Post on 24-Feb-2020
http://enviro.ubbcluj.ro 1
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului
Programul masteral
Calitatea Mediului şi Surse Energetice (CMSE)
Responsabil Masterat: Conf. Dr. Victor Bocoş-Binţinţan
http://enviro.ubbcluj.ro 2
CMSE – Descriere succintă & finalităţi generale
A) Calitatea mediului – monitorizarea poluanţilor chimici şi fizici. Poluanţi periculoşi, inclusiv sisteme şi metode de protecţie a populaţiei împotriva agenţilor chimici înalt toxici.
B) Calitatea mediului – radioactivitate, dozimetrie, datare.
C) Surse energetice – cu accent pe energiile regenerabile.
http://enviro.ubbcluj.ro 3
CMSE – Obiective• Dezvoltarea şi rafinarea limbajului de specialitate, asimilarea de bune
practici şi dezvoltarea unui mod de gândire apropriat disciplinelor derivate din domeniul complex al din curriculumului.
• Realizarea de conexiuni şi transferuri cognitive între disciplinele implicate, care circumscriu cele trei direcţii curriculare principale ale masteratului (energii, radioactivitate, respectiv metode analitice în investigarea mediului) în investigarea şi înţelegerea diverselor situaţii de investigare a mediului înconjurător. Transferurile dintre discipline vor implica schimburi de: concepte de specialitate, cunoştinţe, principii, strategii, modele de lucru.
• Prospectarea modului de evoluţie a diferitelor fenomene şi procese asociate cu cele trei direcţii majore abordate de către masterat, urmată de elaborarea de predicţii care să ajute la crearea şi menţinerea unui mediu mai curat şi mai sigur.
• Prezentarea unui număr consistent de studii de caz şi analize de situaţii concrete, din lumea reală, în vederea elaborării de soluţii creative şi pro-active.
• Centrarea procesului de învăţământ pe rezolvarea de probleme prin abordări inter- şi trans-disciplinare.
• Analizarea fenomenelor, proceselor şi evenimentelor descrise în cadrul disciplinelor într-o manieră sistemică, holistică.
• Dobândirea de expertiză solidă în cadrul celor trei direcţii majore ale masteratului.
http://enviro.ubbcluj.ro 4
CMSE – Competenţele specifice pentru masteranzi
• Cunoaşterea, înţelegerea, analizarea şi aplicarea în perspective inter- şi trans-disciplinare, a fenomenelor şi proceselor legate de: (a) energii (convenţionale şi regenerabile); (b) radiaţii, radioactivitate şi datare, respectiv (c) tehnici analitice avansate pentru investigarea calităţii mediului.
• Capacitatea de alegere pertinentă şi contextualizată a unor metode / tehnici analitice / optimizări energetice în strict acord cu situaţiile concrete şi de resursele disponibile.
• Determinarea nivelelor joase de concentraţie a poluanţilor chimici, cu accent pe compuşii chimici periculoşi şi cei înalt toxici.
• Alegerea tehnicilor de investigare a mediului adecvate, în funcţie de factorii poluanţi şi de compartimentele de mediu vizate.
• Calcularea dozelor de radiaţii ionizante, cu accent pe determinarea radonului şi efectele sale asupra sănătăţii.
• Măsurarea poluării cu câmpuri electromagnetice şi sonore.
• Dobândirea de abilităţi practice extrem de utile, legate de determinarea poluanţilor chimici prin metode analitice avansate, măsurarea radiaţiilor ionizante, măsurarea poluării sonore şi electromagnetice, utilizarea energiilor regenerabile.
http://enviro.ubbcluj.ro 5
CMSE – Cui se adresează acest program masteral?
• Absolvenţilor Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului (toate specializările)
• Absolvenţilor facultăţilor de chimie, fizică, biologie, geologie
• Absolvenţilor universităţilor de ştiinţe agricole şi medicină veterinară
• Absolvenţilor universităţilor de medicină şi farmacie
• Absolvenţilor universităţilor politehnice• Oricărui absolvent al învăţământului
superior care doreşte să se specializeze în cele trei componente curriculare incluse în acest program masteral.
http://enviro.ubbcluj.ro 6
CMSE – Oportunităţi de integrare şi evoluţie profesională
• Laboratoare analitice; laboratoare de mediu
• Agenţii de mediu
• Garda de mediu
• Compartimentele de mediu ale diverselor companii
• Institute de cercetare
• Învăţământul superior
• Companii de consultanţă sau ONG-uri în domeniul mediului
http://enviro.ubbcluj.ro 7
UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI”FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MEDIULUIDomeniul: Ştiinţa MediuluiPLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Specializarea de masterat: Calitatea mediului şi surse energetice (CMSE) Valabil pentru anul universitar 2017-2018
Durata studiilor: 4 semestreForma de învăţământ: Zi (Învăţământ cu Frecvenţă)CERINŢE PENTRU OBŢINEREA DIPLOMEI DE MASTER: 120 de credite plus 10 credite pentru disertaţie
NUMĂRUL ORELOR DE ACTIVITATE DIDACTICĂ PE SĂPTĂMÂNĂ
14171717SEM. IVSEM. IIISEM. IISEM. I
Tabloul disciplinelor:
ANUL I, SEMESTRUL 1
Tehnici moderne în detecţia de urme şi ultraurme a compuşilor chimici – Conf. Dr. Bocoş-Binţinţan Victor
Radiaţii şi radioizotopi. Dozimetrie şi radioprotecţie - Conf. Dr. Gabor-Timar Alida-Iulia
Senzori în controlul şi prevenirea riscurilor de mediu - Lect. Dr. Anton Mircea
Managementul riscurilor şi dezastrelor naturale - Conf. Dr. Ing. Brişan Nicoleta-Sanda
Resurse energetice şi mediu (limba engleză) - Prof. Dr. Etiope Giuseppe
http://enviro.ubbcluj.ro 8
ANUL I, SEMESTRUL 2Poluarea electromagnetică şi sonoră - Lect. Dr. Anton Mircea Principii şi aplicaţii ale chimiei verzi - Conf. Dr. Beldean-Galea Mihail-Simion Poluanţi chimici periculoşi în mediu - Conf. Dr. Gligor Delia-Maria Biofizica mediului - Lect. Dr. Ciorbă Daniela-Mariana Noi surse de energie. Energii regenerabile – Lect. Dr. Manciula Dorin Practică (2 săpt., 80 ore)
ANUL II, SEMESTRUL 3Protecţia populaţiei împotriva agenţilor înalt toxici chimici şi biologici – în limba ENGLEZĂ(Population Protection Against Highly Toxic Chemical and Biological Agents) - Conf. Dr. Bocoş-Binţinţan VictorPoluarea cu metale grele. Biomonitorizarea elementelor urmă - Conf. Dr. Beldean-Galea Mihail-Simion Tehnici analitice de separare utilizate în evaluarea mediului - Conf. Dr. Beldean-Galea Mihail-Simion Evaluarea calităţii aerului de interior şi tehnici de remediere - Lect. Dr. Dicu Tiberius CURS OPŢIONAL 1: la alegere între: (a) “Managementul proiectelor de mediu", respectiv (b) "Fenomene hidroclimatice de risc"
ANUL II, SEMESTRUL 4Metode spectrometrice în analiza mediului - Conf. Dr. Bocoş-Binţinţan Victor Metode şi tehnici de datare utilizate în reconstrucţia paleoclimei - Conf. Dr. Gabor-Timar Alida-Iulia Evaluarea calităţii şi protecţia solurilor – Lect. Dr. Bălc Ramona CURS OPŢIONAL 2: la alegere între: (a) "Transformarea şi degradarea poluanţilor în mediu", respectiv (b) "Achiziţia şi interpretarea datelor de mediu"Elaborarea lucrării de disertaţie
Tehnici moderne în analiza de urme şi ultraurme a compuşilor chimici
Conf. Dr. Bocoş-Binţinţan Victor
B. Spectrometria de mobilitate ionică IMStehnică analitică studiată în România doar la masteratul CMSE (FŞIM)!
A. Detecţia prin fotoionizare PID
http://enviro.ubbcluj.ro 10
Obiective:
• Însuşirea conceptelor şi principiilor de bază pe care se bazează spectrometria de mobilitate ionică (IMS), respectiv detecţia prin fotoionizare (PID).
• Cunoaşterea domeniilor de aplicabilitate a spectrometriei de mobilitate ionică şi a tehnologiilor conjugate, precum şi ale detecţiei prin fotoionizare.
• Dobândirea unui set de abilităţi practice specifice analizei chimice de ultraurme, inclusiv prepararea de atmosfere-etalon ce conţin concentraţii foarte mici de poluanţi.
Obiectivul final: Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi practice privind o serie de tehnici analitice avansate utilizate în detecţia de urme şi ultraurme a vaporilor de compuşi chimici.
http://enviro.ubbcluj.ro 11
MODULUL 1. Tehnicile analitice utilizate în detecţia poluanţilor la nivele de urme.
MODULUL 2. Detectorii pe bază de fotoionizare PID. Teorie şi instrumentaţie. Aplicaţii ale detectorilor pe bază de fotoionizare.
MODULUL 3. Spectrometria de mobilitate ionică (Ion Mobility Spectrometry, IMS). Conceptele fundamentale şi instrumentaţia.
MODULUL 4. Domeniile de aplicabilitate ale spectrometriei de mobilitate ionică. I. Aplicaţiile de laborator, cele industriale şi cele legate de protecţia mediului. II. Aplicaţiile militare (detecţia de substanţe toxice de luptă) şi cele de securitate (detecţia de narcotice şi explozivi).
MODULUL 5. Tehnici de calibrare a instrumentaţiei de detecţie la nivel de ultra-urme. Prepararea de amestecuri-etalon de gaze cu concentraţii mici: metode statice; metode dinamice.
ACTIVITĂŢI PRACTICE: Determinarea unor compuşi organici şi anorganici prin PID şi IMS. Prepararea de atmosfere standard.
http://enviro.ubbcluj.ro 12
A. Detectorii prin fotoionizare (PID)
• Instrumentaţie portabilă, foarte sensibilă (ppbv) şi cu răspuns în timp real (câteva secunde)
• Ideali pentru detecţia VOCs din aer • Utilizări principale: igiena industrială,
calitatea aerului ambiant / de interior
http://enviro.ubbcluj.ro 13
A. Detectorii prin fotoionizare (PID): dotări
Detector PID model MiniRAE-2000
Principalele componente ale aparatului PID
Aprinderea lămpii UV cu energia fotonilor de 10,6 eV
http://enviro.ubbcluj.ro 14
A. Detectorii prin fotoionizare (PID): dotări
Detector PID model ppbRAE Plus (sensibilitate de 1 ppbv)
Instrumentul PID şi kitul cu accesorii
Măsurarea concentraţiei unui compus fotoionizabil dintr-o
atmosferă-etalon
http://enviro.ubbcluj.ro 15
B. Spectrometria de mobilitate ionică (IMS)
• Instrumentaţie foarte sensibilă, cu răspuns în timp real (secunde).
• Dedicată detecţiei de ultraurme (nivele sub-ppmv). • Caracterizarea vaporilor se face prin (a) ionizarea lor la
presiune atmosferică, urmată de (b) separarea ionilor generaţi într-un gaz neutru de drift, sub acţiunea unui câmp electric.
• Principalele aplicaţii: militare (agenţi chimici de luptă); de securitate (explozivi & droguri); industriale; environmentale.
http://enviro.ubbcluj.ro 16
B. Spectrometria de mobilitate ionică (IMS)
Spectrometru de mobilitate ionică clasic model Mini-IMS (stânga) şi
spectrometru de mobilitate ionică prin aspiraţie model CP-100 (dreapta)
Spectrometru de mobilitate ionică prin aspiraţie model CP-100
(Environics Oy) – display în lipsa (sus), respectiv în prezenţa unui
compus volatil toxic (jos)
Infrastructura disponibilă la FŞIM:
http://enviro.ubbcluj.ro 17
B. Spectrometria de mobilitate ionică (IMS)
Spectrometru de mobilitate ionică clasic (de tip time-of-flight), model
Mini-IMS (I.U.T. mbH Berlin) –determinarea unui compus la nivel de
ultra-urme
Infrastructura disponibilă la FŞIM:
Generarea de atmosfere-etalon cu concentraţii sub-ppmv de analit-ţintă, utilizând o instalaţie de diluţie statică
http://enviro.ubbcluj.ro 18
Colaborări internaţionale:
1. Loughborough University – U.K. (Prof. C.L. Paul Thomas şi colaboratorii): Propuneri proiecte FP7; Stagii de cercetare post-doctorale şi doctorale; Publicaţii comune; Brevete de invenţie comune.
2. National Technical University of Athens NTUA (Prof. Milt Statheropoulos): Propuneri proiecte FP7; Publicaţii comune
3. Compania I.U.T. mbH Berlin (producător de instrumentaţie de tip IMS şi GC/IMS)
4. Compania G.A.S. mbH Dortmund (producător de instrumentaţie de tip IMS şi GC/IMS)
http://enviro.ubbcluj.ro 19
SENZORI ÎN CONTROLUL ŞI PREVENIREA RISCURILOR DE MEDIU
• INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA SENZORILOR:
DEFINIŢII, CARACTERISTICI, CLASIFICARE, TIPURI
Lect. Dr. Mircea Anton
http://enviro.ubbcluj.ro 20
APLICAŢII:
PREVENIREA DEZASTRELOR TRANSPORTUL POLUANTILOR
REŢELE DE SENZORI MONITORIZARE
http://enviro.ubbcluj.ro 21Senzori electrochimici
http://enviro.ubbcluj.ro 22Senzori şi aplicaţiile lor
http://enviro.ubbcluj.ro 23
Radiaţii şi radioizotopi. Dozimetrie şi radioprotecţie
Conf. Dr. Alida Gabor-Timar
Teme majore:- Producerea şi utilizarea radiaţiilor şi radioizotopilor artificiali
- Aplicaţii în diferite domenii (mediu, medicină, agricultură, industrie, cercetare)
- Principalele componente ale radioactivităţii naturale şi expunerea populaţiei şi a unor categorii speciale de activităţi
- Aplicaţii ale radioizotopilor naturali în studii de mediu, geologie, arheologie
- Dozimetria radiaţiilor (doze admise). Radioprotecţia populaţiei, a lucratorilor şi a mediului biotic
- Expunerea la radon şi probleme asociate
http://enviro.ubbcluj.ro 24
Lucrări practice:
- Măsurarea radioactivităţii naturale prin spectrometrie gamma
- Contaminarea radioactivă după Cernobâl şi Fukushima
- Utilizarea spectrometriei alfa în probleme de mediu şi datare
- Măsurarea radonului în diferiţi factori de mediu (apă, aer, sol)
- Dozimetrie de mediu prin termoluminiscenţă (TL)
http://enviro.ubbcluj.ro 25
Dotarea Laboratorului
http://enviro.ubbcluj.ro 260 150 300 450 600 750 900 1050 1200 1350 1500 16500
5000
10000
15000
210Pb
234Th214Pb
226Ra 214Bi
208Tl228Ac228Ac
nr o
f cou
nts
Energy (keV)
40K
Infrastructura:I. Laborator de spectrometrie gamma şi alfa de înaltă rezoluţie
- 2 Lanţuri spectrometrice gamma cu detectori de germaniu de puritate ultra-înaltă- Analizori DigiDart multicanal (8560)- Unul dintre detectorii de germaniu este de tipul ORTEC GMX 30 P4-ST cu 1.92 keV FWHM si 34.2% eficienţa relativă la energia de 1.33MeV, având totodată fereastră din Be -permite detectarea şi măsurarea de energie joasă- Software Gamma Vision şi standarde acreditate de Agenţia pt. Energie Atomică
• Detector cu scintilaţie NaI(Tl) NP-424
• 2 Spectrometre Alfa Ortec Soloist, cu detector 900 şi respectiv 1200 mm2, având rezoluţia <20 keV, special concepute pentru măsurători de activităţi joase
• Spectrometru portabil ScintiSpec cu detector NaI(Tl) şi analizor multicanal (1024), pentru aplicaţii de teren
http://enviro.ubbcluj.ro 27
Infrastructura:II. Laborator pentru măsurători de Radon şi urmaşi ai acestuia
Radim - 2P, Radim - 3A, Radim – 5 A- Măsurători active ale concentraţiei de radon din aer
Doseman Pro - măsurători active ale urmaşilor radonului
LUK-3ª - măsurători de radon din apă şi solRadim-Eman – determinarea exhalaţiei de radon din sol şi materiale de construcţie
Camera de radon Cărbune activ
Sistem automat de citire a urmelor Radosys + detectori de urme CR-39 pentru măsurători pasive integrate
http://enviro.ubbcluj.ro 28
Infrastructură:III. Acces la alte infrastructuri
Facultatea de Fizică (Universitatea Babeş-Bolyai):• Sursă gamma Co-60 cu debitul dozei de 500 rad/h• Surse de neutroni Am-Be şi Pu-Be : 2x107 n/s (4 pi)• INCDTIM – sprijin logistic (azot, plumb, tritiu, etc.)
Alţi parteneri din România– Accelerator medical 20 MeV (UMF Cluj-Napoca)– Unitate de iradiere medicală (UMF Cluj-Napoca)– Laborator de măsurători gamma în condiţii de fond ultra-scăzut -
Mina Slănic– IRNE – Piteşti (activare cu neutroni)– Centrul de iradieri tehnologice – Bucureşti
http://enviro.ubbcluj.ro 29
Teme de cercetare
Metode de datare radiometrică cu aplicaţii ambientale:• Datare luminescenta (ceramici, sol si loess)• Datare folosind radioizotopii Pb-210 si Cs-137
• Datare pe baza dezechilibrelor in familia U şi Th
Radioactivitatea Mediului: 1. Monitorizarea calităţii aerului (în special măsurători de radon):
• Studii asupra emanării radonului din sol şi din materiale de construcţii• Studii asupra implantării radonului şi thoronului în diferite materiale
• Cartarea concentraţiilor de radon şi a depunerilor de Cs.
2. Monitorizarea calităţii apei şi a solurilor:
• Estimarea concentraţiei de radionuclizi din soluri, alte materiale geologice şi cărbuni (în zonele de exploatare minieră)
3. Dozimetrie TL medicală şi de mediu
4. Influenţa expunerii la radon asupra sănătăţii şi studii epidemiologice
http://enviro.ubbcluj.ro 30
Colaborări internaţionale:
1. Pannon University – Veszprem, Ungaria (T. Kovacs, J. Somlai): Colaborări Socrates, Erasmus; Publicaţii comune
2. Gent University, Belgia - Radon & Dating laboratories (A. Poffijn, P. Van den Haute): Colaborări Socrates; Publicaţii comune
3. Cantabria University, Spania (Luis Quindos Poncela, Carlos Sainz): Publicaţii comune, Proiect comun POSCCE (2010-2013)
4. University of Salzburg, Austria (W. Hofmann): Stagii de cercetare doctorale. Publicaţii comune
5. Patros University, Grecia (A. Ioanides): Contract bilateral guvernamental
6. Universitatea Tiraspol–Chişinău, Republica Moldova: Contract bilateral guvernamental
7. Cambridge University, U.K. (Ann Wintle): Publicaţii comune
http://enviro.ubbcluj.ro 31
POLUANŢI CHIMICI PERICULOŞI ÎN MEDIU
Conf. Dr. Delia-Maria Gligor
http://enviro.ubbcluj.ro 32
Organizarea temelor în cadrul cursului
Cursul este structurat pe patru module de învăţare:
• Modulul 1. Poluanţi chimici, bioacumulabili şi toxici (PBT-uri) şi poluanţi organici persistenţi
• Modul 2. Zona Arctică şi Antarctică şi poluarea chimică
• Modul 3. Contaminanţii hranei şi sănătatea umană
• Modul 4. Procesele de transformare şi degradare a chimicalelor din mediu
http://enviro.ubbcluj.ro 33
http://enviro.ubbcluj.ro 34
POLUAREA ELECTROMAGNETICĂ ŞI SONORĂ
Lect. Dr. Mircea Anton
DOTARE DE NIVEL ÎNALT:
Sonometru digital Sistem de măsurare a câmpurilor electromagnetice
http://enviro.ubbcluj.ro 35
Obiective:
�Ce se înţelege prin “poluare sonoră”, respectiv “poluare electromagnetică”?
�Normative şi reglementări. Standardizarea în Ţară şi în U.E.
�Costuri economice, avantaje tehnologice şi adaptările societăţii – necesare pentru reducerea efectelor poluării sonore şi electromagnetice.
http://enviro.ubbcluj.ro 36
� Efecte termice şi netermice
� Efecte pe termen scurt şi efecte pe
termen lung
� Efecte biologice şi asupra sănătăţii� Estimarea expunerii
� Metode şi aparate de măsură
http://enviro.ubbcluj.ro 37
APLICAŢII PRACTICE
• Realizarea hărţilor de zgomot
• Evaluarea & reducerea poluării sonore
• Măsurarea intensităţii undelor ELM produse de telefonia mobilă.
http://enviro.ubbcluj.ro 38
APLICAŢII PRACTICE – Sonometrie
http://enviro.ubbcluj.ro 39
APLICAŢII PRACTICE – Măsurarea câmpurilor electromagnetice ELM
http://enviro.ubbcluj.ro 40
• Cursul prezintă aspectele esenţiale legate de poluarea cu metale grele, sursele de poluare şi comportamentului metalelor grele în mediu.
• Sunt prezentate elementele chimice ce intră în clasa metalelor grele, cu proprietăţile lor şi efectele asupra mediului şi sănătăţii umane.
• Sunt prezentate cele mai importante metode chimice instrumentale de analiză a metalelor grele (spectrometria UV-Vis, spectrometria de absorbţie atomică, spectrometria de emisie atomică), cu principiile de determinare şi modul de funcţionare.
Poluarea cu metale grele.Biomonitorizarea elementelor urmă
Conf. Dr. Simion Beldean-Galea
http://enviro.ubbcluj.ro 41
• Cursul prezintă o serie de aspecte legate de validarea metodelor de analiză şi va trata principalii parametri ce trebuie urmăriţi şi modalităţile de exprimare a acestora.
• Se vor discuta şi exemplifica prin exerciţii următorii parametri:
• Exactitatea• Precizia• Liniaritatea• Limita de detecţie şi limita de cuantificare• Selectivitatea şi specificitatea unei metode de analiză• Robusteţea
• Speciaţia metalelor grele de interes deosebit pentru mediu va fi abordată în mod extensiv.
Prezentare curs – Poluarea cu metale grele
http://enviro.ubbcluj.ro 42
Prezentare curs – Biomonitorizarea
• Studiul interacţiunii dintre diverse chimicale prezente într-un anumit factor de mediu cu organismele vii care trăiesc în acel mediu.
• Vor fi tratate principalele metode de biomonitorizare punându-se accent pe:
• Bioevaluare sau bioverificare• Evaluarea comunităţilor sau bioinspecţie• Biomarkeri
• Vor fi dezbătute şi exemplificate principalele organisme vii care se utilizează ca şi bioindicatori & biomonitori, punându-se accent pe lichenoindicaţie şi pe utilizarea macro-nevertebratelor pe post de biomonitori.
http://enviro.ubbcluj.ro 43
NOI SURSE DE ENERGIE - ENERGII REGENERABILE
Protecţia populaţiei împotriva agenţilor înalt toxici chimici şi biologici
– în limba Engleză (Population Protection Against Highly
Toxic Chemical and Biological Agents)
Conf. Dr. Victor Bocoş-Binţinţan
Obiectivul general:Dobândirea de cunoştinţe privind protecţia populaţiei contra agenţilor chimici super-toxici şi a agenţilor biologici: cunoaşterea principalelor tipuri de ameninţări; planificarea şi organizarea eficiente ale activităţilor de răspuns în caz de incident de tip CBRN (chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear).
Obiective specifice:Identificarea principiilor aplicabile la pregătirea diverşilor actori implicaţi în caz de incident CBRN.Evaluarea iniţială rapidă, eficientă şi corectă a unui incident CBRN, în vederea protecţiei populaţiei şi infrastructurii critice.Identificarea şi evaluarea aplicabilităţii principalelor tehnici analitice avansate, rapide şi utilizabile pe teren, pentru evaluarea iniţială a incidentelor, cu accent pe detecţia prin fotoionizare (PID) şi spectrometria de mobilitate ionică (IMS).Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de decontaminare.Identificarea de soluţii concrete prin studii de caz relevante pentru protejarea populaţiei şi infrastructurii critice.
Cursul este structurat pe un set de cinci module, corespunzând temelor principale. Aceste module au ca numitor comun protejarea populaţiei împotriva agenţilor super-toxici chimici şi ai celor biologici.
MODULUL 1. Materialele periculoase de tip HAZMAT şi cele CBRN – clasificări, proprietăţi, efecte.
MODULUL 2. Planificarea răspunsului la evenimentele HAZMAT/CBRN, cu implicarea diverşilor actori – pompierii/ISU; sistemul medical; poliţia şi forţele de securitate; forţele armate; laboratoarele şi oamenii de ştiinţă.
MODULUL 3. Pregătirea şi executarea măsurilor de răspuns la evenimentele CBRN/HAZMAT. Decontaminarea. Managementul consecinţelor.
MODULUL 4. Detectarea şi identificarea unor compuşi necunoscuţi.
MODULUL 5. Tehnici analitice de detecţie a materialelor periculoase CBRN/HAZMAT (cu accent pe cele utilizate pe teren). Studii de caz folosind detectorii pe bază de fotoionizare PID, spectrometria de mobilitate ionică IMS.
Descrierea conţinutului
Detectarea şi identificarea unor compuşi necunoscuţi pentru protejarea populaţiei şi infrastructurii critice.Aplicaţii anti-teroriste & care vizează securitatea naţională.
Aplicaţii
Detectarea şi identificarea unor compuşi necunoscuţi pentru protejarea populaţiei şi infrastructurii critice.Aplicaţii anti-teroriste & care vizează securitatea naţională.
Aplicaţii
Metode spectrometrice în analiza mediului
Conf. Dr. Victor Bocoş-Binţinţan
http://enviro.ubbcluj.ro 50Spectrometria de masă – principiu şi câteva tipuri de instrumente MS
http://enviro.ubbcluj.ro 51
Prezentarea conţinutului cursului
1. Tehnici analitice utilizate pentru detecţia şi determinarea poluanţilor – în laborator şi pe teren
2. Spectrometria de masă (MS) Principiul de funcţionare Elementele unui spectrometru de masă Tipuri de spectrometre (analizoare) de masăAplicaţii
3. Utilizarea spectrometriei de masă în studiul mediului Prelevarea şi prepararea probelor Sisteme de introducere a probelorTipuri de surse de ionizare Cuplajul GC/MS
4. Cuplarea MS cu tehnicile cromatografice de separareCromatografia de gaze GCCromatografia de lichide HPLC Aplicaţii
http://enviro.ubbcluj.ro 52
Metode şi tehnici de datare utilizate în reconstrucţia paleoclimei
Conf. Dr. Gabor-Timar Alida-IuliaDATAREA PRIN LUMINESCENŢĂ:
Aplicaţii în Geologie şi Paleoclimatologie
Depozitele de loess ocupă arii semnificative în Europa
(Nord-Vestul Franţei → Europa Centrală → Vestul Rusiei).
Aceste depuneri, împreună cu paleosolurile intercalate, reprezintă o arhivă a schimbărilor climatice din timpul Pleistocenului.
http://enviro.ubbcluj.ro 53
Datarea prin Luminescenţă:Aplicaţii în Geologie şi Paleoclimatologie
Secvenţele de loess şi paleosolurile intercalate din România – o arhivă detaliată a schimbărilor climatice din ultimii 650 ka (30, >m). Se consideră că aceste depozite pot fi privite ca o verigă între
depunerile tipic eoliene din China şi loessurile de origine periglaciară din Europa de Vest.
Secţiunea Mircea Vodă
Secţiunea MostişteaSecţiunea 2 Mai
http://enviro.ubbcluj.ro 54
Datarea prin Luminescenţă:Aplicaţii în Arheologie (ceramici – situl neolitic Lumea Nouă)
Vârstele obţinute prin 4 tehnici
luminescente diferite au fost în bună
concordanţă. S-a concluzionat că
tehnica SAR- OSL este mai robustă şi
are o precizie mai bună.
Vârsta OSL medie obţinută plasează
tranziţia de la Cultura Foeni la Cultura
Petreşti la 6.2±0.4ka, interval ce este
în bună concordanţă cu aşteptările
arheologilor.
0.0
3
4
5
6
7
8
9
10
LSO Cuart
LSIR granule fine poliminerale
TL doze aditive alicote multiple (MAAD)
LSIR granule fine poliminerale necorectat fading
Var
sta
(ka)
Codul probei
A1 V1 V2 V3
Unul din puţinele studii care
utilizează proceduri
moderne SAR OSL pentru
datarea ceramicilor
La momentul realizării acestui
studiu, metodele de corecţie
pentru fading anomal erau
proaspăt dezvoltate.
http://enviro.ubbcluj.ro 55
Infrastructura:Laboratorul de datare şi dozimetrie prin luminescenţă
Instalaţie de termoluminescenţă (TL)şi luminescenţă stimulată optic (OSL)model Risø TL/OSL-DA-20D
Caracteristici şi performanţe: - Sistem automat pentru analiza a până la 48 probe.
- Viteză controlată de încălzire a probelor (între 0,1
şi 30°C/s), până la temperatura maximă de 700°C.
- Fotomultiplicator de tip EMI 9235QA.
- Sistem de stimulare combinată IR /ALBASTRU
- Sursă radioactivă 90Sr-90Y ceramică, de tip SIFK,
cu activitatea de 1,48 GBq (40 mCi).
- Sistem pentru dozimetrie luminescentă Harshaw
2000 şi Harshaw 3500
- Dozimetre LiF: Mg, Cu, P şi Li F: Mg, Ti Aplicaţţţţii, utilizări:- Dozimetrie medicală şi dozimetrie
de mediu.- Detecţia alimentelor iradiate.- Dozimetrie retrospectivă, incluzând
dozimetrie retrospectivă de accident - Datare luminescentă (OSL,TL,IRSL).- Studiul materialelor.