PROTECTIEI ANTICOROZIVE SI IZOLATIEI TERMICE LA COSURILE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Dupa rolul pe care il au in procesul tehnologic, cosurile industriale pot fi: - cosuri de fum care au rolul de a imprastia in atmosfera gazele rezultate din arderea combustibililor. - cosuri de dispersie a gazelor rezultate din procese tehnologice industriale.

Protectia anticoroziva se prevede:- la exterior si- la interior.

Izolatia termica este necesara pentru a asigura structurii de rezistenta conditiile privind:- temperatura pe suprafata interioara si- diferenta maxima de temperatura admisa intre suprafata interioara si exterioara a betonului armat.

Proiectantul structurii de rezistenta din beton va lua masuri pentru a nu permite fisurarea betonului, fisuri prin care gazele pot veni in contact cu armatura.

Protectia anticoroziva a fundatiei se stabileste in functie de gradul de agresivitate naturala a terenului in care se amplaseaza cosul, pe baza prevederilor din “Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat”, indicativ C 140-86 si STAS 3349/1-83 “Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei”.

Prezentele norme tehnice nu se refera la protectia canalului de fum sau gaze aferent.

Cosurile industriale din beton armat monolit pot fi:- cosuri simple, la care tubul de evacuare a gazelor este alipit trunchiului portant si reazema pe acesta prin intermediul unor console(fig. 1,2) sau cosuri fara tub de evacuare;

fig. 1 fig. 2

- cosuri duble (cu spatiu vizitabil, la care intre trunchiul portant si tubul de evacuare a gazelor este prevazut un spatiu de aer, ventilat natural(fig. 3,4);

fig. 3 fig. 4

Pentru partile componente ale unui cos industrial se folosesc urmatoarele denumiri si definitii:

- trunchiul portant – tubul exterior de rezistenta din beton armat, format din trunchiul portant curent si soclu;- structura interioara este proprie cosurilor duble si reprezinta structura prin care tubul de evacuare a gazelor reazema pe trunchiul portant;- virful cosului (coronament) – extremitatea superioara a trunchiului portant prevazuta in general cu o placa inelara de inchidere care acopera spatiul dintre trunchi si tubul de evacuare a gazelor;- tubul de evacuare a gazelor — tub situat in interiorul cosului, de forma cilindrica sau tronconica, care limiteaza spatiul de scurgere a gazelor prin cos si are rolul de a asigura protectia trunchiului portant fata de agresivitatea chimica si termica a gazelor.

In interiorul aceluiasi cos se pot dispune unul sau mai multe tuburi de evacuare. (fig. 5)

fig. 5 fig. 14

- pereti despartitori (diafragme) — pereti interiori dispusi la baza cosului, in cazul cosurilor in care converg mai multe canale pentru a separa fluxurile de gaze(fig. 2, 4);- cenusar — spatiu amenajat sub zona golurilor de intrare a canalelor, de regula la cota ±0,00, in care se asigura colectarea si evacuarea particulelor solide din gaze si eventual condens;- palnia de cenusa — element de rezistenta tronconic amenajat sub zona golurilor de intrare a canalelor, la cativa metri deasupra cotei 0,00 in care se asigura colectarea si evacuarea particulelor solide din gaze si eventual condens. (fig. 14)

 

ALCATUIREA SI DIMENSIONAREA STRUCTURII DE PROTECTIE ANTICOROZIVA

Alcatuirea si dimensionarea protectiei anticorozive va avea, in vedere asigurarea protectiei structurii de rezistenta.

Dimensionarea structurii de protectie anticoroziva se face avand in vedere urmatoarele:a) tubul de evacuare a gazelor este autoportant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant.b) tubul de evacuare a gazelor se realizeaza din caramizi sau piese trase de gresie ceramca antiacida sau din produse refractare silico-argiloase antiacide ale caror dimensiuni se stabilesc prin calcul:c) pentru pardoseli, unde se colecteaza condensul acid si cenasa, grosimea se stabileste in functie de solicitarile mecanice la care este supusa;

Proiectantul de specialitate va solicita urmatoarea alcatuire a infrastructurii pardoselii:- strat de rupere a capilaritatii din piatra sparta sau pietris, in grosime de 20 cm, bine compactat;- strat de nisip, de 2 cm grosime, compactat si impregnat cu vopsea de tipul Asmoplex sau V 903;- strat hidroizolant dintr-un strat de panza bitumata peste un strat de mastic de bitum cald;- strat de beton de egalizate, marca Bc 20, in grosime de 10 cm, turnat cu rosturi umplute cu mastic de bitum;

Este obligatorie utilizarea cimentului rezistent Ia sulfati;

 VERIFICAREA SI CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE, CONTROLUL,

INTRETINEREA SI REPARATIA LUCRARILOR

Controlul si verificarea lucrarilor de curatire a suprafetelor de beton si metal.Calitatea suprafetelor de beton armat se verifica in conformitate cu „Normativul

pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente", indicativ C 56-85.

Se urmareste ca structura sa fie omogena si continua, iar rezistenta si gradul de impermeabilizare al betonului sa corespunda valorilor impuse prin proiectul de executie.

Controlul aderentei tencuielilor se face prin ciocanire. In cazul in care tencuiala suna a gol, aceasta se indeparteaza si se reface.

Verificarea pregatirii suprafetelor metalice se face conform STAS 10166/1-77.Verificarea calitatii protectiilor in timpul executiei lucrarilor.

Dupa verificarea executiei fiecarui strat este obligatoriu incheierea procesului verbal de receptie calitativa a lucrarii respective semnat de executant si beneficiar.

Calitatea materialelor se verifica conform standardelor sau normelor in vigoare. Este interzisa utilizarea materialelor fara certificate de calitate sau cu termen de valabilitate expirat.

Verificarea calitatii fiecarui strat de protectie peliculara se face vizual si trebuie sa fie continuu, uniform, aderent, lipsit de basici, incretituri, exfolieri. Aplicarea foliei de Butarom sau a foliei multistrat din PVC, este corect executata daca pe suprafata nu apar bule sau umflaturi. In cazul aparitiei acestor defecte, folia se inteapa si se preseaza cu un cutit cald, dupa care se aplica prin lipire un petec ale carui margini se sudeaza de stratul de baza cu aer cald.

Controlul zidariei anticorozive consta din:- verificarea continuitatii pantei executata conform detaliilor din proiect;- Verificarea orizontalitatii fiecarui rand de zidarie cu ajutorul nivelei si a dreptarului;- Verificarea ca rosturile unui rand sa fie decalate fata de rosturile randului precedent;- Verificarea intaririi chitului prin zgarierea cu un cui de otel;

Verificarea aderentei placajelor anticorozive la pardoseala si coronament se face prin ciocanire - unde sufletul nu este clar, metalic se procedeaza la inlocuirea placilor sau caramizilor neaderente.

Verificarea protectiei anticorozive aplicata pe suprafete metalice se face conform „Instructiunilor tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice", indicativ C 139-87.

Verificarea stratului termoizolator se face vizual urmarind sa fie realizat din elemente intregi sau din fractiuni taiate adecvat pentru ca stratul sa fie continuu si fiecare in el trebuie sa fie asigurat prin infasurare cu sarma zincata si apoi cu plasa de rabitz.

Verificarea si receptia lucrarilor

La receptia finala a cosului se verifica procesele verbale de receptie calitativa incheiata pe parcorsul executiei lucrarilor. De asemenea se face o verificare vizuala de ansamblu.

Controlul, intretinerea si reparatia lucrarilor de protectii anticorozive si izolatie termica

Verificarea protectiei anticorozive si a izolatiei termice se va face periodic si cu ocazia opririi instalatiilor tehnologice, in acest scop beneficiarul va solicita personal de specialitate.

Degradarile constatate se vor prezenta proiectantului de specialitate in vederea elaborarii solutiei de remediere.

Reparatiile trebuie executate de unitati dotate cu echipament si personal corespunzator.

 

 

STRUCTURA PROTECTEI ANTICOROZIVE SI A IZOLATIEI TERMICE LA COSURILE DIN BETON ARMAT MONOLIT

Pentru cosuri de fum simple elemntele protejate:

-Suprafata exterioara a trunchiului portant se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de epoxi gudron sau produse cloro-prenice.Numar minim de straturi ,exclusiv amorse, este de 2,iar pentru lom la varf este de 5 straturi.

-Suprafata interioara a trunchiului portant se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice sau pe baza de rasini clorvinilice.Numar minim de straturi ,exclusiv amorse, este de 4,iar pentru lom la varf si pentru console este de 5 straturi.

-Tubul de evacuare a gazelor se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie din caramizi de ceramica antiacidica,sau din piese trase din gresie ceramica sau din produse refractare silicoargiloase,antiacide,format pana ,fixate in chit organic. Se recomanda ca in zona de intrare a canalelor sa fie de minimum 250 mm grosime.Pentru caramiziIe si piesele trase din gresie rezistenta la soc termic trebuie sa fie de min. 8 cicluri la 200-2200C.Tubul de vacuare a gazelor este alcatuit din tronsoane. Fiecare tronson este auto-portant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant. Intre doua tronsoane de zidarie se lasa un rost de dilatare corespunzator cu inaltimea tronsonului si cu inaltimea tronsonului si cu temperatura gazelor, care se etanseaza cu snur de azbest si cu tabla de plumb pentru a feri structura interioara de influenta temperaturii si de actiunea agresiva a gazelor. In functie de temperatura si compozitia gazelor, proiectantul poate inlocui tabla de plumb cu un alt material.Izolatia termica se realizeaza din placi de sticla spongioasa fixate intre ele cu chit anorganic sau izolatie termica din produse granulare.

- Pereti interiori despartitori (diafragme)  se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie de 250 mm grosime din caramizi de gresie ceramica antiacida sau din piese trase din gresie ceramica, sau din produse refractare silicoargiloase antiacide, fixate in chit anorganic sau din beton armat protejat anticoroziv. Se executa in cazul cosurilor in care converg mai multe canale de gaze pentru a separa fluxurile de gaze .Se executa pe o inaltime care sa depaseasca nivelul golurilor de intrare a canalelor de gaze.

- Varful cosului (coronament suprafata exterioara a placii inelare de inchidere) se utilizeaza ca protectie anticoroziva mecanica in dublu strat din produse de bazalt topit si recris-talizat sau din caramizi de gresie antiacida po-zate si rostuite in chit pe baza de rasina fenolica, pe suport amorsat.Se va asigura o panta de 2-4%.

-Pardoseala canalul si basa de colectare a solutiilor agresive se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica din produse de bazalt topit si recristalizat, sau din caramizi de gresie ceramica antiacida pozate in chit Rexidur R sau Oramin C si rostuite cu chit pe baza de rasina feno-lica, pe un strat izolant anticoroziv lipit cu mastic de

bitum. Se va asigura o panta de 2-4%. Grosimea protectiei se sta-bileste, in functie de solici-tarile mecanice

- Confectii meta-lice aferente cosului se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice, sau produse clorpropenice, sau produse perclor-vinilice. Este obligatoriu pregatirea suprafetei prin sablare. In cazul protectiei cu produse pe baza de rasini epoxidice, primele doua straturi vor fi din grunduri de miniu de plumb.In cazul protectiei cu produse cloropropenice, primele doua straturi vor fi: un strat grund de miniu de plumb pe baza de ulei si un strat grund de miniu de plumb. In cazul utilizarii produselor perclorvinilice se aplica un strat de grund din miniu de plumb pe baza de ulei si un strat de grund din amestec de miniu de plumb pe baza de ulei (90 parti) si email perclorvinilic (10 parti). Numarul de straturi de vopsea sau email va fi de minimum 3.

Pentru cos dublu (cu spatiu vizitabil) elemntele protejate:

- Suprafata exte-rioara a trun-chiului portant se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de epoxigudron sau produ-se cloroprenice . Numarul minim de straturi, exclusiv amorsa este 2 si pentru lom de la varf este de 5 straturi.

- Suprafata interioara a trun-chiului portant (trunchiul portant curent si soclu) se utilizeaza protectie anticoroziva peliculara cu produse pe baza de rasini epoxidice sau pe baza de rasini perclor-vinilice. Numarul minim de straturi, exclusiv amorsa este 4 si pentru lom de la varf este de minim 6 straturi.

- Tubul de evacuare a gazelor se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie din caramizi de gresie ceramica anti-acida sau din piese trase din gresie ceramica anti-acida sau din produse refractare silico argiloase, anti acide, format pana fixate in chit anorganic. Grosimea zidariei se stabileste de proiectant. Se recomanda ca in zona de intrare a canalelor sa fie minimum 250 mm grosime. Pentru caramizile si piesele trase din gresie rezistenta la soc termic trebuie sa fie de min. 8 cicluri la 200-2200C. Tubul de evacuare a gazelor este alcatuit din tronsoane. Fiecare tronson este auto-portant intre doua rezemari succesive pe trunchiul portant.Intre doua tronsoane de zidarie se lasa un rost de dilatare corespunzator cu inaltimea tronsonului si cu temperatura gazelor, care se etanseaza snur de azbest si cu tabla de plumb pt a feri structura interioara de influenta tempe-raturii si de actiunea actiunea agresiva a gazelor. In functie de temperatura si compozitia gazelor, proiectantul poate inlocui tabla de plumb cu un alt material. Izolatia termica din placi de sticla spongioasa fixate intre ele cu chit anorganic.

- Pereti interiori despartitori (diafragme) se utilizeaza protectie anticoroziva zidarie de 250 mm grosime din caramizi de gresie ceramica antiacida sau din piese trase din gresie ceramica, sau din produse refractare silico argiloase antiacide, fixate in chit anorganic sau din beton armat protejat anticoroziv. Se executa in cazul cosurilor in

care converg mai multe canale de gaze pentru a separa fluxurile de gaze .Se executa pe o inaltime care sa depaseasca nivelul golurilor de intrare a canalelor de gaze.

- Varful cosului (coronament suprafata exterioara a placii inelare de inchidere) se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica in dublu strat din produse de bazalt topit si recris-talizat sau din caramizi de gresie antiacida po-zate si rostuite in chit pe baza de rasina fenolica, pe suport amorsat.Se va asigura o panta de 2-4%.

-Pardoseala, ca-nalul si basa de colectare a solutiilor agresive se utilizeaza protectie anticoroziva mecanica din produse de bazalt topit si recristalizat, sau din caramizi de gresie ceramica anti- acida pozate in chit Rexidur R sau Oramin C si rostuite cu chit pe baza de rasina feno-lica, pe un strat izolant anticoroziv lipit cu mastic de bitum. Se va asigura o panta de 2-4%. Grosimea protectiei se stabileste, in functie de solicitarile mecanice.

- Confectii metalice aferente cosului se utilizeaza protectie anticoroziva peliculare cu produse pe baza de rasini epoxidice, sau produse clorpropenice, sau produse perclor-vinilice. Este obligatoriu pregatirea suprafetei prin sablare. In cazul protectiei cu produse pe baza de rasini epoxidice, primele doua straturi vor fi din grunduri de miniu de plumb.In cazul protectiei cu produse cloropropenice, primele doua straturi vor fi: un strat grund de miniu de plumb pe baza de ulei si un strat grund de miniu de plumb. In cazul utilizarii pro-duselor perclorvinilice se aplica un strat de grund din miniu de plumb pe baza de ulei (90 parti) si email perclorvinilic (10 parti). Nr de straturi de vopsea sau email va fi de min. 3. 

TEHNOLOGII DE EXECUTIE A PROTECTIILOT ANTICOROZIVE SI A IZOLATIEI TERMICE

Pentru realizarea unei protectii anticorozive de calitate, suprafata de beton trebuie sa nu prezinte parti friabile, fisuri, crapaturi sau defecte de turnare (segregari, goluri).

Daca este necesara corectarea suprafetei de beton, aceasta se realizeaza cu tencuiala din mortar de ciment fara adaos de var, dar cu adaus de 5% aracet E 50 fata de cantitatea de ciment. Aderenta acestui strat se asigura prin aplicarea pe suprafata de beton proaspata.

In cazul in care corectarea suprafetei de beton nu se executa pe betonul proaspat, este obligatorie curatirea si udarea prin tufuire, cu apa.

Aderenta stratului de tencuiala se verifica dupa intarire, prin ciocanire. Daca sunetul nu este clar, metalic, stratul de tencuiala se indeparteaza si se reface.In afara de cele mentionate mai sus, se verifica:- trecerile de la suprafata verticala Ia suprafata orizontala sa fie facute prin racordari cu raza de minimnm 5 cm;- trasarea si realizarea corecta a pantelor prevazute in proiectul de rezistenta;- aspectul suprafetei de beton trebuie sa fie fie driscuita;

Pregatirea suprafetei de beton in scopul aplicarii protectiei anticorozive se face prin curatire cu perie de sarma, prin sablare cu electrocorindon sau cu nisip cuartos, sau prin periere mecanica, aceasta in functie de starea suprafetei.

Dupa indepartarea particulelor neaderente si a prafului, eventualele pete de grasime se indeparteaza, prin tamponarea suprafetei cu deseuri de bumbac imbibate cu toluen, sau acetona.

Lucrarile de protectii anticorozive pot incepe dupa asigurarea urmatoarelor conditii:- umiditatea maxima a suprafetei suport impusa de materialul de protectie;- umiditatea relativa a aerului inconjurator, maximum 65% ;- temperatura aerului inconjurator, minimum +150C;- asigurarea ventilatiei si a iluminatului ;- montarea instalatiei de ridicat materiale;- montarea platformei de lucru;

In continuare se prezinta tehnologia de executie a protectiilor anticorozive si a izolatiei termice pentru fiecare element al cosului.

Suprafata exterioara si interioara a trunchiului portant din beton armatPe suprafata de beton se aplica prin pensulare energica primul strat al protectiei

peliculare.Urmatoarele straturi se aplica prin pensulare sau prin pulverizare.Intervalul de aplicare imtre straturi este in functie de materialul utilizat si de

temperatura de aplicare, fiind de maximum 24 ore.In eventualitatea ca aplicarea a fost intrerupta o perioara de timp, pelicula

anterior aplicata se desprafuiestesi se degreseaza cu toluen.

Structura interioaraSuprafata de beton desprafuita, si degresata se amorseaza prin tufuire, dupa

care se aplica masa de spaclu in grosime de 3 mm.Intervalul de aplicare intre stratul de amorsa si masa de spaclu este indicat de

catre furnizorul de materiale.Precizam ca este necesara respectarea riguroasa a retetelor de preparare a

materialelor din fisele tehnice respective.

Tubul de evacuare al gazelorDupa sortarea caramizilor in scopul eliminariii celor cu stirbituri la muchii si

colturi, acestea se desprafuiesc si se degreseaza (daca este necesar), dupa care se fiseaza in chit Arnolex FH (TK) sau chituri similare din import (Hoechst etc.), preparate conform retetelor indicate de furnizor.

Pozarea caramizilor se face cu rosturi pline, de 4 mm latime. Chitul se aplica pe fata de pozare a caramizii si pe muchiile laterale care vin in contact cu caramida urmatoare, cu spaclu, prin intindere de la un capat la celalalt pentru a indeparta aerul prins intre stratul de chit si suprafata respectiva a caramizii.

Caramida se aseaza si se preseaza langa caramida pozata anterior; excesul de chit refulat din rosturi se indeparteaza imediat.

Pentru executia unui tronson se traseaza cu sarma, sau sfoara, panta prevazuta in detaliu.

Executia zidariei se face pe inele complete a caror inaltime nu va depasi 1,5 m in 24 ore.

In timpul executiei unui tronson, fiecare inel este deplasat spre interiorul tubului cate 1 - 1,5 mm fata de inelul anterior si trebuie sa depaseasca tronsonul inceput pe urmatoarea consola (grinda inelara) cu cca. 0,260 m.

Este obligatoriu ca intre fata superioara a ultimei caramizi din tronsonul executat si fata inferioara a caramizii cu care se realizeaza al saselea inel al tronsonului urmator sa se asigure distanta specifica in proiect si reprezentand rostul de dilatare (fig. 6, 8, 9).

fig. 6 fig.8Rostul de dilatare se etanseaza cu snur de azbest pe o adancime de cca. 50 - 80

mm, dupa care se protejeaza cu tabla de plumb (fig. 6,8).In functie de temperatura si compozitia chimica a gazelor, tabla de plumb se

poate inlocui cu un alt material nominalizat de proiectantul de specialitate.La cosurile simple, pentru a fi asigurata ventilatia spatiului dintre trunchiul portant

si tubul de evacuare a gazelor, acesta se distanteaza fata de trunchiul portant cu cca. 100 mm (fig. 6).I n cazul cosurilor duble (cu spatiu vizitabil), la fiecare tronson al tubului de evacuare gaze, pe circumferinta, se lasa goluri de ventilatie cu dimensiunile de 250x200 mm, distanta intre goluri fiind de 250 mm.

De asemenea, atat la cosurile simple cat si la cosurile duble (cu spatiu vizitabil), pe inaltimea fiecarui tronson, Ia fiecare 2,0 m se executa un inel cu grosimea minima

egala cu grosimea zidariei plus grosimea stratului asigurandu-se astfel sustinerea acestui strat (fig. 10).

Tubul de evacuare a gazelor va depasi coronamentul din beton armat cu cca. 0,400-0,500 m. (fig. 7, 11).

fig. 7 fig. 9

Dupa realizarea zidariei, rosturile se pensuleaza cu solutie de acid sulfuric 20%, care se prepara prin amestecarea, unui volum de acid concentrat cu patru volume de apa. Este preferabila o solutie alcoolica de 20% acid sulfuric, preparata cu alcool etilic industrial avand avantajul ca rosturile se usuca repede.

Se atrage atentia ca realizarea amestecului se face turnand cate putin acid in apa.

Operatia de pensulare se face de 2-3 ori, cu precizarea ca pensularea urmatoare sa se faca dupa uscarea celei anterioare.

Varful cosului (coronament)Suprafata support desprafuita si degresata (daca este necesar), se amorseaza

cu doua straturi de amestec in vopsea Asmoplex L1 (50 parti) cu lac sau cu email perclorvinilic (50 parti).

Dupa intarirea amorsei se pozeaza primul strat de caramizi, in prealabil sortate si desprafuite. Chitul se aplica pe suprafata support, pe fata de pozare a caramizii si pe muchiile laterale.Grosimea chitului de pozare va fi de 7 mm – 7mm latime. Adancimea

rosturilor va fi de cca. 15 mm si vor fi umplute cu chit dupa 24 de ore de Ia pozare, in prealabil rostirile vor fi desprafuite.

Inelele de caramizi vor fi decalate intre ele cu o jumatate de caramida.Stratul al doilea se executa dupa intarirea chitului din primul strat si cu rosturi

decalate fata de primul strat (fig. 7, 11).

fig. 10 fig. 11

PardosealaSuprafata support curatita si desprafuita se amorseaza cu Asmoplex L1 sau

vopsea V 903. Dupa intarirea amorsei, se lipeste stratul izolant, desprafuit si degresat, cu mastic de bitum preparat din bitum cu punct de imnuiere scazut.

Suprafata foliei se desprafuieste si se degreseaza cu toluene, dupa care se aplica chitul de pozare (Rexidur R sau Oramin C) in care se pozeaza caramizile avand chit pe fata de pozare si pe muchiile laterale pe o inaltime egala cu grosimea caramizii minus 15 mm de la fata vazuta, chit.

Rosturile dintre caramizi vor fi de 8 mm latime si vor fi decalate intre randuri.Dupa 7 zile de la pozare, rosturile se curata, se sufla cu aer comprimat, se

degreseaza cu toluen si se umplu cu chit pe baza rasina fenolica.

Izolatia termicaSe executa in paralel cu tubul de evacuare a gazelor, separarea fiind asigurata

cu un strat de carton ondulat (fig. 6, 11).

La cosurile duble (cu spatiu vizitabil) fiecare inel al stratului termoizolator se leaga cu sarma zincata protejata cu grunduri sau vopsele acticorozive, sau cu sarma de conductori imbracata in teaca de PVC.

Stratul termoizolator se infasoara cu plasa de rabitz.Montarea placilor de sticla spongioasa se face cu latura lunga in pozitie verticala.

Confectii metaliceSe sableaza, se desprafuiesc si se aplica sistemul de protectie din anexa 1.

 UTILAJE, DISPOZITIVE Sl SCULE

1. Platforma mobila de lucru2. Instalatie de ridicat materiale si persoane3. Instalatie de sablare4. Polizor flexibil cu as flexibil5. Termometru6. Fir cu plamb7. Nivela8. Cantar cu greutati9. Galeti zincate10. Pensule late11. Spacluri din otel inoxidabil12. Cutit izolator13. Cancioc14. Mistrie15. Lansete din otel inoxidabil16. Ciocan de lemn17. Ciocan metalic18. Perii de sarma19. Distantieri din material plastic