S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 10 aprilie 2017
S U M A R
1. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 5; 6
2. Informare privind conducerea grupurilor parlamentare. 5
3. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale
Senatului.
5; 6
4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii
Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,
conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca
Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru mediu 2014 – 2020),
semnat la Luxemburg la 16 iunie 2016 – procedură de urgență;
- Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca
Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014 – 2020),
semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016 – procedură de urgență;
- Lege pentru completarea art.12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
- Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții – procedură de urgență;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru
modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal –
procedură de urgență;
- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru
stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru
prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative –
procedură de urgență;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind
lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat,
a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu
finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017 – 2020 – procedură de urgență;
6
- 2 -
- Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru
modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014
privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice
centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – procedură de
urgență;
- Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea
spaţiului maritim;
- Lege pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
- Lege pentru completarea art. 9 al Titlului XI – Renta viageră agricolă din Legea
nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele
măsuri adiacente;
- Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului
României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de
către autorităţile şi instituţiile publice;
- Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi
pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor
şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează
unităţi de asistenţă socială.
5. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative
legislative:
- Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de
muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de
învățământ superior; (b126/2017)
- Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua Naţională a
Produselor Agroalimentare Româneşti; (b23/2017)
- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin
echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în
România. (b24/2017)
8
6. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului,
aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.
(Retrimitere la Comisia pentru regulament.)
9
- 3 -
7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului semnat
la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi
Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6
iunie 1996. (L38/2017)
10
8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre
România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire
la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor,
semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016. (L39/2017)
11
9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat
şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o
parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie
2015. (L40/2017)
13
10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea celui de-al treilea
Protocol adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare
la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20
septembrie 2012. (L42/2017)
15
11. Dezbaterea și respingerea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi a unor prevederi ale Legii nr.
340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. (L296/2015)
(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)
16-18;
23
12. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru aprobarea Programului carne de
porc din fermele româneşti. (L57/2017)
18
13. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. (L44/2017)
(Retrimitere la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.)
23
14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie
2001 a administraţiei publice locale. (L544/2016)
(Retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări și Comisia
pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.)
24
15. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali. (L269/2016)
24
- 4 -
16. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind deconspirarea activităţii
întregului personal al Securităţii (ofiţeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic
al regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
(L585/2016)
27
17. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii educaţiei
naţionale nr. 1/2011. (L29/2017)
30
18. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:
Victorel Lupu, Eleonora-Carmen Hărău, Allen Coliban, Fejér László-Ődőn,
Vasile-Cristian Lungu, Emilia Arcan, Mario-Ovidiu Oprea, Nicu Fălcoi, Gabi
Ionașcu, Cătălin Dumitru Toma, Dan Lungu.
32
- 5 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 10 aprilie 2017
Şedinţa a început la ora 16.20.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedinte al
Senatului, înlocuit de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de
domnii senatori Adrian Ţuţuianu şi Ioan-Iustin Talpoş, secretari ai Senatului.
Domnul Niculae Bădălău:
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 aprilie 2017.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul legal de
lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian
Țuțuianu și Ioan-Iustin Talpoș.
Avem, de la ALDE, un anunț.
Vă rog. Grupul parlamentar al ALDE.
*
Domnul Viorel Ilie:
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori,
Vreau să fac un anunț.
Grupul parlamentar al ALDE din Senatul României propune ca lider de grup, ca nou lider de
grup, pe domnul senator Ionuț Sibinescu.
Vă mulțumesc.
*
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc.
Domnul senator Deneș, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Domnul Ioan Deneș:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În Comisia pentru mediu propunem înlocuirea domnului senator Ioan Stan cu doamna senator
Roxana-Natalia Pațurcă.
Mulțumesc.
- 6 -
*
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc.
Dacă mai sunt alte anunțuri.
Dacă nu sunt, ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii la ordinea de zi.
Dacă nu sunt, vă supun votului.
Vă rog să votați.
Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi pentru astăzi a fost
aprobată.
Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00 – 18.00 – lucrări în plenul Senatului;
18.00 – 18.15 – pauză; 18.15 – 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.
Dacă aveți intervenții cu privire la acest program de lucru.
Dacă nu sunt, vă rog să votați.
Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.
*
De asemenea, vă supun votului modificarea făcută în comisie de domnul vicelider Deneș, din
partea Grupului parlamentar al PSD.
Vă rog să votați.
Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, solicitarea domnului vicelider
Deneș a fost aprobată.
*
Am să vă dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a
Curţii Constituţionale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în
vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
1. Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană
de Investiţii (România UE cofinanţare pentru mediu 2014 – 2020), semnat la Luxemburg la 16 iunie
2016 – procedură de urgență;
2. Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană
de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014 – 2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie
2016 – procedură de urgență;
3. Lege pentru completarea art. 12 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
- 7 -
4. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și
a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
5. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea
şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal;
6. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor
măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative;
7. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea, în
cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, a Programului de susţinere a
internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada
2017 – 2020;
8. Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea
şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri
de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative;
9. Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului
maritim;
10. Lege pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea
și sancționarea corupției;
11. Lege pentru completarea art. 9 al Titlului XI – Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
12. Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului
României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi
instituţiile publice;
13. Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi pentru
completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu
personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă sociale.
Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de
cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 10 aprilie
2017.
Termenele se calculează luând în considerare ziua anunţului de astăzi, 10 aprilie 2017.
- 8 -
*
La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru
dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative.
1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi
a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.
(b126/04.04.2017)
Inițiator: avem Guvernul României. Dacă susțineți.
Microfonul 10, vă rog.
Doamna Diana Severin – secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:
… susține procedura de urgență.
Domnul Niculae Bădălău:
Vă rog… Vă rog să mai repetați o dată.
Doamna Diana Severin:
Guvernul susține procedura de urgență.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc.
Vă supun la vot urgența prezentului proiect de lege.
Vă rog să votați.
Cu 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.
2. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua Naţională a Produselor
Agroalimentare Româneşti. (b23/02.02.2017)
Doamna senator Silistru, vă rog.
Microfonul 3, pentru a susține.
Doamna Doina Silistru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Susțin procedura de urgență pentru acest act normativ și sperăm ca acest an să fie primul în
care cei care muncesc în agricultură să sărbătorească rezultatele muncii lor.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna senator.
Vă supun votului procedura de urgență pe respectivul proiect.
Vă rog să votați.
Punctul 3…
Cu 93 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, nicio abținere, procedura de urgență a fost aprobată.
- 9 -
3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind
măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate
în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. (b24/02.02.2017)
Inițiator, doamna senator Silistru, vă rog.
Doamna Doina Silistru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Susțin procedura de urgență, pentru că este imperios necesar să avem grijă și de suprafețele de
teren agricol ale universităților din domeniu pentru a nu fi retrocedate atunci când este cerută aceasta
de comisiile de fond funciar. Este absolut necesar ca și universitățile agronomice să folosească acest
teren pentru cercetare și pentru cei care vor să urmeze o activitate și o meserie în acest domeniu.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna senator.
Vă supun votului procedura de urgență și pentru acest proiect.
Vă rog să votați.
Cu 92 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.
*
La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și
completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.
Reprezentantul Comisiei pentru regulament, domnul Deneș… A! Vă rog, aveți…
Domnul Ioan Deneș:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie. Termen, o săptămână.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc.
Inițiatorul, domnul Dircă. Este?
De la prezidiu: Da, este. Este.
Domnul George-Edward Dircă (din sală):
Am două amendamente, dar se solicită retrimiterea…
Domnul Niculae Bădălău:
Vreți să susțineți? (Discuții la prezidiu.) Numai o secundă.
Îmi cer scuze!
Supunem retrimiterea la comisie pentru completare, așa cum a făcut anunțul domnul lider de grup.
- 10 -
Vă rog să votați.
Cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, respectivul proiect a fost retrimis la
comisie.
*
La punctul 1 al ordinii de zi, este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat
la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica Uzbekistan
pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe
capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996. (L38/13.03.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul
Cătălin Olteanu, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.
Vă rog.
Domnul Cătălin Cosmin Olteanu – secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de lege are drept scop ratificarea de către Parlamentul României a Protocolului
semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei dintre România şi Republica
Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996. Textul Protocolului este în concordanță cu
legislația din România și corespunde practicii României în acest domeniu. Modificările pe care le
aduce Protocolul se referă la actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenție, a definițiilor
celor două state contractante și ale autorităților competente în aplicarea prevederilor Convenției,
precum și la modificarea articolului din Convenție referitor la schimbul de informații în domeniul
fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb
extins de informații în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de
informații de către autoritățile competente din cele două țări.
De asemenea, prin protocol, sunt incluse în Convenție noi prevederi care vizează asistența de
colectare a impozitelor și posibilitatea de modificare a Convenției prin protocoale separate care vor
face parte integrantă din Convenție.
Proiectul de lege a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are în vedere faptul că
documentul care se modifică prin acest Protocol, respectiv Convenția dintre România și Republica
Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996, a fost ratificat prin Legea nr. 26/1997, republicată.
Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Vă mulțumesc.
- 11 -
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Teodorovici,
asistat de domnul Zamfir.
Domnul Daniel-Cătălin Zamfir (de la masa comisiilor):
Nu sunt asistentul lui. Nu.
Asistent nu sunt. (Râsete în sală.)
Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doar să adaug la cele spuse de domnul secretar de stat faptul că există avizul favorabil al
Consiliului Legislativ, iar Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele și au hotărât, cu unanimitate, să adopte
un raport de admitere, fără amendamente.
Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului
Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor
ordinare, iar Senatul fiind Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului președinte.
Dacă sunt intervenții.
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.
Vă supun votului raportul și proiectul de lege.
Vă rog să votați.
Cu 106 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre
România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe
venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2016.
(L39/13.03.2017)
- 12 -
Declar dezbaterile generale deschise și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul
secretar de stat Cătălin Olteanu.
Vă rog, microfonul 10. Aveți cuvântul.
Domnul Cătălin Cosmin Olteanu:
Proiectul de lege a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are drept scop
ratificarea de către Parlamentul României a Acordului dintre România și Republica Populară Chineză
pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a
evitării plății impozitelor, semnat la București la 4 iulie 1996. Textul Protocolului este în concordanță
cu legislația din România și corespunde practicii României în acest domeniu.
Prin Acord sunt stabilte cote de impozite și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din
ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe,
salarii și pensii, a veniturilor obținute de profesori, cercetători, studenți, artiști de spectacol și sportivi,
precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.
Totodată, Acordul reglementează și aspectele referitoare la schimbul de informații din
domeniul fiscal, metodele de eliminare a dublei impunei asupra aceluiași venit, nediscriminarea,
procedura amiabilă prin care autoritățile competente ale celor două state contractante pot soluționa
unele aspecte legate de aplicarea Acordului, precum și intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a
Acordului.
Acest Acord va înlocui Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare
Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe
venit, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991 și ratificat prin Legea nr. 15/1992.
Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului secretar de stat.
Domnul președinte al Comisiei pentru buget, domnul Teodorovici.
Vă rog.
Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a
avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege, iar în cadrul comisiei proiectul de lege a fost
analizat și s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se adopte un raport de admitere, fără amendamente.
- 13 -
Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului
Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor
ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog, dacă sunt intervenții.
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Vreau să vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din
categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.
Vă rog să votați.
Cu 107 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, respectivul proiect de lege a fost
adoptat.
*
La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de
parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi
Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015. (L40/13.03.2017)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Micula. Sunteți? Microfonul 10.
Secretar de stat – Ministerul Afacerilor Externe.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Alexandru Victor Micula – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Acordul este important pentru implicarea politică și economică sporită a Uniunii Europene în
Asia Centrală. Prin consolidarea dialogului politic și îmbunătățirea cooperării în numeroase domenii,
acordul va oferi, totodată, fundamentul pentru eficientizarea angajamentului bilateral al României cu
Republica Kazahstan, țara cea mai dezvoltată din Asia Centrală.
Aranjamentele importante stipulate în Secțiunea comercială vor asigura îmbunătățirea cadrului
juridic pentru mediul de afaceri în Kazahstan și vor încuraja creșterea volumului comerțului bilateral,
în special exporturile de bunuri și de servicii românești pe piața kazahă, urmare a eliminării unor
bariere netarifare și a aplicării mai coerente a normelor sanitare și fitosanitare, precum și de circulația
capitalurilor.
- 14 -
Având în vedere aceste argumente, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumim domnului secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul Zamfir, asistat de domnul
Teodorovici.
Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:
Da, domnule…
Dragi colegi,
În urma dezbaterilor la care a participat și domnul Teodorovici, care au avut loc în ședința din 4
aprilie, în prezența reprezentanților Guvernului, spuneam, și a domnului Teodorovici, membrii
comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.
Menționez că Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, Comisia pentru afaceri europene,
de asemenea, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, bineînțeles, e
Cameră decizională.
Față de cele prezentate mai sus, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul de
admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului președinte.
Dacă aveți intervenții.
Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul central.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu am o intervenție legată de acest Acord, dar, pentru că astăzi am avut trei acorduri ale
Ministerului Afacerilor Externe, aș vrea să profit de ocazie și să vă adresez rugămintea să vă aplecați și
asupra modalităților în care se obțin vizele pentru studenții care învață în România. Procesul de
internaționalizare al învățământului superior este luat în considerare în toate ranking-urile
internaționale și, ca urmare, nu numai că ne dorim noi să avem studenți străini, dar este chiar o
obligație pentru a ne plasa în poziții cât mai importante, cât mai sus în aceste ranking-uri.
De aceea, vă adresez această rugăminte să analizați în ce măsură putem să facilităm obținerea
vizelor pentru cei care doresc să învețe în universitățile din România.
Vă mulțumesc foarte mult.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamnă senator.
- 15 -
Dacă sunt alte intervenții.
Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege și vă
informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere
a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind
Cameră decizională.
Vă supun votului raportul și proiectul de lege.
Vă rog să votați.
Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, respectivul proiect de lege a fost adoptat.
*
La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al treilea
Protocol adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la
10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012. (L42/13.03.2017)
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna
secretar de stat Sofia Moț.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Sofia Mariana Moț – secretar de stat în Ministerul Justiției:
Bună ziua!
Al treilea Protocol adițional a fost elaborat ca o consecință a faptului că, deși persoanele în
cauză consimt la predarea lor în vederea extrădării, într-un număr mare de cazuri procedura prevăzută
de către Convenție este una îndelungată.
În acest sens, Protocolul stabilește că extrădarea în forma simplificată se poate face pe baza
informațiilor incluse într-o cerere de arestare provizorie, completată, dacă este cazul, cu informațiile
suplimentare.
Cu toate acestea, Protocolul prevede posibilitatea pentru oricare dintre părți de a face o declarație
privind obligativitatea transmiterii cererii de extrădare și a documentelor, în tot sau în parte, așa cum sunt
menționate la art. 12 din Convenție. Legea era nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în
materie penală, reglementează situația extrădării simplificate la art. 48, neimpunându-se astfel formularea
unei declarații.
Este important de remarcat faptul că exprimarea consimțământului nu privează partea solicitată
de posibilitatea de a invoca un motiv de refuz prevăzut în Convenția privind extrădarea. Raportat la
dispozițiile legii interne în materia extrădării, România a formulat o declarație în coformitate cu art. 5
din Protocol, asfel încât regulile prevăzute la art. 14 din Convenția Europeană privind Extrădarea nu se
aplică atunci când persoana extrădată de către România consimte la extrădare și renunță, în mod
expres, la aplicarea regulii specialității.
- 16 -
Formularea unei declarații a fost necesară pentru a respecta drepturile procesuale ale persoanei,
astfel încât persoana care-și exprimă consimțământul la extrădare să-și mențină dreptul de a beneficia de
aplicarea regulii specialității, iar renunțarea la acest beneficiu să se facă în mod expres și nu automat.
În consecință, susținem forma legii adoptată de Guvern.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul doamnei senator Pauliuc.
Vă rog, doamnă. Comisia juridică. Vă rog.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional la
Convenția Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010,
semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.
Comisia juridică, în ședința din 28 martie 2017, a analizat proiectul de lege și a hotărât să
adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere.
Prin conținutul său normativ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și
urmează să fie supus votului plenului Senatului împreună cu raportul de admitere, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.
Domnul Niculae Bădălău:
Vă mulțumesc, doamna senator.
Dacă sunt intervenții.
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra proiectului și vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera
Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare,
Senatul fiind Cameră decizională.
Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.
Vă rog să votați.
Mulțumesc.
Cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.
*
La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Legea privind completarea unor prevederi ale Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind
prefectul şi instituţia prefectului. (L296/08.06.2015)
- 17 -
Declar deschise dezbaterile generale.
Vă informez, de asemenea, că o avem la reexaminare.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării,
doamna Sirma. Microfonul 9.
Vă rog, doamnă.
Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene:
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare verificarea legalității dispozițiilor
președintelui Consiliului județean de către prefect, păstrându-se o abordare unitară cu dispozițiile
primarului.
Prin Decizia nr. 747/2015 Curtea Constituțională a constatat unele dispoziții neconstituționale
ale prezentei legi privind procedura de aprobare, astfel că Parlamentul trebuie să pună în acord
prezenta lege cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civilie și monitorizare a
executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Ionuț Sibinescu:
În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru
constituționalitate și Comisia juridică au fost sesizate în vederea elaborării unui raport comun asupra
Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, ca
urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 747 din 4 noiembrie 2015, iar pe parcursul mai multor
ședințe, membrii celor două comisii, analizând decizia Curții și legea trimisă la promulgare, au hotărât,
cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumim domnului senator.
Dacă sunt intervenții?
Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și avem legea pentru votul final, legea fiind
organică, de la ora 15.00. (Discuții la prezidiu.)
- 18 -
La punctul 6…
Domnul Adrian Țuțuianu (de la prezidiu):
Ora 17.00.
Domnul Niculae Bădălău:
La ora 17.00, pardon. Da.
*
La punctul 6 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului
carne de porc din fermele românești. (L57/27.03.2017)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dacă inițiatorul este. (Discuții la prezidiu.)
A! Îmi cer scuze, doamna senator.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Doina Silistru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Această propunere legislativă a fost inițiată, în conformitate cu prevederile Programului de
guvernare pentru perioada 2017 – 2020, capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală”, respectiv
Programul de susținere pentru produsul carne de porc.
Prin acordarea ajutoarelor de stat în domeniul creșterii suinelor se urmărește: revigorarea și
eficientizarea acestui sector; asigurarea necesarului de carne proaspătă atât pentru consumul direct, cât
și pentru industria alimentară; consolidarea pe piață a poziției producătorilor și creșterea valorii
adăugate; valorificarea superioară a materiilor prime din sectorul vegetal, porcinele fiind principalii
consumatori de cereale, respectiv porumb și orz, și de oleaginoase și îmbunătățirea balanței
comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc și multe alte motive.
În esență, practic, este vorba de asigurarea securității alimentare a României.
Sumele alocate pentru acest program, pentru perioada 2017 – 2020, 446 de milioane de euro,
din care pentru acest an, 2017, suma este de 86 de milioane de euro, sume care sunt prevăzute în
bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Vă rog foarte mult să sprijiniți acest program prin votul dumneavoastră.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna senator.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Octavian Corcheș, secretar
de stat – Ministerul Agriculturii.
Vă rog.
- 19 -
Domnul Dorin-Octavian Corcheș - secretar de stat în Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale:
Mulțumesc, domnule președinte.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă, cu amendamentele
Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Doamna președinte al Comisiei pentru agricultură.
Vă rog, doamna senator.
Doamna Doina Silistru:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat,
având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele românești, prin care se acordă
ajutoare destinate depășirii dificultăților din sector în sensul dezvoltării activității de creștere a
porcinelor și al menținerii, cel puțin, a nivelului actual de producție.
Programul urmează să fie implementat în perioada 2017 – 2020.
Consiliul Legislativ a depus un aviz favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a depus aviz favorabil, cu un
amendament, care a fost însușit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Comisia a dezbătut propunerea legislativă în data de 4.04.2017, iar, în urma dezbaterilor,
membrii comisiei au hotărât, cu votul unanim al celor prezenți, să întocmească un raport de admitere,
cu amendamente admise.
Amendamentele sunt cuprinse în anexa la raport.
Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă supune, spre dezbatere și
aprobare, raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră
sesizată.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna președinte.
Vă rog, dacă sunt intervenții?
Vă rog, doamna senator. Microfonul central.
Vă rog.
- 20 -
Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:
Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
În primul rând, doresc să menționez faptul că Grupul „Uniunii Salvați România” susține
această propunere legislativă prin vot favorabil, însă dorim să precizăm următoarele aspecte:
Avem, pe de o parte, Măsura 215 din… finanțată de FEADR, prin APIA, care vizează
bunăstarea animalelor prin secțiunea A, respectiv a porcinelor. Dacă vom cumula intensitatea
ajutorului prin această măsură, vedem că se ajunge la 101,1 euro/UVM/an. Și, comparând această
finanțare din FEADR, la care sigur se asigură cofinanțare de la bugetul de stat, cu ceea ce propune
acest act normativ, ajungem la întrebarea următoare: în ce măsură este oportun acest demers?
Încă o dată: suntem confruntați cu provocarea de a susține ceva din bună-credință. Deci avem
multă credință, dar puțină știință. Pentru că, dacă ne uităm la expunerea de motive, nu avem studii care
să ne furnizeze oportunitatea sau să întemeieze oportunitatea acestei măsuri. Este o singură frază care
vorbește despre un deficit de 15,5% în sectorul de creștere a porcinelor și că asta ar atrage un ajutor de
25 de euro pe cap de porcină grasă.
Încă o dată: nu există măsuri de impact. Înțelegem că trebuie susținută, în general, agricultura,
pentru că, în anul trecut, în 2016, contribuția agriculturii la formarea PIB-ului a fost cea mai mică din
punct de vedere istoric, respectiv 3,9%. Înțelegem acest cadru general, înțelegem problema de deficit
de balanță comercială, dar, din nou, nu avem informații specifice, ca să putem aprecia dacă intensitatea
ajutorului este una justă sau nu.
Mulțumim frumos.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumim doamnei senator.
Domnul senator Chisăliță. Microfonul 4, vă rog.
Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Vreau doar câteva cuvinte să spun în sprijinul acestui proiect și mă bucur că există un astfel de
proiect, pentru că, după 1989, acest sector a fost unul dintre cele mai deficitare și datorită
subvenționării foarte proaste, și datorită creșterii costurilor de producție, ceea ce face ca producția de
carne de porc să fi fost mai slab competitivă.
Pe lângă ceea ce spunea doamna senator, inițiatorul acestui proiect, faptul că acest sector vine în
completare cu sectorul de cereale, vreau să vă spun că el ar putea fi și unul dintre punctele care să stopeze,
poate, migrația persoanelor din mediul rural către mediul urban, prin sprijinirea acestor forme asociative.
Mulțumesc mult.
- 21 -
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumim domnului senator.
Domnul senator Șoptică. Microfonul 2.
Domnul Costel Șoptică:
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Aș începe prin a vă spune că în acest moment peste 60% din carnea, pe care o mâncăm în
România, de porc, este de import. Cred că sună cumva cifra, dacă stăm puțin să ne gândim.
În altă ordine de idei, este un sector vitregit și a rămas așa, probabil și din cauza acelor mulți
ani în urmă, când am avut interzis, pe de o parte, la exportul chiar al cărnii de porc în carcase,
nemaiputând însă vorbi de porcul în viu.
Schema, așa cum a venit ea în primă fază la noi la comisie, a suferit modificări, în sensul în
care cele 446 de milioane de euro sunt prinse în acest moment în lege, cele 86 de milioane pentru anul
acesta, de asemenea, sunt prinse în lege, dar ce este mai important și nu s-a spus aici, există un
amendament în urma căruia aceste sume care nu s-ar consuma în acest an vor fi reportate anul viitor.
Eu aici m-aș axa pe altceva, și anume la amendamentul meu, în sensul în care s-a discutat
foarte clar cum s-a calculat acest ajutor de 25 de euro și cum s-a ajuns la concluzia că trebuie să
înceapă la 600 de porci. Bine, s-a plecat de la cea mai mică fermă, până la 100 000 de porci. Aici am
primit o explicație tehnică, și anume aceea că de la 100 000 de porci în sus fermele pot subzista pe
picioarele lor.
Și atunci, amendamentul meu se referă la alin. (2) al art. 8 în care se precizează în mod expres
că un utilizator poate să aplice la această măsură doar și doar până la această, să spunem, așa, cantitate
de porcine, deci de 100 000. Dacă și acest amendament, doamna președinte, este cuprins în
amendamentele… a fost votat în comisie, dacă este cuprins aici, noi, cei din PNL, suntem de acord și
vom vota „pentru”.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului senator.
Dacă sunt și alte intervenții.
Doamna președinte Doina Silistru.
(Discuții la prezidiu. Replică neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)
Senator?
Doamna Doina Silistru (din sală):
Da.
- 22 -
Domnul Niculae Bădălău:
Microfonul central.
Doamna Doina Silistru:
Vreau să-i răspund, în primul rând, domnului senator Șoptică, că comisia pe care o conduc o
conduc cu responsabilitate și tot ceea ce votăm în comisie – acel lucru – se regăsește în raport. Verific
fiecare amendament și fiecare virgulă dacă este pusă la locul ei.
În al doilea rând, aș vrea să spun și eu că, într-adevăr, importul de carne de porc este peste 60%
în România și cred că este absolut necesar ca noi, cu producția vegetală pe care o avem, să ne asigurăm
carnea de porc românească și pe care să o folosească industria alimentară.
Iar în al treilea rând, aș vrea să spun că bunăstarea la pasăre și porc… Poate dumneavoastră nu
știți, nu sunteți nici în domeniu, dar sunt foarte mari dificultăți în a accesa la această bunăstare…
subvențiile la bunăstarea la pasăre și porc. Chiar în acest an au fost discuții pentru că regulamentele
sunt foarte dificile. În urma discuțiilor pe care le-a avut acum, nu demult, domnul ministru Daea, cu
comisarul pe agricultură, s-a ajuns la o concluzie că trebuie modificat regulamentul. A acceptat acest
lucru și, practic, în acest moment, se vor asigura numai 75% din subvențiile pe bunăstarea la pasăre și
porc. Dar acestea, împreună cu subvenția pe care o să o dea actualul Guvern, eu cred că vor pune pe
picioare sectorul creșterii suinelor în România.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc doamnei senator.
Dacă mai sunt intervenții.
Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră
sesizată.
Vă supun votului raportul cu amendamente admise.
Vă rog să votați.
Cu 104 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul, cu amendamente admise, a fost
adoptat.
Vă supun votului propunerea legislativă.
Vă rog să votați.
Cu 103 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul legislativ a fost adoptată.
Mulțumesc.
- 23 -
*
Stimați colegi, întrucât este ora 17.00, intrăm pe votul legilor organice și vă informez că la
punctul 5 al ordinii de zi am avut Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației
publice locale nr. 215/2001, precum şi unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi
instituţia prefectului, lege care a fost dezbătută, rămânând numai pentru votul în plen. Și vă propun să
trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a deciziei
Curții Constituționale nr. 747/4.11.2015, prin care legea este declarată neconstituțională.
(L296/8.06.2015)
Legea a fost respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de respingere a legii, legea făcând parte din categoria legilor organice,
Senatul fiind Cameră decizională.
Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii.
Vă rog să votați.
Să vedem dacă avem.
Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, legea a fost respinsă.
Vă mulțumesc.
De asemenea, vă informez că absolut toate legile din acest moment sunt legi organice.
*
La punctul 7 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării. (L44/13.03.2017)
Vă rog.
Vă rog.
Domnul Ionuț Sibinescu:
În numele Grupului parlamentar al ALDE, vă rog să retrimitem Legea nr. 346/2006 la comisia
de resort.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc.
Vă supun votului, conform cererii liderului…
Din sală: Două spătămâni.
Domnul Niculae Bădălău:
… două săptămâni, termen?
Cu două săptămâni termen, vă supun votului retragerea și … legii la Comisia pentru apărare.
Vă rog să votați.
- 24 -
Cu 98 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, proiectul legislativ a fost retrimis la
comisie.
*
La punctul 8 al ordinii de zi, este înscrisă Propunerea legislativă…
Îmi cer scuze, domnule Deneș! După asta sau…? A!
… pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice
locale. (L544/13.09.2016)
Declar deschise dezbaterile generale.
(Domnul senator Ioan Deneș solicită cuvântul.)
Sunteți inițiator?
Vă rog.
Domnul Ioan Deneș:
În numele Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Termen,
două săptămâni.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, domnule Deneș.
Vă supun votului propunerea domnului vicelider de grup, domnul Deneș, de retrimitere la
comisie.
Vă rog să votați.
Cu 83 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul legislativ a fost retrimis la
comisie.
*
La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii
nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (L269/07.06.2016)
(Domnul senator Cătălin-Daniel Fenechiu solicită cuvântul)
Rămâne, nu?
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului.
Avem? N-avem.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Sirma Caraman:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
- 25 -
Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 393/2004 în
sensul completării situaților de încetare de drept, înainte de termen, a mandatului aleșilor local,
respectiv pentru condamnarea, prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă pentru infracțiuni de
corupție sau de serviciu.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât are în vedere numai o parte
din soluțiile pe care le poate pronunța instanța de judecată în cadrul unui proces penal, necesitând o
analiză în ansamblu a dispoziției penale din Codul penal, precum și din legile speciale incidente.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică.
Vă rog, domnule senator.
Domnul Florin Cârciumaru:
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor
prezenți, să adopte raport comun de respingere.
Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și
validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună
cu propunerea legislativă.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt intervenții.
Domnul senator Fenechiu. Microfonul 2.
Vă rog.
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Domnule președinte,
În numele Grupului PNL – ridicasem mâna, dar nu m-ați observat – , eu voiam să vă solicit ca
s-o retrimiteți la comisie, cu termen două săptămâni, că este, oarecum, pachet cu cealaltă și am putea
în două săptămâni să o actualizăm în așa manieră, încât să nu mai existe disfuncționalități pe ea.
Domnul Niculae Bădălău:
Vă informez, conform procedurii, numai liderii de grup…
(Intervenție neinteligibilă din sală.)
Îmi pare rău, subiectul e bun, dar nu e oportun acum.
- 26 -
Alte intervenții.
Vă rog. Aveți onoarea.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulțumesc, domnule președinte.
Fac eu solicitarea, așa cum spuneți și dumneavoastră, în numele Grupului PNL, dar am o
rugăminte. La noi s-a spus deja pentru ce facem retrimiterea la comisie. Atunci când facem astfel de
solicitări și nu numai, ci și Guvernul, când solicită o procedură de urgență, haideți să și explicăm, într-o
frază, pentru ce facem lucrul acesta, pentru că așa se procedează.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului senator.
Vă supun la vot propunerea domnului senator Oprea, de retrimitere la comisie.
Vă rog să votați.
Cu 45 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, nicio abținere, respectivul proiect rămâne în
discuție, la vot.
Îmi cer scuze, domnule Oprea!
Alte intervenții?
Domnule senator Fenechiu, vă rog.
Dar interveniți pe lege acum. Pe procedură...
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:
Da, domnule președinte,
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege,
fiind de părere că o creștere a integrității în funcția publică nu poate decât să crească transparența,
eficiența și încrederea românilor în administrația publică.
Noi apreciem că legea vine cu o soluție mai fericită decât până în momentul de față, astfel încât…
astfel încât elimină factorul uman, mai exact, elimină disfuncția dintre acele situații în care judecătorul, din
motive mai mult sau mai puțin obiective, interzice unui ales public local să ocupe o funcție sau nu.
În contextul în care alesul public local, fie că este primar, fie că este consilier, a săvârșit o faptă de
corupție sau o infracțiune de serviciu, noi suntem de părere că nu mai are ce căuta în funcția publică.
Vă mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului senator.
Dacă sunt alte intervenții.
Dacă nu sunt, vă supun votului raportul de respingere.
- 27 -
Vă rog să votați.
Cu 73 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost
adoptat, legea fiind respinsă.
Mulțumesc.
*
La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind deconspirarea
activităţii întregului personal al Securităţii (ofiţeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic al
regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. (L585/31.10.2016)
Declar deschise dezbaterile generale.
Inițiatori, dacă avem.
Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat – Ministerul
Justiției – Sofia Moț.
Vă rog, aveți cuvântul.
Doamna Sofia Mariana Moț:
Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru următoarele considerente:
- De lege lata accesul la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și deconspirarea
Securității se fac în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la
propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.
- De asemenea, reglementările în vigoare permit accesul la dosarul de securitate și
reglementează condițiile în care se face desecretizarea și predarea către CNSAS a dosarelor de
securitate, cu luarea în considerare a necesității protejării acelor informații a căror dezvăluire ar fi de
natură a afecta securitatea națională a României.
Opinăm că nu poate fi susținută o reglementare care ar avea ca scop desecretizarea tuturor
dosarelor întocmite sau aflate în arhivele SRI, SIE și Ministerului Apărării Naționale, dar care nu au
fost predate până în prezent Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adică inclusiv
a acelor dosare care conțin informații clasificate care trebuie protejate în condițiile Legii nr. 182/2002.
Prin urmare, nu susținem propunerea legislativă.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc doamnei secretar de stat.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice.
Vă rog, doamna senator.
Doamna Nicoleta Pauliuc:
Raport asupra Propunerii legislative privind deconspirarea activităţii întregului personal al
Securităţii (ofiţeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic al regimului comunist în România în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
- 28 -
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desecretizarea dosarelor fostei Securități
comuniste din România din perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, aflate în arhivele SRI, SIE și
Ministerul Apărării Naționale.
Astfel, se dorește deconspirarea întregului personal și aducerea la cunoștința publică a
persoanelor care au făcut parte din această instituție a statului comunist.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.
Comisia juridică, în ședința din 28 martie 2017 a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte
raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor
organice.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, doamna senator.
Dacă sunt intervenții.
Vă rog. Microfonul central.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
În numele Grupului USR, v-aș ruga să retrimitem înapoi la comisie această inițiativă, pentru că
considerăm că, în forma actuală, nu poate fi adoptată, dar considerăm că forma ei poate fi ameliorată
pentru a răspunde unui deziderat al societății românești.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc domnului lider de grup – USR.
Dacă sunt și alte cereri.
Dacă nu sunt, vă supun la vot propunerea Grupului USR, de retrimitere la comisie.
Vă rog să votați.
Cu 41 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă și 2 abțineri, respectivul proiect legislativ
rămâne în dezbatere.
Vă rog.
Dacă sunt alte intervenții.
Vă rog. Microfonul central.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
Stimați colegi,
Aș vrea să vă amintesc faptul că în Germania Comisia Gauck a hotărât deconspirarea totală a
întregii rețele a Stasi și a hotărât, practic, să înceapă de la zero orice ține de serviciile secrete.
- 29 -
România nu a mers pe această idee, încă de la început, din 1990, și știm cu toții că au fost
hopuri foarte mari, în primul rând în stabilirea principiului după care cetățenii care au fost victime ale
fostei Securități ca poliție politică au putut avea acces la fostul dosar…, la propriul lor dosar, limite în
măsura în care ei au putut să aibă acces la dosare colective în care au fost încondeiați sau de pe urma
cărora au avut de suferit.
În prezent există această lege de funcționare a CNSAS care a cunoscut mai multe modificări și
care încă îngreunează destul de mult accesul la informațiile despre fosta Securitate ca poliție politică.
Am observat, de asemenea, că există situații în care, atunci când CNSAS s-a exprimat cu privire
la necolaborarea unor persoane cu fosta Securitate, chiar în situația în care au apărut noi documente,
legea actuală nu permite CNSAS să se mai aplece asupra lor și, practic, se creează o discriminare între
cei cărora li s-a dat un verdict de necolaborare și cei cărora nu li s-a dat niciun verdict. Și această
discriminare are la bază accesul, de fapt, la documente, un acces care a fost foarte filtrat și restricționat
de diversele valuri de predări de documente de către serviciile secrete către CNSAS.
De asemenea, e totuși o situație foarte nefirească în ceea ce privește pe ofițerii care au lucrat
pentru fosta Securitate și care, după cum se vede și s-a constatat, sunt mult mai protejați decât
colaboratorii fostei securități. Iarăși, aici este un element de discriminare. Este foarte greu, de fapt, de a
afla identitatea unui ofițer și acest lucru nu e posibil decât în anumite situații foarte restrânse, în care el
apare într-un dosar individual al unei persoane care face o cerere, o plângere și, în cazul în care se
regăsește identitatea, ea este comunicată. De cele mai multe ori nu se ajunge la identitatea reală.
De asemenea, e destul de evident faptul că există o sensibilitate în societate, în societatea
românească, cu privire la persistența unor foști ofițeri și chiar a unor foști colaboratori ai Securității în
actualele structuri, în viața publică, în instituțiile statului, în organele de presă, în formatorii de opinie
și, deci, rămâne un subiect extrem de sensibil.
Credem că în actuala formă a legii, într-adevăr, inițiatorul nu face o distincție între așa-zisa
securitate națională, siguranță națională, lucrurile care țin de siguranța națională, și cele care țin de
activitatea de rutină a fostei Securități, dar credem că, chiar dacă această inițiativă legislativă nu va
putea să fie votată…
Domnul Niculae Bădălău:
Domnule senator, trageți concluziile.
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:
…credem că este nevoie de o altă propunere legislativă care să vină să răspundă tuturor acestor
preocupări legitime ale societății românești.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumim domnului senator.
- 30 -
Dacă sunt și alte intervenții.
Vă rog, microfonul 2.
Domnul Cseke Attila-Zoltan:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Noi am votat cererea de retrimitere la comisie formulată de Grupul parlamentar al USR pentru
că această lege putea fi îmbunătățită. Și principiul din această lege este un principiu corect din punctul
nostru de vedere. Evident că, în forma actuală, în schimb, nu poate să devină lege pentru că cei care și
astăzi sunt activi sau acele informații care și astăzi sunt importante și folosite de către structurile de
specialitate nu pot fi divulgate, cred că e o chestiune logică. Dar legea putea fi îmbunătățită în
comisiile de specialitate, astfel încât, excluzând aceste categorii de persoane și de informații, principiul
să fie păstrat și să avem și noi – ceea ce va trebui să avem la un moment dat, dacă astăzi nu se poate –
să avem o deconspirare și o scoatere în evidență, în opinia și la cunoștința tuturor, a tuturor celor care
au lucrat în aceste servicii ale Securității, astfel încât Grupul UDMR la votul final se va abține.
Mulțumesc.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc, domnule senator.
Dacă sunt alte intervenții.
Dacă nu mai sunt, vă mulțumesc.
Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a
propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind
Cameră decizională.
Vă supun votului raportul de respingere.
Vă rog să votați.
Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 21 de abțineri, raportul de respingere a fost
adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.
*
La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei
naţionale nr. 1/2011. (L29/27.02.2017)
Declar deschise dezbaterile generale.
Dacă avem inițiatorul. Nu avem, nu?
Mulțumesc.
- 31 -
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru Andreea, secretar de stat în Ministerul
Educației Naționale.
Aveți onoarea, stimate coleg. Microfonul 9.
Domnul Petru Andea – secretar de stat în Ministerul Educației Naționale:
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Aș vrea să spun că această inițiativă legislativă prevede ca o parte din directorii și directorii
adjuncți din învățământul preuniversitar să fie desemnați prin alegeri colegiale la nivelul unităților
școlare, și nu prin concurs. Subliniez faptul că această inițiativă ar crea o breșă în regula generală care
se aplică în preuniversitar: că toate funcțiile didactice și de conducere sunt ocupate numai și numai
prin concurs.
Guvernul nu susține și nici nu poate să susțină această inițiativă, având în vedere că, cu puține
zile în urmă, Parlamentul a aprobat Ordonanța nr. 96/2016 care stabilește că ocuparea acestor funcții se
realizează prin concurs național, organizat prin inspectoratele școlare și în urma cărora directorul
semnează un contract de management educațional cu inspectoratul școlar județean și un contract
financiar cu primarul localității în care are reședința școala respectivă.
În consecință, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc.
Și mai fac precizarea că domnul președinte trebuie să-mi dea un miel de Paște. Numele meu
este Andea, și nu Andreea.
Vă mulțumesc
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc.
Îmi cer scuze, domnule secretar de stat. (Râsete, discuții în sală.)
Doamna președinte a Comisiei pentru învățământ, doamna Andronescu. Vă rog, doamnă.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru învățământ a analizat, a luat în considerație și observațiile (pe aproape trei
pagini) pe care le-a făcut Consiliul Legislativ în ceea ce privește construcția legii. A luat, de asemenea,
în considerație faptul că tocmai ce aproape s-au încheiat concursurile pentru ocuparea funcțiilor de
directori, și mandatul este de patru ani.
Ca urmare, ținând seama de toate aceste considerente, vă propunem un raport de respingere.
Dacă va fi luată în considerare o altă abordare, cred că este potrivită altă abordare odată cu noua Lege
a învățământului.
- 32 -
Vă mulțumesc foarte mult.
Domnul Niculae Bădălău:
Mulțumesc doamnei președinte Andronescu.
Vă rog, dacă sunt intervenții.
Dacă nu avem, declar încheiate dezbaterile generale.
Trecem la votul asupra propunerii legislative și vă informez că propunerea a fost adoptată tacit
de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea
legislativă făcând parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.
Vă supun votului raportul de respingere.
Vă rog să votați.
Cu 86 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat,
propunerea legislativă fiind respinsă.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Întrucât am încheiat ordinea de zi, sunt dator să vă informez că, de la 18.15, avem sesiunea de
întrebări, interpelări, răspunsuri care va fi transmisă la radio. (Discuții în sală.)
Așa este programul, nu putem schimba programul – la 18.15, având o pauză binemeritată până
atunci.
Vă mulțumesc.
PAUZĂ
*
(Conducerea ședinței este preluată de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreședinte al
Senatului.)
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Bună seara, stimați senatori!
Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat, de
astăzi, 10 aprilie 2017.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Lupu Victorel
pentru a susține interpelarea. Domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Victorel Lupu:
Mulțumesc, doamna președintă.
Stimați colegi,
Doresc să adresez o interpelare și o întrebare.
Interpelare adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului.
- 33 -
Stimată doamnă ministru,
Programul „Casa Verde Clasic 2016 – 2017” a fost demarat în luna septembrie a anului
precedent. Cererile de finanțare s-au depus la agențiile județene pentru protecția mediului doar în
limita bugetului alocat pentru fiecare județ, iar la epuizarea sumei aferente sesiunii alocate județului
respectiv nu se mai primesc cereri de finanțare.
Acest program a stârnit un interes deosebit în rândul ieșenilor, mai ales în rândul tinerilor și
probabil că și la nivel național. De exemplu, chiar de la primele zile de depunere a dosarelor, la Iași,
oamenii au venit cu câteva ore înainte de începerea programului de lucru la Agenția pentru Mediu
pentru a putea să obțină o poziție cât mai bună.
Pentru operaționalizare, Administrația Fondului de Mediu, cu sprijinul Ministerului Mediului, a
pus la dispoziția agențiilor județene pentru protecția mediului o aplicație informatică web care permite
înregistrarea dosarelor pentru acest program în timp real.
Conform informațiilor care se găsesc pe site-ul Agenției Fondului pentru Mediu (ultima
actualizare – 24 octombrie 2016), la nivelul județului Iași au fost depuse 405 dosare, fiind solicitată
pentru finanțare o sumă de aproximativ 2,4 milioane de lei, din totalul de 3,07 milioane de lei alocate
județului. Suma disponibilă rămasă pentru alte finanțări este de 671 de mii de lei. Aceeași situație o
regăsim și la nivelul altor județe din țară.
Urmare unor solicitări primite la cabinetul parlamentar, vă rog să precizați dacă s-a încheiat
perioada de depunere a dosarelor, care este stadiul proiectelor care au fost depuse pentru dosarele
aferente județului Iași și când preconizați că se vor putea încheia contractele de finanțare pentru
proiectele eligibile.
Solicit răspuns în scris.
Cu respect, Victorel Lupu, senator Circumscripția electorală nr. 24, Iași.
Și vă rog să-mi permiteți, doamna președinte, să adresez și o întrebare doamnei Sevil Shhaideh,
viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene,
obiectul întrebării privind „Arborarea drapelului României ca simbol național”.
Constituția României, republicată în luna octombrie 2003, în Titlul I – Principii generale, la art. 12
reglementează în mod imperativ că simbolurile naționale sunt: drapelul României, ziua națională a
României, imnul național al României, stema țării și sigiliul statului.
Legea nr. 75 din 16 iulie 1994, adoptată de Parlamentul României, reglementează în mod
unitar, la nivel național, în scopul de a se asigura o interpretare și aplicare uniformă a legii, arborarea
drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către
autorități și instituțiile statului.
- 34 -
Legea nr. 96 din 20 mai 1998, adoptată tot de Parlamentul României, proclamă ziua de 26 iunie
– Ziua Drapelului Național.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1157/21 noiembrie 2001, Guvernul României aprobă Normele
privind arborarea drapelului României, intonarea imnului și folosirea sigiliului cu stema României.
Am evidențiat doar norme juridice de natură constituțională, alte dispoziții din două legi
organice, precum și cele din hotărârea Guvernului privind arborarea drapelului României ca simbol
național și utilizarea altor simboluri naționale.
Doresc să reamintesc faptul că arborarea drapelului României în forma, cu dimensiunile,
modelul și intensitatea culorilor stabilite potrivit legii este obligatorie pentru toate autoritățile și
instituțiile publice cu sediul în România. Arborarea tricolorului cere o rigoare deosebită, pe care mulți
din cei implicați în acest act nu o cunosc sau o ignoră. Am văzut la instituții, la expoziții, în parcuri, la
benzinării și așa mai departe alte forme și dimensiuni ale drapelului României, iar intensitatea culorilor
lasă mult de dorit.
Suntem la mai puțin de o lună până la deschiderea sezonului estival 2017, când mulți cetățeni ai
altor state din Uniunea Europeană și din întreaga lume vor vizita România și la două luni și jumătate până
la ziua de 26 iunie, Ziua Drapelului Național, de aceea, vă întreb, stimată doamnă viceprim-ministru, dacă
se cunosc toate aceste elemente și dacă s-au dispus măsuri ferme pentru remedierea acestor situații
inacceptabile, chiar sancționarea celor vinovați pentru acțiuni sau inacțiuni săvârșite cu vinovăție, prin
care se încalcă norme constituționale, legale și regulamentare.
Solicit răspuns scris.
Cu deosebit respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24, Iași.
Vă mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Vă reamintesc că ședința de astăzi de interpelări, întrebări și răspunsuri este prezidată de
senator PNL – Iulia Scântei, asistată de secretarul PMP – Talpoș Iustin și domnul senator Țuțuianu
Adrian, senator PSD.
Continuăm cu doamna senator Hărău Eleonora-Carmen, din partea Grupului parlamentar al
PNL, pentru susținerea întrebării și interpelării.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Interesul meu se îndreaptă, în această săptămână, cu întrebări, două întrebări, și o interpelare
către Executiv, pe următoarele domenii: o întrebare adresată domnului ministru al sănătății, domnului
Florian-Dorel Bodog.
- 35 -
Stimate domnule ministru,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 din 8 decembrie 2016, Institutul Național de
Cercetare „Cantacuzino” a trecut în subordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și
Inovare, în subordinea Ministerului Sănătății, prin aceasta înțelegându-se și patrimoniul, și personalul
aferent. Același act normativ a prevăzut ca finanțarea activităților desfășurate de institut să se realizeze
din venituri proprii și din subvenția acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Această schimbare de subordonare a fost argumentată pe motive de eficientizare, dar și pe
importanța deosebită a institutului, de a cărui funcționare corectă depinde sistemul național de sănătate
publică, influențând în mod direct securitatea națională a României. Chiar începând cu data
transferului, Institutul „Cantacuzino” a început și producția experimentală a unor loturi de vaccin
antigripal, urmând să demareze fabricarea a trei linii noi pentru vaccinurile diftero-tetanic, antirabic și
BCG. Potrivit estimărilor, investițiile în demararea noilor linii de fabricație se pot amortiza în
maximum doi ani și jumătate, condiția de bază fiind susținerea financiară a institutului în vederea
achiziției de tehnologii moderne, performante și recuplarea producției la procesul continuu de
cercetare-dezvoltare.
Dar, domnule ministru, vaccinurile lipsesc! Apreciez totuși faptul că vă implicați în asigurarea
stocurilor necesare de vaccinuri la nivel național, în special în problema imunizării populației școlare
și preșcolare. Din păcate, însă, după calculele comparative pe care le-am făcut – și veți constata, dacă
nu cumva ați făcut-o deja și dumneavoastră –, achizițiile internaționale sunt extrem de costisitoare în
raport cu economiile bugetare pe care le-ați putea realiza dacă vaccinurile ar fi produse în condiții de
maximă siguranță la Institutul „Cantacuzino”.
Având în vedere faptul că, astăzi, soarta institutului depinde în mod direct de voința
dumneavoastră și luând în considerare importanța strategică și pentru securitate națională a acestuia, vă
rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări:
- care sunt investițiile pe care le veți susține în anul 2017 la Institutul Național de Cercetare
„Cantacuzino;
- câte linii de fabricație și câte doze de vaccin va fi capabil să furnizeze pentru necesarul
național de vaccinare Institutul Național de Cercetare până în 31 decembrie 2017;
- în condițiile în care Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” are competențe și tradiții
în promovarea și furnizarea altor produse medicale, vă rog să precizați strategia ministerului în anii
2017 – 2018 pentru demararea producției de alte produse medicale;
- și, nu în ultimul rând, mă interesează să-mi transmiteți în scris, conform Regulamentului
Senatului, suma cheltuită de Ministerul Sănătății în anul 2017 pentru achiziția de vaccinuri care ar fi
- 36 -
putut fi produse de Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” (antigripal, diftero-tetanic, antirabic,
BCG etc.).
Sunt Elenora-Carmen Hărău, senator PNL și vă mulțumesc, cu respect.
Stimată doamnă președinte,
Cu îngăduința dumneavoastră, dacă permiteți, voi trece succint în revistă și cele două întrebări.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă rog.
Doamna Eleonora-Carmen Hărău:
Vă mulțumesc frumos.
În legătură cu doamna… doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu aș vrea să-i fac o interpelare.
Și ea se referă la „Costurile privind certificarea din oficiu a stagiului de cotizare”.
Pentru că, stimată doamnă ministru, potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, „Stagiul de cotizare se certifică asiguraților, din oficiu, o dată la 2
ani, de către Casa Națională de Pensii Publice și casele de pensii sectoriale.”. Recent, Casa Națională
de Pensii Publice a anulat o licitație demarată tocmai în acest sens, prin care se urmărea cumpărarea de
servicii de tipărire, împlicuire, preluare și transmitere a certificatelor către 7,5 milioane de asigurați.
Este important de precizat, așa cum am constatat în buget, faptul că Casa Națională de Pensii Publice a
evaluat această operațiune la 18,1 milioane de lei, fără TVA. Detaliile cu privire la participanții la
licitație, precum și motivele anulării licitației sunt deja în plan secundar, față de costurile unei
asemenea acțiuni la care Casa Națională de Pensii Publice este obligată prin lege. Însă, doamna
ministru, modalitatea electronică de atestare și urmărire a contribuțiilor individuale ar putea fi preluată
după exemplul asiguratorilor privați care operează segmentul Pilonului II cu costuri cu mult mai mici.
Mai mult decât atât, asigurații pot verifica în orice moment nivelul contribuțiilor, precum și cadența
plăților efectuate de propriul angajator.
Așa încât, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:
- Nu cumva transmiterea pe cale poștală a certificatelor de atestare a stagiilor de cotizare
reprezintă o formă ascunsă de ajutor pentru Poșta Română care a pierdut tot mai mult din
competitivitate privind serviciile poștale?
- Aveți, vă rog, o analiză de tipul cost/beneficiu al informării asiguraților pe cale electronică
permanentă, versus câștigurile privind conformarea voluntară a angajaților cu privire la declararea
integrală a veniturilor de natură salarială?
- Și, în cele din urmă, doamnă ministru, veți încuraja Casa Națională de Pensii Publice să reia
licitațiile privind cumpărarea de servicii de tipărire, împlicuire și transmitere a certificatelor privind
- 37 -
stagiul de cotizare sau veți întreprinde demersuri prin care acestea să poată fi accesate online de către
toți cei interesați, aducând economii bugetare și efecte favorabile pe piața muncii?
Și, în al treilea rând, mă adresez domnului președinte al Curții de Conturi, domnului Nicolae
Văcăroiu, cu următoarea întrebare:
Curtea de Conturi a României, domnule președinte, a efectuat un control la Autoritatea de
Supraveghere Financiară și a constatat că angajații acestei instituții au beneficiat de salarii fără temei
legal, comparativ cu regulamentul de salarizare.
Decizia instituției dumneavoastră, contestată în instanță de către ASF, a fost validată de
instanță.
Din aceste motive, vă rog să mă informați, în scris, care au fost urmările deciziilor instanțelor
de judecată, ce rezultate au avut controalele Curții de Conturi cu privire la modul de ducere la
îndeplinire a acestor decizii și suma calculată ca prejudiciu, din care: care este suma recuperată. Și v-aș
mai ruga să-mi trimiteți instituțional copii după procesul-verbal și decizia Curții de Conturi, precum și
copii după deciziile tuturor instanțelor de judecată implicate în acest proces, acela de salarizare ilegală
a personalului din Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Vă mulțumesc cu respect.
Sunt senatorul Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal din Circumscripția nr. 22, Hunedoara.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, doamna senator.
În continuare, dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator
Coliban Allen.
Domnule senator.
Domnul Allen Coliban:
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Am două întrebări.
Prima dintre ele e adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu,
prin care solicit „Informații privind standardele europene EN 16841-1:2016 și EN 16841-2:2016 pe
calitatea aerului”.
Întrebarea este formulată de mine, Allen Coliban, senator al Uniunii Salvați România, ales în
Circumscripția electorală nr. 8, Brașov.
Stimată doamnă ministru Grațiela-Leocadia Gavrilescu,
Ca urmare a dezbaterii publice organizată de Comisia pentru mediu în data de 29 martie a.c. pe
tema disconfortului olfactiv, dezbatere la care ați trimis reprezentanți, și a necesității unei inițiative
- 38 -
legislative care să rezolve problemele de acest fel din comunitate, concluzie cu care s-a încheiat
întâlnirea, vă solicităm sprijinul.
Pentru pregătirea acestei inițiative, vă rugăm să ne comunicați data estimativă la care veți
solicita către ASRO adoptarea ca standarde naționale a celor două cele mai recente standarde europene
în domeniu:
- EN 16841-1:2016 „Ambient air. Determination of odour in ambient air by using field
inspection – Part 1: Grid method”;
- EN 16841-2:2016 „Ambient air. Determination of odour in ambient air by using field
inspection – Part 2: Plume method”.
Solicit ca răspunsul să fie în scris.
Vă mulțumesc anticipat.
Cu stimă, Allen Coliban, senator USR.
Cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Tineretului și Sportului, domnului ministru
Marius Dunca, în nume propriu, din partea mea, Allen Coliban, senator USR de Brașov, obiectul
întrebării fiind: „Solicitarea de informații privind federațiile sportive naționale”.
Stimate domnule ministru Marius Dunca,
În spațiul media românesc au apărut recent date contradictorii privind diferite aspecte ce țin de
activitatea federațiilor sportive naționale.
În scopul clarificării acestor aspecte și în numele transparenței, vă rog să-mi comunicați
următoarele informații aferente fiecărei federații sportive naționale în parte, în formatul tabelar descris
în cele ce urmează:
- anul la care face referire raportarea;
- numele federației;
- numărul de angajați;
- finanțarea obținută de la MTS;
- finanțarea obținută de COSR;
- finanțări din alte surse;
- număr de cluburi afiliate;
- număr de sportivi afiliați (total, dintre care copii și juniori);
- număr de antrenori certificați (total, dintre care antrenori cu licențe/certificare internațională);
- discipline sportive individuale (enumerare);
- discipline sportive de echipă (enumerare);
- participări și rezultate la:
- campionate mondiale (pe fiecare disciplină în parte);
- 39 -
- campionate europene (pe fiecare disciplină în parte);
- campionate mondiale de copii și juniori;
- campionate europene de copii și juniori;
- alte competiții majore;
- jocurile olimpice (clasări la ultima ediție și cele mai bune clasări istorice, pe discipline);
- competiții interne;
- campionate naționale (cu număr de participanți pe disciplină/probă);
- campionate naționale copii și juniori (număr de participanți pe disciplină/probă);
- alte competiții majore organizate;
- obiectiv de performanță pentru anul curent și pentru următorii cinci ani.
Anexez un tabel, ca model de prezentare a datelor solicitate.
Vă rog să-mi prezentați datele aferente ultimilor zece ani (câte un tabel/an/federație).
Solicit ca răspunsul să fie în scris.
Vă mulțumesc anticipat.
Cu stimă, Allen Coliban, senator USR.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnului senator Fejér László.
Domnule senator, aveți cuvântul pentru susținerea interpelării.
Domnul Fejér László-Ődőn:
Mulțumesc, doamna președinte.
Interpelarea e adresată domnului ministru Pavel Năstase, Ministerul Educației Naționale.
Obiectul interpelării: „Funcționarea Clubului sportiv de pe lângă Liceul Teoretic «Nagy
Mόzes», Târgu Secuiesc”.
În data de 10 noiembrie 2016, prin adresa sub numărul de înregistrare 21944/2016, Municipiul
Târgu Secuiesc trimite spre avizare Inspectoratului Județean Covasna Proiectul de hotărâre cu privire
la aprobarea organizării și funcționării rețelei școlare pentru anul 2017 – 2018 a unităților de
învățământ de pe raza municipiului Târgu Secuiesc, în conformitate cu procedura aprobată prin
Ordinul MECS nr. 5556/2015 referitor la emiterea avizului conform de la inspectoratul școlar în vederea
organizării rețelei școlare și în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, care
stabilește în sarcina autorităților administrației publice locale solicitarea emiterii avizului conform de la
inspectoratele școlare cu privire la reorganizarea rețelei școlare din raza de competență a acestora.
Prin adresa nr. 303/13.01.2017 a Inspectoratului Școlar al județului Covasna, acesta emite
avizul conform pentru rețeaua școlară care va funcționa în anul 2017 – 2018 în localitatea Târgu
- 40 -
Secuiesc. La capitolul III – Cluburi sportive, pct. 1 al anexei nr. 1 a acestui aviz, a fost aprobată
funcționarea Clubului Sportiv de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes”.
După obținerea avizului conform de la inspectoratul școlar, Consiliul Local al municipiului
Târgu Secuiesc aprobă Hotărârea de Consiliu Local nr. 12/2017 cu privire la aprobarea organizării și
funcționării rețelei școlare pentru anul 2017 – 2018 a unităților de învățământ de pe raza municipiului
Târgu Secuiesc, prin care, la capitolul III – Cluburi sportive, pct.1 al anexei nr. 1, este aprobată, printre
altele, și funcționarea Clubului sportiv de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes”.
Prin adresa Inspectoratului Școlar Județean sub nr. 1272/15.02.2017 se solicită abrogarea
reorganizării rețelei școlare din raza municipiului Târgu Secuiesc cu privire la transformarea Clubului
Sportiv Școlar de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” în structura Clubului Sportiv Școlar Sfântu
Gheorghe.
Municipiul Târgu Secuiesc a formulat răspuns prin care a comunicat faptul că, prin Hotărârea
de Consiliu Local Târgu Secuiesc nr. 12/2017, a fost deja aprobată rețeaua şcolară pentru anul școlar
2017 – 2018, conform căreia Clubul Sportiv Școlar de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” este
inclus ca parte integrantă în rețeaua școlară a municipiului Târgu Secuiesc.
Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar al județului Covasna a hotărât reorganizarea
rețelei școlare din localitatea Târgu Secuiesc, transformând Clubul Sportiv Școlar care funcționează pe
lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” din Târgu Secuiesc în structura Clubului Sportiv Școlar din
Sfântu Gheorghe, începând cu anul școlar 2017 – 2018.
Domnule ministru, în acest caz concret, Inspectoratul Școlar din județul Covasna a procedat
potrivit legii sau nu?
Senator Fejér László-Ődőn
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim și noi, domnule senator.
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului senator Lungu Vasile,
pentru susținerea interpelării.
Domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Vasile-Cristian Lungu:
Mulțumesc, doamnă președinte.
Stimați colegi,
Interpelarea mea se adresează Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, iar
obiectul interpelării este: „Capitalizarea Companiei Naționale «Poșta Română» S.A.”.
Stimate domnule ministru,
- 41 -
În ultimii ani, Compania Națională „Poșta Română” a acumulat datorii de peste 45 de milioane
de euro din cauza unui management defectuos. Aceste datorii constau în amenzi date de către Consiliul
Concurenței, dar și datorii ale Poștei către stat.
Anul trecut a fost pregătită o capitalizare a Poștei Române, proces în care Guvernul României a
alocat, în noiembrie 2016, 172 de milioane de lei pentru Ministerul Comunicațiilor și Societății
Informaționale, în principal pentru capitalizarea Companiei Naționale „Poșta Română”. Fondul
Proprietatea, al doilea acționar, urma să participe cu 25% din capitalizarea totală. Acești bani trebuiau
să acopere amenzile primite și datoriile pe care le are Poșta, iar compania urma să fie listată la bursă.
Însă, acționarul minoritar, respectiv Fondul Proprietatea, a refuzat participarea la Adunarea Generală a
Acționarilor și a cerut garanții suplimentare pentru a se implica în acest proces. Însă, acest lucru
contravine Legii nr. 31/1990, care spune că, în general, procesul de capitalizare vine prin dorința
părților și nu poate fi garantat suplimentar. Așadar, situația este următoarea: statul a făcut demersurile
necesare, a alocat banii, dar Fondul Proprietatea a întârziat capitalizarea prin refuzul de a participa la
adunările generale ale acționarilor și prin solicitarea unor garanții suplimentare.
În acest moment, procesul de capitalizare este în așteptare și este singura soluție pentru salvarea
companiei.
Prin urmare, domnule ministru, dați-mi vie să vă adresez următoarele două întrebări:
1. Care este stadiul procesului de capitalizare în prezent?
2. Se va finaliza acest proces în anul 2017?
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns scris și oral.
Senator Cristian Lungu Vasile
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator.
Continuăm cu doamna senator Arcan Emilia, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru
susținerea interpelării.
Doamna senator, aveți cuvântul.
Doamna Emilia Arcan:
Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.
Distinși colegi,
Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.
Obiectul interpelării se intitulează: „Dacă se poate și o altfel de evaluare.”.
Stimate domnule ministru al justiției,
- 42 -
Am luat la cunoștință de conținutul raportului dumneavoastră privitor la evaluarea conducerilor
DNA și Parchetului General în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 13/2017, precum și comentariile
foarte diverse care i-au urmat, dar în această interpelare... nu a avut niciun conținut concret și nu la
aceasta mă refer.
O problemă care ține strict de managementul celor două instituții este caracterul festivist al
prezentării unor rezultate mirobolante despre urmăriți, încătușați și arestați cu ocazia așa-ziselor
bilanțuri. Cu aceste prilejuri intenționat create se organizează un fel de festival național la care iau
parte, ascultă dări de seamă laudative și exprimă felicitări autoritățile statului, începând cu însuși
președintele, flancat, până în acest an, de șefii serviciilor de informații și alte notabilități. Am impresia
că se asistă la un bilanț grotesc din anii ʼ80, când se prezentau rezultatele excepționale din industria
chimică în contul imaginii tovarășei academician, precum și raportarea recoltelor miraculoase din
agricultura socialistă, spre satisfacția secretarului general.
Nu am înțeles rostul unor astfel de sărbători ale bilanțurilor de cătușe și arestări ale DNA și ale
Parchetului General, decât acela de a ridica în slăvi conducerea celor două-trei instituții performere în
lupta împotriva chiaburimii, pardon, a corupților. De obicei, așa-zisele bilanțuri sunt precedate și
urmate de lungi interviuri în care performerii cătușelor și arestărilor se autotămâiază cu nesfârșite
laude de sine.
Din perspectiva celor prezentate mai sus, consider că se poate realiza și o altfel de evaluare, cu
alte concluzii decât cele de până acum, a managementului celor două instituții. În legătură cu acestea,
aș dori să cunosc punctul de vedere al ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentați și, cu tot
respectul, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României.
Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, din Circumscripția electorală nr. 29.
Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, doamna senator.
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Mario Oprea.
Domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulțumesc, doamnă președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.
Obiectul interpelării: „Urgentarea construcției Autostrăzii Craiova-Lugoj”.
Domnule ministru,
Pentru a putea vorbi la modul real de investiții cu capital străin în zona Olteniei și de
prosperitatea economică a Craiovei este nevoie de o infrastructură bine pusă la punct și funcțională cât
- 43 -
mai repede. Anul 2030 este un termen mult prea îndepărtat pentru realizarea autostrăzii Craiova-Lugoj
care înțeleg că, în virtutea unei diferențe de cost, va fi proiectată ca un drum expres, conform Master
Planului General de Transport. Vă reamintesc că această rută este o urgență, dat fiind faptul că ea
conectează centrul industrial Craiova cu vestul României și Ungaria, și restul Europei. În coroborare
cu Pitești – Craiova, ruta asigură conexiunea cu restul Europei. Este de nepermis ca activitatea marilor
companii din Dolj să fie îngreunată la nesfârșit de problemele de transport tratate până acum doar cu
promisiuni și superficialitate. Craiovenii și nu numai au nevoie de un coridor spre Europa, pentru ca
harta de dezvoltare a Olteniei să nu existe doar pe o hârtie.
Ținând cont de datele problemei – care nu au fost străine niciunui guvern PSD –, care este
soluția pe care o propuneți cu specialiștii în domeniu pentru ca lucrările la tronsonul Craiova-Lugoj să
demareze mai devreme de anul 2020?
Sunt Mario-Ovidiu Oprea, senator al Partidului Național Liberal din partea județului Dolj.
Mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Mulțumim, domnule senator.
Continuăm cu domnul senator Fălcoi Nicu, din partea Grupului parlamentar al USR.
Domnule senator, aveți cuvântul.
Domnul Nicu Fălcoi:
Mulțumesc, doamna președinte.
Am o interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Grațiela
Gavrilescu, și două întrebări.
Voi începe cu interpelarea.
Stimată doamnă viceprim-ministru,
România, ca, de altfel, și alte state europene, este, mai nou, ținta prospecțiunilor care vizează
exploatarea hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale, cel mai celebru fiind cazul sondei de
exploatare amplasată de Chevron la Pungești, în județul Vaslui.
Dacă exploatarea convențională a hidrocarburilor presupune identificarea concentrației de
gaz/petrol și extragerea combustibililor fosili cu impact relativ redus asupra mediului, în ceea ce
privește tehnologiile neconvenționale, acestea presupun foraje orizontale la mare adâncime cu scopul
dizolvării rocii, pe suprafețe foarte mari, pentru eliberarea hidrocarburilor dispersate în rocă. Practic,
se amestecă o cantitate uriașă de apă cu un cocteil de sute de chimicale – lichidul de fracturare astfel
rezultat constituie o amenințare majoră atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru activitățile
agricole adiacente.
- 44 -
Fracturarea hidraulică a fost interzisă în țări europene precum Franța, Germania sau Bulgaria,
dar se practică pe scară largă în Statele Unite ale Americii, fiind facilitată de mai mulți factori:
- densitatea redusă a populației în zonele unde s-au utilizat tehnologii neconvenționale;
- politica specifică Statelor Unite ale Americii prin care resursele subsolului aparțin
proprietarilor de terenuri;
- legislația permisivă, alături de lipsa de reglementare în domeniu.
Efectele negative ale fracturării hidraulice în Statele Unite ale Americii sunt:
- acvifere distruse sau contaminate;
- peisaje mutilate de numărul mare al sondelor care trebuie să capteze hidrocarburile ce ies
necontrolat la suprafață (spre deosebire de tehnologia convențională de extracție, unde combustibilii
fosili sunt concentrați în pungi specifice);
- cutremure;
- lichid de fracturare deversat în râuri sau lăsat să se evapore din bazine uriașe, conducând la
ploi acide;
- infrastructură rutieră afectată.
Pe termen mediu și lung, exploatarea hidrocarburilor prin fracturare hidraulică are un impact
economic negativ datorită următorilor factori:
- apa dulce reprezintă una dintre cele mai prețioase resurse, o singură fracturare hidraulică
presupune utilizarea a milioane de litri de apă amestecată cu o supă de substanțe toxice;
- redevențele rezultate ca urmare a exploatării hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale
nu acoperă costurile cu refacerea infrastructurii rutiere afectate (astfel de zăcăminte de gaze sau petrol
de șist se epuizează în maximum cinci ani);
- costurile de întreținere a sondelor dezafectate pentru prevenirea accidentelor (scurgeri de
hidrocarburi în pânza freatică);
- interesele agricultorilor sunt afectate negativ de o manieră iremediabilă.
Astfel:
Se justifică sacrificarea bunului comun reprezentat de rezervele de apă potabilă pentru
contaminarea cu un cocteil de sute de chimicale ascunse opiniei publice sub rezerva secretului
industrial?
Se justifică mutilarea peisajului cu sonde la o densitate sensibil mai mare față de exploatarea
convențională?
Se justifică riscul de cutremure asociate cu dizolvarea extinsă a rocilor?
Se justifică sacrificarea agriculturii (care se practică de sute de ani în Câmpia de Vest) pentru
exploatarea intensivă, de maxim cinci ani, a gazelor de șist?
- 45 -
În acest context, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi transmiteți un răspuns scris, din care
să rezulte în ce fel este monitorizată calitatea apei în Câmpia de Vest, în contextul amplasării unei
sonde în proximitatea comunei Dudeștii Vechi și dacă s-a făcut o analiză a impactului negativ al
activităților de exploatare a hidrocarburilor, raportat la dezvoltarea sustenabilă a agriculturii în zonă.
De asemenea, în ce fel este monitorizată de către statul român activitatea de exploatare/explorare
neconvențională a hidrocarburilor în Voivodina, în contextul acviferelor comune cu Serbia, cu impact
direct asupra calității apei din Câmpia de Vest și, implicit, asupra activităților agricole?
Cu deosebită considerație, solicit răspuns în scris.
Senator Nicu Falcoi
Mai am două întrebări scurte.
Prima întrebare, adresată Ministerului Muncii și Justiției Sociale, doamnei ministru Lia Olguța
Vasilescu.
Stimată doamnă ministru,
Incubatorul de afaceri pentru cadre militare disponibilizate din județul Timiș a fost înființat în
baza Hotărârii de Guvern nr. 1115/2003 privind transmiterea unor imobile, proprietate publică a
statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Muncii,
Solidarității Sociale și Familiei, pentru ANOFM și a contractelor pentru furnizarea serviciilor de
incubator de afaceri nr. 434/11.05.2004 și 1288/18.04.2007. Misiunea Incubatorului de afaceri pentru
cadre militare disponibilizate constă în sprijinirea reintegrării pe piața muncii, în principal, a cadrelor
militare, dar și a personalului civil disponibilizat din armată, în conformitate cu aptitudinile și
aspirațiile proprii.
Dacă în perioada 2003 – 2004 incubatorul a avut susținere financiară BIRD, începând cu anul
2005, acesta se autosusține financiar.
Întrebare: se mai dorește menținerea serviciilor de incubator de afaceri prin prelungirea
contractului de furnizare de servicii de tip incubator de afaceri, astfel încât să se asigure continuitatea
activității firmelor incubate și, implicit, a incubatorului de afaceri?
Menționez că răspunsul cu privire la decizia legată de prelungirea Contractului nr. 1288/2007
este necesar și urgent în gestionarea activităților curente legate de serviciul de incubator de afaceri,
precum și pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale vizavi de firmele incubate.
De asemenea, această decizie este foarte importantă pentru firmele incubate al căror sediu
social expiră în termen scurt și a căror activitate este blocată datorită acestei incertitudini.
Și încă o întrebare adresată, de data aceasta, Ministerului Sănătății, domnului Florian-Dorel
Bodog.
Domnule ministru,
- 46 -
Având în vedere situația inacceptabilă în care se află un număr semnificativ de antreprenori din
județul Timiș, cărora, de peste doi ani, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș nu le-a restituit
sumele datorate pentru rambursarea indemnizației pentru concediul pre și postnatal al angajatelor, vă
rog să-mi răspundeți la întrebarea următoare: care sunt motivele pentru care aceste rambursări nu au
avut loc în timp util și care este calendarul pentru soluționarea cererilor de rambursare asumat de Casa
Națională de Sănătate și de Ministerul Sănătății?
Vă mulțumesc și aștept răspuns scris.
Cu stimă, senator Nicu Fălcoi.
Vă mulțumesc.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, are cuvântul domnul senator Ionașcu Gabi pentru
susținerea interpelării.
Domnule senator.
Domnul Gabi Ionașcu:
Mulțumesc, doamna președinte.
De fapt, este vorba de o interpelare și o întrebare.
Interpelarea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Florian-Dorel Bodog, din
partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23, Ialomița.
Obiectul interpelării: „Legea nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și
luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de
persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de
la Brașov din noiembrie 1987, completată și modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014,
respectiv art. 5 alin. (1) lit. g) și h), publicată în Monitorul Oficial nr. 654 din 20 iulie 2004, cu
completările și modificările ulterioare”.
Stimate domnule ministru,
Urmare aplicării prevederilor Legii nr. 341/2004, modificată și completată prin Ordonanța
Guvernului nr. 95/2014, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 prevăzuți la art. 3
alin. (1) lit. b) li se acordă drepturile prevăzute de la art. 5 alin. (1), inclusiv cele de la lit. g) și h).
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria
Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004, la art. 36, se prevede aplicarea drepturilor
eroilor-martiri și luptătorilor care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989,
drepturi ce ar fi trebuit puse în acord cu Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței
- 47 -
medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru toate categoriile de beneficiari de
luptători prevăzuți, așa cum spuneam, la art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 95/2014.
În fapt, la audiența din data de 5 aprilie 2017, la cabinetul subsemnatului, senator Ionașcu
Gabi, domnul Papuc Vasile, cu domiciliul în Slobozia, beneficiar al Certificatului seria LRM -P
nr. 00184/24.01.2007, confirmându-i-se titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției române din
decembrie 1989 – luptător remarcat prin fapte deosebite”, arată că nu beneficiază de drepturile de
asistență medicală, întrucât, prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014, la art. 4 alin. (2) – (5), persoanelor
nominalizate la art. 3 alin. (1) lit. b), pct. 4, nu li se mai acordă indemnizații lunare reparatorii.
În situația în care pentru această categorie de luptători pentru victoria Revoluției române din
decembrie 1989, Casa pentru Asigurări de Sănătate este pusă în situația de a nu putea încasa sumele
pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care nu realizează alte venituri.
În aceste condiții, domnule ministru, vă rugăm să întreprindeți toate măsurile necesare privind
asigurarea drepturilor persoanelor prevăzute de Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și
luptătorii care au contribuit la victoria Revoluție române din decembrie 1989, precum și față de
persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la
Brașov din noiembrie 1989, completată și modificată cu Ordonanța nr. 95/214 art. 5 alin. (1) lit. g) și h).
Vă rugăm, răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris.
Vă mulțumesc.
Întrebare. Întrebarea este adresată Ministerului Afacerilor Interne, doamnei ministru Carmen-
Daniela Dan, din partea subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția electorală nr. 23.
Obiectul întrebării: „Legea-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 877/2010, respectiv Ordonanța de
urgență nr. 8/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte
măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 925/2014, respectiv Hotărârea
Guvernului României nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară reglementat în
plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 15/2017, și Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.
S629/2008 pentru aplicarea prevederilor legale referitoarea la salarizarea polițiștilor”.
Stimată doamnă ministru,
Urmare unei audiențe din data de 31.03.2017 la cabinetul senatorial Ionașcu Gabi din Slobozia,
reprezentanți ai Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ialomița au solicitat
sprijinul privind clarificarea aplicării unitare a prevederilor legale referitoare la salarizarea polițiștilor
din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.
În susținerea cererilor acestora, au invocat prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 art. 13 din
anexa nr. VII – „Familia ocupațională de funcții bugetare apărare, ordine publică și siguranță
- 48 -
națională”, respectiv prevederile alin. (2) referitoare la „Normele de aplicare se stabilesc prin ordin al
ordonatorului principal de credite”, norme care nu au fost aplicate salariaților din cadrul
Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.
Întrebare: dacă normele de aplicare a prevederilor legale au fost emise și sunt în concordanță cu
prevederile legale actuale privind salarizarea personalului din apărare, ordine publică și siguranță
națională.
A doua parte a întrebării: dacă aceste norme au fost aplicate unitar și personalului din cadrul
Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.
Vă rugăm, răspunsul dumneavoastră să fie formulat în scris.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna președinte.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Toma Cătălin,
distinsul nostru coleg.
Aveți cuvântul.
Domnul Cătălin Dumitru Toma:
Mulțumesc mult, doamna președinte.
Dați-mi voie să adresez o întrebare domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice, din
partea mea, Circumscripția electorală nr. 41, Vrancea, Grup parlamentar PNL.
Domnule ministru,
Hotărârea de Guvern nr. 807/2014 a fost dată pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat
având ca obiect stimularea investițiilor cu impact major în economie. Se bate moneda pe dezvoltarea
societăților cu capital românesc, dar, în 2016, aceste ajutoare au mers către societățile cu capital străin,
ca și în anii anteriori.
Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, dacă nu este oportună modificarea
criteriilor de acordare a acestor ajutoare.
Propun introducerea unui criteriu prin care să se țină cont de zona în care își desfășoară
activitatea firmele, prioritate având cele din zonele defavorizate. Pot da exemplul companiei Vrancart
Adjud, Vrancea, care este motorul unui întreg oraș și care, cu toate că i-a fost respinsă cererea de
ajutor de stat, a înregistrat o creștere a acțiunilor la bursă. De asemenea, propun ca verificarea
dosarelor să se facă pe măsura primirii lor, nu după trei luni și, nu în ultimul rând, să se țină cont dacă
firmele aparțin unui grup care a beneficiat deja de ajutoare.
Vă mulțumesc mult.
- 49 -
Solicit răspuns scris și verbal.
Dați-mi voie să profit, doamna președinte, de faptul că avem ascultători, și anume să le urez, în
preajma sărbătorilor de Paști, un Paște fericit și tot ceea ce-și doresc tuturor românilor, oriunde s-ar
afla dumnealor!
Vă mulțumesc mult.
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator, și pentru urări.
Din partea Grupului parlamentar al USR, are cuvântul domnul senator Dan Lungu pentru
susținerea interpelării sau întrebării.
Domnule senator.
Domnul Dan Lungu:
Bună seara, doamnă președinte de ședință!
Dragi colegi,
Am o întrebare adresată domnului Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul
Centenar.
Întrebarea este adresată de mine, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24, Iași, Grupul
parlamentar al USR.
Obiectul întrebării: „Situația «comitetului apolitic» pentru gestionarea Programului
manifestărilor dedicate Centenarului”.
Stimate domnule secretar de stat,
Unul dintre obiectivele asociate Centenarului în Programul de guvernare 2017 – 2020 este
acela de constituire a unui „comitet apolitic” care să gestioneze Programul manifestărilor.
Întrebarea ce v-o adresez este următoarea: care este stadiul constituirii acestui organism și cine
va face parte din acest „comitet apolitic”?
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns scris.
Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24, Iași
Doamna Laura-Iuliana Scântei:
Vă mulțumim, domnule senator.
Pentru data de 10 aprilie, au mai fost înregistrate următoarele interpelări de către senatorii: Ilea
Vasile, Chisăliță Ioan-Narcis, Nicoară Marius-Petre, Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Caracota Iancu,
Pârvulescu Eugen, Pauliuc Nicoleta, Chițac Vergil, Stângă George-Cătălin, Dinică Silvia, Presadă
Florina-Raluca, Mihail Radu-Mihai, Goțiu Remus Mihai, Iriza Scarlat.
- 50 -
Și următorii colegi senatori au înregistrat pentru ședința de astăzi, 10 aprilie, întrebări: Avram
Nicolae, Federovici Doina-Elena, Silistru Doina, Smarandache Miron-Alexandru, Pavel Marian, Toma
Cătălin… a susținut colegul, Nicoară Marius-Petre, Caracota Iancu, Stângă George-Cătălin, Șoptică
Costel, Popa Cornel, Cîțu Florin-Vasile, Țapu Nazare Eugen, Presadă Florina-Raluca, Goțiu Remus
Mihai și domnul senator Cseke Attila-Zoltan.
Cu privire la răspunsurile înregistrate la întrebări și interpelări formulate anterior de către
senatori, au fost înregistrate astăzi răspunsuri primite de la:
- Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru
doamna senator… Siminica Mirea.
- de asemenea, de la același minister, pentru domnul senator Cătălin Dumitru Toma;
- de la Ministerul Afacerilor Interne, tot pentru domnul senator Cătălin Dumitru Toma.
- de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru Siminica Mirea.
Răspunsuri la interpelări au fost comunicate de către Ministerul Transporturilor domnului
senator Lungu la interpelarea adresată anterior.
Declarăm închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 10 aprilie 2017.
Vă doresc o seară frumoasă tuturor!
Ședința s-a încheiat la ora 19.10
Top Related