Download - Rinascimento musici

Transcript
Page 1: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

CAIET PROGRAMaprilie-mai-iunie 2008

Proiect finan]at de

Administra]ia Fondului Cultural Na]ional

Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia“ Foc[ani

Page 2: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

Muzica de camer\ (vocal\ maiîntîi) a ap\rut ca gen laic de sinest\t\tor în Italia, în sec.XVI, caopozi]ie fa]\ de cantat\, gen religiosprin excelen]\, [i în general fa]\ demusica da chiesa (muzica reli-gioas\). Dup\ aceast\ prim\ sepa-rare a muzicii vocale, în genuri lai-ce [i religioase, muzica instrumental\î[i cucere[te un loc de sine st\t\tor,emancipîndu-se de sub domina]iamuzicii vocale, a c\rei fidel\înso]itoare era; [i aceasta cunoa[teo divizare în genuri laice [i biserice[t.Trio sonata cu varianta ei sonata dacamera era un gen laic practicat deiubitorii de muzic\ în casele lor [imai tîrziu în s\lile de concert, iar so-nata da chiesa era un gen specificde interpretat în biseric\. Particula-rit\]ile stilistice ale celor dou\ tipuride sonate, v\zute prin prisma laic\sau religioas\, sînt greu de precizat,încît delimitarea lor devine aproapeimposibil\.La dezvoltarea muziciide camer\ a contribuit foarte multpractica întâlnirilor dintre iubitorii de

muzic\, pentru a cânta impreun\ fie lucr\ri vocale, transcrise pentru forma]ii instrumentale, fie lucr\ri instrumentale compuse spe-cial pentru diferite ansambluri.

Din aceast\ divizare, muzica de camer\ a avut de câ[tigat, devenind o form\ artistic\ de manifestare cu o uimitoare dez-voltare. Acest gen presupune existen]a unor forma]ii restrînse, vocale sau instrumentale pîn\ la orchestre reduse de coarde, sufl\toricare interpreteaz\ un repertoriu special compus pentru structura respectivelor ansambluri. Bucuria estetic\ pe care o provoac\audierea unui concert de muzic\ de camer\ este determinat\ atît de con]inutul propriu-zis al muzicii, cît [i de m\iestria, mai de-taliat pus\ în eviden]\, ce se cere interpre]ilor.

Istoria muzicii de camer\ este parte component a evolu]iei în general a artei sunetului. Trebuie consemnat faptul c\ nu o dat\în muzica de camer\ s-a manifestat mai întîi personalitatea unor mari compozitori, au adus acele elemente no ice au îmbog\]itmuzica [i acre, ulterior s-au extins în alte genuri.

Dic

]ion

ar

23

Page 3: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

RINASCIMENTO MUSICIObiectivul principal :Rena[terea [i dezvoltarea spa]iului cultural în domeniul muzicii clasice prin atragerea c\tre acest gen artistic, cu prec\dere,

a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 [i 25 de ani.Obiectiv specific 1 Organizarea a 2 seminarii cu tematic\ muzical\ cult\ cu participarea unor muzicologi [i/sau soli[ti concerti[ti.

Obiectiv specific 2Organizarea în perioada aprilie-iunie [i septembrie- octombrie a 6 recitaluri lec]ie, recitaluri sus]inute de personali\]i ale vie]ii

muzicale concertistice în diverse formule camerale.Obiectiv specific 3Editarea a 2 caiete-program care vor cuprinde informa]ii despre activit\]ile din proiect, date de specialitate despre arti[tii

participan]i, programele recitalurilor, dic]ionar muzical, alte informa]ii relevante.Partenerii proiectuluiLiceul de Art\ «Gh.Tattar\scu», Colegiul Na]ional «Unirea», Colegiul Na]ional «Al.I. Cuza», Universitatea «George Bari]iu»,

Universitatea «Spiru Haret».

Coordonatorul proiectului,Valentin Gheorghi]\

Mar]i, 10 iunie, ora 19:00, sala "Mr. Gh. Pastia"

~n program: L. van Beethoven, J. Brahms.

Ansamblul UNISTRING (Daria ARTERCIUC — vioar\, Oxana DODON — vioar\, Anea TRO-FIMOVA — viol\ [i Olesea MUNTEANU — violoncel) s-a format la Academia de Muzic\, Tea-tru [i Arte Plastice din Chi[in\u, sub conducerea profesorului universitar [i lectorului superiorVladimir ANDRIE{. Din 2007 urmeaz\ cursurile de master-class cu membrii Cvartetului BEL-

CEA, în organizarea Institutului Cultural Român în parteneriat cu Ateneul Român.

322

Interpre]i

Recital Cvartetul „Unistring“(Chi[in\u)

Primul seminar, intitulat «Nevoia de Muzic\», va fi sus]inut [i condus de criticul muzical Dumitru AVAKIAN, o personalitate în domeniul muzicii culte.

„Dac\ ar fi s\ sintetiz\m activitatea Maestrului Dumitru Avakian într-o singur\ fraz\, ar fi dragostea sanem\surat\ pentru muzic\ [i grija pentru tineret. Activitatea sa de pedagog în\scut [i cea de neobosit cri-tic muzical, concretizat\ în mii de pagini, sunt o autentic\ [i subtil\ cronic\, o pertinent\ [i plenar\ analiz\a vie]ii muzicale române[ti din ultima jum\tate de veac. Pentru mine, muzica româneasc\, cu valorile ei in-discutabile, nu ar fi ceea ce este ast\zi f\r\ energiile intelectuale [i suflete[ti d\ruite f\r\ preget, f\r\ mun-ca sus]inut\ [i realiz\rile de mare consisten]\ ale unor admirabili oameni de cultur\ cum a fost, este [i var\mâne Maestrul Dumitru Avakian“ (Ioan Dobrinescu)

„veni]i cu încredere în casa în care se cânt\, pentru c\ muzica înlesne[tecomunicarea între oameni...“

Platon

Partener

media

Page 4: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

cea a lui Haydn sau Mozart. Lucr\rile sale timpurii au o vigoare care prefigureaz\ o lume nou\; sonatele pentru pian (Patetica,Sonata Lunii) dep\[esc [i ele muzica de pian a lui Mozart [i Haydn prin sonoritatea lor masiv\, prin expresia romantic\ [i unnou gen de virtuozitate. Apoi a venit Eroica [i muzica n-a mai fost niciodat\ aceea[i. Printr-o zbatere spasmodic\, muzica a in-trat în secolul al XIX-lea.

Scrie apoi sonata pentru pian op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioar\ [i orchestr\, simfoniile a V-a (a "Destinului")[i a VI-a ("Pastorala"). În aceste compozi]ii se observ\ deosebirile fa]\ de operele compuse în primii s\i ani în Viena: orchestradevine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar [i operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral.

Prin anul 1817, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de con-versa]ii", în care ace[tia scriau în loc s\ vorbeasc\. Surditatea nu i-a întrerupt îns\ crea]ia artistic\, în 1819 compune "Varia]iile-Diabelli" pentru pian, în 1820 se execut\ prima versiune a "Missei Solemnis", realizeaz\ ultimele sale sonate pentru pian [i cvar-tetele de coarde, în sfâr[it, Simfonia a IX-a.

De[i complet surd, mai avea [i zile bune, când auzea muzica sau vorbirea f\r\ cornetul acustic. Cauza îmboln\virii lui nu s-adepistat. Ar putea s\ fie rezultatul unei crize de tifos. Lupta lui Beethoven cu surzenia a fost eroic\. A continuat s\ cânte la pian [ia insistat s\ dirijeze mai departe lucr\rile, de[i gesturile lui s\lbatice, combinate cu incapacitatea sa de a auzi, derutau complet or-chestra. Instrumenti[tii au înv\]at s\ nu se mai uite la el, fiind aten]i în schimb la primul violonist. Cu toate acestea, fiind un muzicianatât de des\vâr[it, Beethoven putea s\ înlocuiasc\ auzul cu v\zul. Joseph Böhm, conduc\torul unui celebru cvartet de coarde, a l\sato zguduitoare descriere a lui Beethoven la lucru; în 1825, Böhm lucra la Cvartetul în mi bemol major (Op.127): „Studiam cu sîr-guin]\ [i repetam chiar sub ochii lui Beethoven. Spun inten]ionat sub ochii lui Beethoven, pentru c\ s\rmanul om era atât de surd,încât nu mai putea auzi sunetele divine ale propriilor sale compozi]ii. {i toru[i nu era u[or s\ repe]i în prezen]a lui. Urm\rea cu mareaten]ie mi[carea arcu[urilor [i putea astfel s\ judece [i cele mai mici imperfec]iuni de tempo sau ritm [i s\ le corecteze imediat.

În ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima audi]ie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revo-lu]ionar. Beethoven a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, când, potrivit etichetei, îns\[i familia imperial\ era salutat\ la in-trarea în sal\ doar cu trei salve. Simfonia a dezl\n]uit un entuziasm delirant, mult\ lume plângea. Beethoven, care se g\sea pescen\ cu fa]a la orchestr\, nu percepea nimic din cele ce se petreceau în sal\, unde lumea ridicat\ în picioare striga [i î[i agitap\l\riile. Una din soliste l-a întors pe Beethoven cu fa]a la public, putând astfel s\-[i tr\iasc\ triumful.

Beethoven e considerat adesea o punte între perioada clasic\ [i cea romantic\, dar aceasta reprezint\ doar o etichet\, [inici m\car una foarte exact\. Într-adev\r, în muzica lui este surprinz\tor de pu]in romantism, incomparabil mai pu]in decît în lucr\rilelui Weber [i Schubert, doi compozitori contemporani cu el. Anumite excep]ii pot fi citate în lucr\rile lui Beethoven. Mi[carea lent\din sonata pentru pian în mi major (Op.109), care are o melodie asem\n\toare cu cea a lui Chopin, se remarc\ [i printr-un oa-recare romantism. Dar Beethoven nu vorbea limba romanticilor. A început ca un compozitor fidel tradi]iei clasice [i a încheiat caun compozitor dincolo de timp [i spa]iu, folosind un limbaj pe care [i l-a creat chiar el: un limbaj comprimat, criptic [i exploziv,exprimat în forme inventate de el.

Tot mai bolnav, fiind ]intuit la pat înc\ din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, în urma unei boli de ficat,dup\ o grea suferin]\. Dac\ e s\ d\m crezare relat\rilor contemporanilor, s-a v\zut un fulger, s-a auzit un tunet [i muribunduls-a ridicat [i a îndreptat pumnul spre cer. La înmormântarea în cimitirul Währinger au luat parte vreo 20 000 mii de oameni; cu-vântul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer. A fost ulterior de dou\ ori exhumat [i reîngropat in Cimitirul Central (Zentral-friedhof) din Viena.

Com

pozi

tori

Miercuri, 23 aprilie, ora 19:00, sala "Mr.Gh.Pastia"

În program: Georg Friedrich Händel, Ludwig van Beet-hoven, Liviu D\nceanu, George Enescu, Dan Dediu, GeorgPhilipp Telemann, Cornelia T\utu.

În plin\ maturitate artistic\, Aurelian-Octav POPA ni seînf\]i[eaz\ nou\ la aceast\ or\ într-o tripl\ ipostaz\: clari-netist, dirijor [i compozitor. In aceast\ demonstra]ie ex-cep]ional\ de mare anvergur\, suntem martorii unei impre-sionante cariere artistice.

Anul 1959 — clarinetistul Aurelian-Octav POPA realizeaz\un fulminant debut interna]ional: Premiul I la ConcursulPrim\vara la Praga, îi urmeaz\ Budapesta, Birmingham,Utrecht [i Geneva. Cultivînd un repertoriu imens, clarinetis-tul Aureleian-Octav POPA a desf\[urat [i desf\[oar\ o bo-gat\ activitate concertistic\ pe aproape toate marile scene

ale lumii, interpret\rilesale fiind imortalizateatât în memoria stu-diourilor de înregistrare,cât [i a caselor de dis-curi: Electrecord — Bu-cure[ti, Olympia — Londra [i Thalasa — Constan]a. Sus]ine cursuri de m\iestrie interpretativ\în: România, Grecia, Bulgaria, Italia, Fran]a [i este membru permanent al juriilor concursu-rilor interna]ionale de clarinet

Solist al Filarmonicii George Enescu, maestrul Aurelian-Octav POPA a f\cut [i continu\ s\ fac\ pentru noi din art\ „o ului-toare, fascinant\ [i dulce nebunie sonor\”.

În galeria dirijorilor rom\ni de ast\zi personalitatea muzical\ a lui Aurelian-Octav POPA apare „demonstrîndu-[i m\suraexcep]ional\” (România Literar\). Cariera dirijoral\ începe prin fondarea orchestrei de camer\ Quadlibet musicum la Bucure[tiîn 1977, cu care a desf\[urat o bogat\ activitate concertistic\ [i continu\ din 1991 ca dirijor al ansamblului de sufl\tori al Fi-larmonicii George Enescu.

Din 1989 Aurelian-Octav POPA este dirijor permanent al Filarmonicii Marea Neagr\.Spiritul profund, profesionalismul [i o mare considera]ie pentru muzic\ sunt caracteristici distincte pentru dirijorul Aurelian-Octav Popa.Aplaudat de publicul din ]ar\, cât [i din str\in\tate, î[i închin\ m\iestria unei perpetue c\l\torii muzicale de-a lungul c\reia

s-a n\scut [i dorin]a crea]iei componistice ale c\rei roade enumer\ diferite orchestra]ii [i aranjamente de partituri (cu prec\dereliteratura muzical\ preclasic\), muzic\ de scen\ [i de film. 214

Interpre]i

Recital Aurelian-Octav POPA (clarinet) - Sanda CR|CIUN-POPA(viol\)

Page 5: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

Sanda CR|CIUN-POPA a studiat în liceu, subîndrumarea profesoarei Jeanine Costescu, urmând,în continuare, cursurile Universit\]ii de Muzic\ dinBucure[ti. Tat\l s\u, cunoscut dirijor [i profesor dedirijat coral, îi deschide perspectivele esteticii mu-zicale. Din 1973 a devenit violist\ în OrchestraFilarmonicii George Enescu, având privilegiul dea cînta sub bagheta lui Sergiu Celibidache [i în-cepându-[i, în acela[i timp, cariera solistic\ [i ca-meral\. În 1977, al\turi de Aurelian-OctavPOPA, particip\ la înfiin]area orchestrei de camer\Quadlibet Musicum, ca prim violist\.

Sanda CR|CIUN-POPA este ini]iatoarea an-samblului de muzic\ veche Consortium Violae, fon-dat în 1980, cu care realizeaz\ [i înregistr\ri ra-dio [i TV; de]ine [i trei imprim\ri Electrecord: Co-mori ale Barocului, Dowland — Palestrina [i Tim-pul reg\sit — lucrare scris\ de Miriam Marbé pen-tru Sandal\ Cr\ciun [i ansamblul s\u de viole. Deasemenea, pred\ acest instrument la Universita-tea OVIDIUS din Constan]a [i la UniversitateaNa]ional\ de Muzic\ din Bucure[ti.

Repertoriul Sandei CR|CIUN-POPA cuprin-de toate stilurile, de la Rena[tere pân\ în con-temporaneitate, inclusiv lucr\ri compuse pentru easau aranjamente pentru viol\ care îi apar]in.

Colaborarea duo-ului Sanda CR|CIUN-POPA [i Aurelian-Octav POPA s-a consacrat în1994 când, al\turi de Orchestra Filarmonicii dinConstan]a, au avut un turneu în Germania cu Con-certul pentru clarinet [i viol\ de Max Bruch. Auurmat alte turnee (Germania,Fran]a, Belgia, Por-

tugalia, Elve]ia, Statele Unite) precum [i particip\ri în festivaluri: Musikaliscer Sommer (Baden-Baden), Bach Festwochen (Heidelberg),Documenta X (Kassel), Sommer Festival (Leipzig) Festival des Forêts (Château Imperial Compiegne). Primul lor CD, produs de In-tersound PRO VIVA (M nchen) [i numit Romania azi a fost realizat în 1997 [i cuprinde piese ale compozitorilor români contemporanidedicate lor. Discul a fost ales de c\tre DRS Classic drept unul dintre cele mai valoroase zece ale anului. De asemenea, au cola-borat pentru discurile-portret ale unor compozitori romani ca Dan Dediu, Sabin P\u]a, Violeta Dinescu.

Inte

rpre

]i

Ludwig van Beethoven s-a n\scut în 1770 la Bonn, Ger-mania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), deorigine flamand\ [i al Magdalenei Keverich van Beethoven(1744-1787).

Mediul familial nu îi era tocmai favorabil, sub autorita-tea capricioas\ a tat\lui, un cânt\re] de curte mediocru, al-coolic notoriu. Observând îns\ talentul muzical precoce alfiului s\u, acesta a încercat s\ fac\, f\r\ succes, din miculLudwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang AmadeusMozart. Beethoven a început s\ ia lec]ii de muzic\, în jurulvârstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Aces-ta recunoa[te dotarea muzical\ excep]ional\ a tân\rului Be-ethoven [i, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, MaximilianFranz, îi faciliteaz\ în 1787 o c\l\torie la Viena. Aici ia pro-babil câteva lec]ii cu Mozart, dar trebuie s\ se întoarc\ dup\scurt timp la Bonn, din cauza înboln\virii [i mor]ii mamei sale.În urm\torii patru ani lucreaz\ cu capela cur]ii [i cu orchestra

teatrului din Bonn,având astfel prilejul s\-[i îmbog\]easc\ cuno[ -tin]ele muzicale cu ope-rele aflate în circula]ie înacel timp. În aceast\perioad\ compune o Cantat\ cu ocazia mor]ii împ\ratului Iosif al II-lea.

În noiembrie 1792, Beethoven pleac\ pentru a doua oar\ la Viena, unde devine elevullui Joseph Haydn, mai târziu [i al lui Antonio Salieri. În capitala imperiului habsburgic, Be-

ethoven reu[e[te s\ câ[tige favorurile aristocra]iei vieneze prin concerte private, cu care ocazie cap\t\ faima de virtuos pianist[i de compozitor. Gra]ie acestor rela]ii [i a contactelor cu casele de editur\, care îi public\ unele compozi]ii, Beethoven reu[e[tes\ dobândeasc\ o independen]\, pe care [i-a dorit-o cândva [i Mozart.

În martie 1795 apare pentru prima dat\ în fa]a publicului vienez executând primul s\u concert pentru pian [i orchestr\. Ur-meaz\ o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin [i Bratislava. Dup\ primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13"Patetica" - , Beethoven deschide, începând cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune [i prima lui simfonie, în Do-ma-jor. În acela[i timp apar primele semne ale sc\derii auzului, ceea ce îl face s\ se izoleze tot mai mult de societate. În celebrul "Tes-tament de la Heiligenstadt" (1802) Beethoven se adreseaz\ fratelui s\u, însp\imântat de surzenia sa tot mai accentuat\. Totu[i,tocmai în ace[ti ani, Beethoven compune o serie de opere des\vâr[ite ale stilului clasic de maturitate, ca cele trei sonate pentrupian op. 31, Simfonia a III-a "Eroica". Aceast\ simfonie este unul din punctele de cotitur\ din istoria muzicii. Pân\ atunci, Beet-hoven fusese un compozitor cu r\d\cini adânc înfipte în secolul al XVIII-lea. Muzica lui, în mod cert, este mai furtunoas\ decât 520

Com

pozitori

Ludwig van Beethoven(1770 - 1827)

Page 6: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

Viena era în acea epoc\ capitala mondial\ a muzicii clasice. Mozart se simte în sfâr[it independent [i î[i creeaz\ un cercde rela]ii, con[tient de faptul de a fi un virtuos f\r\ egal al pianului. Înregistreaz\ primul mare succes cu opera R\pirea din se-rai, fiind felicitat de însu[i împ\ratul Iosif II cu cuvintele: o muzic\ prea frumoas\ pentru urechile noastre. Mozart d\ numeroaseconcerte publice [i private, executând din propriile compozi]ii, improvizeaz\ spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, pu-blicul este în extaz. Redescoper\ operele lui Bach [i Händel, pe care le face cunoscute publicului vienez.

În timp ce Mozart termin\ compozi]ia operei Don Giovanni, tat\l s\u se îmboln\ve[te [i moare la 28 mai 1787. Leopold ajucat un rol important în educa]ia muzical\ a fiului s\u, instruindu-l înc\ din copil\rie [i contribuind astfel la dezvoltarea geniu-lui muzical al lui Mozart.

Între 1784 [i 1786, Mozart realizeaz\ în medie o compozi]ie la fiecare dou\ s\pt\mâni, cele mai multe adev\rate capo-dopere. Premiera operei Don Giovanni are loc la Praga [i este primit\ de public cu entuziasm. Urmeaz\ opera Così fan tutte,reprezentat\ cu mai pu]in succes. Mozart pierde treptat din popularitate, între timp murise [i protectorul s\u, împ\ratul Iosif II,care îl numise compozitor al cur]ii imperiale.

În martie 1790 d\ ultimul s\u concert public, interpretând concertul pentru pian KV595. Compune înc\ opera Flautul fer-mecat, cu care ob]ine un succes enorm. Începând din luna noiembrie 1791, s\n\tatea lui Mozart se degradeaz\ îns\ progresiv.Se pare c\ suferea de o febr\ reumatismal\ recurent\ cu insuficien]\ renal\. Specula]iile nu au lipsit, suspectându-se o otr\virepus\ la cale de rivalii lui, cum ar fi fost Antonio Salieri. La 4 decembrie starea lui se amelioreaz\ trec\tor, mai lucreaz\ la com-pozi]ia Requiem-ului, pe care nu va reu[i s\-l termine. Exist\ m\rturii c\ Requiemul a fost comandat compozitorului de o per-soan\ necunoscut\, care i-a venit în vizit\ fiind îmbr\cat\ în straie de culoare neagr\. Persoana a fost mai tîrziu identificat\ -acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea inten]ia de a se interpreta Requiemul compus de Mo-zart cu ocazia trecerii din via]\ a so]iei sale, reclamînd cre]ia drept compozi]ie proprie. Despre aceast\ întîmplare Mozart nu amai aflat. El era convins c\ muzica [i-o scrie pentru propria sa moarte! În ziua de 5 decembrie 1791, via]a scurt\ a lui Wol-fgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 35 de ani. Dup\ un scurt serviciu divin la catedrala Sfântul {te-fan („Stefansdom”) din Viena, trupul neînsufle]it al lui Mozart este dus f\r\ un cortegiu de înso]itori (se pare c\ a[a era tradi]iala Viena), la cimitirul Sankt Marx, mormântul s\u r\mânând anonim pân\ în zilele noastre.

În scurta sa via]\, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un num\r enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate înfrumuse]e sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat [i catalogat compozi]iile lui Mozart, fiind numerotate cu men]iu-nea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel). Ultima sa crea]ie, Requiem-ul, are num\rul 626.

Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de men]ionat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 [i nr. 41 Jupiter.A compus 27 concerte pentru pian [i orchestr\, 7 concerte pentru vioar\ [i orchestr\, concerte pentru clarinet, pentru harp\

[i flaut, pentru corn [i orchestr\, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade.În domeniul muzicii de camer\ sunt de men]ionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sona-

te pentru vioar\ [i pian, triouri pentru vioar\, violoncel [i pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glum\ muzical\ etc.Pasionat de oper\, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate [i ast\zi pe scenele tuturor teatrelor de oper\

din lume, sunt: R\pirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.A mai compus 19 messe, cantate, motette pentru sopran\ [i orchestr\, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" [i, în

fine, "Requiem"-ul în re minor.

Com

pozi

tori

Compozitor german [i organist din perioada baroc\, J. S. Bach esteconsiderat în mod unanim ca unul din cei mai mari muzicieni ai lumii.Operele sale sunt apreciate pentru profunzimea intelectual\, st\pânireamijloacelor tehnice [i expresive, pentru frumuse]ea artistic\.

S-a n\scut la Eisenach (Germania) în 1685 dintr-o familie de mu-zicieni profesioni[ti. Tat\l s\u, Johann Ambrosius Bach, era muzician decurte, având sarcina de a organiza activitatea muzical\ cu caracter pro-fan a ora[ului, dar [i func]ia de organist al bisericii locale; mama sa, Eli-sabeth Lämmerhirt. R\mas orfan la vârsta de 9 ani, pleac\ la fratele s\umai mare, Johann Christoph Bach, care era organist la Ohrdurf. Aici aînceput s\ execute primele motive muzicale la org\, dovedind o înclina]iedeosebit\ pentru acest instrument. În 1703 ob]ine primul post de orga-nist în or\[elul Arnstadt. Unele din primele compozi]ii ale lui Bach da-teaz\ din aceast\ epoc\.

În 1708, Bach ob]ine postul de organist de curte [i maestru de con-certe la curtea ducelui de Weimar. Din aceast\ perioad\ dateaz\ cele-bra compozi]ie Clavecinul bine temperat, care include 48 preludii [i fugi,

câte dou\ pentru fiecare gam\ ma-jor\ [i minor\, o lucrare monu-mental\. Din cauza deterior\rii ra-porturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit s\ p\r\seasc\ Weimarul în 1717, trans-ferându-se la curtea prin]ului Leopold de Anhalt-Cöthen. În acest timp, compune cele 6 con-certe brandenburgice, comandate de margraful Christian Ludwig de Brandenburg, precum[i suitele pentru violoncel solo, sonatele [i partitele pentru vioar\ solo [i suitele orchestrale.

În 1723, Johann Sebastian Bach este numit Cantor [i director muzical la biserica St. Tho-mas din Leipzig. Bach avea sarcina, pe de o parte, de a preda muzica elevilor de la [coala

de canto, pe de alt\ parte, s\ furnizeze compozi]ii muzicale celor dou\ biserici principale din Leipzig.. Pentru zilele festive, Bacha compus cantate [i oratorii de o deosebit\ frumuse]e, ca Patimile dup\ Matei, Magnificat [.a. Multe dintre operele acestei pe-rioade sunt compozi]ii a[a zise erudite, ca Varia]iunile Goldberg, Arta Fugii, Concertul italian [.a.

Johann Sebastian Bach s-a c\s\torit în 1707 cu Maria Barbara, cu care a avut 7 copii, din care 4 au supravie]uit bolilor co-pil\riei. Dup\ moartea primei sale so]ii, Bach s-a rec\s\torit în 1721 cu Anna Magdalena Wilcke, o tân\r\ sopran\, cu care -de[i cu 17 ani mai tân\r\ ca el - a avut o lung\ c\snicie fericit\. Împreun\ au avut 13 copii. To]i fiii lui Bach au ar\tat o deose-bit\ dotare pentru muzic\, mul]i dintre ei devenind muzicieni consacra]i.

Tr\ind într-o epoc\ în care omenirea se afla în pragul noilor împliniri clasice [i când aristocra]ia feudal\ primea, rând perând, lovituri ce-i gr\beau sfâr[itul, Bach a asimilat variatele tendin]e care se încruci[au în spiritualitatea vremii. Ducând la per-fec]iune formele pl\m\dite în secolul al XVII-lea, Bach exprim\ în muzica sa cele mai înalte idei [i n\zuin]e umane.

Cu ocazia vizitei f\cute la Berlin (1747) regelui flautist Friedrich al II-lea al Prusiei, (la curtea c\ruia func]iona clavecinist fiuls\u Karl Philipp Emanuel) Bach a improvizat o magnific\ fug\ pe searb\da tem\ dat\ de rege. Întors la Leipzig, a scris pe aceast\ 196

Com

pozitori

Johann Sebastian Bach(1685 - 1750)

Page 7: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

tem\ [apte ricercare, dou\ canoane [i o sonat\ á tre (pentru flaut, vioar\ [i clavir). Reunite, aceste piese au fost trimise regeluisub titlul de Ofrand\ muzical\, reprezentând exerci]ii de polifonie [i demonstra]ii de virtuozitate tehnic\, r\mînind ca una dincele mai importante lucr\ri camerale.

Crea]ia bachian\ nu este numai o sintez\ artistic\ a stilurilor muzicale care se încruci[au la începutul secolului al XVIII-lea,ci [i o încununare a evolu]iei muzicii polifonice [i un moment de vârf al epocii Barocului. La baza limbajului s\u muzical st\ co-ralul protestant, cu linii melodice provenite nemijlocit din crea]ia popular\. Aceast\ r\d\cin\ în arta popular\ constituie cheiade bolt\ a expresivit\]ii operei sale, în pofida aspectului ei aparent abstract. Ca slujitor al bisericii, muzica sa a fost intim legat\de serviciile religioase, numeroase pagini fiind m\rturii ale profundei sale evlavii.

Fire echilibrat\ [i modest\, el [i-a dedicat crea]ia pream\ririi lui Dumnezeu [i o parte din lucr\ri în\l]\rii spirituale a omu-lui. De o smerenie rar\, Bach î[i începea fiecare lucrare cu rug\ciunea “Iisuse, ajut\-m\” [i o sfâr[ea cu inscrip]ia “numai pen-tru slava lui Dumnezeu”.

În opera sa g\sim numeroase corale protestante prelucrate, care au la baz\ melodii de origine popular\. Omul Bach este me-reu prezent în crea]ia sa, fie ea destinat\ unui moment al serviciului divin sau ca pies\ concertant\ pentru salonul vreunui principe,fie ca exerci]iu didactic sau demonstra]ie tehnic\. În muzica sa nu g\sim nimic artificial, ci întotdeauna transpare un autentic suflu ar-tistic, realizat cu melodii de adânc\ vibra]ie emo]ional\ [i robuste]e ritmic\, care str\bat construc]ii polifonice grandioase. Chiar [iatunci când folose[te procedeul varia]ional, utilizat uneori în scop figurativ, el creeaz\ imagini de o uimitoare diversitate. Passacagliaîn do minor (1716) pentru org\ este o dovad\ impresionant\ a modului cum configureaz\ imagini contrastante pe aceea[i tem\.

Cantatele sale religioase, scrise pentru duminicile [i s\rb\torile de peste an, variaz\ ca num\r de p\r]i (dou\ sau trei) [i cuprindarii, coruri, corale [i pagini orchestrale. Unele arii au [i forma ariei da capo. Cantatele sunt acompaniate de org\ sau orchestr\, c\rorale confer\ ample preludii [i interludii. Bach a scris [i solo cantate pentru o voce, cu acompaniament de org\ sau orchestr\.

De[i a dezvoltat mult dimensiunile cantatelor, Bach nu a ajuns la oper\, întrucât nu i s-a oferit ocazia de a scrie în acest gen.În schimb, poten]ele sale dramatice le-a valorificat în muzica vocal-simfonic\. Prima lucrare religioas\ este Magnificat (1723),un oratoriu cu arii, coruri [i pagini orchestrale, executat la slujba de vecernie de la Cr\ciun, Pa[ti [i Rusalii.

Bach a dat mare amploare [i adâncime concertului pentru instrument [i orchestr\, dând roluri solistice pentru prima oar\ [iclavecinului, ce slujise doar ca instrument de acompaniament în realizarea a[a-numitului basso continuo. Pentru clavecin [i orchestr\a scris [apte concerte, [i 16 transcrieri (dup\ Vivaldi, Marcello [i Telemann), dar [i trei Concerte pentru dou\ clavecine [i orchestr\;dou\ Concerte pentru trei clavecine [i orchestr\ [i un Concert (transcris dup\ cel pentru patru viori de Vivaldi) pentru patru cla-vecine [i orchestr\. Un triplu Concert pentru flaut, vioar\, clavecin [i orchestr\ completeaz\ seria lucr\rilor concertante cu clave-cin principal, de fapt un concerto grosso prin num\rul mare de soli[ti. Concertul în re minor [i cel în fa minor pentru clavecin [i or-chestr\ au deosebit\ frumuse]e tematic\, variate efecte timbrale [i bog\]ie expresiv\, fiind construite în tiparul clasic al timpului.

Crea]ia sa instrumental\ este important\ pentru sinteza artistic\ realizat\, c\ci îmbin\ arta clavecini[tilor francezi cu cea avioloni[tilor italieni [i a organi[tilor germani. Pentru dezvoltarea ulterioar\ a muzicii instrumentale, crea]ia sa este nu numai în-coronarea artei vechi, ci [i o prefigurare a viitorului stil clasic.

Dup\ moartea lui Bach, cea mai mare parte a muzicii lui a disp\rut din repertorii, de[i el însu[i [i cîteva dintre partiturilesale nu au fost date uit\rii. Abia în 1829, Mendelssohn a reluat Patimile dup\ Matei. Totu[i, to]i fiii lui Bach au contribuit la r\spîn-direa numelui [i faimei sale. A[a cum era de a[teptat, cu to]ii s-au ocupat de muzic\. Patru dintre ei: Wilhelm Friedmann Bach(1710-1784) Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788), Johann Christoph Bach (1732-1795) [i Johann Christian Bach (1735-1782)care au devenit cunoscu]i în toat\ Europa, au men]inut vie amintirea tat\lui lor c\ruia i-au fost [i elevi.

Com

pozi

tori

Wolfgang Amadeus Mozart s-a n\scut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg,pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat (germ. Fürstbistum) ce f\ceaparte din Sfântul Imperiu Roman de Na]iune German\ (dup\ 1804 devenitImperiul Austriac). Tat\l lui, Leopold Mozart, era un talentat violonist în or-chestra de la curtea prin]ului arhiepiscop din Salzburg, [i era apreciat pen-tru aptitudinele sale pedagogice. În registrul de botez, noul n\scut a fost în-registrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târ-ziu, în Italia, [i-a luat numele de "Amadeus", traducerea latin\ a lui „Theophilus”(„Iubitorul de Dumnezeu”).

Înc\ de mic copil, Wolfgang d\ dovada geniului s\u muzical. La vârsta de5 ani, înainte de a [ti s\ scrie, compune câteva piese pentru pian, transcriseimediat de tat\l s\u. În ianuarie 1762, Leopold Mozart ob]ine de la arhiepis-copul Schrattenbach un concediu de trei s\pt\mâni, pentru "a ar\ta lumii acestmiracol". Acest turneu va dura 9 ani! Prima apari]ie are loc la München, undeWolfgang execut\ muzic\ la clavecin în fa]a prin]ului elector de Bavaria, dup\care familia Mozart pleac\ la Viena, tân\rul Wolfgang concertând în fa]a fa-miliei imperiale. Urmeaz\ un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bru-xelles, Paris [i Versailles. R\mâne un an la Londra, apoi se întoarce în Austria,

trecând prin Fran]a, Elve]ia [i Bavaria. În-tre decembrie 1769 [i martie 1771 între-prinde un lung turneu în Italia: Verona, Mi-lano, Floren]a, Roma [i Napoli au fost prin-cipalele sta]iuni de concerte. Peste tot pu-blicul era fascinat de talentul acestui copilprecoce, între timp devenit adolescent.

Familia Mozart revine la Salzburg la15 decembrie 1771. Wolfgang împline[te

16 ani [i pleac\ pentru câteva luni la Bologna, unde studiaz\ cu Giovanni Battista Martini (1706-1816), renumit pedagog în artacompozi]iei. La întoarcere este angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de c\tre noul arhiepiscop din Salzburg, contele Col-loredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sum\ apreciabil\. În aceast\ func]ie r\mîne timp de [ase ani,de[i rela]iile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta tratându-l de servitor [i interzicându-i s\ p\r\seasc\ ora[ul Sal-zburg. Nemaiputând suporta umilin]ele, Wolfgang î[i d\ demisia în 1777 [i pleac\, înso]it de mama sa, la München, unde solicit\un angajament la curtea prin]ului elector Maximilian III. Acesta îns\ îl refuz\. Dup\ o alt\ tentativ\ nereu[it\ la Mannheim, se hot\r\[tes\-[i încerce soarta la Paris, unde - în timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parisian nu-[i mai amintea îns\ decopilul minune de atunci [i Mozart se love[te de multe greut\]i. La toate acestea se adaug\ moartea mamei, care îl înso]ise pestetot. Starea lui moral\ se amelioreaz\ cu greu, compozi]iile sale încep s\ fie apreciate la curtile domnesti. Lipsurile materiale îl con-strâng totu[i s\ p\r\seasc\ Parisul [i iat\-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde r\mâne doi ani. Între timp compune ope-ra Idomenea, cu care înregistreaz\ un mare succes. Se decide totu[i în 1781 s\ plece la Viena, capitala imperiului. 718

Com

pozitori

Wolfgang Amadeus Mozart (1756 - 1791)

Page 8: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

Al\turi de Wolfgang Amadeus Mozart [i Ludwig van Beethoven, Haydn face parte dinrândul marilor personalit\]i muzicale ale epocii clasice vieneze. A fost unul din cei mai in-fluen]i mae[tri ai tradi]iei muzicale din Europa apusean\.

S-a n\scut la 31 martie 1732 în Rohrau an der Leitha, un sat la r\s\rit de Viena, prove-nind dintr-o familie modest\. La vârsta de opt ani, Joseph Haydn este admis în corul catedraleidin Viena ("Stephansdom"), unde cânt\ pân\ la vârsta de 17 ani, când - fiind în schimbarede voce - este concediat. În perioada 1749-1759, timp de zece ani, Joseph Haydn î[i câ[tig\existen]a ca muzician liber. Studiaz\ ca autodidact teoria muzical\ [i contrapunctul [i prime[teocazional lec]ii de la renumitul compozitor italian, Nicola Porpora. În acest timp începe s\ com-pun\ diverse buc\]i muzicale. În 1755 este angajat de baronul Karl Josef von Fürnberg, pen-tru care compune primele sale cvartete de coarde. Din anul 1759 func]ioneaz\ ca director mu-zical în serviciul contelui Ferdinand Maximilian von Morzin în Lukawitz (azi: Lukavec /Cehia),în apropiere de ora[ul Pilsen. Aici se c\s\tore[te în 1760 cu Maria Anna Keller.

Anul 1761 reprezint\ un punct de cotitur\ în via]a lui Joseph Haydn, fiind angajat în ca-litate de conduc\tor muzical secund ca apoi s\ fie numit [ef de orchestr\ la curtea prin]uluiNikolaus Joseph Esterházy, o persoan\ cultivat\, iubi-

tor pasionat al muzicii. Haydn va r\mâne timp de treizeci de ani în serviciul familiei Ester-házy. În aceast\ calitate purta o uniform\ ("livrea"), având rangul unui ofi]er de curte ("Ho-foffizier"). Haydn diversific\ [i m\re[te componen]a orchestrei la cca. 30 de instrumenti[ti [i,cu toate obliga]iile ce decurgeau din func]ia avut\, se bucura de suficient\ libertate s\ ex-perimenteze cu orchestra, s\-[i dezvolte [i s\-[i perfec]ioneze propriul s\u stil, a[a cum m\rtu-rise[te el însu[i într-o convorbire cu primul s\u biograf, Georg August Griesinger. În aceast\izolare creatoare, Haydn pune bazele a dou\ genuri importante ale muzicii clasice: simfonia [i cvartetul de coarde. La curtea prin]uluic Esterházy compune un mare num\r de piese muzicale simfonice, opere, messe [i muzic\ de camer\. Prin dese c\l\torii la Vie-na, p\streaz\ leg\tura cu cercurile muzicale din capitala imperiului austriac [i este la curent cu manifest\rile artistice de acolo.

În Londra compune 12 simfonii (Hob. I: 93-104) - Simfoniile Londoneze - [i [ase cvartete de coarde (Hob. I: 69-74), careconstituie unele din cele mai importante crea]ii ale sale. Tot la Londra, Haydn compune înc\ dou\ oratorii, lucr\ri ce devin re-prezentative pentru crea]ia sa [i anume Crea]iunea [i Anotimpurile. Cele mai cunoscute dintre Simfoniile Londoneze sunt: Sim-fonia Surpriza (Hob. I:94- Simfonia cu "lovitura de timpan") (Nr. 103), Simfonia Militar\ (Nr. 100) [i Simfonia "Ceasornicul" (Nr.101). Între cele dou\ c\l\torii la Londra, Haydn tr\ie[te la Viena unde are ca elev, printre al]ii, pe tân\rul Ludwig van Beetho-ven. Începând din 1780 [i pân\ la moartea sa, nu exist\ nici o simfonie, cvartet, mis\ sau oratoriu s\ nu poat\ fi numit\ pe dreptcuvânt capodoper\.

Joseph Haydn moare la Viena pe 31 mai 1809. Toat\ muzica sa se caracterizeaz\, în linii mari, prin aceea[i abordare: otehnic\ pur\ [i perfect\, o not\ de optimism, o expunere clar\, melodii cu rezonan]\ b\rb\teasc\, o textur\ surpinz\tor de bo-gat\ în armonii, a adev\rat\ bucurie a compozi]iei — clasicism de cea mai pur\ factur\, simpl\ [i riguroas\ din punct de vede-re emo]ional. Nu degeaba este supranumit p\rintele simfoniei . Ar putea fi supranumit la fel de bine p\rintele cvartetului de coar-de sau al formei de sonat\, ceea ce reprezint\ cea mai important\ contribu]ie tehnic\.

Com

pozi

tori

(Franz) Joseph Haydn(1732 - 1809)

S-a n\scut la Halle, la 23 februarie 1685, în acela[i an cu Johann Sebas -tian Bach. Despre copil\ria lui se [tiu pu]ine lucruri, de[i, la vârsta de zece anicânta suficient de bine la org\ ca s\ atrag\ aten]ia ducelui Johann Adolf de Weis-senfels. A fost trimis s\ studieze cu Friedrich Zachow, organist de la biserica lu-teran\ din Halle. Nu se [tie dac\ a mai avut [i alt professor; în 1702 s-a dus laHamburg, unul dintre cele mai vestite centre europene ale operei. Aici s-a îm-prietenit cu tân\rul compozitor Johann Mattheson (1681-1764) care a jucat ro-lul principal de tenor din prima oper\ a lui Händel, Almira, compus\ în 1705.

Cu ocazia încheierii tratatului de pace din Aachen în 1748, Haendel com-pune suita pentru orchestr\ Foc de artificii care, împreun\ cu Muzica apelor com-pus\ mai înainte (1717) cu ocazia urc\rii pe tron a regelui George I, a c\p\tato mare popularitate.

~n Anglia opera italian\ devenea forma de distrac]ie cea mai la mod\ [i undecînt\re]ii castra]i uimeau lumea cu puterea [i st\lucirea vocii lor. Händel a com-pus opera Rinaldo în 1711 [i s-a bucurat de un success enorm. Libretistul ItalianGiacomo Rossi era uluit de viteza cu care Händel scrisese muzica pentru Rinal-do. Lucra foarte repede; a compus peste patruzeci de opere; toate erau în italian\[i alc\tuiau ceea ce ast\zi se nume[te opera baroc\. Opera baroc\ händelian\

reprezenta o form\ de art\ la fel de strict\cum avea mai tîrziu s\ fie sonata [i romanul.Era marcat\ de anumite conven]ii; aproape totdeauna libretul se baza pe un subiect classic saumitologic; personajele sunt artificiale ca [i numele lor ostentative: Bradamante, Oronte, Melis-sa, Alcina. Muzica lui Händel define[te cel mai adesea o stare de spirit [i nu un caracter.

Händel [i-a îndreptat aten]ia spre oratoriul în englez\. Publicul era preg\tit pentru o ase-menea experien]\. În 1738 a compus Saul, în 1739 Israel în Egipt, în 1741 Messia. În total,a creat aproape dou\zeci de oratorii, încheind aceast\ mare serie cu Jephta în 1752. Dac\

orbirea total\ nu s-ar fi instalat în 1751, cu siguran]\ c\ ar fi compus mai multe. Oratoriile lui Händel sânt dramatice pe subiectebiblice. Dintre oratorii, Messia este de departe cel mai cunoscut, poate cea mai popular\ pies\ de muzic\ coral\ compus\ vreo-dat\. La premiera lucr\rii, se spune c\ regele George a fost atât de emo]ionat în timpul corului Aleluia, încât s-a ridicat în pi-cioare. Evident c\ toat\ lumea a trebuit s\ se ridice odat\ cu el [i tradi]ia s-a perpetuat pân\ in zilele noastre. Messia ramâneîn istorie ca una dintre cele mai fenomenal de populare piese muzicale scrise vreodat\.

Comparativ cu Bach, muzica lui Händel este, în multe privin]e , mai accesibil\; mai u[or de în]eles, mai direct ca mesaj, mai pu]in com-plex, mai puternic\ din punct de vedere melodic. Nu a avut îns\ ingeniozitatea armonic\ a lui Bach, nici m\iestria contrapunctului, darcontrapunctul lui Händel este totu[i sigur de sine [i solid. Amândoi gândeau în contrapunct la fel de firesc [i de inevitabil cum respirau.Händel a folosit un gen de contrapunct mai liber, mai departe de litera c\r]ii [i numai ca instrument pentru ob]inerea anumitor efecte.

A murit la vârsta de 70 de ani, la 14 aprilie 1759, [i toat\ Anglia a fost profund îndurerat\. A fost un cet\]ean al lumii, unuldintre primii mari compozitori care s-a remarcat [i ca om de afaceri în domeniul muzicii, un om cu o credin]\ simpl\, nesofisti-cat\ [i o viziune la fel de simpl\ asupra vie]ii. 178

Com

pozitori

Georg Friedrich Händel(1685 - 1759)

Page 9: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

F\r\ îndoial\, cel mai prolific compozitor al tuturor timpurilor. Telemann s-a n\scut laMagdeburg în 1681 [i a r\mas orfan de tat\ la doar patru ani. Curând, micul Telemann des-coper\ muzica [i la doar 12 ani scrie prima sa oper\. Îngrijorat\ c\ fiul ei va urma o ca-rier\ nesigur\ de muzician, mama sa îi confisc\ toate instrumentele [i îl trimite s\ studiezela Zellerfeld unde va r\mâne între 1694 [i 1685. Din fericire, directorul [colii l-a încurajatpe micul Telemann s\ se perfec]ioneze, fie [i singur, în arta sunetelor [i, la momentul absol-virii Gimnaziului Andreanum din Hildesheim, st\pânea flautul drept [i traversier, orga, vioa-ra, viola da gamba, oboiul, chalumeau (o specie de clarinet), contrabasul [i trombonul, toa-te înv\]ate singur. Respectând dorin]a mamei, Telleman studiaz\ dreptul la Universitatea dinLeipzig dar pasiunea pentru muzic\ nu-i d\ pace. Înfiin]eaz\ [i conduce - în 1701 - un an-samblu de 40 de membri, Collegium Musicum iar un an mai târziu îl întâlnim ca dirijor aloperei [i cantor al unei biserici din aceea[i localitate.

Talentul s\u l-a propulsat în aten]ia publicului [i a autorit\]ilor dar, în acela[i timp, a stâr-nit [i nemul]umirea unor muziceini consacra]i care î[i vedeau astfel pozi]iile compromise. Estecazul lui Khunau, compozitor pe care Istoria muzicii [i-l aminte[te ast\zi doar drept crea-torul unor Sonate u[oare pentru pian.

În 1721 cariera lui Telleman ajunge la apogeu, era director muzical la nu mai pu]in decinci importante biserici din Hamburg, pozi]ie meritorie, desigur, dar care îl obliga s\ scriecâte dou\ cantate sacre pentru fiecare duminic\, pe lâng\ o întreag\ colec]ie de alte lucr\rireligioase. Între timp, dirija, preda muzic\, conducea un alt Collegium Musicum în concertes\pt\mânale sau bis\ptamânale [i dirija [i conducea [i un teatru de oper\.

Celebra Carte a recordurilor The Guiness Book, îl consemneaz\ pe Telemann drept celmai prolific compozitor, autor a nu mai pu]in de 800 de lucr\ri. Cercet\ri mai recente, din anii 80 — 90 atest\ îns\ faptul c\ num\rullucr\rilor sale s-ar ridica pe undeva pe la 3000 dar multe dintre ele s-au pierdut. Aceasta se datoreaz\ faptului c\ în acea epoc\,compozitorii serveau efervescenta via]\ muzical\ a momentului. Nu se cânta decât muzic\ nou\, scris\ special pentru eveniment.Tiparul era scump [i costisitor iar compozitorii nu pridideau compunând mereu noi [i noi lucr\ri. (Din secolul XIX, mai ales dup\readucerea în via]a de concert a celebrului Matheus Passion de c\tre Felix Mendelsshon Bartholdy, situa]ia se schimb\ radical.Nevoia de muzic\ începe a fi satisf\cut\ [i cu crea]iile altor epoci iar publicul abandoneaz\ cele mai noi c\ut\ri estetice ale com-pozitorilor moderni.)

Pentru a ordona aceste ample crea]ii se folosesc cataloage, ca cele ale crea]iei lui Bach (BWV) Scarlatti (L - Longo [i mai nouKk - Kirkpatrick). Pentru Telemann se folose[te TWV (Telemann Werkeverzeichnis Verke) . Primul num\r dup\ TWV indic\ tipulgeneral de crea]ie, litera — tonalitatea, ultimul fiind num\rul de ordine.

Crea]ia sa impresionant\ cuprinde oper\, oratorii [i cantate biserice[ti, pasiuni, suite pentru orchestr\ - printre care o Mu-zic\ a apelor (omagiu adus prietenului s\u de o via]\ — Handel) [i o Uvertur\ a na]iunilor antice [i moderne (de asemenea o re-plic\ la contemporanul s\u Rameau), concerete pentru diverse instrumente - printre care [i primul concert pentru viol\ cunoscutîn istorie precum [i enorm de mult\ muzic\ de camer\. Din p\cate, în ciuda succesului fulminant din epoc\, faima lui Telemannp\le[te încet în umbra marilor s\i comntemporani, Bach sau Handel.

Com

pozi

tori

Compozitor italian (Vene]ia, 1678 - Viena, 1741). Fiu al unui violonist legat de basili-ca San Marco din Vene]ia, el însu[i violonist, a primit tonsura monahal\ la 15 ani si a fosthirotonisit preot la 25 ani. Atins de o maladie cronic\, a [tiut s\ se fac\ exceptat de la în-datoririle ecleziastice începând din 1703 , iar din acel moment a putut s\ se consacre com-pozitiei si înv\]\mîntului. Numit responsabil muzical la La Pieta (a[ez\mînt rezervat orfa-nilor [i copiilor ilegitimi ai ora[ului), avea s\ r\mân\ fidel acestei func]ii pâna în 1740.

Totu[i, a început s\ c\l\toreasc\ din ce în ce mai mult ca virtuoz si compositor. La LaPieta, avea s\ formeze elevi, s\ între]in\ o orchestr\ (repede devenit\ celebr\ în întreagaEurop\) [i s\ compun\ pentru concertele publice pe care a[ez\mântul le oferea duminica.

Aceast\ consacrare în toate genurile (pentru c\ a fost fecund [i în materie de mu-zic\ religioas\) avea s\ confere compozitorului o glorie interna]ional\ incontestabil f\r\precedent în istoria muzicii. Culegeri tip\rite [i copii în manuscris (mai ales concerte) alelui Vivaldi au circulat în întreaga Europ\ pîna în jurul anului 1750 [i se [tie c\, începânddin 1720, Johann Sebastian Bach se pare c\ a avut pentru aceste lucrari un asemeneaentuziasm, încât a recopiat sau a transcris un mare numar dintre ele (cea mai cunoscut\[i mai interesant\ dintre aceste transcrip]ii fiind aceea a Concertului pentru patru vioriop. 3 nr. 10 în Concertul pentru patru clavicine BWV 1065), asigurând astfel, f\r\ s\ fiinten]ionat, supravie]uirea lucr\rilor modelului s\u.

Importan]a crea]iei lui instrumentale, simbolizat\ideal de seria celor patru concerte inspirate de cele patru anotimpuri, vine din autoritatea cucare el a stiut s\ resping\ structura de concerto grosso a lui Corelli, pentru a impune foarterepede forma mai scurt\ (între opt si zece minute) a concertului cu solist în doar trei par]i si-metrice (repede — lent — repede). Solist el însu[i, Vivaldi practica cu mare naturale]e aceast\form\ concertant\, atunci când sonata, simfonia sau cvartetul erau, de asemenea, pe punc-tul de a-[i face apari]ia. Spirit aventuros, auz excep]ional, virtuoz curajos si improvizând cupl\cere, de asemenea dirijor (unul dintre primii din istorie), Vivaldi si-a consacrat întregul ge-niu descoperirii neîncetate a unor noi combina]ii ritmice si armonice [i a unor îmbinari im-

previzibile de instrumente, conferind un rol de prim plan personajelor noi, destinate a-si face un loc în orchestr\, precum vio-loncelul (27 de concerte) sau fagotul (39), f\r\ a uita oboiul si nici flautul, pe care le trateaz\ întotdeauna într-o manier\ foartepersonal\, si chiar alte instrumente înc\ mai marginale, ca mandolina sau orga.

Inventivitatea si aspectele descriptive ale muzicii sale îl situeaz\ pe Vivaldi la originile concertului modern de „orchestratie”.Înaintea romantismului, doar crea]ia lui Haydn avea s\ mai con]in\ inten]ii analoage. Or, în jurul anilor 1760, Haydn fusese mu-zicianul familiei Morzin, cu care Vivaldi se aflase în rela]ii strânse. Ceea ce este sigur este faptul ca Haydn a avut prilejul s\ des-copere Anotimpurile în biblioteca muzical\ a prin]ului Esterhazy.

Aceast\ preocupare constant\ a lui Vivaldi de a conferi maximum de via]\ tuturor instrumentelor, se traduce în p\r]ile rapi-de, printr-o mare vivacitate a ritmurilor. Mi[c\rile lente sunt de o intensitate a c\rei confirmare o g\sim în produc]ia religioas\ alui Vivaldi, în care se intercaleaz\ coruri agitate [i lungi solouri vocale cu caracter uneori extatic.

Ca [i muzica religioas\, opera vivaldian\ trebuie explorat\ la fel de atent cum a fost muzica sa pur instrumental\. 916

Com

pozitori

Georg Pilipp Telemann(1748 - 1831)

Antonio Vivaldi(1678 - 1741)

Page 10: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

zicieni români soli[ti, sau în diferite ansambluri camerale. M\iestria sa a fost apreciat\ [i în recitaluri sus]inute în importante s\lide concert din Germania, Italia, Spania, [i Argentina.

În cele peste 50 de apari]ii solistice a concertat sub bagheta unor prestigio[i dirijori români [i str\ini; Ovidiu B\lan, Emil Si-mon, Petre Sbîrcea, Alan Tongue [.a.

În paralel cu cariera sa solistic\, Horia Maxim desf\[oar\ [i o activitate pedagogic\ ca asistent universitar la UniversitateaNa]ional\ de Muzic\ Bucure[ti.

Inte

rpre

]i

Joi, 22 mai, ora 19:00, sala "Mr.Gh.Pastia"

~n program: W. A. Mozart, L. van Beethoven, R. Schu-mann, F. Kreisler, P. I. Ceaikovski, N. Paganini.

Alexandru Tomescu a început studiul viorii la Liceul de Mu-zic\ George Enescu sub îndrumarea mamei sale, prof.MihaelaTomescu . În 1999 a absolvit cursurile Universit\]ii Na]ionalede Muzic\ Bucure[ti unde a studiat cu maestrul {tefan Ghe-orghiu. A participat la cursuri de m\iestrie la Salzburg, Ber-lin , Freiburg, Los Angeles, Bergen, Interlochen, Dresda, Bucure[ti,Sion, sus]inute de renumi]i profesori, precum: Ruggiero Ricci,Igor Oistrach, Wolfgang Marschner, Heinz Rudolf, HermannKrebbers, Sherban Lupu, Eduard Schmieder, Tibor Varga.

O confirmare a talentului s\u neobi[nuit o reprezint\ cele26 de premii interna]io-nale ob]inute la com-peti]ii din Germania(Berlin, Bayreuth, Schon-tal), Italia (Genova, Par-ma, San Bartolomeo,Stresa), Cehia (Praga,Usti nad Orlici), Polonia(Lublin), Coreea (Phenian), SUA (Interlochen), Spania (Pamplona), Elve]ia (Sion), Fran]a (Paris).

Anul 1999 a fost anul unor noi confirm\ri ale valorii tîn\rului violonist, premiul I la Con-cursul Interna]ional ,,George Enescu", la care s-a ad\ugat Deuxieme Grand Prix - Prix Yehudi Menuhin [i Premiul SACEM pen-tru cel mai bun recital la prestigiosul concurs Marguerite Long - Jacques Thibaud de la Paris.

De la debutul concertistic la 9 ani, cariera sa l-a purtat pe scenele de concert de pe trei continente. A sus]inut peste 180 deconcerte [i recitaluri personale în Germania, Austria, Elve]ia, Fran]a, Anglia, Japonia, Olanda, Bulgaria, Finlanda, Republica Mol-dova, Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia, Filipine, Costa Rica, SUA, Italia, Ucraina, Federa]ia Rus\ [i bine`n]eles în România.

Primul CD a fost editat la Moscova, cuprinzând înregistrarea ,,live" a concertelor de Paganini [i Mendelssohn în ce-lebra Balshoi Zal a Conservatorului moscovit. Au urmat CD-uri editate în Italia, SUA [i Fran]a.

Din 2002 Alexandru Tomescu este solist concertist al Forma]iilor Muzicale Radio. În urma concursului organizat in cadrul Festivalului International George Enescu de Ministerul Culturii si Cultelor, Alexandru

Tomescu câ[tig\ contractul de comodat pentru vioara “Stradivarius Elder Voicu” . Construit\ în 1702, vioara este una din pu]ine-le viori Stradivarius din lume aflate înc\ în stare de func]ionare. Achizi]ionat\ in 1956 pentru Ion Voicu din ordinul lui GheorgheGheorghiu-Dej, vioara nu a mai fost folosit\ pe scenele de concert din 1997. 1510

Interpre]i

Recital Alexandru Tomescu (vioar\) - Horia Mihail (pian)

Page 11: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

Horia Mihail s-a n\scut la Bra[ov în 1971;studiaz\ pianul în România cu prof. StelaDr\gulin la Bra[ov ( este absolvent al Colegiuluide Matematic\ [i Fizic\ Andrei {aguna) [iprof. Constantin Ionescu-Vovu la Universita-tea Na]ional\ de Muzic\ din Bucure[ti. Ur-meaz\ cursurile Universit\]ii din Illinois undeîl are profesor pe Ian Hobson, ob]inând di-plomele de absolvire [i de masterat în 1995într-o perioad\ de trei ani. În 1999 a primitArtist Diploma de la Boston University unde astudiat cu Anthony di Bonaventura.

A primit premiul întâi la toate concur-surile de pian la care a participat. A be-neficiat de bursa Kate Neal Kinley Memo-rial Fellowship [i a primit burse complete latoate institu]iile de înv\]\mânt superior pecare le-a frecventat. În 1999 a primit pre-miul Esther B. & Albert S.Kahn CareerAward. Devine lector universitar la BostonUniversity pân\ în 2002.

Debuteaz\ în ora[ul s\u natal Bra[ovla vârsta de 10 ani, interpretând Concertulîn re major de Joseph Haydn. A concertatcu marea majoritate a orchestrelor simfonicedin România, cît [i cu Filarmonica George

Enescu [i Orchestra Na]ional\ Radio cu care a f\cut înregistr\ri. În Statele Unite a fost solist al Orchestrelor Boston Pops (sub ba-gheta lui John Williams [i Keith Lockhart), Topeka Symphony, Boston University Simphony [i University of Illinois Symphony. Dup\una din apari]iile sale ziarul Boston Globe remarc\: ,,Subtilitatea ritmic\ [i articula]ia atmosferei [i a culorii sunetului au fost deun fel pe care aceast\ muzic\ (Prokofiev) o prime[te foarte rar".

A sus]inut recitaluri solo [i de muzic\ de camer\ în România, Italia, Anglia, Belgia, Fran]a, Germania, Irlanda [i Statele Unite. A cola-borat cu arti[ti cunoscu]i precum Lory Wallfisch, Robert Merfeld, Sergiu Schwartz, Peter Zazofsky, Andres Diaz, Iuri Mazurkevich [i Natha-niel Rosen. A participat la festivaluri interna]ionale precum [i la importanta serie de muzic\ de camer\ Temple Beth Am din Miami, Florida.

În toamna lui 2002 Horia Mihail se întoarce în România unde va preda la Universitatea Transilvania din Bra[ov [i este solistal Filarmonicii Transilvania din Bra[ov, membru al Romanian Piano Trio [i profesor asociat la Universitatea Transilvania. În fie-care var\ este invitat ca profesor la Festivalul Interna]ional de la Tanglewood, organizat de Boston Symphony Orchestra în co-laborare cu Boston University.

Inte

rpre

]i

Miercuri, 4 iunie, ora 19:00, sala "Mr.Gh.Pastia"

~n program: Eldin Burton, Samuel Barber, Robert Muczynski, John Williams, George Gershwin, Leroy Anderson, Dave Bru-beck, Johnny Raducanu.

Ion Bogdan {tef\nescu - n\scut în 1969 în ora[ul Câmpina, începe studiul flautului la Liceul de Muzic\ George Enescu, Bu-cure[ti; în 1993 absolv\ cursurile Facult\]ii de interpretare, instrumente de suflat - flaut, clasa prof. Virgil Frîncu, la UniversitateaNa]ional\ de Muzic\ Bucure[ti.

A urmat cursuri speciale cu James Galway, Alain Marion, Wolfgang Schultz, Pierre Yves Artaud. Urmeaz\ Master of Musicla Universitatea Illinois, SUA, 1995 având-ul profesor pe flautistul englez Alexander Murray.

Este laureat al mai multor concursuri interna]ionale: Concertino, Praga, edi]ia 1986 - Premiul I; G.B.Viotti, Vercelli, Italia, 1984- Diploma de Onoare.

A ocupat posturi de: prim flautist, Filarmonica Ploie[ti (1992-1993), prim flautist, Orchestra de Camer\ Radio, Bucure[ti (1993-1994), asistent universitar, Universitatea Na]ional\ de Muzic\ Bucure[ti (1993-1999), din 1997 este prim flautist al FilarmoniciiGeorge Enescu, Bucure[ti.

Debutul ca solist cu orchestra, în anul 1983 (la 14 ani), pe scena Ateneului Român, acom-paniat de Orchestra Tineretului Bucure[tean . Din 1983 pîn\ în prezent sus]ine numeroase re-citaluri [i concerte, ca solist, în România [i în str\in\tate: Anglia, Fran]a, Spania,Cehoslova-cia, Coreea de Nord, Olanda, Japonia, USA.

Particip\ la mai multe festivaluri na]ionale [i interna]ionale: George Enescu edi]ia 1985[i 2003; Phenian, Coreea de Nord, 1989; Darmstadt, 1990; Bucure[ti, Festivalul de Muzic\Contemporan\, toate edi]iile.

Biografia sa figureaz\ în dic]ionarele MEN OF ACHIEVEMENT (International Biograp-hical Centre, Cambrige,1988) FIVETHOUSAND PERSONALITIES OF THE WORLD (Ed.Two,The American Biographical Institute, Inc.Raleigh, North Carolina, USA,1998), WHO S WHO

în România (Ed. Pegasus Press, Bucure[ti,2002)Face parte din ansamblurile Procontemporania [i Profil; este membru al Trio-ului Contraste.A ob]inut doctoratul în muzic\ la Universitatea Na]ional\ de Muzic\, Bucure[ti, 2002.

Horia Maxim - n\scut în 1971, la Gala]i, într-o familie de muzicieni, începe studiul pianului de la o vârst\ fraged\, fiind în-drumat de prof. Mircea Costache. A absolvit Facultatea de interpretare - pian, clasa maestrului Dan Grigore, la Universitatea Na]io-nal\ de Muzic\ Bucure[ti, iar un an mai târziu ob]ine titlul de Master la aceea[i Universitate.

Este laureat al mai multor concursuri na]ionale [i interna]ionale.A fost invitat în numeroase emisiuni de radio [i televiziune [i a reali-zat imprim\ri speciale pentru postul na]ional de radio cu un repertoriu ce cuprinde lucr\ri de Bach, Beethoven, Rachmaninoff, Ravel [.a..

Considerat a fi unul dintre cei mai buni piani[ti ai genera]iei sale, Horia Maxim este un muzician afirmat dup\ anii 1990,abordând un repertoriu vast, atât ca solist al celor mai importante Filarmonici din ]ar\ precum Orchestra Na]ional\ Radio, Or-chestra de Camer\ Radio sau Filarmonicile din Ia[i,Cluj, Timi[oara, Tîrgu-Mure[ [.a., cât [i ca partener al unor importan]i mu- 1114

Interpre]i

Recital Ion Bogdan {tef\nescu (vioar\) - Horia Maxim (pian)

Page 12: Rinascimento musici

RinascimentoMUSICI

RinascimentoMUSICI

Clasicism (classicus = exemplu, model) - clasicis-mul cultiv\ suprema]ia principiilor morale [i ra]ionaleasupra fanteziilor si pasiunilor, datoria fa]\ de patrie,religie, familie sau onoare fiind mai presus de senti-mentele personale. Eroul clasic este unul ideal; com-portamentul, gândirea, principiile [i sentimentele lui sereg\sesc în orice om. Spre deosebire de baroc, seco-lul al XVIII-lea este unul antifeudal si antiabsolutist, cul-tivînd, în prima parte a sa, concep]iile despre intere-sul general, care primeaz\ asupra celui personal.

{coala muzical\ vienez\ este socotit\ — pe dreptcuvînt — ca principala baz\ a clasicismului în muzic\.Reprezentan]ii de seam\ ai acestei [coli: JosephHaydn (1732-1809), Wolfgang Amadeus Mozart(1756-1791) [i Ludwig van Beethoven (1770-1827),prin gândirea muzical\ înaintat\ a epocii [i prin crea]iilelor, r\mase modele de perfec]iune, justific\ aceast\ afir-ma]ie. Crea]iile lor, prin claritatea, echilibrul [i bog\]iade expresie, a logicii [i a profunzimii de gândire ar-tistic, constituie o parte important\ a fondului literatu-rii muzicale universale. Dezvoltarea [i perfectarea unorforme [i genuri muzicale în cadrul [colii vieneze — lie-dul, sonata, cvartetul, simfonia, concertul, divertismentul— au impulsionat evolu]ia muzicii culte europene pân\în zilele noastre.

Recunoscînd meritele deosebite ale lui Haydn, Mo-zart [i Beethoven, trebuie avut în vedere c\ perioadaclasicismului nu poate fi limitat\ numai la personalitatealor. Operele celorlal]i compozitori ai acestor perioade,

au fost puse în umbr\ pe nedrept de crea]iile celor trei mari muzicieni, [i au r\mas în cea mai mare parte necunoscute mareluipublic. Trecînd în revist\ întreaga perioad\ ce a precedat apari]ia {colii muzicale vieneze, se poate afirma c\ un gânditor, re-formator [i profund creator de oper\ cum a fost Christoph Willibald Gluck (1714-1787) ar trebui socotit drept compozitor re-prezentativ al perioadei clasice. În aceea[i categorie merit\ a fi inclus [i Philipp Emanuel Bach (1714-1788), eminent teoretician[i compozitor . Întrucit {coala muzical\ vienez\ din secolele XVIII [i XIX a reu[it s\ fac\ o sintez\ a mai multor tendin]e obser-vate [i dezvoltate pe parcurs de decenii — tematica, dezvoltarea simfonismului, logica [i func]ionalitatea tonal\, cristalizarea for-melor [i genurilor muzicii culte de camer\, instrumental [i orchestral - [i prin toate acestea s\ influen]eze întreaga crea]ie a mu-zicii, nu se poate închipui o dezvoltare muzical\ pentru acea perioad\ decât pe coordonatele clasicismului vienez.

Dic

]ion

ar

Baroc — termen care denume[te stilul dezvoltatîn special în arta din vestul [i centrul Europei lasfâr[itul sec.XVI, pân\ la sfîr[itul secolului XVII [i ex-tins ulterior în toat\ Europa. Barocul, generat de pe-rioada Rena[terii (sec.XIV — XVI, «perioad\ de aur»a polifoniei vocale), s-a îndep\rtat din ce în ce maimult de echilibrul artei acesteia. În arhitectur\ [i pic-tur\ stilul baroc a putut fi definit ; în muzic\, acestlucru a fost [i este mai greu de f\cut. Nu întîmpl\tor,marele muzician Hugo Riemann a evitat, pe cât po-sibil, termenul de baroc pentru muzic\, înlocuindu-l cu epoca basului cifrat. Spre deosebire de muzi-cienii Rena[terii care amplificau [i supra`nc\rcau pla-nurile polifonice, muzicienii noului curent c\utau s\dezvolte monodia apropiat\ de profilul antic. În ge-neral, ca reac]ie la o polifonie prea stufoas\, se tin-de tot mai mult spre dezvoltarea stilului omofon (me-lodie acompaniat\). Printre elementele noi, se im-pune fundamentarea [i amplificarea principiilor ar-moniei, ca [i îmbinarea armoniei cu un concept po-lifonic. O sintez\ a întregii cunoa[teri muzicale pîn\la mijlocul sec.XVIII,a f\cut Johann Sebastian Bach,care a deschis muzicii noi perspective. Lucrarea saClavecinul bine temperat este una din marile cuceriri ale perioadei barocului.

Unul din genurile care cap\t\ o ampl\ dezvoltare este concertul, denumit concerto-grosso. Concertul permite etalarea teh-nicii instrumentale [i a poten]elor expresive ale interpre]ilor. În acela[i timp, favorizeaz\ dezvoltarea calit\]ilor improvizatoriceale soli[tilor, întrucît autorii nu obi[nuiau s\ scrie ornamentele.

Genurile vocal-instrumentale — cantata, oratoriul, opera-seria [i opera buffa sau genurile instrumentale de ansamblu — va-ria]iunea, suita orchestral\ — sunt cultivate în egal\ m\sur\.

Repertoriul muzical al perioadei baroce poate fi clasificat în trei mari grupe: muzica de cult sau bisericeasc\, muzica laic\de camer\ [i muzica de scen\. Mai târziu, via]a de concert a luat o asemenea amploare, încât oratoriile, cantatele [i concerte-le religioase erau prezentate marelui public nu în biseric\ ci în sala de concert. În baroc, suntem martorii unei mi[c\ri muzicaleîn care forme [i genuri noi apar ca urmare a dezvolt\rii muzicii instrumentale [i vocale, inclusiv a orchestrei. Orchestra, dintr-un ansamblu instrumental înso]itor al partidelor vocale (în Rena[tere [i Baroc timpuriu) cap\t\ independen]\ [i o importan]\ careegaleaz\ [i dep\[e[te vocea. Compozitorii scriu cu predilec]ie pentru orchestr\ în forme [i genuri specifice ei.

Apari]ia concertelor publice, faptul c\ fenomenul muzical dep\[e[te cadrul bisericii sau al unor saloane, cercuri închise, con-stituie un lucru hot\râtor pentru viitorul artei muzicale. 1312

Dic]ionar