Tesutul nervos
Prof.: Pop Ramona
Cuprins
Alcatuire tesutului nervos
Neuronul
Alcatuirea neuronului : Axonul
Teaca Henle
Teaca Schwann
Teaca de mielina
Strangulatia Ranvier
Clasificarea neuronilor
Celulele gliale
Sistem somatic si vegetativ
Bibliografie
Tesut nervos
Tesutul nervos este
format din doua
tipuri de celule:
celule gliale si
neuroni.
Neuronul
Neuronul este unitatea structurala a sistemului
nervos.
Este formata din corpul celular si prelungiri:
dendrite si axoni.
Componentele neuronului
Axonul Axonul este o prelungire unică, obligatorie,
delimitată de axolemă.
În axoplasmă conține mitocondrii, lizozomi, neurofibrile.
Axonul conduce influxul nervos eferent (centrifug).
Axonul este protejat de trei teci:
Teaca de mielină (în interior)
Teaca Schwann
Teaca Henle (în exterior)
Teaca Henle Este formată din
substanță fundamentală amorfă și fibre conjunctive așezate în rețea.
Este situată la exterior și are rol trofic și protectiv.
Teaca Schwann Este formată din celule
gliale.
Este dispusă concentric în jurul tecii de mielină.
Teaca de mielină
Este secretată de celulele gliale Schwann sau de
oligodendrologie. Are rol nutritiv, de protecție și izolator.
Depusă sub formă de lamele lipoproteice concentrice, albe, în jurul fibrei axonice (axoni mielinizați).
Butonii terminali
Butonii terminali sunt ultimele ramificații ale axonului. Aceștia conțin neurofibrile și mitocondrii, precum și vezicule în care este stocata o substanță (mediator chimic) prin care impulsul nervos este transmis altui neuron prin sinapsa interneuronală, axonii conducând impulsul nervos centrifug (eferent) - dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. Butonii terminali sunt legătură directă cu dendritele altui neuron.
Strangulația Ranvier
Între două celule Schwann se află o regiune
nodală numită strangulație Ranvier.
Clasificare
1. Neuroni multipolari, cu număr mare de prelungiri. De obicei au o formă stelată, cu nucleu mare și sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.
2. Neuroni bipolari, cu două ramificații la extremități. Au formă fusiformă, iar nucleul este ovalar și de obicei excentric. Se găsesc de exemplu în retina.
3. Neuroni unipolari, cu o singură prelungire axonică. De exemplu: celulele cu bastonaș sau celulele cu con din retină.
4. Neuroni pseudounipolari, cu o prelungire în formă de T: prelungirea inițială se desparte în două. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se găsesc în ganglionii rahidieni sau ganglionii spinali.
După numărul de prelungiri:
1. Neuroni senzitivi (receptori) - Primesc excitațiile de la stimulii mediului extern - neuronii olfactivi, receptori termici, receptorii presiunii și receptorii durerii.
2. Neuroni motori (efectori) - Transmit impulsul nervos prin axon pînă la organele efectoare.
3. Neuroni de asociație (intercalari) - Fac legătura dintre neuronii senzitivi și cei motori.
4. Neuroni secretori - Neuronii hipotalamusului, care secretă neurohormoni.
După funcționare:
Celulele gliale
Mai poartă și
denumirea de celule
nevroglice și au rolul
de susținere a
neuronilor, de hrănire
a acestora, de
transmitere a influxului
nervos, de digestie a
resturilor neuronale.
Celulele gliale
Celulele gliale sau
nevrogliile sunt
capabile de diviziune,
spre deosebire de
neuron care nu este.
Din punct de vedere al
numărului celulele
gliale se găsesc în
organismul uman în
raport de 10/1 față de
neuroni.
Bibliografie:
Wikipedia
Referate.ro
Edu.ro
Scientia.ro
Scribd
Top Related