Teama de a fi linşat de pensionarii chinuiţi de frigul
din apartamente l-a făcut pe primarul Cornel
Resmeriţă să convoace, pentru ieri, o şedinţă de
îndată a legislativului local în vederea stabilirii
preţului local de referinţă al energiei termice fac-
turată populaţiei la nivelul de 233,24 de lei, inclusiv
TVA. De altfel, notele informative din ultimele zile
specificau inflamarea nemulţumirilor populare din-
colo de limita suportabilului, riscul unor mişcări
populare violente fiind apreciat drept “iminent”. De
frica furiei populare, dar şi ca urmare a sfaturilor
primite de la persoane avizate (turnătorii ies din sis-
tem, vă reamintim, doar cu picioarele înainte),
Resmeriţă s-a deplasat personal la Paroşeni şi a
cerut, vizibil afectat de presiunea dramelor pe care
deja le-a produs, furnizarea energiei termice în cel
mai scurt timp posibil.
Resmeriţă nu mai avea niciun motiv plauzibil
să nu solicite începerea furnizării agentului
termic în condiţiile în care, aşa cum v-am in-
format, Guvernul României a aprobat sumele
necesare deblocării acestei situaţii ca urmare a
insistenţelor preşedintelui PDL Hunedoara,
Dorin Gligor, care n-a rămas indiferent la
rugăminţile lupenenilor, rugăminţi transmise
prin intermediul consilierului local Constantin
Brânduşe.
Trebuie însă precizat că, deşi Paroşeniul va fi
pregătit chiar de azi să furnizeze agent termic, nici
măcar luni nu va fi căldură în toate apartamentele
din Lupeni branşate la sistemul centralizat de ter-
moficare.
Asta pentru că, preocupat să arunce cu multe
miliarde pe televizoare şi spectacole cu caracter
electoral, de teamă de a nu pierde alegerile de anul
viitor, Resmeriţă n-a alocat anul acesta bani pentru
minime reparaţii şi de întreţinere la punctele ter-
mice. Aceastea au fost, practic, părăsite în cel mai
concret şi mai dur sens cu putinţă.
Drept urmare, va mai trece ceva vreme până când
toţi lupenenii care doresc acest lucru vor avea, cu
adevărat şi la un nivel decent, căldură în case.
Pe de altă parte, ar mai fi de spus că nemulţumirile
s-au accentuat şi în PSD-ul lupenean, ajungând şi la
urechile familiei Resmeriţă. Social democraţii ade-
văraţi şi-au dat seama că banul şi puterea i-au înde-
părtat pe cei doi Resmeriţă de idealurile poporului.
S-a înţeles, existând deja un curent foarte puternic
în acest sens în rândurile PSD Lupeni,
că epoca Resmeriţă se pregăteşte de
apus.
Despre disputa infantilă în care s-a
lansat Resmeriţă fiul cu cei patru pri-
mari valoroşi ai Văii (Păducel, Iacob-
Ridzi, Ile şi Buhăescu) nu are, credem,
sens să mai adăugăm ceva. Profesoraşul
infatuat e... grămadă. Şi mai şi semnali -
zează.
Cătălin DOCEA
CMYK
MIERCURI30 noiembrie 2011
Anul IVNr. 83812 + 4 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro
Răsărit: 07:45Apus: 16:47
Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani
ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!
MARCĂÎNREGISTRATĂR
Nu există lege împotriva
ADEVĂRULUI!
Director:Cătălin DOCEA
Curs valutar:1€ = 4,3498 lei1$ = 3,2429 lei1₤ = 5,0709 lei
ZiarulVãii Jiului
TipardigitalCel mai bun
preţ dinjudeţ!
Transmitecererea ta de
ofertă la [email protected]
Ziua de 1 Decembriereprezintă pentru noi, românii, ceamai importantă zi din calendarul
fiecărui an. Este ziua când,oriunde ne-am afla, celebrăm cu
mândrie şi alese sentimentepatriotice Ziua Naţională.
Fie ca această Sărbătoaresă vă aducă dumneavoastră,
locuitorilor judeţului Hunedoara,sănătate, încredere şi speranţă.
La mulţi ani tuturor!
Mircea Ioan MOLOŢPreşedintele Consiliului
Judeţean Hunedoara
Fie ca acest 1 Decembrie să negăsească pe toţi românii laolaltă, sănă-toşi şi încrezători în viitorul ţării noas-tre. În zadar vor încerca unii să ne
dezbine, că nu vor reuşi. De Ziua Naţională a României suntem
mai uniţi ca niciodată.Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Costel AVRAMvicepreşedinte
Consiliului Judeţean Hunedoara
La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, români!
Ziua Naţională a României este,pentru fiecare dintre noi, o zi abucuriei, a recunoştinţei şi amândriei. Este ziua în care nesărbătorim ţara, în întreaga ei
frumuseţe şi puritate, dar şi eroiidin trecutul şi din prezentul ei,oameni care, prin faptele lor,
ne-au marcat existenţa, ca românişi ca oameni.
Cu această deosebită ocazie văurez, dragi cetăţeni, un sincer
La Mulţi Ani! şi fie ca în aceastăzi să ne simţim trecutul şi prezentul
ca fiind un destin ce ni se vadezvălui într-un viitor minunat.
Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroşani
Încă o izbândă a unui demers susținut de Ziarul Văii Jiului:
Primarul Resmeriţă, ex-şoptitorul Lupaşcu,a cedat presiunii populare!!!Lupenenii trebuie să mai suporte friguldin case până în 5 decembrie. Iar peedilul Resmeriţă... doar până la anul!
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20112 ACTUALITATE
Aproximativ 7.000 de pensionari hunedoreni
vor putea beneficia de bilete de tratament
anul viitor. Biletele pentru tratament balnear
vor fi acordate în funcţie de punctajul obţinut
de pensionari, conform unei noi grile a Casei
de Pensii, ţinându-se cont de categoria şi
cuantumul pensiei, dar şi de biletele obţinute
în ultimii doi ani.
Dacă până acum pensionarii puteau obţine bilete
pentru staţiunile de tratament balnear în funcţie
de ordinea depunerii cererilor, Casa Naţională
de Pensii şi Asigurări Sociale a modificat criteri-
ile de acordare a acestora. Anul viitor biletele
vor putea fi obţinute în funcţie de punctajele
acumulate de beneficiari, conform unei noi grile
complexe, afişată pe site-ul institutiei. Astfel,
din documentaţia publicată pe site-ul CNPAS
reiese că pensionarii care nu au mai obţinut de
curând bilete de tratament şi au pensii mici vor
obţine un punctaj mai mare decât cei care au
fost în ultimii doi ani în staţiunile balneare, s-au
pensionat mai devreme şi au pensii mai mari.
Lista finală de acordare a biletelor se va face în
funcţie de punctajele obţinute de pensionarii în-
scrişi, după aplicarea grilei de calcul, în ordine
descrescătoare. În cazul persoanelor care obţin
acelaşi punctaj, departajarea se va face în
funcţie de punctele acumulate pentru fiecare cri-
teriu în parte, începând cu primul. De asemenea,
în cazul persoanelor cu handicap, vor avea şanse
mai mari să plece la tratament cei al căror handi-
cap este mai grav. (D.O.)
www.zvj.ro
Ieri dimineaţă, un depozit de haine second-hand
din Lupeni a fost cuprins de flăcări. Doar inter-
venţia energică şi rapidă a pompierilor a evitat
producerea unei catastrofe. Şi aceasta deoarece
depozitul se află situat chiar lângă staţia de car-
burant a municipiului.
Incendiul a izbucnit ieri dimineaţă în Lupeni în
jurul orei 6 şi 30 de minute, cauza nefiind încă
stabilită.
Din păcate, depozitul de haine second-hand din
municipiul Lupeni a ars ieri dimineaţa din temelii.
Pompierii au trebuit să se întrebuinţeze serios, lupta cu
focul durând circa o oră şi jumătate.
Din fericire, incendiul nu s-a extins la benzinăria aflată
în apropiere şi nici la un alt depozit de haine situat şi el
în proximitate.
Pompierii au fost alertaţi prin numărul unic de urgenţă
112 de paznicul depozitului. La faţa locului au ajuns
imediat două autospeciale cu apă şi spumă de la Garda
de Intervenţii Uricani, şi o autospecială de la Petroşani.
Nu s-au înregistrat victime, ci doar pagube materiale.
Marian BOBOC
Lupeni. Intervenţia hotărâtă a pompierilor
A împiedicat producerea unei catastrofe
Hoţie cu lemneUNII PATRONI ÎNCĂ SPERĂCĂ POT FURA FĂRĂ A FIPRINŞIPoliţiştii hunedoreni au descoperit un patron
care a încercat să ascundă de ochii legii peste
1.200 de metri cubi de lemn, cu o valoare de
peste 100.000 de lei.
Poliţişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor
Silvice au efectuat un control în evidenţele unei
societăţi comerciale din Deva. Cu această ocazie
au constatat că administratorul societăţii a comple-
tat în fals avize de însoţire primare pentru materi-
ale lemnoase şi nu a putut justifica provenienţa
cantităţii de 1.243,89 de metri cubi de material
lemnos, cu o valoare a prejudiciului de
108.598,67 de lei. În cauză s-a întocmit dosar
penal şi se efectuează cercetări sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub
semnătură privată, uz de fals şi ascunderea sursei
impozabile. De asemenea, s-a luat măsura
confiscării cantităţii de material lemnos nejustifi-
cată legal. (M.P.)
RECENZORII PETROŞENENIŞI-AU ÎNCASAT BANIICei 240 de recenzori petroşeneni care au
participat la ultimul recensământ al populaţiei
şi al locuinţelor şi-au primit ieri, 29 decembrie,
sumele cuvenite. După ce în urmă cu o
săptămână unii dintre aceştia ne întrebau când
vor încasa banii.
O angajată a prefecturii a împărţit ieri plicurile cu
bani, începând cu ora 9:00, în Sala de Audienţe a
primăriei, situată la parterul clădirii. Până în jurul
orei 14:00 mai rămăseseră de venit să-şi ridice
banii circa 30-40 de persoane, programul funcţio -
narei fiind până la orele 18:00. Cei care n-au aflat
sau n-au putut să ajungă marţi la primărie îşi vor
putea ridica banii şi în perioada următoare, doar că
pentru asta vor avea de parcurs un drum până la
Deva: „Cine nu ajunge până la orele 18:00, va
putea să o facă la sediul prefecturii, din Deva, în
fiecare zi lucrătoare din luna decembrie”, ne-a
declarat funcţionara respectivă. În altă ordine de
idei trebuie să mai spunem că fiecare recenzor a
avut de ridicat suma de 560 de lei, suma totală
impozabilă fiind de 750 lei. „Nu voi sta cu ei prea
mult în geantă, că sunt destule de plătit, plus
cadourile de Moş Nicolae. Dar ce să facem, bine
că au venit, prind bine, se putea să fie şi mai mulţi,
dar dacă aşa s-a stabilit n-avem ce face, vremurile
sunt grele şi tind să devină şi mai grele”, ne-a spus
una dintre doamnele recenzor care au venit să-şi
ridice plicul cu bani pentru munca depusă în
perioada recensământului. (C.B.)
La anul, dacă mai apucă… bilete,
7.000 de pensionari hunedoreni vorputea merge la băi
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 3ACTUALITATE
www.zvj.ro
S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,
următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.
Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,
sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.
De acum, problemele dumneavoastră sunt şi
ale noastre!
Rent A Car(Dacia Logan)
Tarife între 70 şi 150 lei/zi
Sună acum!0732.832.824
Se pare că una dintrepromisiunile făcute decătre doi primari din ValeaJiului nu va fi îndeplinitădecât într-o măsură maimică. A opta parte din ea,mai exact.
Zilele trecute,la o televiziune locală, primarii Tiberiu
Iacob-Ridzi şi Gheorghe Ile au promis că,
de 1 Decembrie, îşi vor desfăta concitadinii
cu mâncare de fasole gătită la cazan. Pri-
marul Petroşaniului a pomenit de patru mii
de porţii de fasole cu cârnaţi, de care vor
avea parte petroşenenii care, de Ziua
României, vor veni în Parcul Carol
Schreter. Primarul Vulcanului nu s-a lăsatmai prejos şi a avansat şi el tot patru mii de
porţii. Numai că a vrut să fie mai cu moţ
decât omologul său de la Petroşani şi a
mers pe fasole cu ciolan.
Dar, din câte au reuşit să aprofundeze sursele în ul-
timele douăzeci şi patru de ore, se pare că,
în cazul lui Gheorghe Ile, socoteala de la
primărie nu se mai potriveşte cu acea din
Parcul Şcolii Generale Nr. 1. Loc în care
se ţine festivitatea solemnă dedicată Zilei
României şi în care, după aceea, urmează
să apară felul de mâncare promis. În speţă,
cele patru mii de porţii de fasole cu ciolan.
Dacă, la Petroşani,în ceea ce-l priveşte pe Tiberiu Iacob-
Ridzi, nu s-a schimbat nimic din datele
problemei - fasolea cu cârnaţi a rămas tot
fasole cu cârnaţi, iar cele patru mii de
porţii promise au rămas tot patru mii de
porţii, în cazul Primăriei municipiului
Vulcan a survenit o modificare. Mare sau
mică, asta o las la aprecierea consumato-
rilor. Cele patru mii de porţii au ajuns să fie
doar cinci sute, iar fasolea va avea doar
gust de ciolan. În sensul că acesta a fost
prezent în cazan doar pentru a-i da miros
mâncării, iar ceea ce vor găsi în farfurie cei
cinci sute de norocoşi vor fi bucăţi de câr-
nat. Din cel bun de tot, am fost asigurat.
Numai că nu ciolan, aşa cum s-a auzit - ca
să dea bine şi electoral, probabil - la televi-
zor.
Gheorghe OLTEANU
Attila Dezsi, prefectul judeţului
Hunedoara, a declarat luni pentru
Ziarul Văii Jiului că se cunosc proble -
mele mineritului din Valea Jiului la
nivelurile superioare, guvernul încer-
când să facă totul pentru rezolvarea sub-
venţiei şi a plăţilor compensatorii pentru
minerii disponibilizaţi.
Eforturi, eforturi…„Chiar astăzi am discutat la nivelul Minis-
terului Economiei. În principal se fac
eforturi pentru asigurarea sumelor nece-
sare persoanelor disponibilizate. Oamenii
să stea liniştiţi, banii care le revin vor
ajunge la dumnealor aşa cum s-a stabilit.
Urmează, bineînţeles în ianuarie, o nouă
luptă cu Comisia Europeană pentru avizul
necesar subvenţiei. Trebuie să ştiţi că nu
numai România n-a primit avizul, cum
încearcă să vehiculeze unii politicieni, ci
toate statele au fost amânate. Polonia şi
Germania au trecut aşa-zis peste aceste
amânări, deoarece aceste două ţări reuşise -
ră să primească avizul de principiu, nu
acum, ci mai demult, semn că au fost de-
osebit de pragmatici. În ianuarie sperăm să
primim şi noi avizul de la Comisia Euro-
peană. Iar după aceea să se mai rezolve din
chestiuni, inclusiv această problemă a sub-
venţiei, iar mineritul să continue fără pro -
bleme şi în Valea Jiului”.
Guvernul a rezolvat în sfârşitproblema indemnizaţiilor persoanelor cu handicapTot prefectul de Hunedoara a ţinut să speci-
fice că, după recenta rectificare de buget,
localităţile judeţului nostru vor primi bani
pentru depăşirea unor probleme grele:
„S-a rectificat bugetul naţional. Bineînţe-
les, efectele pentru judeţul Hunedoara
sunt esenţiale, pentru că s-au primit banii
pentru indemnizaţiile persoanelor cu
handicap, pentru cheltuielile de în-
văţământ şi aşa mai departe. Astăzi sau
mâine fiecare primărie va primi noti-
ficările necesare pentru rectificările de
buget local. Nici această problemă n-a
fost până acum rezolvată la nivel local.
Iată deci că guvernul s-a ţinut de cuvânt şi
a rezolvat şi această problemă dificilă”.
Corneliu BRAN
În chestiunea mineritului prefectul Dezsi e optimist:
„În ianuarie sperăm să primim şi noi avizul dela Comisia Europeană. Iar după aceea să semai rezolve din chestiuni, inclusiv aceastăproblemă a subvenţiei, iar mineritul să con-tinue fără probleme şi în Valea Jiului…”
Fasole cu aromă de ciolan
Tiberiu Iacob-Ridzi
Gheorghe Ile
Attila Dezsi
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20114 SPORT
www.zvj.ro
Cipru a găzduit o nouăediţie a Campionatelor Europene de fotbal tenis,sportiva din Valea Jiului,Ana-Maria Gherghel,având o comportare meritorie.
Printre ţările participante la această
competiţie s-a numărat şi România,
obiectivul tricolorilor fiind acela de a
cuceri cel puţin o medalie. Din fericire,
acesta a fost cu mult depăşit, reprezentanţii
ţării noastre obţinând opt clasări pe
podium, la feminin şi la masculin, cu câte
trei medalii de aur şi câte una de argint. La
feminin, ţara noastră s-a impus în toate cele
trei probe disputate, simplu, dublu şi trio.
În proba de simplu s-a impus Ana-Maria
Gherghel de la Comexim Lupeni, jucă-
toarea din Valea Jiului fiind declarată cea
mai bună sportivă a anului trecut din
judeţul Hunedoara, în discipline ne-
olimpice. Aceasta s-a impus şi la proba de
dublu, alături de Monica Şagău, regula-
mentul permiţând şi folosirea a încă unei
jucătoare, aceasta fiind Florica Chiar.
Aceste trei jucătoare, alături de Dorina
Păuna şi Alina Meseşan, s-au impus şi la
trio. La masculin, România a cucerit două
medalii de aur şi una de argint. Georgel
Bobiş a câştigat proba de simplu şi cea de
dublu, alături de Alin Bălan, cei doi, împre-
ună cu Krisztian Acs şi Zoltan Palyanosz,
cucerind argintul la trio.
Campioană de cinci stele
Lupeneanca Ana-Maria Gherghel astrălucit la Europenele din Cipru
CFR Simeria s-a impus cu scorul 2-1 pe
terenul formaţiei de pe locul trei,
Autocatania Caransebeş, şi a făcut ro-
cada cu ea în clasament. Echipa antre-
nată de Marius Opric este singura din
judeţ care încheie pe podium prima
parte a sezonului, chiar în faţa celor
două favorite Jiul şi FC Hunedoara.
„Suntem pe podium, la doar patru
puncte de lidera ACS Recaş, însă se
putea şi mai bine. Sunt însă foarte
mulţumit de jocul echipei, mai ales de
cel arătat în ultimele etape”, a afirmat
tehnicianul feroviari lor.
“Garnitura feroviară” a prins viteză la fi-
nalul turului şi iernează pe podiumul Ligii
a III-a. CFR Simeria a urcat, în premieră,
pe locul medaliaţilor cu bronz după ce a
câştigat fără drept de apel chiar pe terenul
arţăgoasei echipe care deţinea locul trei
înaintea ultimei etape a turului, Autocata-
nia Caransebeş. Cu experimentaţii D.
Dăscălescu, Pepenar şi Lintaru în mare
formă în atac, feroviarii au condus cu 1-0,
au fost egalaţi (1-1) când mai erau 15
minute de joc, şi au tranşat disputa
(2-1) în favoarea lor în ultimele cinci
minute. „Am controlat jocul cu autoritate,
iar Autocatania a avut maximum două
şuturi pe poarta noastră. Am marcat şi în
prima repriză, după o lovitură liberă exe-
cutată de Pepenar, însă golul a fost anulat
pentru ofsaid. Scorul a fost deschis de D.
Dăscălescu (min. 58 - n.r.), iar după doar
două minute Lintaru a avut ocazia de a
majora avantajul, însă a luftat de la doar
3-4 metri de poartă. Autocatania a egalat
printr-un gol picat din cer (Staicu, min.
76 - n.r), dar băieţii au avut puterea să facă
dreptate pe finalul meciului. Pepenar a
înscris golul de 2-1, după un un-doi cu
Suciu”, a povestit antrenorul Marius Opric.
Nu numai în fotbalul profesionist sunt
probleme cu disciplina. Se întâmplă şi
în fotbalul amator. Astfel, în urma
evenimentelor întâmplate la partida
dintre Valahia Lupeni şi Ripensia
Petrila, Comisia de Organizare a
Campionatului Municipal de
Minifotbal Amator Petroşani “Liga
Kapital TV” a decis:
Delegatul echipei Valahia Lupeni - Deliu
Mihai va fi suspendat 4 etape pentru
lovirea unui adversar şi va trebui să
plătească o amendă de 40 lei.
Jucătorul echipei Ripensia Petrila -
Pavalache Adrian va fi suspendat 4 etape
pentru lovirea unui adversar şi va trebui să
plătească o amendă de 40 lei. Omologarea
rezultatului 3-0 în favoarea echipei
Valahia Lupeni, deoarece echipa Ripensia
Petrila a părăsit terenul înaintea încheierii
meciului.
“Comisia de organizare reaminteşte tu-
turor participanţilor la “LIGA KAPITAL
TV” că, această competiţie este adresată
iubitorilor de minifotbal amator, şi ea în-
curajează dorinţa de sport a amatorilor şi
spiritul de fair-play, şi recomandă celor
care nu se pot abţine să efectueze acte care
nu au nimic în comun cu spiritul de com-
petiţiei fair-play să nu mai participe la
aceasta.
Totodată aceste evenimente nedorite cu
siguranţă nu vor atrage viitorii parteneri
pentru echipe sau competiţie şi îi pot
respinge şi pe cei existenţi, şi sunt o
piedică pentru dezvoltarea campionatului”.
În aceeaşi şedinţă s-a mai stabilit că:
1. Etapa a XI-a să fie ultima desfăşurată în
acest an restul etapelor sezonului regulat
desfăşurându-se în primăvară.
2. În data de 4.12.2011, ora 13:00, la
Aztek Caffe se va desfăşura Adunarea
Generală a Echipelor astfel fiecare delegat
de echipă este invitat să participe sau să
delege câte un reprezentant.
Pumni şi nervi în Liga Kapital TV
ECHIPA PERFECTĂFormaţia de juniori a CNS „Cetate” Deva
a reuşit un parcurs perfect cu 15 victorii
din 15 partide în Liga a IV-a Hunedoara. În
penultima etapă a turului, devenii au dis-
pus cu 7-0 de Zarandul Crişcior. Pe locul
doi în ierarhia juniorilor din Liga a IV-a se
află Universitatea Petroşani care are cu 10
puncte mai puţin decât lidera perfectă, iar
pe poziţia a treia este CS Vulcan, cu 11
puncte mai puţin.
Mai buni ca Jiul
FC Hunedoara şi-a spălat păcatele pentru
multe din erorile comise de-a lungul turului
prin victoria surprinzătoare, scor 1-0,
obţinută în ultima etapă pe terenul liderei
Bihorul Beiuş. Alb-albaştri au intrat astfel
în „careul de aşi” pe poziţia a patra şi şi-au
asigurat dreptul la speranţă, în pauza de
iarnă. Bihorenii au pierdut primul loc în
dauna celor de la ACS Recaş.
Planul perfect gândit de
Aurel Şunda şi eforturile
deosebite ale jucăto-
rilor au fost fost răs-
plătite cu o victorie
„de şase puncte”,
iar gruparea hune-
doreană rămâne în
cursa pentru primul
loc.
Meciul a început per-
fect pentru hunedoreni.
Lucian Todea (12) a deschis
scorul cu un lob de la 25 de metri
care l-a surprins ieşit pe portarul gazdelor,
Odobasian, care era şi căpitanul echipei,
0-1. Bihorul Beiuş a dominat apoi jocul,
însă ofensiva liderei a fost anihilată
aproape perfect de defensiva pragmatică,
elastică şi excelent aşezată a hunedorenilor.
Prin urmare, primul şut pe poarta hune-
doreană a fost expediat abia în minutul 40
de Silaghi, dar apărătorul buturilor hune-
dorene, A. Ilie, a fost la post. Gazdele au
avut o ocazie imensă de a egala, imediat
după pauză, însă portarul hune-
dorean a avut un reflex salvator
şi a respins lovitura de cap a
lui Vanca (47). Duelul
dintre A. Ilie şi Vanca s-a
reeditat şi în minutul 80
şi a fost câştigat din
nou de portarul hune-
dorean care a parat ca
la hochei, cu picioarele.
Finalul a fost fierbinte,
fiind marcat de o încăier-
are generală provocată de un
fault asupra lui Cuciula (min.
81), însă arbitrul a fost blând şi a dic-
tat doar două cartonaşe galbene. FC Hune-
doara îşi putea majora avantajul în
prelungiri, când a avut un contraatac cinci
contra unu, însă alb-albaştrii au bâlbâit
mingea în faţa porţii adverse.
Succesul din acest ultim meci al turului a
dus echipa hunedoreană pe locul patru, la
şase puncte de noua lideră, ACS Recaş. Cu
punctele şi moralul dobândite în acest
meci, alb-albaştri vor avea o pauză de iarnă
a speranţelor. Rămâne ca antrenorul Aurel
Şunda să remanieze şi completeze lotul de
jucători aşa cum îşi doreşte şi să conducă o
pregătire de iarnă care să le asigure hune-
dorenilor un parcurs câştigător în retur.
Bihorul Beiuş – FC Hunedoara 0-1 (0-1)
A marcat: L. Todea (12’)
Bihorul Beiuş: Odobasian (cpt.) – Silaghi,
Tăuţ, Mureşan, Paşcalău – Vanca, Bode,
Costea, Ţârlea – Grozoni (Şerb 76’), Ţur-
canu (Trip 46’). Antrenor: Adrian Anca.
FC Hunedoara: A. Ilie – Nicolau, Cuci-
ula, Kelemen – Păcurar, Dimcea, Todea
(Popesc 86’), Muntean, Trăşcan – Şandru
(Moroşan 95’), Şandor (cpt. - Negru 91’).
Antrenor: Aurel Şunda
Arbitru: Răzvan Cadar. Asistenţi: Mihai
Jivan şi Casian Băla - toţi din Arad
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 5SPORT
www.zvj.ro
Pagini realizate de Loredana JUGLEA
Victorie de onoare
GOL(URI) DUPĂ 569 DE MINUTE
Înaintea partidei cu FC Maramureş din ul-
tima etapă a turului fotbaliştii de la
Mureşul Deva nu mai marcaseră de şase
etape, astfel că primul gol din acest joc,
reuşit de Iosif Melcea în minutul 24, a
fost primul pentru Mureşul Deva după
569 de minute. Precedentul gol al deve-
nilor a fost marcat de Mihai Petrescu în
minutul 85 al jocului din deplasare cu FC
Bihor, scor 1-1, în etapa a VIII-a. Până la
jocul cu băimărenii Mureşul marcase opt
goluri în 14 etape, iar împotriva echipei
lui Buia devenii au înscris de patru ori,
adică exact jumătate din golurile de până
atunci. Neplătiţi de mai multe luni, jucă-
torii Mureşului au promisiuni că până
mâine îşi vor încasa restanţele salariale,
după ce consilierii locali deveni au alocat
de la bugetul local încă 50.000 lei Clubu-
lui Sportiv Mureşul Deva.
Ştafeta feminină de la categoria 10 ani a
clubului CSS Hunedoara, formată din
Lăcrămioara Pitariu, Ioana Hăulică, Alina
Perju şi Raluca Mera, s-a clasat pe locul
întâi în cursa de 4x50 metri liber şi a
cucerit titlul de campioană a României la
Campionatul Naţional rezervat copiilor de
10-11 ani, desfăşurat în week-end la
Reşiţa. Singura medalie individuală pentru
hunedoreni a fost obţinută de Arnold Mar-
ton care s-a clasat pe locul trei în proba de
50 de metri bras. În clasamentul pe
cluburi, hunedorenii antrenaţi de Dan
Ardelean s-au clasat pe locul şase, din 46
de cluburi din România. Vom reveni cu
amănunte.
Un aur şi-un bronz din apă
A fost al zecelea joc la rând în care
“minerii” au părăsit jocul neînvinşi. Jiul a
pierdut ultimul meci în campionat, scor
1-2, în etapa a V-a, pe teren propriu cu
FC Caransebeş. De atunci, “alb-negrii”
antrenaţi de Marin Tudorache au obţinut
20 de puncte din 5 victorii şi 5 remize.
"De data aceasta pot spune că am făcut un
joc bun, dar am şi ratat multe ocazii de a
marca. Îmi pare rău că nu am terminat
turul pe locul I", a declarat managerul
Jiului, George Borugă.
O singură înfrângere în 10 etape
Lidera Ligii a IV-a Hunedoara, CS Vulcan,
a terminat turul de campionat cu o victorie
lejeră, 7-0 în faţa „lanternei roşii” Victoria
Călan. „Nu am cuvinte să îmi exprim
mulţumirea faţă de evoluţia echipei mele.
Ne dorim mult să promovăm”, a declarat
Pantilimon. Ion Roşianu şi Alin Miculescu
sunt golgheterii echipei, primul cu 10
goluri marcate, iar cel de-al doilea cu nouă
goluri. Scorul ultimei etape a turului l-a
realizat însă Retezatul Râu de Mori, echipă
care a dispus cu 8-0 de Dacia 2010
Orăştie. În celelalte partide s-au înregistrat
următoarele rezultate: „U” Petroşani - Inter
Petrila 5-2; Şoimul Băiţa - CSA Aurul
Brad 0-1; Gloria Geoagiu - Clubul Jiul
Petroşani II 0-1; Metalul Crişcior -
Minerul Uricani 2-2; Minerul Teliuc -
Zarandul Crişcior 0-1; CSO Retezatul
Haţeg - Aurul Certej 1-3.
Lider perfect în Judeţeană
Daria Vişănescu, locul 19Şahista din Valea Jiului, Daria Vişănescu, legitimată la Clubul de Şah Deva şi CS Medi -
cina Timişoara, s-a clasat pe locul 19 la Campionatul Mondial din Brazilia, la categoria
sportivelor sub 16 ani. „Micuţa Kasparova” din Petrila a acumulat 5,5 puncte din nouă
posibile şi a fost la jumătate de punct de locul 10, care era obiectivul fixat de Federaţia
Română de Şah. Trebuie precizat că Daria are doar 15 ani şi a jucat împotriva unor
şahiste de 16 ani. Pe primele trei locuri ale Campionatului Mondial s-au clasat Nastasia
Ziaziulkina (Belarus), Marie Klek (Germania) şi Cristina Salazar (Columbia), toate cu
câte 7,5 puncte.
La Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani,Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne, alansat volumul „Acvariulgroazei”.
Volumul lansat ieri la Petroşani, într-un
cadru intim, este al doilea
din ciclul „Sânge şi carne
de om”. Cititorii care vor
trece de horor-titlu vor
avea surpriza să de-
scopere o carte-docu-
ment, alertă, bine ritmată
şi… corect informată.
Asupra acestui ultim
aspect nu avem dubii,
deoarece autorul a fost
ministru de interne.
Subiectul „Acvariului
groazei” este unul la modă în zilele noas-
tre: tragicele evenimente întâmplate în
revoluţia din decembrie 1989.
Din informaţiile noastre obţinute prin…
mijloace specifice rezultă că incitantul
ciclu documentaristic „Sânge şi carne de
om” va continua, Doru Viorel Ursu având
în pregătire şi volumul al III-lea. Cum
s-ar spune, deja miroase a „sânge şi carne
de om”… Brrrrr!
Marian BOBOC
Pregoterm SA Vulcan a lansat pro-gramul „Ne învaţă şcoala să colec-tăm selectiv”. Evenimentul a avut locîn prezenţa autorităţilor locale dinVulcan şi a celor implicaţi în proiect.
Proiectul implementat şi în acest an de Pregoterm SA
Vulcan vizează informarea elevilor din clasele a III-a şi a
IV-a asupra colectării selective a deşeurilor menajere.
Primăria Vulcan şi Ecorom Ambalaje Bucureşti sunt
partenerii Pregoterm-ului.
Ieri, la primele ore ale dimineţii, copiii claselor a III-a şi a
IV-a de la şcolile generale ale municipiului Vulcan, dar şi
elevii şcolilor generale din
Aninoasa au fost prezenţi
la Sala de Sport din
Vulcan. Că acest proiect
este unul important pentru
comunitatea locală o
dovedeşte şi participarea
primarului Gheorghe Ile şi
viceprimarului Angela
Stoica la demararea
acestuia.
Potrivit declaraţiilor direc-
torului SC Pregoterm SA Vulcan, elevii au vizitat staţia
de sortare din Vulcan, pentru a se informa cu privire la
întreg procesul de reciclare a deşeurilor.
Reamintim că anul trecut la campania „Ne învaţă şcoala
să colectăm selectiv” au participat
peste 350 de elevi, iar anul acesta -
318 elevi. Tot în 2010, pe lângă
manualul de Educaţia mediului, a
fost tipărită o carte cu 6 lecţii
informative despre sortarea,
colectarea şi reciclarea deşe u rilor,
lecţii pe care elevii le-au parcurs
timp de 6 săptămâni, la finalul
acestora susţinând un test de
evaluare. La fina lul acţiunii, elevii
şcoli lor generale vor realiza porto-
folii despre colectarea selectivă a
deşeu rilor. Pentru munca depusă
vor fi răsplătiţi cu pixuri şi caiete
confecţionate din materiale
reciclabile.
A.P.
CMYK
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20116 ACTUALITATE
www.zvj.ro
Vulcan. De ieri
Elevii învaţă din nou să colectezeElevii învaţă din nou să colectezeselectivselectiv
Petroşeneni, nu vă speriaţi!
S-a lansat „Acvariul groazei”, din ciclul „Sânge şi carne de om”…� Autor: Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne
Luni, la Uricani,a fost semnatărecepţia lu-crărilor execu-tate la Grădiniţacu ProgramNormal nr. 1(vezi foto). Lucrări în urmacărora au decâştigat nu doarpreşcolarii, ci şicadrele didac-tice şi personalul acestuiaşezământ de învăţământ.
Lucrările deizolare termică a clădirii au început în
urmă cu două luni, iar încheierea lor, în
mod oficial, a avut loc în prima zi a acestei
săptămâni. Când a avut loc recepţia finală
a ceea ce s-a executat.
Viceprimarul Corneliu Braia,prezent la eveniment, a rămas plăcut sur-
prins de mulţumirile şi felicitările pe care
doamnele de la grădiniţă le-au adresat
Primăriei oraşului Uricani. Cu ajutorul
financiar al căreia a fost posibilă efectuarea
izolării termice a pereţilor exteriori ai
grădiniţei.
Tot în aceeaşi zi,dar la o oră şi jumătate după aceea, s-a
făcut şi recepţia filigoriilor din lemn con-
struite în trei puncte ale oraşului. Prima se
află în parcul din imediata apropiere a
primăriei. A doua filigorie este amplasată
lângă Casa de Cultură Uricani, iar a treia
poate fi văzută odată ce ajungi în zona
blocului nr.13. "Ele vor fi, desigur, solici-
tate şi pline la vară, când
oamenii vor veni să
joace şah, cărţi sau table
- este de părere vicepri-
marul Corneliu Braia -,
dar să ştiţi că pensiona -
rii, îndeosebi, au apre-
ciat ideea şi
ma te ria lizarea unor
astfel de construcţii de
lemn". Fapt de care
m-am convins eu însumi
când un domn pensionar
pe nume Mihai Ceucă
l-a oprit pe viceprimar
(vezi foto), ca să-i spună
exact acest lucru.
Gheorghe OLTEANU
CMYK
7ACTUALITATE
www.zvj.ro
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011
Ieri la mina Livezeni au fost
comemoraţi ortacii care au
pierit în cea mai mare
explozie postbelică din
Valea Jiului, produsă la
29 noiembrie 1980.
La comemorare au participat
alături de ortaci şi de familiile
celor decedaţi în explozie
reprezentanţii Ligii Sindicatelor
Miniere Valea Jiului, Primăriei şi
Consiliului Local al municipiului Petroşani,
Companiei Naţionale a Huilei, conducerii
E.M. Livezeni şi ai Parlamentului
României.
Deputatul Monica Iacob-Ridzi a depus o
coroană de flori din partea Parlamentului
României. Ca de fiecare dată în această
tristă zi de 29 noiembrie, primarul Tiberiu
Iacob-Ridzi a ţinut să fie alături de foştii săi
ortaci de la mina Livezeni.
Marian BOBOC
Ieri,
Comemorare la mina Livezeni Luni, zi cu recepţiila Uricani
ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIV/ SIDAOdată cu Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, în lume mai este
marcat un eveniment ce atrage atenţia asupra unei boli ce a marcat
societatea modernă. Este vorba de Ziua Mondială de Luptă
Împotriva HIV/ SIDA. Alături de alte organizaţii din lume, Direcţia
de Sănătate Publică (D.S.P.) Hunedoara organizează o serie de
activităţi în susţinerea obiectivelor acestei zile.
Sub sloganul „Adevărul despre SIDA - Transmite-l mai departe!”,
campania din acest an este susţinută de Compartimentul Evaluarea,
Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate, în colaborare cu
Compartimentul Epidemiologie al D.S.P. Hunedoara şi are ca scop
creşterea responsabilităţii populaţiei şi tineretului în prevenirea infectării
cu HIV, a agravării şi evoluţiei bolii către faza finală - SIDA, informaţii
despre cum nu se transmite virusul HIV, de ce este ilegal şi imoral să-i
discriminăm pe cei cu infecţia HIV/SIDA şi cum să le arătăm
solidaritate, căldură umană şi sprijin. Dintre activităţile pe care le
iniţiază D.S.P. Hunedoara amintim: comemorarea victimelor SIDA, prin
aprinderea de candele în Petroşani şi în
Piaţa Primăriei din Hunedoara,
distribuirea de pliante şi prezervative
astăzi, 30 noiembrie, precum şi
difuzarea de pliante şi prezervative în
liceele din judeţ.
Mihaela PETROŞAN
Exact de Sfântul Andrei, Ocrotitorul
României, marea sărbătoare creştin-
ortodoxă, la Petroşani, începând cu orele
15:00, în sala de şedinţe a primăriei va
avea loc şedinţa ordinară de consiliu
local.
Până ieri, la prânz, pe ordinea de zi se
aflau 15 proiecte de hotărâre, toate iniţiate
de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, şi
obişnuitul punct de „diverse”. Nu ar fi
exclus să mai apară alte câteva proiecte pe
ultima sută de metri, aşa cum se
obişnuieşte cam prin toate consiliile locale.
Din cele 15 proiecte de hotărâri, 4 vizează
capitolul bugetar cultură-educaţie. Este
vorba de proiectele privind „aprobarea
alocării din bugetul local a sumei de
40.000 lei în vederea finanţării, pe toată
durata implementării proiectului, a
acţiunilor înscrise în calendarul
evenimentelor proiectului Înfrăţire-
Voluntariat-Cooperare, din cadrul
Programului Europa pentru Cetăţeni,acţiunea 1 – Cetăţeni activi pentru Europa,
măsura 1.2. – Reţele de oraşe înfrăţite;
„aprobarea alocării din bugetul local a
sumei de 5.000 lei în vederea participării
consiliului local – în calitate de co-
organizator alături de Biserica SfântulNicolae – la Concertul de Colinde Lăsaţicopiii să vină la Mine!, care va avea loc în
data de 18 decembrie 2011”; „aprobarea
alocării din bugetul local a sumei de 2.800
lei în vederea editării unor volume”;
„aprobarea alocării din bugetul local a
sumei de 2.000 lei în vederea participării
reprezentanţilor Colegiului Economic
Hermes Petroşani la Târgul Firmelor de
Exerciţiu ce se va desfăşura la Baia Mare
în perioada 2-3 decembrie 2011”.
Punctul 1 va avea pe ordinea de zi
proiectul care vizează „rectificarea
bugetului municipiului Petroşani”, în timp
ce punctele 3, 4 vizează alte două proiecte
importante pe linie de administraţie
publică locală: „aprobarea impozitelor şi
taxelor locale în municipiul Petroşani
pentru anul 2012”; „aprobarea modificării
statutului de funcţii şi a organigramei
Serviciului Public Administraţia Pieţelor
Petroşani”.
Punctul numărul 9 vizează proiectul
denumit de iniţiator „aprobarea tarifelor
percepute de către Serviciul Public
Administraţia Pieţelo pentru folosirea
abatorului de capacitate mică”.
Punctele 10, 12, 13, 14 şi 15 ţin de
concesionări prin licitaţie publică
a unor parcele de teren pentru
diverse construcţii, în timp ce
punctul 11 va viza „aprobarea
acordului de asociere aprobat
prin HCL 237/2011”.
Corneliu BRAN
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 20118 ACTUALITATE
www.zvj.ro
Certificat Digital Calificat cu
Semnătură electronică extinsă
Kit-ul DigiSign cuprinde:
� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an
care conţine Semnătură electronică extinsă;
� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro
USB Aladdin Technologies;
� DigiSigner - soft de semnare a oricărui
tip de documente.
Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);
(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -
e-Token) Relaţii la: SC Centrul de
Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330
MMINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI i SPORTULUI AUTORITATEA NA IONAL pentru SPORT i TINERET
CASA de CULTUR a STUDEN ILOR din PETRO ANI
SALONUL NA IONAL STUDEN ESC DE FOTOGRAFIE
29.11.2011 – 04.12.2011
Sala de expozi ii a Casei de Cultur a Studen ilor
Şedinţă ordinară a Consiliului Local Petroşani
Azi se stabilesc taxele şi impozitele locale pentru 2012
Cheile Tăii reprezintă un punct turistic al
Văii mai puţin accesat atât de oamenii din
Valea Jiului, cât şi de turiştii din ţară.
Sunt însă cunoscute iubitorilor de trasee
montane, dar şi alpiniştilor. Pereţii
calcaroşi ai cheilor au fost de multe ori
spaţiul perfect pentru escaladări.
La Cheile Tăii se ajunge din Petrila. Chiar
peste drum de primărie, înainte de podul care
duce spre Lonea, se intră pe un drum la
stânga. Drumul spre Dobraia - unde în
viitorul apropiat va funcţiona un parc eolian.
Până în Dobraia, turistul trece printr-o
mulţime de locuri interesante. Chile Tăii,
Valea Tăii, Lunca Florii, Auşelu, Gura Popii,
Dobraia şi, în final, se poate chiar pe muntele
Şureanu.
Cum intri pe drum, ai impresia că ai intrat
doar într-o zonă a oraşului cu case şi terenuri
agricole. Este un drum asfaltat, la care
muncitorii încă mai lucrează. Forfota este
mare, şi tot ce-ţi doreşti este să ajungi mai
repede la chei. Asfaltul se termină la fel de
repede ca un vis frumos. El nu se întinde
decât pe câţiva kilometri. Restul drumului
este neasfaltat. Drum de ţară, pietruit, destul
de îngust. Cel mai adesea pe-aici trec
maşinile de mare tonaj care se ocupă cu
transportul lemnului tăiat din pădurile de pe
chei. Exploatarea lemnului este intensă în
această zonă. Tot pe acest drum este situat şi
parcul industrial al Petrilei unde îşi
desfăşoară activitatea câteva firme.
Din păcate, Taia este recunoscută în Vale sub
un alt aspect, decât cel turistic. Exploatarea
lemnului. Pădurile de pe Taia sunt decimate.
În unele locuri, cum îţi ridici privirea pe
versanţi, dai cu ochii doar de trunchiuri de
copac retezaţi. Imagini dezolante, care
amărăsc sufletul turiştilor. Exploatarea
lemnului a început acum câţiva ani. De atunci
sunt probleme cu captarea, epurarea şi
distribuţia apei potabile. Staţia de captare de
pe Taia preia apa pârâului şi o supune unui
proces de epurare. De aici se alimentează cu
apă potabilă cea mai mare parte a locuitorilor
din Petrila şi partea nordică a Petroşaniului.
Lucrările de exploatare trec prin firul de apă,
ceea ce determină o turbiditate mărită a apei.
Staţia de epurare nu poate
funcţiona decât până la
un anumit nivel de turbididate a apei. Apoi se
opreşte.
Pe lângă pereţii calcaroşi, apa limpede a
pârâului şi vegetaţia caracteristică Văii,
turiştii care iau la pas Cheile Tăii se întâlnesc
din loc în loc cu momârlanii care vin aici cu
căruţele trase de cai pentru a-şi strânge fânul
de pe păşuni. Aria administrativă a Petrilei
are numeroase păşuni, pentru că oieritul a
rămas o ocupaţie reprezentativă pentru
momârlani. Tocmai de aceea, cam toate
terenurile sunt împrejmuite. Accesul la pârâu
se face greu. Din acest motiv, vara, această
zonă nu este preferată de cei care ies la grătar.
Şi de aceea a şi rămas în mare parte curată.
Din păcate, deşeurile nu lipsesc cu
desăvârşire. Drumul Tăii duce către Lunca
Florii, Auşelu, Gura Popii, Dobraia şi
Şureanu. Sunt câteva din opţiunile oferite
turiştilor care preferă traseele. În ultima
vreme şi aici au fost construite cabane, dar şi
case de vacanţă. Văile sunt principalele căi de
acces către conace şi păşuni, unde localnicii
desfăşoară activităţi specifice zonei de munte.
Traseele turistice sunt marcate şi pot fi
parcurse cu uşurinţă. Din păcate, zona nu este
la fel de cunoscută turiştilor şi nici nu este
promovată de autorităţile locale la adevărata
ei valoare.
Alina PIPAN
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 9TURISM
www.zvj.ro
Proiect cofinan at din Fondul Social European prin Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 – Investe te în oameni!
COMUNICAT DE PRES 30.11.2011
SC DIACOSTAMPET SRL cu sediul în municipiul Petro ani, strada Livezeni, nr. 3,
jude ul Hunedoara, deruleaz începând cu data de 1 aprilie 2011 în calitate de beneficiar, proiectul
cu titlul ”Ocuparea durabil , o ans pentru lucr torii cu handicap i cei extrem de defavoriza i”, ID
66343, proiect cofinan at din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei
Sociale, Direc ia General Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
În cea de-a opta lun de implementare a proiectului, noiembrie 2011, s-a continuat derularea
activit ilor prev zute în graficul de desf urare stabilit ini ial. În grupul int al proiectului s-a mai
al turat o persoan , care beneficiaz de servicii integrate, dar i de servicii de asisten i consiliere,
al turi de celelalte persoane din grupul int .
Continu m i activitatea de informare i publicitate privind stadiul implement rii
proiectului, pentru sensibilizarea comunit ii cu privire la problematica lucr torilor cu handicap i a
celor extrem de defavoriza i.
Persoanele care doresc informa ii ne pot g si la SC DIACOSTAMPET SRL, str. Livezeni,
nr. 3, la numerele de telefon: 0728.010.140, tel/fax 0354.100.678 sau la adresa de e-mail:
Persoan de contact, manager de proiect, DRACEA ANDREEA SONIA.
Cheile Tăii,
Un alt punct turistic neexploatat la adevărata lui valoare
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 201110 IMOBILIARE
www.zvj.ro
1. Gars. Petroşani Nord, zona ENEL - Comisariat, etaj 3/4,mobilată şi utilată, la stradă, balcon şi geam bucătărie ter-mopan, foarte bine întreţinută, preţ 50.000 lei neg.2. Gars. G.V. Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la soare,
zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.3. Gars. confort 1, Petroşani Nord, G.V. Milea, amenajări şi
îmbunătăţiri, geamuri termopan, izolată termic, parchet lami-nat, baia amenajată, instalaţii schimbate, preţ 55.000 lei neg.4. Gars. Petroşani Nord, C.Mille, etaj 2/4, centrală termică,
îmbunătăţiri multiple, pereţi izolaţi, geamuri termopan, preţ60.000 lei neg.5. Gars. zona Dacia, mobilată, standard, bine întreţinută,
coloană apă separată, balcon închis, preţ 37.000 lei. 6. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată, 2 focuri gaz, bine
întreţinută, preţ 55.000 lei neg.7. Gars. confort sporit, Aeroport, etaj 3/4, îmbunătăţiri, bu -
că tărie mare, convector gaz, baia amenajată, gresie şi faianţă,parchet laminat, geamuri termopan, poziţionată pe mij loc, preţ40.000 lei neg.8. Gars. confort sporit, Piaţa Petroşani, suprafaţă mare, gea-
muri termopan, parchet laminat, baia amenajată, zonă foarteliniştită, preţ 45.000 lei.9. Gars. confort 1, strada Minei, geamuri termopan, izolată
termic, uşă metal, parchet laminat, poziţionată la soare, preţ28.000 lei neg. 10. Gars. Unirii, parter, la stradă, bloc cărămidă, bucătărie
mare, geamuri termopan, bine întreţinută, îmbunătăţiri multi-ple, posibil locuit sau sedii firme, preţ 45.000 lei neg.
1. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă,centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.2. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă,
geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut,preţ 65.000 lei neg.3. Ap. 2 cam., Dimitrov, zonă foarte liniştită, etaj 1/4, pozi -
ţionat pe mijloc, centrală termică, parchet laminat, gresie şi fa-ianţă, uşă metal, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3camere zona Hermes-Bulevard plus diferenţa discutabilă, preţ120.000 lei neg.4. Ap. 2 cam., zonă centrală Petroşani, bloc BCA, scară cu-
rată, etaj 3/4, bine întreţinut, centrală termică, parchet lami-nat, parchet în camere, baia cu gresie şi faianţă.5. Ap. 2 cam., Constructorul, amenajări şi îmbunătăţiri, cen-
trală termică, geamuri termopan, parchet laminat, pozi ţio natla soare/schimb cu ap. 3-4 camere plus diferenţa discutabilă,preţ 100.000 lei neg.6. Ap. 2 cam., ultracentral, etaj 3/4, bloc BCA, poziţionat la
soare, foarte călduros, standard, bine întreţinut, preţ 98.000 leineg.7. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă,
hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centrală ter-mică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet laminat,preţ 100.000 lei neg.8. Ap. 2 cam., zona primărie, parter, la stradă, pretabil locuit
sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuri termopan,uşă metal, standard, preţ 27.000 euro neg.9. Ap. 2 cam., Independenţei, etaj 4, decomandat, zonă
foarte liniştită, standard, bine întreţinut, parţial izolat termic,preţ 70.000 lei neg.10. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, centrală
termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut, preţ16.000 euro.11. Ap. 2 cam., Aviatorilor, zona Piaţa Dacia, centrală ter-
mică, geamuri termopan, parchet laminat, balcon mare, ocamera izolata, preţ 44.000 lei / schimb cu ap. 2 cam., Inde-pendenţei, cu diferenţa discutabilă.12. Ap. 2 cam. confort sporit, Lupeni, zona centrală, supra -
faţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îmbunătăţiri mul-tiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuri termopan,mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg.13. Ap. 2 cam. (modificat-3 camere), Lupeni, zonă centrală,
bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple amenajăriinterioare si îmbunătăţiri, centrală termică, balcon mare (27mp), preţ 100.000 lei neg.14. Ap. 2 cam., zonă foarte liniştită-Parâng, etaj 2/4, mobi-
lat şi utilat, geamuri termopan, izolat termic, bine întreţinut,preţ 85.000 lei neg.15. Ap. 2 cam., Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor Gociu,
multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - la cheie, parterînalt, preţ 20.000 euro.16. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri ter-
mopan, uşă metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bine între ţi -nut, preţ 7000 euro.17. Ap. 2 cam., Uricani, bine întreţinut, etaj 4 - acoperiş ţiglă,
uşa schimbată, baia amenajată, gresie în hol şi bucătărie,bucătărie mobilată, preţ 6500 euro.18. Ap. 2 cam., zona ACR, etaj 3/4, decomandat, izolat ter-
mic, centrală termică, geamuri termopan, parchet, gresie şi fa-ianţă, bine întreţinut/ schimb cu apartament 3 camere zonaPetroşani Nord cu diferenţa discutabilă, preţ 95.000 lei neg.19. Vând/ schimb/ap. 4 cam., ap. 2 cam., Petroşani Nord,
Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenajări şiîmbunătăţiri multiple, totul impecabil, preţ neg.20. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mobilat
şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic, preţ55.000 lei.21. Ap. 2 cam., zona Hermes-Bulevard, etaj 4/10, pano ra -
mă, mobilat şi utilat, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri ter-mopan, instalaţie pentru încălzire centrală, bine întreţinut, preţ130.000 lei neg.22. Ap. 2 cam., Constructorului, Petroşani Nord, etaj 1/3,
standard, bine întreţinut, poziţionat la soare, posibil locuit saubirouri firme, preţ 70.000 lei.23. Ap. 2 cam., zona Independenţei-Viitorului, parter, deco-
man dat, mobilat şi utilat complet, convector gaz, bine între -ţinut, preţ 50.000 lei.24. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zonă deosebită,
etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri,preţ 20.000 euro.25. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi
utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pemijloc, 2 focuri gaz, preţ 22.000 euro.26. Schimb (vând) cu garsonieră în Vulcan, plus diferenţa
neg., ap. 2 cam. în blocurile termice, etaj 2/4, bine între ţinut,geamuri termopan, poziţionat la stradă, preţ 60.000 lei neg.
27. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj3/4 - Muncii, amenajări, geamuri termopan, 2 balcoane - 1închis în termopan, centrală termică, parchet laminat, poz-iţionat la soare, preţ 40.000 lei.28. Ap. 2 cam., Dimitrov - schimb cu garsonieră plus dif. dis-
cutabilă, zonă foarte liniştită, etaj 2, geamuri termopan, par-chet laminat, gresie şi faianţă, preţ 85.000 lei.
1. A. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multipleamenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, par-chet laminat, bai amenajate, instalaţii schimbate, mobilat com-plet, vedere Bulevard si in spate, preţ 45.000 euro.2. Ap. 3 cam., Dimitrov, etaj 2, bine întreţinut, preţ 150.000
lei.3. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îm-
bunătăţiri multiple, geamuri si balcoane termopan, centrală ter-mică, etaj 2/4/ schimb cu ap. 2 cam. sau garsoniera cudiferenţa discutabilă, preţ 160.000 lei neg..4. Ap. 3 cam., zona Parang, bloc cărămidă, poziţionat la
soare, amenajări şi modificari,curat, luminos, geamuri ter-mopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ90.000 lei.5. Ap.t 3 cam., Parang, zonă liniştită, etaj 1/4, standard, cen-
trală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 lei neg. 6. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri
şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, in-stalaţii schimbate(eventual mobilat), preţ 28.000 euro neg.7. Ap. 3 cam.,Petroşani Nord, parter inalt, bloc foarte căl-
duros, centrală termică proprie, balcon închis, beci, geamuritermopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ100.000 lei. 8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, bloc BCA, etaj 1/4, privire pe
Bulevard, standard, balcon mare, bine întreţinut, preţ 35.000euro neg.9. Ap. 3 cam, Aeroport, blocurile noi, geamuri termopan,
centrală termică, 2 balcoane, hol mărit / schimb cu ap. 2 cam.zonă centrală Petroşani, sau vânzare 90.000 lei.10. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri
termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garaj lângăbloc, preţ neg).11. Ap. 3 cam., zona Mignon (transformat din 2 cam.), su pra -
faţă mare, centrală termică, geamuri duble cu tâmplărie lemn,poziţionat la soare, preţ 30.000 euro neg.12. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane, in-
stalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ85.000 lei.13. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi,
zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun, gea-muri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ150.000 lei.14. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ide-
ală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi, 2balcoane, preţ 30.000 euro.
1. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi -zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare si îm-bunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinetemedicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.2. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord
Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţial mo-bilat ,2 bai amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro 3. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,
bucătărie mobilată, centrală termică, geamuri şi 1 balcon în-chis în termopan, parchet, instalaţii schimbate, foarte bine în-treţinut, preţ 43.000 euro neg.4. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică,
îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat lasoare, preţ 150.000 lei neg. sau schimb cu ap. 2 cam. + difer-enţa discutabilă.5. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 balcoane,
bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări, foarte călduros,preţ 33.000 euro.6. Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gresie
şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, gea-muri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ150.000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.7. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, suprafaţă mare, et.1/4, mul-
tiple modificări si amenajări interioare, geamuri si balcoane în-chise în termopan, parchet melaminat, uşi şi instalaţiischimbate, preţ 46.000 euro neg.8. Ap. 4 cam., Aeroport, blocurile noi,etaj 1/4, suprafaţă
120 mp, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 boxe, preţ neg.9. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan, 2
băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz, par-chet melaminat, gresie faianţă, uşă metal, 2 balcoane, uşi de in-terior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.
1. Teren zonă centrală – Piscului - 3000 mp + casă vechecamera, mansarda, baie, cămară (necesită renovare), zonăfoarte liniştită, panoramă, utilităţi, livada pomi fructiferi, preţ35.000 euro neg. 2. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zonă pitorească
Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posibil con-strucţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ 14.000euro neg.3. Teren zona Rusu, 500 mp, la stradă, utilităţi, acces uşor,
preţ 30.000 euro.4. Teren intravilan- Maleia, 6000 mp, drept, acces auto, acte
ieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.5. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,
drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8euro/mp neg.6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi multiple,
curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg. 7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea- Nucşoara, Valea
Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case,pensiuni, preţ 10 euro/mp.8. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera
Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pensi-uni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, o parteîn pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă, curent, acte,
ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.9. Teren intravilan, zona Maleia, 2500 mp, posibil construcţii
case, case vacanţă, curent, apă, preţ 25 euro/mp neg.10. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti -
Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonăpitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, case va-canţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro. 11. Teren pentru construcţii case, 1100 mp- drept- la stradă,
acces auto, utilităţi gaz, poziţionat la soare, Petroşani Nord,preţ 45 euro neg/mp.12. Teren Vulcan, 500 mp, intravilan, pentru construcţii case,
utilităţi, canalizare, acces auto, preţ 7500 euro13. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto,
zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţiicase ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp- 6euro/mp neg. 14. Teren construcţii case, case vacanţă, zonă pitorească, co-
muna Băniţa, 1700 mp - 27 euro/mp neg. sau 1500 mp - 35euro/mp neg., acces auto, utilităţi (căbănuţă+mat. construcţii).15. Teren la DN 66A, zona comunei Pui,10.000 mp, pretabil
construcţii civile sau industriale, avize, autorizaţii, preţ 8euro/mp neg.
1. Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Butii, ladrum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată,grătar, 600 mp teren, preţ 160.000 lei.2. Casă vacanţă pt familie, mobilată şi utilată,
Parâng, zona Căsuţei din poveşti, P+1, la parter liv-ing, bucătărie, cameră, baie, scară interioară, etaj-cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mp - posi-bilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euroneg.3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construita 100 mp,
P+E, la parter living şi bucătărie, scară interioară, la etaj 2 dor-mitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ42.000 euro.4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie 2006
- la parter: living, 2 camere, 2 băi, bucătărie, la mansardă: 3camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi, living,terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor -
teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră,bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră +baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA, preţ130.000 euro neg.6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter
bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră,sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare, con-strucţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă, ceade-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27
locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, cen-trală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp, con-cesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, din anul2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg. 8. Casă vacanţă în zona Rusu, P+1+M, la cheie, mobilată şi
utilată complet, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, acces auto,preţ 250.000 euro.
1. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă 170mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, acces auto, lastradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sedii firme, cab-inete pentru vânzare sau închiriere. 2. Ap. 4 cam. şi spaţiu comercial, Aeroport, blocurile noi -
zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare si îm-bunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit şi/sau sedii firme, cabinetemedicale, birouri preţ 35.000 euro neg.3. Spaţiu comercial, Aeroport, blocurile noi - zona Nicuşor
Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,pretabil sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ 10.000euro.5. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial la parter de bloc,
Aeroport, blocurile noi, la sosea, posibilităţi multiple, centralătermică, (2 intrări)- ieşire exterioară, geamuri termopan, 2 băi,gresie şi faianţă, preţ 20.000 euro neg. sau chirie 200euro/lună.6. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1
încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare, pentrudepozite, producţie etc., preţ 150.000 lei neg. sau 200euro/lună.7. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80 mp,
pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, gea-muri termopan, preţ 25.000 euro.8 Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici, la
stradă, amenajat la parter de bloc, preatbil orice fel activitate,geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar, scară ex-terioară, preţ 25.000 euro sau 250 euro/lună.9. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto, suprafaţă
1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox.4000 mp,preţ neg.10. Spaţiu comercial amenajat, pentru închiriere, Petroşani
Nord, la stradă, acces auto, parcare, vad comercial, posibilităţimultiple, firme, cabinete, supraf. = 15 mp, preţ 300 euro/lunăneg.11. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală-
M.Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10 m, scări exterioareşi interioare, gaz, CT, pardoseala granit, pretabil activităţi di-verse, preţ 55.000 euro neg.
1. Casă la intrarea în Vulcan, zonă liniştită, 3 camere, living,baie, hol, bucătărie vară cu cameră, baie, anexe, acces auto,3000 mp grădină şi livadă, acte, ieşire indiviziune, amenajăriinterioare, preţ 65.000 euro neg.2. Casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living, bucătărie, 2
camere, 2 băi, scară interioară, la etaj- 2 camere, baie, debara,2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centralătermică, garaj, sală sport, anexe, acces auto, preţ 110.000euro neg.3. Casă zonă centrală şi liniştită Petroşani, posibil locuit sau
sedii firme, cabinete medicale, birouri, 3 camere, bucătărie,baie, beci, posibilitate mansardare, centrală termică gaz, gre-sie şi faianţă, bine întreţinută, preţ 42.000 euro.
4. Casă liniştită Petroşani, P+M, acces auto, 2 intrări, 800mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarda amenajată(un apartament separat), garaj, centrală termică combustibilsolid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţiglă schimbată,acces auto 2 străzi, preţ neg.5. Casă zonă centrală Petroşani, cu 650 mp teren, front
stradal 25 m, utilităţi, posibil locuit sau spatii comerciale, 5camere, living, bucătărie, anexe, balcon, baia amenajată, îm-bunătăţiri, preţ neg.6. Casă zona Câmpu lui Neag, cu 800 mp teren drept, din
lemn - 2 camere, bucătărie, hol, cămară, beci, bucătărie devară, anexe, geamuri şi uşi termopan, zonă pitorească şi lin-iştită, preţ 140.000 lei neg.7. Casă zona Viitorului, etaj, 2 camere, bucătărie, baie, hol,
curte, bine întreţinută, preţ 27.000 euro.8. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 camere, bucătărie,
baie, hol verandă, curte amenajată 400 mp, geamuri ter-mopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.9. Casă veche cu 400 mp teren drept - (posibil construcţie
nouă) în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi, preţ 30.000 euro neg.10. Casă zonă centrală Petroşani, P+E+M, garaj, 770 mp
teren drept (curte şi grădină), acces auto, gaz, canalizare,curent, 380V, geamuri, termopan, centrală termică, balcon,(parter: cameră, bucătărie, baie, hol, cămară; scară interioarăetaj-2 camere, hol, baie, debara; mansardă- cameră 20 mp;),preţ 90.000 euro sau schimb cu ap. 2 cam., zonă centralăPetroşani, etaj 1-2, plus diferenţa discutabilă.11. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri (2000
+ 2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baie mare ame-najată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe teracotă, bucătărievară, anexe, preţ 25.000 euro.12. Casa zonă centrală şi liniştită Petroşani (compusă din 2
apartamente cu 2 camere, bucătărie, baie, 2intrări+mansardă)(casa necesită amenajări), 720 mp teren,izvor în curte, viţă de vie, pomi fructiferi, canalizare, acces auto,gaz la poartă, preţ 70.0000 euro neg(posibil 2 rate.13. Vila Maleia (zonă pitorească şi liniştită), posibilităţi multi-
ple-case locuit, case vacanţă, pensiuni-turism, acces auto, 2garaje mari, mobilată şi utilată, suprafaţă construită 250 mp:demisol-terasă 50 mp, bucătărie, baie, camera centrală; parter- living 70 mp, birou, baie; etaj – 90 mp, 2 dormitoare mari,baie, 2 balcoane, hol; centrală termică, 2500 mp teren, curtebetonată, anexe, preţ 150.000 euro neg.14. Casă zonă centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit sau
spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 camere,bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz, curte164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.15. Casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucătărie, hol,
anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mpcurte, canalizare, renovata, amenajări interioare, geamuri ter-mopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, preţ180.000 lei neg sau schimb cu apartament + diferenţa.16. Vilă P+2, zona ultracentrală Petroşani, mobilată complet,
parter - bucătărie, living, baie, scară interioară, etaj-3 dormi-toare, baie, hol, M - dormitor, living, baie, 2 terase, încălzirecentrală, geamuri şi uşi termopan, instalaţii noi, totul nou, im-pecabil, reţea individuală apă/canal, sistem supraveghere, preţ210.000 euro neg.17. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie,
baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solid şigaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M -necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare,acces auto, preţ neg.18. Căsuţă tip vilă - 2 cam., bucătărie, baie, hol, 100 mp
curte + garsonieră (1 cameră, bucătărie, baie), zonă foarte lin-iştită Petroşani, îmbunătăţiri, sobe teracotă cu gaz, acces auto,preţ 21.000 euro.19. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living,
bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă,1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştităPetroşani, preţ 280.000 lei neg. 20. Casă în Iscroni, 3 cam., bucătărie vară, hol, baie, garaj,
pivniţă, anexe, 2000 mp teren drept, acces auto, centrală pecombustibil solid, fântână, zonă foarte liniştită, preţ 90.000 leineg.21. Casă în Ohaba - Sălaşul de Sus (Haţeg), 4 cam., salon
primire, bucătărie, baie, curte şi grădină - 1000 mp teren,pomi fructiferi, fântână cu hidrofor, acces auto, bine întreţinută,preţ 65.000 euro neg.
22. Casă zona Haţeg-Toteşti, la şosea, 3 cam., bucătărie,baie, hol, 2500 mp curte şi grădină, pomi fructiferi, garaj,anexe, preţ 85.000 lei neg.
23. Casă zona Retezat-Clopotiva, acces auto, 3 camere,bucătărie, baie, hol, anexe, curte betonată, geamuri şi uşi ter-mopan, fântână în curte, fosă septică, 670 mp teren, preţ85.000 lei.
1. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, la stradă, posibil locuit sausedii firme, amenajat, preţ 150 euro/lună + garanţie.2. Ap. 2 cam., zona Parâng - Oituz, etaj 3, mobilat,bine în-
treţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună + garanţie.3. Garsonieră Unirii, zonă foarte liniştită, parter, nemobilată,
amenajări interioare, centrală termică, geamuri şi uşi ter-mopan, instalaţii noi, baia amenajată, preţ 120 euro/lună +garanţie.4. Garsonieră Dragalina, mobilată şi utilată, bine întreţinută,
preţ 100 euro/lună neg. + garanţie.
APARTAMENTE 4 CAMERE
GARSONIERE
APARTAMENTE 2 CAMERE
APARTAMENTE 3 CAMERE
TERENURI
CASE DE VACANÞÃ
SPAÞII COMERCIALE
CASE
CHIRII
Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la se diul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.www.agentia-imobiliara-petrosani.ro
e-mail: [email protected]
Buletin Imobiliar Agenþia Macarena � Teren zona centrală - Piscului - 3000 mp+ casă veche, cameră, mansardă, baie, cămară (necesita renovare), zonă foarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomifructiferi, preţ 35.000 euro neg. � Casă vacanţă pentru familie, mobilată şiutilată, Parâng, zona Căsuţei din poveşti,P+1, la parter: living, bucătărie, cameră,baie, scară interioară, etaj: cameră mare -30 mp, teren concesionat 190 mp - posibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45.000 euro neg.
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 2011 11PUBLICITATE
www.zvj.ro
Vând casă şi grădină în zona
Valea Ungurului - Vulcan, la
20 m de strada principală,
suprafaţă 3.000 de metri pătraţi,
preţ negociabil.
Relaţii la numărul de telefon 0722.448428
Vând casă, 2 camere, cămară,
hol, anexe, grădină, în Livadia,
zonă centrală.
Telefon 0724.853897
Vând apartament 3 camere, în
Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,
decomandat, bucătărie mare,
baie şi WC de serviciu, balcon,
zonă liniştită.
Tel. 0721.333544
Vând apartament cu 3 cam.,
conf. I, cu două balcoane, baie
şi WC de serviciu, et. 4/4, cu
aco periş, în Timişoara, semicen-
tral, zonă liniştită, preţ 65 mii
euro negociabil. Accept credit
bancar şi varianta cu schimb
plus diferenţa, prefera bil casă cu
teren, împrejurimi Petrila.
Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:
Vând garaj str. 9 Mai, lângă
piaţă (construit în 2010, izolat
exterior şi interior, apă, curent,
uşă la telecomandă), concesiune
pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ
7.000 euro neg.
Tel. 0765.380847
Vând 2 apartamente
(unite - total 7 camere, 3 băi,
bucătărie), aproximativ 180
mp, situate în Petrila, strada
Republicii, deasupra CAR
Petrila.
Telefon - 0733.083379
Vând garsonieră în Petrila, str.
Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.
lei vechi negociabil.
Telefon - 0720.965091
Vând teren în Petroşani
intravilan la 5 minute de centru
(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.
Preţ mic.
Telefon - 0724.773944
Vând Fiat Grande Punto, a.f.
2007, comenzi volan, 32.000
km, motor 1400 cmc, benzină,
albastru indigo, închidere cen-
tralizată, aer condiţionat, 4
airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,
unic proprietar, înmatri culată.
Preţ 7.000 euro negociabil.
Accept variante plus diferenţă.
Relaţii la tel. 0730.004032
IMOBILIARE ANGAJĂRI
AUTO
Berbec (21 Mar - 20 Apr)
Trece o şansă deosebită prin
calea ta, dar nu te prinde în cel mai
bun moment, eşti suspicios, cauţi
nod în papură şi dai cu piciorul
acestei ocazii pentru că nu ai încredere în ea.
Taur (21 Apr - 21 Mai)
Concentrează-te mai mult
asupra sarcinilor pe care ţi le-ai
asumat, pentru că eşti cam negli-
jent şi ai putea face o gafă.
Gemeni (22 Mai - 21 Iun)
Priveşti spre etapele viitoare ale
unei acţiuni cu strângere de inimă,
de parcă ar urma un eveniment de
care ţi-e frică.
Rac (22 Iun - 22 Iul)
Adu-ţi aminte de o restanţă pe
care ai trecut-o pe linie moartă cu
ceva timp în urmă, pentru că a
venit vremea să te ocupi de da-
toriile uitate.
Leu (23 Iul - 22 Aug)
Nu insista să treci repede peste
acest moment, pentru că îţi oferă
senzaţii dintre cele mai plăcute. Ai
impresia că părerile tale nu contea -
ză sau că eşti dat la o parte, ceea ce devine
frustrant.
Fecioară (23 Aug - 21 Sep)
Ai multe de spus, ai acumulat
informaţia şi experienţa de care e
nevoie într-un moment decisiv la
serviciu, dar nu prea ai cu cine co-
labora.
Balanţă (22 Sep - 22 Oct)
Nu insista să duci tu tot greul
proiectului în care eşti direct impli-
cat, ci caută colaboratori care pot
juca şi ei un rol. Dacă ştii să pa -
sezi şi altora sarcini, vei avea parte de rezul-
tate mult mai bune.
Scorpion (23 Oct - 21 Noi)
Direcţia în care mergi se va
dovedi a fi o pistă falsă, mai de-
vreme sau mai târziu, pentru că
s-a infiltrat în preajma ta un mare
mincinos.
Săgetător (22 Noi - 20 Dec)
Nu te laşi tu doborât de un hop
sau două, pentru că găseşti me -
reu în tine forţa de a merge mai
departe în ciuda tuturor. Gândirea
pozitivă este cea care te ajută să treci peste
orice impas de pe parcurs.
Capricorn (21 Dec - 19 Ian)
Ar fi mai multe direcţii care te
atrag la fel de mult, dar oricât ai
încerca să alergi după ele, o
vreme, tot va veni clipa când va
trebui să te decizi: ori - ori?
Vărsător (20 Ian - 18 Feb)
Timpul se scurge îngrozitor de
repede încât nici nu ştii când ai
început şi când ai terminat deja
proiectul care te preocupă.
Peşti (19 Feb - 20 Mar)
Nu te poţi integra într-un mediu
profesional ceva mai rigid, de
parcă ai fi înconjurat ori de colegi
din altă generaţie, ori de şefi
severi puşi doar pe critici.
HOROSCOPHOROSCOP
Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:
0254.549020, 0254.549121, [email protected],
[email protected],[email protected]
sau direct la sediul redacţiei noastre.
Programul TeatruluiDramatic
“Ion D. Sîrbu”
SSââmmbbăăttăă ,, 0033 ..1122 ..22001111
Orele 18:00 – Spectacolul ,,Un tramvai numit
dorinţă”
DDuummiinn ii ccăă ,, 0044 ..1122 ..22001111
Orele 11:00 – Spectacolul „Lumea lui Dănilă”
SERVICII
ÎNCHIRIERI
Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul
Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),
pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,
curent etc.
Informaţii la telefon0761.282342
Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentru
maşina ta.
Piese ieftine noi şi
second-hand. Uleiuri,
consumabile, uleiuri şi aditivi
metabond, produse de spălare
ecologice.
Vă aşteptăm de luni până
duminică pe str. Aviatorilor,
bl. 23A, parter.
Telefon 0743.070215 şi0722.937928
Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru
diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.
Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556
Căutăm persoanăreprezentant vânzări pentru magazin
Vodafone Petrila.
CV-urile se depun la
magazinul Vodafone Petrila.
Informaţii la telefon0723.112484
Vând canapea extensibilă, dedouă persoane, stare foarte
bună, preţ 650 lei.
Telefon 0765.380836
Vând apartament în vilă şiteren construibil, 140 mp,
str. 1 Decembrie 1918, zona
Dimitrov, Petroşani.
Telefon 0725.219019
Vând teren, Jieţ-Androneşti, în
vatra satului, toate facilităţile.
Telefon 0725.219019
VÂNZĂRI
Cursuri de dans sportiv!
Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?
Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi!
Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau
avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din
ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:
1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,
concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul
mirilor”!
Sălile de dans sunt în:
- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5);
- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;
- Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).
Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.
SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor
lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai
înaltă calitate:
Asigurăm transportul franco-magazin.
Relaţii la telefon:
0254.542472 sau 0733.960320
- lapte consum- lapte bătut
- sana- iaurt- chefir
- caşcaval- smântână
- unt- brânză
- lapte praf
Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.
Tel. 0785.406616
CMYK
Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 noiembrie 201112 DIVERSE
www.zvj.ro
Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100
(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare
avizate de Ministerul Muncii şi Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului
Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON
Ospătar (5 luni) – 350 RON
Bucătar (5 luni) – 350 RON
Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON
Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON
Cameristă (3 luni) – 400 RON
Operator introducere, prelucrare,
validare date (5 luni) – 450 RON
Confecţioner, asamblor articole din textile
(3 luni) – 350 RON
Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON
Montator pereţi şi plafoane din ghips
carton (5 luni) – 350 RON
Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –
350 RON
Electrician constructor (5 luni) – 350 RON
Lucrător instalator pentru construcţii
(3 luni) – 350 RON
Sudor electric (3 luni) – 350 RON
Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON
Fierar betonist montator prefabricate
(5 luni) – 350 RON
Dulgher-tâmplar-parchetar
(5 luni) – 350 RON
Mecanic auto (3 luni) – 350 RON
Coafură (5 luni) – 400 RON
Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON
Formator (2 luni) – 250 RON
Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON
Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON
Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.
Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.
Înscrierile se fac la sediul instituţiei.
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT
ISSN 2065 - 5096
Director: Cătălin DOCEA
Redactor şef: Marian BOBOC
0761.756840
Colectivul de redacþie:
Alina PIPAN
0766.678380
Corneliu BRAN
0761.756833
Mihaela PETROŞAN
0761.756834
Gheorghe OLTEANU
Loredana JUGLEA 0763.673727
Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,
Mihai BARBU, Irina BOBOC,
Valeriu BUTULESCU, Gilbert
DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-
JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,
Robert HUMMEL, Ioan LASCU,
Ilie PINTEA, Alin RUS,
Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe
TRUŢĂ, Dumitru VELEA
DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837
Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681
Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839
Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu
nr. 2, et. 2
Telefoanele redacþiei: 0254.549 020
0254.549 121 (fax) 0737.575 582
ZiarulVãii Jiului
Următoarea ediţie
Ziarul VãiiJiului
vineri, 2 decembrie2011
CMYK
şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub
îngrijireaprof. Irina Boboc
Suplimentgratuit al
cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul III � Nr. 82� 30 noiembrie2011 � 4 pagini
ISSN 2068 - 3650
Primul an fără MirceaPentru comemorarea primului an de când Mircea
Andraş ne-a părăsit aş fi vrut să fac un reportaj care
să-i fi plăcut şi lui: plin de poante, cu muzici vesele
şi cu happy-end. Nu mi-a ieşit. Toţi cei care l-au
evocat în filmul pe care o să-l vedeţi în această
seară, de la ora 18, pe KTV, sunt trişti, şi trişti ar fi
fost şi ceilalţi prieteni cu care n-am apucat să
vorbesc despre Mircea în faţa camerei. Şi Robert
Hummel, şi Marian Boboc, şi Nicoleta Bolcă, şi
Sorin Oprea sau colegele lui Mircea de la Poştă
şi-au adus aminte de umorul lui cu tristeţe, pentru
că prietenul nostru ne lipseşte. Oricât am povesti
întâmplările amuzante pe care le ştim cu Mircea,
oricâte epigrame inedite am găsi pe cartoanele
cartuşelor de ţigări, ne lipseşte omul cu care ne
întâlneam în cafenea ori pe bulevard, prietenul care
avea mereu o vorbă de duh ascunsă în barbă şi un
teanc de hârtii umplute cu scrisul lui îngrijit.
Pentru mine, Mircea a fost o sursă inepuizabilă de
interviuri spumoase, pe care prietenul meu Florin
Ionescu - cel care numeşte Valea Jiului o rezervaţie
culturală - le mai difuzează şi acum la Radio
România. Cu aceeaşi uşurinţă cu care îşi compunea
epigramele, Mircea era în stare să vorbească
pertinent despre orice, de la politica locală până la
Obama şi de la literatură la finanţe, împletind
sarcasmul cu observaţiile unui om atent la ce e în
jurul său. Nu l-aş putea evoca mai bine decât
oferindu-vă două dintre interviurile acestea, în care
poetul vorbeşte despre sine, dar şi despre un subiect
care ne afectează pe toţi.
Mircea Andraş şi
literatura de cafeneaBoem prin excelenţă, Mircea scria doar în cafenea,
care îi devenise a doua casă, şi aşa l-am şi
cunoscut, cu mulţi ani în urmă. Tot în cafenea mi-a
acordat şi următorul interviu, în care vorbeşte exact
despre literatura de cafenea. La un casetofon se
auzea formaţia Albatros, în jurul nostru oamenii
vorbeau peste pahare şi Mircea zicea cam aşa:
„Eu nu înţeleg prin a scrie la o cafenea că faci un
lucru rău, pentru că spaţiul ăsta nu e impropriu
creaţiei, ci dimpotrivă. Părerea mea e că stimulează
inspiraţia, imaginaţia şi chiar talentul. Bine, nu e
nevoie de o cantitate enormă de băutură, ci atât cât
să destindă şi să descopere, să dezlege farmecul
acesta al creaţiei. Până deunăzi, mergeam într-o
cafenea în care patroana îmi crease un spaţiu de
lucru într-o magazie, în cazul în care toate mesele
erau pline. Oricum, la masa mea din cafenea aveam
un poster pe care scria rezervat şi obişnuiam foarte
mult să scriu epigrame pe cartoanele cartuşelor de
ţigări. Erau un suport mai neconvenţional, dar dacă
nu le luau cei care erau vizaţi - şi de regulă nu le
luau, pentru că se topeau din cauza
alcoolului, erau luate de această doamnă, care
mi le-a redat după trei ani, când se strânseseră
vreo patru sute de cartoane, în care erau cam
două mii de epigrame, deci o carte întreagă.
Bine, nu toate erau reuşite, dar unele erau
chiar bune şi s-ar fi putut pierde dacă avea
grijă de ele doamna respectivă.
Cât priveşte partea bahică a cafenelei, eu zic
că nu trebuie exagerată. E un stimulent care
are farmecul lui, şi poate chiar întregeşte
opera artistică, dar asta rămâne de văzut.
Sigur că nu e o condiţie necesară. Primii
treizeci de ani de creaţie am fost un tip
liniştit, care nu puteam să scriu dacă beam. Ei
bine, acum nu pot să scriu decât în atmosfera
cafenelei: cu cât e gălăgia din jur mai mare,
cu atât mă concentrez mai bine. De-abia
acuma eu cred că am ajuns în faza dulce a
boemiei, atât de vehiculată în literatură, şi
sunt convins că lucrul în cafenea îmi
îmbogăţeşte scrierile. Eu chiar sunt scriitor de
cafenea! Într-un timp scriam acasă, noaptea,
dar îţi spun sincer că acum nu scriu decât la
Mari Cafe. Spaţiul fiind îngust, gălăgia e
mare, muzica se aude, şi aici scriu pagini
întregi. Culmea ironiei e că într-o zi doi
prieteni de la o masă alăturată se
contraziceau, iar eu am intrat în discuţie cu ei
scriind în tot acest timp, ca şi când n-aş fi fost
acolo.
Ştii ce e ciudat ? Când am scris un întreg volum de
versuri într-o singură noapte n-a fost picătură de
alcool. Nu pot să-mi explic acea noapte, dar cred
că, vorba prietenului meu Câmpeanu, orice carte nu
o scrii tu, ci ţi se dă. Mi-aduc aminte că era noaptea
de Moş Nicolae, nu eram într-o stare foarte bună şi
m-am apucat să pictez. Ei bine, mi-a venit un vers
în minte, l-am scris şi pe-al doilea, şi la cinci şi
jumătate dimineaţa aveam o carte gata făcută, dar
care nu semăna deloc cu stilul meu şi, culmea,
n-avea nicio greşeală de ortografie. Cu toate astea,
a fost singura carte făcută fără adăugirea bahică a
cafenelei. Am toată stima pentru tenacitatea celor
care scriu în cafenea. În cafenea se scrie greu,
trebuie să ai o putere de concentrare enormă,
trebuie să trăieşti viaţa adevărată ca să poţi scrie în
cafenea. Aici, în mijlocul oamenilor - buni, răi,
cum sunt - e biroul meu de lucru şi îmi place să
cred că în felul acesta aduc creaţia în spaţiul public,
mai aproape de muritori, cum s-ar spune, şi
cafeneaua e un mijloc de a face literatură propriu
acestei arte”.
Despre proşti şi prostieUna despre temele cu care am vorbit cu Mircea
Andraş a fost şi asta, pentru că tema unei întregi
emisiuni a fost prostia. Mă aşteptam ca Mircea să
fie ironic pe acest subiect, dar o să vedeţi că a tratat
cu gravitate prostia, vorbind despre ea ca despre
ceva aproape iremediabil. De data asta, l-am scos
pe Mircea din cafenea, pentru că era o zi frumoasă
de primăvară, şi ne-am aşezat pe o bancă sub
castanii de lângă Poştă. Pe când vântul răsfira
frunzele copacilor şi oamenii îşi întorceau capul
spre cei doi bărboşi despărţiţi de un microfon,
prietenul meu a început să spună următoarele:
„Prostia o întâlneşti la orice pas, mai mult decât
minciuna. Prostia e cea mai de preţ la ora actuală în
România. Toată lumea spune să eradicăm
birocraţia. Nu, domnilor, trebuie să eradicăm în
primul rând prostia, şi asta se face în timp şi cu
deplinul acord al celor vizaţi. Şi prostia nu poate să
depăşească o anumită barieră, atâta timp cât ţara e
săracă, cât timp lumea fură fier vechi ca să aibă ce
mânca, cât timp toată lumea se chinuieşte să-şi facă
rost de minimul necesar, prostia nu poate fi învinsă.
Prostia, de fapt, ţine loc de antidot al acestei stări.
Datorită acestei prostii, viaţa ţării, aşa cum e,
merge înainte. Ea e bazată în continuare pe
credulitate, naivitate şi prostie”.
Ilie PINTEA
Mircea Andraş, la lucru, laLeul de aur, surprins de
Marian Boboc
SPECIALIImiercuri, 30 noiembrie 2011
Oglinda-fotoToamnă… soare palid, absolut fără nicio putere.
Frunze. Pe jos. Cât cuprinde. De altfel, „mult”-ul nu
defineşte o anume cantitate. Ci mai multe. Mult mai
multe. Atât de multe încât Ion şi cu Mărie calcă pe
ele. Şi calcă, nu glumă. Deşi plimbarea lor e „de
voie”. „De nevoie” s-au plimbat ieri. Atât de ieri
încât au şi uitat deja. Deodată, Mărie vede ceva
sclipind în iarbă. E o oglindă. Atât de mică încât nu
pare oglindă. „Te uită, Ioane. O fotografie!”
gândeşte Mărie şi-o priveşte atent. Din ea o
cercetează un chip cunoscut: „Îl ştiu, îl am pe limbă,
dar nu-l pot preciza”, se tânguie Mărie. Ion îi
smulge discret oglinda din mână şi o monitorizează
discret. „Bă, fato! Tu ori eşti proastă, ori aşa eşti tu.
Nu vezi că asta e o fotografie de-a mea?”.
Ultimul salon În poartă, la Maternitate, care cine, cine bate? „Eu
sunt, dragă doamnă, tată-ntârziat. Şi-am la voi, de
patru ore născut un băiat”. „Cum îl cheamă?”.
„Bulă! zice încântat. Că de asta-acum, mă prezint
cam beat”. „Şi de ce venit-ai?”. „Fiindcă vreau să-l
văd, numai dacă-i voie şi n-o fi prăpăd” (da’ mai
lăsaţi versurile. Suntem, de fapt, o ţară de
prozatori). Şi tatăl lui Bulă o luă pe coridor la vale.
Şi primul salon, cum intri, pe stânga, se dovedi a fi
cel cu „superdotaţi”. „Oh! spuse el, micul meu
geniu!” şi se ţâpă pe uşă. Înăuntru, o groază de
bebeluşi. Şi mai mari şi mai mici. Discutau despre
„filozofie”, „socialism ştiinţific”, una-alta. Da’
Bulă, canci! Nicăieri. Următorul salon era pentru
copii normali. Ăştia erau dezlănţuiţi pe marginea
campionatului de fotbal. Bineînţeles, fără Bulă.
Urmă salonul cu cei handicapaţi. Ăştia se legănau în
jurul axei lor şi râdeau ca proştii-n târg. Tot fără
Bulă. Acesta se pare că era dar lipsea cu
desăvârşire, cum se spune pe aici. Şi omul îşi
continuă drumul pe coridorul care se întindea, alb şi
nesfârşit, dinaintea sa. Şi atunci, în ultimul ceas,
văzu şi uşa de la ultimul salon. Pe ea scria, simplu:
Bulă.
Scaun cu piunezeIţic junior vine acasă abătut foarte tare. Mă-sa îl
priveşte dintr-o parte. Aşa, ca la dentist. „Ce mai
făcuşi mă, specialule? Că precis iar te-or dat
afară...”. Iţic nu răspunse la provocări. Dar pe
măsură ce trecea timpul, şi cum nu putea să-l
salveze clopoţelul, cedă şi oferii (printre oftaturi
deosebite) explicaţiile aşteptate, care pe măsura
trecerii deveneau tot mai (imperios) necesare. „Bă,
mamă! De data asta nu fusei vinovat eu, ci Ştrul,
bată-l tată-su să-l bată! Că îi pusese profesoarei o
piuneză pe scaun. Şi tocmai vrusei să-i spui da’
n-apucai. Că fu rapidă. Ce mai...”. Mă-sa îl ascultă
cu dezinvoltură (n-am găsit alt cuvânt): „Şi atunci,
tu ce legătură avuseşi cu toate astea?”. Iţic o privi
îngăduitor şi nu prea: „Păi, eu am tras scaunul de
sub ea”. „Păi de ce, băi dobitocule, ce, tu n-ai
scaune acasă?”. Iţic îi aruncă o privire mai mult
decât furibundă. „Ca să nu se aşeze pe piuneză”.
„Care piuneză?”. „Cea de pe scaun”. Mă-sa îi
aruncă o mie de priviri uimite: „Ce, bă, voi aveţi
scaune cu piuneze?”. Afară tocmai începuse să
plouă şi Iţic pleacă fără umbrelă.
Dumneavoastră ce aţi face?Mărie freacă menta pe la grădina zoologică. Ce să
facă şi ea, săraca? Dar cuştile sunt aproape goale.
Fiindcă plouă. Şi pentru că e frig. Şi... cine mai ştie
pentru ce? Mărie e udă. Şi şi-a uitat umbrela acasă.
Încă nu-şi mai aminteşte, acasă la cine? Dar, dă-o
han-tătarului de umbrelă. Ce, umbrela a făcut-o pe
ea? Nici vorbă. Pe ea a făcut-o mă-sa! Punct. Sau
semnul exclamării. Că e vorba de mamă. Semnul
întrebării trebuia după tată... În altă ordine de idei,
Mărie venise aici pentru maimuţe. Animăluţele alea
din care (se zice) că ar fi provenit omul. Că poate
de-aia făcut-o un afurisit ieri... maimuţă. Că-i venea
să-i tragă cu o nucă de cocos în cap. Să se spargă în
patru (capul, nu nuca). Surpriză însă. Maimuţele ia-le
de unde nu-s. Cuşca era cât se poate de nudă. Că aşa
se spune acum, în varianta modernă, la „goală”. La
„gol” (curios) nu i se spune „nud” ci tot „gol”. Auzise
ea la o transmisie sportivă. Deci, să ne întoarcem la
oile noastre. Adică la maimuţe. Cum tocmai apăruse
îngrijitorul (nu era sigură că era chiar îngrijitor, dar
avea faţă de specific) îl întrebă tacticoasă (aşa credea
ea) dar cu un aer impertinent (aşa credea el) despre
soarta micuţelor. Acesta îşi dădu jos chipiul (nu
pentru că era excesiv de politicos) ca să se scarpine în
moalele capului. „Apoi, domnişoară... s-au dus şi ele,
ca tot omul, să se împerecheze. Că, la drept vorbind,
ce altceva să faci pe o vreme ca asta?”. Mărie le
înţelese. Până la un punct. Atât. Apoi întrebă, toată
numai zâmbet (şi încă din acela teatral) „Şi dacă le-aş
arunca o banană, ar ieşi din adăpost? De la
împerechere?”. Îngrijitorul dete un răspuns întârziat:
„Depinde! Dumneavoastră ce-aţi face?”.
Compartimentul patru, banca de la
geamÎntr-un compartiment de tren personal (că era cu
persoane) stă o fată singurică tare, cugetând. Sanchi,
ştergeţi ultimul cuvânt, că ne încurcă şi nu e în deplin
acord cu adevărul! Ca îmbrăcătură fata e majoră, ca
gesturi sau atitudine e mai jos decât minoră. Dar asta
(în momentul de faţă) n-are importanţă. Cel puţin aşa
crede el, cel care tocmai intră pe uşă (pe unde să intre
şi el, săracul?) un ardelean zdravăn îmbrăcat
corespunzător... acestei zone. „No, apoi, bună zâua!”,
zise el tare, deşi ea nu era tare... de urechi. Nici de...
cap. După ce se puse jos (scuzaţi, se aşeză) scoase o
glajă de ţuică puturoasă (umplând imediat
compartimentul cu o aromă specială, care te mâna
afară... din încăpere). Trase o duşcă în reluare (cam
zece centimetri din conţinut) şi privind-o printre uluci
(adică printre gene) o îmbie şi pe ea. „O, nu! Nu
obişnuiesc să servesc aşa ceva”, la care el vru s-o
contrazică sub pretextul că, de fapt, el o servea şi ea
nu trebuia decât să bea. Dar mai bine tăcu. Că tocmai
începu să-l supere foamea. Şi asta era cea mai mare
duşmancă a lui (după muieri-sa, de bună seamă). Ca
să combată acest flagel (se pare, internaţional) trecu
la cele sfinte (pentru stomac). Desfăcu merindea. O
aşeză potrivit specificului local: slana în stânga,
brânza în dreapta şi ceapa în centru (mai mult centru-
stânga, ca în politică). Şi o sparse cu pumnul pe
ultima, (ceapa, nu politica). Imediat domnişoarei
începu să-i dea lacrimile. Probabil că poftea şi ea (i se
dădea la merinde, cu alte cuvinte). Dar domnişoara îi
răspunse, printre lacrimi, că nu obişnuia. Ceea ce îl
făcu pe el să se întrebe ce anume obişnuia, totuşi?
Terminând toate astea îşi extrase (cu gesturi studiate)
o ţigară fără filtru şi... fără prejudecăţi şi înlocui
mirosul de ceapă cu cel de mahorcă. Domnişoara
începuse deja să tânjească după primul şi refuză
vehement orice tentativă de corupere în acest sens.
Dar se repezi să deschidă geamul. Acesta refuză
iniţiativa cu încăpăţânare. „Domnişoară dragă, dacă
vrei să te arunci este la vreun kilometru mai încolo
un loc minunat pentru aşa ceva”. Tipa îl privi rece, la
fel ca aisbergul care a scufundat Titanicul. Se lăsă
tăcerea. O tăcere de gheaţă (că tocmai se gândise la
aisberg sau iceberg, că nu ştia cum e corect). Deodată
vocea lui sparse în bucăţi acea tăcere: „Apoi,
domnişoară dragă, mă gândesc că dacă de mâncat
n-ai vrut, de beut aşişderea, tot aşa şi de dohănit, apoi
despre sex nici nu poate fi vorba!”.
Alcoolul şi numărul picioarelorNoapte, târziu... chiar mai târziu decât târziu. Până şi
luna s-a dus la culcare. Ducă-se! Numai Iţic mai
rătăceşte prin preajmă. Ca de obicei, pe trei cărări.
Nu-i mai ajunge una. Zău aşa! Cheia se poticneşte în
broască, uşa scârţâie bezmetic, pisica (proaspăt
călcată... pe coadă) miaună ca o primadonă. Dar toate
astea nu mai prezintă nicio importanţă. Iţic nimereşte
patul. În care nu încape prea bine. Deşi se îndeasă.
Atât cât îi permite plapuma. Sau pilota. Că lui nu-i
place căldura. Mai ales când e ştrumfit (dacă nu
cunoaşteţi cuvântul, luaţi dicţionarul. Oricum nu e
nici acolo). Iţic n-apucă să doarmă. Are vaga impresie
că sunt prea multe picioare în pat. Şi începe să le
numere. Pe pipăite. Pe întuneric. Prin părţile
esenţiale. Dar ce-i asta? Iţic a trecut de mult de patru.
A ajuns la şase. „Să recapitulăm!” îşi zise el. Dar şi la
recapitulare situaţia e tot aia. Înciudat de derutat sare
din pat. Atât cât îi permite starea în care se află. Şi
începe să numere din nou. Rezultatul e perfect: patru.
„Formidabil!, îşi zise el, ce înseamnă să ai capul plin
de alcool!? Se înmulţesc picioarele!”.
Mircea Andraş, prozatorul
SPECIAL IIImiercuri, 30 noiembrie 2011
Ziua nepereche
O zi nepereche ne îngroapă pe rând
Pe poteci ocolite fântâni neadormite
Mai săraci cu o zi mai sfinţi cu o
Rugăciune
Năvălind pe porţile uitării
Răzleţite de haită risipitoarele
Nopţi
Îşi aduc visele toate-n instanţă
Noi rămânem tot noi
Doar prădaţi de speranţă
Păcatul unui rug
Trec stelele mărşăluind cadenţe
Nocturne
Şi număr înecurile fiecărei stări
De veghe
Coloane de frunţi sprijină
Amfora depărtării
A risipirii tale prin asfinţituri
Reci
Pe-un talger îţi pun chipul pe celălalt
Uitarea
Păcatul unui rug prin care vrei să
Treci
Înmugurind noaptea
Noaptea se dezbracă de mine
Clepsidra în care minciunile curg
Un fulger tremură între două zboruri
Fuga ta o izgonesc din mine
Şi apoi înmugureşti în fiecare copac
Pe lângă care trec
Marea iertare
Mai lasă-mi un sărut să-mi dea roată
Şi nu ucide clipa cea încă nenăscută
Seamănă noaptea fiori pe buzele tale
O rază torcând în fuiorul amiezii
Nedezlegată de dragoste rămâi până
la
Prima sărbătoare
Buzele pământului sărută frunzele la
Marea iertare
Un furt nevinovat
La răspântii un lan de ceaţă
Reîntoarse-s frunzele între bucuriile
Noastre
Atingeri rătăcitoare ţes veşminte de
răcoare
Înserări
Sărutând poţi rupe zăvorul
Amintirea din neuitări revine
Tainic intru în tine şi-ţi fur
Ziua de mâine
Pios te iert
Când ziua atârnă ca o rufă uscată
Pe marginea disperării
Când viaţa urcată pe umerii mei stă
Să are aşternutul fierbinte al zăpezii
Te aştept sub un clopot de ceară
Sub un sân de fecioară
Şi patimi prea multe
Pios te iert ostenit de aceeaşi vioară
Cu corzile rupte
Naşterea fiecărui mugur
Aburesc rugăciuni la cina de
Despărţire
Chemarea dinspre tine un ecou
Ce nu se mai întoarce
Neştiutoare osândă - plata se face în
Nopţi fără lună
Iertare de poţi
Fiecare cuvânt ochiul tău îl face
floare
Pingelesc dorurile ce calcă pe
Alături
Mesteceni picotesc lângă foc
Vinul se întoarce în strugur
Doar toaca mai bate la
Naşterea fiecărui mugur
Pentru cei plecaţi
Iubito când dimineţile coboară
Să se adape cu rouă
Sfinţită spaima stigmatizează sărutul
Un cer trăit cu o clipă mai mult
Crizantemele se învârt după soare
Pătimirea noastră - florile luminii
Pentru bunul nostru rămas pe
Această lume
Pentru cei plecaţi sau
Veniţi
Frământăm promisiuni cu-o caldă
Zădărnicie
Tu aleargă iubito pune piedică
Vântului
Cel care ne desparte
Până la viaţă – până la moarte
Cerul cere vamă
Ploile pasc ierburi cu gust de
Plecări
Ţăndări umerii mei în şirul fără
De număr
Rătăciţi printre praguri
Atenţi să nu ne dărâmăm zidirea
Petice de cer cu fuga ta împodobite
Cine o să-ţi culce până la urmă
Umbra
Noaptea cu luna-n păr naşte
Maci aprinşi pentru totdeauna
Cerul cere vamă un pahar de vin
Tu te înalţi pe valuri – eu mă înec
Puţin
Fântână arsă de sete
Fântâna lingându-şi buzele arse de
sete
Pentru vindecarea somnului revărsat
În trupuri
Dospite minţi curgând oropsite
Vrăjitorie de paşti cu umbrele de
Mână
Amândoi bâjbâind printre cuvinte
Doar înţelesul lor vine şi te minte
Pe din două
Nici cuvântul nici ruga nu
Ţi se potriveşte
Un colţ de gând încolţeşte sub
Umbra-ţi
Ancorată între cer şi pământ
Rămân întotdeauna numai cu partea
Înnoptată din tine
Mângâierea ta ca o caravană în
Pustiu
Până la atingerea stelelor ne
Dezbrăcăm de taine
Strângând în mâini mătăniile de
Rouă
Împărţim viaţa şi moartea
Pe din două
Condamnată după datină
În felul ei fiecare umbră doare
O sete de trădare scânteiază
Între ierburi
Sângele ne arde
Frunzele pe rug
Mai punem speranţe în cutiile milei
Condamnând după datină
Peste jarul nopţii – învierea zilei
Serile sunt iubitele mele
Pustiu deasupra, pustiu dedesubt
Stelele îşi imaginează
Fâlfâind din aripe
Serile sunt iubitele mele
Neluminări în vise n-or să se-nfiripe
Mircea Andraş, poetul NotăFile desprinse dintr-o carte de versuri cărora le-am dat viaţă în neştiute seri de
toamnă, ale unor vremuri apuse, pierdute până la urmă în uitare, acea uitare
necruţătoare care îţi ţine calea când nu te aştepţi pierzându-ţi urma sub
extraordinar de tristul „A fost odată ca niciodată!”, a fost! (Mircea ANDRAŞ)
SPECIALIVmiercuri, 30 noiembrie 2011
După divorţDupă ce ei divorţară,
Amândoi se bucurară:
Ea şi-a refăcut viaţa,
El nu mai făcea piaţa.
RăspunderiÎncepând de dimineaţă,
Amândoi, cu sârg, învaţă.
Ea e şefă la piaţă,
El răspunde de viaţă.
MariajFiind un tânăr inspirat,
Cum rezultă şi din foto,
Cu norocul s-a-nsurat,
La o agenţie „Loto”.
Dragoste înşelatăBelşugul punând la cale,
Doar la „Loto” a jucat,
Dar Norocul, fată moale,
Cu „Robingo” l-a-nşelat.
Românii încă stau la coadăTimpu-nnoadă şi deznoadă
Tot ce ei şi-au pus în gând,
Noi nu vom mai sta la coadă,
De acum, vom sta la rând!
S-a descoperit substanţa care
inhibă pofta de mâncareSă inhibi o poftă mare
Cum e pofta de mâncare?
„Substanţa”, o spun acia,
E, desigur,… sărăcia!
Joburi de vară la studenţi:
spălat de vase şi vânzări de
baloaneSufletul n-o să mă lase,
Chiar dacă vor trece anii,
Că acuma se vând vase
Şi se spală numai… banii.
Despre caniculă numai de
bineHolografic, facem harta
La canicula ce-aveam,
Îi deschidem, spre drum, poarta,
Însă ea intra pe geam.
La un magazin pentru
„Diverse”Atât am avut de spus,
O cerinţă mai discretă:
- Canicule v-au adus?
- Da. Dar dăm doar pe reţetă.
Pe ce bază?Are cel mai bun confort
Şi-i făcut mai pe furiş.
E pe bază de efort?
E pe bază de bacşiş.
Internetul, bată-l vina!Câte unul stă şi-njură,
La adresa tuturor;
Lumea nu tace din gură
Şi nici din… calculator!
Pleonasm la modăLinişte discret se face,
Fără multă tevatură,
Numai soaţa lui nu tace
(Pleonasm discret)… din gură!
Ce s-a dus şi ce-a venitSunt la modă, iar, săracii,
O spun să-mi liniştesc rânza,
S-a dus baba cu colacii
Şi-a venit… blonda cu frunza!
ModernizăriNici bogaţii, nici săracii
Nu au timp de dialoguri;
S-a dus baba cu colacii
Şi-au venit cei cu hot-dog-uri!
De 1 MaiAceastă veche sărbătoare,
Discret, în suflet ne pătrunde,
E ziua lor, a celor care
Vor să muncească, dar… n-au unde!
Ştefan cel Mare la StambulStrigă tânăra fecioară:
„Văleu, turcii mă-mpresoară,
Sari, Ştefan, de-i potoleşte,
Că de nu, … îmi iau alt peşte!
MMiirrcceeaa AAnnddrraaşş,, eeppiiggrraammiissttuull
CMYK
Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui
Marian Boboc
Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 139 � 30 noiembrie 2011 � 4 pagini
ISSN: 2065-510X
În toamna anului 1918, românii, autohtoni şi ma-
joritari în Ardeal, au rupt lanţurile robiei Austro-Un-
gare, proclamându-şi voinţa de a trăi liberi alături
de fraţii lor de peste Carpaţi, într-un stat unitar.
Transilvania fusese visul dintotdeauna al aris-
tocraţiei ungureşti, vis împlinit prin abuz în anul
1867. Niciunul din teritoriile pierdute în anul 1918
nu sfâşia aşa de mult inima ungurimii revanşarde ca
pierderea Transilvaniei. Era deci de aşteptat ca un-
gurii, deprinşi de secole cu dominarea şi ex-
ploatarea popoarelor, să nu se împace uşor cu noua
stare de lucruri. Ca atare, măcelurile la care înce-
puseră a se deda gărzile ungureşti asupra românilor
din Ardeal, chiar de la începutul lunii noiembrie
1918, erau semnele prevestitoare ale unor vremuri
furtunoase. În adâncul conştiinţei populaţiei din
Ardeal era convingerea că milenara confruntare din-
tre români şi unguri va trebui să fie rezolvată defini-
tiv cu sabia.
Cu gestul duios al copilului care cere protecţia,
românii ardeleni şi-au întors privirea spre Ţara
Mamă. La 10 noiembrie 1918, o delegaţie formată
din cinci ardeleni au adus la Iaşi o scrisoare lui Ion
I.C. Brătianu prin care Alexandru Vaida-Voievod
cerea în numele Consiliului Naţional Român din
Transilvania intrarea grabnică a armatei române în
Ardeal. Aşadar, în anul istoric 1918, după Basarabia
şi Bucovina sosise rândul Transilvaniei să se arunce
la sânul Ţării Mamă pentru a-i ocroti primii paşi pe
noul său drum.
Armata română trebuia să fie şi ea aici, ca să
împiedice pe duşman să tulbure măreţia actului
Marii Uniri. Şi pe când, peste crestele Carpaţilor, ar-
mata română intra din nou în Transilvania, ca să
vegheze unirea tuturor românilor pentru toate
veacurile într-o singură ţară, Consiliul Naţional
chema naţiunea din Ardeal să se pronunţe, la 18
noiembrie/1 decembrie 1918, în oraşul istoric al
Ardealului în Alba Iulia, asupra soartei sale în
viitor.
Prin înaltul Decret regal numărul 3179 din 27 oc-
tombrie/9 noiembrie 1918, regale Ferdinand I or-
donase ca începând cu 28 octombrie/10 noiembrie
1918 întreaga armată română să treacă pe picior de
război.
După încheierea bruscă, la 11 noiembrie 1918, a
armistiţiului general pe toate fronturile Primului
Război Mondial, armata română trebuia să treacă
din nou Carpaţii, pentru împlinirea misiunii ei is-
torice, începută în anul 1916 şi întreruptă de dezas-
trul nostru militar. Armata trebuia să dea acum
putinţă fraţilor noştri din Ardeal să-şi organizeze
viaţa politică în cadrul statului unitar român şi să
desăvârşească în fapt Unirea cea Mare, pentru care
ne aruncasem în vara anului 1916 în vâltoarea
marelui război şi care ne fusese consfinţită prin
tratatul încheiat cu aliaţii noştri ca preţ al co-
laborării pentru triumful cauzei comune.
După executarea celei de a doua mobilizări a ar-
matei române, primele trupe române, respectiv Di-
vizia 7 Infanterie şi Divizia 1 Vânători, au trecut la
20 noiembrie 1918, din nou, Carpaţii. După 1 de-
cembrie, Marele Cartier General român a trimis în
Ardeal încă două divizii. Pentru coordonarea
(continuare în pagina 2)
Valea Jiului în febra pregătirilor pentru Marea Unire de la Alba Iulia
Garda Naţională a comunei Iscroniconduce la gară delegaţii care
pleacă la Marea Unire de la Alba Iulia 1 Decembrie - 1918
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIImiercuri, 30 noiembrie 2011
(urmare din pagina 1)acţiunii trupelor române din Ardeal s-a înfiinţat la 24 decembrie 1918 un co-
mandament unic, a cărui comandă a fost încredinţată generalului Traian
Moşoiu. În scopul unei strânse conlucrări cu Consiliul Dirigent al Transilvaniei,
acesta şi-a instalat postul de comandă la Sibiu.
În toamna anului 1918, în Valea Jiului trei lumi se luptau concomitent pentru
viaţă: pe de o parte muribunda stăpânire austro-ungară, iar pe de alta, alte două
lumi în curs de afirmare, respectiv ungurimea devenită brusc „antantofilă" şi
românimea aspirând la unitate naţională.
Ca pretutindeni în Europa central-răsăriteană, şi în Valea Jiului se înfiinţează
degrabă ca organe politico-administrative sfaturi (consilii naţionale) - român,
maghiar, săsesc. Fiecare din aceste sfaturi îşi creează la rândul lui gărzi
naţionale ca formaţiuni militare, formate în majoritate din ofiţeri şi soldaţi de-
mobilizaţi, din ostaşi care au părăsit frontul, din foştii prizonieri eliberaţi şi din
elemente locale. Gărzile naţionale române, constituite la cererea Consiliului
Naţional, aveau misiunea să susţină ordinea şi siguranţa publică şi să apere
averea şi persoana locuitorilor. La începutul lunii noiembrie 1918 se constituie
Sfatul Muncitorilor mineri din Valea Jiului, cu sediul în Petroşani, preşedinte
fiind ales muncitorul Szedlacsek. Tot atunci se constituie şi Sfatul Naţional
Român. Comisar al Văii Jiului este numit Valer Pop, iar comisar al alimentaţiei
este numit bătrânul muncitor Sabo.
În ziua de 8 noiembrie, în faţa cafenelei Grun din Petroşani se ţine prima adunare
publică românească la care asistă câteva sute de persoane, ţărani şi muncitori.
Conducătorii adunării au fost: avocatul Olariu, preoţii Duma şi Miocu. După
cuvântările înflăcărate ale preşedintelui Sfatului Naţional Român din Petroşani,
avocat Olariu, şi preotului Miocu, părintele Ion Duma desfăşurând faldurile
unui drapel naţional român, dăruit de un ţăran din comuna Livezeni, a strigat:
„Fraţilor! Ziua cea mare a sosit. Să fim tari şi încrezători în ceasul înfăptuirii
unirii cu Patria Mamă". Mulţimea a început să tresalte, în delirul libertăţii
punându-se în mişcare spre piaţa comunei urbane Petroşani. Aici au avut loc
alte cuvântări, din partea muncitorilor mineri remarcându-se Iosif Ciser. După
terminarea cuvântărilor au început recrutările pentru înfiinţarea Gărzii
Naţionale Române din Petroşani. În scurt timp s-au înscris în gardă peste 150
de oameni. Muncitorii mineri şi-au format în paralel o puternică „gardă roşie"
pusă sub comanda lui Barabaş.
Petroşanii au fost împărţiţi în două zone, una - partea minelor şi a coloniilor de
mineri - sub paza „gărzii roşii", iar cealaltă parte piaţa şi partea de sus a co-
munei - sub paza Gărzii Naţionale Române.
La ordinul Sfatului Naţional Român din Petroşani, lt. dr. Dominic Stanca îm-
preună cu lt. Ştefan Moga şi Victor Ianza au cutreierat satele din Valea Jiului
românesc (de vest) mergând călări prin omăt pentru a recruta oameni în scopul
întăririi Gărzii Naţionale Române din Petroşani şi pentru a trece la constituirea
Gărzilor Naţionale din toate comunele Văii Jiului. După discursul înflăcărat al
părintelui greco-catolic Nicolae Zugrav din Lupeni - protopopul Văii Jiului, s-a
trecut la constituirea Gărzii Naţionale a comunei Câmpu lui Neag, comandanţi
fiind aleşi teologul Vasile Berinde şi Ion Hamza lui Iosif. Pentru întărirea
Gărzii Naţionale Române din Petroşani s-au recrutat din comuna Câmpu lui
Neag următorii gardişti: Gheorghe Hamzu, Gheorghe Todea, Ianaş Draghiciu şi
Petru Mojoatcă.
Pretutindeni, prin celelalte comune de pe Jiul românesc, adică Uricani, Băr-
băteni, Paroşeni, Iscroni şi Livezeni era aceeaşi însufleţire. Preoţii Muntean,
George Şandru, Alimpiu Suciu, Sebastian Rusan, Traian Ion şi Dionisie Socol,
împreună cu dascălii care scăpaseră din urgia vremii după retragerea armatei
române din Valea Jiului în toamna anului 1916, s-au încolonat în fruntea
poporului pentru apărarea libertăţii pe care o visau strămoşii.
În ziua de 10 noiembrie 1918, o delegaţie a Gărzii Naţionale Române din
Petroşani condusă de lt. Ştefan Moga şi lt. dr. Dominic Stanca, împreună cu
gardiştii Ion Blaj, Iuliu Socol, Anghel, Pascu şi Moş s-a prezentat la cpt.
Stolzenberg, comandantul Detaşamentului de Jandarmi din Petroşani, pentru a-i
solicita armele şi muniţia necesară dotării.
După plecarea în aceeaşi noapte a celor 24 de jandarmi spre Budapesta, Garda
Naţională Română a fost instalată în cazarma fostului Detaşament de Jandarmi.
Comandantul Gărzii Naţionale Române din Petroşani a fost numit cpt. Jantea,
comandanţi de plutoane: lt. Ştefan Moga şi lt. dr. Dominic Stanca, subcoman-
dant - slt. Salcă, Valer Suciu, Iuliu Socol şi Victor Marţim - ofiţeri de inspecţie,
iar lt. dr. Ionel Moga (viitor primar al oraşului Petroşani) - medicul gărzii.
La 12 noiembrie 1918 Sfatul Naţional Român din Petroşani începea tratativele
cu armata lui Mackensen, care vroia să se retragă din Muntenia prin Defileul
Jiului spre Deva. După câteva zile de discuţii s-a ajuns la un acord pentru în-
ceperea retragerii trupelor germane. Zece mii de soldaţi germani au făcut acum,
calea întoarsă spre ironia soartei, prin locul pe unde, cu doi ani înainte, con-
tribuiseră la ruperea frontului român în sectorul Jiului, pentru a scoate din
război tânăra armată română.
Un implacabil destin al istoriei făcea ca în noaptea de 21 noiembrie/4 decem-
brie 1918 să fugă prin Deva însuşi vestitul general Mackensen, ascuns într-o
maşină închisă spre a nu fi văzut de popor.
În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, Garda
Naţională din Valea Jiului, însărcinată cu paza Pasu-
lui Surduc, anunţă telefonic sosirea unui ofiţer
român, însoţit de câţiva ostaşi, care voia să vină la
Petroşani, pentru a lua legătura cu Sfatul Naţional
Român.
Pentru întâmpinarea sa a fost desemnat lt. dr.
Dominic Stanca, însoţit de gardiştii Nemeş Pavel şi
Iosif Mureşan. Aceştia l-au întâlnit pe solul armatei
române la podul Sălătrucului din comuna Livezeni.
- „Locotenent Jean Bărbulescu”, s-a prezentat
tânărul ofiţer român. El a fost întâmpinat cu bucurie
şi condus la Petroşani, unde a raportat conducerii
Sfatului Naţional că, deşi grosul armatei române
este încă departe, după retragerea completă a
nemţilor, armata română va veni din nou în Valea
Jiului.
Lt. Jean Bărbulescu s-a născut la 11 iunie 1890 în
localitatea Bogaţi, judeţul Dâmboviţa, într-o familie
de învăţători. A venit în Gorj ca funcţionar la Banca
din comuna Hurezani, în martie 1909, după ab-
solvirea Şcolii Superioare de Comerţ din Bucureşti.
Mobilizat în anul 1913, a participat la primul război
balcanic, apoi a fost mobilizat din nou între anii
1916 - 1918, participând la
războiul pentru întregirea nea-
mului.
După primul război mondial,
s-a reîntors la Hurezani,
ocupându-se de publicistică. A
semnat majoritatea articolelor
sale cu pseudonimul Ion
Mohor.
Mai târziu, reprezentanţii par-
tidelor istorice i-au propus
funcţia de primar al oraşului
Tg. Jiu, dar el a refuzat-o. În
anul 1923 a înfiinţat, deşi nu
era gorjean, ziarul „Gorjanul”.
Nu a făcut politică. Ziarul său a
fost suprimat în 1947.
Arestat în 1951, sub motiv că a
fost director şi proprietar al
ziarului „Gorjanul”, Jean Băr-
bulescu s-a întors din închisoare
bolnav. A încetat din viaţă la 8
mai 1957. Este înmormântat în
cimitirul din Tg. Jiu.
Primul sol al armatei române, revenitîn Valea Jiului în noiembrie 1918� Revenirea armatei române în Valea Jiului
PRĂVĂLIA CU ISTORII IIImiercuri, 30 noiembrie 2011
Misiunea armatei în Valea Jiului a suferit
modificări în condiţiile proclamării în Ungaria a
Republicii Sfaturilor şi agresării României de
către „armata roşie” a lui Bella Kuhn, în aprilie
1919.
La 24 noiembrie 1918, Divizia 2 Vânători
de Munte era cantonată în Brăila.
Prin Ordinul de Operaţii nr. 780/ 26
11.1918, Marele Cartier General Român a stabilit
ca Divizia 2 Vânători de Munte să fie concentrată
în zona Sibiu-Orăştie-Deva-Petroşani.
Din Jurnalul de Operaţii a Diviziei 2
Vânători rezultă că plecarea diviziei în noua zonă
de concentrare s-a făcut la începutul lunii
decembrie 1918.
Din cauza începerii unei agitaţii socialiste
în Valea Jiului, Regimentul 10 Vânători al acestei
divizii a fost adus urgent pe calea ferată şi dislocat
la 5 decembrie astfel: Batalionul I, comandat de
mr. Vişinescu Ioan, cu 3 companii de vânători şi
una de mitraliere, în zona Deva-Simeria, iar
Batalionul II, comandat de mr. Popescu Dumitru,
cu 3 companii de vânători şi una de mitraliere, în
regiunea Petroşani – Lupeni.
În ziua de 21 decembrie 1918, Regimentul
10 Vânători a dislocat în Valea Jiului toate trupele
din subordine, trecând la înăbuşirea mişcării
socialiste din Lupeni, fiindcă aici socialiştii mineri
şi-au grupat forţele şi au început să dea jos de pe
edificiile din Lupeni Tricolorul românesc.
În faţa acestei situaţii, lt. Stănescu Ion,
comandantul companiei 6 vânători, a ordonat
comandanţilor celor 3 plutoane din subordine,
respectiv slt. Teiceanu Teodor, slt. Butoianu
Cornel şi plt. Săndulescu C-tin, să tragă câteva
salve în aer pentru a împrăştia grupurile de
agitatori recrutaţi din rândul socialiştilor mineri.
Din Jurnalul acţiunilor de luptă al R 10 V
rezultă că în ziua de 25 decembrie 1918
regimentul avea dislocate subunităţile astfel:
- în Petroşani: compania 2 vânători (cpt.
Mihail Dumitru), compania 3 vânători (lt.
Dumitrescu Mihai), compania 7 vânători (lt. Buşilă
C-tin) şi compania 8 mitraliere (mr. Samoilescu
Gheorghe) şi bateria 7 din Regimentul 24 Artilerie,
adusă pentru întărirea dispozitivului de luptă;
- în Vulcan: secţia 1 din compania 4
mitraliere (lt. Ionescu Gheorghe) împreună cu
bateria 4 din Regimentul 2 Artilerie de Munte,
adusă în sprijinul acţiunilor de luptă.
- în Lupeni: compania 5 vânători (lt.
Ionescu Ioan), compania 6 vânători (lt. Stănescu
Ioan) şi secţia 2 din compania 4 mitraliere, având
la dispoziţie bateria 5 din Regimentul 2 Artilerie
de Munte.
În ziua de 29 decembrie 1918, Regimentul
10 Vânători a început operaţiunea de dezarmare
a populaţiei din regiunea minieră Petroşani.
Registrul istoric al regimentului 10
Vânători arată că în zilele de 4 şi 5 ianuarie 1919,
regimentul a dezarmat gărzile ungureşti din
Petrila şi Lonea, ridicându-le 42 de arme şi 6 lăzi
cu cartuşe, iar prin dezarmarea populaţiei din
satul Lonea s-au strâns încă 42 de arme, 18
baionete şi 8 lăzi cu cartuşe. Tot în aceste zile,
motivând lipsa de alimente, muncitorii de la mina
Vulcan au încetat lucrul, armata ridicând de la
populaţia din Vulcan 50 de arme.
La Petroşani, ungurii au început
răspândirea zvonului că armata română va părăsi
urgent Valea Jiului, fiind revoluţie şi în România.
Majoritatea muncitorilor şi funcţionarilor de la
Căile Ferate din staţiile CFR Petroşani-Simeria
purtau cocarde roşii. Aceştia, fiind organizaţi în
(continuare în pagina 4)
Misiunea armatei române în ValeaJiului după 1 Decembrie 1918� Liniştirea şi pacificarea celorcare se despărţeau cu greu deTransilvania după Unirea ei cuRomânia � Asigurarea ordinii publice, siguranţei averilor şi per-soanei locuitorilor � Contribuţie labună desfăşurarea a extracţiei decărbune şi expedierii la destinaţie
PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVmiercuri, 30 noiembrie 2011
Parlamentarii Văii Jiului care au votat la Alba
Iulia Unirea cu România la 18 noiembrie/ 1
Decembrie 1918 au fost: deputaţii de drept - preot
Nicolae Zugrav din Lupeni (protopopul greco-catolic
al Văii Jiului), lt. dr. Dominic Stanca din Petroşani
(reprezentantul Reuniunii femeilor greco-orientale,
ortodoxe, din Petroşani) şi învăţătorul Ioan Cioară
din Lupeni (reprezentantul Reuniunii învăţătorilor
greco-catolici din ţinutul Haţegului) - şi deputaţii
aleşi de Cercul electoral român Haţeg (de care
aparţineau toate localităţile Văii Jiului) – Trifu
Macser (din satul Hobiţa, comuna Uricani) şi Petru
Daj (din comuna Petroşani).
De asemenea, la Alba Iulia a participat şi
delegaţia muncitorilor mineri social-democraţi din
Valea Jiului, condusă de Iosif Ciser. Acesta a fost ales
notar în Biroul Marii Adunări Naţionale din
1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Delegaţia Văii Jiului a plecat spre Alba Iulia
în dimineaţa zilei de sâmbătă 17/ 30 noiembrie 1918
din gara Petroşani, cu un vagon de clasa a III-a. În
bătaia vântului timpuriu de iarnă, drapelele tricolore
fâlfâiau în ferestrele trenului împodobit cu brad
verde. Pretutindeni, mulţi oameni veseli, îmbrăcaţi
în straie de sărbătoare, urcă în trenul supraîncărcat.
Seara au ajuns la destinaţie. Delegaţia Văii Jiului s-a
adunat la Cafeneaua Europa, iar în camerele de la
etajul Hotelului Europa se ţineau consiliile. La
chemarea Marelui Sfat Naţional Român din
Transilvania, alături de cei 1.228 deputaţi aleşi şi
membrii de drept, se adunaseră la Alba Iulia, în acea
zi istorică, peste 100.000 de români, reprezentând
toate păturile sociale din toate ţinuturile Transilvaniei
locuite de români.
În dimineaţa zilei de 18 noiembrie/ 1
decembrie 1918, în sunetul clopotelor, s-au îndreptat
cu toţii spre bisericile româneşti, să asculte slujba
Sfintei Liturghii. Emoţionant trebuie să fi fost
momentul în care manifestanţii au cântat, zguduind
văzduhul dimineţii, „Deşteptă-te, române!”. De
câteva zile, ziarul Românul publica versurile
„Imnului Unirii”: „Neam român, ridică-ţi glasul,/Căci şi cerul şi pământul/ Vreau acum să te-asculte,/Să-ţi audă o zi cuvântul”.
Între timp, în sala Casinei militare din Alba
Iulia, botezată de atunci „Sala Unirii”, s-a citit şi
votat rezoluţia propusă de Marele Sfat Naţional. La
votare, delegaţii au intrat pe bază de mandat. Vor fi
intrat în sală toţi cei 1.228 de delegaţi? Despre acest
fapt ziarele vremii nu menţionează, cum de altfel nu
menţionează nici despre negocierile secrete ale
fruntaşilor ardeleni pe tema unirii „cu sau fără
condiţii cu România”.
Documentar realizat de col. (r) Ion ALDESCU
PPaarr llaammeennttaarr ii ii VVăăii ii JJ iiuu lluu ii llaa MMaarreeaa UUnnii rree
(urmare din pagina 3)diverse societăţi, introduceau în regiune diferite ziare cu caracter
antiromânesc, tipărite la Pesta.
În ziua de 8 ianuarie 1919, muncitorii mineri din regiunea Petroşani-
Vulcan-Lupeni au intrat în grevă, aceasta încetând numai după eliberarea
celor arestaţi cu ocazia tulburărilor din noaptea de 5 ianuarie. La Vulcan
s-a produs o încăierare între garda naţională română şi cea săsească,
conflictul fiind aplanat numai prin intervenţia Regimentului 10 Vânători.
În noaptea de 8/ 9 ianuarie 1919, trupele Regimentului 10 Vânători
dislocate în Lupeni şi Vulcan au fost atacate de „greviştii roşii”, ajutaţi de
alţi anarhişti. Ca atare, armata a intrat în dispozitiv de luptă pe înălţimile
din vestul comunei Vulcan (la circa 200 m depărtare de actualul municipiu),
deschizând foc de artilerie asupra anarhiştilor. În aceste lupte au fost răniţi
un soldat al R 10 V şi 3 grevişti, 25 de grevişti fiind ucişi. Cu acest prilej au
fost arestaţi 73 de anarhişti periculoşi din Vulcan şi Lupeni şi şeful staţiei de
cale ferată din Lupeni, care trimitea diverse ştiri la Arad despre
evenimentele din Lupeni şi Vulcan.
La 10 ianuarie 1919, muncitorii minieri din Vale şi-au reluat lucrul,
iar la 11 ianuarie au intrat în grevă, din motive salariale, lucrătorii de la
calea ferată, rămaşi aici din fosta administraţie austro-ungară. În urma
acestei situaţii, Comandamentul Trupelor Române din Transilvania i-a
expulzat pe directorul căilor ferate şi pe toţi agitatorii, arestând peste 500 de
grevişti şi aducând în loc un număr mare de funcţionari din vechiul regat
pentru a-i amesteca printre restul lucrătorilor maghiari.
Începând cu 17 ianuarie 1919, producţia minelor din Valea Jiului a
început să crească simţitor. Tot în această zi au fost aduşi la Petroşani cei 73
de capi ai răzvrătiţilor pentru a li se întocmi actele pentru trimiterea în
judecată la Curtea Marţială a Diviziei 2 Vânători, care avea cartierul
instalat la Sibiu, lângă Consiliul Dirigent al Transilvaniei.
Între 26 ianuarie şi 1 februarie 1919, Regimentul 10 Vânători a
continuat dezarmarea populaţiei din Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila,
Lonea, Haţeg şi Hunedoara. Armele şi muniţia strânse de la populaţie au
fost trimise la depozitul armatei din Sibiu.
Creşterea animozităţilor între gărzile de diferite naţionalităţi
înfiinţate în Valea Jiului a constituit o cauză a dezordinii în această zonă,
fapt ce a condus la desfiinţarea lor.
Refuzul consiliilor şi gărzilor de a se supune la executarea ordinului
armatei, respectiv al Consiliului Dirigent, al Transilvaniei, a provocat la
Lupeni şi Vulcan conflicte cu trupele Regimentului 10 Vânători.
Prin tact şi energie, la începutul lunii februarie 1919, armata a
dezarmat toate gărzile din Valea Jiului şi a trecut la înlocuirea lor cu o poliţie
şi jandarmerie, bine organizate.
Gardiştii din Valea Jiului, fiind bine plătiţi cu câte 30 de coroane pe
zi, protestau şi terorizau atât autorităţile locale, cât şi Consiliul Dirigent.
După restabilirea ordinii publice în Valea Jiului, la 1 martie 1919,
Regimentul 10 Vânători primeşte ordin de plecare spre Deva. În Petroşani
rămâne doar o companie de vânători şi un pluton de mitraliere, restul de
1026 oameni şi 209 cai fiind îmbarcaţi, la Deva, pentru alte misiuni.
Top Related