AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE
DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIENIVEL: 2CALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE DIN PIELE
Martie 2009
1
MECI–CNDIPT / UIP
Cuprins:
Competenţe specifice………………………………………………………………............…4
Informaţii despre specificul agenţilor economici……………………………...................…7
Modalitate de organizare a practicii…………………………………………………............11
Recomandari privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă…........14
Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii…………………….......18
Organizarea evaluării…………………………………………………………………............38
Bibliografie……………………………………………………………………………..............40
2
Competenţe
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul UTILIZAREA
DOCUMENTAŢIEI TEHNICE vizează atingerea competenţelor din unitatea de
competenţă tehnică specializată UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE .
Modulul UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE se parcurge în clasa a XI-a,
nivelul 2, domeniul: TEXTILE-PIELARIE, calificarea: Confecţioner produse din piele
şi inlocuitori , în cadrul instruirii practice prin Practică comasată, pe parcursul a 2
sãptãmâni x 5 zile/săpt. x 6 ore/zi , adică a 60 de ore de instruire practicã în laboratorul
tehnologic, efectuat de profesorul inginer, cu clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12
elevi.
Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună motivare a
elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se
formează în domeniul tehnic.
Materialul cuprinde competenţe vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării
modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru
retroproiector, fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe conspect,
conţinutul portofoliului elevului, metoda proiect – elaborarea unor proiecte, activităţi
interactive de complexităţi diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru
întocmirea portofoliului elevului, fişe de descriere a activităţilor, fişe de progres şi alte
materiale pe care o să le descoperiţi utilizând acest auxiliar curricular !
În structura auxiliarului a fost abordat un conţinut tematic care accentuează
activitatea practică, după însuşirea cunostinţelor teoretice ,vizând trei aspecte diferite
care formează un ansamblu :
3
teoria,
schematizarea,
lucrul practic pe un utilaj cu caracter industrial.
Competenţele din acest modul vă familiarizează cu documentaţia tehnică
utilizată pentru realizarea unui produs, procese tehnologice specifice, utilajele
componente ale unei linii tehnologice, competenţe care se regăsesc în standardul de
pregătire profesională:
Competenţe:
1. Citeşte documentaţia tehnică
2. Aplică datele documentaţiei tehnice la locul de muncă
Competenţa: 1. Citeşte documentaţia tehnică
Criterii de performanţă:
(a) Identificarea elementelor documentaţiei tehnice specifice locului de muncă
(b) Interpretarea datelor tehnice
Condiţii de aplicabilitate:
Documentatiei tehnice: fisa tehnica a produsului, fisa de program, fisa de
decontare, procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie,
fisa tehnica a utilajului, produsul etalon
Date tehnice: ordinea operatiilor, parametri de lucru, caracteristicile programului/ comisionului/ produsului
Probe de evaluare
4
Probă orală/scrisă, prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice elementele documentaţiei tehnice specifice locului de muncă conform criteriului de performanţă a) şi a precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.
Probă practică, prin care elevul demonstrează că este capabil să interpreteze datele tehnice conform criteriului de performanţă b) şi a precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.
Competenţa: 2. Aplică datele documentaţiei tehnice la locul de muncă
Criterii de performanţă:
(a) Respectarea/reglarea parametrilor de lucru conform documentaţiei tehnice
(b) Executarea operaţiilor conform documentaţiei tehnice
Condiţii de aplicabilitate:
Parametri de lucru: specifici domeniului pielariei
Documentaţie tehnică: fisa tehnica a produsului, fisa de program, procesul
tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a
utilajului, produsul etalon
Probe de evaluare
Probe practice, prin care elevul demonstrează că este capabil să respecte/regleze parametrii de lucru şi să execute operaţii tehnologice conform criteriilor de performanţă a) şi b) şi a precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.
5
Descrierea activitatii derulate de agentul economic
cu care unitatea scolara a incheiat conventia-cadru
pentru calificarea confectioner din piele si
incolcuitori din piele
Activitatea se desfasoara la agentul economic care are ca obiect de activitate
realizarea incaltamintei pentru piata interna si externa, cat si artiole de marochinarie.
Agentul economic isi desfasoara activitatea pe spatiul unei intreprinderi din centrul
Bucurestiului care avea ca obiect de activitate tabacirea minerala si vegetala a pieilor,
prelucrarea si finisarea lor, confectionarea de incaltaminte pentru barbati si femei, cat si
articole de marochinarie din piele si inlocuitor.
Aceasta întreprindere fiind amplasata central si datorita faptului ca din procesul
de tabacire apele care rezulta sunt ape poluate cu crom si alte materiale de tabacire,
chiar daca intreprinderea a trebuit sa isi faca statie individuala de epurare a apelor,
activitatea de tabacire, prelucrare, finisare a pieilor a trebuit intrerupta.
Pana in anul 2000, aceasta întreprindere derula activitate de productie pentru produse
vandute pe piata ionterna si externa de incaltaminte si articole de marochinarie. Pe
parcurs aceste piete de desfacere au disparut, iar cerinta de produse pe piata interna a
scazut atat pentru incaltaminte cat si pentru marochinarie. Pentru utilizarea fortei de
munca, a utilajelor, a pregatirii tehnice, a personalului, s-a stabilit sa se realizeze
contracte in LOHN cu firme externe. Datorita acestei activitati, forta de munca s-a
diminuat conform cerintelor.
6
Folosirea pieii crude ca materie prima pentru fabricarea pielii tabacite – a dus la
dezvoltarea industriei confectiior din piele.
Structura pieilor tabacite influentata de diferite metode de tabacire duce la
folosirea acesteia ca materie prima pentru o gama larga de articole
Figura 1.....Agentul economic care isi desfasoara activitatea pe acest spatiu utilizeaza forta
de munca existenta, utilajele modernizate datorita derularii contractelor externe si
realizeaza produse din piele si inlocuitori de piele atat pentru piata interna, cat si pentru
piata externa.
Pieile moi sunt utilizate pentru confectionarea partii de sus a incaltamintei ( box,
bizon, velur etc), iar cele rigide pentru partile de jos a incaltamintei ( talpa, toc).
Din piele se fabrica si o serie de articole tehnice cum sunt curele de transmisie,
garniturile de tot felul si mansoanele.
7
Figurea 2...Pentru realizarea acestor activitati, agentul economic incepe de la activitatea de
creatie, contractarea produselor, stabilirea pretului de cost al produsului, multiplicarea
tiparelor, stabilirea procesului tehnologic, realizarea produsului, controlul tehnic de
calitate, ambalarea, inmagazinarea si livrarea produselor pentru piata interna si externa.
Pentru desfasurarea activitatii de practica comasata a modulului „Utilizarea
documentatiei tehnice” se utilizeaza departamentul „ Creatie-tehnic” la agentul
economic descris anterior si locul unde se stabileste documentatia tehnica a produselor.
Documentatia tehnica reprezinta certificatul de nastere a unui produs in faza de creatie,
cat si ca model etalon si modul cum se realizeaza produsul pe faze specifice procesului
tehnologic, atelierul de croire, atelierul de asamblare, atelierul de tragere pe calapod,
talpuire si finisare a produslui. Tot in documentatia tehnica sunt stabilite conditiile de
calitate a materialelor pentru produs prin verificarea in laborator a proprietatilor
mecanice, fizice si chimice pentru materialele de baza si auxiliare, precum si aspectul
final al produsului. Verificarea calitativa a produselor finale se face organoleptic ( cu
privirea prin comparatie intree modelul etalon si produsul final realizat).
Introducerea tehnicii celei mai avansate si a utilajelor noi automate duce la
cresterea productivitatii muncii si automatizarea partiala sau totala a proceselor de
productie pentru obtinerea articolelor de calitate
Modelul etalon reprezinta produsul care satisface calitativ cumparatorul si din
punct de vedere tehnic agentul economic. Modelul etalon se realizaeaza de agentul
economic dupa ce modelele create au fost expuse la targuri si expozitii, au fost
contractate, iar cumparatorii au stabilit ce conditii trebuie sa indeplineasca modele
create ( de executie, de materiale, de forma calapodului, de dimensiuni). Toate aceste
8
cerinte ale contractantilor sunt scrise in contract si agentul economic are obligatia de a
realiza un model care seamana cu cel creat, dar cuprinde cerintele cumparatorilor,
acest nou model realizat reprezinta modelul etalon. Dupa acest model se stabileste
documentatia tehnica.
Un aspect care trebuie bine solutionat pentru a se obtine rezultate bune in
productie este aspectul asezarii tiparelor pe piele ( economicitatii tiparelor).
Figura 3 ....
Figura 4.....
Prin proiectare se pot obtine modele economice si modele mai putin economice,
aceata este determinata de conturul pieselor, marimea rezervelor tehnologice, felul de
asezare a tiparelor, unele in raport cu altele, combinarea tiparelor la croire, raportul
dintre piele importante si suprafata importanta din piele.
Situatie economiei de materiale are o influenta importanta asupra pretului
produsului, stiind ca peste 60% din valoare produsului o reprezinta pretul marialului
folosit.
Este cunoscut ca pentru a realiza o anumita productie sunt necesare materii
prime si materiale care se transforma in produse prin utilizarea de forta de munca
calificata si utilaje cat mai performante
9
Figura 5La stabilirea documentatiei tehnice se au in vedere cele mai bune tehnici de
asezare a cutitelor, pentru obtinerea unui consum de material cat mai mic si o calitate
buna a produsului final.
Documentatia tehnica cuprinde urmatoarele:
- Desenul produsului;
- Numarul calapodului;
- Numarul de model;
- Materialele din care sunt confectionate:
- fetele produsului;
- captuselile produsului;
- talpa;
- brantul;
- materiale auxiliare;
- Norma de consum pe piesele de fete pentru toate numere de marime
contractate;
- Norma de consum pentru captuseli;
- Norma de consum pentru branturi;
- Norma de consum pentru talpi;
- Norma de consum de materiale auxiliare;
- Procesul tehnologic pentru croirea ansamblului superior;
- Procesul tehnologic pentru asamblarea fetelor
- Procesul tehnologic pentru stantarea si realizarea ansamblului inferior (brant,
talpa);
10
- Procesul tehnologic pentru tragerea pe calapod a fetelor, talpuirea si
finisarea produsului;
- Controlul tehnic de calitate;
- Ambalarea, etichetarea, inmagazinarea produselor finite;
- Livrarea loturilor de produse
Tot in documentatia tehnica sunt stabilite dispozitive specifice operatiilor,
sabloane de control, desene de matrite pentru perforare, stampile cu inscriptiile cu care
se marcheaza incaltamintea in diferitele faze ale procesului tehnologic, scheme de
asezare rationala a tiparelor pe material pentru croire.
Pentru verificarea calitativa a materialelor de baza sunt prezentate mostre de
material, iar pentru verificarea pe ateliere se realizeaza mostre pe diferite faze, care
trebuie sa prezinte cum trebuie sa arate produsul in fiecare faza pana la obtinerea
produsului finit.
Aceste mostre sunt verificate si stampilate de tehnologul care raspunde de
produs, cat si de departamentul de calitate a agentului economic.
Industria romaneasca de confectii din piele, chiar daca dupa 1989 a suferit
“amputari” masive prin distrugerea multor fabrici si centre de prelucrare si-a pastrat inca
importantul loc si rol in cadrul economiei nationale cat si pe plan social.
Figura 6 Figura 7
Modalitatea de organizare a practicii elevilor
Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilor
Publicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.
Intrată în vigoare: 27.07.2007
11
1. Termeni specifici:
- Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de
învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice
însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.
- Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în
concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
- Organizatorul de practică = unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar,
care desfăşoară activităţi instructiv educative şi formative.
- Partenerul de practică = o societate comercială, o instituţie centrală ori locală
sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu
specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Inovării şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi
elevilor.
2. Elemente organizatorice:
a) Practica elevilor:
- se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare
sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de
practică.
- se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru
sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ
- se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,
întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.
- durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.
- formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică
sunt cuprinse în planul de învăţământ
- activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi
constituie condiţie de promovare
b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru
elevii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.
c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de
învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodata, acesta alocă sumele aferente pentru
12
hrana şi transportul elevilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi
decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.
3. Obligaţiile părţilor:
Obligatiile partenerului de practică:
a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară
valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;
b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe
la evaluarea desfăşurării practicii elevilor;
c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii
de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.
d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a semnala
eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de indeplinit împreună
cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ).
e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de
practică a elevilor.
f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de
practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.
g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în muncă
şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.
h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un calificativ
la sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de
practică, împreună cu organizatorul.
Obligatiile practicantului:
a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,
respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de
unde provine.
b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele
de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice
activităţii desfăşurate.
c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,
practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire
teoretică.
d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă
acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după
13
efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de
apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.
Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul
practicant) = va realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si evaluarea
capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic şi
organizatoric.
4. Drepturile părţilor:
- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform
legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin
negocierea remuneraţiei.
- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor,
respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.
- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie
financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev.
Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.
- unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă
activităţii de practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.
Norme specifice de sănătate şi securitate în muncă:
Aceste norme cuprind prevederi de sănătate şi securitate în muncă specific unor
anumite activităţi sau grupe de activitati:
14
Pentru domeniul Îndustrie textilă şi pielărie, normele specifice de securitate şi
sănătate în muncă cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca s.i a bolilor
profesionale, specifice activitatilor desfasurate.
Un exemplu de norme specifice de securitate a muncii din domeniul textil il constituie
N.S.S.M. 115, care cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, specifice activitatilor care se desfasoara in industria confectiilor din textile,
blanuri s.i piele, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestora.
Aceste norme cuprind prevederi de securitate a muncii pentru anumite activitati au grupe
de activitati specifice intreprinderii, pentru care nu au fost stabilite vederi concrete de
securitate si sanatate in munca prin normele specifice. Prin normele interne se stabilesc:
- durata instructaj ului introductiv - general, tinand cont de factorii de rise din
intreprindere;
- durata instructaj ului la locul de munca, in functie de specificul fiecarui loc de munca;
- durata instructajului periodic;
- intervalul dintre doua instructaje periodice;
- echipamentul de protectie colectiva, corespunzator factorilor de risc;
- echipamentul de protectie individuala corespunzator fiecarui loc de munca,
factorii de risc nu pot fi eliminati sau macar limitati prin echipamente colective;
- masuri igienico - sanitare, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru;
- alimentatia de protectie, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru.
La desfasurarea activitatii de practica la agentul economic, elevii sunt obligati sa
utilizeze echipamentul de lucru si de protectie specific fiecarui loc de munca.
Echipamentul individual de lucru are rol de protectie a imbracamintei si
incaltamintei unui lucrator, fara a-i asigura securitatea in munca, si se poarta pe toata
durata lucrului.
Echipamentul individual de protectie este orice echipament destinat a fi purtat
sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
putea sa fi puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice
supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
Echipamentul colectiv de protecfie are rol de protectie impotriva unuia ori mai
multor riscuri care ar putea sa puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de
munca a unui grup de lucratori.
Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat si cand riscurile nu pot fi
evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile,
metodele sau procedurile de organizare a muncii
15
Un exemplu de echipament colectiv de protectie fi: instalatia de conditionare,
filtrele de praf, sisteme de ventilatie etc.
Principalele riscuri care se au in vedere la selectionarea echipamentelor
individuale de protective sunt riscuri fizice, riscuri chimice si riscuri biologice.
Orice loc de munca din domeniul textile-pielarie prezinta zone/locuri periculoase
Zona periculoasa este o zona din interiorul sau exteriorul masinii, in care o
persoana este expusa riscului de leziune.
Locuri periculoase la utilaje, in general, sunt:
- instalatia electrica a masinii;
- organele de lucru;
- transmisiile mecanice / transmisiile la organele de lucru.
Cele mai frecvente accidente intalnite in domeniu sunt cele mecanice, electrice si
termice, astfel:
-accidente mecanice (intepari, striviri, smulgeri datorate curelelor de transmisie,
taierea degetelor);
-accidente electrice (electrocutari datorate defectarii carcasei intrerupatorului
sau a cablului de alimentare, precum sj nelegarii instalatiei electrice la pamant
sau supraincalzirii motorului);
-accidente termice - arsuri.
• Obligatii ale lucratorilor de la masini, pentru evitarea accidentarilor:
Sa foloseasca permanent si corect echipamentul de protectie;
Sa respecte normele de sanatate si securitate in munca;
Sa cunoasca bine functionarea masinilor, precum si locurile periculoase;
Sa cunoasca modul de pornire si de oprire a masinii;
Sa verifice starea de functionare si de curatare a masinii;
Sa porneasca masina numai dupa ce s-a convins ca toate aparatorile de protectie
sunt bine inchise, iar langa masina nu se afla persoane care pot fi accidentate;
Sa execute lucrari de intretinere si curatenie, numai cu masina orpita si cu ustensile
corespunzatoare;
Sa pastreze culoarele libere si curate, fara pete de ulei;
Sa nu lase maina nesupravegheata;
Sa nu foloseasca improvizatii la instalatia electrica a mainii;
Sa respecte punctele special amenajate pentru utilizarea focului deschis
16
Locuri de munca periculoase din confectiile de piele:
Masina de spanuit:
Zone
periculoase
Risc de
accidentare
Masuri de protectie
Discul de taiere Taierea
degetelor sau a
mainii
Schimbarea sau ascutirea discului de taiere se
executa de personal specializat numai dupa
oprirea masiniiCaile de
rulare a
caruciorului
Lovirea mainilor
si a corpului
Este interzis salariatilor care deservesc masina
de spanuit, sau altor angajati, sa se reazeme
de caile de rulare ale caruciorului sau sa stea cu
spatele la acesta. Inainte de punerea in
functiune a masinii de spanuit se vor indeparta
obiectele sau materialele aflate in raza cailor de
rulare ale caruciorului cu disc de taiere. Rotile dintate
si lanturile
de
transmisie
Prinderea
scalpului,
Agatarea
mainilor si a
corpului
Curatarea rotilor dintate si a lanturilor de
transmisie se va face numai dupa ce masina a
fost oprita si scoasa de sub tensiune
Taierea mainii este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.
Masina simpla de cusut
Zone
periculoase
Risc de
accidentare
Masuri de protectie
Acul de cusut Prinderea
scalpului,
Inteparea
degetelor
Este interzis sa se actioneze pedala de
punere in functiune a masinii, in timpul
introducerii firului de ata prin mecanismul de
tensionare si prin ac, Schimbarea acului se va Volantul masinii Prinderea
scalpului, Arsuri
in pal ma
Nu trebuie sa se puna mana pe volant in timpul
functionarii masinii de cusut; oprirea acestuia se
va face numai cu ajutorul pedalei. Basmaluta pe Piciorusul
de fixare
Strivirea
degetelor
In timpul fixarii materialului de prelucrat sub
piciorusul de presare este interzis sa se
actioneze cu piciorul, pedala de punere in Mecanismu
l suveicii
Inteparea
degetelor
Este interzis sa se actioneze pedala de punere in
functiune a masinii in timpul introducerii firului de
ata prin mecanismul suveicii.17
Inteparea degetelor este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.
Reguli specifice de protectie a muncii la masinile simple de cusut. Inaintea inceperii
lucrului, se fac urmatoarele verificari:
Daca masina este fixata pe cadrul metalic de sustinere;
Corpul masinii trebuie sa fie montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;
Motorul electric sa fie montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul
lucrului, iar instalatia electrica sa fie izolata;
Daca motorul electric este legat la pamant;
Carcasa de la intrerupator sa nu fie sparta sau cazuta de la locul sau;
Masina sa fie dotata cu dispozitive de protectie la ac si la transsmisie, cadrul de
sustinere a mesei de lucru sa fie montat pe suporturi de cauciuc sau de pluta.
La presale de calcat accidentele de munca cel mai frecvant intalnite sunt strivirea
mainii, arsuri la mana, electrocutari. Dispozitivele de protective cu care sunt dotate
presale sunt:
- Intrerupatorul general, care garanteaza ca tabloul electric nu se deschide
inainte de a se deconecta energia electrica;
- Supapa de scurgere rapida a aerului comprimat;
- Aparatori de protectie la dispozitivele de automatizare si instalatii;
- Dispozitive de salvare a mainii.
Activitati specifice de stingere a incendiilor la locurile de
munca dintr-o fabrica de confectii din piele
Situafii care duc la aparitia incendiilor:
- ascutirea cutitelor masinilor fixe de croit la un polizor fara carcasa de protecfie;
- asezarea fierului de calcat electric, in timpul folosirii, pe suporturi combustibile;
- folosirea legaturilor provizorii si introducerea conductoarelor electrice in prize,
fara stecher;
18
- utilizarea masinilor, instalatiilor si aparatelor specifice sectoarelor de confectii si
tricotaje cu defecfiuni electrice sau mecanice;
- folosirea utilajelor care In timpul functionarii produc electricitate statica, fara
legatura de descarcare statica la pamant;
- depozitarea paharelor sau a sticlelor cu apa pe blaturile masinilor de cusut sau
pe alte instalatii;
- folosirea masinilor de scamosat care nu sunt prevazute cu instalatii de captare a
electricitatii statice;
- lipsa ordinii si curafeniei in jurul tuturor instalafiilor si utilajelor.
Activitatea de stingere a incendiilor presupune interventia la locul de munca, ceea ce
implica o serie de obligatii si raspunderi, cum ar fi:
Alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin
mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, precum si la
dispecerat, acolo unde acesta este constituit.
Salvarea rapida si in siguranta a personalului, conform planurilor slabilite.
Intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile, a
consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje de
catre persoanele anume desemnate.
Actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aparare
impotriva incendiilor din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si a
sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala.
Evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot
deteriorate in timpul interventiei.
Protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului:
temperatura, fum, gaze toxice.
Verificarea amanuntita a locurilor in care se poate propaga incendiul si unde pot
aparea focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora.
19
Acest material conţine sarcini de lucru ce constau în: căutarea de informaţii folosind diferite surse (manuale, cărţi şi reviste de specialitate, pliante, Internet); rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi teoretice şi practice; întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate.
Reţineţi! Conţinutul portofoliului va sta la baza evaluării competenţelor voastre profesionale. Străduiţi-vă sa fie cât mai complet!
FOARTE IMPORTANT!
Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a începe să le rezolvaţi!Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.Înainte de a începe lucrul, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele necesare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
ACTIVITATI PENTRU ELEVI
20
Jurnal de practica
Elev: ______________________
Perioada:___________________
Locatia: ____________________
Agentul economic: ___________
Modulul: Utilizarea documentatiei tehnice
Nivelul 2
Tema: Stabilirea procesului tehnologic pentru croirea detaliilor/pieselor pentru
ansamblul superior piele+captuseala pentru modelul de mai jos:
Identifica metoda de croire prin care se obtine consumul cel mai mic de piele.
Timp de lucru: 5 zile
Se va prezenta cele stabilite anterior, la sfarsitul primei saptamani de practica.
FISA DE OBSERVATIE 1
21
Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice
Reglati masina de cusut cu coloana inainte de inceperea lucrului efectuand
urmatoarele operatii:
Operatii Evaluator Data1. Rotiti butonul de tensionare astfel incat
impletirea firelor de ata sa se faca pe
spatele materialelor.
2. Actionati butonul care regleaza pasul de
cusatura pentru a obtine pasi de
cusatura cu lungimea de
Executa operatii conform documentatiei tehnice.
Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi pentru femei, efectuati urmatoarele operatii:
Operatii Evaluator Data1. Alegeti materialul de baza si materialele
auxiliare precizate in fisa tehnica,
necesare
2. Reglati parametrii utilajelor folosite
pentru confectionarea
produsului.
3. Efectuati cusaturile de prelucrare,
asamblare si finisare a produsului
precizate in fisa tehnica.
FISA DE OBSERVATIE 2
Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice
Reglati masina de subtiat inainte de inceperea lucrului efectuand urmatoarele operatii:
22
1 Operatii Evaluator Data1. Ridicati butonul piciorusului apasator astfel
incat inclinatia acestuia poate regla tipul de
subtiere
2. Reglati latimea subtierii prin bara de sprijin,
iar pentru grosime rotita dispozitivului de
reglare
Executa operatii conform documentatiei tehnice.
Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi cu siret pentru barbati, efectuati
urmatoarele operatii:
2 Operatii Evaluator Data1. Alegeti materialul de baza si materialele
auxiliare necesare confectionarii produsului.
2. Reglati parametrii utilajului folosit pentru
subtierea detaliilor.
3. Efectuati subtierile detaliilor, necesare
confectionarii acestuia, precizate in fisa
tehnica.
FISA DE OBSERVATIE 3
a procesului tehnologic de obtinere prin croire
a pieselor ansamblului superior pentru incaltaminte
23
1.Studiati cu atentie produsele care se croiesc in atelierul in care faceti practica.
Observati cu atentie procesul tehnologic de croire a pantofului pentru barbati / femei.
2.Dupa incheierea activitatii de observare, completati fisa de mai jos.
Care sunt
piesele cele
mai solicitate si
care este zona
din care se
croiesc?
Ce reguli
trebuiesc
respectate la
asezarea
pieselor pe
zonele
topografice ale
pielii
Cum ar trebui
sa arate
piesele croite
la final?
Ce defecte ale
pieselor pot
aparea in
procesul
tehnologic?
Ce remedieri
putem folosi
(unde exista
posibilitatea)?
Atentie: Produsele pe care le veti avea in vedere pot fi: pantofi cu siret pentru barbat,
pantofi fara siret pentru barbate, ghete pentru barbate, pantofi pentru femei
Observatii ale tutorelui de practica:__________________________________________
______________________________________________________________________
_________________________________
FIŞĂ DE LUCRU 1
24
Lucru
individu
al
10 minute
Criteriile de clasificare a îmbinărilor prin lipire sunt cuprinse în propoziţiile de mai
jos.
Citiţi cu atenţie şi subliniaţi termenul corespunzător din paranteză.
1. Îmbinarea carâmbilor cu căputele este (provizorie, definitivă).
2. La îmbinarea definitivă se folosesc adezivi (naturali, sintetici).
3. Îmbrăcarea tocului se realizează prin îmbinarea a două substraturi (din
acelaşi material, materiale diferite).
4. La îmbrăcarea branţului se ung(e) (un substrat, ambele substraturi).
5. Îmbinarea pieselor de feţe este o îmbinare (rigidă, flexibilă).
FIŞĂ DE LUCRU 2
25
Lucru
individu
al
Sarcina 1:
Clasificaţi tipurile de îmbinări prin coasere
Sarcina 2:
Caracterizaţi cusăturile de îmbinare realizate mecanic conform tabelului de mai
jos.
Nr.
crt.
Tipul cusăturii
de îmbinare
Numărul
de tigheluri
Numărul
de ace
Reprezentare
grafică
1.
2.
3.
4.
5.
FIŞĂ DE LUCRU 3
26
Fiecare grupă are un lider care completează fişa
Fiecare elev are o sarcină în cadrul grupului.
Fiecare grupă primeşte o mostră da faşă de cusut.
Sarcină de lucru
a) Identificaţi defectele de coasere
b) Menţionaţi cauzele care au produs aceste defecte
c) Menţionaţi care sunt metodele de remediere a defectelor
d) Completaţi tabelul de mai jos
Nr.
crt.
Operaţia de cusut Defecte
constatate
Cauze Remedierea
defectelor
1.
2.
3.
4.
5.
Grupa care găseşte cele mai multe defecte şi soluţii de remedieri este
desemnată câştigătoare.
FISA TEHNICA A PRODUSULUI
1 SORTIMENT:
Pantofi pentru barbati fara siret.
2 SISTEM: IL
27
3 MODEL: 30011
4 CALAPOD: 1. 127
5 MARIME: 26- 29
6 MATERIAL FETE:
Box fata naturala.
7 CAPTUSEALA CAPUTA:
Panza cu tesatura diagonal.
8ACOPERIS BRANT:
Spalt acoperit.
9 BRANT:
Fibrotex.
10 STAIF: Talpa artificiala.
11 BOMBEU: Panza cu tesatura impregnata cu nitroceluloza.
12 TALPA EXTERIOARA: Matritata din cauciuc m 1026
13 ATA CUSUT: Sintrom mm65/3
14 ACCESORII: Elastic
15 AMBALAJ FOLOSIT: Hartie matase, cutie tip
FISA TEHNICA A PRODUSULUI
1.SORTIMENT: Pantof de femei
2.SISTEM DE CONFECTIONARE: IL
3.MODEL: 105
4. CALAPOD:1.127
28
5.MARIME:22-26
6.MATERIAL FETE: BOX F.N 1,1-1,2
-captuseala caputa:panza cu tesatura
diagonala.
-captuseala carambi:mesina.
-brant:Fibrotex N tip 1.
-staif:talpa artificiala.
-bombeu:panza cu tesatura impregnate cu nitroceluloza.
-talpa exterioara:matrita din cauciuc 1026
-ata de cusut:Syntrom Nm 65/3.
FISA TEHNICA A PRODUSULUI
29
1. Sistem de confectionare: I.L.
2. Model: 01
3. Calapod:41717
4. Marimi: 22-26
5. Materii prime: piele naturala box+deseuri
6. Captuseala caputa: spalt acoperit
7. Captuseala carambi: spalt acoperit
8. Acoperis brant: spalt acoperit
9. Brant: fibrotex n.tip. 1
10.Talpa exterioara: matritata din cauciuc model 110
11.Accesorii: catarama
12.Ata de cusut: Sintrom n.65/3 ii: lipire
30
Fisa tehnologica 1
1. Denumirea operatier.Egalizarea detaliilor flexibile.
2. Scopul operatiei. Aducerea detaliilor componente la o grosime uniforma.
3. Modul de executie al operatiei.Cu doi cilindri transporta materialul in dreptul
cutitului care taie din grosime anumita parte in functie de reglarea masinii.Grosimea
de egalizare a piselor se stabileste prin reglarea pozitiei cutitului fata de cilindrii
transportatii cu ajutorul unei rozete ficsate pe o bara.Pentru egalizare se introduce
detaliile de fete intre cilindri cu fata orientata in sus.In partea din spate a masinii pe o
masuta speciala,ies detaliile egalizate.Muncitorul introduce detaliile cu mana stanga
iar cu mana dreapta le ia de pe masuta din spate.
4. Unelte,utilaje si scule folosite.Masina de egalizat cu cutitul mobil.
5. Conditii tehnice de calitate.Grosimea uniforma a detaliilor dupa egalizarea pe
intreaga suprafata.Grosimea detaliilor sa corespunda cerintelor impuse prin normele
tehnice.Detaliile sa nu prezinte ondulati.Sa nu fie supuse egalitatile detaliilor care sa
prezinte diferite grosimi intrucat rezulta pierderi mai mari de material.
6. Norme de protectie a muncii. La masinile de egalizat detaliile rigide se impune
31
prezenta api de protectie la angrenajele ce pun in miscare cilindri de transport.De
asemenea aparatele din fata cilindrilor de transport va avea practicator pe toata
lungimea cilindrilor de deschidere inalta de 12 mm prin care se introduce detaliile
pentru egalizare.
Fisa tehnologica 2
1. Denumirea operatiei. Indoirea marginilor detaliilor flexibile.
2. Scopul operatiei. Operatia se executa cu scopul infrumusetarii marginilor detalilor
de fete rezultand in acelasi timp indoirea acestora.
3. Modul de executie al operatiei. Se executa manual sau mecanic. Masinile utilizate
la operatia de indoire suntimasini moderne de inalta productivitate,care asigura
realizarea concomitenta urmatoarele operatii:
- ungerea cu adeziv a marginilor detaliilor;
- lipirea siretului de intarire;
- cresterea in curburi;
- indoirea si ciocanirea marginilor detaliilor;
- transportul detaliilor;
La masinile de indoit si lipit se foloseste un adeziv termofuzibil cunoscut sub
denumirea de termociment. Masina este prevazuta cu dispozitiv de topire a
termocimentului care se prezinta sub forma de snur, granule sau pulbere.
4. Unelte,utilaje si scule folosite. Pentru indoirea marginilor sunt necesare
urmatoarele unelteiciocanul de indoit,tiparele de indoit,varful metallic,foarfecele,cutitul
de croit,clamele pentru fixarea detaliilor pe tipare.
32
5. Conditii tehnice de calitate. Masina necesita ungerea zilnica a locurilor special
indicate deoarece are viteza mare de lucru.Reglarea corecta a alimentari cu adeziv
impiedica aparitia unor eventuale defectiuni,ca portiuni nelipite sau aglomerari de
termoadeziv pe marginile indoite.
6. Norme de protectie a muncii. ln masina de indoit cu termociment detaliile vor fi
conduse cu atentie pentru ca degetele sa nu ajunga in zona de depunere a
termocimentului topit si de batere a ciocanului.De asemenea se va preveni
posibilitatea atngerii cu mana a zonei de topire a termocimentului, zona care este
incalzita.
Fisa tehnologica 3
1. Denumirea operatiei :Marcarea detalilor.
2. Scopul operatiei. Aceasta operatic este necesara pentru a se putea identifica
detalile pe parcursul procesului tehnologic atat pentru urmarirea modului in care se
desfasoara procesul tehnologic cat si pentru stabilirea responsabilitatii muncitorilor
asupra calitatii manoperei.
3. Modul de executie al operatiei. Marcarea se poate face prin stantare, stampilare
sau vopsire. Marcarea prin stantare: pentru aceasta cutitul de stanta are muchia
crestata pe o portiune relativ mica, dupa un anume cod, cu un semn cu care se
marcheaza numarul de marime. Marcarea prin stampilare: se poate realiza manual
sau mecanic cu ajutorul masini de stampilat.La piesele de fete, stampila se aplica pe
marginea rezervei de tras a pieselor de captuseala pe portiuni vizibile.
4. Unelte,utilaje si scule folosite.La marcarea prin stantare se folosesc:
- cutitul de stanta
- masina de stampilat
- pensula cu vopsea
5. Conditii tehnice de calitate. Capacitatea de productie a unui schimb este compusa
dintr-un numar de loturi sau comisioane,lotul sau comisionul poate avea 5 sau 10
perechi.In acelasi commision este cuprinsa incaltamintea de acelasi fel,cu acelasi
33
sistem de fabricatie,acelasi model,acelasi semifabricat si acelasi numar de
marime.Perechile unui comision parcurg impreuna procesul tehnologic de la prima la
ultima operatie.
6. Norme de protectie a muncii.La masina de stampilat se are in vedere ca, atunci
cand materialul este introdus pentru stampilare se va face cu mare atentie pentru a
nu fi prinse degetele la masina.
Studiu de caz 1
1. Priviti cu atentie
urmatoarele desene si
precizati semnificatia lor.
2. Identificati locul unde se
utilizeaza cele prezentate
mai sus.
3. Enumerati cateva operatii
unde se folosesc cele
prezentate.
4. Indicati ce reprezinta
notarile facute pe desen.
34
Studiu de caz 2
1. Priviti cu atentie desenele
urmatoare si precizati
semnificatia lor.
2. Stabiliti locul unde se
utilizeaza cele prezentate.
3. Indicati incaltamintea pe
care o purtati. Necesita
aceste operatii? Si daca da,
care tip?
4. Identificati masina si
organele de lucru ale
acesteia, notate in desen.
35
Studiu de caz 3
1. Observati cu atentie urmatoarele reprezentari si prezentati semnificatia fiecaruia.
2. Identificati aceste desene si stabiliti pe durata practicii la agentul economic ce tip
se utilizeaza pentru operatii de coasere?
36
3. Ce alte tipuri ati identificat si intocmiti un album cu cele mai utilizate piese?
4. Ce piese se utilizeaza la locul de desfasurare a practicii la agentul economic?
ANALIZA CALITATIVĂ A UNEI MOSTRE
DE FAŢĂ DE ÎNCĂLŢĂMINTE CUSUTĂ
Fiecare elev primeşte o mostră de faţă cusută.
Analizează mostra din punct de vedere calitativ în următoarele etape:
1. identifică materialul din care este confecţionată faţa,
2. măsoară grosimea materialului cu ajutorul micrometrului,
3. identifică toate cusăturile executate şi denumeşte-le,
4. măsoară pasul cusăturii folosind centimetrul,
5. măsoară distanţa faţă de marginea pieselor,
6. analizează paralelismul şi continuitatea cusăturilor,
7. identifică defectele de material şi defectele de coasere,
8. analizează dacă punctele de legătură între cele două fire (firul superior şi firul
inferior) se formează la mijlocul îmbinării sau nu,
9. identifică fineţea (grosimea) aţelor de cusut folosite,
10.propune în câteva fraze metode de remediere a defectelor constatate.
37
Timp de lucru: 5 zile.
Pentru rezolvarea sarcinii poţi consulta diferite materiale puse la dispoziţie:
reviste, carti de specialitate sau Internetul
Stabiliti tehnologia de confectionare a fetelor pentru incaltamintea tip sport din imaginea
de mai jos:
1. Materiale pentru fete
2. Materiale pentru captuseli
3. Material pentru staif
4. Material pentru bombeu
5. Material pentru brant
6. Talpa
38
7. Sistem de confectii IL
8. Materiale auxiliare: sireturi si hartie de ambalat
Timp de lucru: 5 zile
Stabileste documentatia tehnica pentru urmatorul pantof:
1. Fisa tehnica
2. Consumul de piele / pereche
3. Consumul de captuseala / pereche
4. Proces tehnologic pentru croit
5. Proces tehnologic pentru asamblare / coasere
6. Control tehnic de calitate a fetelor realizate
7. Fise tehnologice pentru operatiile de subtiat margini, indoit margini si imbinarea
prin coasere a ansamblului piele – captuseala la masina cu coloana.
39
Timp de lucru: 7 zile
Prin metoda proiectului profesorul
face apel la interesele primordiale
ale elevului.
Interesul este doar o scânteie
misterioasă în sufletul elevului care
aşteaptă să fi descoperită de dascăl
ca apoi să aprindă din aproape în
aproape alte focare de lumină.
(adaptare după
Adolphe Ferrière – Şcoala activă)
Învăţarea
prin
metoda
Proiectelor
“Non scholae sed vitae discimus!”
40
(Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm!)
“Viaţa ne învaţă despre viaţă. Rolul profesorului este de a
crea mediul din care elevii să-şi extragă forţa prin care să
devină mari şi în acelaşi timp
să-i orienteze.”
(Adolphe Ferrière – Şcoala activă, 1920
Ce vor face elevii?
1. Vor observa lumea naturii şi
lumea oamenilor pentru a culege
date documentare.
2. Vor clasa datele culese. Vor fi
dirijaţi de profesori sa descopere
criteriile de ierarhizare şi
structurare a datelor.
3. Vor elabora documente.
Ce va face profesorul?
1. Urmăreşte atingerea
competenţelor specifice /
obiectivelor de referinţă prevăzute
în programa şcolară.
2. Ghidează elevii să descopere
Care sunt avantajele acestei metode?
Se stimulează motivaţia intrinsecă a elevilor
Se valorifică curiozitatea nativă a elevilor
Se exersează operaţiile de nivel superior ale
gândirii: comparaţia, analiza, sinteza,
abstractizarea, generalizarea
41
conţinuturile din programa şcolară
prin întrebări esenţiale,
numeroase instrumente de
evaluare, materiale suport pentru
elevi şi mijloace de facilitare a
învăţării.
3. Asigura feedback constructiv.
4. Îi învaţă pe elevi să înveţe.
Se stimulează creativitatea elevilor şi a
profesorilor
Se formează deprinderi de comunicare şi
lucru în echipă
Evaluarea
Se vor folosi instrumente pentru evaluarea proiectului atât ca produs cât şi ca proces
Elevii vor cunoaşte de la început criteriile de evaluare
Elevii pot crea propriile lor instrumente de evaluare
Elevii sunt implicaţi activ în evaluarea proiectului propriu cât şi al colegilor prin
feedback-ul permanent pe care îl vor furniza colegilor
Transformarea evaluării într-o sărbătoare prin prezentarea proiectelor unor invitaţi:
părinţi, alte cadre didactice, etc.
BIBLIOGRAFIE
1. Dumitru Chisalita, Verona Lupu, Adalbert Cotuna, “Proiectarea articolelor de
marochinarie, tehnice si de blanarie”, Editura didactica si pedagogica
2. V. Salvanu, M. Simion, C. Nebert, M. Aldea, Z. Craciun “Notiuni de creatie”,
Editura didactica si pedagogica
3. C. Popescu, A. Fica, “Modelarea incaltamintei si marochinariei”, Editura
didactica si pedagogica
4. V. Cociu, “Tehnologia confectiilor din piele” , Editura didactica si pedagogica
42
Curriculum pentru clasa a XIII – a, liceu tehnologic, calificarea: Tehnician în
industria de pelarie
Standard de Pregătire Profesională, nivelul 3
RESURSE INTERNET:
www.edu.ro
www.google.ro
www.dialogtextil.ro
http://www.e-referate.ro/referate/Materiale_de_pielarie2007-03-06.html
http://www.tex.tuiasi.ro/site/Ghid_TEXTILE_A5.pdf
http://www.tex.tuiasi.ro/po2006.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Design
http://www.intertek-labtest.com/brochures/Romania-Brochure-Textile.pdf
http://textil.stfi.de/download/sites/download_script.asp?filename=782_1005.pdf
http://www.elady.ro/articole/Moda/Tricotaje-Hot.html
Altele
Cataloage de mostre cu: materiale textile, repere şi cusături textile,
Reviste de specialitate: “Dialog Textil”
Pliante de la Târgul Internaţional de Textile-Pielarie, 2007
43
Top Related