STAREA NAȚIUNII DE VÂRSTA A III-A:România intră în Iarna Demografică
Document realizat de Andreea Paul, 5 septembrie 2013
Romania intră în iarna demografică.Națiunea îmbătrânește.
• Populația României s-a redus cu peste 1,5 mil. persoane în ultimuldeceniu, de la 21,7 mil. persoane (2002) la 20,1 mil. (2011)1
o Numărul persoanelor de peste 65 ani a crescut de la 3,05 mil. în anul 2002la 3,25 mil. în anul 2011;
§ 2002: 14% din populație avea peste 65 ani
§ 2011: 16% din populație avea peste 65 ani
• Procentul persoanelor peste 65 de ani va crește la peste 17 % înanul 2020, la 31% în anul 2030 și la 35% în anul 2060. 2
1 Sursa datelor: Recensămintele populației și locuințelor din 2002 și 20112 Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
Populația stabilă scade numeric cu o viteză mare. 1 din 7români are peste 65 de ani. În mai puțin de 50 de ani, 1 din3 români va avea peste 65 de ani.
Cele două motive principale aleîmbătrânirii populației:
1. Crește speranța de viață.2. Scade natalitatea .
La fiecare jumătate de oră, speranța noastră de viață aromânilor crește cu 9 minute
Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
Speranța de viață la naștere a crescut cu aproape 3 ani și jumătateatât la bărbați, cât și la femei în perioada 2000 – 2011 în România.
•• SperanțaSperanța dede viațăviață lala nașterenaștere aa bărbațilorbărbaților dindin RomâniaRomânia esteeste aa patrapatraceacea maimai micămică dindin UE,UE, cucu aproapeaproape 66 aniani șiși jumătatejumătate subsub mediamediaeuropeanăeuropeană
Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
ani
Sursa datelor: Eurostat, sept 2013
•• SperanțaSperanța dede viațăviață lala nașterenaștere aa româncelorromâncelor esteeste aa douadoua ceacea maimaimicămică dindin UEUE,, cucu 55 aniani subsub mediamedia europeanăeuropeană
ani
•• SperanțaSperanța dede viațăviață sănătoasăsănătoasă pentrupentru bărbațiibărbații dede 6565 dede aniani aascăzutscăzut cucu aproapeaproape 22,,77 aniani înîn perioadaperioada 20072007--20112011
UEUE--2727
RomâniaRomânia
PoloniaPolonia
Număr
de
ani
Sursa: DG Public Health, sept. 2013,http://ec.europa.eu/health/indicators/healthy_life_years/hly_en.htm#fragment2
UEUE--2727
PoloniaPolonia
RomâniaRomâniaNumăr
de
ani
Sursa: DG Public Health, sept. 2013,http://ec.europa.eu/health/indicators/healthy_life_years/hly_en.htm#fragment2
•• SperanțaSperanța dede viațăviață sănătoasăsănătoasă pentrupentru femeilefemeile dede 6565 dede aniani aa scăzutscăzutcucu aproapeaproape 33 aniani înîn perioadaperioada 20072007--20112011
În perioada 2009 – 2011 rata natalității s-a redus cu 1,2puncte procentuale în România, de la 10,4‰ în anul
2009 la 9,2‰ în anul 2011
Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
-‰-
România avea a cincea cea mai mică rată a natalitățiidin UE în anul 2011 - 9,2‰ față de 10,4‰, cât este
media europeană
Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
-‰-
8,8‰
9,6‰
7,6‰
8,6‰
8,7‰7,3‰
7,2‰9,4‰
9,7‰
10‰
8,3‰7,3‰
7,6‰
9,7‰
10,5‰
9,1‰
11,1‰
10,3‰
9,3‰
9,4‰
10‰
10,2‰
9,2‰
8,8‰
7,1‰
7,7‰
7,4‰
8,4‰8,9‰
8‰8‰
9,2‰
9,6‰
8,2‰
10,1‰10,1‰
10,1‰ 10,4‰10,2‰
Bucureşti: 10‰Ilfov: 10,8‰
10,4‰
Sursa datelor: INS, sept. 2013
43% din gospodăriile din România au copiiminori în întreținere
• Din cele 7,4 gospodării dinRomânia, 3,2 milioane degospodării au în întreținerepersoane minore.• Gospodăriile cu 3 sau mai mulțicopii reprezintă 7,2% dingospodăriile cu copii, respectiv3,1% din totalul gospodăriilor dinRomânia.
Sursa datelor: UNICEF, 2012
În perioada 2009 – 2011 rata fertilității* s-a reduscontinuu în România, de la aproape 1,4 în anul 2009 la
sub 1,3 în anul 2011
Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
*Rata fertilității măsoara frecvența copiilor născuți vii în raport cunumărul femeilor de vârstă fertilă (15-49 ani) în cursul unui an.
România avea a doua cea mai mică rată a fertilitățiidin UE, după Ungaria, în anul 2011 - 1,3 față de 1,6,
cât este media europeană
Sursa datelor: Eurostat, sept. 2013
Cele mai „în vârstă” ţări europene după vârstă medianăCele mai „în vârstă” ţări europene după vârstă mediană**::
2010
2030
2060
• Germania (44 ani)• Italia (43 ani)• Finlanda (42 ani)• Germania (49 ani)• Italia (48 ani)• Grecia (48 ani)
• România (52 ani)• Letonia (52 ani)• Polonia (51 ani)
* Vârsta care împarte populația în 2 grupuri egale.
Sursa: Eurostat, The greying of the baby boomers, 2011
În anul 2060, România va fi cea mai în vârstă națiune din UE
România devine tot mai vulnerabilă
- Îmbătrânirea populației duce la încetinirea creșteriieconomice.- Scade potențialul productiv și de consum.- Pe termen mediu și lung: crește presiunea asuprabugetului de stat.- Economia românească: fiscalitate sufocantă, inves țiilescad, şomajul creşte, capacitate foarte redusă de creare alocurilor de muncă.
A. Economie: taxe mai mari asupra generațiilor tinere; încetinirea creșteriieconomice;
B. Venituri: pensii mai mici și o putere de cumpărare mai mică labătrânețe; creșterea sărăciei;
C. Muncă: vârsta de pensionare crește; persoanele disponibilizate cu ovârstă de peste 45 de ani au dificultăți mari în a se reintegra în muncă;
D. Educație: copiii și tinerii trebuie educați pentru o viață mai lungă demuncă; copiii ne cresc pentru că părinții merg la muncă în străinătate;
E. Familie: conflictul dintre muncă și familie; singurătatea;
F. Sănătatea: medicii și profesioniștii ne pleacă; costuri mari cu sănătateadin lipsa prevenției.
Capcana îmbătrânirii populației are un impactCapcana îmbătrânirii populației are un impactmajor social:major social:
• Numărul mediu de pensionari a fost de 5,5 milioane persoane în anul2013, cu aproximativ 700.000 peste numărul salariaților.
Sursa datelor: INS, sept. 2013
De 15 ani numărul pensionarilor este mai maredecât cel al salariaților
Un salariat susține din contribuțiile sale pensia a 1,2Un salariat susține din contribuțiile sale pensia a 1,2pensionari. Soluția: crearea de locuri de muncă!pensionari. Soluția: crearea de locuri de muncă!
5,4 mil.pensionari
4,4 mil.salariați
După primul trimestru al acestui an erau înregistrați 5,4 mil. de pensionari și doar4,4 mil. de salariați, din care puțin peste 3 mil. activează în sectorul privat. Dacă nune centrăm tot efortul pentru a relua creșterea locurilor de muncă prin relaxarefiscală și debirocratizare, România rămâne blocată în capcana demografică, însărăcie și în șomaj.
Evoluția numărului de pensionari pe județe înEvoluția numărului de pensionari pe județe înultimii 5 ani (T1 2013 versus T1 2008)ultimii 5 ani (T1 2013 versus T1 2008)
c
c
alba
Galați• Tulcea• Cluj• Vrancea• Covasna• Ilfov• Harghita
• Neamț• Gorj• Mureș• Vaslui• Brăila• Suceava• Arad
• Galați• Bistrița-N.• Brașov• Constanța• Iași• Timiș
• Alba• Bacău• Buzău• Botoșani• Mehedinți• Hunedoara• Maramureș
• Dolj• Bihor• Giurgiu• Călărași• Dâmbovița
• Teleorman• Caraș-Sev.• Satu Mare• București• Vâlcea
• Olt• Sălaj• Prahova• Argeș• Sibiu• Ialomița
Creștere între0,2% și 2,1%
Creștere între6,4% și 2,4%
Scădere între-0,1% și -1,4%
Scădere între-2% și -4,9%
Sursa datelor: Econtext, august 2013
-mii pers.-
Aproape 1 milion de pensionari primesc lunar o pensieAproape 1 milion de pensionari primesc lunar o pensiemedie cuprinsă între 400 și 600 de lei și aproape 900medie cuprinsă între 400 și 600 de lei și aproape 900
mii o pensie medie cuprinsă între 400 și 800 de leimii o pensie medie cuprinsă între 400 și 800 de lei
Sursa datelor: CNPAS, sept. 2013
Țara Rata de ocupare apersoanelor cu vârsta
între 55-64 ani
Rata de ocupare apersoanelor cu vârsta
între 65-74 ani
Rata de ocupare apersoanelor cu vârsta
între 25-29 aniTotal Bărbați Femei Total Bărbați Femei Total Bărbați Femei
Bulgaria 45,7 50,8 41,3 4,7 6,7 3,1 63,7 68,6 58,5
Cehia 49,3 60,3 39 7,1 9,6 5,1 72,3 83,7 60,3
Estonia 60,6 59,8 61,2 18,5 20,1 17,6 73,3 82,4 64
Letonia 52,8 53,1 52,5 11,5 14,6 9,7 74,6 78,7 70,3
Lituania 51,8 56,2 48,3 10 12,6 8,4 75,7 77,2 74,1
Polonia 38,7 49,3 29,2 7,3 10,6 4,9 73,1 81,2 64,6
România 41,4 51,2 32,9 21,4 23,3 20 67,8 72,5 62,8Slovenia 32,9 40,7 25 6,9 8,8 5,3 72,9 77,7 68,4
Slovacia 43,1 53,6 22,6 2,8 4,1 1,9 68 78,3 57,2
Ungaria 36,9 42,6 32,2 3,7 5,6 2,4 67,3 74,6 59,8
Media UE 48,8 56,3 41,7 8,3 11,1 5,9 71,1 76 66Sursa datelor: Raport al Organizației Internaționale a Muncii, 2012
Țara
Vârsta medie de ieșirede pe piața muncii Vârsta legală de pensionare
2001 2009 2009Prevederi de majorare avârstei de pensionare
vârstă către
Bulgaria 59,8 64,1 63 65 2024
Cehia 60,7 61,5 62 65 2030
Estonia 61,1 62,6 63 65 2026
Letonia 62,4 62,7 62 65 2021
Lituania 58,9 59,9 62,5 65 2026
Polonia 57,8 61,4 65 - -
România 60,5 65,5 63,5 65 2015
Slovenia 59,3 60,9 63 65 2014
Slovacia 54 60,4 62 - -
Ungaria 58,4 60,1 62 65 2022
Media UE 60,4 61,8 - Sursa datelor: Raport al OrganizațieiInternaționale a Muncii, 2012
Țara
Vârsta medie de ieșirede pe piața muncii Vârsta legală de pensionare
2001 2009 2009Prevederi de majorare avârstei de pensionare
vârstă către
Bulgaria 57,6 64,1 60 63 2026
Cehia 57,3 59,6 60,3 65 2030
Estonia 61,1 62,6 61 65 2026
Letonia 62,4 62,7 62 65 2021
Lituania 58,9 59,9 60 65 2026
Polonia 55,5 57,5 60 - -
România 59,2 63,2 58,5 63 2030
Slovenia 55,5 58 61 65 2018
Slovacia 56 57,5 61,5 62 2010
Ungaria 57 58,7 62 65 2022
Media UE 59,4 61 Sursa datelor: Raport al OrganizațieiInternaționale a Muncii, 2012
Pensia medie de asigurări sociale de stat a crescutde peste 8 ori, în timp ce salariul mediu brut s-a
majorat de doar 7 ori în perioada 2000 - 2012-%-
Sursa datelor: INS, sept. 2013
Evoluția pensiei medii pe economie și a pensieiEvoluția pensiei medii pe economie și a pensieimedii cu stagiu complet de cotizaremedii cu stagiu complet de cotizare
Pensia mediepe economie
Pensia medie cu stagiucomplet de cotizare
Sursa datelor: INS, sept. 2013
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă86% din pensionarii din România ]n anul 2012
Sistemul de pensionare Pensiamedie (lei)
Nr. pensionari(mii
persoane)
I. Pensionari de asigurări sociale, din care: 774 5.480
Pensionari de asigurări sociale de stat 778 4.702Pensionari de asigurări sociale – agricultori 313 619
Pensionari de asigurări sociale – culte, avocati,militari - 159
II. Beneficiari de ajutor social - tip pensie 194 1
III. IOVR 238 6
TOTAL (I+II+III) 773 5487
Sursa datelor: INS, sept. 2013
739
808
799
754
752689
694641
675
818
706755
867
672
785
653
708
676
781
684
755
726
856
797
986
825
740800
756
853711
668
796
764
767761
827 963764
Bucureşti: 1010Ilfov: 733
689
Pensia medie lanivel național:
812 lei
Sursa datelor: INS, sept. 2013
Evoluția valorii punctului de pensieEvoluția valorii punctului de pensie
Sursa datelor: Ministerul Muncii, sept. 2013
Pensia medie reprezintă 37,5% dinPensia medie reprezintă 37,5% dinsalariul mediu brut în anul 2012salariul mediu brut în anul 2012
Sursa datelor: INS, sept. 2013
Cheltuielile cu pensiile: mai mult decât duble înCheltuielile cu pensiile: mai mult decât duble înanul 2060 comparativ cu cele din anul 2007, caanul 2060 comparativ cu cele din anul 2007, ca
procent din PIBprocent din PIB
Sursa: Programul de convergență pe perioada 2013-2016
Sursa: Ziarul Financiar, august 2013, http://www.zf.ro/zf-24/cat-timp-mai-poate-rezista-romania-cu-aceasta-anomalie-economica-mai-multi-pensionari-decat-salariati-11273732
Cheltuielile cu pensiile vor reprezenta 13,5% dinPIB în anul 2060, al 13-lea cel mai mare nivel din UE
Sursa: Programul de convergență pe perioada 2013-2016
În prezent, numai 9% din pensionarii români îșipermit o vacanță de o săptămâna pe an departe decasă, față de 76% din pensionarii germani, conformstatisticilor BCR.
Sub guvernarea PDL pensia medie a crescut cu 14%, iar subguvernarea USL cu 4,4%. Creșterea pensiei sub guvernarea USL afost posibilă pentru că PDL a adoptat legea de indexare a pensieicu rata inflației și cu jumătate din creșterea salariului mediu brutpe economie.
Sursa datelor: Ministerul Muncii, sept. 2013
PDL a făcut reforme vitale pentru România prin adoptareaLegii 263:
• Calculul pensiei se bazează pe principiul contributivității;
• Se elimină sistemele speciale prin care se ieșea la pensie la vârste fragedesau având ca bază de calcul veniturile din ultimul an sau pe ultima lună;
• Stagiul de cotizare este de minimum 15 ani și maximum 35 de ani, atâtpentru femei cât si pentru bărbați;
• Vârsta de pensionare crește la 63 de ani la femei și 65 de ani la bărbațipână în anul 2030;
• Bonificaţie de crescută de la 0,3% la 0,5% pentru cei care împlinesc vârstade pensionare și vor să rămână în câmpul muncii;
• Vârsta de pensionare pentru cei din sistemul de siguranță națională șipoliție este 60 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
• PDL a introdus pensia minimă de 350 lei.
Evitarea majorării nesustenabile a deficituluiEvitarea majorării nesustenabile a deficituluistructural al fondului de pensii din sistemul publicstructural al fondului de pensii din sistemul public
0
5
10
15
20
25
Deficitul structural actual alfondului de pensii publice
Deficitul structural al fondului depensii publice în absenţa
reformei sistemului public depensii
14,9 mld. lei
21 mld. lei
Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 mld. lei, în absenţareformei sistemului public de pensii adoptată de Guvern.
USL a promis că va elimina aplicarea CAS la pensiile între740 lei și 1000 lei, dar:• pensionarii au rămas cu promisiunea neonorată;• acum li se aplică CAS şi pe veniturile suplimentare obținute din chiriisau din agricultură.
USL nu a făcut nimic pentru majorarea pensiilor, aplicânddoar legea redactată și adoptată de PDL.• USL a votat împotriva propriei legi de majorare a pensiilor, pe care oinițiase în februarie 2012, fiind în opoziție.• La rectificarea bugetară guvernul USL taie din bugetul MinisteruluiMuncii 1,1 miliarde lei.
Niciuna din promisiunile USL pentru pensionari nu a fostonorată:
• Compensarea medicamentelor în mod real cu 90% pentrupensionarii cu pensii sub 1.000 de lei.
• Creșterea responsabilității individuale privind pensiile:introducerea sistemului conturilor individuale de economisirepentru pensia publică (Pilon I).
• Multiplicarea resurselor de venit pentru bătrânețe prinintroducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale.Susținerea veniturilor pentru stimularea pe termen lung aprofesiilor cu grad mai mare de uzură.
Realitatea unei țări care își pierdepopulația este devastatoare. România
are nevoie disperată de a înțelegelucrurile. USL e incapabil să
plănuiască viitorul. Noi trebuie să ofacem. Economia modernă are nevoiede creșterea populației și de investiții
în capitalul uman. Cer azi public ocomisie parlamentară serioasă care să
dezbată soluțiile la problemeleîmbătrânirii populației în România.
Top Related