1
Rezumat
al tezei de abilitare
„Contribuţii ştiinţifice la floarea-soarelui ca plantă oleaginoasă,
meliferă şi furnizoare de biomasă”
elaborată de Prof. univ. dr. Ion Viorel
Teza de abilitare este structurată conform cu legislaţia în vigoare şi Regulamentul privind
organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare al Universităţii de Ştiinţe
Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV Bucureşti) aprobat de Senatul
USAMV Bucureşti în data de 30.04.2015. Ca atare, teza de abilitare cuprinde:
- cuvinte cheie;
- realizări ştiinţifice, profesionale şi academice: realizări ştiinţifice, profesionale; activitatea de
cercetare; recunoaşterea şi impactul activităţii (prestigiul profesional);
- planul de evoluţie şi dezvoltare a carierei profesionale, ştiinţifice şi academice;
- referinţe bibliografice;
- anexă cu o selecţie de lucrări ştiinţifice publicate cu privire la tematica tezei de abilitare.
Teza include cele mai importante realizări științifice și profesionale pe care le-am obţinut la
floarea-soarelui ca plantă oleaginoasă, dar şi ca plantă meliferă, iar mai nou ca sursă de biomasă
energetică pentru producerea de biogaz care să fie transformat prin ardere în electricitate, cu
cogenerare de căldură.
Realizările ştiinţifice obţinute la floarea-soarelui şi prezentate în cadrul tezei de abilitare fac
referire la perioada 2002-2016, practic la perioada care a urmat după susţinerea tezei de doctorat,
care a avut loc pe data de 14 decembrie 2001. Cercetările efectuate în această perioadă au fost
desfăşurate în cadrul a diferite proiecte de cercetare, şi anume:
- “Optimizarea şi prognozarea producţiei de miere la hibrizii de floarea-soarelui prin integrarea
factorilor biologici, ecologici şi tehnologici”, proiect în cadrul programului AGRAL, contract
nr. 102/18.10.2001, implementat în perioada 2002-2004 şi coordonat de Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură Bucureşti (ICDA Bucureşti).
- “Prognozarea producţiei de miere, autofertilitatea şi caracteristicile productive la hibrizii
străini de floarea-soarelui admişi în cultură în România”, proiect CEEX nr. 1048/2005,
contract nr. 106/10.10.2005, implementat în perioada 2005-2008 și coordonat de USAMV
București.
2
- “Realizarea şi implementarea unui sistem integrat de planificare a stupăritului pastoral în
vederea rentabilizării exploataţiilor apicole din zona de S-SV a Munteniei”, proiect PNII-
Parteneriate, contract nr. 52-119/1.10.2008, implementat în perioada 2008-2011 și coordonat
de ICDA Bucureşti.
- „Optimizarea producției de biomasă și abordarea conservării apei”, proiect PNII-Parteneriate
în domenii prioritare, cod PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-1778, contract nr. 45/30.08.2012,
implementat în perioada 2012-2016 şi coordonat de USAMV București.
Cercetările efectuate la floarea-soarelui au vizat următoarele aspecte mai importante:
1- caracteristicile morfologice ale plantei (talia plantei; ritmul de creştere al tulpinii şi al
calatidiului; numărul de frunze și suprafața foliară a plantei), care ne-a permis o mai bună
cunoaştere a plantei de floarea-soarelui şi a biologiei acesteia;
2- procesul de înflorire la nivelul culturii de floarea-soarelui, respectiv identificarea perioadelor
când se realizează principalele momente ale înfloritului la nivelul culturii (apariţia primelor
calatidii înflorite, momentele când 10%, 50% şi 100% dintre calatidii sunt înflorite,
momentul când numai 10% dintre calatidii mai sunt înflorite, încheierea procesului de
înflorire) în concordanţă cu importanţa meliferă a florii-soarelui, precum şi stabilirea duratei
dintre aceste momente;
3- potenţialul melifer al florii-soarelui, respectiv capacitatea florii-soarelui de a secreta nectar
în diferite condiţii de mediu şi tehnologice, accesibilitatea albinelor la nectarul secretat şi
producţia potenţială de miere la floarea-soarelui;
4- autofertilitatea şi polenizarea la floarea-soarelui, din cercetările efectuate rezultând faptul că
autofertilitatea ridicată este o calitate a hibrizilor de floarea-soarelui, dar aceasta nu este de
100%, motiv pentru care asigurarea albinelor melifere pentru polenizare nu face decât să
potenţeze această calitate şi să asigure polenizarea indiferent de condiţiile de mediu;
5- biomasa florii-soarelui (biomasa plantei şi repartiţia acesteia pe componentele plantei;
producţia de biomasă), în cercetările efectuate fiind interesaţi de floarea-soarelui ca o cultură
energetică furnizoare de biomasă pentru producerea de biogaz; în condiţii bune de vegetație,
producţiile de biomasă proaspătă au variat între 62 şi 82 t/ha (cu limite de variație între 58 și
92 t/ha), iar producţiile de biomasă uscată au variat între 16 şi 20 t/ha (cu limite de variație
între 13 și 21 t/ha); de asemenea, trebuie menţionat şi faptul că pentru producerea de
biomasă energetică, trebuie utilizaţi atât hibrizi de floarea-soarelui adecvaţi acestui scop, cu
capacitatea de a realiza producţii mari de biomasă, cât şi o tehnologie de cultivare
corespunzătoare acestei destinații a culturii;
3
6- elementele productivităţii calatidiului: diametrul calatidiului; numărul se boabe pe calatidiu;
masa boabelor pe calatidiu; MMB, elemente care au fost studiate la diferiţi hibrizi, în
diferite condiţii de mediu şi tehnologice;
7- producţia de boabe, cu privire la care, ca şi în cazul elementelor productivităţii calatidiului,
s-a constatat că în condiţii mai favorabile de vegetaţie distanţa mai mică între rânduri a avut
tendinţa de a diminua producţia de boabe, în timp ce în condiţii mai puţin favorabile de
vegetaţie distanţa mai mică dintre rânduri a avut tendinţa de mărire a producției de boabe; de
asemenea, s-a constatat că prin creşterea densităţii, deşi se diminuează valoarea elementelor
productivității calatidiului, producția de boabe pe unitatea de suprafaţă a crescut până la un
anumit prag, dar numai în condiţii favorabile de vegetaţie;
8- calitatea recoltei, respectiv: masa hectolitrică (MH), conţinutul de ulei şi conţinutul de coji.
Realizările ştiinţifice sunt prezentate în contextul stadiului actual al cercetării ştiinţifice pe
plan naţional şi internaţional cu privire la temele abordate. Ca atare, referinţele bibliografice includ
publicaţiile proprii, dar şi ale autorilor citaţii în cadrul tezei de abilitare.
Teza de abilitare include şi planul de evoluţie şi dezvoltare a carierei profesionale, ştiinţifice
şi academice. Activitatea mea profesională, didactică și de cercetare, din ultimii 22 de ani s-a
desfăşurat în cadrul Departamentului de Științele Plantelor (din anul 2011), respectiv Catedra de
Fitotehnie (în perioada 1995-2011) până la înființarea departamentelor în structura Facultății de
Agricultură, USAMV București.
Dezvoltarea carierei profesionale are la bază acumulările cantitative şi calitative anterioare şi
va viza atât dezvoltarea pe orizontală, prin dobândirea de noi competenţe, cât mai ales dezvoltarea
pe verticală, prin îmbunătățirea competenţelor existente. De asemenea, dezvoltarea carierei
profesionale va viza creşterea calităţii în activitatea de cercetare şi cea didactică, creşterea gradului
de vizibilitate internaţională, dar şi naţională, precum şi creşterea prestigiului universităţii, a
facultăţii şi a colectivului din care fac parte.
Dezvoltarea carierei universitare va viza cele două componente complementare care se
întrepătrund şi se susţin reciproc, şi anume componenta ştiinţifică şi cea didactică. Activitatea de
cercetare ştiinţifică a fost şi va rămâne modul de manifestare a creativităţii, precum şi calea de a
ajunge la cunoaştere şi de desăvârşire a personalităţii profesionale. Activitatea didactică se bazează
pe identificarea şi aprofundarea elementelor de noutate din domeniul fitotehnic şi al consultanţei
agricole, precum şi pe utilizarea de noi tehnici didactice şi modalităţi de interacţiune cu studenţii.