentru tronsonul captare - rezervor
va fi adoptată valoarea cea mai mare dintre cele 2 expresii.
- reprezintă debitul zilnic maxim al cerinţei de apă în regim de restricţii
(reprezintă debitul zilnic mediu al cerinţei de apă, din care se scade apa, pentru
stropit străzi şi spălat pieţe).
- reprezinta debitul de refacere al rezervei de incediu
TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTĂRI ŞI CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA Alegerea tipului de captare este o problemă complexă, legată de următoareleaspecte: condiţiile de funcţionare ale sistemului de alimentare cu apă; gradul de asigurare impus; caracteristicile cursului de apă: debite, nivele, etc.;
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 13/16
condiţiile terenului din zonă; problemele economice.Principalele tipuri constructive ale captărilor din râuri sunt prezentate în
schema de mai jos:
de mal; prin conducte gravitaţionale; cu baraj de derivaţie; sub formă de cupă (cu bazin); prin infiltraţie de mal; de sub albie.Un alt factor, care poate stabili tipul de captare îl constituie adâncimea apei
în faţa prizei.Aceasta trebuie să asigure:
captarea debitului prelevat, conform asigurării de calcul; oprirea intrării în priză a aluviunilor grosiere, respectiv debitul solid de
fund; prevenirea efectelor negative ale gheţii şi zaiului, adică evitarea captării
straturilor superficiale; împiedicarea intrării plutitorilor în priza, respectiv o gardă
corespunzătoare deasupra prizei; spălarea hidraulică a zonei de acces la priză.Pentru ţara noastră, în funcţie de condiţiile climatice, sunt avute în vedere
următoarele adâncimi minime de apă, care trebuie asigurate în faţa prizei: 0.5m peste fundul râului, pentru evitarea pătrunderii aluviunilor de fund;
poate scădea la 0.2m, la râurile de munte; Pentru evitarea efectului gheţii se recomandă o acoperire deasupra
prizei cu 0.1m mai mare decat grosimea maximă a podului de gheaţa Pentru evitarea captării zaiului se consideră că este necesară o înălţime
de apă de 1m deasupra prizei; se poate reduce, de la caz la caz, dacă seiau măsuri speciale;
Pentru evitarea pătrunderii plutitorilor şi blocării prizei cu frunze serecomandă înălţimi între 0.20 – 0.50m, funcţie de zona pe care ostrăbate râul în amonte şi de frecvenţa plutitorilor;
Astfel, adâncimea râului constituie un criteriu de alegere a tipului decaptare.
Turbiditatea apei captate poate fi şi ea determinate pentru alegerea tipuluide captare.
În cazul nostru captarea apei pentru localităţile şi platforma industrială se vaface din sursă de suprafaţă iar tipul captării este captare de mal cu grătar.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 14/16
CAPTARE DE MAL Construcţia de captare a apei constă, de fapt, din două lucrări diferite: camera de captare propriu-zisă; staţia de pompare
Camera de captare constă dintr-o culee de pod, goală înăuntru; în interiorulei se găseşte un perete transversal separator, care formează douăcompartimente: de captare şi de aspiraţie. În aceasta din urmă sunt coborâteconductele aspiratoare ale staţiei de pompare. În lungime, camera de captarese împarte în două compartimente,care pot lucra independent unul de celălalt.
În despărţitura pentru captare, apa râului ajunge prin ferestrele de intrare,dispuse în înălţime în două rânduri: ferestrele de jos lucrează la nivelurile joaseale râului, cele de sus de nivelurile înalte, când straturile inferioare ale apei dinrâu pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de fund. Toate ferestrele sunt
înzestrate, în interiorul camerei de captare, cu vane laminare sau în formă deşubere, iar la partea exterioară cu grătare cu spaţii mari (pe cât posibil,demontabile), construite din bare verticale, cu spaţii de 50-150 mm şi uneori,chiar mai mari.
În peretele separator se montează plase fixe, pentru reţinerea suspensiilormari din apa brută. Manipularea plaselor, a vanelor şi a altor utilaje se face depe un planşeu de serviciu, executat la nivelul pământului. Pe acest planşeu seconstruieşte o cabină, foarte comodă, pentru exploatarea camerei de captare.Planşeul de serviciu are un balcon care permite executarea operaţiilor decurăţare a grătarelor, a ferestrelor de intrare, în locuirea lor, etc.
Staţia de pompare se amplasează în afara zonei alunecărilor posibile aleterenului, în timpul executării lucrării. Condiţiile topografice pot impune, deasemenea instalarea staţiei de pompare la o distanţă relativ mare.
În general însă, din punctul de vedere al asigurării unei bune funcţionări aconstrucţiei de captare, este necesar ca, tinzând la o scurtare a conducteloraspiratoare, să se scurteze distanţa dintre construcţia de captare şi staţi a depompare.
Captările de mal trebuie dotate cu dispozitive de curăţare a depunerilor dininterior (hidroelevatoare sau pompe de nămol).
Platforma circulabilă a captării de apă trebuie realizată la nivelurile maximecu o asigurare de 1 %, având o gardă de cel puţin 0,70 m.
Conductele de aspiraţie care pleacă spre staţia de pompare trebuie să fie
duble; ele se dimensionează la viteze maxime de 1,00 m/s în cazul conductelor
comune la mai multe pompe şi de maxim 1,50 m/s la conducte separate pentru
fiecare pompă.
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 15/16
În cazul conductelor de aspiraţie sau de refulare la captările la care sunt deaşteptat tasări în perioada de exploatare, se prevăd compensatoare unghiulare,care permit deplasările relative ale construcţiei faţă de mal, fără a deranjafuncţionarea conductelor.
Schema captării de mal cu grătar
7/31/2019 contructii hidro proiect
http://slidepdf.com/reader/full/contructii-hidro-proiect 16/16
Schema alimentării cu apă