UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA “ SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ
,, VICTOR PAPILIAN “
LUMINIŢA – MIHAELA DUMITRAŞCU
REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. Univ. Dr. DORIN IOSIF BARDAC
2008
UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA “ SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ ,, VICTOR PAPILIAN “
TEZĂ DE DOCTORAT ,, CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE, LA PERSONALUL MEDICOSANITAR
DINTRUN SPITAL JUDEŢEAN “
REZUMAT
Ideea cercetării acestui subiect a venit din experienţa activităţii în spital a unui
medic epidemiolog care întro carieră de peste 15 ani în sănătatea publică, a fost în
strânsă legătură cu toate categoriile de personal medical, din toate sectoarele de
activitate, din public şi privat.
Starea de sănătate a personalului medicosanitar şi riscurile generate de mediul
de spital, au fost probleme deosebite pentru medicii din sistemul de sănătate publică,
mai ales în condiţiile unui sistem sanitar prea sărac şi gestionat adesea inadecvat.
Scopul studiului a fost de cuantificare a factorilor de risc pe sectore de activitate
medicală şi stabilirea corelaţiei cu îmbolnăvirile personalului medical din spitalul
analizat.
Sau utilizat 4 surse :
1. Date de la medicul personalului sanitar ( medic specialist în medicina muncii );
2. Date rezultate după aplicarea unui chestionar original , pentru toate categoriile de
personal sanitar, din spitalul analizat;
3. Date din evidenţele A.S.P.Teleorman privind bolile profesionale;
4. Date rezultate din aplicarea unui chestionar ergonomic care sau finalizat întro analiză ergonomică a locurilor de muncă.
Sectorul sanitar în Europa şi în lume este unul din cele mai mari sectoare de
muncă din Europa, acoperind o gamă largă de profesiuni diverse, în care femeile
reprezintă aproximativ 77%.
Morbiditatea prin boli legate de profesie este mare la personalul medico sanitar.
În multe ţări, lipsa medicamentelor, condiţiile igienicosanitare improprii,
insuficienţa electricităţii, expun cadrele medicale şi pacienţii unor riscuri profesionale,
accidente şi violenţe severe.
Global, lipsa personalului medical, este estimată la 4,25 milioane de persoane
( Raportul stării de sănătate al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii , 2006 ).
România, ţară membră a Uniunii Europene de puţină vreme, se luptă încă cu
probleme de organizare şi lipsuri materiale în sistemul de sănătate iar exodul
personalului sanitar este îngrijorător în unele zone.
Teza de doctorat se compune din două părţi : o parte generală, care conţine 7
capitole şi o parte de cercetări personale, care cuprinde 5 capitole . Capitolul 1 prezintă actualităţi privind sănătatea ocupaţională pe plan european
şi mondial , precum şi date referitoare la mortalitatea şi morbiditatea specifică a
populaţiei pe plan naţional şi european. În acest context este prezentată şi evoluţia
personalului medicosanitar din România.
Milioane de oameni la nivel mondial lucrează în condiţii nesigure, generatoare de
boli profesionale.
Anual cad victimă bolilor profesionale şi accidentelor de muncă un număr de
aproximativ 1,1 milioane de persoane şi se înregistrează 160 milioane de cazuri noi de
boli profesionale sau legate de profesiune care includ: boli respiratorii, boli ale sistemului
osteomusculoarticular, boli ale reproducerii şi boli neuropsihice.
Un număr tot mai mare de salariaţi, prezintă simptome legate de stresul psihic al
muncii, prin suprasolicitare.
Factorii de stres neuropsohic ai locului de muncă , determină tulburări ale
somnului, depresie şi constituie un risc crescut de boli cardiovasculare, în principal hipertensiune arterială.
Doar un procent de 510% din salariţii ţărilor în curs de dezvoltare şi 40% din cei
care lucrează în ţările puternic industrializate au servicii adecvate de medicina muncii
asigurate.
Evaluarea numărului de boli profesionale şi accidente de muncă este greu de
realizat, datorită unor piedici şi limitări mari în diagnosticul bolilor profesionale cât şi a
sistemului de raportare.
Afectarea stării de sănătate a salariaţilor, în orice ţară, are consecinţe grave atât
asupra economiei naţionale cât şi la nivel internaţional.
Aproape 30% din angajaţi , în ţările dezvoltate, şi între 5070% în ţările în curs de
dezvoltare, lucrează în condiţii de muncă fizică grea ( neergonomică ) care duce adesea
la accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale diverse.
Sute de milioane de salariaţi din lume sunt expuşi la factori nocivi de risc: fizici,
chimici, biologici, psihosociali, ergonomici şi adesea factorii de risc sunt combinaţi, în
acelaşi loc de muncă.
La nivelul Uniunii Europene România se clasează pe primul loc în ceea ce
priveşte nivelul incidenţei unor boli contagioase.
Tabel nr. 1 Ierarhia statelor membre ale U.E. după nivelul incidenţei unor boli contagioase la 100.000 locuitori
Rang Tuberculoza 2004
Hepatita virală 2003
Sifilis 2005
HIV/SIDA 2005
Ţara Nivel Ţara Nivel Ţara Nivel Ţara Nivel 1 Cipru 3,9 Malta 0,8 Franţa 0,5 Slovacia 0,5 2 Malta 4,5 Portugalia 1,2 Italia 1,1 Cehia 1,0 3 Suedia 4,7 Cipru 2,4 Portugalia 1,2 Bulgaria 1,3 4 Grecia 6,1 Spania 2,5 Spania 1,2 Ungaria 1,4 5 Finlanda 6,2 Italia 2,7 Suedia 1,2 România 1,4 6 Danemarca 6,6 Grecia 3,0 Slovenia 2,0 Polonia 2,1 7 Luxemburg 6,8 Luxemburg 3,1 Danemarca 2,2 Slovenia 2,3 8 Italia 6,9 Lituania 3,5 Polonia 2,2 Finlanda 3,2 9 Germania 7,3 Olanda 4,1 Cipru 2,5 Spania 3,6 10 Olanda 8,1 Polonia 6,6 R.unit 2,6 Germania 3,8 11 Franţa 8,4 Irlanda 7,0 Finlanda 2,7 Lituania 3,8 12 Irlanda 9,5 Ungaria 7,6 Belgia 3,0 Italia 4,4 13 Cehia 10,1 Belgia 8,1 Austria 3,2 Suedia 4,8 14 Austria 11,0 Slovenia 8,7 Slovacia 3,3 Cipru 5,2 15 Belgia 11,1 Danemarca 8,8 Germania 3,9 Malta 5,4 16 Slovacia 11,9 Cehia 9,4 Olanda 4,3 Grecia 5,9 17 R.Unit 11,9 Estonia 12,1 Luxemburg 5,0 Danemarca 6,2 18 Slovenia 12,1 Austria 14,9 Malta 5,0 Austria 6,7 19 Spania 14,2 R.Unit 15,2 Ungaria 5,4 Franţa 7,1 20 Ungaria 21,6 Slovacia 18,0 Cehia 5,5 Olanda 8,7 21 Polonia 22,7 Germania 18,6 Irlanda 5,5 Irlanda 8,9 22 Portugalia 34,4 Finlanda 28,9 Estonia 8,3 Belgia 11,8 23 Estonia 38,7 Suedia 37,3 Lituania 8,7 Luxemburg 15,6 24 Bulgaria 39,9 Letonia 41,5 Letonia 19,3 R.Unit 16,2 25 Lituania 61,4 Bulgaria 45,5 România 31,7 Letonia 16,7 26 Letonia 65,3 România 59,8 Bulgaria 66,6 Portugalia 33,0 27 România 114,3 Estonia 48,1
UE27 17,6 UE 27 19,8 UE27 5,5 UE27 7,2
UE15 9,7 UE15 19,9 UE15 2,5 UE15 8,4 UE25 46,9 UE25 19,3 UE25 14,6 UE25 2,8
În ceea ce priveşte morbiditatea, în ultimii 10 ani în România, trendul este în
creştere, dar ierarhiile sau modificat, bolile aparatului circulator crescând semnificativ.
Tabel nr. 2 Incidenţa şi prevalenţa , pe clase de boli în România
Anii Total Boli infecţioase şi parazitare
Boli aparat circulator
Tumori Boli aparat respirator
Boli aparat digestiv
Traumatisme, otrăviri
Incidenţa(Cazuri noi de îmbolnăvire / 100.000 locuitori)
1995 72991,7 3728,6 2262,9 161,7 32797,1 14491,0 2241,4
1996 75258,4 3038,9 2260,7 164,5 35652,5 15563,5 2142,0
1997 71500,1 3163,6 2192,4 157,0 31756,3 16578,3 1944,5
1998 67020,2 3403,6 1901,4 146,9 30719,6 13351,5 1836,9
1999 62565,8 3005,1 1821,5 157,3 29318,3 12685,4 1573,6
2000 60663,0 3330,0 3023,8 181,4 30083,3 6090,0 1668,7
2001 70121,7 4325,9 3376,6 224,1 34146,2 6845,0 1831,8
2002 72455,1 4060,0 3295,6 227,6 35326,9 6528,7 1990,8
2003 71037,1 4262,4 3063,9 210,5 33741,6 7635,1 2040,6
2004 74770,5 4494,6 3299,5 226,6 35263,7 7551,2 2087,5
2005 74726,0 3818,2 3453,4 218,9 36146,4 7196,3 2052,3
2006 70994,5 3424,6 3790,7 234,8 33716,7 6523,8 1911,5
Prevalenţa(cazuri vechi şi noi /la 100.000 locuitori)
1995 17004,2 948,6 2024,8 88A7,1 2633,6 2171,9 1226,4
1996 17622,5 926,0 2081,3 952,2 2903,4 2198,9 1246,9
1997 18032,8 1028,3 2157,0 996,8 2906,4 2185,9 1258,4
1998 17820,8 971,3 2184,6 1051,7 2759,5 2172,6 1219,5
1999 18077,5 991,3 2256,4 1092,1 3011,7 2113,7 1189,4
2000 19181,2 1054,4 2421,5 1220,8 3005,1 2248,6 1284,3
2001 20706,5 1210,7 2741,4 1411,1 3087,4 2418,3 1345,1
2002 22329,3 1291,9 2965,4 1575,4 3426,0 2597,3 1458,0
2003 20878,2 1223,0 2798,3 1476,7 3177,5 2390,7 1384,3
2004 21079,8 1098,6 2881,7 1506,5 3152,7 2387,6 1399,7
2005 19426,7 981,7 2589,4 1275,2 2786,7 2071,8 1279,8
2006 22154,1 1055,5 3159,3 1495,5 3004,8 2335,3 1432,0
Evoluţia personalului medical din România în perioada 1999 – 2006, arată
menţinerea numărului de medici deşi numărul de facultăţi sa dublat şi o creştere
considerabilă a numărului de farmacişti, datorită dezvoltării sistemului privat.
Tabel nr. 3
Situaţia personalului medicosanitar la 10.000 locuitori în România
Anul
Categoria
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Medici din
toate
specialităţile
20,6 20,4 20,9 21,0 21,6 22,2 21,9 21,7
Stomatologi 3,4 3,7 3,9 4,1 4,3 4,6 4,7 4,9
Farmacişti 2,9 3,2 3,3 3,4 3,6 4,0 4,3 4,6
Personal sanitar mediu
52,3 53,3 53,7 56,8 55,6 56,1 57,1 58,7
*Sursa I.S.P Bucureşti 2007
Capitolele 2,3 şi 4 prezintă riscurile profesionale legate de mediul de muncă,
ergonomia şi relaţiile psihosociale. Factorii fizici : zgomotul, vibraţiile, radiaţiile ionizante, influenţează sănătatea
forţei de muncă în proporţie de 40% în ţările industrializate şi peste 80% în ţările în curs
de dezvoltare, influentând auzul; determinând necoordonări ale mişcărilor şi gesturilor;
afectări ale sistemului osteomusculoarticular şi adesea, apariţia unor formaţiuni care
pot degenera în cancer. Factorii chimici ca : praful de cărbune, azbestul, siliciul se asociază cu
fibrozele pulmonare care pot evolua în pneumoconioze iar în cazul azbestului pot
determina mezoteliom sau cancer bronchopulmonar.
Factorii biologici reprezentaţi de aproape 3000 de substanţe alergene şi peste
200 viruşi, bacterii, micete şi paraziţi afectează sănătatea a 15% din muncitorii ţărilor
industrializate şi între 2050% din cei ai ţărilor în curs de dezvoltare.
Alergiile, astmul, tuberculoza şi maladiile parazitare cronice sunt cele mai
frecvente tipuri de boli profesionale care rezultă din expunerea la factori biologici.
Un risc profesional important pentru personalul medicosanitar îl reprezintă:
hepatitele virale cu transmitere predominant parenterală ( primul loc în structura
morbidităţii profesionale infecţioase din Europa – după OMS 2005 ) ; infecţia cu HIV şi
boala SIDA, dar şi infecţiile de piele cu streptococ sau infecţiile respiratorii virale
nosocomiale ( în secţiile de pediatrie, boli infecţioase şi medicale ).
Fig. nr. 1 Proporţia agentului cauzal în hepatitele virale profesionale
Riscurile profesionale legate de ergonomia muncii, evaluate în studiu au fost
subsolicitarea , suprasolicitarea şi alternarea acestora.
Factorii de risc mai frecvent întâlniţi în spitalul analizat au fost :
suprasolicitări fizice şi neuropsihosenzoriale;
Purtator HBS 19,12%
HAV A 2,94%
Hepatite virale Profesionale %
Infectie multipla 2,94%
HCV C 32,35%
HCV B 39,71%
Virus neprecizat 2,94%
poziţii vicioase frecvente, datorate specificului muncii şi efortului fizic
prelungit;
suprasolicitarea atenţiei.
Rolul echipei de sănătate ocupaţională şi colaborarea cu Comitetul de
securitate al radiaţiilor şi Comitetul de siguranţă şi control al infecţiilor nosocomiale sunt
de maximă importanţă în orice spital.
Medicii din echipa de sănătate ocupaţională nu au o pregătire de specialitate,
medicii internişti sau de familie pot prelua cu success aces rol.
Au fost elaborate ghiduri pentru serviciile de sănătate ale angajaţilor, de
către Colegiul American de Medicină Ocupaţională şi a Mediului, care au fost adoptate
în multe ţări ale lumii.
Riscurile profesionale ce ţin de relaţiile psihosociale, sunt foarte importante într
o societate modernă unde, în cadrul relaţiilor de muncă apar frecvent, având amploare
destul de mare , nemulţumiri şi conflicte ale salariaţilor cu managerii.
Factorii de risc care se referă la relaţiile interpersonale, la climatul psihosocial,
au importanţă deosebită în asigurarea echilibrului dintre factorii profesionali şi cei
individuali. Relaţiile psihosociale în spitalul judeţean public analizat au implicat mai ales : relaţia conducător – colaborator; relaţia şef – subaltern; relaţia între membrii aceluiaşi colectiv. Capitolele 5 şi 6 se referă la problemele de sănătate asociate sistemului sanitar,
făcânduse o analiză exhaustivă a riscurilor profesionale, bolilor profesionale şi bolilor
legate de profesie, precum şi a măsurilor de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă ,
în spitale.
Principalii factori de risc, în legătură cu problemele de sănătate asociate
sistemului sanitar, sintetizaţi din literatura de specialitate:
suprasolicitarea neuroemoţională;
suprasolicitarea analizatorilor : vizual, auditiv, sensorial;
suprasolicitările musculare asociate cu eforturi fizice sau medii;
acţiunea agenţilor chimici, fizici şi biologici;
regimul de muncă iraţional;
schimbul de noapte în program;
microclimat alterat, zgomot exagerat;
violenţe din partea publicului;
accidente de muncă ( căderi , tăieturi, înţepături de ac, şocuri electrice,
etc. );
relaţii de muncă încordate, tensionate cu colegii şi şefii.
Factori ergonomici :
efort neuropsihosenzorial
efort fizic, ridicare şi transport greutăţi
poziţii vicioase
munca în schimburi alternante
agresiuni in partea pacienţilor,
aparţinătorilor
Factori chimici, alergizanţi ,iritanţi
formol,oxidul de etilen
formaldehida
săruri cuaternare de amoniu
glutaraldehidele
antiseptice mercuriale
acceleratorii de vulcanizare a
cauciucului
antioxidanţi
substanţe clorigene
Factori de risc profesional în mediul spitalicesc
Factori toxici şi/sau cancerigeni :
gaze anestezic( halotan)
oxid de etilen
toluen şi xilen
mercur
eugenol
agenţi cancerigeni
(citostatice, protoxid de N)
Factori biologici :
virusuri
bacterii
fungi
paraziţi
Factori fizici : microclimat
radiaţii
electromagnetice
radiaţii ionizante
ultrasunete
zgomot
vibraţii
Fig.nr. 2 Factori de risc profesional în mediul spitalicesc
Organizaţia Internaţională a Muncii estimează faptul că stresul ocupaţional
provoacă scăderea pe plan economic cu 10% a produsului intern brut al unei ţări.
Îmbolnăvirile provocate de stresul ocupaţional sunt distribuite pe profesii în
concordanţă cu mai multe publicaţii de actualitate astfel :
asistenţa tehnică, socială şi administrativă 48%
manageri şi experţi 16%
operatori şi laboranţi 15%
producţie şi reparaţii 9%
bucătari 4%
poliţişti şi jandarmi 3%
alte profesii 4%
Femeile sunt cu 50% mai expuse la stresul ocupaţional decât bărbaţii.
Medicii ( în special ) dar şi cadrele medii sanitare, lucrează în domenii de
activitate distincte : chirurgie, radiologie, oncologie, boli infecţioase, stomatologie , etc.,
unde factorii de risc care le influenţează starea de sănătate sunt diferiţi.
În România se practică o listă a bolilor profesionale a căror declarare este
obligatorie, care se revizuieşte periodic.
Lista posibilă a bolilor profesionale la personalul medicosanitar în România
( 2007 ):
boli infecţioase şi parazitare;
boala de iradiere;
boli neurologice;
neoplazii;
boli psihice; devieri comportamentale;
insuficienţa venoasă a membrelor inferioare;
boli cardiovasculare;
boli osteomusculoarticulare;
boli alergice;
nevroze de suprasolicitare;
astenopie acomodativă , vicii de refracţie optică, cataractă, keratite,
conjunctivite, retinite;
hemopatii ( anemii );
hepatite toxice; hepatite virale;
sindroame neurocardiovasculare şi endocrine;
boli digestive;
sindrom de ,, burn – out “;
stresul ocupaţional.
Impactul clauzei îndatoririlor generale, privind Securitatea muncii şi Administraţia
sănătăţii, pentru crearea unui mediu de muncă sănătos şi sigur, rămâne o forţă
importantă pentru încurajarea spitalelor să realizeze siguranţa angajaţilor.
Institutul ,, Matei Balş “ , participant la un proiect internaţional de cercetare
asupra sănătăţii şi securităţii în muncă a personalului sanitar, a propus organizarea
Departamentului de sănătate – securitate în muncă,în toate spitalele.
Fig.nr.3 Organizarea Departamentului de Sănătate – Securitate în muncă
SANATATE SECURITATE
MEDIC DE MEDICINA MUNCII
INGINER DE SECURITATE
RESPONSABIL CU
CIRCUITELE
MEDICUL EPIDEMIOLOG
MEDICUL DE PERSONAL
PERSOANE CALIFICATE INVITATE DIN INTERIOR SAU
EXTERIOR
In CSSM
In legatura cu In legatura cu
Lenjerie deseuri Probe biologice Masa
Capitolul 7 prezintă un model de anchetă prospectivă precum şi calculul riscului
relativ şi fracţiei etiologice profesionale.
Studiul de cohortă prospectiv stabileşte existenţa unei relaţii de la cauză la efect,
între factorul de risc şi boală, cu un minim de erori posibile.
La acest tip de studiu – anchetă analitică prospectivă – calculul riscului relativ se
face după interpretarea orizontală a tabelului 2 x 2. Tabel nr. 4
Calculul Riscului Relativ ( RR )
Bolnavi Non bolnavi
Expuşi a b a+b
Neexpuşi c d c+d
a+c b+d a+b+c+d
Incidenţa la expuşi
RR = Incidenţa la neexpuşi
a x d RR = unde :
b x c
a = persoanele bolnave din cei expuşi;
b = persoanele nonbolnave din cei expuşi ;
c = persoanele bolnave din cei neexpuşi;
d = persoanele nonbolnave din cei neexpuşi, iar a+b – reprezintă suma
expuşilor şi c+d – suma neexpuşilor.
Calcularea valorii riscului relativ exprimă de câte ori este mai mare riscul de
expunere în rândul bolnavilor, faţă de riscul de expunere al celor sănătoşi.
Tabel nr. 5 Valoarea Riscului Relativ în studiul de cohortă prospectiv
STUDIU DE COHORTĂ PROSPECTIV
RISC RELATIV FACTOR X
RR > 1 Factor de risc
RR= 1 Factor indiferent
RR< 1 Factor de protecţie
Prin fracţia etiologică profesională se cuantifică forţa de pătrundere a
factorilor de risc profesional în bolile legate de profesie, care creşte direct proporţional
cu expunerea profesională.
FEP se validează la valori mai mari de 20% Partea de cercetări personale începe cu capitolul 8 în care se prezintă ipoteza
de lucru, materialul şi metodologia de studiu.
Sa pornit de la premiza că expunerea la numeroşi factori de risc profesional a
personalului sanitar din spitale, influenţează negativ starea de sănătate a acestuia prin
creşterea morbidităţii profesionale şi prin boli legate de profesie.
Morbiditatea prin afecţiunile menţionate este subevaluată, neexistând în prezent
o echipă de specialişti interdisciplinară, care să permită recunoaşterea, semnalizarea şi
declararea bolilor profesionale şi nici cercetarea şi evidenţa bolilor legate de profesie.
Un program coerent de intervenţie – prevenţie poate constitui un instrument util
pentru limitarea sau eliminarea acţiunii factorilor de risc profesional. Materialul de studiu este constituit din 259 subiecţi, angajaţi ai spitalului
judeţean , din care sau selecţionat : lotul de studiu având 131 subiecţi ( grupaţi în 6
loturi mai mici, corespunzător secţiilor de spital analizate ) şi lotul martor format din 128
subiecţi ( grupaţi în 6 loturi mai mici din cadrul compartimentului contabilitate – finanţe –
informatică ).
Caracterizarea loturilor sa făcut în funcţie de vârstă, sex, vechime în muncă şi
nivelul de pregătire. Metodologia de lucru a constat în : caracterizarea spitalului analizat ; analiza
unor indicatori demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman ;
determinarea unor indicatori fizici, chimici, fizicochimici şi biologici din mediul de muncă
al spitalului analizat ; analiza ergonomică a locurilor de muncă ; chestionar de
investigare a problemelor legate de activitatea desfăşurată de personalul medico
sanitar; calcularea Riscului relativ şi a fracţiei etiologice profesionale.
Prelucrarea statistică a datelor sa făcut cu programele EXCELL şi EPIINFO
2002 şi 2007. Sa procedat deasemenea la calculul probabilităţii şi a pragului de
semnificaţie statistică. Capitolul 9 prezintă rezultatele obţinute .
Caracterizarea spitalului judeţean analizat, descoperă un spital cu o vechime de
32 ani, construit monobloc , cu instalaţii sanitare la capătul holului principal al fiecărei
secţii, care deşi la inaugurare era extravilan, actualmente a ajuns intravilan, expus
poluanţilor urbani fizici şi chimici ( vibraţii, zgomot, gaze eşapament, etc.).
În anul 2007, a existat un aport masiv de fonduri bugetare de la Ministerul
Sănătăţii Publice, pentru echipamente medicale iar aparatura veche a fost în bună parte
înlocuită.
Reabilitarea hotelieră sa făcut parţial, în ultimii 4 ani şi numai o parte din
mobilier a fost înlocuită.
Situaţia încadrării cu personal sa îmbunătăţit în ultimii ani şi deşi este nevoie de
specialişti, majoritatea specialităţilor sunt bine reprezentate.
Spitalul are 646 de paturi şi în afară de corpul principal prezentat, are 5 secţii
exterioare care funcţionează în clădiri pavilionare la 2 km de clădirea principală.
Spitalul are un ambulatoriu integrat care are 16 cabinete medicale de specialitate
şi este amplasat la distanţă de 2,5 km de spital ( deocamdată ).
În ceea ce priveşte structura pe profesii în spitalul analizat funcţionează: 68 de
medici ( 9,4 %) , 6 farmacişti ( 4,3 % ), alt personal cu studii superioare 11 ( 7,9% ),
asistenţi medicali 327 ( 45,4 %), personal sanitar auxiliar 191 ( 25,5%), personal TESA
42 ( 5,8%), muncitori 74 ( 10,3 %).
Fig. nr.4 Cauze de deces în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman
Analiza indicatorilor demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman
( 414.000 locuitori ) arată o mortalitate generală cu evoluţie ascendentă în perioada
2002 – 2007, cu predominanţa bolilor aparatului circulator, accidentelor vasculare
cerebrale şi cancerelor , 80% din cazuri fiind reprezentate de persoane peste 65 ani.
În ceea ce priveşte morbiditatea în perioada 2002 – 2007, a fost dominată de
bolile aparatului respirator, al căror trend sa menţionat pe întreaga perioadă, la valori
mari, urmate de bolile aparatului digestiv, ale sistemului nervos şi afecţiunile aparatului
genital.
Fig.nr. 5 Cazuri noi de îmbolnăvire în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman
Fig. nr. 6 Morbiditatea specifică la 100.000 de locuitori în România, comparativ cu judeţul Teleorman.
Determinările de factori fizici ( microclimat, zgomot ) arată unele depăşiri de
microclimat la staţia de sterilizare şi la staţia de aer comprimat.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
1 2
2004 2008
Temperatura (G
rade
celsius
)
Valoare determinata CMA
Fig. nr.7 Evoluţia determinărilor de microclimat ( TU ) în Staţia sterilizare ( 2004 – 2008 )
Sau constatat depăşiri la pulberile de gips ( sala de gips ) şi valori mari ale
monoxidului de carbon ( la centrala termică ).
2005
2008
VM
VA
0
2
4
6
8
10
12
14
16
VM VA
Fig. nr.8 Reprezentarea grafică a determinărilor de pulberi gips la secţia Ortopedie din spitalul analizat ( 2008 ).
Fig.nr. 9 Determinarea monoxidului de carbon la centrala termică , lângă cazan
Nu sau constatat în general depăşiri de aeromicrofloră în secţiile de spital unde
sau făcut determinări.
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
nivel paviment spaţiu sterilizare
nivel pervaz spaţiu sterilizare
nivel masă instrumentar
nivel canapea consultaţii
nivel dulap
nivel instrumentar
nivel masă ginecologie 1
nivel masă ginecologie 2
nivel masă instrumentar
nivel masă instrumentar
nivel masă operaţii 1
nivel masă operaţii 2
nivel canapea consultaţii 1
nivel canapea consultaţii 2
nivel centru sală tratamente
nivel masă de lucru 1
nivel masă de lucru 2
nivel birou 1
nivel birou 2
nivel birou 3
Sterilizare PEDIATRIE OBSTETRICĂ GINECOLOGIE
CHIRURGIE – SALĂ OPERAŢII
CHIRURGIE – SALĂ
TRATAMENTE
LABORATOR ANATOMIE
PATOLOGICĂ
LABORATOR BACTERIOLOGIE
2007 2008 LMA
Figura nr. 10 Determinări de Aeromicrofloră în unele secţii de spital în 2007 şi 2008
0 10 20 30 40
50 60 70 80 90
1 2
2003 2008
CO(m
g/m3)
Valoare determinata
CMA
Dintre factorii de risc depistaţi, cu relevanţă în producerea morbidităţii,
menţionăm: stresul ( în cazul hipertensiunii arteriale , cardiopatiei ischemice cronice şi
bolilor digestive cronice ) şi factorii biologici ( virusuri hepatice, bacilul tuberculos,
streptococ, stafilococ β hemolitic, etc.) cu relevanţă în producerea unor boli profesionale.
Analiza ergonomică a locurilor de muncă din spitalul analizat sa axat pe
investigarea spaţiului fizic şi a cuprins trei faze :
1. analiza activităţii personalului sanitar;
2. analiza modului de lucru în spital;
3. analiza spaţiului fizic ( ambientul ).
În studiu sa luat în consideraţie concepţia ergonomică a personalului sanitar
investigat, modul în care acesta respectă normele şi standardele în vigoare.
Au fost analizate activităţi desfăşurate zilnic ( de cadrele medicale şi auxiliare )
care necesită efort fizic, prin aplicarea unui chestionar ergonomic la care au răspuns 16
persoane, personalul medicosanitar.
Rezultatele au arătat influenţa condiţiilor generale de muncă asupra activităţii
cadrelor medicale asupra activităţii asistentelor medicale şi asupra stării lor de sănătate
în strânsă legătură cu modul de organizare a muncii. Tabel nr.6
Influenţa condiţiilor generale de muncă asupra activităţii cadrelor medicale în spitalul analizat
A. Organizarea muncii responsabilităţi supranumerare date de medici pentru asistente şi infirmiere;
proceduri complementare încarcă numărul de activităţi; întoarcerea la dimensiunea muncii este necesară,
pentru ca responsabilitatea să crească pentru activitatea desfăşurată;
activitătile supranumerare duc la tensiuni între şefi şi echipă.
B. Activitatea asistentelor şi auxiliarilor
responsabilităţi prea multe ; posturi vicioase; dislocări, dureri lombare; solicitarea excesivă a atenţiei.
C. Spaţiu fizic spaţiile sunt greşit dimensionate , în special în secţiile cu risc şi adesea nemodernizate ( zone insalubre )
numărul auxiliarilor este prea mic, cauzele ţin şi de normativele de personal
libera circulaţie a cadrelor medicale este o problemă , poate duce la lipsă acută de personal (salarii mici )
Pentru toate problemele identificate sau diagnosticat nevoile de remediere şi s
au stabilit unele strategii de influenţare a unor reglementări şi prin negocieri:
crearea postului de asistentă şefă ;
camere de preparare a medicamentelor existente dotate corect pentru a se elimina
efectul toxic al unor medicamente;
reabilitarea saloanelor cu materiale moderne, uşor de igienizat care să aibă grupuri
sanitare proprii;
spaţiile de spitalizare trebuie să fie climatizate asigurânduse o temperatură
constantă pe toată perioada de lucru;
să existe spaţii de relaxare şi igienă;
birourile funcţionarilor să beneficieze de condiţii bune şi grupuri sanitare cu duş;
spaţiile pentru activităţile conexe actului medical să fie modificate pentru a respecta
normele sanitare şi să fie construite din materiale uşor de întreţinut şi igienizat.
Analiza stării de sănătate prin boli cronice a personalului medicosanitar, a scos în
evidenţă situaţia bolilor cronice la personalul medicosanitar, consemnate de medicul de
medicina muncii în fişele de consult periodic, parte a dosarului medical personal.
Sau investigat 458 fişe de consult periodic din anul 2007 ale personalului medical
din secţiile : UPU, laborator, boli infecţioase, medicină legală, medicină internă,
anatomie patologică, diabet şi boli de nutriţie, balneofizioterapie, recuperare, dermato
venerologie, chirurgie.
Rezultatele au arătat că în toate secţiile analizate predomină bolile cardiovasculare
( HTA şi CIC ) ; bolile respiratorii şi traumatismele musculoarticulare diverse.
13%
13%
13% 0% 0%
18% 0% 0% 6% 6%
6% 0%
6%
19%
UPU Laborator Boli infectioase Medicina legala Medicina interna Anatomiepatologica Dializa Balneofizioterapie Psihiatrie Neurologie Hemodializa Recuperare Dermatovenerologie Chirurgie
Fig. nr. 11 Structura bolilor cronice la personalul sanitar analizat în 2007
Analiza statistică realizată comparativ la lotul de studiu şi lotul martor pentru
hipertensiune arterială , cardiopatie ischemică cronică şi boli digestive cronice a luat în
calcul stresul ca factor de risc propriu mediului spitalicesc şi frecvent invocat de
personalul medicosanitar din toate categoriile analizate. Stresul psihoemoţional nu a fost invocat de personalul financiar – contabil,
investigat în cadrul lotului martor.
Analiza riscului de îmbolnăvire prin hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică
cronică şi boli digestive cronice, arată un risc relativ cu valori mari, în general peste 4.
Riscul prin aceste boli în rândul expuşilor la stres ( lot studiu) este mare faţă de cel al
bolnavilor neexpuşi la stres ( lot martor ).
Grupa de vârstă de 31 40 ani şi sexul feminin au avut un risc relativ mai mare în
rândul expuşilor la stres ( lotul de studiu).
Pentru HTA , CIC şi bolile digestive, FEP depăşeşte 60% indicând că,sunt
indiscutabil legate de profesie.
Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi a pragului de semnificaţie statistică în cazul
personalului medical la risc de îmbolnăvire cu cardiopatie ischemică cronică cu vechime
de peste 30 ani arată o probabilitate de îmbolnăvire de 16% la lotul de studiu faţă de 2%
la lotul martor.
În cazul riscului de îmbolnăvire pe secţii de spital, probabilitatea de îmbolnăvire este
mare în secţiile neurologie şi interne, fiind de 60% la lotul de studiu, faţă de 30% la lotul
martor.
Studiul statistic a continuat cu investigarea îmbolnăvirilor legate de factorii de risc
biologici depistaţi ( virusuri hepatice şi HIV , bacilul Koch, stafilococul , streptococul β
hemolytic, paraziţi, micete etc. ).
În cazul riscului biologic, probabilitatea de îmbolnăvire a fost de 60% la lotul de
studiu şi doar 16% la lotul martor.
Bolile legate de prezenţa agenţilor biologici investigaţi în studiul statistic au fost:
Hepatitele acute virale B şi C;
Infecţia HIV / SIDA;
Purtătorii cronici nasofaringieni de streptococ hemolytic şi stafilococus aureus.
Riscul relativ calculat în cazul celor 3 boli, a arătat valori crescute în cazul hepatitelor
virale acute de tip B şi C şi a purtătorilor cronici de streptococ şi stafilococ, dovedind
legătură între factorul biologic şi boală.
FR=Stres
107
85
131 128
0
20
40
60
80
100
120
140
Li Lm
Nr. cazu
ri E
Nt
E 107 85
Nt 131 128
1 2
Fig. nr. 12 Riscul de îmbolnăvire datorat STRESULUI la lotul de studiu comparativ cu lotul martor
FR biologic
41 30
91 87
0
50
100
Li Lm
Nr.
cazu
ri
E
Nt
E 41 30
Nt 91 87
1 2
Fig.nr. 13 Portajul cronic de streptococ şi stafilococ în secţii ale spitalului analizat
Capitolul 10 este rezervat discuţiilor .
Studiul efectuat sa referit strict la cercetarea unor factori de risc din mediul
spitalicesc şi influenţa acestora asupra stării de sănătate a personalului medicosanitar.
În cadrul studiului de cohortă prospectiv efectuat sau calculate unii indicatori
specifici : riscul relativ şi fracţia etiologică profesională pentru a evidenţia bolile legate de
profesie.
Analiza ergonomică sa axat pe investigarea spaţiilor de lucru din spital şi a
cuprins: activităţile personalului sanitar, modul de lucru şi spaţiul fizic , fiind o anchetă
explorativă de natură descriptivă – tip studiu de caz.
Sau evidenţiat deficienţe privind spaţiile de lucru, mobilierul, echipamentele şi
activitatea personalului medical şi auxiliar, identificânduse nevoi de remediere, costuri umane şi materiale.
Cercetarea a abordat riscurile profesionale care ţin de relaţiile psihosociale,
respectiv conflicte între salariaţi şi şefii direcţi dar şi între salariaţi şi manageri. Stresul psihoemoţional a fost identificat ca unul din factorii principali în apariţia
îmbolnăvirilor luate în studiu: HTA, CIC şi Boli digestive.
Studiul statistic , prin calculul indicatorilor propuşi: Riscul Relativ şi Fracţia
etiologică profesională , dar şi prin calculul probabilităţilor , a dovedit că riscul apariţiei
HTA , CIC şi Boli digestive este mai mare la lotul studiat comparativ cu lotul martor. Capitolul 11 prezintă concluziile generale.
Bolile infecţioase, de multe ori posibil profesionale sunt reprezentate de
tuberculoză şi hepatita acută virală.
Bolile legate de profesie, mai frecvent întâlnite la lotul de studiu, sunt
reprezentate de HTA, CIC , afecţiuni digestive cronice, în timp ce la lotul martor,
predomină afecţiunile datorate suprasolicitării vizuale şi afecţiunile osteomusculo
articulare.
Aceste aspecte au fost demonstrate prin studiul statistic efectuat care relevă
faptul că, îmbolnăvirile legate de distres sunt de 2,2 ori mai frecvente iar îmbolnăvirile
datorate riscului biologic de 8 ori , la lotul studiat.
Îmbolnăvirile legate de distres sunt mai frecvente la Unitatea de Primiri Urgenţe
şi ATI , precum şi la personalul care efectuează gărzi.
Riscul de îmbolnăvire la factori biologici este mai mare în secţiile : boli
infecţioase, chirurgie, ginecologie, pediatrie, nounăscuţi.
Se demonstrează fără echivoc, prin datele statistice, că expunerea la stres şi factori biologici este responsabilă de apariţia unor boli profesionale sau legate de profesie.
Studiul militează pentru înfiinţarea, în toate spitalele , a unor structuri adecvate
de monitorizare a factorilor de risc şi stării de sănătate a personalului medicosanitar.
Rezultatele studiului propun implementarea unor măsuri importante pentru
protecţia personalului medical şi a pacienţilor:
adoptarea politicii managementului integrat;
implementarea sistemului de calitate a actului medical;
implementarea unor măsuri ergonomice;
formarea personalului şi supravegherea stării de sănătate a acestuia.
Comitetul de Securitate şi Sănătate în muncă trebuie să aibă un loc bine definit,
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în toate instituţiile care acordă îngrijiri
medicale.
măsuri de protecţie a mediului.
În final am propus implementarea Programului naţional de acţiune pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă , parte a programului ,, Înfrăţirea Phare RO 99/IB/OT
01 “ România – Franţa.
Drd.LuminiţaMihaela Dumitraşcu
OPIS TABELE Tabel nr. 1 Ierarhia statelor membre ale U.E. după nivelul incidenţei unor boli contagioase la 100.000 locuitori Tabel nr. 2 Incidenţa şi prevalenţa , pe clase de boli în România Tabel nr. 3 Situaţia personalului medicosanitar la 10.000 locuitori în România Tabel nr. 4 Calculul Riscului Relativ ( RR ) Tabel nr. 5 Valoarea Riscului Relativ în studiul de cohortă prospectiv Tabel nr. 6 Influenţa condiţiilor generale de muncă asupra activităţii cadrelor medicale în spitalul analizat
OPIS FIGURI
Fig. nr. 1 Proporţia agentului cauzal în hepatitele virale profesionale Fig.nr. 2 Factori de risc profesional în mediul spitalicesc Fig. nr. 3 Organizarea Departamentului de Sănătate – Securitate în muncă Fig. nr.4 Cauze de deces în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman Fig.nr. 5 Cazuri noi de îmbolnăvire în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman ( cifre absolute ). Fig. nr. 6 Morbiditatea specifică la 100.000 de locuitori în România, comparativ cu judeţul Teleorman Fig. nr.7 Evoluţia determinărilor de microclimat ( TU ) în Secţia sterilizare ( 2004 – 2008 ) Fig. nr.8 Reprezentarea grafică a determinărilor de pulberi gips la secţia Ortopedie din spitalul analizat ( 2008 ) Fig.nr. 9 Determinarea monoxidului de carbon la centrala termică , lângă cazan Figura nr. 10 Determinări de Aeromicrofloră în unele secţii de spital în 2007 şi 2008 Fig. nr. 11 Distribuţia bolilor cronice la personalul sanitar analizat în 2007 Fig. nr. 12 Riscul de îmbolnăvire datorat STRESULUI la lotul de studiu comparativ cu lotul martor Fig.nr. 13 Portajul cronic de streptococ şi stafilococ în secţii ale spitalului analizat
CUPRINS
INTRODUCERE LISTĂ ABREVIERI A. PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL 1 Actualităţi în sănătatea ocupaţională. Date generale privind starea de sănătate a populaţiei. 1.1. Actualităţi privind sănătatea ocupaţională pe plan european şi mondial. 1.2. Date privind mortalitatea şi morbiditatea specifică , pe plan naţional şi european. 1.3. Evoluţia personalului medico sanitar în România
CAPITOLUL 2. Riscuri profesionale legate de mediul de muncă 2.1. Factori fizici 2.2. Factori chimici 2.3. Factori biologici
CAPITOLUL 3. Riscuri profesionale legate de ergonomia muncii CAPITOLUL 4. Riscuri profesionale ce ţin de relaţiile psihosociale. CAPITOLUL 5 Probleme de sănătate asociate sistemului sanitar CAPITOLUL 6 . Riscuri profesionale întâlnite la personalul medical din unităţile sanitare cu paturi 6.1. Riscuri profesionale legate de factorii constitutivi ai condiţiei de muncă 6.2. Clasificarea factorilor de risc profesional din domeniul medicosanitar 6.3. Boli profesionale şi boli legate de profesie la personalul medicosanitar 6.4. Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă în spitale
CAPITOLUL 7. Ancheta analitică prospectivă . Calculul riscului relativ şi a fracţiei etiologice profesionale. B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE CAPITOLUL 8 Ipoteza de lucru , materialul şi metodologia de studiu. 8.1. Ipoteza de lucru 8.2. Material de studiu 8.2.1. Caracterizarea loturilor studiate 8.3. Metodologie de lucru 8.3.1. Caracterizarea spitalului judeţean analizat 8.3.2. Analiza unor indicatori demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman . 8.3.3. Determinarea unor factori fizici şi chimici din mediul de muncă al spitalului analizat 8.3.3.1. Determinarea microclimatului
8.3.3.2. Determinarea zgomotului 8.3.3.3. Determinarea pulberilor de gips 8.3.3.4. Determinarea monoxidului de carbon 8.3.3.5. Determinarea aeromicroflorei . 8.3.4. Analiza ergonomică a locurilor de muncă 8.3.4.1. Aplicarea unui chestionar ergonomic 8.3.4.2. Analiza datelor cu privire la starea de sănătate a personalului medico sanitar din spitalul analizat. 8.3.5. Chestionar de investigare a problemelor legate de activitatea desfăşurată de personalul medical şi auxiliar.Variabile ce caracterizează graficul activităţii. 8.3.6. Calcularea unor indicatori specifici 8.3.7. Prelucrarea statistică a datelor ( programe, metode folosite) 8.3.7.1. Analiza statistică 8.3.7.1.1. Calculul probabilităţii şi a pragului de semnificaţie statistică
CAPITOLUL 9. REZULTATE 9.1.Caracterizarea spitalului judeţean analizat 9.1.1. Scurt istoric şi prezentarea unităţii. 9.1.2. Comentarea organigramei la spitalul judeţean analizat 9.1.3. Ambient şi condiţii de muncă 9.2. Analiza unor indicatori demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman 9.2.1. Mortalitatea generală şi specifică 9.2.2. Morbiditatea specifică în judeţul Teleorman 9.3 Rezultatele determinărilor unor factori fizici, chimici şi biologici din mediul de muncă al spitalului analizat 9.3.1. Determinarea unor factori fizici 9.3.1.1. Determinarea microclimatului ( temperatură uscată, umiditate relativă) 9.3.1.2. Determinarea zgomotului 9.3.2. Determinarea unor factori fizicochimici (pulberi) şi chimici (monoxid de carbon). 9.3.2.1. Determinarea pulberilor de gips 9.3.2.2. Determinarea monoxidului de carbon 9.3.3. Determinarea unor factori biologici 9.3.3.1. Determinarea Aeromicroflorei 9.4. Riscuri legate de specificul activităţii în unele secţii de spital 9.5. Descrierea unor riscuri profesionale care aparţin de relaţiile psihosociale în spitalul analizat 9.6. Analiza ergonomică a locurilor de muncă din spitalul analizat prin anchetă explorativă descriptivă 9.6.1. Analiza activităţilor personalului medicosanitar 9.6.2. Analiza modului de lucru în spital 9.6.3. Analiza spaţiului fizic 9.6.4. Diagnosticul final şi planificarea ameliorărilor 9.6.5. Strategii de implementare a unor reglementări şi prin negocieri
9.7. Analiza datelor cu privire la starea de sănătate a personalului din spitalul analizat. 9.7.1 Analiza stării de sănătate prin boli cronice a personalului medicosanitar din spitalul analizat în anul 2007 9.7.1.1. Distribuţia personalului medicosanitar examinat pe grupe de vârstă şi sexe 9.7.1.2. Distribuţia bolilor cronice la personalul medicosanitar examinat în 2007, pe secţii 9.7.1.3. Distribuţia pe sexe a afecţiunilor cronice depistate la personalul medicosanitar examinat în anul 2007 9.7.2. Morbiditatea prin boli profesionale 9.7.3. Morbiditatea prin boli legate de profesie în spitalul analizat 9.7.4. Studiu comparativ la lotul de cercetat şi lotul martor. Calculul RR şi FEP. 9.8. Rezultatele analizei statistice 9.8.1. Stresul ca factor profesional cauzal a unor boli legate de profesie : HTA, Cardiopatia ischemică cronică (CIC) şi bolile digestive cronice 9.8.2. Analiza riscului de îmbolnăvire prin HTA. 9.8.2.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire ,, p ’’ şi al pragului de semnificaţie statistică prin HTA 9.8.3. Analiza riscului de îmbolnăvire prin CIC 9.8.4. Analiza riscului de îmbolnăvire prin boli digestive cronice. 9.8.4.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.5. Analiza riscului de îmbolnăvire pe sexe 9.8.5.1. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin HTA pe sexe la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.5.2. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin CIC pe sexe la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.5.2.1.Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.5.3. Analiza statistică pe sexe a riscului apariţiei unor boli digestive cronice ca urmare a stresului la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.5.3.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică prin boli digestive cronice 9.8.6. Analiza riscului de îmbolnăvire pe grupe de vârstă 9.8.6.1. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin HTA pe grupe de vârstă la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.6.2. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin CIC pe grupe de vârstă la lotul de studiu comparativ cu lotul martor 9.8.6.3. Analiza pe grupe de vârstă a riscului apariţiei bolilor digestive la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.6.3.1.Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.7. Analiza riscului de îmbolnăvire pe grupe de vechime în muncă
9.8.7.1. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin HTA pe grupe de vechime la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.7.2. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin CIC pe grupe de vechime la lotul de studiu comparativ cu lotul martor 9.8.7.2.1. Calcularea probabilităţii de îmbolnăvire şi a pragului de semnificaţie statistică. 9.8.7.3. Analiza pe grupe de vechime în muncă a riscului apariţiei bolilor digestive la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.8. Analiza riscului de îmbolnăvire global pe secţii 9.8.8.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.9. Analiza riscului de îmbolnăvire pe tipuri de risc (neuropsihic, biologic, fizicochimic ). 9.8.9.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.10. Reprezentarea grafică a riscurilor de îmbolnăvire 9.9. Agenţii biologici în mediul de spital 9.9.1. Consideraţii generale. 9.9.2. Factorii de risc investigaţi şi principalele boli legate de prezenţa acestora. 9.9.2.1. Hepatita acută virală B şi C 9.9.2.1.1. Reprezentarea grafică a riscurilor de îmbolnăvire prin hepatită acută virală 9.9.2.2. Infecţia HIV/SIDA. 9.9.2.3. Purtători cronici de streptococ şi stafilococ. 9.9.2.3.1. Reprezentarea grafică a portajului cronic de streptococ şi stafilococ.
CAPITOLUL 10 DISCUŢII CAPITOLUL 11 CONCLUZII GENERALE 11.1. Referitor la spitalul judeţean analizat 11.2. Referitor la aspecte de interes general
CAPITOLUL 12 PLAN DE INTERVENŢIE PREVENŢIE 12.1. Adoptarea politicii managementului integrat. Stadiul actual şi perspective 12.2. Implementarea sistemului de calitate a actului medical. 12.3. Implementarea unor măsuri ergonomice 12.4 Formarea personalului şi supravegherea stării de sănătate a acestuia 12.4.1. Formarea personalului 12.4.2. Supravegherea sănătăţii angajaţilor din sectorul sanitar cu paturi. 12.4.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie 12.4.4. Circuitul deşeurilor 12.4.5. Circuitul lenjeriei 12.4.6. Transportul probelor biologice 12.4.7. Dezinfecţia şi igiena 12.4.8. Dotări specifice
12.4.9. Alte măsuri de securitate 12.5. Măsuri de protecţie a mediului 12.6. Implementarea Programului naţional de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, parte a programului ,, Înfrăţirea Phare RO99/IB/OT 01’’ România – Franţa, care se desfăşoară în prezent la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,, Matei Balş ’’Bucureşti.
ANEXE OPIS TABELE OPIS FIGURI OPIS ANEXE INDEX NOMINUM BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Baranski B. şi Pierre Biemas ( 1998 ) ,, Guidelines on Quality Management in
Multidisciplinary Occupational Health Services Worl Health Organization ’’ in
Regional Office for Europe, f.ed., p.110 – 115.
2. Bardac, Dorin Iosif ( 2004 ) Medicina muncii şi boli profesionale, Sibiu, Ed.
Universitaria.
3. Enăchescu, Dan ( 1995 ) Sănătate publică şi management sanitar Bucuresti, Ed.All.
4. Garcia Gomez M. şi M. Kogevinas ( mai – iunie 1996 )
,, Estimate of mortality from occupational cancer and carcinogen exposure in the
workplace ’’ in Gaceta Sanitaria, vol.1054. p.143 151.
5. Hoghstedt, Christer ( 1993 ) ,, Work Health and Environment in an International
Perspective ’’, UFA Bulletin ; no 7 , p. 17 – 23.
6. Rosenman Kenneth, Marthe, J. Stanbury si Mary Jo Relly ( 1995),
,,Mortality among persons with silicosis reported to disease surveillance systems in
Michigan and New Jersey , United States’’ in Work Environ Health Revue no. 21 ,
f.ed. , Chicago p.72 – 73.
7. Kraut , A. ( 1994 ) ,, Estimates of the Extent of Morbidity and Mortality Due to
Occupational Diseases in Canada ’’ in American Journal of Industrial Medicine no.
25 , p. 267 – 278.
8. WHO ( 2001 ) ,, Occupational and Environmental Health Team , Departament of
Protection of the Human Environment Occupational Health ’’ in Globnet Newsletter,
25.03.2006.
9. Păuncu , Ana Elena ( 2000 ) ,, Bolile profesionale la personalul medical ’’ Revista
Română de Medicina Muncii – vol. 50 , nr. 12 , p. 24 – 31.
10. Lazia, Dumitru ( 2006 ) Stresul la locul de muncă – Tehnica Radiantă, Timişoara,
Ed. Orizonturi Universitare.
11. Todea, Adriana ( 2006 ) Morbiditatea profesională în România faţă în faţă cu cea
europeană , Bucureşti , Ed. Fundaţiei România de mâine.
12. Amiel, R. ( 1985 ) Entreprise sante. Manual de psychopatologie du travail et de La
sante mentale de la personne. Paris. SA – editeur , 276, rue de l`Ecole.
13. Caplan, R.D. si altii ( 2005 ) Job and worker health in NIOSH Research of Health,
New York, f.ed.
14. Chandron, B. ( 1990 ) Psychopathologies de stress, Paris, f.ed..
15. Wisner, A. ( 2005 ) Ergonomie et psychopatologie du travail Paris, f.ed..
16. XXX ( 2006 ) Le stress dans le monde du travail Paris, Ed. BIT.
17. Commision europeenne ( 1996 – 2000 ) ,, Programme C.E. les lieux du travail
dans le monde ’’ , vol.25, f.ed. p. 2150.
18. Răşcanu, Ruxandra ( 2003 ) Psihologie şi comunicare, Bucureşti, Ed. Universitaria.
19. Bardac, Dorin Iosif ( 2005 ) Elemente de medicina muncii şi boli profesionale, Sibiu,
Ed. Eranoss.
20. Niculescu, Toma ( 1985 ) Manual de patologie profesională, Bucureşti, Ed.Medicala ,
Vol.1.
21. Cocîrlă, Aristotel ( 2003 ) Manual de medicina muncii, Bucureşti, f.ed.
22. Silion, Ion ( 2001 ) Bazele medicinii muncii, Iaşi, Ed. Alma Mater.
23. Caiman, D. şi P. Ţurcan ( 1999) Medicina muncii practică, Iaşi, Ed. Eurobit.
24. Toma, Ion ( 1992 ) Medicina muncii, Craiova, Ed. MEDMUN.
25. Niculescu, Toma ( 2003 ) Manual de medicina muncii, Bucureşti, Ed. MEDMUN.
26. Toma, Ion ( 2006) Practica medicinii muncii , Craiova, Ed. Sitech.
27. Ţurcan , Petre ( 1981 ) Medicina Muncii Iaşi, Ed. Facla.
28. Ştefănescu , T. ( 2005 ) Dreptul muncii , Editia aIIa revizuită şi adăugită ,
Bucureşti, Ed. Lumina Lex.
29. Todea, Adriana ( 2000 ) Boli profesionale în actualitate ,Bucureşti, Ed. Viaţa
Medicală Românească.
30. Todea, A. ( 2007 ) Ghidul medicului de medicina muncii privind stabilirea aptitudinii
în muncă , Bucureşti, Ed. Universitaria.
31. Surcel , Didi ( 2000) Priorităţi şi tendinţe în medicina muncii, Bucureşti, Ed. Alma
Mater .
32. Raşcu, A. şi alţii ( 2004 ) SILICOZA , Bucureşti, Ed. Universitaria.
33. Moldoveanu , L. ( 2008 ) Sănătatea decizionarilor , Cluj – Napoca, Ed. Herald.
34. Constantin, B., C. Mihalache şi V. Oprea ( 2008 ) ,, Studiu clinicoepidemiologic
privind astmul bronşic întro clinică de medicina muncii’’ Revista de medicina muncii
Bucureşti, no.2, p. 30 – 35.
35. Popescu , S.F. ( 2002 ) Radiopatologie , Bucureşti, Ed. Universitaria.
36. Ţurcan, P. ( 1981 ) Medicina muncii în mediul cu solvenţi organici, Iaşi, Ed. Facla .
37. Toma, I. şi M.D. Bunescu ( 2008 ) Practica medicinii muncii Craiova , Ed.
Universitaria Craiova.
38. Uniunea Europeană , Japonia şi Statele Unite ( 2006 ),, Stresul la locul de muncă
şi sănătatea ’’ , UFA Bulletin, no.3, p. 22 – 30.
39. Păuncu, E.A. ( 2000) ,, Aspecte de suprasolicitare musculoscheletală la personalul
medicosanitar ’’ Revista Română de medicina muncii , Timişoara, Ed. Orizonturi
universitare, vol.50 no.12, p. 15 – 21.
40. Ivan, A. ( 2002/ 2008) Tratat de epidemiologie al bolilor transmisibile , Iaşi , Ed.
Polirom.
41. Manolescu M. şi altii ( 2001 ) Consideraţii epidemiologice asupra tulpinilor de
Pseudomonas aeruginosa izolate în probele bacteriologice recoltate în spital ,
Craiova , Ed. Universitaria Craiova.
42. Ivan, A. ( 1996 ) Epidemiologie generală , Iaşi, Ed. Polirom.
43. Melinte , V. ( 2007 ) Epidemiologie, Craiova, Ed. Universitaria Craiova.
44. Kindon, A. ( 1987 ) Hepatita virală C , Bucureşti, f.ed.
45. Marieş, M. şi altii ( 2006 ) ,, Aspecte epidemiologice privind incidenţa cazurilor de
astm bronşic internate în compartimentul boli profesionale al Spitalului Judeţean
Sibiu în perioada 1995 – 2004 ’’ in Astmul bronsic în judeţul Sibiu , coord. D.I.
Bardac, Sibiu, Ed. Universitaria, p. 182 – 204.
46. Olteanu, M. ( 2005 ) Renaşterea sistemului sanitar printro reformă bazată pe dovezi,
Bucureşti, Ed. Tehnică şi pedagogică.
47. Manu, P. şi altii ( 1983 ) Medicina muncii, Bucureşti, f.ed.
48. Voicu, Victor ( 2007 ) Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului, Bucureşti, Ed.
Tehnică.
49. PHARE şi Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,, Matei Balş ’’ ( 2005 – 2008 )
,,Proiect RO 99/ IB/ OT 01 România – Franţa ’’, Bucureşti , http://www.mateibals.ro,
15.02.2008.
50. Wook, Lee Jong , OMS ( 2006 ) ,, Sănătatea omenirii şi dezvoltarea profesiei
medicale ’’ cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, NEWSLETTER, 20.05.2007.
51. Minulescu, M. ( 1996 ) Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică ,
Bucureşti, Ed. Garell Publishing Haus .
52. Dallaire, Claude ( 2006 ) ,, Elaborarea unui program de evaluare continuă a
randamentului în munca lucrătorilor sanitari în Quebec , Bucureşti, Ed. Universitaria.
53. Parlamentul Romaniei ( 2003 ) Codul muncii , Bucureşti, M.OF. nr.72 din
05.02.2003.
54. Ciobanu, Gh. şi altii ( 2003 ) ,, Despre morbiditatea angajaţilor din serviciul de
asistenţă medicală de urgenţă ,, la Congresul de Igienă şi Epidemiologie din
Republica Moldova, Chişinau, f.ed .
55. Ioachim,V. ( 2005 ) Medicina preventivă, strategie oportună a sistemelor de
sănătate, Chişinău, Ed. HYPERION.
56. Bebih , V. şi V. Iachim ( 2006 ) ,, Probleme actuale privind munca şi sănătatea
lucrătorilor medicali ’’ in Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,
Chişinău , Ed. Ştiinţa.
57. Surcel , D. ( 2007 ) Elemente cheie în abordarea politicii de abordare a riscurilor
profesionale şi prevenire a afecţiunilor musculoscheletale, Bucureşti, Ed. Alma
Mater.
58. Enăchescu , D. ( 2001 ) Studii analitice prospective şi retrospective, Bucureşti, Ed.
Universitaria.
59. Păuncu, E.A. ( 2004) Medicina muncii , Timişoara , Ed. Orizonturi Universitare.
60. Agenţia Europeană pentru sănătate şi securitate în muncă Spania ( 2006 ) ,,Bune
practici privind sănătatea şi securitatea în muncă din sectorul sanitar’’ , Buletin
informativ în limba română/ Fişa informativă nr. 29.
61. XXX ( 2002 ) ,, Cercetări epidemiologice privind hepatitele profesionale la personalul
din spitale ’’, Revista Română de medicina muncii, vol.52, no.1 , p. 46 – 61.
62. Chaves C. , Mauro ( 2006 ) ,, Ergonomia şi arhitectura spitalicească ’’ in Interfaţa şi
analiza ergonomică a proiectului arhitectonic al unei clinici medicale, Rio de Janeiro,
Ed. Univers, p. 212 – 280.
63. Roberge D. şi alţii ( 2006 ) ,, Cercetarea aplicată în contextul restructurării
serviciilor medicale de prima linie ’’ in Buletin Congres CALASS Milano, p. 201 –
210, f.ed.
64. Bird, Jr. F.E. ( 1974 ) Management guide to loss control, Loganville Canada , Ed.
G.A. Institute Publishing.
65. Burduş, E. ( 2001) Management comparat internaţional, Bucureşti, Ed. Economică.
66. Burloiu, P. ( 1997 ) Managementul resurselor umane , Bucureşti, Ed. Lumina Lex .
67. Burloiu, P. ( 1990 ) Ergonomia şi organizarea erogonomică a muncii, Bucureşti, Ed.
Didactică şi Pedagogică .
68. Chauvet, A. ( 1997) Methodes de management, les Editions d`organisation, Paris,
Ed. Univers.
69. Dărăbonţ, Al. ( 1994 ) ,, Managementul protecţiei muncii ’’ in Risc şi Securitate în
Muncă nr. 34, Bucureşti, p. 32 – 40.
70. Dărăbonţ, Al. şi Şt. Pece ( 1996 ) Protecţia muncii ( Manual pentru învăţământul
universitar ), Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogică.
71. Darabonţ Al., Şt. Pece şi A. Dăscălescu ( 2001 ) Managementul Securităţii şi
Sănătăţii în Muncă, vol. I – II, Bucureşti, Ed. AGIR.
72. Dăscălescu, A. ( 1991 ) Efecte economice ale accidentelor de muncă, Bucureşti,
Ed. INID.
73. Dinares, J.A. si M.U. Lopez ( 1997 ) ,, Reglamento de los servicios de prevencion ’’ in
Editorial Medica Europea, Ed. Valladolid, p. 4 – 5.
74. Grandjean, E. ( 1972 ) Principii de ergonomie. Organizarea fiziologică a muncii,
Bucureşti, Ed. Ştiinţifică .
75. Hoffman , B. ( coord. ), ( 1996 ),, Health and safety at work : system and statistics ’’,
Sankt Augustin , Ed. HVBC.
76. Moldoveanu, G. ( 2000 ) Analiza organizaţională, Bucureşti, Ed. Economică.
77. Nath, R. ( 1988) Comparative management, a regional view, Cambridge,
Massachusetts, Bellinger Publishing Company.
78. Nicolescu, O. ( 2001 ) Managementul comparat, ed. aIIa, Bucureşti, Ed.
Economică.
79. Pece, Şt. ( 1993 ) Termeni uzuali în domeniul protecţiei muncii – mic dictionar
explicativ , Bucureşti, Ed. INID.
80. Răboacă , Gh. şi S. Perţ ( 1973 ) Pregătirea şi folosirea raţională a forţei de muncă,
Bucureşti, Ed. Politică.
81. Surcel, D. ( 2000 ) Medicina Muncii, Bucureşti, Ed. Alma Mater.
82. Toaje, E.M. şi M.O. Vînturache ( 2006 ) ,, Modele economice de analiză a
investiţiilor în securitate şi sănătate la locul de muncă (I) ’’ in Univers Ingineresc no.1
, Bucureşti, Ed. AGIR , p. 3.
83. Toaje, E.M. ( 2004 ) Profesionalizacion del empleo publico. Como afrontar la
incorporacion a la Union Europea ,Spania Alcala de Henares , f.ed.
84. Vogel, L. ( 1994 ) ,, L`organisation de la prevention sur les lieux de travail. Un
premier bilan de la mise en oevre de la Directive – cadre communitaire de 1989 ’’ in
Bureau Technique Syndical Europeen pour la Sante et la Securite, Geneva, f.ed,
p.21.
85. Comisia Europeană ( 1993 ) ,, Document COM ( 93) 560 ’’ in Cadrul general de
acţiune a Comisiei U.E. în domeniul securităţii, igienei şi protecţiei sănătăţii,
Bruxelles, p. 5 – 7.
86. Jeszenszky , F. ( 1999 ) Drepturile fundamentale ale pacienţilor şi medicilor,
Bucureşti, Ed. Universitaria.
87. Todea, A. ( 2007 ) ,, Munca în ture ,, Bucureşti, http://www.
sanatate.jurnalul.ro/articole , 28.03.2007 .
88. Niculescu, Toma, I. Toma şi A . Pavel ( 1999) Medicina muncii, Bucureşti, Ed.
MEDMUN.
89. Pece, Şt. şi A. Dăscălescu ( 2007 ) DEX Securitate şi sănătate în muncă , Bucureşti,
Ed. Universitaria.
90. Ioachim, Vasile şi alţii ( 2005 ) ,, Ameliorarea condiţiilor de muncă şi profilaxia
morbidităţii lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă ’’, Chişinău , CMP EDINET,
30.05.2008.
91. Naghi , Eugenia (2002 ) Pneumoconiozele – curs ,Bucureşti, Ed. Punct.
92. Cocîrlă , Aristotel ( 2008 ) Medicina ocupaţională ,Bucureşti, Ed. Universitaria.
93. Naghi, Eugenia ( 2001 )Patologia alergică profesională , Bucureşti, Ed.
MOLDOGRUP.
94. Surcel, D. ( 2006 ) ,, BPOC profesional ’’ in Revista Română de medicina muncii,
ISSN 12206067 ; vol.57, no.2, p. 8 15.
95. Naghi, Eugenia , A. Pavel şi A.Raşcu ( 1997) ,, Metodologia de elaborare a unui
program de medicina muncii ’’ in Managementul riscului profesional ; poster,
vol.rezum., p.193 .
96. Caiman, Delia, L. Filimon şi P. Ţurcan ( 1997 ) Medicina muncii practică , Bucureşti,
Ed. Mirton.
97. Bardac, D.I. ( 2002 ) Medicina muncii – trecut, prezent şi viitor,Sibiu, Ed. Mira D.
98. Martinez , A.M.M. ( 1991 ) Criterii economice privind investitiile in domeniul protectiei
muncii ,Mapfre Seguridad , Spania, no.41.
99. Pece , Şt. şi alţii ( 1999) Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, Bucureşti, ICSPM .
100. Pece , Şt. şi A. Dăscălescu ( 1992 ) Organizarea activităţii de protecţia muncii în
diverse ţări , Bucureşti, Ed. Didactică şi pedagogică.
101. Pece , Şt. şi A. Dăscălescu ( 1994 ) Protecţia muncii ( învăţământ preuniversitar )
, Bucureşti, Ed. Didactică şi pedagogică.
102. Răboacă, Gh. şi alţii ( 1988 ) Ocuparea deplină şi folosirea eficientă a forţei de
muncă, Bucureşti, f.ed.
103. Grandjean , E. (1972 ) Principii de ergonomie. Organizarea fiziologică a muncii ,
Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.
104. Răboacă , Gh. şi S. Perţ ( 1973 ) Pregătirea şi folosirea raţională a forţei de
muncă ,Bucureşti, Ed. Politică.
105. Bardac, D.I., E. Gurzău şi M. Stoia ( 2007 ) Introducere în igiena industrială,
Sibiu , Ed. Universitară Lucian Blaga.
106. Raport statistic ISP Bucureşti din 2003, 2004, 2005 şi 2006 , publicate de
Imprimeria Română.
107. Astărăstoaie, Vasile şi Gheorghe Scripcaru ( 2007 ) De la etică la biodrept , Iaşi,
Ed. Lumina Lex.
108. Astărăstoaie , V şi B.A. Trif ( 2000 ) Esenţialul în bioetică , Iaşi, Ed. Polirom.
109. Toma, I şi T. Niculescu ( 1999 ) ,, Metode de apreciere a aptitudinii în muncă cu
expunere la microclimat excesiv de cald ,, Revista Română de medicina muncii ,
Vol.49 no.12, p. 1121 – 1124.
Top Related