Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă”Facultatea de Management a Traficului Aerian
Trupele aeropurtate în al doilea Război Mondial
Profesor coordonator:Mr. lector univ. dr. Andrian Lesenciuc
Întocmit de:Student caporal Ionel Popescu
Brașov2012
1
1. Introducere
Fascinația zborului a reușit întodeauna să dea naștere multor legende și să
infierbânte imaginația omului. Știm cu toții legenda lui Icar care a reușit sa zboare cu ajutorul
unor aripi construite de el și alte legende care își au izvoarele incă din antichitate. Însă toate
aceste legende incep să prindă viață odată cu prima înălțare a unui balon cu aer cald la data de 5
iunie 1783 și primul salt cu parașuta la 22 octombrie 1797.
Deși utilitatea în tactica militara a inceput sa fie descoperită încă din timpul primului
război mondial de către francezi, italieni și chiar români, care au folosit astfel de unități la
Mărășești si Nămoloasa, interesul pentru această invenție își incepe ascensiunea odată cu
începutul celui de-al doilea Război Mondial. Acestă recunoștere vine din nevoia primordială de
surprindere a adversarului prin dispunerea cât mai rapidă a forțelor și mijloacelor pe câmpul de
luptă.Astfel, Uniunea Sovietică avea in anul 1936 peste 1700 000 de tineri parașutiști, iar la
începutul celui de-al doilea război mondial de 200 de ori mai mulți decat toate țările lumii la un
loc. Ca o paranteză, putem preciza că fiind dată natura defensivă a acțiunilor Uniunii Sovietice la
începutul războiului, foarte multe dintre aceste trupe au pierit în urma acțiunilor terestre.
2.Strategii si tipuri de misiuni ale trupelor aeropurtate în cel de-al doilea Război
Mondial
Al doilea Război Mondial a însemnat pentru arta militară un salt uriaș înainte, salt
impus inițial extrem de dur de forțele armate germane. Folosirea unităților de blindate sprijinite
de atac aerian au dus la realizarea unor pătrunderi rapide în spațiul inamic și lovirea acestuia pe o
întindere considerabil mărită. Cu toate că investițiile uriașe făcute in domeniul aviației si
blindatelor au adus tacurile și avioanele in prim plan, trupele de infanterie au jucat în continuare
un rol major în menținerea si apărarea pozițiilor câștigate .
Însă apariția trupelor aeropurtate în luptă si dezvoltarea exponențială pe care a cunoscut-
o aviația a dus la apariția unor tipuri de misiuni total inabordabile până în acea periodă, misiuni
care au la bază desantul aerian. Aceste tipuri de misiuni presupuneau dispunerea trupelor
aeropurtate în spatele liniilor inamice cu ajutorul avioanelor de transport sau a planoarelor. În
general marimea unităților de parașutiști nu o depășea pe cea de batalion.În cadrul batalionului
2
parașutiștii dispuneau si de tehnica si armamentul necesar pentru eficientizarea operațiunilor. De
exemplu puteau fi parașutate odata cu trupele, mașini de teren, biciclete, motociclete și de
asemenea armament antiaerian și antitanc. Succesul sau eșecul misiunilor depindea în mare
măsură de rapiditatea de care dădeau dovadă în regrupare și ocuparea zonei prin distrugerea
forței inamice din proximitate. Ca să fim mai exacți principalele tipuri de misiuni care erau
îndeplinite de trupele aeropurtate, indiferent de care parte a baricadei acționau ei au fost
misiunile de cucerire sau distrugerea unor obiective strategice importate (poduri, instalații,
aerodromuri etc.), misiunile de hărțuire continuă a inamicului sau de sprijinire a mișcărilor
partizane și chiar dirijarea aviației de bombardament. După ce indeplineau misiunea, unitățile de
parașutiști mențineau pozitiile si așteptau preluarea obiectivelor de către alte categorii de forțe.
Bineînteles că în funcție de natura obiectivelor aceștia aveau diferite strategii. În
principiu cu cât obiectivul era mai mic si mai slab apărat desantul se facea cât mai aproape de
acesta, iar dacă obiectivul era de o mai mare amploare desantul se făcea la o distanță mai mare,
în aceste cazuri unitatea avea nevoie de o echipa de cercetare și de un plan bine stabilit dinaintea
atacului .
Un alt factor deosebit de important în folosirea unor astfel de intervenții care aveau la
bază acțiunile trupelor aeropurtate îl reprezentau informațiile despre obiectiv care trebuiau sa fie
cît de exacte posibil, iar culegerea de informații despre inamic reprezenta un obiectiv continuu.
Astfel trupele aeropurtate au reușit dealungul celui de-al doilea Război Mondial să
înregistreze victorii importante care au avut un impact răsunător în demersul luptei dar au luat și
parte la unele tragedii după cum urmează .
3.Trupele aeropurtate în “Bătălia pentru Normandia”
“Overlord” va rămâne în istoria celui de-al doilea Război Mondial drept cea mai
importantă operațiune militară a trupelor aeropurtate din punct de vedere strategic prin
planificare cât si prin rezultatele obținute în urma acestei misiuni. “Overlord” a reprezentat
pentru Aliați o parte din deschiderea unui noi front in vestul Europei, cealaltă parte
reprezentând-o operațiunea “Anvil-Dragon”. Deși foarte controversată prin natura implicațiilor
tactice , operațiunea a fost un succes, permițând creearea unui breșe foarte importante în
dispozituvul german de apărare.
3
Astfel, după multe discuții avute cu generalii săi, comandantul suprem al trupelor Aliate
în Europa, D. Eisenhower, decide ca desantul aerian să se facă în raioanele deja stabilite,
reprezentate de plaja “Utah”, peninsula Cotentin. Eisenhower susținea:” A renunța la ele
înseamnă, de fapt, a renunța la un plan în care de mai bine de doi ani îmi pusesem toată
încrederea[…] Târziu, în seara de 5 iunie, am ajuns la cantonamentul Diviziei 101 Aeropurtate
americane, una dintre unitățile a cărei participare fusese atât de sever criticată de comandantul
aviației, Leigh-Mallory. Într-o formă excelentă soldații mai interpelat în glumă, spunându-mi că
nu aveam nici un motiv de frământare, deoarece divizia lor era pe fază și totul va merge strună.
Am rămas acolo până la miezul nopții când ultimul dintre ei și-a luat zborul.[…] Primul raport,
primit din partea diviziei aeropurtate pe care vizitasem abia cu câteva ore mai înainte, suna foarte
încurajator ” (Dwight D. Eisenhower - apud Mircea Tănase.Istoria celui de-al doilea Război
Mondial, 2006)
Marele noroc al trupelor Aliate l-a reprezentat informațiile de care ducea lipsă
comandamentul german. Aceștia au crezut până în ultimul moment că totul era o diversiune și că
adevărata invazie v-a avea loc prin cu totul alt loc .Deși cu mai multe luni înainte Hitler intuise
cu exactitate locul în care v-a avea loc debarcarea trupelor Aliate, acesta a fost indus în eroare de
rapoartele spionilor săi în legătura cu trupele rămase în Anglia. Astfel Corpul 1 SS tancuri aflat
la momentul acela în apropierea Parisului nu a primit permisiunea de participare la
contraofensiva germana decât la orele 16:00 deși cererea de dislocare fusese făcută la mai puțin
de 3 ore de la începerea desantului aerian. Acest lucru, plus discuțiile interminabile dintre Hitler
și comandanții săi au dus la o contraofensivă șovăitoare care a fost sortită eșecului .
Trupele aeropurtate Aliate , într-un număr de 24 000, desantate în spatele apărării, la 12-
25 km de plajă, trebuiau să fie la locurile stabilite cu 4 ore și jumătate înainte de invazia plajelor
de către trupele transportate pe apă. Astfel diviziile 82 și 101 Aeropurtate formate din militari
americani, cu un efectiv de 17 272 de oameni, trebuiau să ocupe spațiul dintre Pouppeville și
Audouville-la-Hubert (divizia 101) și spațiul dintre Saint-Mere-Eglise și șoseaua spre
Cherbourg. Aceste 2 divizii trebuiau să fie parașutate în 3 serii în decursul a 24 de ore cu ajutorul
1662 de avioane și 512 planoare .O a 3-a divizie, Divizia 6 britanică, aveau misiunea de a ocupa
spațiul dintre Vire și Orne, aceștia la rândul lor fiind transportați cu 733 de avioane si 355 de
planoare. Una dintre cele mai mare dificultăți întâmpinate de către trupele aeropurtate au
constituit-o erorile în dispunerea lor pe aliniamentele stabilitate inițial fiecăruia. Deși au fost
4
trimise trupe de cercetare cu o oră înainte de lansarea invaziei pentru a marca locurile de
desantare aceștia nu au fost de mare ajutor, foarte multi dintre cei parașutați ajungând fie in
zonele inundate, fie foarte mult în afara câmpului de luptă, astfel timpul necesar regrupării lor nu
a fost suficient și de aici și greutățile întâmpinate în îndeplinirea misiunii proprii.
În noaptea de 6 spre 7 iunie au fost duse lupte crâncene de către militarii Diviziei 82
americane care, în lipsa armamentului greu de artileria au fost nevoiți să lupte împotriva
blindatelor cu grenadele proprii și mijloace improvizate. Aceștia au luptat vitejește în ciuda
dificultății majore în care se aflau până ce joncțiunea cu trupele de infanterie venite dinspre plajă
a fost făcută. Această situație fiind întânlită de către trupele aeropurtate de mai multe ori, ea fiind
datorată lipsei de comunicare dintre aceștia și celelalte categorii de forțe, incluziv sprijinul aerian
care a dezamăgit de cele mai multe ori .
În ciuda ordinelor cât se poate de concise ale lui Hitler de a menține pozițiile cu orice
preț, cu toate că restul Comandamentului general a recomandat retragerea, aliniamentul Caen,
Chaumont, St.Ló a fost atins la data de 25 iulie. În perioada 25 iulie-17 august, unitățile
aeropurtate au fost folosite în numeroase misiuni de cucerire a unor puncte strategice sau pentru
înaintarea în adâncimea teritoriului inamic .În această perioadă au fost atinse fazele a 2-a și a 3-a
ale operațiunii, acțiunile de ofensivă purtate nimicind unitățile de contraofensivă germane care
erau constituie din 15 divizii armate dintre care 3 dintre ele fiind divizii blindate
Operațiunea “Overlord” a însemnat un mare succes pentru Aliți, succes la care trupele
aeropurtate au avut o contribuție mai mult decat semnificativă. Cu toate acestea pierderile totale
ale trupelor aeropurtate au fost de 2499 de oameni. Numarul total al victimelor Aliaților în
perioada 6 iunie-17 august se ridica 209 672 de oameni, dintre care 36 976 de morți, 153 476 de
răniți și 19 221 de dispăruți. La aceste pierderi trebuie să mai adaugăm 4 101 aparate de zbor și
aproximativ 4000 de tancuri. Astăzi în memoria luptătorilor cerului, la Sainte-Mere-Eglise, la
crucea bisericii din localitate este atârnat un manechin-parașutist.
4.Operațiunea „Market-Garden”- tragedia trupelor aeropurtate
5
Operaíunea “Market-Garden” a reprezentat cea mai amplă operațiune a trupelor aero-
purtate din cel de-al doilea război mondial din punctul de vedere al numărului de trupe și al
obiectivelor stabilite. Prin această această operațiune , generalul Bernard Law Montgomery, cel
care a venit cu această concepție, spera ca să treacă la ofensiva pe direcția Eindhoven, Arnhem
unde Corpul 21 armate ar fi trebuit să efectueze joncțiunea cu desantul aerian lansat în raioanele
Eindhoven, Nijmegen și să creeze astfel un culuar spre inima Germaniei, culuar care în viziunea
lui “Monty” ar fi trebuit să duca la incheierea războiului până la finele anului 1944.
Așadar desantul aerian pregătit, care a reprezentat faza “Market” pentru această
misiune, era unul fără precedent pentru cel de-al doilea Război Mondial, mulți dintre susținătorii
acestei categorii de forțe considerând că aceasta urma sa fie ultima șansă de afirmare a
parașutiștilor. Din nou unii dintre cei doi pioni ai acestei operațiuni au fost reprezentați de
Diviziile 101 și 82 Aeropurtate americane.Lor le-a revenit misiunea de cucerire a podurilor peste
fluviul Mosa din nord vestul Eindhovenului ( Divizia 101 Aeropurtate) și a podurilor peste
râurile Mass si Wall (Divizia 82 Aeropurtate). Un al treilea pion în această operațiune era
reprezentat de catre Divizia 1 Aeropurtate engleză împreună cu Brigada 1 parașutiști poloneză.
Acestora din urmă le revenea importanta misiune de cucerire a podului de pe cursul inferior al
Rinului din apropierea Orașului Arnhem, pod fără de care toate eforturile Aliaților cu privire la
această operațiune erau zadarnice. Această fază a misiunii întrunea un total de 35 000 de oameni
care urmau să fie transportați cu 3 500 de avioane de transport și 2 500 de planoare.
Una dintre deciziile importante care a însemnat un risc enorm pentru reușita misiunii l-a
reprezentat decizia de a lansa desantul aerian pe timpul zilei deși toate normele unor astfel de
acțiuni indicau pentru o lansare a trupelor pe timpul nopții. S-a considerat însă că supremația
aeriană a Aliaților va fi mult mai bine vizibilă pe timpul zilei și de asemenea dispunerea in
zonele prestabilite se va face cu o mai mare precizie. Cornelis Ryan preciza in legătura cu
această operațiune:” trebuie să se accepte, firește, riscurile pe care le comportă întotdeauna o
acțiune de desant aerian : diviziile puteau să fie lansate sau să aterizeze cu planoarele în alte zone
decât cele fixate; podurile puteau fi distruse de inamic chiar înaintea atacului; vreamea rea putea
împiedica aprovizionarea pe calea aerului; și chiar dacă podurile earu cucerite coridorul puteafi
tăiat în orice punct. […] Organizatorii operației mizau pe viteză, curaj, precizie și surprindere –
toate acestea derivând dintr-un plan de desantare sincronizat cu maximă precizie cu acțiunile
terestre, care, la rândul său, miza pe dezorganizarea și slabiciunea forțelor germane. Fiecare
6
verifă a operației <<Market-Garden>> era legată de următoarea și, dacă una dintre ele ceda, toate
celelalte erau expuse dezastrului.”(Cornelius Ryan -apud, Mircea Tănase,Trupele aeropurtate în
cel de-al doilea Război Mondial, 2006, p.134).
Dasantul Diviziei 101 Aeropurtate a reprezentat un real succes, îndeplinidu-și
obiectivele fără prea multă rezistență din partea germanilor. La data de 17 august aceștia au fost
dispuși în apropiere de Eindhoven și dispuși pe mai multe aliniamente au reușit să cucerească
localitățile din apropiere și podurile peste râul Aa și canalul Zuid Willems. O mai mare rezistență
au întâmpinat la deschiderea drumului dintre Eindhoven și Grave, acest sector fiind eliberat
numai după realizarea joncțiunii cu Armata a 2-a britanică.
În aceași zi Divizia 82 Aeropurtate a fost lansată în regiunea Nijmegen cu misiunea de
distrugere a celor 2 poduri din oraș, a celor 3 poduri de pe Meuse și a celor două de pe canalul
de la Meuse la Wall. Timp de 8 zile s-au dus lupte crâncene în sectorul orașului Nijmagen, însă
cu ajutorul Armatei a 2-a britanice misiunea lor a fost dusă la bun sfârșit. Lucrul acesta a fost
posibil cum un preț destul de mare printr-un numar al pierderilor de peste 2000 de oameni.
La aproximativ 120 km în spatele frontului german și la 10 km de podul de peste Rin
din orașul Arnhem au fost parașutați militarii Diviziei 1 Aeropurtate britanice. Misiunea lor era
cucerirea podului și menținerea pozițiilor până când avea să fie realizată joncțiunea cu trupele
Armatei a 2-a. S-a ales varianta desantului în afara orașului datorită informațiilor despre apărarea
podului, care era formată dintr-o puternică unitate de artilerie antiaeriană. Această opțiune s-a
dovedit însă a fi eroare tactică care a avut impact asupra rezultatului misiunii. Pentru îndeplinirea
obiectivului s-a ales scindarea atacului asupra podului. Brigada 1 Parașutiști a primit sarcina de
cucerire a podului, Batalionul 2 a invăluit prin zona de vest pe la marginea orașului , iar
Batalioanele 1 și 3 au rămas grupate la punctul inițial și în zilele următoare au ocupat zona de
nord a Arnhemului.
Timp de 8 zile s-au dus lupte crâncene între cele două tabere, adevărata dramă
consumându-se în sânul Batalionului 2 care a fost decimat de Divizia 9 ”Panzer” SS care aveau
în dotare tunuri montate pe calea ferată. În sprijinul Batalionului 2 a venit și Brigada a 4-a
Parașutiști însă și aceștia au avut pierderi importante singurul lucru reușit de aceștia fiind o
retragere tremurândă în marginea orașului. Cealaltă ramură a atacului de la Arnhem, Brigada de
parașutisti poloneză, trebuia să traverseze Rinul în sprijinul unității engleze însă, în încercarea lor
au ajuns la mal doar 50 de oameni. Brigada poloneza a fost distrusă aproape în întregime. După
7
cea de-a opta zi, cei puțin peste 2000 de supraviețuitori au reușit retragerea în spatele orașului
Arnhem și au fost transportați în Anglia.
Operațiunea ‘Market-Garden” s-a soldat cu un mare eșec al trupelor aeropurtate, aceștia
nereușind joncțiunea cu trupele terestre, iar podul de la Arnhem a rămas sub staăpânire germană
până în martie 1945. În urma acestei operațiunii numărul victimelor, după cum apreziază
Cornelius Ryan, depășește 17000 de morți, răniți și dispăruți. Entuziasmul cu care a fost abordată
acestă acțiune și amploarea rezultatelor așteptate au fost se pare înfrânte de lipsa informațiilor și
a comunicării .
5.Concluzii
Al doilea Război Mondial a însemnat pentru tactica militară o ascensiune incredibilă,
atât prin progresul tehnologic cât și prin apariția a noi categorii de forțe care au permis
desfășurarea la un alt nivel a conflictului armat. Din evenimentele expuse mai sus putem deduce
că trupele aeropurtate au reprezentat un astfel de element de noutate. Ca orice noutate a avut și
scepticii ei însă parașutiștii au reușit sa-și demonstreze utilitatea în nenumărate situații.
Deși am ales să prezint două operațiuni cu deznodământuri total diferite, ”Overlord„ și
”Market-Garden”, însușirile trupelor aeropurtate reies la fel de bine din ambele cazuri:
adaptabilitate, mobilitate și capacitatea de surprindere a adversarului împreună cu determinarea
și curajul trupelor au facut din aceste unități niște adversari de temut. Cu toate acestea trebuie
remarcat și gradul de risc ridicat la care erau supuse aceste trupe, în succesul sau insuccesul lor
intervenind de cele mai multe ori condițiile meteorologice, veridicitatea informațiilor despre
inamic, zona de desant și alte elemente care le erau total inaccesibile si care variau de la caz la
caz. De aici și rezultatul celor două evenimente : dacă Hitler și generalii săi nu ar fi crezut ca
evenimentele din dimineața zilei de 6 iunie reprezintă o diversiune și ar fi organizat o
contraofensivă mai promptă probabil trupele de desant aerian nu ar fi facut niciodată joncțiunea
cu trupele terestre; și oare care ar fi fost dezdodământul bătăliei de la Arnhem dacă se cunoștea
numărul real al efectivelor germane prezente in zonă? Nu vom ști niciodată, însă putem să
apreciem aceste lecții pe care istoria le-a tot oferit de-alungul anilor.
8
Poate întradevăr vremea Aeropurtatelor a trecut, dar nu putem să trecem cu vederea
rolul de prim-soliști ai conflictului armat, de adevărații luptători ai înaltului cer albastru fără de
care deznodămantul celui de-al doilea Război Mondial poate ar fi fost altul.
9
Bibliografie
1.Liddel Hart. [1970] (1993). Istoria celui de-al doilea Război Mondial. București:
Editura Orizonturi;
2.Mircea Tănase. (2006). Trupele aeropurtate în cel de-al doilea Război Mondial.
București: Editura Militară;
3.(2010). Al doilea Război Mondial: Operațiunea ”Overlord”. [online]. News20.
(website).URL:http://www.news20.ro/istorie_Al-doilea-razboi-mondial_-Operatiunea-
Overlord_1576.html;
4.(2012). Operațiunea Market-Garden. [online]. Pionul care contează. (website). URL:
http://pionulcareconteaza.blogspot.ro/2012/03/operatiunea-market-garden.html
10
Top Related