Download - Timișoara Toastmasters - nr. 3

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS 1Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS 1

2 TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

Redactor:

Maria Tomescu, CC, ALB

Graphic design:

Péter Attila Antal

Fotografi e:

Răzvan Stan

TIMIȘOARA TOASTMASTERS

President:

Cristian Onofrei

Immediate Past President:

Călin Iepure, CC, ALB

Vice President Education:

Victor Tomescu, CC, CL

Vice President Membership:

Flori Zilahi

Vice President Public Relations:

Raluca Moisi

Secretary:

Mihai Zilahi

Treasurer:

Călin Gîlea, CC

Sergeant at Arms:

Dani Maxim

Tipar: DC Print Media

CO

NŢ

INU

T

3 DITORIALEDLegătura dintre oameni

de Cristian Onofrei

D'ALE CASEI4 D2011: Dezlegare la evenimente

de Călin Gîlea, CC

6 COMUNIC, DECI EXISTCam atât am avut de spus!

de Flori Zilahi

7 SUNT ÎNCEPĂTOR DAR MĂ TRATEZEmoţiile nu sunt o opţiune

de Răzvan Petruescu

8 TOASTURI ÎN ROMÂNIAClub Ice Breaker

de Daniel Costea, CL

10 ROPOTE DE HOHOTETradiţii, tradiţii…

de Victor Tomescu, CC, CLu

12 SCLIPIRI DE LEADERSHIPLeadership-ul se învaţă zilnic

și nu într-o zi! de Călin Iepure, CC, ALBe

14 DISCURS SUB LUPĂCadoul

de Răzvan Stan

17 CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂTe pricepi la improvizat?

de Cristian Ciucanu

18 VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTERUn Zvăpăiat...

de Adrian Marciuc

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS 3

de Cristian Onofrei

n ultima vreme se vorbește în media de faptul că în jurul nostru apar probleme tot mai mari, de la probleme economice până la

probleme legate de sistemul de valori din societatea noastră. Înaintestăteam și mă întrebam cum s-a ajuns în situaţia în care ne afl ăm, având în vedere faptul că oriunde mă uit în jurul meu găsesc oameni remarcabili. Însă de curând am descoperit răspunsul.

În general, sistemul educaţional și societatea ne împing să devenim cât mai buni în cadrul pe care ni-loferă. De asemenea, în ultima vreme se pune tot mai mult accentul pe dezvoltarea personală. Vedem în jurul nostru acest lucru prin examene individuale, concursuri de tot felul, prime și avantaje pentru cei care sunt cei mai buni. Se încurajează mult spiritul de competitivitate tocmai pentru a motiva dezvoltarea și excelenţa personală. Și este foarte bine. Ca societate, pentru a evolua avem nevoie atât de minţi luminate care să ne deschidă calea, cât și de minţi capabile de a le urma.

Datorită mediului în care trăim, societatea noastră se dezvoltă la un nivel fără precedent. Începând cu perioada Renașterii, umanitatea a cunoscut o dezvoltare exponenţială, ajungând în prezent la schimbări remarcabile în toate domeniile știinţei. Schimbări majore care înainte durau zeci sau chiar sute de ani pentru a fi puse în aplicare, la ora actuală au loc o dată la câţiva ani și acest ritm se anunţă a deveni din ce în ce maiaccelerat.

Însă tot timpul moneda are două feţe. Datorită accentului pus pe dezvoltarea individuală și a competiti-vităţii promovate, partea socială a existenţei umane are de suferit. Cu toate că tehnologia ne oferă un cadru din ce în ce mai larg pentru comunicare, cooperare și socializare, exact opusul se întâmplă. Și acest fenomen are loc datorită accentului prea mare pus pe dezvoltarea intelectuală și pe concurenţă.

Analizând diferitele situaţii de care m-am lovit în ultima vreme și încercând să găsesc motivul pentru care unele proiecte au un succes mai mare decât altele, un anumit aspect a ieșit în evidenţă aproape în toate ca-zurile. Diferenţa care face diferenţa constă în calitatea legăturii dintre cei implicaţi și a gradului de deschidere și cooperare a acestora. Oamenii extraordinari care nu lucrează bine împreună, nu realizează mare lucru. Oamenii obișnuiţi care lucrează bine împreună, realizează lucruri frumoase. Iar oamenii extraordinari care lucrează bine împreună realizează lucruri fabuloase.

Steve Jobs a organizat o masivă restructurare atunci când în 1996 a preluat din nou conducerea com-paniei Apple. A fost blamat pentru această mișcare al cărei motiv a fost lipsa de cooperare dintre depar-tamentele existente și faptul că resursele companiei erau cheltuite în diverse direcţii, fără un scop comun. Rezultatul îmbunătăţirii colaborării din cadrul companiei se vede astăzi. Indiferent de calitatea individuală, cooperarea și comunicarea sunt mijloacele prin care munca individuală este ori amplifi cată înzecit, ori este redusă la nimic.

Toastmasters este cadrul care mi-a deschis ochii și mi-a oferit uneltele necesare pentru a realiza acest lu-cru. Dezvoltarea personală este fundaţia pe care se clădește dezvoltarea interpersonală și pe acest principiu se bazează organizaţia noastră. Atât partea de oratorie, cât și partea de leadership sunt orientate în primul rând către îmbunătăţirea relaţiilor dintre oameni și a cooperării. Dezvoltarea personală sporește calitatea muncii, însă legătura dintre oameni este cheia către succes.

Cristan Onofrei

Președinte Timișoara Toastmasters [email protected]

ED

ITO

RIA

L


2011: Dezlegare la evenimentede Călin Gîlea, CC

e poate fi mai frumos decât să fi i la curent cu ultimele evenimente la care au participat membri Timișoara Toastmasters sau chiar petrecute în sânul nostru?

În ultimul an au avut loc multe evenimente la care am participat ca și club cum ar fi voluntariate, con-cursuri interne și concursuri naţionale de discursuri.

Evenimentul emblemă al perioadei recent trecute a fost desigur primul Concurs Naţional de Discur-suri organizat de clubul Timișoara Toastmasters ce a avut loc între 14-15 mai la hotelul Angelis din Timi-șoara cu o participare de peste 70 de oameni. Cluburile din Cluj, Oradea, București, Brașov și Timișoara și-au trimis membri pentru a concura în cadrul celor 3 secţiuni: discursuri pregătite, discursuri impromp-tu și evaluări. Organizatorii evenimentului au avut grijă ca înaintea concursului propriu-zis să aibe loc și ședinţe de training pe teme importante pentru orice membru Toastmasters (știinţa conducerii și vorbit în public) ţinute de traineri profesioniști (Zoia Zărnescu, Paul Brad și Răzvan Ogârcin). Participanţii au fost, în ordinea intrării în concurs: Cezar Ilea (Timișoara), Claudia Nedelcu (Brașov), Călin Gîlea (Timișoa-ra), Ioana Ștef (Oradea), Alina Borbely (Cluj), Marius Dorin Pașca (Cluj), Călin Pascu (Timișoara), Simona Dobre (București APT), Ardeleanu Raluca Ciocian (Cluj), Cristian Onofrei (Timișoara), Cosmin Doru Sabo (Cluj), Bogdan Vaida (Timișoara), Florina Nicola (Timișoara), Andrei Popescu (București APT), Bogdan Va-ida (Timișoara), Ana Loredana Pascaru (Cluj), Victor Tomescu (Timișoara), Roxana Bibarț (Cluj), Ginarino Vlad (Timișoara), Mircea Vădan (Cluj), Alice Puricică (Timișoara), Daniel Homorodean (Cluj), Silvia Pătraș-cu (Cluj), Maria Tomescu (Timișoara) și nu în ultimul rând Liana Nemeș (Cluj). După cina dată în cinstea acestui eveniment s-au anunţat și câstigatorii premiilor:

• Discursuri pregătite: 1) Ana Loredana Pascaru, 2) Victor Tomescu, 3) Roxana Bibarţ• Discursuri impromptu: 1) Raluca Ciocian Ardeleanu, 2) Cristian Onofrei, 3) Bogdan Vaida• Evaluări: 1) Maria Tomescu, 2) Silvia Pătrașcu, 3) Raluca Ciocian Ardeleanu Felicitări!

Al 2-lea eveniment naţional s-a desfășurat la Brașov în perioada 15-16 iulie cu participarea cluburilordin Brașov, București, Cluj și Timișoara. Pe parcursul mai multor zile s-au desfășurat training-uri și work-shop-uri pe mai multe subiecte de interes pentru noi ca vorbitori (Cum să scrii un discurs, Evaluări efi ca-ce, Cum să conduci un juriu etc.). Din partea Toastmasters Timișoara au participat la singurul concurs (cel de discursuri pregătite) Cristian Ciucanu, respectiv Alice Puricică (locul 3).

Pentru clubul nostru sunt importante și activităţile de voluntariat astfel că data de 24 septembrie a reprezentat o nouă participare a membrilor Timișoara Toastmasters la acţiunea “Let’s do it, Romania” de curăţare a deșeurilor din României. De data aceasta (anul trecut s-a plecat la Albina, Timiș) zona de cură-ţat repartizată echipei noastre a fost o parte din malul lacului de lângă localitatea Dumbrăviţa, Timișoara unde s-au deplasat mai matinal decât credeam iniţial și înarmaţi cu echipament corespunzător următorii

D’A

LE

CA

SE

I


membri ai clubului nostru: Maria Vălenaș, Cristi Ono-frei, Cătălin Rareș Petru, Raluca Moisi, Marius Pepu, Călin Pascu, Călin Gîlea și Cristi Ciucanu. Timp de câ-teva ore bune în care s-a râs, dar s-a și strâns, s-au adunat aproximativ 50 de saci de plastic plini cu gu-noi, ulterior transportaţi cu camioanele spre ghena de gunoi. Abia așteptăm să par-ticipăm și anul viitor!

Următorul eveniment de gorganizat de Timișoara Toasters în data de 19 octombrie in sala de conferinţe a hotelului Boavista din Timișoara. Acesta a fost Concursul Intern de Discursuri. Participarea la cele 2 concursuri (discursuri pre-gătite si discursuri impromptu) a fost limitată doar la membrii clubului Timișoara Toastmasters și a fost următoarea: Raluca Moisi, Maria Tomescu, Marius Cazacu, Bogdan Vaida, Răzvan Stan, Cristi Ciucanu, Cezar Ilea, Călin Pascu, Filip Ivan, Adrian Marciuc și Cătălin Rareș Petru. Numărul invitaţilor la acest eve-niment a depășit 80 de persoane, iar organizarea a lăsat o impresie bună în auditoriu și nu numai. După eveniment, membrii, dar și o parte dintre invitaţi au ieșit în oraș pentru a sărbători cum se cuvine. Nu în ultimul rând însă trebuie să amintim câștigătorii celor 2 secţiuni, urându-le felicitările ce li se cuvin:

• Discursuri pregătite: 1) Maria Tomescu, 2) Răzvan Stan, 3) Cristi Ciucanu• Discursuri impromptu: 1) Cristian Ciucanu, 2) Bogdan Vaida, 3) Cezar IleaBravo lor!

După doar câteva săptămâni, în perioada 19-20 noiembrie, în sala de conferinţe a hotelului Best Wes-tern Topaz din Cluj s-a desfășurat al 3-lea Concurs Naţional de Discursuri unde au participat membri din cluburile Cluj, București (APT), Oradea, Timișoara, precum și doritori de a înfi inţa noi cluburi Toastmasters la Chișinău, Sibiu și Satu Mare. Continuând tradiţia celorlalte concursuri, în dimineaţa zilei au fost organi-zate două training-uri pe teme de vorbit în public (folosirea umorului) susţinut de Adrian Rusu și știinţa conducerii (bazat pe experienţa personală) susţinut de Mihai Goţiu. După masă au început concursurile de discursuri pregătite și discursuri impromptu. Lista participanţilor este lungă, ca de obicei, de la Timi-șoara Toastmasters participând Cristian Ciucanu (locul 2 la concursul de discursuri pregătite și locul 2 la cel de discursuri impromptu), Călin Iepure (locul 1 la concursul de discursuri pregătite) și Călin Pascu.

După eveniment, atmosfera plăcută pornită de dimineaţă o dată cu primul workshop a continuat în localul “La Havana” deasupra Clujului.

Înainte de a ne despărţi trebuie să îi felicităm pe colegii din Timișoara Toastmasters care au obţinut certifi cări în 2011:

• Competent Communicator: Andreea Cozma, Silviu Vert, Călin Iepure, Călin Gîlea, Sorin Popa și Alice Puricică

• Competent Leader: Silviu Vert și Bogdan Vaida• Advanced Communicator Bronze: Bogdan Vaida• Advanced Leader Bronze: Silviu Vert, Călin Iepure și Maria Tomescu… și să ne mândrim cu distincţiile obţinute de clubul nostru: Select Distinguished Award, Talk Up

Toastmasters, Smedley Award și Beat the Clock.Mult succes în continuare tuturor și să avem parte de încă un an plin de realizări!

Călin Gîlea, CC

[email protected]

-

grup stmas-a avut loc


Cam atât am avut de spus!de Flori Zilahi

m învățat la Toastmasters că un discurs bun trebuie să aibă întotdeauna introducere, cuprins și înche-iere. Cu toate acestea, mi s-a întamplat de foarte multe ori să ascult discursuri care să conțină aceasta

structură și totuși să lipsească ceva. Acel ceva este legat în primul rând de cât de puternică este construită partea de început a discursului și în al doilea rând, de cât de impresionantă este partea de fi nal.

Nu de puține ori, am ascultat discursuri bune, susținute de vorbitori talentați care însă se sfârșeau prin replici devenite acum clasice:

˝Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat!˝˝Sper că v-a plăcut discursul meu!˝˝Cam atât am avut de spus!˝ și derivate…Toate aceste replici, fără nici o excepție, scad foarte mult atât din valoarea discursului în sine, cât și din cre-

dibilitatea vorbitorului.Am observat cu stupoare că aceste replici sunt rostite de cele mai multe ori cu o tonalitate scăzută, în timp

ce capul și privirea sunt îndreptate în sus pentru a transmite siguranță și încredere. Această situație apare da-torită faptului că vorbitorii își canalizează atenția spre a obține o gestică, o mimică și postură corectă, plecândde la mult răspândita teorie: ̋ Este mai puțin important ceea ce spui, mai important este felul în care o spui!˝, teorie ˝pe care și eu o îmbrățișez. Însă, în opinia mea, ea este valabilă doar atunci când îndeplinește o singură condiție:congruență între cele două aspecte.

Făcând o paralelă între această teorie și exemplele de mai sus, reiese că atunci când un vorbitor rostește acele replici, el nu este congruent. Prin postură el încearcă să transmită încredere, siguranță de sine, însă în spatele cuvintelor rostite se afl ă de cele mai multe ori opusul, adică nesiguranță, lipsa încrederii în propria persoană, în munca și efortul depus în construirea discursului, cât și în livrarea lui.

Din postura de spectator am trăit nenumărate momente în care vorbitorul din fața mea a reușit să-mi capte-ze atenția încă de la începutul discursului său, să-mi creeze suspans astfel încât spre fi nal să fi u cu sufl etul la gură așteptând încheierea glorioasă… și dintr-o dată apare propoziția cheie: “Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat, cam atât am avut de spus despre mine!” ... În acel moment simț o izbitură de parcă m-ar fi lovit acceleratul.

˝Doar atât?! Nu se poate! Doar atât?!˝, îmi vine să strig în sinea mea cu revoltă. Și apoi începe dialogul intern: ˝“Nu, nu se poate ca un vorbitor atât de bun să aibă un fi nal atât de…. neinspirat”.

Pentru a avea discursuri cât mai bune, vreau în încheiere să îți împărtășesc câteva idei pentru pregătirea acestuia:

• Nu începe și nu sfârși discursul prin a-ți cere scuze.• Spune povești.• Stabilește un punct de legătură cu audiența.• Fii spontan.• Vorbește cu sufl et, din sufl et.Până data viitoare, eu atât am avut de spus! …

Flori Zilahi

fl [email protected]

CO

MU

NIC

,D

EC

I EX

IST


Emoţiile nu sunt o opţiunede Răzvan Petruescu

aestrul jobenului cu subiecte solicită un nou candidat pentru un discurs improvizat. Inima începe să bată foarte tare, fi ecare fi bră a fi inţei mele încearcă să mă convingă că sunt pe cale sa fac o mare

greșeală, că nu am ce să caut acolo în faţă. Dar prea târziu, deja am ridicat mâna. Pe drum mă simt ca și cum aș înainta printr-un tunel și nu mai aud, nu mai văd nimic în jurul meu. Fac un efort și ascult subiectul pe care ma-estrul jobenului cu subiecte mi-l transmite... Cu voce gâtuită încerc să improvizez ceva. În acest moment, mai puţin contează ce spun, cel mai mult contează să supravieţuiesc. Un discurs cu introducere, cuprins, încheiere... îmi răsună în minte cuvintele maestrului jobenului cu subiecte. Bun, am trecut, de introducere, mă afl u în plin cuprins... oare cât mai este până se termină timpul?

Așa s-a întâmplat de fi ecare dată și totuși de fi ecare dată mi-am făcut mie însumi în ciudă și am ridicat mâna.... Surprinzător, într-o zi nu a mai fost la fel. Într-adevăr, emoţiile nu sunt o opţiune, dar, pentru prima dată, eu am fost în control. Ceva s-a întâmplat șiși uunn memecaca inismm de adaptare aa făcut ‘clic’. Ca de obicei, am simţit cum bătăile inimii se înteţeau, în timp ce merggeam în faţă, ddar efectul nu aa mai ffosostt acacelași. Cumva, am reușit să trec tot acest zbucium fi ziiolologogic pe un plann secundar. Iar când te afl i aacolo în faţă, liipsa interferenţelor și controlul absolut de sinne e ssunt de o o importanţă ppririmordială.

Aceasta a fost primma meaea llecţie mmmarca Toastmmmmasters. De aaatunci a treccccut ccevevaa tit mppp, dar nu ezit sasa mă întotorcr în timp și să retrăiesc cee aam simţit aatuuutuncnnn i.

ReRecent, amam mai primit o lelelelecţiee. . SeSe parrrrre eeee că marii vvvvvvorbitori îîîn public rrrrrreeeueee șeșescsc ssă sssess conectezeeee cu auaudienţa șii căcă ennergia lor dedepipipinde în mare mămămămămăsură dde e câcââââât ttttt de mult auau rreueușișitt să antrennnnenn ze, să immmpmmm lice audieeeeenţnţa.a Dacă ă prprinn ccceea ce spui, rreeușești săsăsăsă îi animi, atuncncncncncncii ești “pe vvvvvvval” și veiiiiiii reuși săă ă închei dddddddiscurssulul eeeeeeextrăgând eeeeeenergieie din ppppuuubublic. În acacele e mmomenttee, vorbibibibiitorul și audieeeeeenţţaa dedevinnnnnnn un tot uuuuuuuuninitatarr.

Și povessstetetetea cucu învăţăţămă innnnnntetttttt le nu se îîîîîîîîncheeieie aaici. Suuuunuuuuu t uimmmim t că aaaaaaaaamm ajunnnnnnnnns să iauuuuuuuu îînn coc nsiddddddeeeereee are tehnica saaaannnn-dwich-ului atunccccciiii i câânnd îmii proooooopuppppppp n să iniiiiiiiiţiţiţţţţţţţ eez o ddddddddddiscuţieeeee eeeeee dededed lililicccccată cuuuu uuuuuuuuu o o oo pepepepeerrrrsrrrrr oană sssssssssaua să cocoonnnnsnnnn ider că discurururururu surir le impromptu nu sunt chchchchchchhiar r așa dede ggrererererererr le atuncncnccnccncccccci i câcâcâcândndndddddddddd înţeleeeegegeeeeeeeegegiii căcăăăcăc subieeeeeieieieieeiectctulul îîîîîîîîîîîţi oferărărărărărărărărărărără ddoar r o o ppplpppp atformă deeeeee ppppppleccare ppe ecareee oooo ppppoţi folosi ca să impmpmpmpmpmpmproovvizezi..

AAstfell, fi ecaare discsccccccurururururururs,s,s,s,s,s,s,, pregătit saaaaaaauuuuuuuuuuu imimprprprprrrovoovovvvvovoovvvvvvvvoviziiiiii at, fi fifi fifififi fifififi fififififi ecececececaaaaaaraaaaaaaaaa e mmmmmimmmmmmmmmimm nnnon răăăăăăăăăăăăăăăăă pparararararrararararararraarticiiiiiiiiippppapapppapppapappppp rere lllllllllaaaaaaaaaaaa o ședidiidididiiidinţnţnţnţnţţnţnţnţnţnn ăăăă îţîţi ofofere ă o o șașașașașașașannnnnsnn ă în plus dee a te ddepășiși pe titine însnsuţiiiiii.ii

RRăzvvan PPetruuescu

[email protected]

SU

NT

ÎNC

EPĂ

TOR

DA

R M

Ă T

RA

TE

Z


Club Ice Breakerde Daniel Costea, CL

2011

Anul conferinţelor. Dă-le oamenilor ceva de câștigat.

De bună seamă 2011 a fost anul conferinţelor. Dar cum s-a ajuns aici? Am să încerc să vă ofer o scurtă analiză, pentru că dacă este să plecăm urechea la zvonurile unora dintre voi, se pare că Toastmasters Cluj a devenit un club bine văzut în țară, iar acest lucru ne bucură pentru că acest feedback vine de la voi, ccololololegegegegiidin diferite cluburi. M-au întrebat colegi din Toastmaters care este secretul nostru? Nu aș pupuputeteteeaaaa săsăsăsăă zziicicc cccăăăă eeee evorba de un secret, însă ceea ce ne-a ajutat a fost că le-am dat oamenilor ceva de câșâștitigagagagagaattttt, ppenentrtruu căcăcă vvvororo ccâșșâșșâ -tiga pentru ei și implicit vor câștiga pentru comunitate. Drumul nu a fost ușor, îînsnsăăă a a fofost natural. TiTimimimișoșoșooșoaararaa aaaToastmasters ne-a întins mâna ca să ne putem găsi echilibrul.

Ne-am găsit echilibrul ca să putem privi înainte și am privit înainte ca să știm în cece ddddiirece ţie trtrebebee uiuiuu eee săsăăă mergem.

Adolescenţa.

Concursul de la Timișoara.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că la Cluj anul 2011 a fost an de creștere. Astfel ocazia de a dovedi că începem să contăm ne-a venit ca o mănușă, ocazie care ni s-a oferit invitaţi fi ind la Concursul Naţionalde Discursuri Toastmasters, Timișoara 14 mai 2011. Am organizat un cononcuc rs local de discursuri și ne-amselectat cei mai buni oameni pe care să îi trimitem la Timișoara. Am concuurarattt t șișișș am fost buni, iar acest lucru ne-a dat încredere ca unui adolescent care ia viaţa în piept și are primele e susuccccesese.ee. Mai mult am ghicit decât apreciat efortul din spatele unui astfel de eveniment.

Am fost prezenţi la Conferinţa Naţională de la Brașov, 21 iulie 2011 desfăf șușuraar tăt în limba enenenenene glggg eză de aceas-tă dată, unde am cunoscut și mai mulţi oameni minunaţi, din Brașov și Bucucurereștștș i.i.

Maturizarea.

Conferinţa de la Cluj.

După ce am revenit de la concursul din Timișoara, ne-am gândit că nu vom fififi ununun cluub b cocompmpleet t pâpâânăănă nnuuorganizăm o conferinţă. Pentru că Toastmasters înseamnă comunicare și leadership, iar acacacacaceseseee tete ddououăă nonoţiiţ ununu iisunt mai legate între ele decât pare la prima vedere. Nu poţi fi un lider bun dacă nu-ţi poţi exxxprprprpprprimimiimimaaa efieficcieeientn ideile, cum nu poţi fi un bun vorbitor dacă nu ești un lider care să se facă ascultat. De această dată TTTimmiimimișișșșișișoaoaoaoaooo rarara a luat crema premiilor și am realizat dintr-o dată că numărul membrilor Toastmasters tot crește, însă numărul premiilor care se acordă rămane constant! Când spun acest lucru mă gândesc la faptul că Toastmasters are membri din ce în ce mai buni, cu discursuri tot mai bune. Un alt aspect interesant este că cel care organi-zează trebuie să fi e de două ori mai bun ca să aibă și lideri pe cât are vorbitori de buni, astfel istoria de la Timișoara s-a repetat la Cluj, dar suntem fericiţi că am fost gazde bune.

TOA

ST

UR

I ÎN

R

OM

ÂN

IA


Înţelepciunea.

Ce va urma?

Nu ne mulţumesestetee ccce ee am realizat. Dorim de acum să punem mai multăăă caaalil tate în ccceeaeaea ccceee faffacem. SSSăăă ne menţinem connststananantt aca olo o unuuuuu de am strălucit pentru câteva momente inspirateee. DDDaraa avemmm înnncredededererere,e,e, șșștititiinininddd ce oameni aavevemm lâângă ă nonoi.i.

TTTOOOAASTTMMASSTEERRSSS ===== cacacacaccamamamamaamamamararararararaarararaararaaaaarazizizzzzzzzzzz .

Ne-am înînînînînînntâtââââtâââtââlllnlnnititit dddde e e e câcâccâteteee ooooriririri aaammmm avavavavutuuu oocaazizzizia aaa cuc cccelelelelelelleelalalalaa teteteteteteteteteteteteteeteeeteee cluburi și am simţit că facem parte dintr-un înînîntrtrtregegeg. Am simţiţiţiţiţiţittt t t t ccăă aaaavvvevevvvemm m acacacceeeeeașașașși i cucucuculololooararare.eeeeee SSSSununununtetett mmm inininvivididid aţaţţţa i ii pepeentntntntrururuuuuuruuuurrur ccccccccccccccccăăăăăăăăăăăăăăăă ștștșșșșșșșșș im să trăim momentele pe care le petreceeeeecc mmmmmmmîmmmmprprprprrprpp eeeeueunănăănănăă, , , , ,,,, iinininnninnininnininnnindidididididididdididdiididdidddiffefeefefeffffff rererererr ntntntt cccăăăă susususuntntntntemememmemmm llllaaaa înîntââtâtâ nllnirirrrilililile eee săsăsăsăptptptptămămămămmânânânâ alalalle,ee,ee lla aa vrvrvrvrvrvrrvvv eueuuueueeeeee nnnnnnnnnn cocococococococcocococccocococococoncncncnncnncncncncnccncncncncncncncncnncururururururuururururururuuruurrrssssss,ss,s,ss,s,s,s,,s,s,,, îîîîîîntntntnttntr-r-r-rr ooo oo exexexexexcucucucucuursrsrsrsrsrsieiieeieieeie,, , ,,, lalaaalalalala oooooo vvvvvvvviziziziziizzizzizioioioioioioioionnananaanarerereerereree ddddddddeeeeefififi fififi lmlmlmmm pppppppppppppeeeeeeee e ee e lllalaalalalaalalalaal vvvrereeununnnnnnnnnn ccccccccololololeggeee aaaacacacacasăsăsăsă ssssauauauau........ ... laaa ffffăcăcăăcăcututuut ddddeeee clclclătăătătătătititititttte!e!e!e!e!e!!e!!!!! CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCrerererererererereeerererrererereștștștștșștștșșștștștștștștșștștș emememem șșșșșiii nneneneneenennenenenen ddddddddddddddddesesesesesessssesssssesseeesesesscococococococoococcoccccococooopeppepepepppeppppeppeeeppepepepepepp iriiriiiririririririririririmm.m.mmmmmmmmmm.mmmm VVVVVVVVVVVVVVVrereerereererererereremmmmmmmmmmmmmm săsăsăsăsăsăsăsăăăs fifififififimmmmmm aaaaaaascscscscscscccs ulllululululultatattatatataţiţiţiţiţiţ ,, , nunnunununuuu dddddddoaoaaoaaoarrr aaauauauauauauuauauuziiiziziziiziziiiţţiţiţiţiţţiţi. . EsEsEsEsEstetee iimmpmpmppppppppppppppppppppprereeeeerrrrerrerrrr sisisisis oonanananantt t t câcâcâcâtt tetetete ppppoaoaoaaaoatetetetetetet aaaprprprpropopopiaaiaia cccccâtâtââttteveevevevevvvevvvevvvvvvvaaaaa aaaaaaaaaaa ore dedededededededeeddededeee nnnnnnnnnnnnnișișșșșișișșșșșșșișișișișișșșșșșșșșștteteettettteteteteeteee oooooamamamamenenenenii pepeppepepe cccccaraaraararee ee popopop atatateee nunuunn iiii-a-aii mamamaii înnînnntâtâttâlnlnlnnititit înînn vvvviaaiaiaiaţaţţţaţaţ ttaa. DDDDeeeee eeeeee e eeeeeee ceceeeececeeeceecceec ? ? ? ?? ????? EsEsssEEEEE tetee ppppopopopoppululululararararăăăăăă ididddeeeeeeaaaa căcăcăcăăcă ttteaeaeaeamamaamamam dddddddddeeee aaaaaa vvvvvvovvvvvvvvvvvvvvvvvvv rbi în public eseseseseseseseeseseseseseseseeseeseseeeseseee tetetetetett cccceaeaeaae mmmaiaiiiaiaii mmmararararaa e,ee,, aaaapopopopopop iii ururrmămămăăm totototoarararareaeaee eeestststteetetet ammmmaa dededeeeee mmmmmmmoartrrtrtttteeeee.e.e.e.e.eeeeeeeeee DDDDDacaaccăăăă fafafafaceceemmmm unununu eeexexexexerccrcrcciţiţiţiţiţiţiuiiuiuiuiuu ddddddde e ee loloogigiigigig căcăcăcăăăcăă,, , aca est lucru ne face iiiiimimimim lllllpllplpliiiiiiiiiciciccicitititiitiititititititiititiit cccccccccccccamaamammamammmamamaaaamaaaaammamammmmaammmmmaaamma arararara azzzzaza i ii :):):):) EEEstste lalaaa ffffeleleel ccccaa șișiș cucucuuuummmmmmmmmmmm aaam fi trecut îîîîîmmmmmmmmmmpmpmpmppmmmmmpmmmmmmmmmmmm rreeeeunununună ăăăă prrprprprp ininininininn bbbbbotootototoo ezezezezezzezuulululul fffffococccooccululululululuiuiuiuuui.. . . NoNoNoNoNoiii i ȘTȘTȘTTTȘTTTTTTTTTTTȘTȘTTTTIMIIIIIIIIIIII cum e, iar acesta eststee e e e lllululuuuluuuuucccccccrcrcrcrcccrcccccccrcrcccrrc uuluullllllullululluuluu cccccccccaarararaarraaa e e ee nnenenenee lllleaeaeaeagăgăăgăgă!!!!

DaDaDaD ninininininielelelelelel CCCCCososososstteteetet a,a, CCCLLL

PPPrPrPrPrP eșeșeșeșe eddeddedee ininninntetettet TTTToaoaoaoaaoo ststststs mamamamaststststerererersss ClClCCCC uujujuujdaddaadd ninininininieleelele c.ccc.ccosososososoo tetetetea@a@a@a@aa@ymymmmmy aiaiaaiaiaill.l.ll..cocoococoommmmmmm


RO

PO

TE

DE

H

OH

OT

E Tradiţii, tradiţii…de Victor Tomescu, CC, CLu

ea mai frumoasă perioadă a anului tocmai începe. Brazi împodobiţi, vacanţă, cadouri, întâlniri cu vechi prieteni, mese îmbelșugate, cado-

uri, vin fi ert, colinde, cadouri, petreceri și așa mai departe. Dacă ar fi să ne luăm după super-market-uri care au în ofertă globuri încă din octombrie, am zice că perioada asta durează 2 luni. Dacă ar fi să ne luăm după cantitatea de marfă pe care o cumpărăm la fi ecare vizită la magazi-ne, am zice că o să dureze jumătate de an, însă de fapt totul se petrece în câteva zile.

De când mă știu aștept Crăciunul la fel de mult cum aștept ziua mea de naștere. Toată aten-ţia e orientată spre mine și asta e foarte important pentru un Vărsător. Și mai presus de asta - cadouri. Îmi place la nebunie să iau câte un pachet și să îl deschid, să găsesc surpriza din inte-rior …. ciorapi. Este doar o greșeală, acum urmează adevăratul cadou … after shave!?!?

Ideea e că toată bucuria a apărut cu mulţi ani înainte când ciorapii nu erau pe lista pentru Moș Crăciun. Toată bucuria a apărut tocmai pentru că exista lista de Crăciun. Toată bucuria a apărut în vremurile în care nimeni nu primea bani de Crăciun și nimeni nu mergea împreună cu mama la cumpărături ca să își cumpere cadou. Este o perioada așa frumoasă, de ce să nu zăbovim câteva minute și să ne gândim la un cadou ceva

mai surprinzător decât un parfum pentru doamne și un aparat de ras pentru domni?

Dar hai să nu fi m superfi ciali! Când vorbim despre Crăciun nu e frumos să amintim doar de cadouri. Cu siguranţă

există tradiţii mult mai importante – mâncarea. Și aici nu vorbim despre orice meniu clasic, nu vorbim nici măcar

de un meniu mai complicat pe care ai putea să îl găsești la vreun restaurant, nuuu – la mama acasă e vorba de un

festin care obligă la colebil. Masa de Crăciun are minim 6 feluri de mâncare, preparate în tot atâtea zile, toate

vin unul peste altul și pauza dintre ele este doar pen-tru a presăra cu un pahar de ţuică sau de vin. Sără-

ţele, aperitive, ciorbă, friptură, sarmale, tort și asta e doar dacă scapi ușor. Noroc că nu durează decât 4-5 zile. Și apoi putem să luăm o bine meritată pauză … de o zi. Pentru că urmează Revelionul și cele 6 me-niuri se reiau. Doar paharele de vin și ţuică cresc la număr.


Sunt un om prietenos; tot timpul mi-a plăcut să fi u înconjuuuratatat de prieteeennin și mai ales să mmmăîntâlnesc cu prietenii pe care nu îi văd decât la astfel de ocazii. Cuuu aalţlţlţiiii mă văvăvăd mai rar datoooriiită distanţelor și atunci mă bucur de fi ecare dată când aud ce mai fffacacac. ȘiȘiȘi ppperererioioioadadada asta e perfeeecctc ă pentru așa ceva pentru că toată lumea e dornică de comunicare:

“Fie ca spiritul blând al Sfi ntelor Sărbători să ningă asupra ta doaaar r r bububucurie șișiși senin, prprprososospepepe---ritate, veselie și sănătate în anul ce vine! Sărbători Fericite!”.

Wow – un nou mesaj de pe Google primit pe Facebook. Încă 10 la fel primiiitetete pppriririnnn SMSMSMS. Gooooood bye originiality! Ce s-a întâmplat cu varianta mai simplă? –

“Salut Victor. Sărbători Fericite! Ce mai faci? Sper că sunteţi toţi bine și vă bucuraţi de săsăsăr-r-r-bători.”

E clar că nu are lumină, nu are prosperitate și așa mai departe, dar măcar e scris doar pentru mine. Măcar mă bucur de el, atât eu, cât și ceilalţi Victor din agenda telefonului tău. Iar dacă vrei să îmi faci o bucurie și mai mare, trebuie să rupi 1-2 minute din cele 3000 pe care le ai și să îmi dai un telefon. Iţi dai seama câtă lumină și sănătate și prosperitate se pot transmite în 2 minute de discuţii la telefon? Însă există și un mare risc. Doar nu o să vorbim 2 minute doar despre lumină și atunci, din discuţie în discuţie, e posibil să afl ăm că suntem amândoi în același oraș și decidem să ieșim și la o bere. Like !

E clar că suntem o ţară cu un popor care știe cum să se bucure de Crăciun. Însă în același timp suntem și o ţară care iubește să importe obiceiuri și în același timp să le uite pe ale noas-tre. La toate primăriile din România găsim reni care sunt lăsaţi 2 săptămâni să stea în frig. Bra-dul de Crăciun, împodobit odată cu lumânări și globuri pictate manual, are astăzi sute de luminiţe cu muzică, globuri cu steagul Americii și beteală în cantităţi impresionante.Colindele care bucurau oamenii în ajunul Crăciunului au devenit metodă de făcut bani și majoritatea dintre noi nici măcar nu mai deschidem ușa tuturor colindă-torilor – Hai că au mai fost azi 3 grupuri din care unii au cântat manele… Iarvechea tradiţie a mersului cu ursul pe mine mă sperie de-a dreptul. Costume-le unora sunt atât de urâte, încât spectacolul ar trebui să fi e interzis copiilor.

Urmează o perioadă minunată. Este o perioadă în careputem să uităm celularul închis, putem să punem un Au-toReply la e-mail, iar contul de Facebook neverifi cat nupăţește nimic. Este o perioadă în care vă propun să nebucurăm de întâlnirea cu părinţii noștri pe care nu îi ve-dem zilnic, o perioadă de odihnă și relaxare în familie. Este o perioadă în care ne întâlnim cu prieteni vechi și în acelașitimp ne gândim la prietenii care sunt departe. Închin un pa-har de vin fi ert cu scorţișoară și vă urez tuturor un

Crăciun minunat și La Mulţi Ani !!!!

Victor Tomescu, CC, CL

[email protected]


Leadership-ul

se învaţă zilnic și

nu într-o zi!de Călin Iepure, CC, ALBe

m întâlnit mulți oameni care merg din când în când la conferințe, vin ocazional la o întâlnire Toast-masters sau citesc câteva cărți și au impresia că sunt mari lideri. Alții trăiesc cu sentimentul că toți

liderii se nasc și renunță din start să-și dezvolte capacitatea de a conduce.

Indiferent că faceți parte din prima sau din a doua categorie, vă spun un secret: "a deveni lider este un proces de lungă durată care poate fi învăţat și perfecţionat".

Știința de a conduce se aseamănă cu investițiile la bursă. Cei care speră că vor face avere într-un timp scurt, speculând, nu vor avea succes. Vor deveni lideri adevărați doar cei care vor fi consecvenți și vor investi zilnic în dezvoltarea lor. Cineva chiar spunea că "Secretul succesului este ascuns în agenda noastră zilnică".

Deși e adevărat că unii oameni sunt mai dotați, leadership-ul este format din calități care pot fi învățate sau perfecționate. De alfel, John Maxwell în cartea sa "Cele 21 de calităţi ale leaderului", abordează tocmai "procesul perfecționării artei de a conduce, oferind instrumente practice pentru dezvoltarea acestor calități.

În toamna anului 2008, mânat de dorința de a-mi dezvolta abilitățile de comunicare și competenţa în arta conducerii, am avut curajul de a mă alătura unei echipe de oameni inimoși șil pasionaţi, asemeni mie, punând bazele primului club Toastmasters din România.

Chiar de la început, iniţiativa și atitudinea pozitivă, m-au adus în față, iar președintele de atunci, Silviu Tre-buian, m-a invitat să servesc clubul în calitate de vicepreședinte responsabil cu relațiile publice. Caracterul onest și carisma lui m-au inspirat și m-au determinat sa-mi iau angajamentul și l responsabilitatea de a face cunoscut clubul în comunitatea locală și de ce nu, în cea națională.

Timp de un an de zile, am învăţat și am evoluat continuu. Din dorința de a rezolva cu succes problemele care ne ieșeau în cale, am reușit să-mi consolidez relaţiile cu cei din jur – indiferent dacă aceștia erau sau ur-rmau să devină membri ai clubului.

În momentul în care am candidat pentru funcția de președinte al Clubului Timișoara Toastmasters, sigu-ranţa, discernământul și l auto-disciplina m-au ajutat să dezvolt o viziune la care cei din jur au aderat rapid. La începutul mandatului a fost mai greu și cu toate că am făcut unele greșeli, nu am renunțat niciodată din a învăţa și a-i asculta pe cei din jur. Ei sunt cei care m-au inspirat și m-au t motivat continuu, alimentându-mi tenergia cu atitudinea lor pozitivă și prietenoasă.

SC

LIP

IRI D

E

LE

AD

ER

SH

IP


Astăzi, generozitatea fi ecărui prieten din cadrul clubului ne ajută săăăptăăămâmm nal să înnnvăăăţăm, să creștem șiii să ne dezvoltăm, inspirându-i și i motivându-i pe cei din jur. Am învățat cu tttoțțțiiii ssăăă avem i curajul de a ne înfruunntn a ltemerile. Nu mai exista nervozitate, ci doar energie pozitivă, nu mai exissstătt aaanxnxnxieieietatatatetete sauauau trac, ci există încncncre-dere, stăpânire de sine, vitalitate și entuziasm.

Caracterul, carisma, angajamentul, comunicarea, competenţa, curajul, discernământul, concentrarea, ge-nerozitatea, iniţiativa, ascultarea, pasiunea, atitudinea pozitivă, rezolvarea problemelor, relaţiile cu cei din jur, responsabilitatea, siguranţa, auto-disciplina, servitudinea, învăţarea și viziunea sunt cacacaliitătătățițț le pppe e e care le dezvzvzvol-tăm continuu fi ecare dintre noi, prin implicarea noastră reală în activitatea clubului.

Liderii care au succes sunt cei care învață, iar acest proces este unul permanent. Scopul Toastmtmtmasastetetersrsrs estststeee, la fel ca si în cazul fi losofi ei japoneze Kaizen, îmbunătățirea continuă. Primul ministru al Marii Britaniiiiii, BBBenjajaja---min Disraeli a subliniat că "Secretul succesului în viaţă este să fi pregătit atunci când a venit timpul".

Când facem ceva în mod disciplinat și consecvent, ne pregătim pentru momentul potrivit, indiferent de scop. Se spune că Demostene, omul politic din Grecia Antică, a devenit cel mai bun orator deoarece recita versuri ținând pietre în gură și încercând să acopere zgomotul valurilor ce se spărgeau de mal - deși se știe că se născuse cu un defect al vorbirii. Aceeași hotarâre trebuie să o avem și noi pentru a deveni cu adevărat lideri!

Fiececare didintrere n ioi avevemm popotetențnțiaial,l, ddarar rrezezulultatatetelele nnu u sese vvoror iivivi ppeste noaptp e. E neevov ie de peerrseverențăță!!EE nevovoieie ddee dededidiicacarere!!E nevoooieii de o viațațațță ăăă de om!

CăCăCăC lililinnn IeIeIepupurere,, CCC , ALB

calin.ieeeepppppupp re@toaoaoastmaststere s.ro


Cadoulde Răzvan Stan

Cu siguranţă aţi văzut bruma care se așterne că o mantie în fi ecare dimineaţă și frigul ce ne învăluie și ne împinge de pe terasele zgomotoase către căldura șemineelor.

» Prin metaforele folosite am vrut să creez publicului senzaţia simţită o dată cu ve-

nirea iernii.

Câţi dintre voi vă bucuraţi de venirea iernii?» Am folosit această întrebare pentru a crea un raport mai strâns cu audienţa.

Iarna pentru mine este anotimpul meu preferat. Și asta nu pentru că sunt un împătimit al sporturilor de iarnă, ci pentru că primesc cele mai multe cadouri.

» Am explicat de ce am ales să vorbesc despre iarnă.

Și când spun cele mai multe cadouri, mă refer la faptul că primesc mai multe ca majo-ritatea dintre voi. Pentru că m-am născut într-o zi geroasă de iarnă când soarele își arăta dantura perfectă, iar Moș Nicolae, întors cu sacii goi, îl ajuta pe Moș Crăciun să potcoveas-că renii și să umple sania.

» Prin această frază am vrut să stârnesc curiozitatea audienţei.

Norocosule!, aţi spune mulţi dintre voi. Da, sunt norocos, că primesc cadouri și de la Moș Nicolae și de ziua mea și de la Moș Crăciun. Însă pentru mine era un adevărat blestematunci când mătușile mele, dragele, îmi aduceau cadourile: “Uite Răzvi, asta e pentru tine! Și din partea lui Moș Crăciun!”

» Am folosit acest paragraf pentru ca audienţa să nu poată anticipa fi rul poveștii.

DIS

CU

RS

S

UB

LU

PĂ


Mda, un fel de 2 în 1. De multe ori chiar 3 în 1. În momentele acelea prefefefere am să măăă fififi născut în toiul vveverrrii!» Am stârnit multe râsete. De acum câștigasem publicul de partea mea.

Mă bucuram de fi ecare cadou, chiar dacă el era din partea lui Moș NiNN cococolae și aaa luiuiui MMMoșoșoș Crăciunnn... Pe măsură ce-am crescut, am devenit mai selectiv. Erau anumite cadouri careee îmmmi displăcăcăceeae u. CCCelelel mmmaiaiai mmmult uram să primesc bluze.. care de cele mai multe ori îmi erau largi.

» Am povestit o întâmplare din copilărie pentru a fi mai credibil.

Necazul a început să apară atunci când Moș Crăciun a început să îmbătrânească și nnnuuu mamamaiii pupuputea căcăcăra atâtea cadouri, iar Moș Nicolae mai rata din când în când să-mi lase pacheţelul în cizmuliţeţeţe.

» Doream să amplifi c curiozitatea publicului.

Cică era cam bătrân săracul și nu vedea prea bine, cu toate că îmi lustruisem cu o seară înainte toate cele 10 perechi de cizmuliţe și pantofi care le găsisem prin casă, le așezasem ca la expoziţie. Poate, poa-te nimerește măcar una.

Văzând că se îngroașă gluma am adoptat o altă strategie. Bunicii îmi ziceau că… “bat șaua să pricea-pă calul”: făceam tot felul de apropo-uri cum că mi-ar trebui un joc pe televizor că așa aș sta mai mult ”în casă și nu aș mai răci, dar mi-ar trebui și o minge că nu aș mai sta așa mult cu ochii în televizor ca să mă joc. Mi-ar prinde bine și niște bani ca să-mi reîntregesc colecţia de abţibilduri de la guma Turbo și nelipsitele cartonașe cu fotbaliști.

» Am folosit această tranziţie pentru a trece lin spre subiectul principal al discursului.

Îmi adusese multe cadouri dragi această strategie. Ani la rând am continuat să mi-o perfecţionez până când am adus-o în stadiul acesta……..

Dragă Moș Nicolae, dragă Moș Crăciun, dragi prieteni, acesta este lista mea de cadouri.» Aici am prezentat strategia care s-a materializat prin listă lungă de cadouri. A fost momentul de

maxim interes al discursului. Total imprevizibil. A stârnit râsete ce cu greu au putut fi oprite. De aici

încolo publicul a fost total de partea mea. Acest moment mi-a oferit încredere, iar de aici discursul

a decurs mult mai bine. Lista de cadouri am

folosit-o în acest format tocmai pentru a șoca

audienţa și pentru a veni cu ceva original și

memorabil.

Mult timp am stat să mă gândesc dacă să-mi fac o listă de cadouri sau nu. Îmi place că atunci când primesc un ca-dou, să nu știu despre ce e vorba, să fi e o surpriză, că doar de aia e un cadou.

» A fost frază care a readus publicu-

lui aminte ce reprezenta acea listă lun-

gă și am ales-o pentru a-i reconecta cu

discursul.

16 TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 201116 TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

ÎÎÎn ăăsă cccuuu sisisigugugurararanţnţnţăăă căcăcă aaatututuncncnci ii câcâcândndnd vvvoooi primi un cacacadodd u din cele 11136 de lucruri carerere llle-am trecut pe listătătă nnnu voii i șșști la ce să mă gââândndndesc că ar pu-tea fi în inteeeriririoroo ul cutiei, dar cccuuu ssis guranţă voi fi bucuros peeennntru cccăăă voi primi cececevvva ce mi-am do-rit.

Ammm fffăcut această lisisistătătă cccu o așa mare acura-teţeee îîîncât, pe lângăgăgă pppreeeţţţul aproximativ, am tre-cucucuttt iiși llloculll ddde unnndedede aaacesta poate fi achiziţionat. Lista e făcutătătă pppenenentttru toate buzunarele, astfel că atunci cccânânânddd vvvreţi să-mi faceţi un cadou de doi leleleiii, veţeţeţiii ști că îmi plac beţișoarele parfumate cu aaromă de iasomie și se găsesc la Auchan.

Cel mai scump cadou de pe această listă este Samsung Galaxy Tab 2, aproximativ 2200 de lei, de pe Emag. Asta în caz că vreţi să puneţi câte doi lei fi ecare.

Am trecut pe această listă cadouri realiste pe care aș vrea să le primesc. Dacă aș aștepta ca să primesc BMW-ul vișiniu seria 3 din 2011 pro-babil că ar trebui să trăiesc cât Noe. Însă acela e un vis, iar despre visuri vorbim cu altă ocazie; azi rămânem doar la cadouri.

» Am explicat ce conţine lista și cum a fost

făcută pentru a o oferi drept model audienţei.

Voi aveţi o listă de cadouri? Știţi ce aţi vrea să primiţi de ziua voastră? Dar ceilalţi știu? » Am folosit această tranziţie pentru a pregăti încheierea.

Una din cele mai mari probleme ale femeilor e să le ia un ccadou bărbaţilor. În afară de o sticlă de “ceva”, ce îi poţi lua unui prieten? ”

Pentru bărbaţi e mai simplu. O femeie nu are niciodată destuii cercei, poșete sau pantofi . Aici, în,a, farără de mărimea pantofi lor, nu prea ai cum să dai greș.

» Prin exemplele de mai sus am ales să fac o nouă conexiunne de fi nal atât cu audienţa feminină,

cât și cu cea masculină pentru o concluzie mai puternică.

Pentru a vă asigura că primiţi ceea ce aveţi nevoie și dacă dooriţi să ușuraţi munca prprieietteeeeeteninininilololl r r făfăfăfăăffăărăăăărărăăăărăr ssssăăăăle puneţi neuronii la încercare ca să vă găsească cadoul perfect pe măsură bugetului lloor, ffaacececeeţţiţiţiiţiţţ -văă liststaade cadouri și treceţi cât mai multe lucruri pe ea ca să aibă de unde să aleagă.

Și nu uitaţi! Bucurați-vă întotdeauna de ceea ce primiţi în darr! » Am folosit o concluzie puternică și îndemnul la acţiune peentru a face discursul memorabil.

Răzvan Stan

[email protected]


Te pricepi la

de Cristian Ciucanu

e un an de zile mă duc în fi ecare miercuri de la ora 20:00 la ședința Timișoara Toastmasters. Aleg să îmi petrec o oră jumă-

tate într-un club în care am găsit o modalitate de învăţare bazată pe practică și reciprocitate, fără profesori și teste. Încă de la prima ședinţă la care am participat în calitate de invitat confuz am avut ocazia să încerc, de bună voie și nesilit de nimeni, cum e să vorbești în faţa a 20 de oameni. Asta datorită secţiunii de discursuri improvizate la care fi ecare persoană din sală are ocazia de a ţine un minidiscurs. De atunci, aceasta parte este preferata mea la fi ecare ședinţă și de aceea voi reda aici câteva aspecte ce duc la o sesiune reușită de discursuri improvizate. În această ecuaţie intră atât maestrul secţiunii, cât și vorbitorii.

Maestre,Dacă ai ales să fi responsabil cu secţiunea de discursuri impromptu atunci ar fi bine să îţi dai interesul să

faci ca cele 20-25 de minute dedicate acestei secţiuni să fi e pline de energie si entuziasm. Recunoști o sesi-une bună de improvizaţii dacă la sfârșitul timpului alocat mai sunt cel puţin 2-3 oameni care să fi e cu mâna sus dorind să ia cuvântul. În ciuda faptului că se numește impromptu, succesul acestei secţiuni stă în mare măsură în pregătirea dinaintea ședinţei.

Aspectul cel mai important în partea de pregătire este alegerea temei discursurilor. Subiectele bune care Aspectul cel mai important în partea de pregătire esteatrag vorbitori au câteva caracteristici:

- e care majoritatea oamenilor au cunoștinţeSunt dintr-un domeniu de interes general despre (Cea un atlet american )mai tare melodie romanească din anii 90 vs Cel mai b

- Sunt specifi ce ţ de cai verzi vs Povestește-ne cum crezi că e să fi i (Ești avocat al apărării pentru un hoţaaavavoccattt)))-- personalăOfOfOffOO eererere ăăă uununu punct de legatură facil cu o experienţă p (Cea mai amuzantă întâmplare din școala

interbelică) gggeggeegeeeggg nnnenennneraalăă vvvs Politica monetară a României în perioadată jumătate stă în modul cum motivezi vorbitorii să OO O teteteetett mmămăăăm bbbini e aleasă garantează 50% din succes. Cealalști cu ciocolată sau bomboane, dar cea mai simplă ărărăărăăăăsssppspsppspununnnunnddădădădă lllllaaaa chchchc emememara e. Oricând este binevenit să îi mituie

e vvavaaavavarriaaana tătăăăăăătăătăă eeeeeeeeeee sssssă ă înînncecec ppipi secţiunea cu o sintagmă apropiată de "Să înceapă distracţia!" și să păstrezi atitudinea asta "ă să nu folosești încurajări de genul pepepeeppepppep tttttttttttooooaoaooo tătătătătăătăăt pppeerererre ioiooioadadadadaaada a câcât ești la pupitru. Nici măcar în glumă "Cine are curaj?"

sssssasaaasaasasasasassasasasasasasaasasasssssss u """N"NNNNN""NNNNNNNNuuu văvăvăvăăă fififififieee fffriiriricăcăcăcăcă!"!! e difi cil de ţinut un discurs impromptu și vor crispa .. AcAcesestea arată ca tu consideri că este"pupupupppupppupppppuppppupppppp bbbbbbllbb iccccicicccicccicicululululuuluul. .

enoasă, vorbitorii se vor alinia la subiectele tale pre-CuCCuCCuCCCCCCCCC temmaa biinnenenne ffffăăăcăcututtu ăă ă șișș ccccu o atitudine pozitivă și prietecuccucucucuccccuccccuccuccccc mmmmmm alllalalbibibbibibiinenenenen llele llllaaaa mimimimmimim ereereee eee..

Vorbitorule,nou, să înveţi și să progresezi. Trebuie să profi ţi de AiiAiA vvvvvvvvvenenene iiitiiittiitit llllaa a TToToasastmtmmmmtmasasaaaa tters fi indcă ai vrut să încerci cevalaborator social.fi fifi fi fififieecececececececccecaaararrarrrraaaa eeeeeee ooccccccccocoocaazzaaa ieie ppppppeeeee cacacccc re ooo ai pentru a experimenta în acest

AtAtAtAtâtâtâtt cccuuuu teteeooroo iaa. Ne auzim miercuri!CCCrCrCrrC isisistititti

Cristian Ciucanu

[email protected]

CIT

EȘ

TE

ȘI

ÎNV

AŢĂ


Un

de Adrian Marciuc

acacacăăă mimimi-a-a-așș lululua un interviu, prima întrebare pe care mi-aș adrereresssa-o-o-o ar fi : Adrian, spune-mi ceva despre tine, ceva ce vrei

ca eu săsăsă aaafl flflu.u.u.

ȘiȘiȘi aașșș înînîncepe… Păi….aaaaaa! pe plan professional…Tocmai ce am terminat “Ingineria Medicală” la Universitatea Poli-

tehnică și acum sunt masterand la secţia “Implanturi, Proteze și Eva-luare Biomecanică” la Facultatea de Mecanică din cadrul aceleiași universităţi. Și pe lângă asta fac și un stagiu de practică la o fi rmă deaparatură stomatologică din Timișoara, urmând ca în scurt timp să fi uun bun inginer în domeniu.

Adevărul e că îmi place ceea ce fac în cadrul stagiului de practică, mă plimb mult și cunosc multă lume. E o muncă interesantă și foarte diversă care oferă multe perspective pe viitor. Am ales acest domeniu tocmai din prisma aceasta, specialiști fi ind foarte puţini pe această nișă a ingineriei medicale. Problema este că acest stagiu de practică e foarte solicitant. Când medicul stomatolog îl sună pe inginerul cu care eu merg de obicei pe teren, acesta trebuie să plece instant să repare echipamentul dentar sau ce-o mai fi stricat pe la el. Medicii în general sunt oameni mai difi cili… în schimb asistentele lor, nu. :D

De asemenea sunt membru într-o organizaţie studenţească de renume la nivel european, BEST Timisoara (Board of European Students of Technology). Aici am întâlnit oameni admirabili de la care am învăţat extrem de multe lucruri interesante și încă mai învăţ.

Acum ar urma să povestesc ce pasiuni și hobby-uri am, să spunem partea cealaltă …mai exotică. Wow…știu exact de unde să încep!

În primul rând, ador să călătoresc! Plec de câte ori am ocazia, atât în ţară, cât și în afara ţării… și nu oricum, de cele mai multe ori cu autostopul (am și ţinut un discurs la Timișoara Toastmasters despre “Cum sa faci autostopul” :D). De asemenea, practic și mult sport: de la unele sporturi extreme până la înot, fotbal, tenis de ”câmp și tenis de masă și alerg de câte ori am ocazia…după fete bineînţeles. :P Pot să spun că sunt un sportiv înnăscut și pe lângă sport, ador și distracţiile nocturne.

Acum 1 an mi-am făcut un caiet al visurilor. Am trecut în el tot ce vreau să fac în viaţa aceasta, de la cele mai mici până la cele mai mari și nebune vise și culmea, multe mi s-au și îndeplinit fi indcă am și luptat pen-tru ele și la fel o să lupt și pentru celelalte. Unul dintre cele mai nebune vise pe care o să mi le îndeplinesc e Eurotrip-ul cu propria motocicletă până în sudul Portugaliei și este și plănuit cand îl voi face, inclusiv ruta pe care voi merge.

Trecând la partea de preferinţe, fi lmele mele preferate pe care le-am văzut de cel mult 3 ori sunt: „Into the wild”, „Seven years in Tibet”, „Boiler Room”, „Alfi e” :D și” „The Cove” (la acesta chiar am plâns!), iar muzica favorită e cea interpretată de Basshunter.

Cea mai tare carte pe care am citit-o vreodată este „Into the Wild” de Jon Krakauer. Este vorba despre un tânăr care pleacă în aventura vieţii lui fără multă experienţă, dar cu o încredere în sine rar întâlnită. Tipul, McCandless, ajunge într-un fi nal la concluzia că fericirea e reală numai când este împărţită cu cei din jur. Senzaţională carte! Am devorat-o în momentul în care am pus-o în mână. Citiţi-o!

Și dacă mi-aș lua un interviu, cu siguranţă aș încheia într-un stil clasic. Așadar, motto-ul pe care îl admir și după care mă ghidez în viaţă e:

„În viaţă ţintește luna și chiar dacă nu o vei atinge, oricum te vei plimba printre stele.”Mda, ăsta-s eu…

Adrian Marciuc

[email protected]

VIA

ŢA R

EA

LĂ

A

UN

UI T

OA

ST

MA

ST

ER

20 TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 201120 TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011