RISCURILE TOXICOLOGICE ALE MATERIALELOR AFLATE ȊN CONTACT CU ALIMENTELE
1
Obiective
Prezentarea materialelor plastice utilizate pentru industria alimentară
Riscurile toxicologice legate de polimer
Riscurile toxicologice legate de aditivi
Reglementări legislative
2
CUPRINS 14.1 Noțiuni generale 14.2 Materiale polimerice utilizate ȋn industria alimentară
alimente 14.3 Riscurile toxicologice ale utilizării materialelor plastice
în industria alimentară 14.3.1 Riscuri legate de polimer 14.3.2 Riscuri legate de aditivi
14.4 Legislație europeană ȋn domeniul materialelor plastice ȋn contact cu alimentele
14.5 Evaluarea toxicităţii aditivilor 14.6 Concluzii
3
14.1 Noțiuni generale
Alimentele sunt ambalate pentru vânzare în1. recipiente metalice tip conservă sau doză,
2. ambalaje din sticlă cu închidere din metal sau masă plastică
3. ambalaje din masă plastică.
Despre problemele de toxicitate pe care le pun conservele metalice s-a discutat Cursul 10, care se referă la contaminarea alimentelor cu metale
Sticla este inertă din punct de vedere chimic, deci nu pune probleme de contaminare chimică prin contact cu alimentele.
4
14.2 Materiale polimerice utilizate ȋn industria alimentară alimente
Motivatie :
Diversitate chimică foarte mare :
poliolefine, poliamide, policarbonaţi, policloruri, etc
→ diversitatea proprietăţilor → utilizări diferite;
Prelucrare prin metode diverse:
injectare, laminare, termoformare, tragere în folii şi fire, etc.
→ obţinerea unor produse finite diverse ;
5
Posibilitatea ranforsării cu materiale inerte - fibrele de sticlă → cresterea rezistenţei mecanice, termice, etc.;
Combinarea cu aditivi pentru îmbunătăţirea proprietăţilor şi a prelucrabilităţii;
Rezistenţă foarte bună la coroziune → costuri reduse de întreţinere a unităţilor de depozitare, a reţelelor de transport
6
Domenii de utilizare in industria alimentara
obţinere materii prime necesare industriei alimentare: folii pentru solarii (poliolefine),
sere ( policarbonat armat cu fibră de sticlă),
tuburi pentru irigaţii (policlorură de vinil)
transport: bidoane (policlorură de vinil) cisterne tip rezervor: polimeri armaţi, conducte (policlorură de vinil)
7
Folii solarii, judetul Bihor www.infoferma.ro www.bizoo.ro - 360 × 360 -
Căutaţi după imagine Butoi plastic alimentar, (220L), inaltime 850 mm
depozitare: containere de refrigerare (polimeri armaţi), lădiţe (policlorură de vinil), silozuri (poliolefine)
ambalare şi comercializare: folii şi pungi (polietilenă),
pahare (polistiren),
flacoane (polietilentereflatat)
8
– Ambalaje alimentare din material plastic
Fighting food waste with frozen food packaging | PlasticsToday.
www.plasticstoday.com
9
http://www.marketsandmarkets.com/Market-
Reports/food-packaging-market-70874880.html
14.3 Riscurile toxicologice ale utilizării materialelor plastice în industria alimentară
riscuri legate de polimer ca atare
riscuri legate de aditivii adăugaţi în compoziţia acestora la obţinere sau prelucrare.
10
14.3.1 Riscuri legate de polimer
REACH - Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals
Legislaţia Europeană a chimicalelor - Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea Chimicalelor
Scop îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului
prin îmbunătăţirea identificării proprietăţilor intrinseci ale substanţelor chimice (Comisia Europeană, 2011).
11
Polimerii utilizaţi în industria alimentară
sunt inerţi din punct de vedere chimic
deci ei nu prezintă risc toxic direct
doar în cazul apariţiei unor procese de degradare → se pot elibera compuşi chimici toxici.
12
Materiale plastice utilizate în industria alimentară
Mai ales:
Poliolefinele
Polistirenul
Policlorura de vinil
Poliesteri termoplastici
13
Poliolefinele polietilenă de înaltă densitate (PEÎD), HDPE
polietilenă de joasă densitate (PEJD), LDPE
polipropilenă (PP)
caracterizate prin stabilitate mare, mai ales PEÎD dar nici în cazul PP nu s-au evidenţiat riscuri de toxicitate
14
Poliolefine
15Addition Polymers preparatorychemistry.com Polypropylene Chemical Structure chemistry.about.com
Polistiren
16Polystyrene www.chemtube3d.com
ACTIVITATE INDEPENDENTA
Gasiti exemple de utilizare a materialelor plastice nominalizate pentru fiecare din directiile de utilizare mentionate in curs
17
Polimeri sau copolimeri ai clorurii de vinil (CV)
caz deosebit
datorită utilizării extinse
risc de toxicitate prezentat de monomerul clorură de vinil,
18
PVC - Toxipedia www.toxipedia.org
Toxicitatea CV a fost dovedită experimental pe animale de laborator,
a fost observată şi la om în cazul persoanelor care au avut contact respirator îndelungat cu monomerul (muncitorii din domeniu).
apariţia de afecţiuni hepatice, dar sunt incriminate şi efecte mutagene şi oncogene.
19
ACTIVITATE INDEPENDENTA Gasiti in revistele de specialitate cel putin un exemplu
de studiu referitor la toxicitatea PVC in relatie cu alimentele
20
Legislaţia actuală prevede ca:
monomerul CV nu trebuie să fie conţinut în concentraţii care depăşesc 1mg/kg produs finit în cazul materialelor şi obiectelor ce vin în contact cu alimentele.
Nivelul monomerului CV în aceste materiale şi obiecte se determină prin cromatografie în fază gazoasă cu injecţie prin prelevare din “head-space”.
Se foloseşte detector cu ionizare în flacără, iar pentru confirmare spectrometria de masă
Riscurile apar datorită eventualelor resturi de monomer nepolimerizat
Legislaţia actuală prevede lista monomerilor şi materiilor prime ce se pot utiliza la producerea materialelor şi obiectelor din material plastic ( HG 1197/2002 modificată şi completată cu HG512/004).
21
Poliesteri termoplastici Poliesterii termoplastici sunt polimerii care contin
gruparea esterica (-CO-O-).
Din aceasta categorie fac parte:- PET - Polietilentereftalat;- PBT - Polibutilentereftalat;- PMT - Polimetilentereftalat;
22
PET(E) Flacoane pentru alimente lichide
Folii alimentare
Prop imp: impermeabilitate la apa!!
Nu are toxicitate intrinseca
23
14.3.2 Riscuri legate de aditivi
Toxicitatea maselor plastice faţă de alimente se datorează mai ales aditivilor folosiţi
pentru îmbunătăţirea proprietăţilor
pentru îmbunătăţirea prelucrabilităţii acestora
24
Principalele tipuri de aditivi utilizaţi sunt:
agenţi de biodegradare,
agenţi fungistatici
agenţi bacteriostatici,
coloranţi,
plastifianţi,
antioxidanţi,
stabilizatori la lumină.
25
Marea majoritate a aditivilor prezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor şi mediu.
In mod special periculoşi:
retardanţii de ardere brominaţi ftalaţii plastifianţi utilizaţi în PVC-urile flexibile
stabilizatorii de căldură care previn degradarea PVC-urilor în timpul fabricării
Câţiva dintre retardanţii de ardere polibrominaţi sunt foarte persistenţi, foarte bioacumulabili și toxici şi sunt listați în Convenţia de la Stockholm despre Poluanţii Organici Persistenți (POPs) (UNEP, 2001).
26
ACTIVITATE INDEPENDENTA Nominalizati din lista POPs pe cei care fac obiectul
prezentului curs
27
Ambalaje alimentare – policlorura de vinil
aditivul cu cea mai mare pondere în prelucrarea sa o reprezintă plastifianţii
Cei utilizaţi pentru ambalaje se aleg astfel încât să aibăindicele de exudare cât mai mic, astfel încât să nu ajungă în organism pe căile respiratorii, prin piele prin ingerare.
Dintre plastifianţii acceptaţi pentru ambalaje alimentare în Uniunea Europeană amintim esteri de tipul ftalaţi, adipaţi, sebacaţi, ulei de ricin sau de parafină.
Se poate ca prin el însuşi plastifiantul să nu fie nociv, ci prin produsele sale de descompunere.
28
ToxicitateAmbalaje alimentare – policlorura de vinil
Plastifianţi ftalaţi cei mai periculoși: BBP (butilbenzenftalat), DEHP (dietilhexilftalat) şi DBP(dibutilftalat)
sunt clasificați ca fiind toxici pentru reproducere (categoria 1B).
BBP-ul este foarte toxic asupra organismelor acvatice
În plus, aceşti ftalaţi, la fel ca şi DEP (dietilftalat) sunt evaluaţi pentru perturbarea sistemului endocrin
Compușii cu plumb utilizaţi ca și stabilizatorii de căldură sunt clasificaţi ca fiind: toxici pentru reproducere (categoria 1A),
foarte toxici pentru mediul acvatic
având efecte negative de lungă durată (acute şi cornice) şi care pot cauza vătămarea organelor
29
În cazul utilizării în industria alimentară toate aceste substanţe trebuie verificate şi acceptate din punct de vedere toxicologic prin teste specifice efectuate în laboratoare specializate.
Potrivit prevederilor legislative actuale se interzice în mod expres utilizarea materialelor şi obiectelor din material plastic care transferă din constituenţii lor alimentelor cantităţi care depăşesc limita globală specifică de 10 mg/dm2.
Cazurile în care se admite transferul a 60 mg constituenţi/kg aliment se referă la: recipienţi care pot fi umpluţi cu o capacitate între 500 ml şi 10 l, obiecte care pot fi umplute şi pentru care practic nu este posibilă
estimarea suprafeţei de contact cu alimentele, capace, garnituri de etanşare sau dopuri.
30
Aditivii admişi, limitele de migrare precum şi verificarea încadrării în limitele de migrare specifică sunt aspecte prezentate în detaliu în anexele la HG 1197/2002 modificată şi completată cu HG512/2004
31
Riscul legat de toxicitate se datorează posibilităţii de migrare a aditivilor din polimer în aliment
În funcţie de solubilitatea aditivilor: în alimentele lichide (hidro şi hidroalcoolice) trec substanţele
solubile în apă cum ar fi sărurile anorganice în alcool – esteri ftalici în alimentele grase trec substanţele liposolubile cum ar fi
plastifianţii.
Uleiurile alimentare pot extrage antioxidanţii din polimeri.
32
Bisfenol A – riscuri legate de alimente Aditiv pt polimeri - poliesteri
33
http://www.stopco2.ro/2011/03/31/daca-vreti-sa-va-reduceti-expunerea-la-bisfenol-a-renuntati-la-
conserve-si-la-produse-ambalate/
EFSA For example, BPA is used in polycarbonate, a high
performance transparent, rigid plastic.
Polycarbonate is used to make food containers, such as returnable beverage bottles, infant feeding (baby) bottles, tableware (plates and mugs) and storage containers.
Residues of BPA are also present in epoxy resins used to make protective coatings and linings for food and beverage cans and vats.
BPA can migrate in small amounts into food and beverages stored in materials containing the substance.
34
http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/bisphenol.htm
ACTIVITATE INDEPENDENTA Traduceti referirile la Bisfenol de pe slide-ul anterior si
veti vedea relevanta fata de alimente!
35
36
37
38
39
ACTIVITATE INDEPENDENTA Pe baza surselor din slidurile anterioare identificati
care este ambalajul aflat in contact cu alimentele in care a fost interzisa utilizarea BPA in UE incepand cu anul 2011
40
14.4 Legislație europeană ȋn domeniul materialelor plastice ȋn contact cu alimentele
http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/foodcontact/legisl_list_en.htm
New legislation Regulation EU 1183/2012 - plastic materials and articles intended for contact with food
amending Regulation (EU) No 10/2011 Corrigendum to Regulation EU 1183/2012 - plastic materials and articles intended for
contact with food amending Regulation (EU) No 10/2011. Regulation EU 1282/2011 - plastic materials and articles intended for contact with food
amending Regulation (EU) No 10/2011 Regulation EU 321/2011 - restricting Bisphenol A use in plastic infant feeding bottles Regulation EU 284/2011 – import procedures for polyamide and melamine plastic
kitchenware from China and Hong Kong
General legislation Framework Regulation on materials and articles intended to come into contact with
food Regulation EC 1935/2004 Good Manufacturing Practice for materials and articles intended to come in contact
with food Regulation EC 2023/2006
41
Legislation on specific materials Regulation EU 10/2011 – plastic materials and articles intended to come into
contact with food: Consolidates old rules Repeals old rules Replaces old rules
Regulation EC 450/2009 - active and intelligent materials and articles intended to come into contact with food
Regulation EC 282/2008 - recycled plastic materials and articles intended to come into contact with foods
Directive 2007/42/EC - materials and articles made of regenerated cellulose film intended to come into contact with foods
Directive 84/500/EEC – approximating EU countries' laws on ceramic articles intended to come into contact with foods
42
Legislation on specific substances
Regulation 1895/2005/EC - restricting use of certain epoxy derivatives in
materials and articles intended to come into contact with food
Directive 93/11/EEC - release of N-nitrosamines and N-nitrosatable
substances from rubber teats and soothers
14.5 Evaluarea toxicităţii aditivilor Toxicitatea aditivilor se evaluează urmărind efectul asupra sănătăţii
animalelor şi oamenilor pe baza unor norme legale. În acest sens se examinează:
1. Doza letală , DL50;2. Reacţia aditivului pe periodă mai lungă de timp pentru a stabili
efectele nocive în cazul absorbţiei repetate şi prelungite a substanţei respective;
3. Efectele pe teste biologice, atunci când polimerul se utilizează în domeniul medical şi farmaceutic;
4. Citotoxicitatea, în special pentru plastifianţi şi stabilizatori prin încercări pe cultură de microorganisme, diferite culturi de celule;
43
Extracţia în lichide alimentare, pentru aditivii folosiţi in compoziţia polimerilor din care se obţin ambalaje pentru produse alimentare.
Testarea se face în funcţie de tipul de aliment şi anume extracţii apoase sau extracţii în medii de solvenţi ai grăsimilor, de ex heptan.
În principiu, modul de migrare a aditivilor din masa plastică în aliment este influenţat de compoziţa chimică a alimentului.
44
Astfel produsele alimentare se clasifică în:
1. produse apoase neacide, pH > 5, extracţia se face în apă;
2. produse apoase acide, pH < 5, extracţia se face in soluţii apoase de acizi slabi;
3. produse mixte cu caracter hidrofil şi acidofil, extracţia se face în heptan în amestec cu substanţele cu cea mai mare pondere în produsul respectiv;
4. produse grase, extracţia se face in heptan sau ulei de măsline;
5. produse alcoolice, cu conţinut în alcool >5%, extracţia se face într-o soluţie de alcool etilic în apă, conc. corespunzătoare produsului testat;
6. produse solide uscate, care sunt considerate inerte, cu excepţia celor care au un conţinut ridicat în uleiuri volatile.
45
14.6 Concluzii După cum se observă din cele prezentate industria alimentară nu poate
„funcţiona” fără materiale plastice şi obiectele confecţionate din acestea. În acelaşi timp grija pentru prezervarea sănatăţii ne face extrem de precauţi în
utilizarea acestor materiale. Nu se pune problema de a renunţa la ele, ci de a ne alinia normelor europene în
domeniu pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi înlăturarea riscurilor degate de ambalajele din polimeri.
Cele mai utilizate materiale plastice ȋn industria alimentară sunt poliolefinele, polistirenul, polietilentereftalatul și policlorura de vinil
Riscurile utilizării polimerilor sunt legate ȋn special de migrarea aditivilor utilizați ȋn prelucrarea acestora
Legislația europeană prevede limite maxime admise pentru migrarea acestora ȋn alimente
46
Test de evaluare
1. Care sunt domeniile din industria alimentară ȋn care se utilizează materialele plastice?
2. Care sunt riscurile toxicologice ale utilizării materialelor plastice în industria alimentară
3. Care sunt cele mai utilizate materiale plastice în industria alimentară ?
4. Cine este riscul toxicologic major al utilizării plasticelor ȋn contact cu alimentele?
5. Ce influențează ȋn primul rând capacitatea de migrare a aditivilor din polimeri ȋn alimente?
47
6. Care din următoarele reprezintă domenii de utilizare ale materialelor plastice ȋn industria alimentară ?
1. Ambalare2. Transport3. Depozitare
7. Care din următoarele reprezintă polimeri utilizați frecvent ȋn industria alimentară?
1. Poliesterii2. Poliuretanii3. Policlorura de vinil
8. De care din următoarele se leagă riscul toxicologic al aditivilor folosiți ȋn mase plastice față de alimente?
1. Inhalare2. Ingerare3. Migrare
48
9. Care din următoarele reprezință ambalaje din ind. Alimentara in care s-a interzis utilizarea Bisfenolului A ?
1. Folii
2. Sticle tip biberon
3. Farfurii de unica folosinta
10. Care din următoarele reprezință riscuri legate de polimer ȋn relație cu alimentele?
1. Temperatura
2. Monomer nepolimerizat
3. Oligomeri
49
Top Related