179
STUDIUL CREŞTERII ARBORILOR ŞIARBORETELOR ÎN SISTEMUL DE SUPRAVEGHEREINTENSIVĂ A ECOSISTEMELOR FORESTIERE
(MONITORING FORESTIER - NIVEL II)
OVIDIU BADEA, MIHAI TĂNASE
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Bucureşti, Romania
Anale ICAS, 47
RezumatAnaliza, evaluarea şi supravegherea tuturor componentelor de mediu forestier,
permit stabilirea influenţei lor asupra creşterii, ca indicator sintetic de caracterizare a sta-bilităţii, funcţionalităţii şi productivităţii pădurii. Astfel, studiile auxologice se înscriuprintre obiectivele principale ale supravegherii forestiere, elaborarea, adoptarea şifuncţionarea unui subsistem de monitoring auxologic având un rol primordial în definireastrategiei de dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de monitoring forestier pe plannaţional şi european.
Cercetări complexe în principalele ecosisteme forestiere realizate în concor-danţă cu obiectivele ICP-Forests şi ale Schemei UE au fost începute de către N.Pătrăşcoiu şi Ov. Badea în anul 1989 şi dezvoltate în anii 1991 şi 1992. Primele rezultate(Badea şi Pătrăşcoiu, 1993) au evidenţiat efectul cumulat al poluării atmosferice cu al unorfactori biotici şi abiotici asupra mersului normal al creşterilor. Aceste cercetări continuă,alături de studii bazate pe informaţii referitoare la: starea de sănătate a vegetaţiei forestiere,creşteri, starea solurilor forestiere, conţinutul chimic al frunzelor şi acelor, depunerileatmosferice uscate şi umede. Luând spre exemplificare câteva arborete reprezentative pen-tru reţeaua de supraveghere intensivă şi stabilind valorile creşterilor medii anuale îndiametru şi în suprafaţă de bază pe clase de defoliere separat, pentru aceleaşi colectivităţide arbori stratificate în funcţie de defolierea coroanelor înregistrată la începutul perioadei(anul 1991) la mijlocul (1996) şi respectiv la sfârşitul acesteia (2002), se constată că odatăcu creşterea intensităţii de vătămare, valorile creşterii în diametru şi în suprafaţă de bazăscad. De asemenea valorile procentuale ale pierderilor de crestere radială, ale pierderilorde crestere în suprafată de bază si ale pierderilor de creştere în volum, variază între 6 -31%, 15 - 42% şi respectiv 15 - 44%. Aceste valori se diferenţiază între ele atât în raportcu specia, condiţiile staţionale cât şi cu intensitatea vătămării arborilor. Astfel, în cazulcând arborii încadraţi în grupele de clase de defoliere 2 - 3, înregistrează valori ale pro-centului de defoliere a coroanelor situate către limita superioară a intervalului de definiţie(99%), procentele pierderilor de creştere sunt mai mari.
Rezultatele obţinute prin cercetările efectuate oferă informaţii utile pentru:- perfecţionarea metodologiei de lucru, privind monitoringul auxologic;
STUDY ON TREES AND STANDS GROWTHIN INTENSIVE MONITORING SYSTEM OF FOREST ECOSYSTEMS
( FOREST MONITORING LEVEL II)
180
Anale ICAS, 47
AbstractThe analysis, assessment and surveillance (monitoring) of all the elements of the
forestry environment allow establishing of the growth, as a comprehensive indicator forcharacterisation of stability, functionality and productivity of the forest. Thus, forestgrowth's studies are among the main objectives of forest monitoring, the elaboration, imple-mentation and functioning of a surveillance subsystem, having a leading part for definingof a development strategy and the improvement of the forest monitoring system on anational and European level.
Complex researches in the main forest ecosystems elaborated in harmony withthe objectives of ICP-Forests and the EU Scheme were started by N. Patrascoiu and Ov.Badea in the year 1989 and developed in the follow up 1991 and 1992. The first results(Badea and Patrascoiu, 1993) emphasized the cumulated outcome of air pollution with bothbiotic and non-biotic factors upon the natural growth's trend. These researches carry on,next to studies based on information concerning: the forest vegetation's health, growth andthe forest soils status, chemical content for leafs and needle leafs, dry and wet air deposits.Taking toward illustrating several representative stands for the intensive monitoring net-work and establishing the average values separately for the annual diameter., growth andbasal area increment on defoliation classes, for the same stratified based on crowns defo-liations stands, recorded to the period's beginning (the year 1991), to the middle (1996)and respectively to the period's end (2002), we find out that next to the growing ofinjury's intensity, the values for the diameter increment and stand basal area increment aredropping.
Likewise, the losses of radial increment, basal area increment and volume incre-ment percentage values, fluctuate between 6 to 31%, 15 to 42% and respectively 15 to 44%.These values differentiate between them as much depending on species, the environmentalconditions and as well on the intensity of the trees' injury. Thus, when the trees situated inthe defoliation group classes 2 and 3 register values of the defoliation percentage situatedto the upper limit of the limits definition (99%), the loss on increment percentage is increas-ing.
Results achieved through the research activity provide useful informationregarding:
- Improvement of the work methodologies, related to forest growth monitoring- The assimilation of data concerning intensive observation of the forest ecosys-
tems' status (the trees' health state, the forest soils state, the chemical composition of theleafs/needles leafs, the quality air deposits etc.);
- Analysis for the trees and stands migration process between different defolia-tion classes (dynamics of the forest health status);
- Mensuration of the growth losses for trees and stands, due to the injury process;- Fulfilment of our country's commitment, to provide compatible information to
the international organisations (UE Scheme and ICP-Forests)Keywords: increment, trees, stands, intensive observation, forest ecosystems.
- integrarea datelor privind supravegherea intensivă a stării ecosistemelorforestiere (starea de sănătate a arborilor, starea solurilor forestiere, compoziţia chimicăa acelor/frunzelor, calitatea depunerilor atmosferice etc);
- analiza procesului de migrare a arborilor în diferite clase de defoliere(dinamica stăriii de sănătate a pădurilor);
- stabilirea pierderilor de creştere a arborilor şi arboretelor, datorate procesu-lui de vătămare a acestora;
- achitarea obligaţiilor ce revin ţării noastre, de a furniza date comparabileorganismelor internaţionale (Schema UE şi ICP-Forests).
Cuvinte cheie: creştere, arborete, arbori, supraveghere intensivă, ecosistemeforestiere
181
1. INTRODUCERE
Activitatea de evaluare şi supraveghere a stării de sănătate a pădurilordesfăşurată la nivel global regional şi local s-a dezvoltat continuu, culminând înperioada actuală cu efectuarea unor ample cercetări ştiinţifice cu caracter interdiscipli-nar de evaluare şi cuantificare a efectului principalilor factori ce acţionează asuprastării ecosistemelor forestiere. Rezultatele acestor cercetări stau la baza elaborării unorprograme unitare (la scară continentală) şi speciale (la nivel naţional) pentru redresarea,menţinerea şi îmbunătăţirea stării arborilor, arboretelor şi al pădurii în ansamblu.
În acest context, ţara noastră în calitate de membru (Strasbourg, 1990) alProgramului de Cooperare Internaţională pentru protecţia pădurilor din Europa (ICPForests), prin Institutul de Cercetări şi Amenajări silvice, desfăşoară o amplă activitatede supraveghere intensivă a stării ecosistemelor forestiere (nivel II), oferind astfel,informaţii ştiinţifice privind: starea de sănătate a arborilor, dinamica creşterii, stareasolurilor forestiere, starea chimică a frunzişului arborilor, starea principalilor parametriclimatici, natura şi intensitatea depunerilor (uscate şi umede) etc.
Analiza, evaluarea şi supravegherea tuturor acestor componente de mediuforestier, permit stabilirea influenţei lor asupra creşterii, ca indicator sintetic de carac-terizare a stabilităţii, functionalităţii şi productivităţii pădurii. Astfel, studiile auxolo-gice se înscriu printre obiectivele principale ale supravegherii forestiere, elaborarea,adoptarea şi funcţionarea unui subsistem de monitoring auxologic având un rol primor-dial în definirea strategiei de dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de monitoringforestier pe plan naţional şi european.
2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Scopul cercetărilor este de a menţine funcţionarea sistemului de supraveghereintensivă a ecosistemelor forestiere cu toate subsistemele lui, inclusiv cel de monito-ring forestier auxologic, unul dintre cele mai importante componente ale nivelului II desupraveghere, creşterea fiind indicatorul sintetic al acţiunii negative a diferiţilor factoriasupra stării de sănătate a pădurilor. Totodată, cercetările întreprinse au rolul de a dez-volta şi perfecţiona din punct de vedere metodologic aspectele privind studiul creşterii,iar rezultatele obţinute răspund obligaţiilor ce-i revin ţării noastre, de a se alinia tuturorţărilor membre ale Programului de Cooperare Internaţională privind analiza, evaluareaşi supravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP - Forests) al ComisieiEconomice pentru Europa a Naţiunilor Unite (UNECE) şi ale Schemei UniuniiEuropene privind protecţia pădurilor împotriva poluării atmosferice (Schema UE).
Obiectivul principal al lucrării este funcţionarea în continuare a sistemului desupraveghere forestieră intensivă (nivelul II) existent în ţara noastră, în concordanţăcu obiectivele Programului de Cooperare Internaţională, privind analiza, evaluarea şisupravegherea efectelor poluării aerului asupra pădurilor (ICP-Forests) al NaţiunilorUnite şi Schemei Uniunii Europene privind protecţia pădurilor din Europa împotriva
Badea, Tănase
182
poluării atmosferice, organisme internaţionale la care ţara noastră a aderat cu ocaziaConferinţelor Ministeriale de la Strasbourg şi Helsinki.
Prin funcţionarea acestui sistem de supraveghere forestieră intensivă, se asi-gură totodată perfecţionarea din punct de vedere metodologic şi dezvoltarea moni-toringului forestier auxologic (al creşterii arborilor şi arboretelor). Astfel, princercetările întreprinse în cadrul lucrării s-a urmărit atingerea următoarelor obiectivespecifice:
- reinventarierea arborilor din cuprinsul suprafeţelor de supraveghere intensivă;- studiul creşterii arborilor în raport cu starea de sănătate a acestora; - determinarea pierderilor de creştere datorate procesului de vătămare a arborilor
şi arboretelor;- transmiterea de informaţii privind studiul creşterii la arbori către ICP-Forests şi
Schema UE organisme internaţionale coordonatoare a acestei activităţi la nivel euro-pean.
Stadiul actual al cunoştinţelor pe plan internaţional
În urma intensificării procesului de vătămare a pădurilor în ţările CentralEuropene şi apoi în numeroase ţări din alte părţi ale Europei, Corpul Executiv alUN/ECE, în baza Convenţiei privind Poluarea Atmosferică Transfrontieră la MareDistanţă (CLRTAP), a instituit în iulie 1985 Programul de Cooperare Internaţionalăprivind Evaluarea şi Supravegherea Efectelor Poluării Aerului asupra Pădurilor (ICP-Forests). În anul 1986 prin Regulamentul (EEC) nr. 3528/86 al Consiliului UniuniiEuropene, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Schema privind ProtecţiaPădurilor împotriva Poluării Atmosferice. Sub auspicile CLRTAP şi aleRegulamentului (EEC) nr. 3528/86 al Consiliului Uniunii Europene, a fost proiectată oreţea siste-matică transnaţională cu o densitate de un sondaj la 25600 ha (16 x 16 km)prin care începând cu anul 1987 se fac evaluări anuale a stării de sănătate a pădurilorla scară mare cu o intensitate redusă de supraveghere la nivel de suprafaţă de probăpermanentă (SPP) (Nivelul I). Rolul principal al acestei supravegheri la scară mare estede a cunoaşte dinamica şi distribuţia spaţială a pădurilor vătămate din Europa, de arealiza o bază de date privind starea coroanelor arborilor, informaţii privind stareasolurilor şi conţinutul în substanţe nutritive a acestora. Această reţea a fost extinsăgradual nu numai datorită creşterii numărului de state membre ale Uniunii Europene(UE) ci şi datorită participării ţărilor nemembre, ţări în care existau reţele naţionale desuprave-ghere forestieră coordonate de către ICP-Forests şi care s-au racordat lareţeaua transnaţională în anul 1991 în urma Conferinţei Ministeriale privind ProtecţiaPădurilor din Europa de la Strasbourg din decembrie 1990.
în prezent această reţea cuprinde aproximativ 5000 suprafeţe de probă perma-nente (SPP) în care sunt evaluaţi peste 100000 de arbori, acoperind aproximativ 200milioane hectare din pădurile Europei. Extinderea schemei adoptate în anul 1986 decătre statele membre ale Uniunii Europene a fost susţinută de Rezoluţiile nr. 1 şi 3 aleConferinţelor Ministeriale de la Strasbourg şi Helsinki, prin care în anul 1994 s-a sta-
Anale ICAS, 47
183
bilit dezvoltarea unui program de supraveghere intensivă (Nivelul II) a factorilor ceafectează starea ecosistemelor forestiere inclusiv poluarea atmosferică (UN/ECE, ICP-Forests, 1997). Această reţea a fost dezvoltată pentru o mai bună înţelegere a inter-relaţiilor între poluarea atmosferică şi impactul acesteia asupra stării de sănătate apădurilor.
Prin această reţea nesistematică se înregistrează date precise privind extin-derea şi dezvoltarea numărului de poluanţi în corelaţie cu principalii parametri de ca-racterizare ai ecosistemelor forestiere (starea de sănătate a arborilor, starea solurilorforestiere, compoziţia chimică a frunzelor sau acelor, creşterea arborilor, parametri cli-matici) pe o perioadă de cel puţin 15 - 20 ani (F. Leourgeois, 1997; Q. Ponette, E.Ulrich, et. all., 1997; R. Ponce, E. Ulrich, F. Garnier, 1998).
Aşadar, în prezent la nivel european supravegherea stării de sănătate a pădurilorse realizează la două niveluri:
� Nivelul I - constituit din reţeaua transnaţională (16 x 16 km) şi reţelele naţionale din 35 de ţări europene;
� Nivelul II - constituit din reţeaua de supraveghere intensivă.
Aceste niveluri de supraveghere a stării pădurilor din Europa sunt coordonateîn strânsă cooperare de către UN/ECE prin ICP-Forests şi de către UE prin SchemaUniunii Europene de Protecţie a Pădurilor împotriva Poluării Atmosferice .
Stadiul actual al cunoştinţelor în ţara noastră
În ceea ce priveşte supravegherea intensivă a ecosistemelor forestiere, în ţaranoastră au fost intreprinse o serie de cercetări şi studii încă de la apariţia primelorsimptome de declin a pădurilor. Intensitatea acestui fenomen a fost cercetată prin inves-tigaţii speciale a impactului poluării atmosferice asupra pădurilor (M Ianculescu et all.,1977, 1990; G. Smejkal, 1987). În perioada 1979 - 1990, A Alexe et all. au efectuatcercetări privind cauzele uscării stejarilor şi au elaborat măsuri de restabilire a echili-brului ecologic în păduri de cvercinee. De asemenea pot fi amintite cercetări asuprafenomenului de uscare a bradului (I. Barbu, 1985; C. Bândiu, 1986; N. Geambaşu, I.Barbu, 1987).
Cercetări complexe în principalele ecosisteme forestiere realizate în concor-danţă cu obiectivele ICP-Forests şi ale Schemei UE au fost începute de către N.Pătrăşcoiu şi Ov. Badea în anul 1989 şi dezvoltate în 1991 şi 1992. Primele rezultate(Badea şi Pătrăşcoiu, 1993) au evidenţiat efectul cumulat al poluării atmosferice cu alunor factori biotici şi abiotici asupra mersului normal al creşterilor. Aceste cercetăricontinuă, alături de care au fost întreprinse studii bazate pe informaţii referitoare la:starea de sănătate a vegetaţiei forestiere, creşteri, starea solurilor forestiere, conţinutulchimic al frunzelor şi acelor, depunerile atmosferice uscate şi umede.
Aşadar în România, ca în majoritatea ţărilor europene şi în concordanţă cuobiectivele ICP-Forests al UN/ECE şi ale Schemei UE, sistemul de supraveghere
Badea, Tănase
184
forestieră se desfăşoară atât la Nivelul I (reţeaua naţională şi transnaţională) cât şi laNivelul II (reţeaua de supraveghere intensivă).
3. METODA DE CERCETARE
Lucrările efectuate au avut un pronunţat caracter de birou şi experimental.Lucrările de birou au constat în documentare ştiinţifică din literatura de spe-
cialitate din ţară şi din străinătate, elaborarea "Metodologiei de monitorizare a vege-taţiei forestiere" şi a "Planului Naţional de acţiune privind monitorizarea vegetaţieiforestiere" conform O.U.G. nr.38/2002, elaborarea metodelor şi modelelor de deter-minare a creşterilor, analiza şi interpretarea rezultatelor şi elaborarea raportului ştiinţif-ic final.
Lucrările de teren s-au desfăşurat în reţeaua de suprafeţe de supraveghereintensivă (SSI), amplasată în imediata apropiere a unor staţii ale Institutului Naţionalde Meteorologie şi Hidrologie (INMH), în ecosisteme forestiere reprezentative pentrufondul forestier naţional.
Această reţea este destinată nivelului II de supraveghere forestieră (intensivă)şi a fost alcătuită din 13 SSI-uri amplasate în perioada 1989-1992 (Tabelul 1), cu ocaziainiţierii unor cercetări complexe cu caracter polidisciplinar privind evoluţia princi-palelor ecosisteme forestiere întâlnite în ţara noastră (Badea, Pătrăşcoiu 1993).Suprafaţa de supraveghere intensivă Giurgiu-plop a fost exclusă în anul 1999deoarece arboretul a fost exploatat. La alegerea şi localizarea acestor suprafeţe desupraveghere intensivă s-a ţinut cont şi de acţiunea poluării atmosferice, în vedereasurprinderii efectului acesteia alături de cel al stressurilor climatice şi a altor factoribiotici şi abiotici asupra stării pădurilor.
Fiecare suprafaţă de supraveghere intensivă (SSI) este alcătuită din suprafeţede probă permanente (SPP), dispuse în cruce pe direcţia punctelor cardinale (N, E, S,V) şi în centru la o distanţă de 30 m faţă de acesta. Cu excepţia SSI Giurgiu-cer carealcatuită din numai 3 SPP-uri (Nord, Centru, Sud), celelalte suprafeţe de supraveghereintensivă din cadrul reţelei de studiu (tabelul 1), cuprind câte 5 suprafeţe de probă per-manente.
Forma acestor SPP-uri este circulară iar mărimea lor este de 500 m2 (excepţiefacând SSI Fundata - fag, unde 4 SPP-uri au mărimea de 200 m2, datorită desimii maria arboretului). Toate aceste SPP-uri aferente unei SSI au fost amplasate în aceleaşicondiţii de arboret, suprafaţa de investigare fiind de peste 0,7 ha (fig. 1), suficient demare pentru atingerea obiectivelor cercetării. În cadrul fiecărei suprafeţe de probă per-manente au fost inventariaţi toţi arborii.
Prima inventariere a fost efectuată în anul 1991, a doua, în anul 1996, iar ceade-a treia inventariere, în anul 2002. Cu ocazia inventarierii efectuată în anul 1996 aufost prelevate ş i probe de creştere cu burghiul de la un lot de arbori, reprezentativ
Anale ICAS, 47
185
pentru specia principală şi situat în afara SPP-urilor, dar în spaţiul dintre acestea, înaşa numita "zona tampon" a suprafeţei de supraveghere intensivă.
Inventarierile succesive ale arborilor au constat în măsurarea diametrului debază (d1,30) al tuturor arborilor din cadrul suprafeţelor de probă permanente, în amonte
în cazul terenurilor înclinate şi în acelaşi punct marcat cu vopsea la înălţimea pieptu-lui, măsurarea înălţimilor unei colectivităţi de arbori (din specia principală) din cate-goria diametrului central (la prima inventariere) şi pe categorii de diametre, la ultimeleinventarieri (1996 şi 2002), incluzând colectivitatea aleasă la prima inventariere, sta-bilirea de fiecare dată a clasei de calitate, a clasei poziţionale, măsurarea lungimii şilăţimii coroanei (cu ocazia celei de a doua inventarieri şi numai la arborii cărora li s-a măsurat înălţimea).
Prelevarea de probe de creştere radială s-a realizat în anul 1996 prin selectareaunui lot de arbori din fiecare categorie de diametre, (1-2 arbori) situaţi în zona tampona fiecărei suprafeţe de supraveghere intensivă, schimbând succesiv direcţia cardinală(N, E, S, V), pentru eliminarea influenţei acesteia asupra creşterii radiale. Aceşti arboriau fost aleşi din specia principală, din clase de defoliere diferite şi pentru fiecare s-a
Badea, Tănase
Fig. 1 Schema de amplasare a sondajului pentru supravegherea intensive a ecosistemelor forestiere
Scheme on placing of sample plot for intensive monitoring of forest ecosystem
SPP2 R=12.62 m O2 S=500 m2
SPP5 R=12.62 m O5 S=500 m2
SPP3 R=12.62 m O3 S=500 m2
SPP4 R=12.62 m O4 S=500 m2
SPP1 R=12.62 m O1 S=500 m2
N
E V
S
30 m
30 m
85.24 m
85.24 m
Zona tampon
186
Anale ICAS, 47T
abel
ul 1
: Car
acte
rist
ici g
ener
ale
ale
supr
afet
elor
de
supr
aveg
here
inte
nsivă
(SSI
) G
ener
al c
hara
cter
istic
s of
inte
nsin
g m
onito
ring
sam
ple
plot
s
Coo
rdon
ate
geog
rafi
ce
Den
umir
ea
SSI
Dir
ecţi
a si
lvică
Oco
lul
silv
ic
U.P .
u.a.
Lat
itud
ine
Lon
gitu
dine
Alt
itud
ine
(m)
Tip
st
aţiu
ne
Tip
pă
dure
E
xpo
ziţi
e St
ruc-
tura
ar
bore
t
Con
-si
s-te
nţa
Vâr
sta
CL
P
Giu
rgiu
-plo
p G
iurg
iu
Giu
rgiu
II
56
+
4354
03
+26
0006
12
96
13
9611
pl
ană
1 0,
7 22
II
G
iurg
iu-c
er
Giu
rgiu
G
iurg
iu
IV
117A
+
4404
32
+26
0346
90
93
20
7131
pl
ană
1 0,
7 41
II
I V
idel
e-ce
r A
lexa
ndr
ia
Slă
veţt
i V
39
5A
+44
1833
+
2536
53
100
8312
73
22
plană
1 0,
8 46
II
I
Vid
ele-
gârn
iţă
Ale
xan
dria
S
lăveţt
i V
39
4A
+44
1827
+
2536
47
100
8312
73
22
plană
1 0,
6 46
II
I
Ste
făne
sţti-
stej
ar
ICA
S
Ste
făneţt
i I
9B
+44
3034
+
2610
38
86
8430
62
22
plană
2 0,
8 51
II
I
Plo
ieşt
i-st
ejar
P
loieşt
i P
loieşt
i V
I 48
A
+44
5435
+
2606
08
150
8513
62
23
plană
1 0,
8 35
II
I C
âmpi
na-
goru
n P
loieşt
i C
âmpi
na
I 28
E
+45
0640
+
2542
37
520
5142
51
21
N
1 0,
8 52
IV
Sin
aia-
fag
Plo
ieşt
i S
inai
a X
59
+
4520
26
+25
3313
82
0 44
20
4131
V
4
0,8
130
III
Pre
deal
-mol
id
Braşo
v B
raşi
ov
X
61C
+
4530
25
+25
3521
11
85
3322
12
31
E
1 0,
7 85
II
R
arău
-mol
id
Suc
eav
a P
ojor
âta
I 94
N
+47
2654
+
2533
51
1400
23
22
1114
N
2
0,8
57
III
Fund
ata-
fag
Piteşt
i R
ucăr
V
I 12
4C
+45
2559
+
2516
11
1300
33
22
4141
S
1
0,9
40
III
Stâ
na d
e V
.-m
olid
O
rade
a R
emeţ
i V
14
A
+46
4135
+
2237
12
1150
33
33
1111
S
3
0,6
138
III
Mihăeţt
i-go
run
ICA
S
Mihăeţt
i I
175B
+
4501
47
+24
5933
50
0 51
32
5131
S
V
1 0,
9 52
II
I
- T
ipul
de
stat
iune
si t
ipul
de
pădu
re s
e pr
ezin
tă în
cod
uri c
onfo
rm d
escr
ieri
i par
cela
re d
in a
men
ajam
ent
- St
ruct
ura
se p
rezi
ntă
în c
odur
i după
cum
urm
ează
: 1 -
ech
ienă
; 2 -
rel
ativ
ech
ienă
; 3 -
rel
ativ
plu
rienă;
4 -
plu
rien
a
187
măsurat diametrul, înălţimea, lungimea şi lăţimea coroanei.Măsurarea diametrelor s-a efectuat, de fiecare dată, cu panglică gradatăm în
mm, măsurarea înălţimilor, cu dendrometrul românesc (la prima inventariere) şi cudendrometrul cu laser - LEDHA GEO (la ultimele două inventarieri).
4. REZULTATE ŞI DISCUŢII
4.1. Determinarea creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţa de bază
Prin parcurgerea anuală, în aceeaşi perioadă a sezonului de vegetaţie a acestorsuprafeţe de supraveghere intensivă în vederea evaluării stării de sănătate a arborilor,s-a procedat simultan atât la înregistrarea arborilor dispăruţi faţă de anul precedent câtşi la măsurarea diametrelor celor uscaţi (morţi) în anul curent. În acest mod, pentrufiecare SSI luată în studiu, s-a realizat cu o oarecare uşurinţă o stratificare a arborilorpe populaţii distincte (N, N1, N2) în vederea determinării creşterilor. Potrivit pro-cedeului inventarierilor succesive, creşterile medii anuale în diametru şi în suprafaţă debază au fost determinate pentru specia principală din cadrul fiecărui SSI folosind urmă-toarele relaţii:
Badea, Tănase
( )
( )
( ) ( )[ ]211
2222
22
11
211
/16/14/
/1
6/1
)(/1)(6/1
nnNddkdD
CRG
Nddk
CRD
NdD
CRD
nnNddkdD
CRD
eE
eE
eE
++
−+−=
−=
−=
++
−+−=
∑ ∑ ∑∑
∑ ∑ ∑
∑∑
∑ ∑ ∑ ∑∑
π
( )[ ]
( )[ ]
CRGD d
N
CRGk d d
NE e
1
2 2
1
2
2 2
2
4 1 5
4 1
=−
=−
∑∑
∑∑∑
π
π
/ /
/ /
188
unde:
Anale ICAS, 47
CRD reprezintă creţ terea medie anuală în diametru [mm]; CRD1 - creţ terea medie anuală în diametru a arborilor prezenţi şi viabili (DEF ≠ 100%) în decursul
perioadei [mm]; CRD2 - creţ terea medie anuală în diametru a arborilor uscaţi (DEF = 100%) şi /sau extraşi
(DEF ≠ 100%) în timpul perioadei [mm]; CRG - creţ terea medie anuală în suprafaţa de bază
[mm2]; CRG1 - creţ terea medie anuală în suprafaţa de bază
a arborilor prezenţi şi viabili în decursul perioadei [mm2];
CRG2 - creşterea medie anuală în suprafaţa de bază a arborilor uscaţi şi/sau extraşi în timpul perioadei [mm2];
d - diametrul arborilor la începutul perioadei (1996) prezenţi şi viabili până la sfârţ itul acesteia (mm);
dE - diametrul arborilor în momentul uscării şi/sau extragerii în anul k al perioadei (mm); de - diametrul arborilor la începutul perioadei
(1996) (mm); N - numărul total al arborilor la începutul
perioadei (1996); N1 - numărul arborilor prezenţi şi viabili până la
sfârşitul perioadei; n1 - numărul arborilor uscaţi şi/sau extraşi în prima jumătate a perioadei (1996 – 1999); n2 - numărul arborilor uscaţi şi/sau extraşi în a
doua jumătate a perioadei (2000 – 2002); N2 = n1 + n2 k = 3 – pentru arborii uscaţi şi/sau extraşi în prima
jumătate a perioadei; k = 5 – pentru arborii uscaţi şi/sau extraşi în a doua
jumătate a perioadei; DEF - procentul de defoliere a coroanei arborilor
(%).
189
Rezultate asemănătoare s-au obţinut luând în considerare o perioadă mailungă de studiu (1991-2002) sau perioada imediat anterioară (1991-1996) celei studi-ate (1996-2002). Metodele de determinare s-au adaptat corespunzător mărimiiperioadelor luate în considerare (11 respectiv 5 ani), iar rezultatele astfel obţinute seprezintă în Tabelul 2
Analizând valorile creşterii medii anuale în diametru (CRD) şi în suprafaţa de bază(CRG), stabilite în perioadele mai sus menţionate (Tabelul 2), se constată că acesteasunt mai reduse pentru perioada 1996-2002 decât cele înregistrate în perioada 1991-1996 şi evident, decât cele corespunzătoare întregii perioade de supraveghere 1991-2002. Acestea se deosebesc între ele atât de la o suprafaţă de supraveghere la alta câtşi în ceea ce priveşte populaţiile de arbori constituite în cadrul acestora (Badea, 1999).S-a constatat astfel, că prin luarea în considerare a tuturor arborilor din specia princi-pală, inventariaţi la începutul perioadei (1991), valorile creşterilor sunt sensibil maimici decât cele ale arborilor prezenţi şi viabili (N1) în decursul perioadei. De aseme-nea, valorile medii anuale ale creşterilor determinate pentru uscaţi şi/sau extraşi suntmult mai mici decât cele înregistrate de cei prezenţi şi viabili, şi de întreaga populaţiede arbori (N), dată fiind starea de sănătate, redusă a acestora (N2). Valorile mediianuale ale creşterilor în diametru şi în suprafaţa de bază, stabilite pentru perioada1991-2002, corespunzătoare populaţiei de arbori prezenţi şi viabili pe tot parcursulperioadei sunt medii ale valorilor înregistrate în perioadele componente (1991-1996,
Badea, Tănase
Tabelul 2: Valorile creşterii medii anuale în diametru (CRD) şi în suprafaţa de bază(CRG), determinate prin procedeul inventarierilor succesive (1991 - 1996, 1996 - 2002, 1991 - 2002 ) în cadrul suprafeţelor de supraveghere intensivăAnnual average values of diameter (CRD) and basal area increment (CRG) determined by succesive inventories increment procedure (1991-1996,1996-2002,1991-2002) within intensive monitoring sample plots
Nr. Denumirea Nr.arb. Creşterea medie anuală în diametru-
CRD(mm) Creşterea medie anuală în suprafaţă
de bază-CRG(mm2)
crt. SSI inv. 1991 - 1996
1996 - 2002
1991 - 2002
1991 - 1996
1996 - 2002
1991 - 2002
2 Giurgiu-Cer 103 1,78 1,38 1,56 580 483 527
3 Videle-Cer 119 2,66 2,41 2,53 839 828 833
4 Videle-Gârniţă 94 2,13 1,97 2,04 743 754 749
5 Stefanasti-Stejar 48 3,28 2,23 2,71 1494 1103 1280
6 Ploiesti-Stejar 88 3,39 2,64 2,98 1066 968 1013
7 Campina-Gorun 64 4,98 2,92 3,85 2311 1552 1897
8 Sinaia-Fag 64 2,43 3,17 2,83 1450 2250 1886
9 Predeal-Molid 70 2,83 2,32 2,55 2070 1777 1910
10 Rarau-Molid 121 2,62 1,94 2,25 1021 803 902
11 Fundata-Fag 231 2,05 2,11 2,08 496 627 568
12 Stana de V.-Molid 63 6,43 5,18 5,75 2455 2294 2367
13 Mihaiesti-Gorun 156 2,54 2,39 2,46 853 881 868
190
1996-2002). Aceste medii, stabilite pentru o perioadă mai lungă, exprimă mult maifidel starea de vegetaţie a arboretelor în perioada analizată.
4.2. Determinarea creşterii medii anuale pe grupe de clase de defoliere
Stratificarea arborilor din specia principală, inventariaţi în cadrul suprafeţelorde supraveghere intensivă, după valorile procentului de defoliere a coroanei, faceposibilă determinarea creşterilor creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţa debază, pe grupe de clase de defoliere (0-1 şi 2-3). Aceste creşteri s-au determinat pentrupo-pulaţiile de arbori prezenţi şi viabili (N1) pe întreg parcursul perioadelor 1996-2002, 1991-1996 şi 1991-2002. Stratificarea arborilor s-a realizat luând în considerareatât valorile procentului de defoliere a coroanelor acestora înregistrate în anii 1991,1996 şi 2002. Creşterile medii anuale în diametru şi în suprafaţa de bază, pe grupe declase de defoliere s-au determinat cu ajutorul următoarelor relaţii:
unde:
CRDz reprezintă creşterea medie anuală în diametru pe grupe de clase de defoliere (mm);
CRGz - creşterea medie anuală în suprafaţa de bază pe grupe de clase dedefoliere (mm2);
CRDIz - creşterea medie anuală în diametru a fiecărui arbore situat într-o anumită grupă de clase de defoliere (mm);
CRGIz - creşterea medie anuală în suprafaţa de bază a fiecărui arbore situat într-o anumită grupă de clase de defoliere (mm2);
Nz - numărul de arbori din specia principală situaţi într-o anumită grupă de clase de defoliere;
z - grupa de clase de defoliere (z = 1 pentru DEF = [0 - 25%] şi z = 2 pentru DEF > 25%).
Şi în acest caz, perioada luată în considerare poate fi începând cu anii 1991sau cu 1996, rezultatele fiind mai relevante dacă se ţine cont de faptul că variaţia stăriicoroanelor arborilor este mai bine surprinsă cu cât perioada este mai lungă.
Analizând valorile creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţa de bază pegrupe de clase de defoliere, se poate observa că acestea scad pe măsură ce intensitatea
Anale ICAS, 47
z
zz
z
zz
NCRGI
CRG
NCRDI
CRD
∑
∑
=
=
191
vătămării arborilor creşte. Astfel, arborii evaluaţi ca practic sănătoşi după procentul dedefoliere a coroanei (clasele 0 - 1) în anul 1991, înregistrează valori mai mari alecreşterilor în decursul perioadei 1991 - 1996 decât în perioada 1996-2002 şi evident,decât cei vătămaţi (clasele de defoliere 2 - 3), înregistraţi în cele două perioade.
Dacă stratificarea arborilor pe grupe de clase de defoliere se realizează înfuncţie de procentul de defoliere a coroanelor înregistrat în anii 1996, respectiv 2002,pentru aceleaşi populaţii de arbori (N1), inclusiv a celor morţi (clasa de defoliere 4)evaluaţi în aceşti ani, se constată că legitatea surprinsă mai înainte se confirmă(Tabelul 3).
Valorile diferite ale creşterilor în diametru şi în suprafaţă de bază în cele douăsituaţii pe SSI-uri şi pe grupe de clase de defoliere se datorează migrării arborilor îndiferite clase de defoliere în decursul perioadei, ponderea creşterilor individuale alearborilor în cadrul straturilor (clasele 0 - 1 şi 2 - 4), modificându-se.
Luând spre exemplificare câteva arborete reprezentative pentru reţeaua desupraveghere intensivă şi stabilind valorile creşterilor medii anuale în diametru şi însuprafaţă de bază pe clase de defoliere separat, pentru aceleaşi colectivităţi de arbori(N1) stratificate în functie de defolierea coroanelor înregistrată la începutul perioadei(anul 1991) la mijlocul (1996) si respectiv la sfârsitul acesteia (2002), se constată deasemenea că odată cu cresterea intensitătii de vătămare, valorile cresterii în diametru siîn suprafată de bază scad (Tabelul 4a,b şi Fig. 2-9).
Badea, Tănase
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
ster
ea m
edie
anu
ala
in
diam
etru
(mm
)
Fig.2. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Giurgiu - cer)Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Giurgiu - cer)
0,50
1,00
1,502,00
2,50
3,00
3,50
este
rea
med
ie a
nual
a in
di
amet
ru (m
m)
Fig.3. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierecoroanelor arborilor (SSI Videle - cer) Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of treescrowns
192
Anale ICAS, 47
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
3,00
0 1 2 3 4
Cre
ster
ea m
edie
anu
ala
in
diam
etru
(mm
)
Fig.4. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Videle - garnita)Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Videle - garnita)
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
0 1 2 3 4
Cre
ster
ea m
edie
anu
ala
in
diam
etru
(mm
)
Fig.5. Variatia cresterii medii anuale in diametru in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Stefanesti - stejar)
Variation of annual average diameter increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Stefanesti - stejar)
020040060080010001200
0 1 2 3 4
Cre
ster
ea m
edie
an
uala
in s
upra
fata
de
baza
(mm
)
Fig.6. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Giurgiu - cer)
Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Giurgiu - cer)
193
0
500
1000
1500
2000
Cre
ster
ea m
edie
ua
la in
sup
rafa
ta d
e ba
za (m
m)
Fig.7. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Videle - cer)Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of treescrowns (SSI Videle - cer)
0
500
1000
1500
Cre
ster
ea m
edie
nu
ala
in s
upra
fata
de
baza
(mm
)
Fig.8. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Videle - garnita)Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Videle - garnita)
0
500
1000
1500
2000
2500
Cre
ster
ea m
edie
nu
ala
in s
upra
fata
de
baza
(mm
)
Fig.9. Variatia cresterii medii anuale in suprafata de baza in raport cu clasa de defolierea coroanelor arborilor (SSI Stefanesti - stejar)
Variation of annual average basal area increment based on defoliation class of trees crowns (SSI Stefanesti - stejar)
194
Anale ICAS, 47T
abel
ul 3
: Val
oril
e cr
eşte
rii m
edii
anua
le în
dia
met
ru ş
i în
supr
afaţă
de b
ază
pe g
rupe
de
clas
e de
def
olie
re în
rap
ort c
u st
area
cor
oane
lor
arbo
rilo
r în
ani
i 199
1, 1
996 şi
200
2, în
cad
rul s
upra
feţe
lor
de s
upra
vegh
ere
inte
nsivă
Ann
ual a
vera
ge v
alue
s of
dia
met
er in
crem
et a
nd b
asal
are
a in
crem
ent b
z de
folia
tion
grou
p cl
asse
s af
ter
tree
cro
wn
cont
ition
in
1991
,199
6 an
d 20
02 w
ithin
inte
nsiv
e m
onito
ring
sam
ple
plot
s
Denu
mire
a An
ulSS
Ide
Gru
pe d
e cl
ase
de d
efol
iere
Gru
pe d
e cl
ase
de d
efol
iere
Gru
pe d
e cl
ase
de d
efol
iere
Gru
pe d
e cl
ase
de d
efol
iere
Gru
pe d
e cl
ase
de d
efol
iere
Gru
pe d
e cl
ase
de d
efol
iere
ref.
0 - 1
2 - 4
0 - 1
2 - 4
0 - 1
2 - 4
0 - 1
2 - 4
0 - 1
2 - 4
0 - 1
2 - 4
1991
1.91
1.56
1.54
1.14
1.71
1.33
526
553
531
406
561
473
Giu
rgiu
-Cer
1996
2.18
1.65
1.93
1.21
2.04
1.41
780
515
703
412
738
459
2002
1.95
1.69
1.42
1.36
1.66
1.51
597
571
475
486
530
525
1991
4.60
2.65
2.17
2.41
3.27
2.52
1962
830
985
826
1429
828
Vide
le-C
er19
963.03
2.64
3.42
2.36
3.24
2.49
1027
829
1276
804
1163
815
2002
2.80
2.31
2.64
1.85
2.71
2.06
912
656
929
574
921
612
1991
2.20
2.13
1.67
1.98
1.91
2.04
871
740
841
752
855
747
Vide
le-G
ârni
þã19
963.07
2.10
2.00
1.97
2.48
2.03
1348
723
928
748
1119
737
2002
2.16
2.11
2.44
1.73
2.32
1.90
800
714
1036
608
929
565
1991
3.28
2.23
2.71
1494
1103
1280
Stef
anas
ti-St
ejar
1996
4.20
2.73
2.65
1.98
3.35
2.32
2020
1177
1364
946
1662
1051
2002
3.76
2.90
2.68
1.88
3.17
2.35
1770
1278
1362
901
1548
1072
1991
2.42
2.43
3.48
3.12
3.00
2.81
1956
1367
2829
2155
2432
1797
Sina
ia-F
ag19
962.34
2.51
3.20
3.15
2.81
2.86
1535
1366
2207
2293
1901
1871
2002
2.61
1.63
3.37
2.35
3.02
2.02
1660
539
2561
900
2152
736
1991
3.00
2.80
2.50
2.29
2.73
2.52
2374
2013
2093
1718
2221
1852
Pred
eal-M
olid
1996
2.78
2.85
3.01
2.16
2.91
2.47
2174
2046
2377
1640
2284
1825
2002
3.10
2.00
3.62
1.39
2.84
1.67
2354
1185
2062
889
2195
1023
1991
6.68
5.46
5.66
3.33
6.12
4.30
2685
1572
2611
1071
2645
1299
Stan
a de
V.-M
olid
1996
6.79
5.88
5.38
4.87
6.02
5.33
2872
1821
2459
2042
2647
1941
2002
7.12
4.23
5.41
4.42
6.19
4.33
2818
1293
2489
1669
2639
1498
1991
2.89
2.50
2.73
2.35
2.80
2.42
1065
828
1103
856
1086
843
Mih
aies
ti-G
orun
1996
2.67
2.44
2.71
2.15
2.69
2.28
832
793
1032
768
986
779
2002
2.79
2.02
2.77
1.62
2.78
1.80
987
575
1063
507
1029
538
1996
-200
219
91-2
002
Creº
tere
a m
edie
anu
alã
în s
upra
faþã
de
bazã
CRG
Z (m
m2 )
Creº
tere
a m
edie
anu
alã
în d
iam
etru
CRD
Z(m
m)
1991
-199
619
96-2
002
1991
-200
219
91-1
996
195
Badea, Tănase
Tab
elul
4a:
Val
oril
e cr
eşte
rii m
edii
anua
le în
dia
met
ru ş
i în
supr
afaţă
de b
ază
pe c
lase
de
defo
lier
e în
rap
ort c
u st
area
cor
oane
lor
arbo
rilo
r în
ani
i 199
1, 1
996 şi
200
2, în
cad
rul s
upra
feţe
lor
de s
upra
vegh
ere
inte
nsivă
Ann
ual a
vera
ge v
alue
s of
dia
met
er in
crem
et a
nd b
asal
are
a in
crem
ent b
z de
folia
tion
grou
p cl
asse
s af
ter
tree
cro
wn
cont
ition
in
1991
,199
6 an
d 20
02 w
ithin
inte
nsiv
e m
onito
ring
sam
ple
plot
s
Denu
mire
a An
ul19
91-1
996
1996
-200
219
91-2
002
SSI
deCl
ase
de d
efol
iere
Clas
e de
def
olie
reCl
ase
de d
efol
iere
ref.
01
23
40
12
34
01
23
419
912.60
1.84
1.57
2.10
1.17
1.58
1.18
0.83
1.82
1.70
1.36
1.41
Giu
rgiu
-Cer
1996
2.40
2.17
1.70
1.10
1.67
1.94
1.27
0.38
2.00
2.05
1.47
0.70
2002
1.95
1.74
1.42
1.40
1.66
1.56
1991
4.60
2.96
2.61
2.17
2.84
2.33
3.27
2.90
2.46
Vide
le-C
er19
963.03
2.76
2.24
3.42
2.46
2.09
3.24
2.59
2.16
2002
3.12
2.76
2.55
0.55
3.07
2.58
2.09
0.08
3.09
2.66
2.30
0.30
1991
2.20
2.56
1.70
1.67
2.30
1.65
1.91
2.40
1.67
Vide
le-G
ârni
þã19
963.07
2.21
1.61
2.00
2.08
1.49
2.48
2.14
1.55
2002
2.17
2.16
2.18
1.20
1.40
3.38
2.18
1.85
0.44
2.83
2.17
2.00
0.79
0.64
1991
3.36
2.73
2.34
1.50
2.80
2.06
Stef
anas
ti-St
ejar
1996
4.20
2.82
2.65
2.05
3.35
2.40
2002
5.20
3.69
3.08
1.40
3.83
2.63
1.98
1.33
4.45
3.11
2.48
1.36
1991
2.42
2.58
1.40
3.48
3.25
2.24
3.00
2.94
1.86
Sina
ia-F
ag19
962.80
2.29
2.55
2.90
3.33
3.18
3.27
1.42
3.09
2.78
2.94
1.64
2002
2.55
2.65
1.80
0.40
1.20
4.21
2.80
2.43
3.00
0.83
3.45
2.73
2.15
1.82
1.00
1991
2.60
3.04
2.76
3.05
2.67
2.48
2.33
2.00
2.64
2.74
2.53
2.48
Pred
eal-M
olid
1996
2.78
2.97
1.70
0.80
3.01
2.27
1.25
0.25
2.91
2.59
1.45
0.50
2002
3.62
2.60
2.45
0.95
0.80
2.74
2.51
1.82
0.46
3.14
2.55
2.11
0.68
0.36
1991
6.40
6.80
6.10
2.00
6.10
5.30
3.90
6.30
6.00
4.90
0.90
Stan
a de
V.-M
olid
1996
8.50
5.80
6.40
4.70
2.00
5.20
5.50
5.70
2.70
6.70
5.60
6.00
3.60
0.90
2002
7.60
6.80
4.60
0.00
2.00
7.50
4.30
5.10
7.60
5.40
4.90
0.90
1991
2.89
2.52
2.13
2.73
2.38
1.75
2.80
2.44
1.92
Mih
aies
ti-G
orun
1996
2.55
2.68
2.45
2.30
3.08
2.68
2.17
1.58
2.84
2.68
2.29
1.91
2002
4.00
2.75
2.02
3.56
2.74
1.62
3.76
2.75
1.80
Creº
tere
a m
edie
anu
alã
în d
iam
etru
CRD
Z(m
m)
196
Anale ICAS, 47
Tab
elul
4b:
Val
oril
e cr
eşte
rii m
edii
anua
le în
dia
met
ru ş
i în
supr
afaţă
de b
ază
pe c
lase
de
defo
lier
e în
ra
port
cu
star
ea c
oroa
nelo
r ar
bori
lor
în
ani
i 199
1, 1
996 şi
200
2, în
cad
rul s
upra
feţe
lor
de s
upra
vegh
ere
inte
nsivă
Ann
ual a
vera
ge v
alue
s of
dia
met
er in
crem
et a
nd b
asal
are
a in
crem
ent b
z de
folia
tion
grou
p cl
asse
s af
ter
tree
cro
wn
cont
ition
in
1991
,199
6 an
d 20
02 w
ithin
inte
nsiv
e m
onito
ring
sam
ple
plot
s
Denu
mire
a An
ul19
91-1
996
1996
-200
219
91-2
002
SSI
deCl
ase
de d
efol
iere
Clas
e de
def
olie
reCl
ase
de d
efol
iere
ref.
01
23
40
12
34
01
23
419
91754
580
580
333
355
550
432
143
537
563
499
230
Giu
rgiu
-Cer
1996
1150
765
540
187
827
698
437
63974
728
484
120
2002
597
588
475
500
530
540
1991
1962
1052
767
9851084
749
1429
1070
757
Vide
le-C
er19
961027
868
666
1276
837
697
1163
851
683
2002
1052
894
726
1371162
898
648
221212
896
683
7419
91871
913
557
841
931
560
855
923
559
Vide
le-G
ârni
þã19
961348
772
512
928
802
510
1119
988
511
2002
892
775
741
3454791581
883
652
169
1268
834
693
249
218
1991
1532
1224
1161
694
1330
935
Stef
anas
ti-St
ejar
1996
2020
1218
1364
979
1662
1087
2002
2499
1734
1359
527
1990
1331
952
517
2222
1514
1137
522
1991
1956
1524
291
2829
2394
513
2432
1999
412
Sina
ia-F
ag19
963238
1358
1427
447
3765
2046
2422
359
3525
1733
1969
399
2002
1888
1506
612
1392133716
1779
9561089
1552885
1655
799
657
181
1991
1966
2415
2004
2073
2078
2095
1756
1473
2027
2240
1869
1746
Pred
eal-M
olid
1996
2174
2148
1043
361
2377
1731
798
682284
1921
909
201
2002
2964
1767
1516
3615092314
1819
1200
177
2609
1795
1343
261
231
1991
2629
2721
1806
2833047
2321
1266
2857
2503
1512
129
Stan
a de
V.-M
olid
1996
3446
2538
2051
1311
2831969
2746
2444
719
2640
2651
2266
988
129
2002
3075
2678
1448
2833707
1821
1926
3420
2210
1709
129
1991
1065
836
660
1103
866
620
1086
853
638
Mih
aies
ti-G
orun
1996
772
942
792
846
1029
1032
770
647
912
991
780
737
2002
1529
971
575
1524
1050
507
1527
1014
538
197
Prin analiza variaţiei creşterii medii anuale în diametru şi în suprafaţă de bazăîn raport cu clasa de defoliere a coroanelor arborilor înregistrată în anii 1991, 1996 şi2002 (Fig. 2-9), se observă o deplasabilitate pe verticală a graficului de variaţie, valo-rile creşterilor corespunzătoare arborilor situaţi într-o anumită clasă de defoliere în anul1991 fiind diferite de cele corespunzătoare aceleaşi clase de defoliere în anii 1996 şi2002. Dacă în decursul perioadei luată în considerare, arborii au migrat din clase dedefoliere superioare în clase de defoliere inferioare sau invers, deplasabilitatea se rea-lizează şi în plan orizontal spre dreapta sau spre stânga, în funcţie de sensul migrării.Această deplasare a graficului în plan orizontal are loc numai atunci când în clasa dedefoliere spre care sau din care au migrat arborii în decursul perioadei luată în consi-derare, nu existau arbori. Punctele de intersecţie a graficelor indică faptul că din clasade defoliere corespunzătoare acestora, nu au migrat arbori în alte clase de defoliere înperioada respectivă.
Deplasarea pe verticală în sus a graficului (valori mai mari ale creşterilor), seexplică prin migrarea arborilor din clase de defoliere superioare în anii 1991 respectiv2002, în clase de defoliere inferioare în anul 1996, iar deplasarea pe verticală în jos,atunci când migrarea s-a produs în sens invers sau defolierea arborilor situaţi laînceputul perioadei (anul 1991) în clase de defoliere inferioare, înregistrează în anii1996, respectiv 2002, valori situate la limita inferioară a intervalului de definiţie a cla-sei.
4.3. Determinarea pierderilor de creştere
Pe baza valorilor ajustate ale creşelor vătămaţi (clasele 2 - 3), s-au stabilitpierderile de creştere radială datorate procesului de vătămare a arborilor, estimat dupădefolierea coroanelor acestora.
Pierderile de creştere radială s-au determinat ca diferenţe procentuale alecreşterilor radiale ajustate corespunzătoare grupelor de clase de defoliere raportate lavalorile creşterilor înregistrate de grupa arborilor practic sănătoşi, folosind următoarelerelaţii:
unde:reprezintă procentul pierderilor de creştere radială stabilit
pe baza valorilor ajustate ale creşterilor radiale.
Pentru determinarea pierderilor de crestere în suprafată de bază s-a stabilit maiîntâi cresterea medie anuală în suprafată de bază pe grupe de clase de defoliere, în
Badea, Tănase
∆iy y
yr =−− −
−
∑∑∑$ $
$.
0 1 2 3
0 1
100
∆ir
198
funcţie de diametrul mediu al arborilor si valoarea medie a cresterilor radiale ajustatepentru perioada luată în considerare, conform relatiilor:
unde:
În vederea determinării pierderilor de creştere în volum s-a stabilit mai întâiprocentul creşterii în volum (piv) în funcţie de procentul creşterii în suprafaţă de bază
(pig) şi procentul creşterii în înălţime redusă (pihf) conform relaţiei:
Anale ICAS, 47
( )i d i ig r r0 1 0 1 0 10 12
− − −= ⋅ −−π
( )i d i ig r r2 3 2 3 2 32 32
− − −= ⋅ −−π
ig0 1− reprezintă creţ terea medie anuală în suprafaţă de bază
a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 0 – 1;
ig2 3− - creţ terea medie anuală în suprafaţă de bază
a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 2 - 3;
d 0 1− - diametrul mediu al arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 0 – 1;
d 2 3− - diametrul mediu al arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 2 - 3;
ir0 1− - valoarea medie a creşterilor radiale ajustate
pe perioada luată în considerare pentru arborii încadraţi în grupa de clase de defoliere 0 – 1;
ir2 3− - valoarea medie a creşterilor radiale ajustate
pe perioada luată în considerare pentru arborii încadraţi în grupa de clase de defoliere 2 – 3.
piv = pig + pihf - 0,01 pig . pihf , unde;
pig = −
−
d
ir400(1 - −
−
d
ir)
pihf = nλ , cu n = 1 (fiind vorba de valori medii anuale)
199
Coeficientul , s-a determinat din tabele (V.Giurgiu, 1972) în funcţie de specieşi clasa de producţie, iar valorile acestuia sunt prezentate în tabelul 5.
Valorile medii ale procentului creşterii în înălţime redusă (Tabelul 5), însuprafaţă de bază (Tabelul 6) şi în volum (Tabelul 7) s-au stabilit pe grupe de clase dedefoliere (0-1 şi 2-3) (Tabelele 5, 6, 7).
Badea, Tănase
Grupa de clase de defoliere Denumirea SSI 0 - 1 2 - 4
pig pihf piv pig pihf piv
Giurgiu - plop 1,4412 0,95 2,3775 1,7053 0,95 2,6391 Videle - cer 2,7186 1,27 3,9541 2,8371 1,31 4,1099 Videle - gârniţă 2,4815 1,37 3,8175 2,5921 1,33 3,8876 Stefăneţ ti - stejar 2,4785 1,00 3,4587 3,0789 0,97 4,0190 Predeal - molid 1,2605 0,27 1,5271 1,4225 0,24 1,6591 Fundata - fag 4,2416 1,93 6,0897 4,5318 2,2 6,6321 Mihăeţ ti - gorun 2,7369 1,57 4,2639 2,0959 1,45 3,5154
Tabelul 7: Valorile medii ale procentului cresterii în volum (piv) pe grupe de clase de defoliereAverage values of volum increment percent (piv) on defoliation classes
Grupa de clase de defoliere Denumirea SSI 0 - 1 2 - 3
−
i r
−
d pig −
i r
−
d pig
Giurgiu - plop 1.41 389.92 1,4412 1.31 305.96 1.7053 Videle - cer 1.55 226.5 2,7186 1.46 204.37 2.8371 Videle - gârniţă 1.75 280.33 2,4815 1.44 220.76 2.5921 Stefăneţ ti - stejar 1.9 304.72 2,4785 1.76 226.88 3.0789 Predeal - molid 1.27 401.73 1,2605 1.03 288.6 1.4225 Fundata - fag 1.87 174.46 4,2416 1.54 134.37 4.5318 Mihăeţ ti - gorun 1.52 220.62 2,7369 1.05 199.34 2.0959
Tabelul 6: Valorile medii ale procentului cresterii în suprafata de bază pe grupe de clase de defoliere
Average value of basal area increment percent on defoliation group classes
Grupa de clase de defoliere Denumirea SSI Cls. de 0 - 1 2 - 3
prod. λλ pihf λλ pihf
Giurgiu - plop I 0.95 25,65 0,95 15,65 Videle - cer III 1,27 49,53 1,31 51,09 Videle - gârniţă II 1,37 45,21 1,33 43,89 Stefăneţ ti - stejar I 1,00 40,00 0,97 38,80 Predeal - molid I 0,27 16,12 0,24 14,40 Fundata - fag II 1,93 40,53 2,20 46,20 Mihăeţ ti - gorun I 1,57 32,97 1,45 29,00
Tabelul 5: Valorile coeficientului λ ţ i implicit ale procentului creţ terii în înălţime redusă (pihf) Coeficient value s and of reduced height increment percent
200
Pe baza valorilor creşterii medii în suprafaţă de bază corespunzătoare perioa-dei luată în considerare şi a valorilor medii ale procentului creşterii în volum s-audeterminat valorile procentuale ale pierderilor de creştere în suprafaţă de bază şi alepierderilor de creştere în volum folosind următoarele relaţii:
Valorile creşterii medii în volum pot fi exprimate prin următoarele relaţii:
g0-1 - suprafata de bază medie a arborilor încadrati în grupa de clase de
defoliere 0-1;g2-3 - suprafata de bază medie încadrati în grupa de clase de defoliere 2 -3;
hf0-1 - înăltimea medie redusă a arborilor încadrati în grupa de clase
de defoliere 0 -1;hf2-3 - înăltimea medie redusă a arborilor încadrati în grupa de clase
de defoliere 2 - 3.
Anale ICAS, 47
∆ ig% = 100.10
3210
−
−− −
g
gg
iii
∆ iv%= 100.10
3210
−
−− −
v
vv
iii
, unde:
iv0-1 = piv0-1 g0-1 hf0-1
unde: iv2-3 = piv2-3 g2-3 hf2-3
∆ ig%, ∆ iv% reprezintă valorile procentuale ale pierderilor de creştere în suprafaţă de bază ţ i respectiv în volum;
ig0-1, iv0-1 – creşterea medie în suprafaţă de bază ţ i respectiv în volum a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 0-1;
ig2-3, iv2-3 – creşterea medie în suprafaţă de bază ţ i respectiv în volum a arborilor încadraţi în grupa de clase de defoliere 2-3.
201
Atunci valorile procentuale ale pierderilor de crestere în volum pot fi exprimate ast-fel:
Simplificând această expresie prin produsulse obţine:
Aproximând valoarea raportului
ca fiind egală cu 1, expresia devine:
Urmărind valorile procentuale ale pierderilor de creştere radială, ale pierderilorde creştere în suprafaţă de bază şi ale pierderilor de creştere în volum, se poate obser-va că acestea variază între 6 - 31%, 15 - 42% şi respectiv 15 - 44%. (Tabelul 8). Acestevalori se diferenţiază între ele atât în raport cu specia, condiţiile staţionale cât şi cuintensitatea vătămării arborilor. Astfel, în cazul când arborii încadraţi în grupele declase de defoliere 2 - 3, înregistrează valori ale procentului de defoliere a coroanelorsituate către limita superioară a intervalului de definiţie (99%), procentele pierderilorde creştere sunt mai mari.
Badea, Tănase
∆iv% = 100.10
2
10
323210
−
−
−−−
−
iv
iviv
pddpp
∆iv% = 100.
.
10
10
32
10
323210
−
−
−
−
−−− −
pivhfhf
ggpivpiv
∆iv% = 100.101010
323232101010
−−−
−−−−−− −hfgpiv
hfgpivhfgpiv
1010 −− hfg
10
32
−
−
hfhf
202
Cunoaşterea pierderilor de creştere în volum înregistrate de arborii vătămaţi(grupa de clase de defoliere 2-3) din diverse cauze precum şi efectul acestora asupracreşterilor prezintă o importanţă deosebită în elaborarea programelor de acţiuneprivind stoparea sau diminuarea efectului diferiţilor factori cu acţiune negativă asuprastării de sănătate a pădurilor şi la stabilirea prognozelor forestiere naţionale pe termenmediu şi lung.
5. CONCLUZII, RECOMANDĂRI ŞI MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR
Din cercetările efectuate în cadrul temei referitoare la studiul creşterii arborilorşi arboretelor în sistemul de supraveghere intensivă a ecosistemelor forestiere se poateconcluziona că:
- subsistemul de monitoring auxologic din cadrul sistemului de supraveghereforestieră aplicat în ţara noastră capată noi valenţe privind dezvoltarea şifuncţionarea lui pe termen lung în concordanţă cu Strategia ICP-Forests şi a SchemeiUE, precum şi cu strategii de gestionare durabilă a silviculturii româneşti pe termenmediu şi lung;
- după trei inventarieri succesive, în cadrul suprafeţelor de supraveghere intensivă,rezultatele obţinute sunt mai relevante, fiind totodată posibilă şi determinarea pierde-rilor procentuale în volum în raport cu starea de sănătate a arborilor;
- legităţile auxologice surprinse până în prezent sunt mult mai bine fundamentatestatistic, numărul de informaţii fiind mai mare şi perioada de investigare mai lungă(1991-2002);
- există posibilitatea ca sistemul de supraveghere forestieră intensivă aplicat înţara noastră să fie complet şi integrat în ceea ce priveşte starea ecosistemelor forestiere;
Anale ICAS, 47
Tabelul 8 : Valorile procentuale ale pierderilor de creştere radială,în suprafaţă de bază şi în volumPercentange values of radial, basal area and volume increment losses
Denumirea Pierderi de creştere (%)
Perioada luată în considerare
SSI ∆ir
(%) ∆ig
(%) vi∆
(%)
ani
Giurgiu-plop 7,09 27,13 31,65 27
Videle-cer 5,81 14,98 15,38 39 Videle-gârniţă 17,71 35,25 36,84 33 Stefăneţ ti-stejar 7,38 18,87 35,58 40 Predeal-molid 18,89 42,01 43,93 60 Fundata-fag 17,65 36,59 35,39 21 Mihăeţ ti-gorun 30,92 37,83 32,69 21
203
- prin funcţionarea monitoringului auxologic, ţara noastră continuă cooperarea cuICP-Forests şi Schema UE.
Rezultatele obţinute prin cercetările efectuate oferă informaţii utile pentru:- perfecţionarea metodologiei de lucru, privind monitoringul auxologic; - integrarea datelor privind supravegherea intensivă a stării ecosistemelor forestiere
(starea de sănătate a arborilor, starea solurilor forestiere, compoziţia chimică aacelor/frunzelor, calitatea depunerilor atmosferice etc);
- analiza procesului de migrare a arborilor în diferite clase de defoliere (dinamicastăriii de sănătate a pădurilor);
- stabilirea pierderilor de creştere a arborilor şi arboretelor, datorate procesului devătămare a acestora;
- achitarea obligaţiilor ce revin ţării noastre, de a furniza date comparabile organis-melor internaţionale (Schema UE şi ICP-Forests).
BIBLIOGRAFIE:
BADEA, Ov., PĂTRĂşCOIU, N., 1992, Results on forest condition in Romania in1991. Raportul CEE-UN\ECE, Brusseles, Geneva.
BADEA, Ov., PĂTRĂŞCOIU, N.,1993, Results on forest condition in Romania in1992. Raportul CEE-UN\ECE, Brusseles, Geneva.
BADEA, Ov., PĂTRĂşCOIU, N.,1993, Cercetări complexe privind evoluţia ecosis-temelor forestiere pe baza monitoringului intensiv inclusiv prognoza stării de sănătatea pădurilor. Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.
BADEA, Ov., PĂTRĂŞCOIU, N.,1995, Îndrumări tehnice privind monitoringulforestier.
BADEA, Ov., 1993, Declinul pădurilor este prezent în România. Salvaţi pădurileRomâniei. Editura Arta Grafică.
BADEA, Ov., 1999, Fundamente dendrometrice şi auxologice pentru monitoringulforestier, Teza de doctorat
BARBU, I., 1985, Cercetări asupra conţinutului de ioni poluanţi ai apelor din pre-cipitaţiile căzute în judeţul Suceava în perioada 1991 - 1994.Bucovina Forestieră, Nr.2/1995, p. 37, 49.
BÂNDIU, C., 1986, Cercetări privind urmărirea fenomenului de uscare la brad.Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.
GIURGIU, V., 1967, Studiul creşterilor la arborete. Editura Agrosilvică, Bucureşti.GIURGIU, V., 1968, Cercetări privind inventarierea statistică a arboretelor. Centrul
de documentare tehnică pentru economia forestieră, Bucureşti.GIURGIU, V., 1978, Conservarea pădurilor. Editura Ceres, Bucureşti.GIURGIU, V., 1979, Dendrometrie şi auxologie forestieră. Editura Ceres, Bucureşti.GIURGIU, V., 1988, Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Editura Ceres,
Bucureşti.
Badea, Tănase
204
IANCULESCU, M. et al., 1977, Influenţa poluării aerului asupra creşterii pădurilor.Editura Redacţia materiale de propagandă, Bucureşti.
IANCULESCU, M. et al., 1980, Cercetări privind dinamica creşterilor şi evaluareapagubelor la arboretele aflate sub influenţa poluării industriale pe grade de vătămare.Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.
LEBOURGEOIS, F., 1997, Etude dendrochronologique des 102 peupplements dereseau.RENECOFOR, Imprimerie ONF, Fontainebleau.
PĂTRĂŞCOIU, N., et al., 1985, Elaborarea sistemului de supraveghere a calităţiifactorilor de mediu din fondul forestier şi măsuri de gospodărire a pădurilor. Referatştiinţific final, ICAS Bucureşti.
PĂTRĂŞCOIU, N., et al., 1987, Integrarea sistemelor de supraveghere continuă acalităţii factorilor de mediu din fondul forestier cu sistemele de monitoring existente.Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.
PĂTRĂşCOIU, N., SVOBODA, Mariana, et al., 1987, Cercetări privind influenţastructurii arboretelor asupra funcţiilor de interes social. Structuri optime pentrupădurile de protecţie, Redacţia de propagandă tehnică, Bucureşti.
PĂTRĂşCOIU, N., et al., 1990, Integrarea sistemului de supraveghere continuă acalităţii factorilor de mediu din fondul forestier şi măsuri de gospodărire a pădurilorafectate. Referat ştiinţific final, ICAS Bucureşti.
PĂTRĂşCOIU, N., BADEA, Ov., GEAMBAşU, N., 1993, Informare privinddinamica stării de sănătate a pădurilor în perioada 1990 - 1992. ICAS Bucureşti.
PONCE, R., ULRICH, E., et al., 1997, Chimie des sols dans les 102 peuplementsdu réseau. RENECOFOR, Imprimerie ONF, Fontainebleau.
PONETTE, Q., ULRICH, E., GARNIER, F., 1998, Essai de syntčse sur l'histoiredes 102 peuplements du réseau. RENECOFOR, Imprimerie ONF, Fontainebleau.
o o o, 1994, Manual on methodologies and criterial for harmonized sampling,assessment monitoring and analysis of the effects of air pollution on forests. SchemeUE and ICP Forests (CEE - UN /ECE), Brusseles, Geneva.
o o o, 1997, Ten years of monitoring Forest Condition in Europe. Scheme UE andICP Forests (CEE - UN /ECE), Brusseles, Geneva.
o o o, 1998, Manual on methodologies and criterial for harmonized sampling,assessment monitoring and analysis of the effects of air pollution on forests. SchemeUE and ICP Forests (CEE - UN /ECE), Brusseles, Geneva.
Anale ICAS, 47
Top Related