8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
1/65
CONSTIPATIA CRONICA C. reprezinta un sindrom cracterizat printr-o evacuare intarziata si insuficienta a continutului intestinal;
necesita un efort fizic sustinut; se insoteste de dureri a dominale;
prevalenta constipatiei este de !-"# si creste la $-%# la peste %& de ani;
C. este mai frecventa la femei ' ()!*
C. este in +eneral o tul urare functionala provocata de,
- Scaderea tonicitatii musculaturii intestinale care determina reducerea miscarilor propulsive la nivelcolonului;
- Cresterea contracturii musculaturii circulare de la nivelul colonului care determina o se+mentare continutului colic si care determina de asemenea incetinirea tranzitului.
C. poate fi determinata si de tul urari de defecatie determinate de actiunea concomitenta a unor factormecanici si fiziolo+ici;
actorii mecanici sunt , un+/iul realizat de a0ul canalului anal cu rectul sfincter anal intern sau e0tern;
Tul urarile functionale sunt reprezentate de intreruperea actului refle0 de defecatie ca urmare a leziunilotraumatice medulare sau leziuni din scleroza multipla tumori etc.
Incetinirea tranzitului de la nivelul colonului creeaza conditii de crestere a a sor tiei apei si electrolitilofavorizand cresterea consistentei olului fecal;
1a nivelul colonului se poate depozita o mare cantitate de material partial di+erat si mucus formand placmucoida care poate a2un+e la o +reutate de pana !34+ si care determina in+ustarea lumenului;
Acumularea de reziduri meta olice provoaca raspandirea acteriilor si to0inelor in or+anism.
Tul urarile de contractie a musculaturii de la nivelul celor doua straturi musculare din peretele intestinafi determinate de diferite miopatii viscerale familiale care se transmit atat autosomal dominant cat siautosomal recesiv;
Pot sa apara si sec. in cadrul unor afectiuni, amiloidoza distrofia miopatica sau musculara pro+resiva.
Stresul poate determina constipatie prin doua mecanisme,
- activarea sist. de stres prin intermediul unor cito4ine eli erate in circulatie de procesele inflamatoacute sau cronice localizate la nivelul tu ului di+estiv;
- activarea sistemului de stres de catre semnalele neurosenzitive san+uine sau lim ice.
Componenta centrala a sisitemului de stres este localizata in /ipotalamus si trunc/iul cere ral;
Componenta periferica se +aseste situata in a0ul /ipotalamus-/ipofizar-e0tramedular si SN simpatic;
Constipatia poate sa apara si in unele oli endocrine sau meta olice, /ipotiroidism /iperparatiroidismfeocromocitom dia et.
Tul urarea flu0ului san+uin la nivelul vaselor din peretele intestinal 'ateroscleroza sau alte tul urarivasculare* afecteaza peristaltismul intestinal si pot determina constipatia;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
2/65
Activitatea fizica redusa in/i a motilitatea intestinala si determina constipatie in special la varstnici;
5iferite medicamente adm. pacientilor pt a determina constipatie prin influentarea miscarilor peristaltice
6edicamente care pot determina constipatia, - locante de calciu 7 verapamil nifedipin diltiazem
-antitusive 7 codeina antiepileptice 7 car amazepin
-antisecretorii 7 omeprazol antiaritmice 7 propafenol
-antial+ice 7 morfina codeina.
5ieta poate influenta continutul intestinal si prin aceasta peristaltismul intestinal,
- dieta o+ata in celuloza cu continut mare de fi ra sau alimentele o+ate in mucus sau pectine postimula peristaltismul intestinal;
- alimentele puternic prelucrate pot determina constipatia
Simptomatolo+ia, - o persoana este constipata daca are doua sau mai putin de doua scaune pe saptama -consistenta scaunului crescuta volumul scaunului redus ' su (&+r*
-evacuarea scaunului de face cu dificultate si senzatie de evacuare incompleta
-cefalee irasci ilitate indispozitie.
Complicatii, -fisura anala /emoroizi prolaps rectal diverticuloza colinica
-infectie a cailor urinare inferioare /ernie in+/inala /ernie /iatala;
Nu poate fi sta ilita o relatie directa intre constipatie si cancer de colon.
5ia+nostic, -anamneza 7 mai putin de doua scaune)saptamana care treneaza 8$ luni ' constipatie cronic
-diferentierea constipatiei primare de constipatia secndara care apare in cadrul ta loului clinicdiverselor oli '/ipotiroidie /ipercalcemie dia et /ipopotasemie*;
-diferentierea constipatiei cronice de ocluzie intestinala.
Investi+atii paraclinice, -colonoscopie
-e0 radiolo+ic, iri+oscopie iri+o+rafie e0 aritat cu control la "9-93 / pana la (-
-e0amene de la orator in functie de oala de aza pentru constipatia secundara
Tratamentul constipatiei,- sc/im area modului de viata si a o iceiului alimentar ' activitate fizica acordtimp suficient pentru actul defecatiei sta ilirea unui refle0 conditiont prin sta ilirea unui orar fi0 introdin alimentatie a alimentelor cu continut crescut de fi re*;
Tratamentul medicamentos,
- administrarea de la0ative care maresc olul fecal ' metamucil plicuri (-9 + ! plic)zi*
- administrarea de diza/aride /idrosolu ile 'lactuloza lactilol 7 pt persoane cu dia et sor itol*
- administrarea de la0ative antranoide care stimuleaza peristaltica intestinala ' senna cascara sa+
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
3/65
- administrarea compusilor polifenolici care actioneaza prin cresterea pelistalticii intestinale ' isac!-" ta lete)zi picosulfatul de sodiu /idro0idul de ma+neziu sulfatul de ma+neziu*
- administrarea de supozitoare cu +licerina sau cu isacodil;
- clisme cu continut de fosfat de sodiu /ipertonic
- tratament c/irur+ical in cazul anomaliilor de defecatie. Alimente care favorizeaza cresterea miscarilor peristaltice,
- paine nea+ra le+ume fructe crude fructe uscate painea din tarate produse afumate
- /erin+i apa minerala sucuri ere lactate acidulate prune
Alimente care in/i a miscarile intestinale, coacaze uscate ceai ne+ru cacao vinul rosu painea al a +
5ISPN::A AC TA SI CRONICA< 5ispneea reprezinta orice modificare su iectiva sau o iectiva a respiratiei care intereseaza ritmul frecvintensitatea si re+ularitatea.
< recventa respiratorie normala la o persoana in repaus este de !$ respiratii pe minut '!9-!& 6 si !$-!% *
< =olumul de aer ve/iculat in timpul unei respiratii o isnuite de re+ula in repaus se numeste volum curent este de apro0imativ &>>-$>> ml.
< 5ispneea este un simptom destul de frecvent in practica medicala si poate fi determinat de diverse cauze pulmonare cardiace /ematolo+ice meta olice neurolo+ice psi/iatrice endocrine renale /epaticeinflamatorii neoplazii cere rale stari emotionale effort fizic.
< 5ispneea se poate manifesta clinic prin, - polipnee radipnee 'inspiratorie e0piratorie*
- nere+ularitatea miscarilor respiratorii 'dispneea de tip C?:@N:-STO :S tip SS6A1 si de tip BIOT*
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
4/65
-!& secunde dupa care ciclul reinc
< 5ispneea periodica C/en ne- Sto4es poate sa apara in,
- encefalite come vasculare come meta olice tumori cere rale stari to0ice
- ateroscleroza cu insuficienta circulatorie cre rala - la persoanele foarte o osite in timpul somnului profund.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
5/65
< =entilatia pulmonara si circulatia pulmonara se fac mai +reu in decu it dorsal deoarece,
- diafra+mul este ridicat si imo ilizat de or+anele a dominale
- o parte a peretelui toracic este imo ilizat ' in contact cu patul*
- +ravitatea este anulata si plamanul este incarcat cu san+e.
< 1a persoanele sanatoase cordul si plamanul pot compensa acest inconvenient.
< In caz de I=S apare dispneea care o li+a la ortopnee.
Embolia pulmonara apare la persoane cu antecedente de trom ofle ita interventii c/irur+icale recente simo ilizari in aparat +ipsat.
< Polipnee cu respiratie superficiala precedata de durere toracica si urmata de sputa /emoptoica.
< 6ecanism fiziopatoli+ic comple0, /iperventilatie compensatorie refle0 antal+ic insuficenta de cord dr
< Clinic em olia pulmonara poate fi suspectata, - durere toracica rutala influentata de miscarile respir - ta/icardie disociata de cur a fe riala
- decompensare cardiaca rapida sputa /emoptoica.
< 5ia+nostic, e0amen clinic r+ pulmonar si : D.
< Tratament, /eparina i.v. si internare o li+atorie.
Astmul bronsic evolueaza cu radipnee predominant e0piratorie suieratoare in accese mai frecvent
nocturne declansate de aler+eni infectii acute la nivelul cailor respiratorii superioare efort fizic stariconflictuale.
< Su stratul fiziopatolo+ic il reprezinta spasmul ronsiolar.
< Recunoasterea sindromului se azeaza si pe prezenta semnelor premonitorii lacrimale stranut coriza ronsiolita spasmotica sindrom urticarian
< Ta loul clinic in astmul ronsic, - dispnee e0piratorie paro0istica cu respiratie suieratoare
- tuse uscata sau umeda cu sputa mucoasa lipicioasa
- raluri si ilante si romflante e0pir prelun+it
- in accese de dispnee severe si prelun+ite care dureaza cel putin "9 deore apare ta/icarida cianoza periferica si an0ietate ' stare de rau asmatic*.
Examenul paraclinic in astmul bronsic: - r0 pulmonar /ipertransparenta pulmonara
- e0amne sputa eozinofilie cristale C/arcot 7 1e den spiraleCursc/mann si uneori corpi Creola
- spiro+rama scadere =:6S si C=.< Tratamentul astmului ronsic in am ulatoriu,
- sal utamol ' ventolin salamol ast/alin* aerosol suspensie in/alatorie !-" in/alatii de (-9)zi
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
6/65
- salmeterol ' serevent* aerosoli " in/alatii de "-9)zi
- salmeterolE fluticasonum ' seretide "&)&> "&)!"& "&)"&> aerosoli de ")zi; seretide dis4us &>)&>)"&> &>)&>> de")zi*
- aminop/ llinum ' miofilin fiole "-!> ml)"9 m+)ml-iv !> ml sau perfuzie pana la doza de 9-$ m+)4+corp; miofilin cpr !>> m+ miozom t !>> m+ aminofilina cpr !>> m+* !>>-">> m+ de (-9)zi.
Corticoterapie: - /idrocortizon /emisuccnat "& m+)& ml iv &>-!>>m+ repetat la !" ore;
- prednisololum ' prednison t & m+ &>-$> m+)zi in primele 9-% zile si reducerea do& m+ pana la ziua a !&-a apoi se reduce cu " & in interval de !> zile pana la & m+)zi*; doza se poate $-3 dimineata sau in doua prine seara si dimineata;
- diprop/os
< luidificane ale secretiei ronsice, - rom/e0in ' isolvon cpr 3 m+ rom/e0in cpr 3 m+ !" m+ isolvom sirop 3 m+)& ml isolvom solutie uz intern > "# rom/e0in solutie uz intern*;
< Tratamentul infectiei ronsice, anti iotice eventual dupa anti io+rama;
< Profila0ia in afara crizelor, - 4etotifenum ' 4etotifen cpr ! m+ zaditen cpr ! m+ frenasma siropm+)& ml 4etof solutie orala ! m+)& ml*
- cura alneara ' Dovora Slanic*; climato terapi la munte sau mare.
Astmul cardiac, - polipnee cu respiratie superficiala cu acces nocturn
- su stratul fiziopatolo+ic cresterea stazei pulmonare la pozitie orizontala
- astmul cardiac este o forma de dispnee paro0istica insotita de ron/ospasm motiv pecare diferentierea de astmul ronsic este +reu de realizat;
- astmul cardiac apare in caz de insuficienta cardiaca stan+a determinata de ' ?TA stenmitrala valvulopatie aortica*;
- este declansat de effort fizic.
Dispneea paroxistica nocturna, - este de intensitate mai mare decat ortopneea
- olnavul se trezeste rusc din somn cu senzatie de sufocare - este an0ios si ta/icardic
- uneori accesul de dispnee paro0isitica poate sa apara si in timpul zileidupa efort fizic sau stare emotionala puternica
- dispneea paro0isitica este primul semn de I=S
- la coronarieni dispneea paro0isitica E dureri precordiale.
Pneumotoraxul spontan, - polipnee dureroasa si superficiala precedata de 2un+/i toracic violent;
- su stratul fizpat reducerea suprafetei respiratorii printr-o colectie de aer in cav. pleura
- dia+nosticul se sta ileste prin e0amen radiolo+ic;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
7/65
< Orientare dia+nostic,
!. dispnee predominant inspiratorie cu z+omote supraadau+ate la nivelul cailor respiratorii,
- indica patolo+ie tra/eo ronsica
- necesita e0amen OR1 fi roscopie r0 toracic
- posi il, edem +lotic larin+ita acuta neoplasm larin+ian sau tra/eal corp straini stenotra/eala epi+lotita paralizie corzi vocale;
". dispnee predominant e0piratorie, - raluri si ilante F/eczin+
- patolo+ie ronsica necesita r0 toracic : D
- posi il, astm ronsic amfizem pulmonar ronsita cronica
(. dispnee, - raluri crepitante su crepitante semne I=S I=5 /ipoventilatie
- patolo+ie, alveolara ventricol stan+- necesita, r0 toracic : D ecocardio+rafie an+iocoronaro+rafie
- posi il, :PA em olie pulmonara pneumonie atelectazie.
9. dispnee fara z+omote patolo+ice supraadau+ate, - posi il afectare inima dreapta
- necesita r0 toracic : D ecocardio+rafie
- posi il, em olie pulmonara taponada s/unt drept-stan+
&. dispnee fara z+omote supraadau+ate, - patolo+ie meta olica
- necesita, iono+rama rezerva alcalina ?1D =S?;
- posi il, anemie acidoza soc des/idratare.
< :lemente clinice cone0e dispneei,
-Cianoza insuficienta respiratorie ' afectiuni aparat respirator sau afectiuni aparat circulator*.
- pentru afectare aparat respirator pledeaza concomitenta tusei e0pectoratie mucoasa mucopurulentastetacustic raluri ronsice pulmonare sau suflu tu ar;
- pentru afectare cardiaca pledeaza ameliorarea dispneei in pozitia ridicata a trunc/iului cu meme releinferioare atarnand raluri su crepitante sau crepitante azale ta/icardie suflu sistolic.
- suierat suprapus pe dispnee e0piratorie pledeaza pentru astm ronsic;
- dispnee inspiratorie cu tira2 corna2 pledeaza pentru o structie incompleta tra/eo ronsica;
- raluri tra/eale tra/eo ronsita;
- miscarea aripioarelor nazale asociate sau nu cu cianoza pledeaza pentru ron/opneumonie ' la copii*.< Cauze de dispnee acuta, - corp strain larin+ita edem larin+ian astm ronsic astm cardiac
- em olie pulmonara imfarct pulmonar pneumonie acuta +rava
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
8/65
- pneumotora0 spontan stare to0ica afectiuni infectioase afectiuni nerv
< Cauze dispnee cronica,
- +usa tumori tiroidiene adenopatii cerviale larin+ite cronice cancer larin+o-tra/eal corpi straini i
- pleurozii cu revarsat masiv /ipertensiune arteriala decompensta oala mitrala sau aortica decompens
- pericardita cronica s/unturi si vase pulmonare anormale anemii pronuntate
- uremii insuficienta /epatica mial+ii nevral+ii toracice.
?:6ORADIA 5ID:STI=A< ?emora+ia di+estiva superioara '?5S* reprezinta pierdera de san+e produsa de leziuni localizate la nivetu ului di+estiv superior 'pana la nivelul 2onctiunii duodeno-2e2unala-un+/iul Treitz* .?5S se e0teriorizea prin /ematemeza si)sau melena
< ?emora+ia di+estiva inferioara '?5I* se produce prin leziuni la nivelul tu ului di+estiv inferior localizasu 2onctiunea duodeno-2e2unala . ?5I se e0teriorizeaza prin melena
< ?ematemeza se traduce prin eliminarea de san+e prin eforturi evidente de voma. =oma poate fi insotita +returi dureri epi+astrice alonari.
< Pentru a declansa refle0ul de voma cantitatea de san+e provenita din /emora+ie tre uie sa fie 8 ">> ml
< 5aca san+erarea este lenta san+ele eliminat poate fi partial di+erat G varsatura are aspect de Hzat de ca
< 6elena reprezinta scaune ne+re moi lipicioase.
< Pentru a produce scaun melenic este necesar minim $>-3> ml de san+e iar san+erarea sa se produca cu putin 3/ in urma.
< :liminarea de scaune melenice poate continua (-9 zile dupa oprirea /emora+iei.
< In cazul in care san+erarea este masiva e0teriorizarea se realizeaza prin /ematoc/ezie 'eliminarea de san partial di+erat datorita unui tranzit intestinal accelerat su 3/*.
< Clinic ?5 se manifesta diferit in functie de,- cantitatea de san+e pierduta
- perioada de timp in care se realizeaza /emora+ia- cantitatea de ? e0istenta inaintea instalarii /emora+iei
- repetarea /emora+iei patolo+ie asociata
< Simptomele care pot atra+e atentia supra ?5,
- ameteli astenie fizica rapid instalata senzatii de fri+ transpiratii reci
- palpitatii senzatii de voma acufene tul urari de vedere lipotimie
< :0aminarea pacientului cu ?5 consta in,
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
9/65
- Anamneza, antecedente personale de 5 si) D afectiuni /epatice eventuale /emora+ii di+estivtratamente cu antinflamatorii corticosteroide sau nonsteroide si) anticoa+ulante; alte manifestari/emora+ice.
- :0amen o iectiv, inspectia te+umentelor in vederea evidentierii circulatiei colaterale stelutevasculare ec/imoze purpura etc; palparea in vederea evidentierii zonelor dureroase/epatosplenome+alie formatiuni tumorale etc.
< :0aminari paraclinice,- endoscopie di+estiva superioara 'se recomanda dupa "9/ de la inceputul /emora+isi la "/ dupa ce pacientul a fost ec/ili rat /emodinamic*; la pacientii cu san+erari repetate cu /emora+ii decauze neprecizate si pacienti cu varste peste $> de ani endoscopia se poate efectua in primele !"/; este ceamai si+ura metoda de precizare a dia+. si are avanta2ul ca poate preciza daca san+erarea s-a oprit sau nu.
- eco+rafie tranzit aritat ?1D TC medulo+rama arterio+rafia selectiva
< Aprecierea +ravitatii ?5, - /emora+ii usoare su !"&>ml, ta/icardie 'A= pana la !>>)min* TAS suJ>mm)/+ indice de soc 'raport puls)TA su !*
- /emora+ie medie su !%&>ml, A= pana la !">)min TAS su %>mm)?+ indde soc !-! & te+umente reci palide umede diureza scazuta
- /emora+ie severa pana la "&>>ml,A= peste !">)min TAS su $>mm)?D IS peste ! & oli+urie te+umente reci umede palide
- dozarea ? ?t 1 indiferent de +radul de severitate al /emora+iei
< :volutia ?5S, - netratata evolueaza spre e0itus
- %>-3># au tendinta de vindecare spontana- ?5S din cauza varicelor esofa+iene are tendinta de repetare in %># din cazuri
- ?5S din ulcere /emora+ice au tendita de repetare &>-$>#
< Complicatile ?5S, - anemie post/emora+ica imfarct miocardic 'prin /ipoperfuzie*
- isc/emie cere rala IRA coma /epatica in ciroza /epatica cu ?5S
< Tratamentul ?5S, - internare o li+atorie intr-un serviciu cu posi ilitati de reanimare '+astroenterolo+ie sc/irur+ie +enerala*
- imo ilizare la pat in decu it lateral a ord venos aspiratie +astrica
- repauz di+estiv o li+atoriu clisma o li+atorie in cazul ?5S din ciroza /epatica
< Tratament medicamentos ?5S, - i.v., &>>ml in primele !& min si apoi 9>>>-$>>> ml in 9-$ / cu, serfiziolo+ic J# 'cu restrictie la cardiaci si renali* sau +lucoza &sau!># 'la persoane cu 5K solutia +lucozata vfi tamponata cu ! .I.)&+ +lucoza*
- vitamina fi !ml !-( fi ) zi 'in ciroza /epatica*
- adrenostazin fi &ml 7 cu efect /emostatic capilar
- venostatin fi !ml !-" fi)zi s.c. sau i.m. 'enzima care transformafi rino+enul in fi rina*
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
10/65
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
11/65
< :pidemiolo+ia sindromului diareic,
!. Dastroenterita virala a adultului determinata de adenovirusuri enterale si rotavirusuri. 5eterminadiaree usoara cu evolutie de la cateva zile pana la ! saptamana. Clinic se manifesta prin fe ra cefalee +rvarsaturi diaree alterarea pro+resiva a starii +enerale.
". Infectii acteriene determinate de salmonella s/i+ella camp lo acter :.coli. Se manifesta pri
ta lou dizenteric acut cu fe ra si materii fecale cu san+e si puroi. :.coli determina diaree apoasa.(. Infestari parazitare care determina epi+astral+ii sindrom dispeptic crampe a dominale si diare
apoasa. :ste determinata de, D.lam lia cr ptosporidium entamoe a /istol tica.
9. 5iareea dupa administrarea de medicamente. :ste determinata de la0ative antiacide anti iotice'ampicilina cefalosporina*. Sindromul diareic apare dupa cateva zile pana la o saptamana dupa administrde anti iotice.
&. 5iareea dupa interventii c/irur+icale, va+otomie piloroplastie +astrectomie partiala rezectintestinala colecistectomie.
$. C/imioterapie
%. Reluarea alimentatiei dupa post prelun+it
3. Situatii particulare 'maraton*
< B5A se poate intalni su diverse forme clinice, - deran2amentele usoare din timpul vacantelor
- oli des/idratante devastatoare care pot omora in cateva ore
< 1a copii 8 & ani B5A se poate intalni de "-()an in tarile dezv. sau !>-!3)an in tarile in curs de dezvoltare< B5A poate sa determine 8 &># din decesele copiilor sau poate determina indirect diverse oli prinmalnutritie
< Clinica B5A, - de cand a aparut diareeaL
- se insoteste sau nu de fe ra 'infectie*L
- care este aspectul scaunului 'contine san+e 7 ulceratii ale intestinului +ros proces inflamascaun voluminos al su+ereaza proces la nivelul intestinului su tire determinand mala sortie*L
- cate sacune sunt pe zi 'scaune multiple G des/idratare*L
- daca se insoteste de dureri a dominale 'infectie cu s/i+ella*L
- daca se insoteste de alonare '+iardia*L
- se insoteste de tenesme 'inflamatia rectului*L
- se insoteste de varsaturi 'infectii acute to0iinfectii alimentare sau ocluzie*L
- daca e0ista dovada unei surse comune de infectie 'alte persoane din familie sau comunitate*
- scaune diareice aparute dupa in+estia de alimente dupa contaminarea acestora de un purtator uminfectat 'stap/ lococcus aureus are perioada de incu atie !-$ ore*; apare frecvent cand alimentele sunt racilent si raman la temperatura camerei dupa +atire.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
12/65
- aparitia diareei dupa consumul de alimente cu maioneza sau pra2ituri cu crema reprezinta e0emplclasic pentru infectia stafilococica si se manifesta prin, diaree +reata voma crampe a dominale si inct
< In infectia cu :.coli determina, diaree cu crampe a dominale lipseste sau se intalneste foarte rar voma
< Infectia cu B.cereus apare dupa consum de orez incomplet preparat termic si determina, diaree crampea dominale si voma
%Diareea calatorului&
- apare la persoanele care calatoresc in diverse tari ca urmare a sc/im arilor din clima conditii sociale siconditii de standard sanitar;
- poate prezenta un sindrom diareic de "-!> zile cu !> sau mai multe scune pe zii insotite de +returi varscrampe a dominale si foarte rar ve ra;
- se remite spontan in !-& zile !># pot prezenta o simptolo+ie c/iar dupa o saptamana si la "# poate persi pana la o luna.
< Preventiv pentru persoanele care calatoresc si mai ales la persoanele cu 5K BCI sau oli intestinacronice se aplica tratament cu Ciproflo0acina Norflo0acina Clotrimazol sau se asi+ura un tratamde 9-& zile la aparitia simtomatolo+iei.
Diareea asociata antibioticelor
- apare dupa administrarea de Ampicilina si Clindamicina;
- apare in timpul tratamentelor cu anti iotice;
- cedeaza spontan dupa intreruperea tratamentului;- este determinata de modificari de fermentatie colica a car o/idratilor de catre acterii;
- scaunele prezinta mucus si uneori san+e microscopic;
- Colita cu Clostridium difficile apare la pacientii internati peste trei zile si tratati cu anti iotice;
- Clostridium difficile produce doua to0ine 'enteroto0ina si citoto0ina* care pot fi identificate si a2ula sta ilirea dia+nosticului;
- tratamentul de electie 7 6etronidazol "&>m+09)zi0!> zile< :0amenul fizic al pacientului cu B5A urmareste, - e0istenta semnelor de des/idratare 'sete +ura uscataeliminare urinara scazuta usoara scadere in +reutate*
- semne ma2ore de des/idratare 'scaderea TA in ortostatism pliu cutanat persistent oc/ii infundati in or ite /ipotermie ta/icardie fontanele adancite la su+ari*
< 5ia+nosticul se sta ileste, simtomatolo+ie clinica e0. coproparazitolo+ic coprocultura e0. microscomateriilor fecale si+moidoscopia colonoscopia 'pacientii care nu prezinta semne de ameliorare in !> zi
< Tratamentul B5A, - re/idratare cu solutii compuse din ( &+ clorura de sodiu " &+ icar onat de sodclorura de potasiu si ">+ +lucoza la ! litru de lic/id.
- a+enti antiperistaltici 'imodium* determina reducerea frecventei scaunelor. Nu se adm in infectii.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
13/65
- antispastice 'no-spa spasmomen colospasmin duspatalin*.
- administrarea de anti iotice normi0 ':.coli 7 ciproflo0acina do0aciclina iseptol; S/i+ella 7ampicilina iseptol ciproflo0acina; Salmonella - ciproflo0acina*.
< Profila0ia B5A, - im unatatirea conditiilor i+ienice
- consumarea de alimnte proaspat preparate- spalarea le+umelor si fructelor. se va evita +/eata.
Diareea cronica
< In "9 / la nivelul mucoasei intestinului su tire si +ros se a soar J>>> ml de apa care provine din, apain+erata apa din alimente secretii salivare +astrice iliare pancreatice etc.
< 1a nivelul colonului a2un+ apro0imativ !-! & l de apa din care se a sor > 3 pana la ! "& l.
< 5iareea cronica poate fi manifestarea a unei oli or+anice +rave si de aceea tre uie facute investi+atii.
< In ma2oritatea cazurilor poate fi vor a de o manifestare a sindromului de intestin irita il.
< 5iareea cronica se clasifica in,diareea osmotica diaree secretorie diareea secundara cresterii presiunii/idrostatice diareea secundara tul urarilor de motilitate diareea secundara leziunilor inflamatorii
< 5iareea osmotica '5O* :ste determinata de numeroase conditii etiopato+enice ce constau in,
- in+estia unor compusi anor+anici sau or+anici 'la0ative 7 sulfat de ma+neziu /idro0id de ma+ne produse care contin sor itol; medicamente 7 lactuloza*.
- ramanerea in lumenul intestinal a unor su stante osmotic active care nu au putut fi a sor ite de cdiverse si care determina acumularea de lic/id in lumenul intestinal ce depaseste capacitatea de resor tie acolonului.
< Caracteristic pentru 5O 7 oprirea diareei la stoparea in+estiei de alimente
< 5iareea secretorie '5S* :ste determinata de secretia e0a+erata de apa si electroliti in lumenul intestinal.Aceasta secretie poate fi determinata de enteroto0ine acteriene sau diverse su stante circulante careactioneaza la nivelul mem ranei azolaterale a enterocitului. 5in acest motiv 5S nu se opreste in caz de palimentare.
< 5iareea prin tul urari de motilitate 7 se poate intalnii in /ipertiroidie si in tumori carcinoide care potdetermina cresterea motilitatii intestinale.
< 5iareea prin cresterea presiunii /idrostatice poate sa apara in cazul /ipertensiunii portale de o icei o diusoara. O structiile limfatice pot determina de asemenea diaree prin pierderi mari de limfa.
< 5iareea prin leziuni inflamatorii 7 leziunile inflamatorii si ulcerative ale mucoasei pot determina diaree e0udarea plasmei a leucocitelor si a san+elui. 1eziunile inflamatorii pot fi determinate de infectii cu act'S/i+ella Salmonela :.coli* sau infestarea cu protozoare ':ntamoe a /istolitica*
< 5ia+nosticul clinic al sindromului diareic cronic,
- desidratare manifestata prin senzatie de sete /ipotensiune pliu cutanat persistent.
- e0oftalmia poate su+era /ipertiroidismul ca si cauza a diareei.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
14/65
- e0aminarea unor formatiuni tumorale a d.fi0e sau mo ile pot su+era tumori intestinale sau limfo
- /epatosplenome+alia ne poate orienta catre /ipertensiune portala.
< 5ia+nosticul paraclinic, - e0amen coproparazitolo+ic e0amen copro acteriolo+ic
- e0amen microscopic al materilor fecale rectosi+moidoscopia
- colonoscopia e0amen radiolo+ic pe +ol
- e0amen radiolo+ic al intestinului su tire
- e0amen radiolo+ic al colonului 'iri+oscopia 7 dia+nostic oala Cro/n*
< Tratamentul diareei cronice, - corectarea dezec/ili rului /idroelectrolitic si acido azic 're/idratare oralare/idratare i.v. 7 Rie+er +lucoza ser fiziolo+ic*
- stoparea diareei prin administrarea de imodium
- cresterea concentratiei materilor fecale prin administrare de smecta- adm de AB 7 normi0 ciproflo0acina iseptol norflo0acina
- adm de su stituenti ai secretilor pancreatice 7 triferment di+estal zimo+e
- dezinfectante locale 7 saprosan me0aform
- antispastice.
Sindromul de colon iritabil
- Afectiune functionala cronica caracterizata prin dureri a d. si modificari ale tranzitului intestinal;
- Simptomatolo+ia de uteaza in adolescenta tarzie sau inceputul celei de a treia decade din viata;
- Sindromul de colon irita il se caracterizeaza printr-o com inatie de manifestari intestinale si tul ude tranzit cronice de peste trei luni 'dureri a dominale care se amelioreaza dupa defecatie; tul urarale defecatie se manifesta prin modificarea frecventei scaunelor si alterarea formei; alonare sievacuare de mucus*
- Pacientii prezinta adeseori acuze psi/osomatice.
- 5e utul rusc al simptomatolo+iei creste pro a ilitatea unei oli or+anice.
- 5iareea nocturna /ematoc/ezia M ponderala si fe ra sunt incompati ile cu dia+ de sindrom de colon ir
- Simptomatolo+ie recent instalata la o persoana de peste 9> de ani impune investi+atii suplimentare.
Tratamentul consta in, 6asuri +enerale , - se e0plica pacientului ca simptomatolo+ia nu va pro+resanu necesita interventie c/irur+icala nu va de+enera intr-o oala +rava;
- oala va evolua cronic cu perioade de e0ecer are si ameliorare
- oala nu se va vindeca dar se va ameliora.
Tratament dietetic,- Se e0clud alimentele si factorii psi/osociali care precipita aparitia simptomelor
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
15/65
- Alimente netolerate, fasolea varza de Bru0elles conopida ceapa cruda stru+ prune cafea vin rosu ere.
- Se recomanda "-( lin+uri de tarate pe zi in timpul meselor sau in ">> ml de lic/id
Tratament farmacolo+ic,- Antispastice cu (>-$> min inainte de masa; efect secundar 7 retentie urina
- An0iolitice antidepresive antidiareice.
SIN5RO6 1 C: A1A1DICCe'aleea reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome. Poate avea etiolo+ii multiple.
< :ste definita ca durerea de cap difuza sau localizata cu o incidenta foarte mare' J>#*.
< 6a2oritatea cazurilor au o semnificatie minora ' cefalee primara* dar pot e0ista si situatii in carecefaleea reprezinta un simptom pentru o afectiune +rava ' cefaleea secundara*.
< Printr-o anamneza corecta putem sa sta ilim un dia+nostic de sindrom si in urma unui e0amen o ial pacientului sa confirme dia+nosticul clinic care sa orienteze catre un dia+nostic etiolo+ic.
< :ste foarte important sa identificam si sa tratam ur+ent afectiunile care pun viata in pericol ' tumorisau patolo+ie vasculara*.
< 5upa ce cefaleea secundara a fost e0clusa tre uie sta ilit tipul de cefalee primara.
< In functie de aceasta se sta ilesc masurile terapeutice care tre uiesc ine directionate in vedereascaderii disconfortului a im unatatirii vietii personale si profesionale.
< Cefaleea primara de uteaza in copilarie adolescenta sau in decada "-( de viata.
< 6i+rena de re+ula se instaleaza la pu ertate inceteaza la menopauza dar sunt si situatii in caremi+rena poate de uta la aceasta varsta.
< O cefalee cu de ut dupa &> de ani este de re+ula de etiolo+ie or+anica.
< 5e re+ula afectiunile care pot de uta cu simptomatolo+ie caracterisitca cefaleei secundare apar de a doua 2umatate a vietii si evolueaza insidios si lent.
< Cefaleea secundara poate de uta si in urma unor traumatisme craniene sau cervicale a infectiilor sunor afectiuni din sfera OR1 oftalmo sau ale nervilor cranieni.
< Print-o anamneza corecta putem sta ili, localizarea; Intensitatea; durata si evolutia conditiile deaparitie antecedentele personale A?C
< Toate aceste elemente pot a2uta la sta ilirea dia+nosticului clinic care sa orienteze catre e0. paracin vederea confirmarii sau infirmarii dia+nosticului.
< 1ocalizarea,
- daca durerea este localizata in teritorii vecine oc/ilor dintilor sau urec/ilor este foarte pro a il ca oafectiune a acestora sa fie la ori+inea durerii;
-durerea de la nivelul sinusurilor ma0ilare frontale edmoidale poate fi determinata de afectiuni de la anivel;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
16/65
-5urerea pe traiectul nervilor cranieni poate su+era diverse nevral+ii ' nevral+ia de tri+emeni cu o ma0imaintensitate de-a lun+ul ramuriei oftalmice sau a ramurei mandi ulare*
-durerea pe traiectul nervilor cranieni poate su+era diverse nevral+ii ' nevral+ia de tri+emeni cu o ma0imaintensitate de-a lun+ul ramuriei oftalmice sau a ramurei mandi ulare*
-in foarte multe cazuri localizarea durerii este va+ precizata ' le+iune frontala occipitala /emicranie*;
-/ematomul su dural poate determina cefalee de intensitate mare localizata la nivelul si zona adiacentaleziunii. 5urerea este continua din momentul aparitiei si creste in intensitate;
-cefaleea cluster este aproape totdeauna unilaterala initial pornind din zona perior itala;
-localizarea unilaterala a durerii poate surveni si in leziuni or+anice.
-cefaleea cu de ut acut localizata de re+ula la nivelul /emicraniului insotita de +returi voma si separa perioade de liniste ne orienteaza catre mi+rena;
-in spri2inul dia+nosticului de mi+rena pot fi analizate cauzele declansatoare, stresul fizic si psi/ic sc/im ruste ale ritmului de viata +reseli alimentare prin e0ces ' cafea vin rosu etc*;
Intensitatea,
- este +reu de interpretat intensitatea durerii avand in vedere caracterul su iectiv al fiecarei persoane;
-cefaleea cu intensitatea deose ita poate fi un semn predictiv pentru accidente vasculare menin+ite stumori;
-intensiatea cea mai mare in cazul cefaleei de timp tensional se localizeaza la nivelul +atului umerilor
re+iunii occipitale dar poate interesa si re+iunea fronotoparietala.5urata si evolutia,
-cefaleea tere uie sa fie analizata cu atentie in ceea ce priveste durata si modul de evolutie;
-daca durerea persista de mult timp se repeta la anumite intervale si evolueaza cu aceleasi caracteristiciorienteaza catre o afectiune fara o +ravitate deose ita;
-cefaleea care apare su forma de criza la intervale lun+i de timp si care este declansata de anumite cauzcare pot fio evidentiate ne orienteaza catre mi+rena;
-cefaleea care se accentueaza net si evolueaza constant poate fi determinata de tumori cere rale sau alte care sa determine /ipertensiunea intracraniana;
Conditiile de aparitie,
-pot fi in unele situatii precizate;
-se pot preciza factorii care a+raveaza sau usureaza cefaleea;
-cefaleea care apare dimineata devreme este declansata de cele mai multe ori de cresterea tensiunii arteri
persoanele /ipertensive;-cefaleea premesnstruala poate fi declansata de instalarea ciclului menstrual;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
17/65
-aparitia cefaleei dupa pranzuri cu alimente +reu di+era ile +rasimi pra2eli alcool cafea etc ' mi+r ilioduodenala*;
-cefaleea care apare datorita tul urarilor de acumulare dupa efortul de citit mai ales cand sunt necesarioc/elari sau cand acestia nu sunt potriviti ca dioptri ' cefalee secundara*;
-cefaleea declansata de modificari meteorolo+ice ' cefalee posttraumatica sau reumatoida*;
Antecedentele personale,
-cefaleea care se instaleaza dupa un traumatism cranian c/iar cu interval li er poate fi determinata de u/ematom su dural;
-cefaleea care se insoteste de scotoame centrale la o persoana cu antecedente de /ipertensiune arteriala pofi determinata de cresterea valorilor tensionale;
-cefaleea instalata dupa interventii c/irur+icala pentru afectiune neoplazica ne orienteaza catre pos ilitataparitiei metastazelor cere rale;
Antecedentele /eredocolaterale de mi+rena ne pot orienta catre o mi+rena ereditara
:0aminarea persoanei care acuza cefalee tre uie sa cuprinda,- :0amen local;:0amen +eneral;
- :0aminari de specialitate, - e0. neurolo+ic'proces tumoral;A=C*
- e0 oftalmolo+ic ' +laucom tul de vedere necorectate*
- :0aminari paraclinice in vederea sta ilirii etiolo+iei.
:0aminari paraclinice,- .O. 7 '/ipertensiune* /emora+ii retiniene ' /emora+ii ara/noidiene*;edem papilar' presiune intracraniana*;
- Punctie lom ara 7 'etiolo+ie infectioasa*; ?1D ' anemie*
- ree creatinina insuficienta renala; TS? ' /ipotiroidie*
-R6N ' leziuni de fosa posterioara si anomalii de su stanta al a*
-::D nu deceleaza leziuni structurale
P INCIPA$E$E (IP# I DE CE)A$EE
"I* ENA
Reprezinta cea mai frecventa forma de cefalee;
Apare su forma de crize precedata de +returi voma fotofo ie fonofo ie;
Cefaleea are cel mai adesea caracter de /emicranie dar poate evolua si cu localizare frontalaoccipitala sau difuza;
5e utul crizelor de mi+rena poate fi evidentiate inainte de pu ertate la peste &># din cazuri si forar apare dupa varsta de 9> de ani.
:ste de semnalat caracterul periodic de aparitie al crizelor de mi+rena urmat de intervale scurte salun+i de timp fara crize;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
18/65
Tre uie sa evidentiem faptul ca pe masura inaintarii in vrasta crizele se repeta la intervale tot mmari si scad in intensitate;
Crizele de mi+rena pot avea caracter ereditar sunt mai frecvente la femei si in mediul ur an;
6ecanismul pato+enic este de ori+ine vasomotorie reprezentat de spasm arteral sau arteriolar urmde vasodilatatie cu crsterea permea ilitatii capilare care determina edem cere ral;
6ecanismul vasomotor este influentat de cresterea cantitatilor de /istamina si serotonina caredetermina de asemnea tul urarile di+estive ' +returi voma* si fotofo ia;
5e re+ula crizele de mi+rena sunt precedate de o faza prodromala de "9-93 ore caracterizata prinirasci ilitate insomnie sau somnoloenta scaderea apetitului si uneori tul urari vizuale reprezen prezenta scotomului scintilant ' pata in campul vizual incon2urata de o zona luminoasa*;
1a unele persoane perioada prodromala poate fi manifestata prin parestezii in /emicraniul de parteopusa celei in care va apararea cefaleea tul urari de vor ire tul urari auditive sau tul urari psi/' depresie sau an0ietate*
In perioada de criza cefaleea este intensa uneori insuporta ila are caracter pulsatil si se localizfrontal si supraor ital sau temporal pariental sau la nivelul verte0ului;
5urerile sunt e0acer ate de lumina si)sau z+omote si se insotesc de +returi voma tul urari deec/ili ru;
5urata unei crize de mi+rena este diferita de la o persoana la alta dar de cele mai multe ori o zi mrar " zile si foarte rar peste acest interval pana la %" de ore;
O forma particulara de mi+rena o reprezinta mi+rena oftalmople+ica care se caracterizeaza prin,midriaza ptoza palpe rala si diplopie care poate sa dureze de la cateva ore la cateva zile sau c/isaptamani.
Pincipalele forme clinice de mi+rena,6i+rena fara aura;6i+rena cu aura;6i+rena retiniana Sindrom periodic al copilariei;
"i,rena 'ara aura
- este cel mai frecvent su tip de mi+rena;
- se caracterizeaza prin crize recurente de cefalee cu durata de 9-%" de ore;- cefaleea este localizata unilateral; are caracter pulsatil;
- este de intensitate moderata sau severa; este a+ravata de activitatea fizica;
- se asociaza cu +returi voma foto si fonofo ie.
- caracterizata prin prezenta semnelor neurolo+ice de focar care se instaleaza +radual in &-"> de mcare dureaza cel putin $> de minute si care preced instalarea cefaleei;
- cefaleea poate evolua cu aceleasi caractere ca si in cazul mi+renei fara aura;- cefaleea poate evolua fara caracterele mi+renei sau c/iar poate sa lipseasca.
In functie de caracterul cefaleeimi,rena cu aura se poate clasifica in,
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
19/65
- aura tipica cu cefalee mi+renoasa in care aura poate fi reprezentata de simptome vizuale si sensisau tul urari de lim a2 care preced instalarea cefaleei; cefaleea are caracter mi+renos;
- aura tipica cu cefalee de tip nemi+renos;
- aura tipica fara cefalee;
- mi+rena /emiple+ica familiala caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor;- mi+rena /emiple+ica familiala caracterizata prin aura cu caracter de deficit motor; simpt.
caracterisitca deficitului motor se intalneste la cel putin o ruda de +r.I sau II; cefaleea poate sa preceada instalarea simptomatolo+iei de deficit motor sau sa lipseasca.
- mi+rena /emiple+ica sporadica carac prin aura cu simptomatolo+ie de deficit motor dat inantecedentele /eredocolaterale nu +asim prezenta mi+rena /emiple+ica la rude de +r I sau II;
- mi+rena de tip azilar care este caracterizata prin aura cu simptome vizuale ilaterale urmateunul sau mai multe simptome de tip dizartrie /ipoacuzie diplopie parestezii ilatrerale
"i,rena retinina ,- evolueaza cu simptomatolo+ie vizuala unilaterala ' scotoame scintilatii*;
-se instaleaza cefalee mi+renoasa;
Sindroame periodice ale copilariei,
voma ciclica caracterizata clinic prin episoade de +reata voma te+umFente plaide urmata de perioada li era;
mi+rena a dominala care evolueaza cu durere a dominala episodica cu durata !-" ore localiza
linia mediana si urmata de perioada li era;verti2ul paro0istic eni+n al copilariei caracterizat prin atacuri recurente de verti2i fara semne
premonitorii si care se rezolva spontan.
Ce'aleea din .(A
- Cefaleea este relativ frecventa la pers. ?ipertensive fiind uneori primul semn care atra+e atentiaasupra dia+nosticului;
- Cefaleea este mai frecventa la persoanele cu valori /ipertensive mari si mai ales cu valori ale TA5 peste !!> m+)?+;
- Caracteristica cefaleei din /ipertensiune este ca aparare dimineata devreme fiind motiv de treziresomn se ateneueaza in timpul diminetii si dispare.
- 1ocalizarea cefaleei este predominent occipitala mai ales in cazul cresterii valorilor diastolice;
- Poate fi localizata in zona frontala temporala sau difuza;
- Cefaleea matinala cedeaza la administrarea de aspirina antinevral+ic si cafea;
- 5aca cefaleea apare la un tanar cu /ipertensiune poate sa semnaleze de utul unnei +lomerunonefridifuza acuta;
- Cefaleea din criza /ipetensiva este foarte intensa si zse insoteste de ameteli +returi fototfo ie;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
20/65
- Cefaleea se amelioreaza dupa un tratament anti/ipertensiv eficient care duce la normalizarea valortensionale;
- Cefaleea instalata rusc cu intensitate foarte mare la o persoana /ipertensiva poate sa semnalezeinstalarea unui A=C;
CE)A$EEA P!S(( A#"A(ICA
< Apare dupa un interval diferit de timp in urma unui traumatism cranian;
< Semnalizeaza posi ilitatea formarii unui /ematom;
< In functie de vasul de san+e afectat de utul cefaleei este acut ' cateva ore dupa traumatism*;
< Instalarea cefaleei se instaleaza pro+resiv dupa o perioada de timp '!-" luni*;
< 5aca /ematomul are localizare e0tradural si se instaleaza rapid poate sa rapida /ipertensiuneintracraniana caracterizata prin, cefalee intensa varsaturi diplopie evolutia catre somnolenta
stupoare coma;< 5aca /ematomul este localizat su dural se instaleaza rent pro+resiv; in functie de dimensiunile
/ematomului format se pot instala semne de /ipertensiune intracraniana.
CE)A$EEA P!S(C!"I(I!NA$A
< Cefaleea are sediul in re+iunea cervico-occipitala sau la nivelul verte0ului;
< 6ecanismul de procedere al cefaleei este comple0 un mecanism vascular contractie musculara sicomponenta postraumatica;
< In antecedente prin anamneza se evidentiaza criza comitiala;
CE)A$EEA PSI.!*ENA
< Cefaleea apare ca urmare a unei tensiuni psi/ice;
< :ste localizata la nivelul re+iunii cervicale si a verte0ului;
< Are caracter construcutiv cu intensitate si durata varia ila de la cateva minute la cateva saptamani
< Cefaleea este declansata de emotii stari conflictuale efort intelectual pe fondul e0istentei unui cu personalitate nevrotica sau psi/otica.
CE)A$EA DIN SP!NDI$!/A CE 0ICA$A
< :ste localizata la nivelul re+iunii cervico-occipitale
< Se instaleaza dupa o perioada de inactivitate sau pozitii incomode
< Se accentueaza la miscarile pasive sau active ale capului
CE)A$EEA DIN A)EC(I#NI IN)$A"A(! II A$E SIN#S# I$!
< Apare ca urmare a reactilor inflamatorii de la nivelul sinusurilor frontoma0ilare
< :ste localizata frontal sau fronto-or ital
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
21/65
< Intensitatea este mare dimineata si se atenueaza pe parcursul zilei
< Caracteristic cefaleea se accentueaza la aplecarea capului inainte
CE)A$EEA DIN A)EC(I#NI !C#$A E
< Dlaucom iridociclite tul urari de acomodare '/ipermetropie si asti+matism*
< In cazul +laucomului cefaleea se instaleaza frontal retro-or ital de intensitate varia ila; daca dueste mare poate iradia pe traiectul ramurii oftalmice a nervului tri+emen.
< In cazul tul urarilor de acomodare cefaleea se instaleaza pro+resiv si creste ca intensitate in urmaefortului efectuat de contractia musc/ilor de la nivelul oc/iului; se localizeaza la nivelul or itei frosi temporal.
CE)A$EEA DIN E (E I(A (E"P! A$A 1.! (!N2
< Se instaleaza de re+ula la persoane in varsta datorita afectarii arterei temporale superficiale
< Poate evolua cu complicatii oculare 'pana la cecitate*
< Clinic cefalee unilaterala peritemporala de intensitate mare cu evolutie in crize paro0istice
< 5ia+nosticul se sta ileste clinic si se confirma /istolo+ic ' modificari ale mediei arterei temporale*
CE)A$EEA .IS(A"INICA
o Apare nocturn cu localizare unilaterala
o :ste de intensitate mare cu durata de !-" /
o Poate evolua pe o perioada de cateva saptamani sau luni si apoi perioade lun+i fara dureri 'cativa an
o Se poate insotii de lacrimare erinoree ptoza palpe rala
o :ste declansata de emotii surmena2 intelectual consum de alcool
CE)A$EEA D#PA P#NC(IA $!"BA A
Cefaleea apare la !"-"9 / dupa punctia lom ara la apro0imativ "># dintre pacienti
Cefaleea are caracter pulsatil este localizata in re+iunea cervico-occipitala si)sau frontalaSe accentueaza la sc/im area pozitiei din clino in ortostatism
5ureaza de la !-" zile la !9 zile 5ispare spontan
CE)A$EEA DIN "ENIN*I(E este intensa +eneralizata si se insoteste de ,
-fe ra stare +enerala alterata fotofo ie voma
-semn ernin+ prezent eventual pozitie Hcocos de pusca
CE)A$EEA .IP!*$ICE"ICA
< Poate sa apara in /ipo+licemii spontane< Nu este ine definita si dispare spontan dupa in+estia de alimente< Tre uie evidentiata prin dozarea +licemiei
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
22/65
< Tre uie sta ilita oala de aza
CE)A$EEA DIN .E"! A*IA S#BA A.N!IDIANA
Se instaleaza rusc :ste unilateralaSe insoteste de +returi vomaAre intensitate mare sau foarte mare
=olumul /emora+iei poate determina ta loul clinic 'semne neurolo+ice de focar pierderea cunostiiconvulsii tonico-clonice*
CE)A$EEA DIN CAD #$ IN(!3ICA(II$! Poate reprezenta principalul simpton in cazul unorinto0icatii,-alcool nicotina enzina plum o0id de car on
TRATA6:NT 1 C: A1::I,- 6etamizol !>>> m+iv sau aspirina )paracetamol )diclofenac )i uprofen )etc
- 6etoclopramid Corticoizi
-Sumatriptanum 'imi+ram ta lete &>-!>>m+ repetat la "/ pana la (>>m+)zi*
SIN5RO6 1 :BRI1)ebra reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze pentru care o persoana se prezinta la cosultatii;
Principala pro lema care tre uie clarificata este incadrarea starii fe rile intru-un cadrul nosolo+ic care tre uie confirmat prin investi+atii suplimentare;
e raG temperatura corpului 8 (3 +rade C
Ne intereseaza,
- modul de instalare al fe rei ' de ut acut cu ascensiuni fe rile inalte; de ut lent cu instalare insidi
- conte0tul clinic care precede insoteste sau se instaleaza dupa de utul olii;
- conte0tul epidemiolo+ic; antecedente personale patolo+ice;
- eventuale e0puneri profesionale; eventuale tratamente medicamentoase efectuate;
- evolutia sindromului fe ril; raspunsul sau lipsa de raspuns la medicatia adm. in scop de tratament.
Starea fe rila poate fi determinata de, -afectiuni cauzare de, infectii ' acteriene virale parazitare*; -afectiuni reumatismale; afectiuni endorcrine;
-afecetiuni neurolo+ice; afectiuni aler+ice;
-afectiuni cu distru+eri tisulare mari;alte cauze.
< Prin actiunea unor a+enti infectiosi prin eli erarea unor su stante la nivelul proceselor tumorale sauactiunea unor comple0e enti+en 7 anticorpi se formeaza in or+anism su stante piro+ene endo+ene;
< Prin intermediul circulatiei +enerale aceste su stante piro+ene a2un+ la nivelul centrului termore+lar/ipotalamusul anterior.
< Su actiunea su stantelor piro+ene se determina eli erarea de prosta+landine care au ca efect crestemperaturii corpului;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
23/65
< 5in acest mecanism se poate o serva ca pentru a com ate cresterea temperaturii corpului putemintervenim prin reducerea formarii de su stante piro+ene endo+ene prin reducerea producerii de prosta+landine sau in am ele niveluri.
:0amenul clinic al olnavului fe ril urmareste,
- prezenta sau a senta unor semne de +ravitate care pun in pericol viata;
- prezenta semnelor cutanate ' oli transmisi ile sau oli /ematolo+ice*;
- prezenta semnelor menin+iale +radul de des/idratare; prezenta simptomelor respiratorii;
- prezenta semnelor si)sau de tip OR1; prezenta simptomelor reumatismale
- prezenta simptomelor urinare; prezenta simptomelor /epato-di+estive;
In functie de elementele aduse de anamneza si e0amenul clinic se vor lua urmatoarele decizii,
- sindrom fe ril acut cu ascensiunefe rila mare si semne de +ravitate care pun in pericol viata impinternare o li+atorie;
- sindrom fe ril si semne si simptome din sfera OR1 ' rinite farin+ite sinuzite larin+ita otita* proceda la tratament si)sau e0amen de specialitate sau internare intr-o unitate specializata in funde +raviate;
- sindrom fe ril si manifestari clinice de tip respirator ' pneumonie IACRS supuratii pleuropulmoin functie de +ravitate se va initia tratamentul si)sau internare intr-un serviciu specializat;
- sindrom fe ril si manifestari urinare 'infectii urinare acute cistite acute +lomerulonefrita
pielonefrita* se poate initia tratamentul sau trimite la un serviciu specializat;- fe ra si menifestari cardiovasculare ' endocardita acteriana reumatism cardiac evolutiv miocar
sau trom ofle ite* se recomanda internarea cu e0ceptia reumatismului cronic evolutiv;
- fe ra si manifestari cutanate ' erizipel* se initiaza tratament cu anti iotic;
- fe ra si manifestari insotite de adenopatii inflamatorii cu de ut acut sau cronioc ne poate orienta o infectie acteriana virotica sau parazitolo+ica ' TBC mononucleoza infectioasa to0oplasmozsi catre o afectiune de tip limfoproliferativ ' limfoame non/od+4iniene leucemie linfatica cronicalimfoame /od+4iniene*;
In toate situatiile in care pe aza anamnezei si e0amenului clinic s-a sta ilit un dia+nostic clinic si s-a intratamentul am ulator este a solut necesar efectuarea de e0aminari paraclinice care sa confirme dia+n
:0aminarile paraclinice sunt indicate a fi efectuate inaintea inceperii trat. daca acest lucru este posi il.
5aca trat. a fost initiat este recomandat a se efectua e0. paraclinice care sa confirme eficienta trat. pres
:0aminari paraclinice recomandate,
- e0amen sumar urina urocultura ?1D =S? radioscopie pulmonara eco+rafie I5R la tu ercul
- /emocultura e0amen picatura +roasa frotiu san+uin punctie medulara ' in caz de internare*.
Sindromul fe ril prelun+it poate fi de etiolo+ie diferita ' infectioasa neoplazica oli de sistem*;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
24/65
:tiolo+ia poate fi precizata dupe anamne0a e0amen o iectiv si investi+atii paraclinice;
Nu se recomanda initierea tratamentului cu anti iotic inaintea sta ilirii dia+nosticului etiolo+ic.
SIND !" )EB I$ IN C!N(E3(#$ C$INIC DE (IP ESPI A(!
Pneumoniile 'etiolo+ie* 7 infectii acteriene %>#; infectii virale " infectii cu fun+ii si paraziti
9#; +aze to0ice si pul eri iritante !-" #;< 5intre pneumoniile acteriene cel mai frecvent este pneumococul &>-J># apoi stafilococul alt
acili +ram ne+ativi ' proteus coli pseudomonas si streptococul*;
< Pneumoniile virale sunt determinate mai frecvent de virusurile din clasa mi0ovirusuri adenovirus picornovirusuri.
< Clinica pneumoniilor, -primul semn in pneumonii il reprezinta frisonul;
-fe ra (J-9> +rade C; ta/icardie;
-Tuse care apare a doua zi de la de ut;
-e0pectoratie din ziua a treia; stare +enerala modificata
-constant se instaleaza eruptii /erpetice nasola iale ' pneumonie pneumococica*
< :0amenul clinic in penumonie, - diminuarea amplitudinii miscarilor respiratorii de partea afectata;
-matitate la nivelul zonei de condensare;;
-e0a+erearea vi ratiilor vocale la palpare;
-stetacustic 7 diminuarea murmurului vezicular suflu tu ar ' dupacateva zile de evolutie* raluri crepitante ' la "-( zile de la de ut*.
< :0aminari paraclinice in penumonie,-e0.RQ al toracelui leucocitoza ' !>-(>.>>> leucocite)mm*
-e0amen de sputa ' pt etiolo+ie*; fi rino+en plasmatic crescut
-=S? crescut uree san+uina e0amen de urina; /emocultura.
< Tratamentul penumoniilor, pneumoc stafilococ streptococ peneumonie stafilococ auriu,
Au+umentin ' amo0iciclina E acidul clavulanicum* - iv ! " +r)!" ore pentru copiii8 !" ani si adulti;
- iv (>m+)4+ corp la copiii intre ( luni si !" ani;
- oral !+r)!" ore pt adulti;
- oral $"& m+)!" ore copii peste !" ani;
- oral suspensie 9&%ml)&ml ' & ml0")zi copii %-!"ani; " & ml0")zi copii "-$ ani; > !& ml)4+)zi copii " luni-" ani.
nasin ' ampicilina !+rEsul actane &>> m+- "0!)zi*;
ampiplus %&> m+ sau ampiplus ! &+r ' ampicilina &>>sau !>>> m+ E sul actan "&> sau &>> m+*;
< Pneumonie cu pneumococ,
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
25/65
Penicilina D sodica im sau iv !.">>.>>> 7 $.>>>.>>> i la adulti sau 9>>.>>> 7 !.">>.>>> la copii;
:ritromicina " +r)zi !> zile in "-( prize.
< 5aca nu se poate diferentia pneumonia pneumococa sau in caz de penumonie atipica se recomand
penicilinaE eritromicina sau
penicilina E macrolidE etalactamaza sau
Penicilina E etalactamazaE cefalosporina.
< Pneumonia stafilococica apare la persoanele in varsta dupa viroze ' +ripa* sau la copii dupa ru
Starea +enerala se altereaza mai rapid,Sputa este mucopurulenta cremoasa;
:0 RQ 7 opacitati nodulare multiple rau delimitate si diseminate intr-un lo sau in mai multe zone pulm.
< Pneumonia streptococica de re+ula este secundara dupa ami+dalita erizipel sau viroze si infecrespiratorii.Sensi ilitatea streptococului este similara cu pneumococul;
< Pneumonia cu +ermeni +rami ne+ativi ' 4lepsiela proteus e.coli speudomonas aero+inosa/aemofilus influenzae* apare de re+ula la persoane cu imunitate scazuta.
< :volutie +rava Sputa verzuie pentru p.pseudomonas.
< Pneumonii atipice, frison fe ra (3 +radeC mial+ii rinosinuzite sau catar nazal cefalee; tuse s
< Apare de re+ula la copil sau adultul tanar su 9> de ani;
< :0amen radiolo+ic opcitate difuza putin intensa desen infra/ilar accentuat< :0amen de la orator leucocitoza !>-!&.>>> eventual leucopenie;
< =S? crescut 5ia+nostic pozititv Izolarea +ermenului
< Pneumonii atipice, 'Pneumonia din ornitoza*,
este de ori+ine aviara apare la persoanele care cresc papa+ali frison fe ra (3-(J +rade C cefalee 'simdominant* astenie tul utari neuropsi/ice 'delir confuzii*;
e0amen clinic sarac; leucopenie sau leucocitoza moderata =S? moderat crescut;e0amen radiolo+ic modificari ale campurilor pulmonare superioare su forma de infiltrate de intensitamedie opacitati nodulare cu contur imprecis adenopatii /ilare si reactii pleurale;
dia+nostic pozitiv anamnestic 'pasari* e0amen radiolo+ic si izolarea +ermenilor din sputa sau /emocultu
tratament 7 vi ramicina ">> m+)zi
< Pneumonia ric4ettsiana,
apare la veterinari persoane care lucreaza in a atoare in+ri2itori de animale sau cei care manipuleaza provenita de la animale;
clinic 7 frison fe ra cefalee ' puternica* mial+ii tul urari nervoase ' delir confuzie*;
dia+nostic pozitiv anamnestic 7 loc de munca;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
26/65
e0amenul radiolo+ic similar cu pneumonia ornitozica;
izolarea +ermenilor ' /emocultura sau sputa*
< Pneumonia virala ' p. +ripala*,
frison; fe ra; cefalee; astenie fizica marcata;tuse seaca c/inuitoare
- aparitia in conte0t epidemiolo+ic vitral;e0amen clinic sarac; tratament, tamiflu.
- e0amen radiolo+ic opacitati difuze de intensitate sla a desen infra/ilar accentuat;
- e0amen la orator leucopenie sau leucocitza moderata ' asociere infectie acteriana*;
- =S? crescut dia+nostic pozitiv, conte0t epidemiolo+icE izolare virus;
< Pneumonia cu adenovirusuri,
Apare la copiii de varsta scolara secundar dupa ami+dalita sau farin+ita cu adenovirusur si la adulti;
5ia+nosticul pozitiv conte0t epidemiolo+ic si izolare virusuri;
< Tu erculoza pulmonara,
fe ra moderata stare +enerala modificata moderat; rar tuse cu sau fara e0pectoratie
Sau,
fe ra de tip intermitent scadere ponderala; astenie; persoana tanara;
paloare; inapetenta; transpiratie nocturna
- e0amen clinic sarac e0amen radiolo+ic caracterisitic;
=S? accentuat limfocitoza moderata; I5R la tu erculina pozitiv B pozitiv in sputa
< Neoplasmul ron/opulmonar ,
fe ra care mimeaza viroza pulmonara sau +ripa
tuse persisitenta re ela la tratament sau tuse care se accentueaza la un fumator cronic;
e0pectoratie redusa cantitativ sau uneori e0pectoratii cu striuri san+uine si)sau mucopurulente;/emoptizie ' la !>-"># dinte olnavi*;
apare de re+ula la persoane dupa 9> de ani dupa un episod infectios persista tusea sau recidiveaza dupaanumita perioada de timp;
e0amenul clinic sarac; e0amen radiolo+ic CT; ron/ofi roscopie; e0amen /istolo+ic;
< An+ine si ami+dalite,
An+inele reprezinta inflamatia intre+ului orofarin+e si a tesutului limfatic;Ami+dalitele reprezinta inflamatia ami+dalelor palatine;
Au potential patol+ic mare prin riscul diseminarii infectiei in or+anism +enerand leziuni ' cord rinic/imastoida urec/e articulatii etc*.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
27/65
- Clinica, fe ra mare (J-9> +radeC; frisoane; dureri musculare; cefalee; dureri locale; trismus in caz deflecmon ami+dalian; voce nazonata.
An+inele virale se manifesta prin semne +enerale moderate iar loc prin eritem farin+ian e0tins si la nami+dalelor sau prin aspectul de an+ina eritemato-veziculara.
An+inele acteriene evolueaza cu semne +enerale mult mai intense;
5e re+ula an+ina virala favorizeaza dezvoltarea florei acteriene 'a. mi0ta*;
:ste foarte important dia+nosticul etiolo+ic in vederea sta ilirii tratamentului corect.
< Rinitele, - su fe rilitati sau fe ra sau pana la (J-9> +rade C;
-frisoane anore0ie stranut senzatie de o structie nazala senzatie de H cap +reu ;
-:ste importanta etiolo+ia in vederea sta ilirii tratamentului
< Sinuzitele,- fe ra; cefalee; mial+ii; artral+ii; rinoree 'apoasa apoi purulenta*;
-durere spontana sau la palparea punctelor sinusale;
-sinuzita frontala durerea mai intensa dimineata se atenueaza pe parcurs;
-in sinuzita ma0ilara durerea este mai pronuntata seara.
< 1arin+ita,- +at uscat; dureri cu caracter de arsura la nivelul +atului; dureri retrosternale;
-tuse uscata pe parcurs Hlatratoare ; fe ra; stare +enrala alterata.
< Otita acuta supurata, -fe ra (J +rade C; frisoane; -durere otica cu iradiere in verte0 ma0ilar cu caracter pulsatil si mai accentuain cursul noptii;
< Infectiile urinare, 'I. * ,-5e patru ori mai frecvente la femei;
-(>-&># dintre I au de ut atipic;
-9># dintre I evolueaza su clinic;
-5e uteaza prin, fe ra frison voma mial+ii dureri lom are; ola4iurie; nictur -:0 clinic I. , +eordano pozitiv; dureri pe traiectul ureterelor; dureri la nivelul vezicii urinare
-:0amen paraclinic I ,sumar de urina; urocultura; eco+rafie; CT; uro+rafie- recventa +ermenilor din I , e.coli - $>#; streptococus 7 ">#; entero acter 7 !>#; proteus 7 !>#;
< rocultura,- !>>>-!>.>>> +ermeni 7 urocultura normala;
-!>.>>> 7 "&.>>> 7 zona incerta;
-!>>.>>> 7 infectie certa.
?epatita virala, - aza preicterica (-% zile;
-5e ut pseudo+ripal, - fe ra moderata fara frison rar fe ra mare ' (J +rade C*mial+ii si foarte rar catar respirator;
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
28/65
-5e ut pseudoreumatic, - dureri articulare fi0e simterice si mai intense nocturn ' mfecvent in /epatita B* anore0ie dureri epi+astrice dureri postprandiale /epatospenome+alieadenopatie.
:0amen clinic in ?=, /epatome+alie; sensi ilitate moderata /ipocondrul drept urina /ipercroma redusacantitativ TDO TDP crescute; sideremie; =S? normal; leucopenie cu limfocitoza; leucocitoza cu neutrofi' forme severe*.
< Colecistita acuta,- fe ra (3 +rade C; frisoane; dureri in epi+astru cu iradiere in /ipocondrul drept;+returi; voma
-:0amen clinic, aparare musculara sau contractura icter moderat
-:0amen paraclinic 7 eco+rafie
< A cesul /epatic,- fe ra; frison; anore0ie; dureri in /ipocondrul drept; stare +enerala alterata su icte
-:0 clinic, ficatul marit dureros la plapare; in antecedente, ami+dalita furunculoza d
-:0amen paraclinic 7 eco+rafie.
< Cancerul /epatic,- su fe rilitate fe ra; inapetenta; astenie fizica; pierdere ponderala;
-:0amen o iectiv, /epatome+alie dura dureroasa; in antecedente, ciroza /epatica
-:0amen paraclinic - eco+rafie
< Cancerul pancreatic, - fe ra; trom ofle ita mi+ratorie; Inapetenta; pierderi ponderale; icter
-:0amen paraclinic, eco+rafie; CT R6N< Cancerul renal,- fe ra ine0plica ila; foarte frecvent fara semne urinare; dureri lom are moderate
initial; /ematurie;
-:0amen clinic sarac
-:0amen paraclinic, eco+rafie; uro+rafie; CT.
< Boala ?od+4in, - fe ra moderata ' (3 +rade C* oscilanta sau fe ra in platou ' 9> +rade C*;
-transpiratii nocturne foarte a undente; inapetenta; pierderi ponderale prurit;
-adenopatie ' +an+lionii devin durerosi dupa consumul de alcool*.
-splenome+alie /epatome+alie ' mai rar*
-e0amen paraclinic, - /emoleuco+rama 7 anemie moderata
- /iperleucocitoza cu neutrofilie eozinofenie si monocitoza;
- limfopenie relativa;
- CT mielo+rama iopsie +an+lionara< 6ielom multiplu, - fe ra moderata; dureri la nivelul coloanei verte rale azin;
-deformari oasoase; fracturi patolo+ice; insuficienta renala
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
29/65
-5ia+nostic 7 punctie medulara - /emoleuco+rama anemie moderata leucocite normale ssu crescute;
- teste de coa+ulare modificate trom ocite normale
< Tom oza venoasa profunda,- oala este mai frecventa decat se dia+nostic/eaza;
-apare la persoane imo ilizate o eze operati +ravide IC neoplasm
-localizare $>-J># mem rele inferioare;
-Clinic, fe ra moderata frison durere medie edem cordon venos trom ozat modificari te+u
< :ndocardie acteriene,- fe ra, (3-9> +rade C; astenie fizica; inapetenta; M ponderale sufluri valvul
-Apare dupa, ami+dalectomie e0tractii dentare la persoane cu valvulopatiianomalii con+enitale cardiovasculare.
< 6iocardita, -poate de uta cu semne +enerale de oala virala sau infectioasa;
-fe ra; cefalee; mial+ii; semne respiratorii; ta/icardie radicardie IC dureri precordiale pa< Reumatismul articular acut,-fe ra; artral+ii dupa ( saptamani de la o infectie farin+iana ' de re+ula
articultii mari +enunc/i +lezne coate*; anore0ie +returi voma;
-5ia+nostic, e0udat farin+ian ' streptococ* AS1O =S? proteina Creactiva; :cocardio+rafie; : D
< Infarctul miocardic,- poate de uta cu semne clinice nespecifice- fe ra moderata in primele & zileastenie fizica fenomene di+estive ' +returi vaersaturi su+/it* fara durere dispnee sau aritmi
-In antecedente personale, ?TA 5K o ezitate dislipidemie fumat;
-5ia+nostic, : D ecocardio+rafie.
< n sindrom fe ril prelun+it poate fi determinat de, -afectiuni inflamatorii, (&-9& #;
-afectiuni neoplazice, ">-"& #;
- oala de sistem, !>-!
-etiolo+ie +reu de precizat "-& #;
-alte afectiuni, trom ofle ita /ipertiroidism etc;
< Pana la sta ilirea dia+nosticului etiolo+ic nu se administreaza anti iotice.
IN(E P E(A EA (ES(E$! DE DIA*N!S(IC Scopul investi+atiilor este reducerea impreciziei e0amenului clinic.
Niciun e0amen nu este perfect 'sensi ilitate specificitate valoare predictiva*.
Investi+atiile cu sensi ilitate mare sunt indicate pentru eliminarea suspiciunii de oala 'rezultatulne+ativ tinde sa e0cluda dia+nosticul*.
Investi+atiile specifice vin sa confirme)infirme oala.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
30/65
=alorile sensi ilitatii si specificitatii pot fi influentate de e0istenta altor afectiuni sau complicatii.
Ale+erea e0aminarii care se va efectua se face pe aza unei suspiciuni initiale de dia+nostic.
5ia+nosticul de susupiciune se sta ileste pe aza datelor anamnestice a e0amenului fizic si tinandcont de prevalenta afectiunii respective 'comunitate sau timp*.
5aca prevalenta suspiciunii este inalta un rezultat pozitiv tinde sa confirme oala 'rezultatul ne+atnu e0clude dia+nosticul*.
5aca suspiciunea initiala nu are ar+umente solide un rezultat ne+ativ tinde sa e0cluda oala 'rezul pozitiv nu confirma oala*.
=ariatiile fiziolo+ice de scurta durata cat si erorile analitice ne pun in dificultate atunci candinterpretam aceste analize mai ales daca sunt in zona de +ranita.
Intervalele de referinta variaza de la un la orator la altul.
:0ista si variatii determinate de varsta se0 stare fiziolo+ica etc. Pro a ilitatea oricarui e0amen de a furniza valori in afara limitelor normale variaza intre "-.
5atele statistice arata ca daca folosim o aterie de 3 investi+atii in cadrul unui pro+ram de sanatate" dintre pacienti se vor o tine unul sau mai multe rezultate patolo+ice.
5aca ateria contine "> de teste se vor descoperi unul sau mai multe rezultate anormale la & di pacienti.
Testele cu valorile de referinta contin date de referinta vala ile pentru J din populatie.
Cifrele din afara acestui interval nu indica neaparat prezenta unei oli.
:ste foarte importanta determinarea dinamica a valorilor.
5atele patolo+ice o tinute in urma efectuarii mai multor investi+atii sunt pro a il mai semnificatidecat valoarea anormala rezultata in urma unei sin+ure investi+atii.
5oua sau mai multe rezultate pozitive la analize efectuate pentru aceeasi afectiune sustin dia+nostic'daca doar una e pozitiva pro a ilitatea interpretarii scade*.
:ste mult mai utila interpretarea rezultatelor o tinute in timp decat interpretarea unui sin+ur rezulto tinut in prezent.
Cu cat rezultatul unei investi+atii se indeparteaza mai mult de intervalul de referinta cu atat pro a ilitatea ca valoarea determinata sa fie semnificativa clinic este mai mare '!> 0 vn*.
Ta loul caracteristic al unei investi+atii clinice pentru o oala descris de literatura de specialitateo+lindeste cu fidelitate un caz tipic sau o oala foarte avansata.
Numai !)( dintre pacientii cu afectiunea respectiva se vor re+asi in acest ta lou.
C/iar si atunci cand un +rup de investi+atii este caracteristic pentru o oala patolo+ia asociata poadetermina modificari ale rezultatelor.
Repetarea e0cesiva a pro elor este costisitoare.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
31/65
Repetarea mareste pro a ilitatea aparitiei erorilor.
:ste necesara sta ilirea unui interval adecvat de timp intre determinari in functie de starea clinica pacientului.
Repetarea investi+atiilor se face in situatia in care rezultatul poate modifica dia+nosticul pro+nossau tratamentul.
Rezultatele incorecte sunt cauzate de transcrierea incorecta decat de cauze te/nice.
6edicatia administrata tre uie avuta in vedere.
In cazul persoanelor varstnice rezultatele o tinute pot fi influentate de,
alterarea functiilor prin procesul de im atranire;
prezenta unor afectiuni cronice de+enerative oculte sau asimptomatice;
prezenta concomitenta a mai multor afectiuni;
utilizarea unor medicamente care pot influenta rezultatul '!>-(># diuretice*.
Rezultatele ne+ative nu e0clud dia+nosticul clinic sta ilit.
Atentie la valorile care difera in functie de se0
ACI5 1 RIC
tilizari, - monitorizarea tratamentului +utei;
- monitorizarea trat. citostatic 'evitarea depunerilor de urati cu posi ilitatea inducerii IR* =alori crescute, -IR 'nu se coreleaza cu severitatea afectiunii*;
-+uta 'primara 7 (># secundara 7 %>#*;
-?TA; /ipercolesterolemia familiala; o ezitate; mi0edem.
=alori scazute,- administrare de medicamente, ACT? alopurinol;
- oala ?od+4in;
-adultii sanatosi cu deficit izolat de transport tu ar. Administrarea colc/icinei nu influenteaza valorile acidului uric.
(ransamina4a ,lutamil piru5ica 1(*P2
tilizare, - dia+nosticul diferential al afectiunilor /epato iliare si pancreatice;
-monitorizarea evolutiei in caz de cronicizare a /epatitelor virale;
=alori crescute,- in a uzul de alcool 'in paralel cu TDO 8*;
-o ezitate 'nu creste TDO*; preeclampsie severa;
-leucemie acuta limfo lastica 'TDO TDP*.
< =alori scazute, neoplazii; infectii uterine.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
32/65
(ransamina4a ,lutamooxalica 1(*!2
tilizare, - dia+nosticul diferential al afectiunilor /epato iliare si pancreatice;
-depistarea /epatitelor;
=alori scazute, dializa renala; malnutritie; sarcina.
=alorile raman normale in,- an+ina pectorala;
-pericardita; insuficienta coronariana;
-insuficienta cardiaca con+estiva fara afectare /epatica.
=alori crescute, -/epatita virala acuta '">-!>> 0 vn*;
-insuficienta cardiaca; ciroza; o structie iliara;
-cancer primar sau metastaze; eclampsie; I6 acut;
-pancreatita acuta; medicamente si su stante c/imice /epatoto0ice;
-ra domioliza; traumatisme /epatice.
Anticorpi antistreptoli4ina 1AS$!2
tilizare, dia+nosticul de scarlatina erizipel farin+ita si ami+dalita streptococica.
=aloare indirecta pentru dia+nostic, - reumatism articular acut;
-anticorpii antistreptolizina cresc in minim o saptamana devinma0imi la (-9 saptamani si scad dupa cateva luni 'titru inalt G infectie acuta sau recurenta custreptococ *.
< Reactii fals pozitive, TBC; ?=A; in pro ele de san+e puternic lipemice sau contaminate acterian.
TRID1IC:RI5:1:
=alori crescute,
- /iperlipemii +enetice, -deficit lipoproteinlipaza; deficit de apo-C II;
-/ipertri+liceridemia familiala; dis etalipoproteinemia;
- oala de stocare a esterilor de colesteril;
- oala olman; oala von Dier4e;
7 /iperlipemii secundare, -+uta; pancreatita; sarcina;
-medicamente 'diuretice sterioizi ana olizanti corticosteroizi amiodarona interfe
=alori scazute, -malnutritie; scadere ponderala recenta;
-efort fizic intens tranzitoriu;
-medicamente 'metformin pro+estative*.
Colesterol seric total
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
33/65
tilizare, -monitorizarea factorilor de risc coronarieni;
-monitorizarea tratamentului /iperlipidemiilor;
-screenin+ul /iperlipidemiilor.
=alori crescute, -/iperlopoproteinemii; /ipotiroidism; sarcina;
- oli pancreatice '5K pancreatita cronica pancreactectomii*;
-o structie iliara 'calcul carcinom ciroza iliara*.
=alori scazute, -/ipertiroidism; malnutritie;
-leziuni /epatocelulare severe '/epatite administrare de medicamente sau su stante/epatoto0ice*.
.D$-colesterol
tilizare, -evaluarea riscului de cardiopatie coronariana; -dia+nostic diferential al lipoproteinemiilor.
=alori crescute, -efort fizic intens; consum moderat de alcool;
-tratament cu insulina; tul urari familiale ale meta olismului lipidelor.
=alori scazute, -stres; inanitie; o ezitate; lipsa de antrenament fizic; fumat; 5K;
- oli /epatice acute si cronice; oli +enetice '/ipertri+liceridemia familiala*;
$D$-colesterol
tilizare, - evaluarea riscului de cardiopatie coronariana;
-decizie terapeutica in cardiopatia coronariana.
=alori crescute, - /ipercolesterolemia familiala; 5K; /ipotiroidism; IRC; sarcina; mielom multiplu;
=alorile scazute apar in oli severe.
C EA(ININA
tilizare, dia+nosticul insuficientei renale cronice.
=alori crescute, consum crescut de carne; alterarea functiei renale; afectiuni musculare.
=alori scazute in sarcina.
Creatin-kina4a totala 1CK2
=alori crescute, -necroza sau inflamatia miocardului;
-necroza sau inflamatia musc/ilor sc/eletici; -eforturi fizice mari; consum de alcool; consum de cocaina; in2ectii intramusculare.
=alori scazute, scaderea masei musculare; metastaze /epatice; infectii severe; cola+enoze.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
34/65
Creatin-kina4a i4oen4ima 1CK-"B2
tilizare, mar4er de utilizare pentru leziunile miocardice;
=alori crescute,- I6A; contuzii cardiace; manevre de resuscitare; an+iocardio+rafia coronariana;
-interventia pe cord desc/is.
# EEA SAN*#INA tilizare, dia+ IR 'valori de !&>-">> m+)dl semnifica afectarea functiei +lomerulare valori de &>
semnifica afectarea functiei renale*.
=alori crescute, -alterarea functiei renale; /emora+ie di+estiva;
-I6 acut; azotemie prerenala; 'ICC varsaturi diaree*;
-azotemie post renala.
=alori scazute, - cresterea diurezei prin /iper/idratare; -afectiuni/epatice severe 'medicamente to0ice infectii*;
-malnutritie; nutritie e0cesiva i.v.; mala sor tie.
0ite4a de sedimentare 10S.2
tilizare, -depistarea unui proces inflamator;
-depistarea unor infectii oculte 'screenin+*;
-monitorizarea raspunsului la tratament a unor oli.
=alori crescute, -neoplazii 'valori 8!>> indica metastaze*;
- oli de cola+en; infectii diverse.
=alori scazute in, ICC case0ie doze mari de cortizon.
Proteina C reacti5a 1PC 2
tilizare, -afectiuni inflamatorii 'prezinta o crestere precoce 9-$ ore si mai intensa decat =S?-ul; inconvalescenta precede revenirea =S?-ului*;
-evidentierea afectiunilor reumatismale;
-dia+nosticul infectiilor acteriene virale;
-monitorizarea recuperarii dupa infectii;
-dia+nosticul infectiilor postoperatorii.
=alori crescute, - afectiuni inflamatorii reumatismale; oli inflamatorii intestinale;
-dupa interventii c/irur+icale; dupa arsuri si traumatisme;
-I6A 'apare in primele "9-93 ore ma0im %" ore si revine la normal in urmatoarele % z
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
35/65
)os'ata4a alcalina
tilizare,- etiolo+ia si monitorizarea evolutiei sindroamelor de colestaza;
-di+nosticul diferential al afectiunilor osoase;
=alori scazute, supradozare vitamina 5; /ipotiroidism; malnutritie.
=alori crescute,- metastaze osoase; osteomielita; evolutia fracturilor multiple;
-o structia cailor iliare 'carcinom ciroza*;
-reactii adverse la medicamente; oala ?od+4in; /iperparatiroidism.
*ama-,lutamil-trans'era4a 1**(2
tilizare, -dia+nosticul /epatopatiilor in prezenta unor afectiuni osoase ' A creste DDT pastreaza v
-indicator sensi il al alcoolismului;
=alori crescute, -consum crescut de alcool; carcinom de prostata;
-pancreatita; I6A; afectiuni /epatice 'inflamatorii metastaze sindrom colestaza*.
*$ICE"IA
tilizare, dia+nosticul si monitorizarea 5K; dia+nosticul /ipo+licemiilor;
=alori crescute, 5K; pancreatita acuta pancreatita cronica; consum estro+eni corticosteroizi;
=alori scazute, - carcinom +astric; alcoolism;
-/epatopatii difuze severe 'ciroza /epatica tumori primare sau metastaze /epatice*;
-doze crescute de, insulina A5O.
Calciul total
tilizare,dia+nostic diferential paratiroidism; dia+nosticul /ipercalcemiei paraneoplazice;
=alori crescute, -/iperparatiroidism; tumori mali+ne 'san plaman rinic/i*;
-metastaze osoase sindrom ?od+4in; into0icatii cu vitamina 5; IRC =alori scazute , -/ipoparatiroidism; mala sor tie de calciu si vitamina 5;
-pancreatita acuta; tratament cronic cu anticonvulsivante;
-diuretice de ansa; tratamente c/imioterapice.
CA$CI#$ I!NIC
tilizare 'este de preferat fiind fractiunea fiziolo+ica activa*, in /ipo sau /ipercalcemie;
=alori crescute, /ipoal uminemie; /iperparatiroidism; =alori scazute, -/ipoparatiroidism; deficit de vitamina 5; /emodializa;
-stari critice 'pancreatita I6A stari septice*.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
36/65
P!(ASI#$
tilizare, dia+nosticul de /ipo sau /iperpotasemie.
=alori crescute, -IR; administrare de medicamente cu to0icitate renala;
-administrare de I: spironolactona antiinflamatorii nesteroide.
=alori scazute, administrare de diuretice; anti iotice in doza mare; varsaturi; diaree.
C$! #$
tilizare, sta ilirea alantei acido- azice si a apei din or+anism.
=alori crescute, -acidoza meta oilca din sindroame diareice trenante;
-afectiuni tu ulare renale; dia et insipid.
=alori scazute, stari prelun+ite de voma; administrare de diuretice; a uz de la0ative.
A"!NIAC#$
tilizare, - dia+nosticul afectiunilor meta olice mostenite;
-dozarea in cazuri ine0plica ile de letar+ie voma encefalopatie stari to0ice cu determineurolo+ice de cauze necunoscute.
=alori crescute, anomalii meta olice ereditare; afectiuni /epatice severe.
BI$I #BINE"IA
tilizare, - dia+nostic diferential al afectiunilor /epato iliare si pancreatice;
-dia+nosticarea icterului de alte cauze.
=alori crescute ale iliru inei directe, -afectiuni ereditare; sindrom 5u in- o/nson; sindrom Rotor;
-leziuni /epatocitare 'virale to0ice alcoolice medicamentoase*
-procese inlocuitoare de spatiu 'metastaze /epatice a cese amiloidoz
=alori crescute ale iliru inei indirecte, - afectiuni /emolitice; transfuzii; /ematoame;
-afectiuni ereditare; sindrom Dil ert;
-sindrom Cri+ler-Na22ar; /emoliza postmedicamentoasa.
=alori scazute, ar iturice
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
37/65
SIN5RO6 1 ICT:RIC< Sindromul icteric se caracterizeaza prin coleratia in +al en a te+umentelor sclerelor si mucoaselor
urmare a /iper iliru inemiei insotita sau nu de modificari in aspectul cromatic al urinei si uneletul urari di+estive.
< Sindromul icteric poate sa apara si ca urmare a acumularii la nivelul te+umentelor a unor pi+mentiori+ine endo+ena e0o+ena sau c/imica.
< Biliru ina se formeaza prin de+radarea enzimatica a /emului.
< ?emul este transformat initial in iliverdina si apoi in iliru ina.
< Cea mai mare cantitate ' 3>-3* provine din de+radarea /emului /emo+lo inic ca urmare adistru+erii /ematiilor im atranite; restul '!&-">#* provine din /emul non/emo+lo inic ' citocrom simio+lo ina*.
< 5urata medie de viata a /ematiilor este de !"> de zile; zilnic se distru+e !)!"> din nr total de /ematii< Biliru ina eli erata la nivelul celulelor sistemului reticuloendotelial ' splina maduva /ematopoe
circula la nivel plasmatic le+ata de al umina.
< In or+anism se produce zilnic apro0imativ 9m+)4+ corp iliru ina.
< Biliru ina produsa la nivelul celulelor sistemului reticuloendotelial se numeste iliru ina necon2u iliru ina indirecta*.
< Aceasta iliru ina este liposolu ila si trece prin meme ranele iolo+ice.
< Biliru ina necon2u+ata a2un+e pe cale plasmatica la nivelul ficatului unde este transformata in iliru ina con2u+ata ' iliru ina directa*.
< Transformarea din iliru ina necon2u+ata in iliru ina con2u+ata se realizeaza la nivelul /epatocsu actiunea unei enzime 7 +licuronil transferaza.
< 5upa con2u+are iliru ina devine solu ila in apa si se elimina prin ila.
< Am ele tipuri de iliru ina 'directa si indirecta* au afinitate pentru tesuturi dar mai ales ilirudirecta.
< 5upa con2u+area iliru inei indirecta in iliru ina directa impreuna cu ila a2un+e in intestin umeta olizeaza in uro iluro+en la nivelul colonului.
< Cea mai mare parte din uro ilino+en se resoar e si a2un+e in ficat unde este ree0cretata in ila 'mai mare parte* iar o mica parte a2un+e in circulatia +enerala si de aici in urina.
< Cunoscand modul de formare transport meta olizare si e0cretare a iliru inei se poate ima+imecanismul pato+enic al sindromului icteric,- e0ces de iliru ina
-cantitate normala de iliru ina dar capacitate redusa de captar
-deficit de con2u+are la nivelul /epatocitului
-defect de e0cretie a iliru inei con2u+ate si o structie ale cailor ilia
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
38/65
< :0cesul de iliru ina apare prin /emoliza si este astfel depasita capacitatea de captare de meta olsi de transfer 'la nivelul /epatocitului*.
< Biliru ina este in cantitate normala dar este redusa capacitatea de captare a iliru inei necon2u+catre /epatocit, - prin defect +enetic ' sidrom Dil ert*
-prin defect do andit ' in cazul /epatitelor*.
< Biliru ina in cantitate normala dar e0ista un defect de con2u+are la nivelul /epatocitului,
defect inascut ' sindrom Cri+ler-Na22ar*
- defect de dezvoltare, - la copilul prematur si nou-nascut;
- in procese acute /epatice;
- prin procese to0ice /epatice.
< 5efect de e0cretie a iliru inei con2u+ate, -Icterul con+enital 5u in o/nson
-procese lezionale to0ice la nivel /epatocitar
-procese lezionale septice la nivel /epatocitar
< O structie ale cailor intra si e0tra/epatice care impiedica eli erarea ilei con2u+ate,
tumorale litiazice paraziti compresiuni e0trinseci
< In functie de tipul de iliru ina aflata in e0ces avem,
icter pre/epatic 7 icter /emolitic predomina iliru ina indirectaicterul /epatocelular 7 predomina iliru ina directa
icter post/epatic 7 icter o structiv sau colestatic iliru ina directa si indirecta
< Pentru a fi identificat clinic, -la nivelul sclerelor nivelul iliru inei 8 "m+#
-la nivelul mucoaselor si te+umentelor nivelul iliru inei 8 " &-&m+#
< Icterul apare initial pro0imal la nivelul corpului ultimile care se coloreaza sunt te+umentele de la
nivelul palmelor si plantar.< Concentratia normala a iliru inei in plasma este de > (-!m+# din care J># necon2u+ata.
IC(E #$ P E.EPA(IC
< Se produce datorita cresterii sintezei de iliru ina indirecta peste capacitatea de con2u+are a ficatu prin afectiuni /emolitice.
< Biliru ina indirecta in e0ces se depunde la nivelul tesuturilor si determina aparita icterului.
< 5aca oala /emolitica se insoteste de fe ra infectii +rave sau /ipotensiune capacitatea ficatuluicon2u+a iliru ina indirecta scade si icterul devine mai evident clinic.
< In timp datorita depasirii capacitatii /epatocitare de a prelucra si elimina iliru ina in e0ces icte poate capata si o componenta /epatocitara lezionara.
8/10/2019 Subiecte Medicina Familie
39/65
< Clinic starea +enerala poate fi una; Icterul moderat;
< Pacientul este mai mult icteric decat olnav;
< Cand ictrerul este mic pacientul poate fi mai mult anemic decaticteric;
< :0amenul o iectiv, ficat normal splenome+alie.
< :0amenul paraclinic, - evidentiaza defecte ale eritrocitelor;
-testele functionale /epatice normale;
-uro ilino+en fecal crescut; lipsa pi+menti iliari in urina;
IC(E #$ .EPA(!CE$#$A
< Tul urarea meta olica apare la nivelul captarii con2u+arii sau e0cretiei iliru inei.
< Tul urarea de captare poate fi determinata +enetic ' sindrom Dil ert*,
- icterul este discret ' "-(m+# iliru ina*;
- icterul evolueaza cronic si prezinta variatii de intensitate dupa efort fizic alcool infectii etc;
- pro ele functionale /epatice sunt normale;
- dia+nosticul se sta ileste pe e0amen /istolo+ic ' deficit de +lucuronil transferaza*;
- nu e0ista tratament specific; pro+nostic favora il.
< Icterul /epatocelular ' tul urari de con2u+are*,
a. Sindromul Cri+ler Na22ar tip!,
- este determinat de a senta completa de +licuronil transferaza;
- /iper iliru inemie indirecta moderata sau intensa ' ">-9& m+#*;
- evolutia apare c/iar de la nastere;
- sunt posi ile complicatii neurolo+ice; deces in primul an dupa nastere;
- dia+nosticul se sta ileste pe e0amen /istolo+ic ' a senata +licuroniltransferazei*. . Sindrom Cri+ler Na22ar tip",
- apare ca urmar a scaderii activitatii +licuroniltransferazei prin deficit partial;
- /iper iliru ina indirecta $-!3m+#; oala poate sa apara din adoloescenta;
- lipsesc complicatiile neurolo+ice; pro+nostic favora il.
c. Icterul neonatal fiziolo+ic,
- apare ca urmare a imaturitatii +licuronil-transferazei in momentul nasterii;
- este
Top Related