In anul 1992 un studiu olandez a comparat utilitatea
chiropraxiei si cea a fizioterapiei in tratamentul durerilor
persistente la nivelul spatelui si al gatului.
Un numar de 256 de pacienti au fost inclusi in acest studiu.
Acestia acuzau dureri la nivelul spatelui si gatului ce persistau
de cel putin 6 saptamani. Subiectii au fost tratati de
chiropracticieni, fizioterapeuti si medici generalisti.
Fizioterapeuti le-au aplicat pacientilor diferite terapii, de la
unde electrice, ultrasunete, exercitii clasice sau masaje. Medicii
generalisti le-au prescris pacientilor lor analgezice, repaos la
pat sau medicamente tip-placebo. Chiropracticienii le-au aplicat
pacientilor proceduri de manipulare si mobilizare a coloanei
vertebrale.
Concluzia studiului a fost ca terapia prin manipularea coloanei a
dat rezultate mai bune decattratamentele placebo sau medicamentatia
prescrisa de medicul generalist. De asemenea, intr-un interval de
12 luni chiropraxia s-a dovedit a fi mai eficienta decat
fizioterapia.
Studiul UK BEAM (United Kingdom Back Pain Exercise and
Manipulation) in ceea ce priveste eficacitatea exercitiilor fizice
si a manipularii spinale in tratamentul durerilor lombare.
Studiul a reliefat faptul ca durerile de spate au ajuns sa fie
considerate o problema economica majora. Angajatii devin din ce in
mai neproductivi din cauza durerilor localizate la nivelul
spatelui. Manipularea coloanei este considerata o modalitate
eficienta prin care se reduc pierderile datorate acestor afectiuni.
S-a demonstrat de asemenea ca manipularea coloanei folosita ca
metoda unica de tratament este mai eficienta pentru pacienti decat
combinatia dintre chiropraxie (manipularea coloanei) si o serie de
exercitii fizice.
La studiu au participat 1287 de persoane, iar concluziile au
relevat faptul ca manipularea coloanei (privita ca tratament
exclusiv, neasociat cu nicio alta metoda) are o foarte mare
eficienta in termeni financiari atat pentru marile companii cat si
pentru pacienti.
Din punct de vedere financiar acest studiu a stabilit ca
manipularea coloanei, tehnica principala de tratament in
chiropraxie, este cea mai eficienta metoda - din punct de vedere al
costurilor si rezultatelor de tratament a durerilor de spate.
Cercetare comparativa a diferitelor remedii, de la medicatia
traditionala, la acupuntura si manipularea spinalaAcest studiu
compara efetele acestor 3 tehnici de tratament a durerilor
localizate la nivelul coloanei vertebrale. Concluziile sale au
aratat superioritatea chiropraxiei ca metoda de tratament.
Studiul arata ca, in cazul episoadelor dureroase mai lungi de 13
saptamani chiropraxia este mai eficienta decat medicamentatia sau
acupuntura. Cercetarea s-a desfasurat la un spital din Australia si
a implicat un numar de 115 pacienti carora le fusese prescris unul
dintre cele tratamente incluse in studiu. Pacientii au fost
impartiti in 3 grupuri:in primul grup au fost aplicate proceduri de
acupuntura;
in cel de al doilea grup au fost administrate doze de Celebrex, Vioxx si paracetamol;
pacientii din cel de al treilea grup au participat la doua sedinte de chiropraxie pe saptamana.
La sfarsitul studiului, grupul care a fost tratat prin
manipulare spinala a inregistrat cel mai mare numar de recuperari
9. In cazul pacientilor tratati prin acupuntura, doar 3 au
inregistrat rezultate pozitive, in timp ce doar in 2 cazuri
medicamentatia a avut rezultatele scontate. Participantii la studiu
au fost rugati sa completeze si un chestionar in care sa evalueze
imbunatatirea starii generale de sanatate (daca este cazul) in urma
acestor tratamente. Pacientii carora li s-a aplicat manipularea
spinala au apreciat o imbunataire de 47%, cei care au fost supusi
la proceduri de acupuntura, de 15%, iar cei care au primit
tratamente medicamentoase, de 18%.Un articol publicat de Asociatia
Americana de Chiropractica trece in revista o serie de studii si
cercetari ce confirma rezultatele obtinute de tratamentele prin
chiropraxie.
Din ce in ce mai multe studii i cercetari arata ca medicina
conventionala nu raspunde tuturor nevoilor oamenilor bolnavi, tot
mai multi gasind solutia in medicina alternativa. Chiropraxia este
una din aceste solutii.
Un studiu publicat in numarul din 1 iulie 1998 al Annals of
Internal Medicine arata ca tratamentul prin chiropraxie este
adecvat pentru un numar semnificativ de cazuri de dureri de spate.
Studiul respectiv arata ca 46% din pacientii cu probleme de spate
au folosit cu succes chiropraxia pentru a se trata. Un alt sondaj
realizat in ianuarie 1998 de Landmark Healthcare Inc. arata ca un
adult din cinci cu virsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani au
beneficiat in viata lor de tratament prin chiropraxie. Un raport
din decembrie 1997 al Agentiei Federale pntru Politici de Sanatate
si Cercetare (Federal Agency for Health Policy and Research -
AHCPR) arata ca, in Statele Unite, terapeutii prin chiropraxie se
claseaza pe locul 3, din punct de vedere numeric, dupa medici si
dentisti, in lista categoriilor profesionale ce practica activitati
medicale.
Acelasi raport arata ca 80% dintre planurile de asigurari medicale
ale americanilor includ si tratamente chiropractice. Iata ce spune
raportul: "Din punct de vedere al trainingului, practicii i
cercetarii, chiropraxia a trecut de la periferia sistemului medical
in zona de interes si joaca un rol tot mai important in discutiile
pe tema politicilor de sanatate.
Un articol publicat in martie 1998 in revista Business and Health
arata: "Multe companii spun ca tratamentul prin chiropraxie le-a
redus costurile medicale pentru tratamentul angajatilor, marind
gradul de sanatate si productivitate al acestora. Articolul
mentioneaza un studiu realizat in statul Oregon, care arata ca
timpul mediu pierdut de un angajat din cauza durerilor de spate a
fost de 9 zile pentru cei ce s-au tratat cu chiropraxie, respectiv
34,5 pentru cei ce au folosit tratament clasic.
Chiropraxia duce la o ameliorare rapida a simptomelor si este
extrem de eficienta. In Statele Unite, intr-un singur an 1997 peste
20 de milioane de adulti au folosit chiropraxia.
In 1994, instructiunile AHCPR cu privire la durerile de spate arata
ca manipularea coloanei tehnica principala de tratament in
chiropraxie este unul din tratamentele a caror eficienta este
demonstrata prin cercetari stiintifice.
Un studiu din 1992 realizat de RAND Corp. arata ca pacientii decid
sa mearga la chiropractor din urmatoarele cauze:
-durere de spate in zona salelor
-durere in zona gitului
-durere de coloana in zona mediana, dureri de cap sau alte
simptome
Durerea de spate este o probleme extrem de prezenta si comuna in
societatea in care traim. Un studiu publicat in British Medical
Journal arata ca durerea de spate nu poate fi tratata extrem de
usor un lucru pe care chiropractorii il stiu dintotdeauna. Doar 25%
din pacientii cu probleme de spate s-au recuperat dupa 12 luni de
tratament clasic. Aceasta cifra contrazice spusele medicilor care
sustin ca durerile de spate vor disparea dupa aproximativ o luna de
tratament. Chiropracticienii stiu ca durerile de spate apar ciclic,
ceea ce face probabil ca rezultatele lor sa fie mult mai bune.
Intr-un sondaj realizat de Gallup, 90% dintre persoanele care au
vizitat un chiropractor afirma ca tratamentul prin chiropraxie a
avut efecte extrem satisfacatoare. Practic, pacientii subliniaza
atit eficienta tratamentului, cit si propria satisfactie cu
tratamentul de care au beneficiat.
In numarul din mai-iunie 1998 al revistei Health, se arata ca
prestigiosul Texas Back Institute (TBI) a inceput sa foloseasca
chiropracticieni aproximativ cu 10 ani in urma, tocmai datorita
succesului acestui tip de tratament. In anul publicarii
articolului, aproximativ 50% dintre pacientii institutului erau
vazuti si de un chiropractor inainte de inceperea unui
tratament.
Un articol publicat in Washington Post arata succesul unei companii
nou- infiintate ce oferea un mix de tratamente medicale
traditionale si alternative, inclusiv chiropraxia.
In Statele Unite exista 17 facultati acreditate de chiropraxie,
practica este permisa in toate cele 50 de state ale SUA, iar in
anul 1994 exista un numar de aproximativ 50.000 de
chiropracticieni. La momentul respectiv, estimarile pentru 2010
vizau un numar dublu.Milioane de americani sufera de sciatica.
Boala se manifesta prin dureri in zona de jos a spatelui, care
coboara uneori pe picior. Durerea este provocata uneori de un disc
herniat ce apasa pe radacina nervului sciatic, care se propaga in
jos pe picior. Se estimeaza ca circa 300.000 de americani sint
operati anual. Pacientilor li se spune adesea ca daca mai asteapta
risca sa ajunga la deteriorarea permanenta a nervului.
Iata ce arata un studiu pe 2000 de pacienti, derulat timp de 2 ani,
care face o comparatie intre chirurgia imediata si asteptare.
Studiul publicat in the Journal of the American Medical Association
arata ca operatia reduce durerea mai rapid, insa chiar si fara
operatie, majoritatea celor ce sufera de sciatica se recupereaza,
prin urmare nu exista nici un pericol in a astepta.
Pacientii care au apelat la operatie au obtinut o usurare imediata
a durerii, dar intr-un interval cuprins intre 3 si 6 luni,
persoanele din ambele grupuri atat cei care s-au operat, cat si cei
care au preferat sa astepte au inregistrat o ameliorare.
Dupa 2 ani, aproximativ 70% dintre pacienti au constatat o
imbunatatire rapida in simptomele lor. Concluzia studiului a fost
ca riscul asteptarii este extrem de mic, dat fiind ca niciuna
dintre persoanele care nu au apelat la interventia chirurgicala nu
au suferit consecinte serioase.
Rezumatul studiului
Context:Discectomia lombara este cea mai utilizata procedura
chirurgicala in S.U.A in tratamentul sciaticii, dar eficacitatea
procedurii ramane in continuare controversata.
Obiective:Evaluarea eficacitatii interventiei chirurgicale in
tratamentul herniei de disc.
Model, derulare, pacienti:Studiul s-a derulat intre martie 2000 si
noiembrie 2004 pe un numar de 501 de pacienti din 13 clinici in
care se trateaza afectiuni ale coloanei vertebrale. Clinicile au
fost selectate din 11 state de pe teritoriul S.U.A. Pacientii
sufereau de hernie de disc si prezentau semne de discopatie lombara
(radiculopatie) de cel putin 6 saptamani.
Interventii:discectomia clasica vs tratament non-chirurgical
adaptat fiecarui pacient in parte.
Rezultatele principale:Concluziile studiului au dus la modficari
ale valorilor initiale inscrise in Studiul Rezultatelor Medicale.
In al doilea rand, rezultatele acestui studiu au influentat
standardele de masurare ale severitatii sciaticii.
S-au inregistrat si schimbari in intentia initiala de tratament a
pacientilor: 50% dintre pacientii carora li s-au recomandat
operatii au suferit interventia chirurgicala dupa 3 luni, in timp
ce 30% dintre cei care au fost indrumati spre tratamente
non-chirurgicale au fost operati in aceeasi perioada.
Concluzie:Pacientii din ambele grupuri atat cei care au fost
operati cat si cei care au asteptat au inregistrat o imbunatatire
majora a starii de sanatate in decurs de 2 ani. Datorita numarului
mare de pacienti care si-au schimbat intentia initiala de
tratament, concluziile bazate exclusiv pe intentia initiala a
pacientului de a urma o metoda sau alta de tratament, nu pot fi
creditate cu o veridicitate de 100%.
Corporatia RAND este una dintre cele mai presitigioase
organizatii care se ocupa cu cercetarea in domeniul sanatatii
publice. In anul 1991, corporatia a publicat un studiu conform
caruia chiropraxia este indicata pentru durerea resimtita de
pacienti in extremitatea de jos a coloanei. Acest studiu a
determinat Agentia pentru Calitate si Cercetare in domeniul
Sanatatii sa includa recomandari pozitive referitoare la
chiropraxie in studiul clinic referitor la durerile din portiunea
inferioara a coloanei, publicat in anul 1994.Acest studiu a ajuns
la concluzia conform careia chiropraxia este o metoda de tratament
indicata pentru durerile din partea de jos a spatelui.
Timp de jumatate de secol, chiropracticienii au fost priviti cu
neincredere de catre Asociatia Medicala Americana (AMA). Astazi ei
sunt al treilea mare grup de furnizori de servicii medicale, dupa
doctorii generalisti si dentisti. AMA nu doar ca aproba, dar chiar
recomanda medicilor sa isi indrume pacientii catre
chiropractori.
In ultima decada a secolului XX, chiropraxia a inceput sa iasa din
relativa obscuritate in care se afla si sa intre in zona de interes
a sistemului medical, a declarat Paul Shekelle, director al
filialei RAND din Sudul Californiei. De altfel el a jucat un rol
major in reevaluarea atitudinii asociatiilor medicale referitore la
chiropraxia si la alte practici mai putin traditionale.
Dar ce a dus de fapt la schimbarea atitudinii fata de chiropraxie?
Este vorba despre mai multe evenimente, printre care
enumeram:
Decizia luata in 1990 de catre Curtea Suprema in cadrul Cazului
Wilks, unde s-a statuat faptul ca AMA s-a facut vinovata de
practici ilegale de ingradire a chiropraxiei;
Comunitatea medicala a recunoscut oficial faptul ca majoritatea
terapiilor clasice pentru diminuarea durerilor de spate sunt
ineficiente;
Studiul publicat de corporatia RAND in 1992 prin care se analiza
principala procedura utilizata in chiropraxie, manipularea spinala.
Cercetarea a determinat Agentia pentru Calitate si Cercetare in
Domeniul Sanatatii sa includa o serie de recomandari pozitive
referitoare la chiropraxie in ghidul sau pentru tratarea durerilor
de spate, publicat in 1994. Agentia editeaza periodic ghiduri
destinate imbunatatirii calitatii serviciului medical din
S.U.A
Afirmarea chiropraxiei
Inainte de 1990, se stiau foarte putine despre aceasta stiinta
medicala. Acest lucru s-a schimbat odata cu cercetarea condusa de
RAND.Acest studiu a pornit de la o serie de intrebari cheie si de
la raspunsurile gasite:
Cine merge la chiropractori si de ce?
Raspunsurile la aceasta intrebare pot fi sumarizate, dupa cum
urmeaza:
- Pacientii sunt, in general, oameni de varsta medie,
casatoriti;
- Din punct de vedere al repartizarii pe sexe, femeile depasesc
putin numarul barbatilor care apeleaza la chiropractori;
- Circa doua treimi dintre pacienti acuza dureri in partea de jos a
spatelui, urmate de durerile de cap, gat si extremitati;
- Mai putin de 10% dintre pacienti au probleme non-musculare, algii
scheletice, inflamatii ale urechii medii sau astm;
- In S.U.A oamenii fac circa 280 de milioane de vizite anual la
chiropractor;
- In ziua de astazi oamenii merg mai des la chiropractor fata de
acum 15 sau 20 de ani;
Chiropraxia functioneaza?
Corporatia RAND a evaluat temeinic toate datele referitoare la
manipularea spinala in ameliorarea durerilor de spate. Concluziile
au fost urmatoarele: manipularea spinala grabeste recuperarea in
urma episoadelor acute de durere lombara.
In ceea ce priveste durerile de gat si de cap, concluziile au fost
urmatoarele, luandu-se in calcul remedii cum sunt mobilizarea,
terapia fizica si manipularea spinala: mobilizarea poate sa aduca,
cel mult, o ameliorare pe termen scurt a durerii; manipularea
spinala este mai eficienta decat mobilizarea, iar terapia fizica
pentru episoadele dureroase cu o durata intre 3 si 13 saptamani
este mai buna decat tratamentele clasice (relaxanti musculari etc);
manipularea spinala si/sau mobilizarea ajuta la eliberarea
tensiunii musculare acumulate la nivelului capului.
Cat de indicata este chiropraxia ca metoda de tratament?
Cercetatorii de la RAND au inclus in studiu un numar de
chiropractori alesi aleatoriu in S.U.A si Canada. Termenul indicat
a fost definit prin beneficiile preconizate, care trebuie sa fie
mai mari decat riscurile la care se supune pacientul. Aceasta
regula a fost folosita si pentru evaluarea altor metode medicale.
Cercetatorii au aratat ca tratamentul a fost benefic pentru aproape
jumatate dintre pacienti.
Chiropraxia este costisitoare?
Cercetatorii de la RAND au concluzionat ca tratamentul oferit de un
chiropractician este mai scump decat costul tratamentului la un
medic generalist. Totusi, trebuie mentionat si faptul ca
tratamentul la un chiropractician necesita mai multa vizite, decat
cel efectuat, spre exemplu, la un ortoped sau la un medic
generalist.
am terminat Liceul Sanitar i coala Postliceal Sanitar
* am lucrat la Spitalul Universitar - recuperare
* am continuat lucrnd la Hotelul Mariott, dup care la cererea
multor oameni am deschis acest cabinet.
Cred c atunci cnd este sincer, dorina de a ajuta atrage un sprijin
suplimentar, un sprijin care vine... de Sus. Proporia este
bineneles diferit, dar in opinia mea, aceast Graie se manifest
ntotdeauna chiar dac oamenii sunt contieni sau nu de darul pe care
l primesc.
Cnd vrei si ajui pe oameni, n sprijinul tu vine ntotdeauna i un
ajutor ceresc. Am recuperat pacieni care sufereau de pareze,
hemipareze, hernie de disc, hemiplagii, accidente vasculare,
discopatii si diferite afectiuni (boli interne)..
Am lucrat anumite edine de masaj special cu Nicole Kidman, n
decursul filmrilor pentru filmul Cold Mountain, actorul Jay Tavare
a beneficiat de serviciile mele. Cabinetul de masaj Lungu Mihai
Vili.Metodele terapeutice aplicate:
* Kiropractie (Chiropraxie) - Osteopatie - tratament pentru
afeciuni de coloan
* Kinetoterapie - recuperare medical postoperatorie, gimnastic
medical
* Masaje: terapeutice, anticelulitice, intreinere, infrumuseare,
relaxare
* Bioenergie - orice boal poate fi vindecat
* Reflexoterapie - presupunctur pe punctele reflexe ale tlpilor -
efecte benefice pentru diferite afeciuni.Masajul suedez, cunoscut
si sub denumirea de masaj somatic, este considerat una dintre cele
mai vechi terapii, fiind constituit dintr-o prelucrare metodica
normala a partilor moi ale organismului in scop fiziologic sau
curativ profilactic.
Tehnicile de masaj clasic suedez sau masaj limfatic practicate cu
maiestrie, au efecte deosebit de benefice asupra sanatatii,
conditiei fizice si aspectului general al corpului pacientilor de
orice varsta.
Masajul clasic suedez asigura o functionalitate perfecta a
organismului persoanelor aparent sanatoase, creste tonusul muscular
si totodata relaxeaza sistemul nervos, stimuleaza organele interne
si intretine starea de sanatate si echilibru psihic al pacientilor
la orice varsta, prevenind astfel dizarmoniile functionale ce ar
putea duce la o dereglare a sanatatii prin aparitia si instalarea
bolii in sine.
Prin masajul adecvat, efectuat cu competenta sunt stimulate
majoritatea functiilor corporale si a organelor si tesuturilor
pielea, muschii, tendoanele, nervii, glandele endocrine, organele
digestive si sexuale, coloana vertebrala etc.
Datorita intensificarii circulatiei sanguine, a limfei si
influxului nervos, se obtine o revigorare pregnanta a intregului
organism, este ameliorata mobilitatea articulatiilor si
ligamentelor, sunt stimulate circulatia sanguina si limfatica
precum si metabolismul si se amplifica totodata eliminarea
toxinelor din corp.
Tehnicile de masaj speciale au scopuri curativ-terapeutice
producand vindecarea si ameliorarea unei palete largi de boli si
afectiuni, unele dintre ele considerate incurabile in medicina
clasica.
Dintre acestea citam cateva:
afectiuni ale sistemului osteomuscular crampe si dureri musculare,
recuperare motorie dupa traumatisme si fracturi grave, pierderea
mobilitatii, entorse, luxatii, reumatism (artrite, artroze);
afectiuni ale sistemului circulator sanguin circulatie periferica,
arterite, hipotensiune si hipertensiune arteriala, ateroscleroza
etc;
afectiuni ale sistemului nervos paralizii si pareze, stari de
stress si depresie nervoasa, insomnie, oboseala cronica, afectiuni
ale coloanei vertebrale, nevralgii etc;
afectiuni ale sistemului endocrin stari de oboseala generala,
imbatranire prematura, disfunctii sexuale, somnolenta si
absenteism, obezitate etc;
afectiuni dermatologice riduri si imbatranirea pielii, celulita,
tulburari de transpiratie, alopecie, edeme etc.
EFECTELE MASAJULUI TERAPEUTIC:
stimuleaza centrii nervosi din piele dinamiznd functiile
organelor,
accelereaza curentul limfatic si eliminarea rapida a rezidurilor
toxice,
dinamizeaza circulatia sanguina spre inima usurndu-i munca,
stimuleaza nutritia pielii si grabeste regenerarea celulelor,
repozitioneaza muschii corpului recstigng starea de bine,
regleaza secretiile glandelor endocrine, mbunatatind
metabolismul,
intensifica schimburile nutritive si eliminarea toxinelor din
corp,
corpul devine calm si relaxat, dispar tensiunile si stresul.
Masajul terapeutic reprezint utilizarea acestuia n tratamentul
diferitelor afeciuni, avnd ca obiectiv favorizarea proceselor de
vindecare i de recuperare funcional: afeciuni ale sistemului nervos
periferic, afectiuni ale sistemul muscular, afectiuni ale coloanei,
stres, oboseala, cefalee,etc.
Obiectivele masajului:mbuntirea circulaiei sanguine i limfatice cu
activarea proceselor metabolice n membrele afectate
meninerea troficitii, a elasticitii i excitabilitii muchilor
combaterea edemelor
prevenirea tulburrilor trofice ale tegumentelor i esutului celular subcutanat.
Circulaia limfatic este alctuit dintr-un sistem de capilare
limfatice, vase i ganglioni limfatici, cu originea la nivelul
lichidului interstiial al esuturilor i cu mers centripet, prin
trunchiurile colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii
circulaii. n traiectul lor spre cord, vasele limfatice strbat unul
sau mai muli ganglioni limfatici de unde primesc limfocite i
imunoglobuline.Marele canal limfatic (ductul toracic) este situat
napoia aortei, strbate diafragmul i se vars n unghiul venos stng,
constituit prin unirea venelor jugular intern i subclavicular stng.
n el este drenat limfa din membrele inferioare, peretele abdominal,
organele genitale i organele abdominale, primind n traiectul su
toracic i limfa din partea stng a capului i gtului, membrul
superior stng i jumtatea stng a toracelui.Canalul limfatic drept
este un colector scurt, care primete limfa din jumtatea dreapt a
capului i gtului, membrul superior drept i jumtatea dreapt a
toracelui i se vars n unghiul venos drept, format prin unirea
venelor jugular intern i subclavicular dreapt.Compoziia limfei
difer n funcie de teritoriul de unde provine i de starea funcional
a esutului unde s-a format. Limfa este un lichid incolor, cu un
coninut proteic destul de ridicat. Limfa hepatic conine mai multe
proteine dect cea provenit din membre, iar coninutul proteic al
limfei este mai mare dup ce a strbtut un ganglion.Coninutul lipidic
al limfei pe gol este redus, ns limfa recoltat la 6-8 ore dup
mesele bogate n lipide are un aspect lptos din cauza lipidelor
absorbite prin celulele mucoasei intestinale. Fluxul normal al
limfei n 24 ore este de 2-4 l.Circulaia limfei se face de la
periferie spre marile ducturi limfatice.Funciile sistemului
limfatic:
dreneaz o parte din lichidele interstiiale
readuce n circulaie proteinele extravazate
transport acizii grai cu lan lung i colesterolul, resorbii din
intestin precum i enzime i hormoni descrcai n lichidul
interstiial
are rol n imunitatea organismului
n organism se mai afl i alte organe limfoide: foliculii solitari
din peretele intestinal, amigdalele, pulpa alb a splinei,
timusul.
Drenajul ganglionilor limfatici
Ganglionii limfatici se afl n regiuni bine stabilite ale corpului
uman, fiind grupai n reele(axilar, latero-cervical, inghinal,
mediastinal, abdominal, etc.).Mrimea lor variaz ntre cea a unui bob
de orez i cea a unui smbure de mslin, i au o form oval.Drenajul
ganglionilor limfatici are ca scop de a le goli coninutul, prin
presiuni, repetate lent i cu intensitate slab. Mna se aplic pe
reeaua ganglionar, degetele fiind aezate transversal pe vasele
aferente. Degetele ntinse trag pielea ca i ganglionii subiaceni, n
timp ce o presiune uoar contribuie la evacuarea limfei. Ritmul
micrilor este de 2-3 la fiecare 10 secunde, deoarece ganglionul
limfatic se golete foarte lent. Micarea, lent i blnd a minii, se
repet de 10 ori pe fiecare reea ganglionar.
Drenajul colectorilor limfatici
Se aplic mai jos de regiunea pe care dorim s o drenm. Presiunea
este uoar, micrile ncepnd din parte proximal a edemului, pentru a
se termina distal. Degetele sunt aezate transversal pe vasele
limfatice, pentru a le stimula n timpul presiunii. Micrile trebuie
s se execute foarte lent, n ritm de aproximativ 3 micri la fiecare
10 secunde. Circulaia limfatic este considerabil activat prin
aceste micri. Micrile trebuie s se efecuteze de mai multe ori pe
loc nainte de a deplasa minile, pentru a deplasa coloana de limf.
Stimularea colectorilor ncepe de la rdcina membrelor (dup ce s-au
drenat reelele ganglionare), minile deplasndu-se apoi progresiv
spre regiunea de drenat.
Drenajul de resorbie
Nu se folosete dect atunci cnd edemul a invadat esuturile situate
ntre derm i fascia muscular superficial.
Efecte: de la nivelul zonelor infiltrate, lichidul excedentar (n
plus) este mpins progresiv din spaiul interstiial spre capilarele
limfatice, prin care limfa va fi condus lent spre colectori.
Se aplic imediat dup drenjul colectorilor, la grania dintre
marginea inferioar a edemului i regiunile neinfiltrate. Presiunea
exercitat ncepe distal i se termin proximal, fiind orietat spre
colectori. Dac edemul este mare, este bine s fie fragmentat n
timpul aplicrii drenajului de resorbie, adic s se acioneze
progresiv, din aproape n aproape, pn cnd se realizeaz drenarea lui.
Faza cea mai important a micrii este relaxarea presiunii, moment n
care capilarele i revin la calibrul lor iniial, din acest motiv
acestei faze trebuind s i se acorde atenia necesar (presiunea
mpinge limfa din capilare spre colectori, iar relaxarea permite
reumplerea capilarelor).
Se spune ca femeile au cu 10% mai mult tesut adipos decat
barbatii; tesut care este distribuit neuniform pe suprafata
corpului. Femeile au predispozitie sa aiba mai mult tesut adipos pe
coapse in adolescenta si se adauga si zona abdomenului si poate a
bratelor in perioada adulta. Barbatii, in schimb, au predispozitie
sa aiba mai mult tesut adipos in zona abdomenului si, unii dintre
ei, in zona coapselor si a mainilor.Tesutul adipos este peste tot:
in jurul inimii, pe abdomen, pe coapse, pe brate, pe spate, peste
tot, iar, in anumite zone, are un diametru care ne supara. In
momentul in care ne apucam fie de sala, fie de un regim alimentar,
nu noi alegem de unde va micsora diametrul mai intai. S-ar putea ca
respectivul corp sa considere ca tesutul adipos din zona spatelui
este mai accesibil si de acolo sa simta nevoia sa consume la
inceput. Apoi sa mearga in zona fetei, a sanilor, a coapselor, a
abdomenului, a soldurilor, dar fara a-si epuiza nici pe departe
rezervele! Pentru ca acest tesut adipos reprezinta excelente
rezerve pentru perioadele grele prin care organismul se asteapta sa
treaca.Masajul anti-celulita este una din cele mai bune solutii de
a scapa de coaja de portocala". Acest tip de masaj se efectueaza
local, in zonele afectate de celulita. Masajul se face de obicei pe
solduri, picioare, fese, abdomen. Se folosesc creme reductoare sau
uleiuri specifice, pentru a spori efectul anti-celulita.Influentele
masajului anti-celulita asupra organismului se explica in buna
masura prin actiunea directa asupra straturilor superficiale ale
corpului. Cu ajutorul acestui masaj se stimuleaza supletea si
elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate si se activeaza
circulatia sangelui. Trebuie sa tineti insa cont de faptul ca
masajul anti-celulita nu este un masaj de relaxare - se actioneaza
insistent (uneori chiar usor dureros) asupra zonelor afectate de
celulita. La Perfectcontur poti beneficia si de acest tip de masaj
cu minimum de disconfort si maximum de efecte.
Celulita
Celulita este o inflamatie a tesutului adipos, putand fi
considerate o boala. Celulele grase sunt dispuse subcutanat in
ochiurile unei retele de tesut conjunctiv. Inflamatia acestui tesut
se produce din cauza unei circulatii sangvine locale si a unui
drenaj limfatic deficitar. In urma procesului inflamator, celulele
adipoase devin mult mai aderente la piele, iar fibrele conjunctive
ce formeaza ochiurile retelei se fibrozeaza si se scurteaza inegal
si trag de piele, dand astfel aspectul de "coaja de portocala" al
acesteia.
Abdomen
neteziri
frmntat (cut mare)
ciupit
plescit
pensat
neteziri
Se repet de mai multe ori aceeai succesiune, pe o durat de 15-20
minute.
Coapse i fesieri
neteziri
frmntat
tapotament
ciupit
neteziri
Este bine sa incepem masajul anticelulitic cu un drenaj limfatic si
o stimulare a glandelor endocrine. Trebui tinut cont de gradul
celulitei in asa fel incat dupa masaj sa nu apara echimoze. Daca
masajul este facutla un nivel profesional trebuie stiut ca este una
dintre cele mai complexe metode de indepartare a celulitei,
necesitandun efort mare din partea maseurului.
Masajul Anticelulitic propriu-zis
PROCEDEE:
Masajul gambei - anterior si posterior ,
Masajul coapsei anterior si posterior
Masajul fesier si abdominal
Frictiune, framntat, tapotament,
Presiuni, vibratii, trepidatii,
Netezire finala de relaxare.
EFECTE:
fragmenteaza si discloca lobulii de grasime,
elibereaza tesutul de celulele adipoase,
accelereaza fluxul limfatic pentru preluarea toxinelor,
intensifica circulatia sanguina n tesuturi,
dezagregheaza si elimina produsele de descompunere,
stimuleaza terminatiile nervoase subcutanate
Prin masaj se inelege un grup de exerciii mecanice de tip manual
sau tehnic prin care, lundu-se contact cu tegumentul, se efectueaz
diferite manevre, n scop igienic, profilactic sau terapeutic i
recuperator. Aceste manevre stimuleaz pielea, determinnd reacie
vascular, biochimic, de stimulare senzitiv i induce reacii de tip
reflex n vecintatea zonei de masaj sau la distan.
TIPURI DE MASAJ MANUA EFECTUAT DE CTRE MASEUR:
a) masajul clasic
- tehnici clasice principale: netezirea, friciunea,frmntat,
tapotament, vibraia;
complementare: cernutul, rularea, presiunea i tensiunile, traciuni,
scuturri,elongaiile, pensri, ciupiri
b) masajul reflex
- masajulesutului conjunctiv
- masajul reflex segmentar
- masaje reflexe speciale: reflexologia vertebral, reflexologia
limbii, reflexologia endonazal, reflexologia auricular,
reflexologia irisului, reflexologia buzelor, reflexologia
intestinului gros, reflexologia dinilor, reflexologia palmar,
reflexologia plantar,neuralterapia
INDICAIILE MASAJULUIAfeciuni ale aparatului locomotor reumatismale,
neurologice, posttraumatice, psihogene afeciuni articulare,
miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite i polinevrite,
retracii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii i
atrofii musculare de diferite cauze.
Afeciuni ale aparatului cardiovascular staze venoase i limfatice, cu edeme circulatorii periferice.
Afeciuni ginecologice inflamaii cronice, ptoze uterine, aderene etc.
Afeciuni psihogene forme de nevroz astenic, spasmofilii, distonii neurovegetative.
Afeciuni dismetabolice obezitate, diabet, gut.
Pediatrie anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice.
Geriatrie tratament de ntreinere i stimulare a musculaturii scheletice i a metabolismului diminuat, dup explorri paraclinice.
Optimizarea formei sportive.
Sedentarism.
Profilaxie secundar.
mbuntirea consistenei, elasticitii i mobilitii pielii
Creterea supleii i ameliorarea circulaiei sngelui la nivelul esutului subcutanat i conjunctiv
Stimularea resorbiei produilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapid a esuturilor respective i grbirea cicatrizrilor
mbuntirea circulaiei sngelui, cu creterea cantitii de oxigen la nivelul esuturilor i cu eliminarea mai rapid a deeurilor toxice provenite din activitatea muchilor
Activarea circulaiei limfei din cile limfatice cu o resorbie mai rapid a lichidelor interstiiale i a edemelor
CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
Contraindicaii definitive:afeciuni maligne sau cu potenial de
malignizare prin masaj;
afeciuni cutanate (bolile de piele) : parazitare, infecioase, inflamatorii, eczematoase, eruptive de diverse cauze, plgi posttraumatice, fragilitate capilar;
afeciuni acute febrile;
afeciuni inflamatorii osoase i osteoarticulare;
tuberculoz cu diferite localizri;
tromboflebite i flebotromboze;
afeciuni cardiocirculatorii acute : angin pectoral, infarct miocardic, tulburri de ritm, insuficien cardiac, embolii cu diferite localizri, hipertensiune arterial netratat;
afeciuni pulmomare acute;
afeciuni acute ale tubului digestiv;
manifestri hemoragipare;
stri de oboseal;
bolile psihice majore (n special psihoze).
Zone anatomice n care se interzice masajul:spaiul popliteu (situat pe faa posterioar a articulaiei genunchiului)
triunghiul lui Scarpa (situat la rdcina membrului inferior, faa anterioar)
axil (subsuoar)
articulaia cotului (faa anterioar)
partea anterioar a gtului
zona mamar
partea interioar a coapselor; zona cu varice
Alte contraindicaii pot ine de:maseur starea de sntate fizic/psihic
locul n care se efectueaz masajul: spaii neigienice, umede, reci (temperatura optim 20 24C)
n urm cu civa ani am avut o decepie puternic. Urmrile au fost
grave. Nu mai puteam s vorbesc, iar o mn i un picior mi
paralizaser. Am urmat nenumrate tratamente alopate, dar nici o
ameliorare. Ajutorul a venit ns. L-am cunoscut pe acest om care n
ciuda tuturor pronosticurilor negative fcute de medici a reuit s m
vindece. Dup prima edin ncepusem s simt deja furnicturi n picior i
am reuit chiar s pronun cteva cuvinte. Dup cea de a treia edin
puteam s merg, iar dup o sptmn eram complet vindecat.A trecut ceva
timp de atunci. Dar din acea perioad grea nu a mai rmas dect o
amintire neplcut, deoarece i acum sunt complet bine.Ii mulumesc lui
Dumnezeu i domnului Vili pentru marele dar primit de la minile sale
cu har:sntatea.Am fost diagnosticat cu mielo poli radiculo-nevrit.
In februarie 2004 am fost internat n spital cu parez total de la
mijloc n jos, unde am urmat tratament cu antiinflamatoare.Dup 3
luni de stat acas imobilizat la pat am nceput tratamentul cu domnul
Vili de 3 ori pe sptmn, m-am simit mult mai bine i am ctigat
echilibru la mers. In luna August am fcut pauz, iar dup o lun am
reluat tratamentul. Acum m simt foarte bine.Am 54 de ani, am fost
diagnosticat cu spondilit anchilopoetic la 28 de ani. Am fost
internat la spitalul de Construcii din Bucureti timp de 2 sptmni,
unde am fcut infiltraii cu hidrocortizon.Am fost n staiuni
(Techerghiol) unde fceam bi de nmol 2 sptmni pe an. Am fost la mai
muli terapeui. Dup 8 edine de masaj cu domnul Mihai Vili Lungu m
simt mult mai bine. Gtul este mult mai mobil, spatele s-a ndreptat,
merg mai lejer, pot conduce i vd n oglinda din dreapta.Am fost
diagnosticat cu lombosciatic i discopatie lombar. Dup a cincea edin
durerile de picioare au disprut, iar dup a cincisprezecea edin nu
mai aveam nici o durere.Tratamentul a durat 30 de edine, iar dup 6
luni m simt foarte bine.erb Nicuor, Bucureti,Acum civa ani am
suferit un accident vascular, n urma cruia mna i piciorul stng
mi-au rmas paralizate. Incercnd cu greu s merg prin cas, am czut i
mi-am fracturat colul femural al piciorului sntos.Mi s-a pus
proteza Moore, ceea ce nsemna c va fi imposibil s mai merg vreodat.
Nu mai aveam nici o speran de vindecare.Viaa mi se prea fr
rost...L-am cunoscut pe domnul Mihai Lungu care a reuit practic
imposibilul. Masajul, presopunctura, gimnastica recuperatorie m-au
ajutat s m vindec.Ambele picioare, att cel ce fusese paralizat, ct
i cel operat au putut fi recuperate. Acum pot din nou s merg i simt
din nou c viaa e frumoas i merit trit.M numesc Negoi Anica, am 51
de ani, diagnosticul meu este hernie de disc (L5 S1). Am fost
internat pe 15.08.2007 la spitalul Colentina la secia ortopedie,
unde mi s-a fcut peridular anestezic i mi s-au administrat
medicamente antiinflamatoare (diastat). Am stat n spital 2 sptmni i
am fost externat doar cu o uoar ameliorare. Mi s-a recomandat s nu
fac efort fizic. Dup 3 sptmni durerile erau din ce n ce mai
mari.
Dup 3 zile de tratament realizat de domnul Vili durerea de pe
picior s-a ameliorat, iar dup 8 edine consecutive nu am mai avut
nici un fel de durere. Pot mica piciorul care era amorit de sus pn
jos. In prezent m simt foarte bine. C1 cefalee, migrena, nevroza,
surmenaj, lapsus, insomnie, hipertensiune, oboseala cronica,
ameteala.
C2 imbolnaviri, afectiuni sinusale, erizipel, boli
oftalmice, otite, surditate, lesin, diverse dureri.
C3 nevralgii, boli ale tenului, eczeme
C4 alergie asmatiforma, stari asmatiforme, tulburari auditive,
polipi
C5 inflamatia corzilor vocale, ragusire, tonsilita
C6 torticolis, dureri ale bratelor, amigdalita, tuse
convulsiva
C7 boli ale tiroidei, inflamatia glandelor salivare, raceala
T1 dureri ale antebratului si ale mainilor
T2 bronsita, pneumonie, astm, tuse
T3 afectiuni respiratorii
T4 pneumonie, pleurita (nu si in caz de febra)
T5 anemie, hipotensiune
T6 afectiuni cardiovasculare si dureri ale toracelui
T7 febra, insuficienta circulatorie, ulcer, gastrita
T8 afectiuni ale ficatului si colecistului, herpes intercostal,
boli ale articulatiilor
T9 oboseala cronica, alergii, urticarie
T10 dureri de stomac, tulburari gastrice, arsuri stomacale,
tulburari digestive
T11 inflamatii ale tegumentului, eczeme, scleroza arteriala, dureri
renale
T12 reumatism, balonare, sterilitate
L1 constipatie, inflamatia intestinului gros, dizenterie, diaree,
hernie
L2 crampe, afectiuni respiratorii, acidoza, flebita
L3 tulburari ale vezicii biliare, tulburari ale menstruatiei,
eunerizis nocturn, tulburari ale climaxului, impotenta
L4 discopatie lumbago, dureri ale spatelui, dureri ale
genuchiului
L5 tulburari ale circulatiei gambelor, glezne tumefiate, picior
plat, picior obosit, crampe ale gambelor, dureri ale osului sacral,
hemoroizi, prurit anal, dureri ale coccisului. ntroducere
Hernia de disc, cunoscuta si sub numele de ruptura a discului
intervertebral, este o afectiune prin care o parte din discul
intervertebral apasa elementele anatomice din canalul spinal
(radacinile nervoase si maduva spinarii).
Acest lucru se intampla atunci cand inelul fibros care mentine
discul pe loc se rupe, permitand nucleului central sa alunece in
afara. Rezultatul este hernierea nucleului pulpos in canalul
spinal.Varsta si traumatismele repetate sunt factori care predispun
la aparitia herniei de disc lombare. Cele mai frecvente hernii de
disc sunt intalnite in portiunea inferioara a coloanei lombare, la
nivelul discurilor L4 si L5. Protruzia discala este o alunecare
unilaterala a discului spre canalul spinal si radacina nervoasa,
cauzand durere, amorteala si slabiciune musculara pe acea radacina
nervoasa pe care o afecteaza.Simptome:
Durerea este prezenta in mod constant si este localizata in stransa
relatie cu discul intervertebral herniat. Durerea este numita si
sciatica, ea se extinde din spate spre coapsa pe portiunea
posterioara, pana la nivelul gambei si piciorului, uneori numai
unilateral.Tabelul urmator ilustreaza localizarea deficitului
motor, a deficitului de sensibilitate si a modificarii de reflexe
in functie de diferitele nivele ale herniei de disc
lombare:Diagnostic
Examinarea coloanei vertebrale arata scaderea amplitudinii lordozei
lombare, scaderea gradului de mobilitate din cauza musculaturii
contractate. Testul Lasegue (ridicarea piciorului intins) provoaca
durere prin intinderea radacinii nervoase.
Testarea grupelor musculare izolate poate arata deficit motor.
Reflexele rotuliene si achiliene pot fi modificate. Sensibilitatea
poate fi diminuata la testarea cu acul.Daca istoricul pacientului
si examenul fizic sugereaza o afectare a discurilor lombare, atunci
investigatia de electie pentru precizarea diagnosticului este
imageria prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Cand aceasta nu
este disponibila, se poate efectua examen computer-tomograf (CT)
lombar sau mielografie-CT.Tratament
Tratamentul initial presupune administrarea de medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene si repaus la pat. Circa 80% dintre
herniile de disc se pot ameliora prin tratament. O parte din medici
prescriu tratament fizioterapic, tractiuni musculare, aplicatii de
ultrasunete, stimulare musculara pentru combaterea contracturilor
precum si gimnastica medicala pentru intarirea musculaturii
spatelui si a abdomenului. Acestea au rolul de a preveni
recurentele sciaticii in aceasta boala.O metoda noua si foarte
eficienta este kiropractiaosteopatia.CIFOZA (gheb) este o
modificare n plan sagital a coloanei vertebrale. Musculatura este
alungit, flasc, nu are putere s susin coloana.Tratament:
MASAJ DE TONIFIERE a musculaturii paravertebrale
kinetoterapie
mersul cu cartea pe cap
dormit pe pat tare, fr pernScolioza este o modificare n plan
longitudinal a coloanei vertebrale n C sau n S.1. Curbura n C
cuprinde cam toat coloana,
- musculatura din exteriorul curburii este relaxat -> MASAJ DE
TONIFIERE,
- n timp ce musculatura din interiorul coloanei este contractat
-> MASAJ DE RELAXARE
2. Curbura n S cervico-dorsal
- dorso-lombar (cea mai frecvent)
- lombo-sacratArtroza coxofemural (coxartroza) apare la persoane
peste 50 ani i este una dintre formele cele mai invalidante. Se
manifest cu dureri n regiunea inghinal sau fesier, ce pot iradia n
coaps, fiind intensificate de mers pe scri sau teren accidentat.
Muchii periarticulari pot prezenta contracturi. n fazele mai
avansate apar hipotrofia muscular, limitarea micrilor articulare i
impoten funcional a membrului inferior de partea afectat.
Lombosciatica consta in afectarea unei rdcini a nervului sciatic
produs de procesul de discartroz, care favorizeaz migrarea nuclelui
pulpos al discului intervertebral. Se manifest cu dureri lombare
instalate brusc n timpul ridicrii unei greutisau la redresarea
coloanei vertebrale. n alte cazuri durerea se instaleaz lent,
acentundu-se progresiv. Spondilita anchilozant este o afeciune
inflamatorie a coloanei, predominant la brbai cu o numit
particularitate genetic. Intereseaz articulaiile interapofizare ale
vertebrelor i se manifest cu dureri la nivelul coloanei, n special
n regiunea sacroiliac (articulaia oldului), limitarea micrilor,
hipotrofie muscular (la pacienii imobilizai la pat) i tendin la
cifoz dorsal. n fazele avansate se instaleaz anchiloza coloanei
vertebrale. Tratament
faza acut:repaus pe pat tare (numai pe perioada dureroas), posturi
corecte pentru prevenirea atitudinilor vicioase, medicamente
analgezice antiinflamatoare, corticoterapie
faza de remisiune:kinetoterapie i masaj, astfel:
- la pacienii imobilizai la pat
- pentru mbuntirea circulaiei sanguine i a condiiilor trofice
locale
- prevenire hipotrofiei musculaturii dorsolombare
Masajul va fi de tonifiere, cu frmntat mai energic, dar fr
tapotament.
- la pacienii care se deplaseaz, musculatura dorsolombar devine
contractat pentru diminuarea durerilor i a contracturilor musculare
masajul trebuie s fie calm i miorelaxant, utiliznd manevre mai puin
energice, adaptate sensibilitii regiunilor dorsolombare: netezire,
friciuni cu vrful degetelor, uoar frmntare n cut cu intensitate
mic, vibraii longitudinale, cu efecte decontracturante Discopatia
lombara se caracterizeaza prin procesul de degeneresceta discala,
prin care nucleul si pierde omogenitatea fibroasa si se ngusteaza,
iar pe inelul fibros apar fisuri si fante. (Stroescu, 1979)
.Discopatia este boala discului vertebral. Discul vertebral foarte
precoce, odata cu ncetinirea procesului de crestere sufera fenomene
degenerative, legate n principal de degradarea substantelor
proteice din nucleul pulpos si inel fibros. Dinamica discului si
fortele care nasc n cursul miscarilor fac posibila dilacerarea
fisurilor discale si chiar ruperea inelului fibros cu hernierea
nucleului spre canalul rahidian si gaura de conjugare. Apare un
conflict discoradial, care implica iritarea sau chiar compresarea
radacinii, spatiului interdiscoligamentare fiind foarte
redus.Fragmentarea si migrarea nucleului pulpos reprezinta hernia
de disc, stare de deteriorare a discului care este ireversibila,
necesitnd chiar si tratament neuro-chirurgical. Hernia de disc este
cea mai des ntlnita forma a dicopatiei vertebrele.Evolutia
discopatiei lombare
Evolutia discopatiei se face treptat, la nceput apare durerea
lombara. Concomitent cu durerea apare criza de lumbago, care este
contractura puternica si dureroasa a musculaturii paravertebrala
lombara.
Dupa Arsene boala discului evolueaza n patru faze: prima faza de
mpingere cnd nucleul forteaza inelul fibros; faza a doua cnd se
rupe inelul fibros; faza a treia cnd fragmentul migreaza
fragmentul; faza a patra de supraadaugare a procesului artrozic.
Cea mai frecventa forma a discopatiei ntlnita este hernia de disc,
care se poate produce la orice nivel dar cea mai afectata este
coloana lombara, apoi cervicala si mai rar dorsala.Iaroslav Kiss
descrie urmatoarele stadii evolutive ale discopatiei lombare: o
protruzie simpla care irita ligamentul intervertebral comun
posterior ( suferinta este ligamentara, durerea este vie deoarece
acest ligament este foarte bine inervat, la fel cu straturile
externe ale inelului fibros ); o hernie subligamentara a discului (
expresia clinica este lombasciatica ); hernie transligamentara
posterioara, libera, ce gliseaza de-a lungul radacinii si o
blocheaza comprimnd-o n gaura de conjugare.
Cea mai eficienta metoda in tratarea discopatiei este kiropractia
asociata cu masajul terapeuticVracii de pe vremea strabunicilor
stiau sa traga oase si sa rupa junghiuri. Mai nou, ei se numesc
osteopati.
O noua disciplina din categoria medicinelor alternative isi face
aparitia in peisajul terapeutic al secolului al XIX-lea datorita
doctorului american Andrew Still, in 1874. Dupa cum ii spune si
numele, osteopatia are legatura cu oasele, dar nu numai cu ele.
Practic, ea consta in manipularea diferitelor parti ale corpului,
pentru a se obtine o stare de mobilitate specifica starii de
sanatate. Se spune ca unii osteopati sunt atat de maiestri, incat
pot sesiza deplasari ale organelor de ordinul micronilor! Si asta
numai datorita sensibilitatii deosebite pe care o au in maini...
Osteopatia este inspirata din medicina chineza si are puncte comune
cu chiropraxia. Chiropraxia, dezvoltata din osteopatia timpurie, se
limiteaza la coloana vertebrala si membre, pe cand osteopatii pot
trata si organele interne sau chiar zona capului. Tehnica folosita
este un gen de masaj, diferite miscari executate cu ajutorul
mainilor asupra corpului pacientului.
PRINCIPIUL DE BAZA
Ca si celelalte sisteme de medicina alternativa, si osteopatia
priveste fiinta umana ca pe un intreg. Ea vrea sa trateze cauza
care produce simptomul, astfel incat, dupa tratament, acesta sa nu
mai apara. Tocmai de aceea, o incursiune in trecutul pacientului va
aduce informatii despre comportamentul gresit care a dus la
aparitia bolii. Chiar daca manevra osteopatica a dat rezultate
imediat, daca pacientul nu-si modifica stilul de viata, boala va
reaparea. Din punct de vedere osteopatic, orice dezechilibru din
organism poate fi asociat cu o pierdere de mobilitate pe un anumit
segment. Fiecare organ trebuie sa fie pozitionat in asa fel incat
sa functioneze optim. Orice problema de sanatate se traduce
printr-o deplasare in forma, care duce la modificari ale
tesuturilor, provocand durerea. Corpul tinde, in mod natural, sa-si
gaseasca pozitii in care durerea sa se amelioreze, dar osteopatii
nu te sfatuiesc sa le dai curs. Pana la urma, aceste pozitii nu
sunt nici ele naturale, iar durerile se vor inteti. De aceea, daca
te doare spatele, fa-ti timp si du-te imediat la un osteopat. Nu
sta incovoiata sperand ca durerea va trece de la sine.
Probabilitatea sa se inteteasca este foarte mare.
INDICATII TERAPEUTICE
Orice fel de durere poate raspunde bine la un astfel de tratament.
Durerile lombare, cervicale, cefaleea, dureri articulare toate se
pot trata foarte bine cu ajutorul acestei forme de medicina
alternativa. Dar nu numai ele. Boli cronice care nu raspund la
tratamente clasice pot fi si ele vindecate: afectiuni neurologice,
gastrointestinale si urogenitale. Infectiile cronice care nu
raspund la antibiotice mai au o sansa. Colicile bebelusilor si alte
probleme pediatrice isi gasesc si ele rezolvarea pe aceeasi cale.
Daca ai radiografii sau alte imagini care pot da informatii despre
starea interna a corpului tau, ia-le cu tine la consultatie.
Osteopatia nu se recomanda in cazul inflamatiilor sau tumorilor si
nici in cazul osteoporozei avansate. Exista si riscuri, de aceea
este bine sa mergi la un terapeut recomandat. Ameliorarea
suferintei poate sa apara si dupa o singura sedinta de maximum 40
de minute, dar poate sa necesite pana la opt sedinte. Daca e vorba
de o afectiune cronicizata, e bine ca tratamentul sa se reia la
intervale regulate de timp. CHIROPRAXIA (Vertebroterapia) este
considerata de catre practicienii ei atat o stiinta, cat si o arta.
Terapeutii acestei stiinte se specializeaza in tratarea unor
varietati de maladii legate de sistemul muscular si articular prin
manipularea coloanei vertrebrale si articulatiilor. Terapia nu
include insa numai manipularea propriu zisa ci si folosirea
mainilor pentru a localiza anumite zone pe coloana
vertrebrala.
Scopul terapeutului este de a trata problema fundamentala a
pacientului si nu doar simptomele de durere, discomfort pe care
pacientul le simte pe moment. Terapeutul pune un diagnostic initial
dupa o anamneza detaliata si dupa o atenta examinare fizica si
psihica. Dupa aceasta va palpa coloana vertrebrala si anumite
articulatii pentru a determina unde anume este o disfunctie a
mobilitatii normale. O astfel de disfunctie sugereaza existenta
unei probleme delicate de natura biomecanica mai profunda si care
odata corectata poate contribui la imbunatatirea starii generale a
pacientului.
CHIROPRAXIA (Vertebroterapia), asa cum este folosita in prezent in
cabinetele de masaj locale utilizeaza, in functie de capacitatile
si de influentele anterioare ale terapeutului, manevre si proceduri
din:
osteopatie, terapie dezvoltata mai ales in mediile medicale din
Europa,
terapia coxalelor a dr Yumeiho (care foloseste manipularea
osteoarticulara si multiple elemente din Shiatsu),
chiropraxie , tehnica ruseasca care foloseste incalzirea prin masaj
viguros al meridianelor energetice si in special a zonelor de langa
coloana vertebrala si abia apoi manipularileosteo-articulare pentru
ca asa numita memorie a muschiului sa se retina ca fiind o stare de
relaxare, permitand astfel organismuluiun ragaz de mentinere a
pozitiei corecte a articulatiei cu efecte curative sporite.
kinetoterapia monahala, dupa cum ii spune si numele a fost
dezvoltata in mediul preotilor, constand in principal din manevre
si proceduri de masaj executate cu talpa piciorului, avand
influente certe din tehnicile stravechi numite calcarea pe prag
.
masaj thailandez terapeutic, tehnica orientala care foloseste un
masaj bland al meridianelor energetice (de tip Shiatsu), urmat de
elongatii, presiuni, rasuciri si trageri ale articulatiilor si ale
coloanei vertebrale, executate in maniera relaxata obtinand efecte
de durata asupra eficientelor articulare si o relaxare profunda a
zonelor din imediata apropiere a acestora, permitand organismului o
regenerare rapida prin resurse proprii.
strecing, tehnica occidentala cu aplicabilitate pe partea de
flexibilizare a articulatiilor, cu rezultate excelente in reducerea
durerilor si a contracturilor musculare.
posturi si rasuciri de tip Hatha Yoga, cu influente din Yoga
traditionala, avand rezultate in corectatea curburilor fiziologice
ale coloanei vertebrale.
Fiecare terapeut, in functie de cunostiintele sale, de practicile
sale curente si de experienta, poate alege sau recomanda, in
beneficiul pacientului, unele dintre aceste tehnici sau o
combinatie din toate. Este o terapie manual a articulaiilor,
descoperit n 1845 de medicul englez, Daniel Palmer. Medicul englez
a nfiinat zeci de coli pentru formarea specialitilor n acest
domeniu. Prin inducie biomecanic de rsucire i deblocare a
articulaiilor segmentelor vertebrale, prin extensia coloanei la
toate nivelele, se pot rezolva cazuri complicate. Exist o aciune
direct prin aezarea pacientului cu faa n jos, moment n care sunt
rezolvate segmentele vertebrale, articulare i o aciune indirect de
rsucire, prin care se obine deblocarea articulaiilor segmentelor
vertebrale. Chiropraxia i osteopraxia pot fi folosite pentru toate
articulaiile aparatului locomotor. De multe ori, prin cinci manevre
fcute simultan, articulaiile sunt readuse la mobilitatea normal. ns
cea mai mare mobilitate o au coloana cervical i lombar. Afeciunile
coloanei cervicale pot declana dureri mari de cap, vuiet n urechi,
ameeli, insomnii i chiar pierderea vederii. Aproape toi bolnavii cu
discopatii lombare pot fi tratai prin chiropraxie i doar n cteva
cazuri fiind necesar intervenia chirurgical.
Denumirea tehnicii vine de la cuvntul grecesc CHIROS care nseamn
mna. Tehnica reprezint manipularea articulaiilor i vertebrelor cu
ajutorul minilor ca acestea s poat aluneca, sau mai bine zis reveni
in spaiile lor articulare. Succesul manevrei este anunat de un
zgomot/trosnet specific denumit "CRACMENT" realizat la nivelul
acelei articulaii. Datorit poziiilor greite pe care le adoptm n
timpul zilei i al nopii, n timpul lucrului i n timpul ofatului,
aceste articulaii se deplaseaz de la locul lor, apar contracturi
musculare care menin aceste dereglri de la normal i dac acestea
persist dup o perioad de timp apar posturi vicioase. Posturile
vicioase apar aproape la toat lumea i asta nu nseamn c suntem
bolnavi. Datorit activitii zilnice, suprasolicitri la efort
prelungit, datorit greutii excesive, coloana vertebral se poate
tasa i are nevoie de elongri i rearanjarea articulaiilor. Tehnica
este folosit i n devieri i deformri ale coloanei vertebrale.
Devieri ale coloanei vertebrale:
Devierile i deformrile coloanei vertebrale sunt considerate din
punct de vedere medical boli ale coloanei i au implicaii majore
asupra anumitor organe interne , de aceea acestea trebuiesc tratate
din timp. Fa de alte metode clasice de recuperare ale acestor
afeciuni, cum ar fi:
-gimnastic medical, care este de lung durat i este recomandat dup
rearanjarea coloanei.
-aparatul gipsat fiind incomod, dificil i nu totdeauna
eficient.
-medicamentele nu pot interveni n aceast situaie.
-operaiile sunt traumatizante, costisitoare i necesit timp mare de
recuperare.
Chiropractica reduce perioad de vindecare la jumtate ,efectele sunt
spectaculoase , uneori chiar miraculoase n cazurile acute
.Cercettorii n domeniu au constatat c mai mult de jumtate din
populaia globului sufer de disfuncii ale coloanei vertebrale , care
formeaz axul de susinere al aparatului locomotor.
Deformri ale coloanei vertebrale:
Prin deformri articulare, se nelege o modificare a staticii
vertebrale sau a structurilor osteoligamentare i nu sunt
considerate neaprat malformaii nete sau dizlocri evidente ale
coloanei cu comprimri directe pe structuri vasculo-nervoase ci ca o
deplasare uoar a unei vertebre ;.deplasare care determin mai inti
tulburri funcionale, apoi lezarea acestora. Deplasrile, torsionrile
i alunecrile sunt uneori vizibile, dar de cele mai multe ori nu pot
fi sesizate dect radiologic sau la palpare .Ele mai sunt denumite i
subluxaii .Consecinele acestor subluxaii constau n: nevrite ,
nevralgii , tulburri trofice , compresiuni arteriale , nervoase sau
limfatice. Ligamentele devin tensionate , iar uneori se contract
devenind dureroase la palpare sau apar dureri spontane.
n funcie de nivelul la care se afl subluxaia, apar i tulburri
organice la nivel metameric dup cum urmeaz:
- Compresia la nivelul coloanei cervicale C1-C7 d tulburri
cerebrale, cefalee, ameeli, tulburri oculo-motorii, migrene,
insomnii.
- Compresia la nivelul coloanei toracale T1-T4 d tulburri de ritm
cardiac, senzaii de sufocare, dispepsii, tuse nervoas, parestezii n
membrele superioare.
- Compresia la nivelul coloanei toracale T4 -T9 d tulburri ale
plmnului i pleurei .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T9 -T10 d tulburri ale
stomacului.
- Compresia la nivelul coloanei toracale T10-L1 d tulburri
intestinale.
- Compresia la nivelul coloanei lombare L1-S1 duc la tulburri
genito-urinare, frigiditate, disfuncii sexuale.
Prin deviaii i deformri ale coloanei vertebrale se inelege
deplasarea corpilor vertebrali sub denumirea de CIFOZ , SCOLIOZ,
LORDOZ.Coloana vertebral reprezint segmentul central al aparatului
locomotor .Ea trebuie s susin capul i corpul n spaiu , s reziste
forelor de gravitaie, tuturor forelor din exterior i s protejeze
mduva spinrii cu rdcinile ei nervoase. Vzut din spate coloana este
rectilinie , din profil ea descrie curburi normale denumite :
lordoz cervical , cifoza toracal i lordoz lombar .Accentuarea
acestor curburi este legat uneori de procese patologice , alte ori
apar doar ca posturi vicioase .Deformrile structurale sunt
determinate de afeciuni ce modific forma corpilor vertebrali i pot
fi localizate la 1 ,2, sau 3 vertebre nvecinate .i n plan frontal
pot aprea curburi ce sunt patologice , fiind fie o scolioz
functional, fie una structural. Mare parte din acestea au un
potenial evolutiv.
Aceste deviaii ale coloanei vertebrale se trateaz , se reduc i se
amelioreaz vizibil prin aceste manipulri vertebrale care au ca rol
de readucerea coloanei la curburile normale .Aceste manevre se vor
executa dup o verificare atent , si dup un masaj terapeutic al
muchilor paravertebrali ncordai .Numrul i frecvena edinelor se
stabilesc in funcie de gradul de deformare, vrsta, vechimea
afeciunii i dup cumulul de afeciuni .Numrul i frecvena sedinelor se
stabilesc n funcie de gradul de deformare, vrsta, vechimea afeciuni
i dup cumulul de afeciuni.
Top Related