Languages
Pages
Legal
C U P R I N S
INTRODUCERE...................................................................................................................1
CAPITOLUL 1
MOTIVAREA ALEGERII DESTINAȚIEI TURISTICE ŞI A FORMELOR DE TURISM........2
CAPITOLUL 2
CONTEXTUL ECONOMIC LOCAL.....................................................................................4
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL DESTINAŢIE.......................................8
3.1.1.Resurse naturale..................................................................................................9
3.1.2.Resurse antropice..............................................................................................10
CAPITOLUL 4
PREZENTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE...........................................................13
CAPITOLUL 5
PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL......................................18
5.1.PROPUNERI PERSONALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL...............22
CONCLUZII........................................................................................................................25
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................27
INTRODUCERE
Numeroşi specialişti în turism rural au identificat România ca fiind ţara cu
potenţialul cel mai mare dinEuropa în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural ca o
sursă de venit importantă atât pentru investitoricât şi pentru bugetul ţării.
Cu toate acestea şi cu toate că au trecut mai bine de 20 ani de la Revoluţia din
Decembrie, turismulrural în România este încă într-o fază incipientă, abia la început de
drum. Şi drumul pentru acest sector nupare să fie unul uşor, mai ales pentru că autorităţile
româneşti nu recunosc decât cu jumătate de gurăimportanţa şi potenţialul acestui tip de
turism, continuând să sprijine investiţii majore în turismul clasic, demasă.
Însă din ce în ce mai multe persoane cu spirit întreprinzător încep să întrevadă
potenţialul şi beneficiilepracticării turismului rural. Iniţiativele în acest domeniu au început
să apară de acum câţiva ani, la început timid în câteva locuri din ţară cu tradiţie (Valea
Prahovei, zona din jurul Braşovului), ca mai apoi să se extindăşi în alte regiuni din ţară,
precum Maramureşul. Oferta existentă este acum destul de variată, de la tipuri de cazare
până la locaţie1
Sunt însă câteva lucruri care lipsesc din peisaj pentru a face ca turismul rural să
poată deveni înRomânia ceea ce poate şi merită. Mai întâi lipseşte infrastructura (înspecial
drumuri) care să faciliteze accesulspre acele locuri dorite de turiştii care vor şi altceva
decât soare pe un petic de nisip împreună cu mii de altepersoane. Mai apoi lipseşte
promovarea, mai ales în exteriorul ţării, a posibilelor destinaţii turistice în mediulrural din
România. Un proprietar de pensiune dintr-o zonă izolată de munte nu va avea niciodată
acces pecont propriu la un târg de spcialitate din Viena sau oricare alt oraş din lume. şi nu
în ultimul rând lipseşteknow-how-ul, adică ştiinţa de a oferi unui turist o experienţă care
trece dincolo de o cazare bună şi masăîmbelşugată.
1Todd Comen - Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA - Turism rural – Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni Clubul Ecologic „Transilvania”
1
CAPITOLUL 1
MOTIVAREA ALEGERII DESTINAȚIEI TURISTICE ŞI A FORMELOR DE TURISM
Am optat pentru această temă, întrucât toți cei care au fost în Maramureș au venit
de acolo puternic impresionați de tradițiile păstrate încă vii în satele maramureșene.
Personal încă nu am reușit să ating această parte a țării, însă sper că voi ajunge cât mai
curând, iar prin prisma acestei lucrări o să am avantajul de a fi informată și de a știi exact
ceea ce vreau să văd.
Toți au spus că satele maramureşene sunt expresia simplităţii vieţii rurale, iar
fiecare subregiune din cadrul judeţului se distinge prin specificul etnografic. Elementele de
cultură arhaică (organizarea stânei, obiceiurile legate de evenimentele agricole şi din viaţa
omului–naştere, nuntă, moarte) se îmbină astăzi cu elemente culturale urbane moderne,
vizibile din păcate din ce în ce mai stringent mai ales în arhitectura interioară şi exterioară,
dar mai ales în portul tradiţional. Pătrunderea elementelor moderne şi evoluţia continuă a
ruralului spre urban duce la pierderea identităţii şi originalităţii vieţii rurale tradiţionale
maramureşene.
Pe de altă parte asistăm la o perioadă cu transformări extrem de rapide şi
ireversibile, iar datorită acestui fapt identitatea maramureşeană este în pericol, o mulţime
de elemente tradiţionale fiind pe cale de dispariţie. Astfel încât m-am gândit să vă invit,
aşadar, să cunoaşteţi aceste valori încă existente ale culturii tradiţionale.
Elementele de mai sus au stat la baza alegerii abordării temei privind ”Dezvoltarea
turismului rural în comuna Bârsana – județul Maramureș”, deoarece consider că regiunea
din care face parte comuna este una foarte bogată în posibilități de dezvoltare pe acest
segment, cunoscut fiind faptul că Maramureșul păstrează vii tradițiile strămoșești, fiind
unul din puținele locuri în care mai putem vedea costumele populare atât de viu colorate,
purtate cu mândrie și de tineret şi nu neapărat în zilele de sărbătoare. Există o aplecare
mai mare a adulților către păstrarea tradițiilor și transmiterea acestora generațiilor tinere.
Satele din Maramureş au un bogat patrimoniu cultural, istoric şi arhitectural, un stil
de viaţă original, peisaje pitoreşti, bogate în resurse recreative, de agrement şi tratament,
cu oameni harnici şi ospitalieri, ce merită a fi cunoscute şi cercetate, atât pentru
îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, cât şi pentru a conştientiza şi valorifica valorile
deţinute.
2
Prin intermediul acestei lucrări nu doresc să facdoar o prezentare şi o inventariere
a resurselor turistice (naturale şi antropice) ci doresc să prezint dezvoltarea turismului, şi a
turismului rural în special, starea sa actuală, evoluţia sa în timp şi spaţiu, alături de
propunerea unor noi modalităţi de valorificarea a acestuia.
Un alt motiv pentru alegerea comunei Bârsana, ca subiect principal al acestui
proiect, este faptul că deşi zona este cunoscută majorităţii oamenilor, găsim totuşi foarte
puţine date despre ea, toate informaţiile fiind îndreptate înspre arhicunoscuta Biserică din
Bârsana, care este una din cele mai înalte biserici din lemn din lume şi inclusă în
patrimonial UNESCO.
Acesta a fost şi motivul pentru care cercetarea mea s-a desfăşurat un pic mai
anevoios iar uneori a fost foarte dificil să culeg datele necesare, dar important este că
până la urmă am reuşit şi sper ca acest proiect să fie de ajutor celor care doresc să
cunoască această zonă mai îndeaproape.
3
CAPITOLUL 2
CONTEXTUL ECONOMIC LOCAL
Comuna Bârsana este o localitate mică formată din trei sate – Năneşti, Onceşti şi
Bârsana -, fapt ce conduce la un context economic tipic zonelor rurale, aplecat mai mult
înspre zona agricolă, forestieră şi cu un uşor început de interes către zona sectorului
terţiar.
Ocupaţia de bază a locuitorilor din Bârsana, Maramureş, România, este
agricultura, dar ei se mai ocupă şi cu creşterea vitelor şi a oilor. Nu lipsesc de aici şi
îndeletnicirile casnice: torsul, ţesutul, cusutul şi prelucrarea lemnului.
Astfel, din punct de vedere al economiei, putem să scoatem în evidenţă existenţa
resurselor de lemn, aceasta fiind înconjurată depăduri de esenţe tari (stejar, mesteacăn,
fag, etc.) şi de esenţe moi (plop, etc).
De asemenea, tot în acest areal întâlnim un număr semnificativ al ciupercilor,
fructelor de pădure şi a plantelor medicinal pe care pădurile înconjurătoare îl oferă
locuitorilor. Tot în acest context este dezvoltat destul de bine sectorul zootehnic, numărul
mare de animale fiind susţinut de suprafeţele întinse de păşune ale localităţii.
Resurse minerale existente la nivel de comună, în special tufurile vulcanice zeolit;
În ceea ce priveşte turismul, în afara peisajelor atractive, bogăţiei florei şi a faunei
zonale pe de o parte şi caracterul deosebit al oamenilor locului împletit cu diversitatea
datinilor şi a obiceiurilor pe de altă, formează împreună o resursă turistică de mare
valoare.Turismul, este reprezentat, în afară de cele mai importante obiective turistice, pe
lângă peisagistică, multitudinea datinilor, sculptură (ca element decorativ şi nu numai) de
monumente culturale şi/sau istorice, precum:
- Ansamblul Mănăstiresc Bârsana - este cel mai important obiectiv turistic din
localitate, dar şi unul dintre cele mai importante şi mai căutate la nivel naţional. Este un
întreg complex arhitectural, care foloseşte ca materie primă lemnul.
- Bisericile de lemn: Sf. Nicolae, Biserica de lemn Bârsana (datează din 1711 şi
se afla în patrimoniul UNESCO din anul 1999).
- Casa Pătru Tomi este un muzeu reletiv nou, deschis în anul 2008, în satul
Năneşti. Aici se poate cunoaşte în detaliu tradiţiile şi obiceiurile maramureşene, atât care
4
ţin de amenajarea şi aranjarea locuinţei, cât şi obiceiuri care oglindesc stilul de viaţă
tradiţional şi evenimentele pe care le desfăşoară maramureşenii.
- Şcoala Confesională;
Satul tradiţional a fost în totalitate construit din lemn, toate casele, şurele,
şoproanele, gardurile, porţile şi bisericile cu acoperişuri din şindrilă. Comuna are rădăcinile
foarte bine păstrate iar oamenii supravieţuiesc în armonie cu natura înconjurătoare, cu
câmpii, păşuni, pajişti, livezi şi
păduri. Astăzi, multe dintre clădiri
sunt făcute din cărămidă, piatră
sau beton, iar acoperişurile - din
fier încreţit. Din fericire,
dimensiunea clădirii este încă
mică, iar structura satelor nu s-a
schimbat de-a lungul timpului. Cel
puţin porţile înalte sunt încă
sculptate şi ridicate înaintea
caselor ca întotdeauna.
Există în comună meşteri recunoscuţi la nivel internaţional în crearea de lucrări de
artă din lemn: celebrele porţi de Maramureş.
Existenţa obiectivelor de interes major, menţionate anterior, precum Biserica
Bârsana şi a Mănăstirii „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli",primul aflându-se în patrimoniul
UNESCO, conduce la o estimare a numărul anual al turiştilor care sunt cazaţi în cadrul
structurilor turistice la cel puţin 1000/an.
Populaţia stabilă se ridică la numărul de 6500, iar datorită situării într-o zonă cu
influenţe religioase considerabile, caracteristicile de bază ale populaţiei sunt respectul şi
încrederea în oameni, fiind o zonă fără conflicte sociale. Forţă de muncă existentă în
comună, experienţa acumulată în sculptura tradiţională (meşteri recunoscuţi la nivel
internaţional - cu lucrări de mare valoare), cultura plantelor şi zootehnie, gradul de
şcolarizare ar permite asigurarea unor braţe calificate pentru eventalele noi unităţi.
Infrastructura zonei se află într-o stare relativ bună. Localitatea este situată pe
DJ 185, la kilometrul 17 care se află într-o stare practicabilă.O serie de drumuri comunale
permit accesul spre zonele pitoreşti ale comunei.Existenţa serviciului de telefonie fixă şi
acoperire în reţele de telefonie mobilă.
5
Figura 1 – Casele specifice din localitate Bârsana
Prezenţa la nivel de comună a transportului în comun, aspect important prin
prisma conexiunii oamenilor cu reşedinţa de judeţ şi cu oraşul Sighetul Marmaţiei.
Drumul principal din Bârsana şi Năneşti este însă încă un drum cu probleme care
necesită reabilitare. Aspect relevant întrucât acest drum deserveşte accesul la cel mai
important obiectiv al comunei: Biserica Bârsana, patrimoniu UNESCO.
Transportul periferic se desfăşoară pe numeroase artere secundare, uliţe,
majoritatea aflându-se în condiţii proaste. De asemenea, nu există suficiente poduri peste
râul Iza, accesul fiind astfel îngreunat semnificativ.
În ceea ce priveşte elementele de strictă necesitate, precum sănătate, învăţământ,
cultură şi sport, sunt reprezentate în mod normal, comuna beneficiind de cele necesare,
chiar daca unele dintre clădirile cu destinatie publică necesită reabilitări.
Infrastructura tehnico-edilitară
Reţeaua de alimentare cu apă este formată din fântânile publice şi fântânile
casnice, iar sursele de alimentare cu apă provin din natură, fiind în curs, în cadrul planului
de dezvoltare al comunei introducerea reţelei de alimentare cu apă potabilă. De
asemenea, nu există reţea de canalizare şi nici de alimentare cu gaze naturale.
Clima şi relieful
Clima este puţin cam pretenţioasă, fiind mai umedă şi mai aspră decât în restul
ţării. Aici se consideră că este una dintre cele mai ploioase regiuni din ţară. Influenţele
scandinavo-baltice se fac resimţite, iar vânturile care bat aici sunt crivăţul şi vânturile de
vest. Temperatura medie anuală este de 6ºC, iar cantitatea precipitaţiilor anuale atinge
valori cuprinse între 800 - 1200 mm/an.Iernile sunt foarte lungi şi, cum Maramureşul este
înconjurat de munţi, este destul de greu de ajuns acolo în timpul sezonului rece.
Precipitaţiile sunt abundente, datorită vântului de sud-vest, aflat între vârfurile
înalte.Cel mai des, plouă la începutul primăverii, dar şi în timpul lunilor iunie şi septembrie.
Luna în care ninge cel mai mult este ianuarie.
Relieful satului Bârsana este alcătuit în cea mai mare parte din dealuri şi podişuri
ale căror toponime sunt în strânsă legătură cu legendele, cu aşezarea lor şi cu numele
locuitorilor care le-au stăpânit. Aceste forme de relief sunt situate de-o parte şi de alta a
râului Iza, având orientarea paralel cu râul care curge dinspre sud-est.
O varietate bogată de floră prospera pe aceste dealuri şi între reţelele de râuri şi
de şuvoaie care traversează regiunea.
6
În ceea ce priveşte fauna, regăsim în această zonă unele dintre cele mai sălbatice
zone din Europa de Est, unde se găsesc urşi, căprioare, lupi şi lincşi ce trăiesc în pădurile
nepătrunse de fag.
Căile de acces
Accesul în zonă se poate face în mai multe modalități, însă una din cele mai
utilizate este evident cea rutieră, urmată de cea feroviară și nu în ultimul rând, dar mai rar
utilizată de către turiștii români, este cea aeriană.
Sintetizând căile de acces, acestea se prezintă astfel:
Cu autoturismul: DJ 186 : Sighetul Marmaţiei - Vadu Izei - Onceşti - Bârsana; DJ
186 : Sacel - Bogdan Vodă - Rozavlea - Bârsana; dinspre Cavnic pe ruta Budeţti -
Călineşti - Bârsana.
Cu trenul: legături din majoritatea oraşelor până în gara Sighetul Marmaţiei.
Cu avionul: Aeroportul Baia Mare se află la o distanţă de 55 km de Bârsana. Aici
sunt operate atît zboruri interne, cât şi internaţionale, care au ca destinaţii Veneţia, Viena,
Roma.
De menționat, că la nivelul infrastructurii rutiere mai există încă porțiuni care
necesită reabilitări pentru o fluidizare corespunzătoare a traficului.
7
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL DESTINAŢIE
Turismul rural este definit ca fiind turismul ce are loc în zonele rurale. Poate să
însemne turism de masă sau turism de fermă de mici dimensiuni. În zona munţilor Apuseni
turismul rural descrie cel mai adesea turismul de mici dimensiuni în cadrul căruia se
vizitează peisaje naturale şi culturale şi câteodată se participă laactivităţi rurale
tradiţionale.
Nişa turismului rural se concentrează pe viaţa din comunităţile rurale. Turismul
rural, câteodată numit şi agroturism sau ferme turistice, atrage turiştii care adesea cer
cazare modestă cu arhitectură tradiţională, mâncare autentică, vizite la locuri istorice şi
culturale şi care caută privelişti frumoase.
Comuna Bârsana este situata în judetul Maramureş, în Depresiunea Maramureş,
pe valea râului Iza – vezi figura 1. Comuna Bârsana cu 6500 locuitori este compusă din
reşedinţa de comunăBârsana și localitățile componente Năneşti şi Onceşti.
Bârsana - prima
atestare
documentară în
anul 1391
consemnează
prezenţa unei
mănăstiri şi a
bisericii de lemn
cu hramul Sf.
Nicolae. Mănăstirea a fost
părăsită iar bisericuţa strămutată în anul 1720 în locul actual. Pictura este realizată în anul
1806 de Hodor Teodor în stil baroc. Culorile dominante sunt alb, albastru, roşu, existând şi
câteva icoane pe sticlă şi lemn în stil maramureşan. Pe amplasamentul vechii mănăstiri, în
1992 a început construirea unei biserici de lemn în stil maramureşan care va aparţine
mănăstirii de maici ortodoxe înfiinţate aici. În anul 1991 locuitorii din Bârsana au construit
şi o biserică în stil maramureşan pentru cultul greco-catolic. Prin frumuseţea porţilor
8
Figura 2 - Poziționarea localității Bârsana pe harta județului Maramureș
maramureşene, a oamenilor harnici, a peisajului, a folclorului local, se impune peisajul
maramureşan.
3.1. POTENȚIALUL NATURAL ŞI ANTROPIC
Zonă de mare rezonanţă şi afirmare a neamului românesc din cele mai vechi
timpuri până astăzi, este o regiune încântătoare din punct de vedere al frumuseţii. Apa Izei
constituie unul din cele mai importante râuri din reţeaua hidrografică a Maramureşului. În
drumul ei de 83 km, de la izvoare (Vf. Muntelui Bătrână din Munţii Rodnei) până la
confluenţă cu Tisa, Iza colectează sute de văi. Pe aceste văi, pârâuri şi râuri se află
Bârsana, aşezată pe malul drept al râului Iza la 12 km de Vadu Izei.Vederile de pe dealuri
încadrează văi frumoase şi verzi, vârfuri înzăpezite ale munţilor şi râuri şerpuitoare2.
3.1.1.Resurse naturale
Împrejurimile comunei sunt potrivite pentru pimbări şi drumeţii. Dealurile, văile şi
pădurile ce o înconjoară uimesc prin pitorescul lor.
Valea Izei este una dintre axele principale folosite de turiştii dornici să viziteze
Maramureşul istoric. Râul Iza izvoreşte pe versantul nord-vestic al Munţilor Rodnei, la
aproximativ 1200 m altitudine şi are un bazin de peste 1300 kmp. În drumul sau spre Tisa
străbate Depresiunea Maramureşului pe direcţia sud-est - nord-vest avînd şi un sector de
defileu (Surduc). Bârsana se află pe malul drept al Izei în apropiere de Defileul Surduc.
Lacul Albastru, lângă Bârsana şi oraşul Baia Sprie, având undiametru de 60-70 m
şi o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prabuşirea într-ogalerie de mină) şi
chimismul apei. Acumulările antropice au o suprafaţă de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori
Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane mc de apă), asigurând alimentarea cu apă
potabilă şi industrială în zona Baia Mare şi Baia Sprie, având ca roluri secundare
atenuarea undelor de viitură şi producerea de energie electrică. Se află în execuţie
sistemul de amenajări hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca
30milioane mc apă) în final.
Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul Carpaţilor Orientali
suprapunâdu-se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei, pe teritoriul judeţelor
2 http://www.discover-maramures.com
9
Bistriţa - Năsăud şi Maramureş. Suprafaţa parcului este de 46 399 ha din care 27 729 ha
păduri şi 18 601 ha păşuni. Sediul administrativ al Parcului se află la Rodna, iar punctul de
lucru la Borşa. Munţii Rodnei are un peisaj glaciar deosebit. Aici se găsesc lacurile
glaciare Iezer, Buhăiescu, Stiol şi Lala. Flora şi fauna se caracterizează prin diversitate
specifică ridicată, existând aici 3200 de specii. Plantele reprezentative sunt: opaiţul
Munţilor Rodnei (Silene nivalis); floarea de colţ (Leontopodium alpinum); Festuca porcii;
Saussurea porcii; etc. Fauna Parcului este formată din următoarele specii: cocoşul de
mesteacăn (Tetrao fetrix); buha (Bubo bubo); capra neagră (Rupicapra rupicapra);
marmota (Marmota marmota); râsul (Lynx lynx); pisica salbatică (Felis sylvestris); Ursul
Brun (Ursus arctos), etc. Parcul păstrează sisteme ecologice neatinse, cu specii rare din
faună şi floră, precum Lychnis nivalis, o floare ce nu se mai găseşte nicăieri în lume. Aici
se pot vedea cascade, precum Cascada Cailor, de mai mult de 80 de metri înălţime3.
Vegetaţia şi fauna sunt specifice zonei. În pădurile ce împrejmuiesc Bârsana
intâlnim lupul, ursul, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, ciocănitoarea de munte,
şarpele de munte, vipera, etc. Vegetaţia montană adăposteşte specii ca: floarea de colţ,
clopoţelul, smirdarul, sopârliţa, şi specii arboricole rare (zimbru,tisa,jneapăn).
3.1.2.Resurse antropice
Principalele obiective turistice culturale care fac parte din potenţialul antropic, de
altfel foarte bine reprezentat la nivelul comunei, ţinând cont şi de
suprafaţa pe care se desfăşoară aceasta. Astfel putem amintii.
1. Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului în
Biserică" din Bârsana, face parte din grupul bisericilor de tip
maramureşan – vezi figura 2, de mici dimensiuni, cu acoperiş
dublu. Construită în 1720, este martorul unui proces frecvent în
cazul bisericilor şi caselor de lemn, cel de strămutare (mutarea
bisericilor). Este unica biserică din cele opt selectate care, iniţial a
fost biserică mănăstirească şi a fost transformată în biserica
parohială, în anul 1806 când a fost mutată pe actualul
amplasament (bârnele păstrează numerotarea incizată, necesară
reclădirii)4.3 Moldovan C. – Ghid turistic al jud. Maramureş, Editura sport-turism, Bucureşti, 19974 http://www.romanianmonasteries.org
10
Figura 3 - Biserica din lemn din Bârsana
Pictura, realizată în acelaşi an de Toader Hodor şi Ioan Plohod are o valoare
deosebită fiind cel mai coerent ansamblu decorativ structurat după legile barocului din
judeţul Maramureş. Iconostasul se integrează în acelaşi stil. La strămutare i se adaugă
pridvorul pe două niveluri care contribuie la definirea imaginii acestui mic dar bine
proporţionat edificiu de cult, decorat cu generozitate şi sobrietate în acelaşi timp, cu spaţii
interioare concepute la scară umană.Corpul bisericii, realizat în sistem blockbau,
orizontalele definite de planurile acoperişului şi registrele superioare ale pereţilor conferă
stabilitate compoziţiei volumetrice, dinamizată de linia cursivă a streşinii, de suprafaţa
vibrată a invelitorii şi de dominanta verticală a turnului.
2. Biserica din Bârsana are hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi este
inclusă în patrimoniul universal UNESCO datorită picturii interioare, de o valoare
inestimabilă.
3. Mănăstirea „Soborul Sfinţilor 12 Apostoli". Locul pe care a existat vechea
mănăstire din Bârsana a fost ocupat de o livadă. După al doilea Război Mondial, locul a
intrat în posesia parohiei, iar partea de lângă drum a fost dată mai multor familii, care şi-au
construit acolo locuinţe. Terenul situat mai sus, pe „terasa" dealului, a rămas însă
neocupat. În 1991, bârsănenii au decis să ridice o nouă mănăstire pe locul celei vechi şi
au început să adune lemne pentru biserică. În 1993, Prea Sfinţitul Iustinian, Episcopul
Maramureşului şi Sătmarului, a sfinţit piatra de temelie a noii biserici a mănăstirii. S-a
stabilit că mănăstirea va avea hramul Soborul Sfinţilor 12 Apostoli. În ziua de miercuri, 30
iunie 1993, s-a prăznuit pentru prima dată hramul noii mănăstiri. În aceeaşi zi, în cuvântul
de învăţătură adresat mulţimii, Prea Sfinţitul Justinian a amintit hotărârea că la Bârsana va
fi mănăstire de maici. Un an mai târziu, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a
prezentat-o pe monaha Filofteia Oltean ca viitoare stareţă a mănăstirii5.
4. Casa Pătru Tomi este un muzeu relativ nou, deschis în anul 2008, în satul
Năneşti. Aici veţi putea cunoaşte în detaliu tradiţiile şi obiceiurile maramureşene, atât care
ţin de amenajarea şi aranjarea locuinţei, cât şi obiceiuri care oglindesc stilul de viaţă
tradiţional şi evenimentele pe care le desfăşoarămoroşănii.
5. Muzeul Mănăstirii Bârsana - inaugurat la 29 iunie 2005, muzeul este structurat
pe trei niveluri şi se află la intrarea în curtea mănăstirii, pe partea stangă. La demisol se
află un atelier unde măicuţele ţes şi pictează icoane. La parter este expusă o colecţie de
icoane şi cărţi vechi. La etaj se află exponate etnografice care reflectă tradiţiile zonei.
5 http://www.romanianmonasteries.org
11
Se mai poate vizita şi Bisericuţa de pe Jbâr, Casa Meşterului popular Toader
Bârsan, dar şi Monumentul rezistenţei invaziei tătare 1717- secolul XVII.
Tot în cadrul acestui potenţial putem aminti şi superbele porţi maramureşene atât
de cunoscute şi apreciate.
CAPITOLUL 4
PREZENTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE
12
Principala resursă a comunei este reprezentată de cadrul natural, climat şi
aşezare geografică care reprezintă oportunităţi serioase din punct de vedere turistic.
Localitatea, deși mică, beneficiază de un număr de 16 structuri turistice care au
deja experienţă şi care sunt prezente pe harta turistică naţională şi nu numai.
Tabelul 4.1. -Structurile de primire turistică și capacitatea de cazare a localității
Bârsana
-număr-
Nr.crt.Denumirea și Tipul structurii
turistice Clasificarea
Capacitatea de cazare turistică
Nr. camere Nr. locuri
1. Vila Bârsana 3 margarete 6 21
2. Cabana Iza 3 margarete 7 14
3. Pensiunea Pălăguță 2 margarete 10 20
4. Pensiunea Frații Pașca 3 margarete 6 12
5. Pensiunea Pop 2 margarete 3 6
6. Pensiunea Runcan 2 margarete 3 6
7. Pensiunea Petrovai 2 margarete 4 8
8. Pensiunea Lia 3 margarete 3 8
9. Pensiunea Florea 2 margarete 9 4
10. Pensiunea Dumbrava 2 margarete 3 6
11. Pensiunea Dorina 2 margarete 3 6
12. Pensiunea Cudrici 2 margarete 1 2
13. Pensiunea Trandafirul Albastru 2 margarete 12 26
14. Pensiunea Melina 2 margarete 3 6
15. Pensiunea Cerbul Carpatin 2 margarete 6 14
16. Pensiunea Andrea 2 margarete 3 10
Sursa: date culese și prelucrate personal de pe domeniul www
După cum se poate observa, majoritatea structurilor de primire turistică sunt
reprezentate de pensiuni, predominând cele clasificate cu 2 margarete, iar numărul
capacităților de cazare diferă în funcție de mărimea pensiunii.
Astfel avem un număr de 16 unități turistice care oferă un număr de 82 de camere
cu o capacitate de 169 de locuri. Astfel, dacă apreciem că acestea sunt ocupate în
13
majoritatea timpului anului, rezultă o afluență de aproximativ 30.000 de turiști anual, care
beneficiază de ofertele structurilor de primire turistică, iar pe lângă aceștia trebuie avut în
vedere și turiștii care doar tranzitează localitatea. De asemenea, nu trebuie uitat nici
momentul sărbătoririi hramului Bisericii Bârsana, care aduce o afluență mai mare de
credincioși în regiune.
Dacă facem o comparație cu numărul structurilor de primire turistică și a capacității
de cazare la nivelul judelului Maramureș, se poate observa ponderea pe care localitatea
Bârsana o are în totalul acestora.
Tabelul 4.2. – Situația comparativă a numărului de structuri turistice și a locurilor oferite
Tipuri de structuri de
primire turistică
Număr structuri Număr locuri
Județul
Maramureș
Bârsana Județul
Maramureș
Bârsana
Pensiuni și vile turistice 107 16 843 169
Cabane 2 1 49 14
Sursa:www.insse.ro și culegere de date personală
Această pondere, la nivelul pensiunilor și cabanelor turistice poate fi mai ușor
vizibilă în cadrul figurii de mai jos:
Așa cum se poate observa, ”aportul” localității Bârsana, la nivelul anului 2011, în
total județ Maramureș este de 13%, ceea ce consider că este un procentaj destul de
satisfăcător, dacă ținem cont și de mărimea localității și puterea ei de ofertare pe acest
segment.
14
Figura 4.1 – Ponderea structurilor de primire turistică în total județ Maramureș
87%
13%
Ponderea numărului de Pensiuni și vile turistice în total jud.Maramureș, la nivelul anului 2011
Județul Maramureș Bârsana
În ceea ce privește ponderea pe care localitatea Bârsana o are, la nivelul
capacității de cazare turistică, în totalul județului Maramureș, este vizibilă în graficul
următor:
Din totalul de 100%, la nivelul întregului județ Maramureș, ponderea are o valoare
de 83%, iar aportul localității Bârsana se ridică la valoarea de 17%.
La nivelul cabanelor turistice, se remarcă numărul scăzut al existenței acestora,
astfel la nivelul întregului județ, institutul de statistică a numărat doar un număr de 2
cabane turistice, din care 1 se află în localitatea Bârsana. Acestea oferă un număr de
locuri total de 63 de locuri, din care localitatea Bârsana oferă 14 locuri în acest tip de
structură turistică.
În urma acestei analize scurte, se poate observa cu ușurință că zona mai suportă
încă dezvoltare pe acest segment.
Unitățile de alimentație publică pe care le oferă localitatea sunt în număr de 2, și
anume:
- restaurant autoservire Bârsana, cu un total de 50 locuri, și
- restaurantul - pensiune Bârsana, cu o ofertă de 450 locuri.
Managementul fluxului de vizitatori – îndrumarea turiștilor către anumite locații,
având în vedere să nu se supraîncarce unele locuri, iar altele să fie mai puțin promovate.
Pentru a putea beneficia de un management corect și real al fluxului de vizitatori,
este necesar ca numărul locurilor din parcările situate în zonele de interes turistic să fie
suficient de mari și poziționate astfel încât traficul rutier să nu afecteze zonele ce ar trebui
protejate, situate în apropierea principalului obiectiv turistic.
15
Figura 4.2. – Ponderea numărului locurilor de cazare a localității Bârsana în total județul Maramureș - anul 2011
83%
17%
Ponderea numărului de locuri de cazare, în total județ Maramureș, la nivelul anului 2011
Județul Maramureș Bârsana
De asemenea, se poate fluidiza și îndruma turiștii spre obiectivele turistice cu
ajutorul unor indicatoare de semnalizare a acestora, iar acolo unde este cazul se pot
prevedea doua căi de acces, pentru a nu supraîncarca anumite rute.
Necesitatea interzicerii accesului autovehiculelor în zonele de picnic sau de
belvedere, pentru ca turiștii să poate beneficia de realul ”aer de la țară”.
Intepretarea produselor turistice rurale.
Formele de turism ce pot fi practicate în comuna Bârsana sunt reprezentate de
către turismul rural, monahal, ecvestru și de drumeție.
Turiștii pot fi implicați în viața rurală, prin includerea acestora la activitățile rutiniere
ale gazdelor, cum ar fi strânsul fânului, mulsul vacilor, torsul, și altele. Dar și participarea
acestora la evenimentele tradiționale ale localități, cum ar fi sărbătorile religioase sau
punctarea anumitor evenimente specifice zonei ruralului, cum ar fi venirea primăverii sau
strângerea recoltelor.
De asemenea, se pot organiza ”tururi meșteșugărești”, unde turiștii pot fi incluși în
executarea acestor munci, mai ales că aici se sculptează superbele porți maramureșene,
aceasta fiind o ocazie deosebite de a rămâne ”amprenta” turistului pentru veșnicie în
cadrul sculpturii.
Ar mai putea fi organizate tururi ale porților maramureșene din localitate, dar și
tururi de vizualizare și chiar de participare la producerea unor produse specifice zonei,
precum ar fi horinca.
16
Figură 6 – ”Prelucrarea” horincii
Structurile locale ar putea desemna un sătean care să devină ghid al localității, iar
acesta să interpreteze în mod propriu și personal prezentarea comunei, ceea ce ar fi un
fapt inedit, știut fiind pe de altă parte că localnicii sunt cei care știu cel mai bine istoria și
legendele locului, sunt cei care cunosc îndeaproape fiecare ulităță, care poate ascunde o
”comoară” (belvedere, sau o casă deosebită, etc.).
17
CAPITOLUL 5
PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL
Turismul rural din România are încă multe aspecte care pot fi îmbunătățite, astfel
că există suficient spațiu pentru dezvoltarea acestuia într-un mod durabil.
În cadrul acestor încercări de punere în valoare a turismului rural din Bârsana,
actorii implicați, și în special Primăria comunei a stabilit anumite direcții prioritare
necesare. Astfel se au în vedere, pentru viitorul apropiat, următoarele aspecte:
1. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor principale din localităţile Bârsana
şi Năneşti
Integrarea în economia europeană este facilitată de o infrastructura de transport
eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport. Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice a Regiunii
Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă6.
2. Reabilitarea şi modernizarea uliţelor aferente satelor Bârsana şi Năneşti
Atât ca şi masură socială dar mai ales ca şi un indicator al interesului pentru integrarea în
cadrul european la nivel de civilizaţie şi protecţie a mediului, asfaltarea străzilor (uliţelor)
comunelor din Romania este o prioritate care nu trebuie neglijată. Este o tendinţă care are
ca scop dezvoltarea potenţialului agro-turistic şi nu numai prin dezvoltarea infrastructurii
respectiv crearea de oportunităţi pentru investiţii.
3. Construirea unor poduri peste Iza la Valea Slatini și Nănești
Facilitarea accesului cetăţenilor în anumite zone ale comunei, acces care ar
îmbunătăţii considerabil condiţiile de viaţă şi de muncă ale locuitorilor comunei.
4. Înfiinţare şi dotare serviciu de întreţinere drumuri în comună
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv avem un proiect pentru care s-a realizat o
propunere de Studiu de Fezabilitate şi PT, proiect care odată implementat ar diminua
semnificativ gradul de deteriorare a drumurilor din comună şi care ar asigura o fluenţă
constantă a dezvoltării economice, dezvoltare bazată pe creşterea turismului şi a
investiţiilor la nivel de comună. Aşadar acest proiect ar crea 2 avantaje mari: siguranţă în
infrastructură şi evoluţie economică.
5. Alimentare cu apă6http://www.primaria-barsana.ro
18
6. Realizarea unei reţele de canalizare menajeră şi a unei staţii de epurare7.
7. Extinderea reţelei de canalizare menajeră
8. Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public
Această măsură are ca principal scop îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor
deoarece în momentul de faţă reţeaua este sub-dimensionată, numărul consumatorilor
amplificându-se în ultimii ani.
9. Amenajare Rampă de transfer pentru deşeurile menajere şi industriale şi
un sistem de colectare a acestora
Este un proiect îndrăzneţ, legat de proiectul de realizare a fabricii de gestionare a
deşeurilor care va fii realizat în Maramureş, locaţia fiind deocamdată puţin nesigură.
10. Regularizarea râului Iza şi afluenţi principali aflaţi pe 3 km în amonte dar
aparţinând teritoriului administrativ al comunei Bârsana
Obiectul principal al acestui obiectiv se referă la îndiguirea cursului râului Iza în
amonte de localitatea Bârsana spre zona numită „pod Văleni" în scopul evitării inundaţiilor
locuinţelor oamenilor şi a culturilor din această zona. Zona a fost evaluată şi este
considerată zona de risc din acest punct de vedere.
11. Amenăjari Hidroenergetice pe râul Iza
Microhidro turbinele electrice sunt generatoare de energie ecologică, gratuită şi
nelimitată. Puterea apei e cea mai importantă sursă energetică care nu are în compoziţia
sa dioxid de carbon, dioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt tip de emisie poluantă şi
nu produce nici un fel de reziduuri solide sau lichide. Centrala hidroelectrică se foloseşte
de o cădere naturală sau artificială a unui râu şi înglobează numeroase avantaje în
comparaţie cu alte surse de energie.
12. Realizarea ofertei comunei de atragere a investitorilor privaţi
Având în vedere faptul că dezvoltarea comunei se bazează într-o mare măsură pe
exploatarea potenţialului turistic iar implementarea proiectelor necesită cofinanţare, trebuie
realizată o ofertă a comunei care să atragă finanţări private ale agenţilor economici dispuşi
să investească în acest sens. Este o măsură absolut necesară datorită modalităţii
retroactive de acordare a fondurilor europene.
13. Promovarea potenţialului turistic ca principală măsură de dezvoltare
economică
7http://www.primaria-barsana.ro
19
Dezvoltarea pe viitor a comunei Bârsana este influenţată într-o mare măsură de
valorificarea potenţialului turistic. În orice zonă există un potenţial pe care trebuie să se
axeze investiţiile de bază iar politica noastră este de a identifica acest potenţial, a creea un
mediu propice pentru a se investii în acesta şi de a urmării această dezvoltare pas cu pas.
14. Crearea unui centru cultural-tradiţional bazat pe atelierele
meşteşugăreşti
Turismul rural, în ansamblul său, include o paletă largă de modalităţi de cazare, de
activităţi, evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurându-se într-un mediu
tipic rural. Este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de
populaţia locală rurală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi
uman8.
15. Înfiinţarea unui camping pentru turişti dotat corespunzător necesităţilor
actuale
Turismul rural, în ansamblul său, include o paletă largă de modalităţi de cazare, de
activităţi, evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurându-se într-un mediu
tipic rural. Este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de
populaţia locală rurală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi
uman.
16. Înfiinţarea unei unităţi de abatorizare animale în comună
Această măsură se bazează pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală,
program care facilitează crearea unor astfel de unităţi prin acordarea de fonduri
nerambursabile pentru acest tip de investiţii. Este o măsură interesantă deorece permite
crearea de produse 100% naturale care pot fii comercializate în cadrul structurilor turistice
din comuna şi deasemenea în cadrul structurilor deja existente în localităţile vecine9.
17. Realizarea unei Săli de sport de 250 de locuri în localitatea Bârsana
Condiţiile în care elevii comunei îşi desfăşoară activităţile sportive la nivelul anului
2012 sunt precare iar în apropiere nu există săli de sport polivalente, aspect care ne
conduce să credem că pe lângă crearea unor facilităţi destinate elevilor am creea
infrastructura pentru organizarea multor evenimente sportive. Avantajele sunt multiple şi
se referă atât la cetăţenii noştrii cât şi la sporirea popularităţii comunei şi la diversificarea
activităţilor turistice ale comunei.
18. Reabilitarea şi Modernizarea Căminului Cultural din localitatea Bârsana
8http://www.primaria-barsana.ro9http://www.primaria-barsana.ro
20
Principalele manifestări care se desfășoară în aceste incinte sunt spectacolele
folclorice şi alte activităţi legate de evenimente sociale locale.
19. Înfiinţarea şi dotarea unui centru pentru Situaţii de Urgenţă.
Atât prin constarea noastră cât şi pe baza analizei necesităţilor cetăţenilor
comunei noastre am ajuns la concluzia că în comuna Bârsana cetăţenii nu beneficiază de
un serviciu medical de urgenţă. Acest fapt nu ar constitui o problemă dacă distanţa până la
unităţile medicale dotate pentru situaţii de gen nu ar fii considerabilă şi anume de cca
minim 30 de km. În aceste condiţii considerăm absolut necesară şi chiar cu o prioritate
maximă înfiinţarea şi dotarea unui astfel de centru.
20. Crearea unui centru de îngrijire a persoanelor vârstnice şi/sau cu
probleme sociale
21. Crearea unui centru de perfecţionare şi reconversie a forţei de muncă în
comună
La baza acetui proiect stă mărturia funcţionabilităţii Asociaţiei Microregiunea de
Dezvoltare Economico-Socială a ţării Maramureşului din Sighetul Marmaţiei care prin
acţiunile sale, un ONG cu rezultate deosebite de-a lungul timpului în implementarea de
proiecte de reconversie a forţei de muncă. Menţionăm faptul că în prezent acest ONG
desfăşoară acţiuni de informare în comuna noastră dar nu dispune de infrastructură
adecvată desfăşurări unor acţiuni de amploare care ar creşte atât specializare cât şi
orientarea cetăţenilor noştrii către o atitudine pozitivă a procesului de integrare şi de
asemnea o abordare mai exactă a paşilor necesari pieţei forţei de muncă actuale10.
5.1.PROPUNERI PERSONALE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL
10http://www.primaria-barsana.ro
21
Ca urmare a proiectului prezentate și a datelor culese și a interpretărilor efectuate,
consider că mai există încă aspecte care pot fi îmbunătățile și dezvoltate în cadrul acestui
sector. Astfel propunerile personale pe care le propun, sunt:
1. Din veniturile obținute din taxa turistică, autorițile locale ar trebui să construiască 2
terenuri de sport, cel puțin o sală de fitness, spații comerciale, locuri iluminate
pentru plimbări, dezvoltarea căilor de acces;
2. Deschiderea unui centru de informare și promovare turistică care să fie în legatură
online cu unitățile de cazare;
3. Stoparea depopulării populației, atragerea tineretului prin crearea de locuri de
muncă;
4. Crearea de noi trasee turistice, de locuri de popas, de campare ;
5. Creșterea numărului de locuri de recreere, de divertisment, de paracticare a
diferitelor sporturi cum ar fi echitație, tenis, golf, pescuit sportiv de păstravi, etc.;
6. Mediatizarea mai intensă a patrimoniului peisagistic, cultural, al tradițiilor, a
diverselor trasee turistice;
7. Organizarea unor ”free walking tour” cu ajutorul unor actori/localnici care să
interpreteze o poveste pe parcursul întregului traseu, cu ajutorul căreia să prezinte
principalele evenimente din istoria comunei.
8. Creșterea nivelului de pregătire și instruire a populației, implicarea persoanelor
calificate în turism, întoarse din mediu urban în mediul rural și care pot ajuta
comunitatea locală.
9. Promovarea și dezvoltarea activităților meștesugărești, de artizanat și a produselor
locale, prin construirea, modernizarea și dotarea cu echipamente specifice
atelierelor de prelucrare a lânii, lemnului, pilăriei, broderie, croitorie, instrumente
muzicale tradiționale, etc. și implicarea turiștilor în cadrul procesului de fabricație,
iar piesele efectuate de către aceștia să le fie făcute cadou.
10.Organizarea unor facilități de intrepretare, și posibilitatea de a cumpăra suveniruri
din muzee a unor obiecte care să pună în valoare mai mult patrimoniul cultural și
istoric.
11.Organizarea de cursuri de pregătire în care să se pună accentul pe pregătirea
personalului din turism în legătura cu clienții – gen fabrica de zâmbete.
12.Oferirea unor facilități de servire a mesei, unde este posibil, cu participarea directă
a turistului la ”culegerea” ingredientelor de bază și prepararea acesteia.
22
13.Organizarea unui centru de turism care să coordoneze activitatea turistică din zonă,
prin gruparea mai multor pensiuni care să asigure servicii de recepție, turiștii care
sosesc să nu fie nevoiți să caute cazare în toata localitatea, din contră să aibă
sentimentul de siguranță, încredere;
14.Atragerea studenților și a tinerilor pentru organizarea unor cursuri de învățarea unei
limbi străine, mai ales pentru cei care dețin o pensiune turistică și sunt înscriși într-o
asociație;
15.Diversificarea serviciilor de bază și cele de agrement prin asigurarea pensiunii
complete sau demipensiune, zilnic gazda împreună cu turiștii să stabilească meniul,
chiar cu posibilitatea de a-i implica în prepararea alimentelor, dacă doresc.
16.Organizarea de demonstrații în atelierele mestesugaresti la care să asiste turiștii.
17.Crearea și comercializarea de materiale documentarea despre Maramureș și
localitatea Bârsana, la obiectivele sale turistice: mini cărți de istorie, albume,
monografii, vederi, pliante, timbre, hărți, ghiduri turistice.
18.O încercare cam îndrăzneaţă, ar fi construirea unui miniaeroport pentru avioane
uşoare şi ultrauşoare.
19.Amenajarea unor poteci marcate cu indicatoare pentru accesul la puncte de
belvedere;
20. Indicatoare pentru semnalizarea prestatorilor de servicii (agrement – echitaţie,
pârtii, râuri, parapantă, alpinism, trasee spre peşteri, izvoare minerale, unităţi de
cazare şi alimentaţie) şi a obiectivelor turistice.
21.Posibilitatea dezvoltării de micro-ferme cu punct de tăiere şi a unor puncte de
prelucrare produse din carne şi/sau lapte;
22.Bogăţia tufurilor vulcanice zeolit încurajează crearea unei unităţi de exploatare a
acestor resurse care pot produce valoare adaugată mare şi de asemenea ar crea
un număr însemnat de locuri de muncă.
23.Organizarea unor seri folclorice, de şezători, de concerte de colinzi, ori de
demonstraţii ale unor vechi meştesuguri populare, precum sculptura în lemn şi
țesutul obiectelor decorative sau ale porturilor tradiţionale, de picnicuri organizate în
mijlocul naturii și de plimbări cu sania sau căruţa trasă de cai, mulsul vacilor,
strânsul fânului.
Bineînțeles că mai există loc și de alte idei, fiindcă se știe că lumea este într-o
continuă schimbare, iar cerințele se schimbă și ele tot mereu, astfel v-a exista permanent
o posibilitate de a îmbunătăți și dezvolta acest sector.
23
CONCLUZII
Viitorul turismului rural maramureşean este promiţător cu condiţia să existe o mai
mare conştientizare a autorităţilor publice şi din sectorului privat, dar mai ales a
24
consumatorilor, cu privire la capacitatea turismului rural de a contribui la conservarea
patrimoniului natural şi cultural din zonele rurale, şi la îmbunătăţirea standardelor de viaţă
din acestă regiune a ţării. Turismul rural trebuie să asigure o conservare a ruralului şi
nicidecum să susţină urbanizarea acestuia. Infrastructura turistică trebuie să reflecte o
notă rurală şi tradiţională specifică Maramureşului, atât din punct de vedere arhitectural cât
şi dimensional.
Un turism rural bine planificat poate servi ca strategie de conservare a mediului şi
care poate funcţiona ca o nouă alternativă la ocupaţia actuală a timpului liber prin diverse
facilităţi de agrement oferite. Însă turismul rural se caracterizează şi ca o activitate care
poate influența în mod negativ dezvoltarea zonelor rurale, pierderea identităţii prin
industrializare, schimbarea mentalităţii, a atitudinii faţă de arhitectură şi port, adoptarea
modelelor moderne în viaţa cotidiană şi în activităţile desfăşurate; de aceea este necesar
ca desfăşurarea turismului în mediul rural să fie planificat şi gestionat cu grijă.
Sursele şi resursele de venit prin intermediul turismului sunt numeroase, turismul
ruraldesfăşurat în prezent nu valorifică nici la jumătate potenţialul ruralului maramureşean.
Varietatea amplă a resurselor cultural-istorice, etnografice, hidrografice, climatice
şi morfologice, favorizează dezvoltarea unui turism complex la nivelul judeţului, cu o
detaşare în posibilitatea de dezvoltarea a turismului rural.
O valorificare apreciabilă a potenţialului o deţine turismul rural cu formele sale,
turism de agrement, turism etnografic (manifestări cultural-folclorice), turism cultural,
turism balneoclimateric, turism ecologic, turism sportiv (ocoale cinegetice), agroturism
(ferme specializate).
Analizând cele prezentate mai sus şi starea actuală de dezvoltare a turismului în
regiune, putem afirma cu convingere că acesta nu a atins un nivel ridicat de dezvoltare, în
ciuda potenţialului bogat şi variat, iar perspectivele de dezvoltare ale acestuia sunt
promiţătoare.
Un prim pas în suplimentarea veniturilor o constituie diversificarea ofertei turistice
din cadrul unităţilor de cazare şi la nivelul localităţii, regional sau interregional, prin
renunţarea la kitsch şi promovând tradiţionalul.
Aprovizionarea pentru iarnă cu produse agroalimentare poate contribui la
atenuarea sezoanelor tradiţionale cu circulaţie intensă (vară – iarnă) în localităţile rurale
unde sunt prezente acest tip de amenajări comerciale, creînd un alt sezon de circulaţie
turistică, de toamnă. Acest nou sezon turistic oferă, pe lângă ocazia aprovizionării cu
produse tradiţionale ecologice, şi posibilitatea desfăşurării unei game largi de activităţi,
25
atât în cadrul natural (cu condiţia ca factorii climatici să fie permisivi) cât şi în cadrul
comunităţilor.
Comercializarea produselor de artizanat oferă un alt cadrul de interelaţionare la
nivelul „ţărilor”. Prin schimburile realizate de localităţile rurale ale celor patru ţări se
dezvoltă o relaţie de interfuncţionalitate propice dezvotării turismului rural şi a comunităţilor
locale. Realizarea unui site pentru promovarea produselor tradiţionale şi artizanale, cu
posibilitate de achiziţionare, ar însemna o alta variantă de a influenţa creşterea veniturilor
în regiune şi de contribui la motivarea perpetuării meşteşugurilor. Internetul, de asemenea,
poate constitui o oportunitate pentru comerţul artizanal, constituindu-se astfel un comerţ
electronic, o nouă modalitate de suplimentare a veniturilor.
Diversificarea formelor de turism şi realizarea unor trasee tematice, ar însemna
surse importante de venit şi mai ales de promovare a regiunii. Realizarea unor noi trasee
cu marcaje pe dealurile din împrejurimi, şi chiar montane şi întreţinerea celor vechi,
amenajarea unor locuri speciale pentru picknic, unde focul să fie controlat, construirea de
asemenea a unor cabane turistice, cu capacitate medie, pentru dezvoltarea turismului de
week-end, în zona dealurilor mai înalte, sunt doar câteva posibilităţi de creştere a
circulaţiei turistice şi a veniturilor.
BIBLIOGRAFIE
1. Cândea Melinda – Potențialul turistic al României,
2. Moldovan C. – Ghid turistic al jud. Maramureş, Editura sport-turism, Bucureşti, 1997
3. Todd Comen - Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA - Turism rural – Ghid
de bună practică pentru proprietarii de pensiuni Clubul Ecologic „Transilvania”
26
4. www.insse.ro
5. http://www.primaria-barsana.ro
6. http://www.besttourism.ro/cazare
7. http://www.allturism.ro
8. http://www.discover-maramures.com
9. http://www.romanianmonasteries.org
27