REVISTA PRESEI 16.06.2016 Avertisment al Rusiei privind planul flotei militare: "Marea Neagră nu are nicio legătură cu NATO"
Aplicarea deciziei CCR privind abuzul in serviciu. Judecător: Parlamentul nu e obligat să modifice
legea, e o interpretare/ Senator PSD: Legea să fie modificată de Parlament, nu OUG
Consultări PSD - UNPR - ALDE, joi, privind depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului
Cioloş. Tăriceanu: Avem abordări destul de apropiate, noi şi PSD
Octavian Gordon a fost numit noul director interimar al Bibliotecii Naţionale a României
Dispută la vârf: cât de sustenabilă este creşterea economică actuală
România ar putea să își reducă, în doi ani, creditele neperformante sub media țărilor afectate de
criză (Baqir, FMI)
Bulgaria, România și Croația, pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește consumul și PIB-ul per capita
în 2015
Ministerul Energiei: Nu am primit de la ANRE nicio solicitare pentru abrogarea sau modificarea
calendarului de liberalizare
Dean Thompson: Acordul TTIP ar fi un motor pentru creșterea economică și competitivitate
România are cele mai mici prețuri la pâine din Uniunea Europeană și Europa
Borc: Un TTIP "diluat" nu ar fi un sprijin pentru cei implicați; sper ca echipele de negociere să
identifice soluțiile optime
Gazele care s-au descoperit în Marea Neagră se vor epuiza în cel mult 20 de ani (expert)
Silvia Moldovan (FSPAR): Solicităm legea salarizării unitare, depolitizarea funcției publice și tichete
de masă pentru bugetari
Sistemul național de educație a însumat 3,64 milioane de elevi/studenți și 237.400 de cadre
didactice, în anul școlar 2015-2016
Universitățile se închid în noiembrie. Criză în Educație
Daianu: Bugetul public si relatia cu FMI
S-a incins dezbatarea TTIP si la Bucuresti. Sindicalistul Hossu: Nu putem vorbi de comert liber cand
avem regim de vize pentru romani. Negociator SUA: Lucratorii americani sunt discriminati in UE
Liviu Luca, cercetat intr-un nou dosar pentru un prejudiciu de un milion euro cauzat Petromservice
(rechizitoriu)
Comisia Europeana verifica daca legea care obliga hipermarketurile sa vanda mai multa marfa
romaneasca incalca legislatia UE
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, anunta un Blitz Krieg impotriva birocratiei: Dispare
copia legalizata, bani pentru informatizare doar daca se demonstreaza interconectarea bazelor de
date
Euro Insol a fost numit lichidator judiciar al Regiei Autonome pentru Controlul Activităţii Nucleare
Lista sporurilor pe care le primesc angajaţii din Transporturi
Propunere FMI: salariul minim, diferenţiat în funcţie de regiune
SANITAS: OUG privind salarizarea pare să fi fost semnată „pe genunchi” şi a fost modificată pe
drumul dintre instituţii
STUDIU Ce aşteaptă tinerii născuţi după 1995 de la angajatori
Ministerul Energiei a respins proiectul ELCEN de construire a unui nou grup de cogenerare la CET
Grozăvești
În problema concedierilor colective / Sindicatul „Noroc Bun” ameninţă CEH cu justiţia
Avertisment al Rusiei privind planul flotei militare: "Marea
Neagră nu are nicio legătură cu NATO" Sursa: Mediafax
O eventuală decizie a Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capabilităţilor navale în Marea Neagră ar
fi un factor "destabilizator", avertizează Andrei Kelin, un oficial din cadrul Ministerului rus de Externe,
precizând că Marea Neagră "nu aparţine" şi "nu are nicio legătură" cu NATO.
"Dacă se va lua decizia de creare a unei forţe navale permanente, sigur că acest lucru va fi un factor
destabilizator; pentru că nu este o mare a Alianţei Nord-Atlantice", a declarat, miercuri seară, Andrei Kelin,
directorul Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului rus de Externe.
"Marea Neagră nu are nicio legătură cu Alianţa Nord-Atlantică. Nu cred că o astfel de hotărâre ar conduce
la îmbunătăţirea relaţiilor Rusia-NATO", a avertizat Andrei Kelin, citat de agenţiile de presă ruse.
Ministerul român al Apărării a anunţat în urmă cu câteva luni că va iniţia demersuri pentru a crea o structură
navală permanentă în Marea Neagră, după modelul grupurilor navale NATO. România, Bulgaria şi Turcia
poartă discuţii pe tema creării unui grup naval comun al Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră, anunţa
la sfârşitul lunii mai ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov. O decizie în acest sens este aşteptată la
summitul NATO care se va desfăşura în iulie în Polonia.
Conform Convenţiei Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot menţine nave militare în
această zonă mai mult de 21 de zile. Dintre statele membre NATO, România, Bulgaria şi Turcia au ieşiri la
Marea Neagră.
Rusia a criticat vehement de nenumărate ori prezenţa unor nave militare NATO în Marea Neagră. Recent,
Forţele aeriene ruse au efectuat în centrul Mării Negre un exerciţiu care simula distrugerea unor nave
militare americane ancorate în Portul Constanţa, conform unor surse din cadrul serviciilor secrete ucrainene.
Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014, are propria Flotă militară în Marea Neagră,
staţionată în Sevastopol.
Relaţiile NATO-Rusia sunt au continuat să se deterioreze începând din anul 2014, pe fondul crizei din
Ucraina.
Aplicarea deciziei CCR privind abuzul in serviciu. Judecător:
Parlamentul nu e obligat să modifice legea, e o interpretare/
Senator PSD: Legea să fie modificată de Parlament, nu OUG Sursa: Mediafax
Decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu este una de interpretare, pentru judecători şi
procurori, Parlamentul nefiind obligat să modifice articolele respective, a declarat pentru MEDIAFAX unul
dintre judecătorii CCR.
''Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele
respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori'', a explicat unul dintre membrii Curţii pentru
MEDIAFAX.
CCR a admis miercuri parţial sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în
serviciu, a declarat preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, judecătorii recomandând ca sintagma
''în mod defectuos'' să fie înlocuită cu ''prin încălcarea legii''.
''Decizia mult aşteptată a fost luată în unanimitate. Este o decizie parţială. Se admite contestaţia şi se declară
că sintagma 'în mod defectuos' din 246 şi din 297 (din Codul penal n.r.) se înţelege 'prin încălcarea legii'.
Deci nu în mod defectuos, ci prin încălcarea legii. Celelalte critici au fost respinse, inclusiv la 13 indice 2
(din legea 78/2000 n.r.)'', a declarat Dorneanu.
Întrebat dacă e corect să spunem că abuzul a fost dezincriminat, Dorneanu a răspuns: ''Nu, doamne fereşte.
În toată discuţia care a fost până acum nu s-a pus problema dezincriminării''.
''Decizia noastră se aplică pentru viitor, de la data publicării. Abuzul în serviciu rămâne, dar rămâne definit
cu această menţiune, 'prin încălcarea legii' '', a mai adăugat el.
Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ''fapta funcţionarului public care, în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează
o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane
juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie
publică''.
Articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 menţionează că ''în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de
uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele
speciale ale pedepsei se majorează cu o treime''.
Senatorul PSD Ioan Chelaru, membru al Comisiei juridice, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că
decizia Curţii Constituţionale este una înţeleaptă, pentru că judecătorii CCR nu au căzut în extreme, fiind
de părere că decizia Curţii deschide poarta unei redefiniri urgente a abuzului în serviciu.
”Curtea a dat o soluţie înţeleaptă, în sensul în care nu a căzut nici într-o extremă, nici în cealaltă. Nici nu se
putea pune problema, din punct de vedere juridic, a dezincriminării unei infracţiuni, cum apăruse prin presă,
cum doamna procuror şef de la DNA indusese în opinia publică”, a declarat pentru MEDIAFAX
vicepreşedintele PSD al Senatului, Ioan Chelaru.
El a mai spus că CCR urmăreşte o chestiune pe care ar fi trebuit să o urmărească iniţiatorul Codului Penal,
respectiv ”definirea în termeni foarte clari, expliciţi, neinterpretabil, nedubioşi toate elementele infracţiunii
de abuz în serviciu”.
”Definiţia fiind extrem de generală, cu termeni care lasă loc la interpretare - din păcate au apărut în practică,
în principal a parchetelor, inclusiv a DNA, o interpretare extensivă a textului din Codul Penal, automat abuz,
abuz în interpretare, abuz în punerea în practică a unor măsuri dintr-un dosar penal”, a mai spus Chelaru.
Senatorul PSD a mai spus că ”această decizie a Curţii deschide poarta unei redefiniri urgente a infracţiunii”
şi că este de preferat ca, în termenul legal de 45 de zile, modificarea articolului referitor la abuzul în serviciu
să se facă în Parlament, nu prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
Decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu este una de interpretare, pentru judecători şi
procurori, Parlamentul nefiind obligat să modifice articolele respective, a declarat pentru MEDIAFAX unul
dintre judecătorii CCR.
Consultări PSD - UNPR - ALDE, joi, privind depunerea unei
moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Cioloş. Tăriceanu:
Avem abordări destul de apropiate, noi şi PSD Sursa: Mediafax
Copreşedinte ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat miercuri referindu-se la oportunitatea unei moţiuni
de cenzură, că trebuie evitată o criză politică, dar că decizia va fi luată după consultările de joi, dintre liderii
PSD, UNPR şi ALDE.
''Este evidentă actuala incapacitate a Guvernului de a gestiona treburile importante ale României, lucrul
acesta s-a văzut şi prin faptul că numeroşi miniştri au trebuit să demisioneze. (...) Avem abordări destul de
apropiate, noi şi PSD, pentru că simţim lipsa de performanţă a Guvernului şi avem măsura responsabilităţii
noastre, precum şi a limitelor în care putem să acţionăm datorită faptului că o cădere a Guvernului duce din
nou toate cărţile în mâna preşedintelui care trebuie să desemneze un prim-ministru'', a afirmat Călin Popescu
Tăriceanu.
El a mai spus că un rol important în această ecuaţie îl are preşedintele Klaus Iohannis.
''Stabilitatea unei ţări şi evitarea crizelor politice întotdeauna trebuie avute în vedere când se iau astfel de
decizii, aşa încât o să aştept consultările cu preşedintele PSD. Este important rolul preşedintelui. Preşedintele
a făcut deja propunerea aceasta de Guvern tehnocrat, pe care noi am criticat-o din primul moment pentru că
anticipam acest eşec. Am impresia că preşedintele nu are suficientă experienţă politică pentru a degaja o
soluţie cât mai bună pentru România în acest moment. Ne-am lămurit cu toţii, suntem vaccinaţi cu formula
tehnocrată. Vedem cât de prost funcţionează, ce rezultate proaste aduce şi cred că n-o să mai îndrăznească
nimeni în viitor să mai vină cu o astfel de propunere'', a afirmat liderul ALDE.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat marţi că va discuta în această săptămână oportunitatea depunerii
unei moţiuni de cenzură, ceea ce, în opinia lui, va genera declanşarea alegerilor parlamentare anticipate,
deoarece preşedintele Iohannis nu va accepta propunerea PSD de premier.
Octavian Gordon a fost numit noul director interimar al
Bibliotecii Naţionale a României Sursa: Mediafax
Ministrul Culturii Corina Şuteu a anunţat, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că l-a numit pe Octavian
Gordon directorul interimar la Biblioteca Naţională a României, instalarea în funcţie fiind făcută în prezenţa
secretarilor de stat Lucian Vărşăndan şi Mihai Ghyka şi a lui Gabriel Liiceanu.
Ministrul Culturii a reiterat, totodată, printr-un mesaj postat, luni, pe Facebook importanţa consolidării
parteneriatului între BNaR şi Biblioteca Naţională a Franţei.
În plus, Corina Şuteu a exprimat că Biblioteca Naţională a României trebuie să devină o instituţie deschisă
publicului şi un reper în sfera culturii naţionale contemporane, manifestându-şi încrederea în pregătirea
profesională a lui Octavian Gordon în noul post de director interimar al BNaR.
Nu în ultimul rând, Ministrul Culturii şi-a arătat sprijinul pentru reformarea şi stabilitatea acesti instituţii de
cultură.
Mesajul publicat de Ministrul Culturii Corina Şuteu pe Facebook este:
„Biblioteca Naţională a României trebuie să depăşească momentele dificile şi instabilitatea din ultimii ani. E
important ca parteneriatul cu Biblioteca Naţională a Franţei să fie consolidat, iar Biblioteca Naţională a
României să devină o instituţie deschisă marelui public şi un reper în spaţiul cultural românesc contemporan.
Expertiza domnului Octavian Gordon şi reuşitele sale profesionale sunt o garanţie pentru viitorul Bibliotecii
Naţionale de la Bucureşti, iar Ministerul Culturii va fi un partener permanent al reformării şi stabilităţii
acestei instituţii. E un moment de reclădire, iar energia noilor generaţii va contribui decisiv la împlinirea
acestui moment. Domnul Octavian Gordon este un exponent al acestei generaţii.”, a conchis Corina Şuteu.
Dispută la vârf: cât de sustenabilă este creşterea economică
actuală Sursa: Mediafax
România are în acest moment cea mai mare creştere economică din Europa, 4,3% în T1, dar calitatea ei
este pusă la îndoială având în vedere că se bazează cel mai mult pe consum – aproape 20% în primele patru
luni din an - şi mai puţin pe investiţii sau producţie, notează Ziarul Financiar.
Creşterea consumului a mărit deficitul comercial (importurile au un ritm de creştere dublu faţă de exporturi),
iar bugetul statului cel mai sigur va intra sub alertă în a doua parte a anului, cu un deficit care se va apropia
de 3% din PIB, informează Ziarul Financiar.
Într-o poziţie surprinzător de critică, Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice, a
adus în discuţie calitatea creşterii economice actuale: „Consolidarea postcriză a fost recent reversată.
Perpetuarea acestui trend în raport cu dinamica actuală a creşterii indică o evoluţie prociclică ce ar fragiliza
bugetul şi economia în ipoteza unei noi crize. Cadrul fiscal-bugetar este vulnerabil“.
România trebuie să aibă un alt model de creştere economică, sustenabilă, care să nu se bazeze pe deficite,
a menţionat el.
Declaraţia a fost făcută la o conferinţă organizată de Ministerul Finanţelor cu FMI.
Anca Dragu, ministrul finanţelor, spune că această creştere economică a României este „sustenabilă“.
Întors la Bucureşti după patru ani, Jefffrey Franks, negociatorul FMI în perioada de criză, atunci când s-au
tăiat salariile, a spus că prefără mai degrabă ca România să aibă o creştere economică de 3,5% pe an, pe o
perioadă de 10 ani, sustenabilă, decât o creştere economică de peste 4,5% pe an pe o perioadă de cinci ani,
după care să urmeze o criză.
Deşi România a făcut progrese importante în criză, mai sunt multe lucruri de făcut în domeniul sănătăţii,
educaţiei, justiţiei şi reformei companiilor de stat, a adăugat el.
Actualele dobânzi mici la lei (0,73% pe an indicele ROBOR la trei luni) sunt conjncturale, la fel cum este şi
această deflaţie, a menţionat el. Creşterea creditului de consum nu este rea în principiu (20% an/an), dar
trebuie să fiţi atenţi cu acest lucru, să vedem cât de sustenabilă este, a adăugat Franks.
FMI cere guvernului să amâne relaxarea fiscală din 2017 şi pune problema sustenabilităţii creşterii salariului
minim pe economie, având în vedere că productivitatea nu are acelaşi ritm de creştere.
Ionuţ Dimitru, economistul – şef al Raiffesen Bank spune că economia nu poate rezista cu această creştere
de consum: PIB-ul creşte cu 4%, iar consumul cu 10%. Este ceva în neregulă. Importurile de bunuri de
consum au decolat, iar viteza de deteriorare a balanţei comerciale este masivă. Se acumulează dezechilibre.
Dragoş Huru, profesor la ASE, director al Departamentului de economie şi politici economice, s-a întrebat
retoric: de ce să nu fie această creştere economică sustenabilă? De ce să nu avem reduceri de taxe şi creşteri
de salarii? Oamenii întâi consumă şi după aceea vor investi. Cred că ne facem probleme degeaba şi tragem
semnale de alarmă greşite.
România ar putea să își reducă, în doi ani, creditele
neperformante sub media țărilor afectate de criză (Baqir,
FMI) Sursa: Agerpres
România ar putea să își reducă, în doi ani, rata creditelor neperformante sub media țărilor afectate de criza
financiară, deși, în perioada de maxim, țara s-a confruntat cu o rată de 22%, comparativ cu 12% media
celorlalte țări, a declarat miercuri șeful misiunii Fondului Monetar Internațional în România, Reza Baqir.
"Dacă ne uităm la perioada dinainte de T (anul de maxim în ceea ce privește nivelul creditelor
neperformante—n.r.), România a avut o creștere mai rapidă și mai mare mare decât media celorlalte țări
(afectate de criza financiară și luate în calcul de FMI la realizarea comparației-n.r.). România a avut 22% față
de 12% media", a explicat Baqir în cadrul unei conferințe cu privire la situația creditelor neperformante.
Pe de altă parte, reprezentantul FMI menționează faptul că, odată atins vârful în ceea ce privește creditele
neperformante, România a avut o reducere mai rapidă a acestora decât în celelalte țări cu un nivel ridicat al
neperformantelor.
Cu toate acestea, "în ciuda scăderii rapide, rata neperformantelor în România continuă să fie ridicată,
respectiv este la nivelul care, în alte țări, a reprezentat maximul. Cu alte cuvinte, s-a înregistrat un progres
până în prezent, dar mai este mult de muncă", a subliniat oficialul FMI.
În plus, el a mai spus că, în alte țări, în medie, creditele neperformante au coborât la nivelul pre-criză în 5 —
6 ani după ce au atins vârful. "Sper să pot să arăt peste doi ani același grafic din care să reiasă că linia albastră
(creditele neperformante în România-n.r.) a coborât mai rapid decât linia roșie (media celorlalte țări-n.r.)
ceea ce ar însemna că mai sunt doi ani în care România, dacă vrea să fie mai bună decât celelalte țări, poate
să coboare rata creditelor neperformante sub media celorlalte țări", a explicat Reza Baqir.
Pe de altă parte, directorul general adjunct al DG ECFIN din Comisia Europeană, Servaas Deroose, a declarat
că experiența României în materie de reducere a creditelor neperformante reprezintă o lecție de învățat.
"Exemplul României este grăitor, unde NPL-urile au crescut, dar după aceea România a reușit să-și reducă
activele cu probleme. Această experiență este o lecție de învățat", a spus Deroose.
Acesta a subliniat faptul că, în România, creditele neperformante s-au concentrat la firme, un sfert fiind la
corporații și 54% la IMM-uri. Însă progresul în rezolvarea problemelor cu creditele neperformante înseamnă
și scoaterea din piață a companiilor neviabile.
Reprezentantul CE a mai afirmat că, în zona euro, rata creditelor neperformante este de 6%, ceea ce înseamnă
aproximativ un trilion de euro, adică 9% din PIB. "Este o problemă care trebuie rezolvată rapid", a mai
explicat Deroose.
În România, conform datelor BNR, rata creditelor neperformante, calculată pe baza definiției Autorității
Bancare Europene, a scăzut de la 21,5% în septembrie 2014 la 13,5% în martie 2016.
Bulgaria, România și Croația, pe ultimele locuri în UE în ceea
ce privește consumul și PIB-ul per capita în 2015
Sursa: Agerpres
Bulgaria, România și Croația au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de
locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), potrivit datelor preliminare publicate
miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Situația este identică în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii
de cumpărare standard (PPS), Bulgaria, România și Croația fiind la aproximativ jumătate față de media
înregistrată în restul statelor membre.
În 2015, în Uniunea Europeană consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS a variat
de la 51% din media din UE, în cazul Bulgariei, 58% din media din UE în cazul României și Croației, până
la 137% în cazul Luxemburgului și 124% din media din UE în cazul Germaniei.
În ceea ce privește PIB-ul per capita în 2015 (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în
paritatea puterii de cumpărare standard — PPS) a variat de la 46% din media din UE în cazul Bulgariei, 57%
din media UE în cazul României, 58% din media din UE în cazul Croației până la 271% din media din UE
în Luxemburg și 125% din media din UE în Germania.
Ministerul Energiei: Nu am primit de la ANRE nicio
solicitare pentru abrogarea sau modificarea calendarului de
liberalizare Sursa: Mediafax
Ministerul Energiei nu a primit de la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) nicio
solicitare pentru abrogarea sau modificarea calendarului de liberalizare, ci doar o adresă, datată 10 iunie
2016, prin care aceasta solicită reevaluarea prețurilor de producție internă prevăzute în calendar, a declarat,
miercuri, secretarul de stat Aristotel Jude.
Oficialul a făcut această declarație în contextul în care, pe 12 mai, președintele ANRE, Niculae Havrileț, a
afirmat că a solicitat Ministerului Energiei abrogarea de la 1 iulie a Hotărârii de Guvern nr. 488/2015, prin
care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație.
"Ministerul Energiei a primit din partea ANRE vineri, 10 iunie 2016, o adresă care are în anexă o analiză
care vizează piața gazelor naturale. Pentru a corecta informațiile din spațiul public, fac precizarea că, până la
primirea adresei, ANRE nu a solicitat oficial Ministerului Energiei, prin transmiterea unei adrese, analiza sau
modificarea, după caz, a calendarului prevăzut de HG 488/2015. Astfel, informațiile din spațiul public
conform cărora Ministerul Energiei a primit solicitări din partea ANRE în acest sens înainte de data de 10
iunie 2016 sunt complet eronate", a precizat secretarul de stat în Ministerul Energiei, la Forumul Energetic
Regional FOREN.
Potrivit acestuia, prin adresa din 10 iunie 2016, ANRE a prezentat o analiză a prețurilor la gazele naturale
din producția internă, a prețurilor medii ponderate din import și a prețurilor aferente principalelor hub-uri
europene.
"Pentru a lipsi de orice interpretare, fac precizarea că nici prin adresa din 10 iunie 2016 ANRE nu a propus
concret, prin propuneri determinate de preț, amendarea calendarului prevăzut de HG 488/2015. Cu alte
cuvinte, prin această adresă, ANRE a arătat Ministerului Energiei doar că apreciază ca rezonabilă o
reevaluare a prețurilor din producția internă cuprinsă în calendarul prevăzut de HG 488, fără a preciza concret
și determinat care este în opinia ANRE prețul corect al producției interne destinat populației și producătorilor
de energie termică pentru cantitățile necesare producerii de energie termică destinate consumului populației.
Concluzionez, mai mult decât atât, că până la această dată niciodată ANRE nu a solicitat Ministerului
Energiei sau Guvernului abrogarea HG 488/2015", a completat Jude.
Potrivit acestuia, din analiza primită de la ANRE, ca o concluzie primară, prețul gazelor naturale de producție
internă, chiar dacă va crește de la 60 de lei la 66 de lei pe MWh de la 1 iulie, nu va fi mai mare în această
iarnă decât prețul gazelor curente de import.
"Precizez că la prețurile medii ponderate de import prezentate de ANRE nu cunosc dacă au fost adăugate
tarifele de intrare în sistemul național de transport, care poate ajunge până la 13 lei pe MWh. Pe analiza
prezentată, Ministerul Energiei va avea probabil întâlniri cu ANRE pentru a fi analizate toate datele de intrare,
pentru a avea o concluzie", a mai spus Jude.
El a explicat că nu este corect să fie pusă presiune pe întreaga producție internă de gaze doar pentru a face
sustenabile activitățile de distribuție, transport și înmagazinare.
"Personal, nu consider corect să punem presiune pe întreaga producție internă curentă din România doar
pentru a face sustenabilă o activitate din sector, fie că este activitate de înmagazinare, de distribuție sau
transport, pentru că, în acest mod, prin a pune presiune administrativă în ceea ce privește determinarea unui
preț al producției interne doar pentru a face sustenabil un tarif de înmagazinare, riscăm să ne îndepărtăm de
la fondul corect al problemei. ANRE ar trebui să susțină eficientizarea și sustenabilitatea tarifelor de
înmagazinare, distribuție sau transport, în general a activităților reglementate, inclusiv prețul final
reglementat al gazelor naturale, nu să le facă rentabile și sustenabile prin presiuni exercitate asupra prețului
producției interne", a mai spus el.
Jude a arătat că, potrivit rapoartelor ANRE, tarifele de distribuție, înmagazinare și transport reprezintă mai
mult de jumătate din prețul final al gazelor.
"În susținerea afirmației, putem observa că există furnizori care furnizează gaze naturale consumatorului
casnic la preț final reglementat de aproximativ 127 lei pe MWh, în condițiile în care ANRE a publicat în
raportul de monitorizare aferent lunii decembrie 2015 un preț mediu ponderat al gazelor naturale fără tarife,
înmagazinare, transport și distribuție, de aproximativ 60 de lei pe MWh. Aceasta este realitatea pe care ne-o
arată datele analizate pe site-ul ANRE, unde nu există date aferente anului 2016", a subliniat oficialul
ministerial.
Acesta a adăugat că producția internă curentă a fost de 11,2 miliarde de metri cubi în 2015, iar consumul de
gaze naturale de 11,4 miliarde. Din acesta, consumul populației și producătorilor de energie termică a fost în
jur de 4 miliarde de metri cubi, din care un miliard din înmagazinare.
Jude a adăugat că Ministerul Energiei face o analiză internă a informațiilor primite de la ANRE, urmând ca,
în funcție de concluzii, să adopte o decizie în raport cu situația de fapt și modul incorect de influențare a
pieței gazelor naturale realizate prin declarațiile președintelui ANRE în spațiul public.
"Independent de analiza prezentată de ANRE, ar trebui să reținem faptul că prima și cea mai importantă
premisă care poate contribui la sustenabilitatea procesului de eliminare a prețului final reglementat al gazelor
naturale este stabilirea prețului real de comercializare a gazelor naturale din producția internă pe piața angro
și cu amănuntul, preț real care nu poate fi stabilit decât de piață, prin mecanisme concurențiale și transparente,
și nu prin decizii administrative. Consider că ANRE ar trebui să respecte Legea 123, articolul 179, alineatul
3", a mai spus secretarul de stat.
Potrivit Legii 123/2012, articolul 179, "calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru
clienții finali cu începere de la 1 decembrie 2012 pentru clienții non-casnici, respectiv din 1 iulie 2013 pentru
clienții casnici, este stabilit de către Guvern, în conformitate cu graficul de eșalonare a prețurilor
producătorilor, propus de ANRE și ANRM, ținând seama de posibilele efecte negative ale eliminării
prețurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puțin resimțite de clienți". Conform aceleiași legi,
"ANRE monitorizează anual rezultatele calendarului de eliminare treptată a prețurilor reglementate pentru
clienții finali și propune Guvernului, după caz, valorificarea producției interne a gazelor naturale pe piața
internă până la finalizarea calendarului aprobat".
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, a declarat, luni, la
Forumul Energetic Regional FOREN 2016, că gazele de import vor avea la iarnă un preț cu 20% mai mic
decât cele din producția internă înmagazinată, astfel că s-ar putea ajunge la situația în care vom prefera să
importăm peste 30% din consum și să nu mai utilizăm gaze din depozite.
Potrivit acestuia, în cazul în care de la 1 iulie va exista o creștere de 10% la prețul de producție internă, așa
cum prevede actualul calendar de liberalizare, furnizorii de gaze pentru consumatorii casnici vor fi obligați
să realizeze un coș de gaze care să aibă cel mai mic preț. Practic, se poate ajunge și la 70% import, dacă în
acest fel coșul va fi cel mai ieftin, a susținut președintele ANRE.
De asemenea, la mijlocul lunii mai, Niculae Havrileț anunța că Autoritatea Națională de Reglementare în
Energie (ANRE) a solicitat Ministerului Energiei abrogarea, de la 1 iulie, a Hotărârii de Guvern prin care a
fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație.
"Am avut acum câteva zile o întâlnire la Ministerul Energiei, unde am prezentat această situație. Am
considerat că este important ca inițiatorul Hotărârii de Guvern care a instituit acest calendar să știe că la ora
actuală evoluția pieței gazelor naturale este una favorabilă pentru liberalizare. Este momentul cel mai propice
pentru finalizarea liberalizării. Practic, am solicitat ca Hotărârea de Guvern care impune creșterea prețurilor
la consumatorul casnic cu 10% de la 1 iulie să fie abrogată și să rămânem la prețul de 60 de lei pe MWh, cât
este astăzi, ca preț de referință, urmând ca piața să stabilească adevăratul preț, dar să nu plecăm de la 66 de
lei sau chiar 72 de lei așa cum este prevăzut în calendarul de liberalizare", a susținut oficialul ANRE.
El a adăugat că, potrivit calendarului de liberalizare, la 1 iulie se prevede o creștere a prețurilor reglementate
de 10%, de la 60 de lei pe MWh la 66 de lei pe MWh. Însă, acest lucru ar însemna ca prețul reglementat să
devină mai mare decât cel de pe piața liberă, care este de circa 63 de lei pe MWh.
Dean Thompson: Acordul TTIP ar fi un motor pentru
creșterea economică și competitivitate Sursa: Agerpres
Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) ar fi un motor pentru creșterea
economică și competitivitate atât în SUA cât și în Uniunea Europeană, a afirmat miercuri adjunctul șefului
Misiunii diplomatice a SUA la București, Dean Thompson.
El a participat la dezbaterea "Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții și impactul
asupra României", organizată la Parlament de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.
"Cetățenii americani și europeni cred că piețele deschise creează prosperitate. Statele Unite ale Americii și
Uniunea Europeană au cele mai importante economii, iar cetățenii noștri se bucură de un standard de viață
ridicat. (...) Parteneriatul este oportunitatea promovării valorilor noastre comune la nivel global", a adăugat
oficialul american.
"Este important ca SUA și UE să stabilească regulile comerțului global, să stabilească, pe baza unui
angajament, drepturi de muncă puternice, protecția mediului, să ofere drepturi de proprietate intelectuală, să
încurajeze antreprenoriatul și inovația", a subliniat el, apreciind că respectivul acord ar fi un "motor pentru
creșterea economică și competitivitate".
Discuția de miercuri a fost moderată de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera
Deputaților, Ana Birchall.
"Consider că Acordul de Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții reprezintă un proiect esențial
pentru consolidarea comerțului internațional și a cooperării transatlantice", a subliniat aceasta.
Ea a amintit că "investițiile reciproce UE — SUA reprezintă 57% din investițiile directe la nivel global și
cele două părți ale parteneriatului dețin 46% din PIB-ul global, peste 30% din comerțul cu bunuri și 42% din
comerțul cu servicii".
"Cred că viitorul parteneriat are șanse de a deveni cel mai mare și mai valoros parteneriat semnat vreodată",
a adăugat deputatul.
Totodată, Ana Birchall a precizat că "este nevoie de o mai mare transparență care să caracterizeze negocierile
privitoare la acest acord, precum și o mai mare implicare și un dialog mai strâns la nivelul parlamentelor
naționale în acest proces".
"România este interesată de o prezență mai activă a companiilor americane în economia română. Estimăm
că TTIP ar avea o importanță semnificativă și în sectorul energetic", a mai spus ea.
La eveniment au participat vicepremierul Costin Borc, consilierul prezidențial pe politică internă Laurențiu-
Mihai Ștefan, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Cristian Bădescu și Kate Kalutkievicz —
asistent al negociatorului șef desemnat pentru TTIP din partea Reprezentanței SUA pentru Comerț
Internațional.
România are cele mai mici prețuri la pâine din Uniunea
Europeană și Europa
Sursa: Agerpres
Prețurile la pâine și cereale în România sunt la jumătate (53%) din media înregistrată în Uniunea Europeană,
fiind chiar cele mai mici prețuri consemnate în rândul celor 38 de state europene incluse într-un studiu derulat
în 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Chiar și în țări precum Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia Herțegovina și Kosovo prețurile la pâine sunt
mai mari decât în România, raportat la media din UE.
Pe ansamblu, prețurile la alimente în UE variau, în 2015, între 63% din media din UE în Polonia și 145% în
Danemarca.
Cele mai mari prețuri se înregistrau în Danemarca (145% din media din UE), Suedia (124%), Austria (120%),
Irlanda și Finlanda (ambele cu 119% din media din UE). La polul opus, cele mai scăzute prețuri la alimente
se înregistrau în Polonia (63% din media din UE), România (64%) și Bulgaria (70%).
Printre produsele analizate de Eurostat se numără pâinea, carnea, laptele, brânza și ouăle, băuturile non-
alcoolice și țigările. La toate aceste produse, prețurile din România sunt sub media din UE, fiind cele mai
mici la pâine (53%), pe locul al treilea, după Polonia și Bulgaria, la carne (60% din media din UE față de
54% în Polonia și 55% în Bulgaria) și relativ apropiate de media din UE (92%) în cazul laptelui, brânzei și
ouălor.
În ceea ce privește băuturile alcoolice și non-alcoolice, prețurile din România sunt la 72% din media din UE,
prețuri mai mici fiind înregistrate doar în Bulgaria (64%).
Aceste date au la bază un studiu derulat de Eurostat în 2015 în 38 de state europene, care a acoperit
aproximativ 440 de produse comparabile.
Borc: Un TTIP "diluat" nu ar fi un sprijin pentru cei
implicați; sper ca echipele de negociere să identifice soluțiile
optime Sursa: Agerpres
Un Acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) "diluat" nu va fi un sprijin real
pentru Uniunea Europeană și Statele Unite, iar echipele de negociere trebuie să intensifice eforturile pentru
a identifica soluțiile optime, a declarat, miercuri, într-o conferință de specialitate, viceprim-ministrul Costin
Borc, ministru al Economiei.
"Guvernul României consideră că TTIP trebuie să își merite pe deplin semnificația strategică ce i se atribuie
— adică să reseteze realmente standardele în materie de acorduri de comerț liber. Un TTIP "diluat" care ar
"devia" de la nivelul de ambiție asumat de cele două părți nu ar fi un real sprijin și succes pentru niciunul
dintre cei implicați. De aceea, consider și sper ca echipele de negociatori nu doar să-și intensifice eforturile,
dar și să își dovedească înțelepciunea necesară găsirii soluțiilor optime. Și spun asta fiind pe deplin conștient
că "în coșul" de subiecte ne-negociate se află unul foarte important și pentru România și unde țara noastră
urmărește cu mare atenție negocierile, și aici este vorba de reglementarea diferendelor în materie de
investiții", a spus Borc.
El a subliniat că negocierea Acordului Trans-Atlantic este complexă și dificilă, în contextul sensibilității unor
domenii precum accesul pe piață pentru produsele agricole, diferențele semnificative în domeniul cadrului
de reglementare, barierele netarifare, indicațiile geografice, comerțul cu servicii, reguli de origine, achiziții
publice, investițiile, energie și IMM-uri.
"Nu ascund că și pentru România care, prin agrearea mandatului de negociere încredințat Comisiei Europene,
a achiesat la obiectivele UE în aceste negocieri, acestea sunt domenii sensibile din perspectiva intereselor la
nivel național. Având în vedere caracteristicile economiei sale, România așteaptă o deschidere semnificativă
a pieței serviciilor și, în acest context, facilitarea liberei circulații a lucrătorilor înalt calificați; așteaptă un
acord ambițios în ceea ce privește agricultura, regulile de origine sau indicațiile geografice; un mecanism
viabil de cooperare în domeniul cadrului de reglementare; setarea unor noi standarde în comerțul internațional
prin agrearea unor capitole ambițioase în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, IMM-uri, investiții, drepturi
de proprietate intelectuală, energie", a precizat ministrul Economiei.
Acesta a menționat, totodată, că România susține obiectivul de finalizare a negocierilor în 2016 și a adăugat
că negocierile din iulie, de la Bruxelles, sunt determinante pentru identificarea de soluții de compromis.
"Cu toate aceste dificultăți tehnice și importante din punct de vedere strategic pentru UE și SUA, România
susține pe deplin obiectivul politic setat de cele două părți — acela de a finaliza negocierile TTIP în 2016.
Trebuie să fim însă conștienți că provocarea este deosebită, iar cele două echipe de negociatori fac eforturi
uriașe pentru transpunerea acestui deziderat în practică. Perioada următoare și runda de negociere din luna
iulie de la Bruxelles sunt determinante pentru înregistrarea de progrese și identificarea de soluții de
compromis, reciproc avantajoase pentru cei doi parteneri. Pe de altă parte, nu trebuie ignorată presiunea
opiniei publice — ce a existat constant pe parcursul negocierii acestui acord și, cel mai probabil, se va acutiza
în perioada următoare", a afirmat Costin Borc.
Conform datelor prezentate de acesta, acordul TTIP va conduce la creșterea PIB-ului României în jurul
valorii de 0,25%, estimată la circa 400-500 milioane dolari anual, după intrarea în deplină vigoare a
prevederilor TTIP, cu o creștere bilaterală a exporturilor de circa 35% și o creștere a importurilor cu 25%.
Astfel, creșterea exporturilor românești pe piața SUA ar putea să situeze în jurul valorii de 800 milioane —
1 miliard dolari SUA începând cu anul 2027, anul aplicării depline a concesiilor comerciale convenite în
cadrul TTIP, iar domeniile și produsele "câștigătoare" pentru economia românească vor fi serviciile IT, o
serie de produse agricole, printre care legume și fructe, vinuri, brânzeturi, unele produse agricole procesate,
mobilă, produse de sticlărie, produse siderurgice, cosmetice.
"Toate acestea fără a ignora însă faptul că, la fel ca în cazul oricărei înțelegeri la nivel internațional, TTIP va
fi rezultatul unui compromis. Așteptările României sunt însă ca acest compromis să păstreze nivelul de
ambiție stabilit prin mandatul de negociere al UE — menținerea standardelor comunitare în materie de
politică socială, siguranța consumatorului și protecția mediului. De altfel, acordul are un scop primar, asumat
de ambele părți, armonizarea standardelor existente în UE și SUA. De aceea, comparativ cu TPP-ul unde
80% din prevederi și reglementări privesc barierele tarifare și netarifare și doar 20% standardele, TTIP-ul
abordează în proporție de 80% standardele și doar în măsură de 20% barierele comerciale bilaterale
existente", a explicat Borc.
Ministrul a mai semnalat că UE și SUA dețin împreună 46% din PIB-ul mondial, iar crearea spațiului
comercial comun reprezintă un proiect de viziune strategică în actuala economie globalizată. Comerțul
transatlantic cu bunuri, de peste 400 miliarde euro, reprezintă circa 33% din totalul comerțului mondial, iar
cel cu servicii, de circa 300 miliarde euro, reprezintă 42%.vicii. Investițiile SUA în Europa, în valoare de
circa 145 miliarde euro, sunt de trei ori mai mari decât investițiile americane în toată Asia, în timp ce
investițiile europene în SUA, de circa 112 miliarde euro, sunt de opt ori mai mari decât investițiile europene
în India și China luate împreună.
Gazele care s-au descoperit în Marea Neagră se vor epuiza în
cel mult 20 de ani (expert) Sursa: Agerpres
Resursele de gaze descoperite în Marea Neagră de ExxonMobil și Lukoil se ridică la maximum 130 de
miliarde de metri cubi și se vor epuiza în 20 de ani, a declarat, miercuri, Alexandru Pătruți, expert în resurse
geologice și consilier în cadrul Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
"Marea Neagră, cu certitudine, nu va fi o a doua Marea Nordului. Lucrările de explorare au dat rezultate doar
în România. În Turcia, care deține cea mai mare parte din Marea Neagră, explorările nu au avut rezultate", a
spus Pătruți, la Forumul Energetic Regional FOREN.
Potrivit acestuia, până în prezent, cercetările realizate de ExxonMobil-OMV Petrom și Lukoil au pus în
evidență zăcăminte de 130 de miliarde de metri cubi la nivel de resurse geologice.
"Dacă am putea exploata această cantitate în totalitate, ceea ce este puțin probabil, iar pentru a o exploata
rentabil este nevoie de o producție de 6 miliarde de metri cubi pe an, am avea o producție de până la 20 de
ani. Această producție din Marea Neagră se va suprapune peste actuala producție din zăcămintele de pe uscat,
de 6 miliarde de metri cubi pe an, care are o descreștere constantă", a explicat Pătruți.
El a adăugat că explorările din Marea Neagă vor începe numai dacă prețurile gazelor și țițeiului vor crește și
dacă sistemul de transport al gazelor va fi conectat la piețele internaționale.
"Cererea în țară a scăzut foarte mult, iar investitorii care vor extrage aceste zăcăminte au nevoie de piață de
desfacere și de transportul gazelor de la perimetrele maritime, care sunt destul de departe, la 150-200 de
kilometri de țărm. Deci, o să avem de așteptat", a mai spus consilierul CNR-CME.
Potrivit acestuia, pe termen mediu și lung, viitorul energetic al României depinde de interconectarea
sistemelor de gaze și energie electrică, dar și de diversificarea surselor.
Alexandru Pătruți a fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în perioada 2009 — 2012.
Peste 600 de specialiști în energie de cel mai înalt nivel, printre care miniștri, lideri ai industriei energetice,
experți și cercetători, reglementatori, personalități din mediul academic și reprezentanți ai organismelor
neguvernamentale din țară și străinătate participă la cea de-a 13-a ediție a Forumului Regional al Energiei
din regiunea Central-Est Europeană (FOREN), organizat de Asociația Comitetul Național Român al
Consiliului Mondial al Energiei, potrivit unui comunicat al organizatorilor, remis AGERPRES.
Evenimentul are loc în perioada 12-16 iunie 2016 la Costinești.
Silvia Moldovan (FSPAR): Solicităm legea salarizării unitare,
depolitizarea funcției publice și tichete de masă pentru
bugetari Sursa: Agepres
Președintele Federației Sindicatelor Pro Administrație din România (FSPAR), Silvia Moldovan, a declarat
miercuri, pentru AGERPRES, că OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
conține măsuri 'discriminatorii', iar din acest motiv sindicaliștii solicită adoptarea Legii salarizării unitare, în
care valoarea de referință să fie nivelul salariului minim garantat în plată, în caz contrar urmând să fie
declanșate acțiuni de protest.
'Federația Sindicatelor Pro Administrație din România a solicitat Guvernului României, în repetate rânduri,
prin adrese și memorii, punerea în aplicare, în regim de urgență, a Legii salarizării unitare a personalului
plătit din fonduri publice, în care valoarea de referință să fie nivelul salariului minim garantat în plată, alături
de alte revendicări justificate precum: depolitizarea funcției publice, dreptul la negocieri, acordarea tichetelor
de masă pentru toți bugetarii. Federația își exprimă totalul dezacord față de măsurile discriminatorii
reglementate de OUG nr.20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,
prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal bugetare. Aceste măsuri sunt menite să accentueze
discrepanțele dintre instituțiile și autoritățile publice în ce privește salarizarea personalului angajat', a arătat
Silvia Moldovan.
Ea a spus că adoptarea OUG 20/2016 a dus la creșterea nemulțumirilor angajaților din administrația publică
locală, 'care au fost profund discriminați, fiind excluși din rândul celor care beneficiază de majorări salariale",
deși fac parte din categoria cea mai slab salarizată dintre bugetari, peste 70% având salariul la nivelul
salariului minim garantat în plată.
'Acordarea unor salarii discreționare justifică lipsa de interes a Guvernului pentru punerea în aplicare a Legii
salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, care ar defavoriza clientela beneficiară a unor
salarii preferențiale. Constatăm cu regret că salarizarea unitară nu este dorită nici de către unii lideri de
sindicat, ea nefăcând parte din revendicările susținute de către aceștia. Preferă solicitarea unor creșteri
salariale procentuale care sunt în avantajul celor cu salarii mari și care determină accentuarea discrepanțelor
salariale, precum și creșterea perioadei de implementare a Legii, ținând cont de sursele necesare. Ori, în
opinia noastră, numai o salarizare decentă, pe măsura muncii depuse și a răspunderii asumate, poate duce la
o administrație performantă', a arătat lidera FSPAR.
Silvia Moldovan a precizat că Federația Sindicatelor Pro Administrație din România va declanșa o serie de
acțiuni de protest și că, în perioada 21-23 iunie 2016, va participa la Consiliul General al Confederației
Naționale Sindicale 'Cartel Alfa' la care se va discuta calendarul acestor acțiuni.
Sistemul național de educație a însumat 3,64 milioane de
elevi/studenți și 237.400 de cadre didactice, în anul școlar 2015-
2016 Sursa: Agepres
Sistemul național de educație a însumat, în anul școlar/universitar 2015-2016, un număr de 3,642 milioane
de copii, elevi, studenți și cursanți, în timp ce personalul didactic a ajuns la 237.400 de persoane, echivalentul
unui raport mediu de 15 copii la un cadru didactic, arată datele Institutului Național de Statistică, date
miercuri publicității.
Conform statisticii, în anul școlar/universitar trecut, totalul populației școlare a reprezentat 72,2% din grupul
celor de vârstă școlară. Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (95,7%) în unitățile școlare publice,
iar 4,3% în unități școlare private.
Cele mai importante valori ale distribuției populației școlare pe niveluri educaționale s-au înregistrat în
învățământul primar și gimnazial (47%), învățământul liceal (18,5%), învățământul ante-preșcolar și
preșcolar (15,2%).
Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,3% au fost copii, elevi, studenți, cursanți
de sex masculin și 70,3% au studiat în mediul urban.
Totodată, comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional este singurul nivel care
a înregistrat o creștere (+17.900 elevi), ajungând la 68.700 elevi, dar rămâne nivelul educațional cel mai puțin
reprezentat în totalul populației școlare (1,9%).
Învățământul liceal, ante-preșcolar și preșcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de
copii/elevi înscriși în anul școlar 2015-2016 față de cel anterior (-53.500 elevi, respectiv—24.600 copii).
Potrivit sursei citate, unitățile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2015-2016 au fost
destinate, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (56,8%), liceal (22%), ante preșcolar și
preșcolar (17,3%).
Pe niveluri educaționale, cele mai mici ponderi ale elevilor/studenților înscriși în unitățile de învățământ
publice s-au regăsit în învățământul superior (86,9%), respectiv postliceal (58,7%). În ceea ce privește gradul
de cuprindere în învățământ a populației de vârstă școlară, în anul școlar/universitar 2015-2016, cei din grupa
de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (91,8%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
Datele INS relevă, de asemenea, că la nivel universitar, în ciclul 2015-2016, au fost înscriși în învățământul
superior 535.200 studenți/cursanți, din care 53,9% femei. Cele mai atractive specializări (conform clasificării
ISCED-F) din învățământul superior au fost: afaceri, administrație și drept (24% din totalul
studenților/cursanților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (22,2% din totalul
studenților/cursanților).
În privința personalului didactic și a bazei materiale din cadrul sistemului educațional în anul
școlar/universitar 2015-2016, personalul didactic a însumat 237.400 de persoane. Astfel, raportul mediu
dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost de 15 copii/elevi/studenți la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educațional
(76,9%), cât și pe nivelurile de educație: ante-preșcolar și preșcolar (99,6%), primar și gimnazial (79,3%),
postliceal și de maiștri (78,3%), liceal (70,4%) și profesional (62,0%).
Baza materială a rețelei de învățământ preuniversitar și superior a fost formată din 117.700 săli de clasă,
amfiteatre, săli de curs, cabinete școlare, săli de seminarii și de lucrări practice, 26.300 laboratoare, 5.300
terenuri de sport, 4.900 ateliere școlare, 4.700 săli de gimnastică și 47 bazine de înot. Rețeaua de învățământ
public deține cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educațional: ateliere școlare (97,8%), săli de
clasă (96,7%), terenuri sportive (96,8%), săli de gimnastică (96,2%), laboratoare școlare (95,0%) și bazine
de înot (76,6%).
Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2014-2015 aparținând nivelurilor educaționale gimnazial,
liceal, profesional, postliceal și de maiștri, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri
postuniversitare și programe post-doctorale) a fost de 555.700 elevi, studenți, cursanți. Preponderente au fost
absolventele, în număr de 291.200, respectiv 52,4%.
La sfârșitul anului școlar 2014-2015 au absolvit învățământul gimnazial 185.100 elevi, cei mai mulți dintre
aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,5%), în timp ce în învățământul liceal s-au înregistrat
189.900 de absolvenți, iar în învățământul superior un număr de 133.500 de studenți.
Universitățile se închid în noiembrie. Criză în Educație Sursa: Dcnews
Universitățile nu vor mai putea funcționa din luna noiembrie, nefiind asigurată finanțarea pentru ultimele
două luni ale anului. Nici instituțiile care au rezerve financiare din propriile venituri nu pot cheltui banii,
pentru că ar duce la depășirea deficitului angajat de România, în condițiile în care totul intră în bugetul
consolidat.
Criza din mediul universitar este rezultatul unor tăieri succesive ale finanțărilor în domeniu. Dacă în 2008,
erau alocați 3400 de lei pentru un student, în 2015 suma scăzuse la 2400 de lei, iar în acest an este de 2300
de lei. Situația este cu atât mai ciudată cu cât alocările pentru un elev, în pre-universitar, sunt de 3500 de lei,
pe an.
În timp ce fondurile alocate învățământului universitar au scăzut, salariile, care reprezintă cea mai mare
pondere a cheltuielilor, au fost crescute prin legi sau decizii ale guvernului.
Prevederea din legea educației din 2011, care stabilea finanțarea în funcție de performanțe, nu s-a aplicat, așa
că fondurile sunt împărțite între centrele universitare cu tradiție și universitățile apărute ca ciupercile după
ploaie, care nu contează în topurile științifice sau pe piața muncii.
Daianu: Bugetul public si relatia cu FMI Sursa: Hotnews
Am fost intrebat cum vad situatia actuala a bugetului si daca ar fi oportun un acord nou cu FMI. Sunt doua
aspecte cheie de avut in vedere in acest sens: a/ in ce masura situatia bugetului contine riscuri semnificative;
daca este fezabil un acord cu FMI in conditiile date.
Sa ne referim la prima chestiune. In ultimii ani a avut loc o consolidare fiscala de amploare si foarte dificila,
care a dus deficitul bugetului public consolidat la cca. 0,7-0,8% din PIB in 2015 --dupa metodologia ESA (a
Comisiei Europene), de la cca 8% in 2009. Si totusi, deficitul revine iar in atentie. Si nu aiurea, ci fiindca
marimea programata pentru 2016 este aproape de 3% din PIB, iar deficitul pentru 2017, care ar tine cont de
inlesniri fiscale aplicabile de la 1 ianuarie anul ce vine, ar duce imbalanta la semnificativ peste 3% din PIB.
Sunt si alte masuri in discutia parlamentului care ar pune presiune pe buget (ex: propunerea privind o noua
diminuare a CAS, care in sine are merite) ca si posibile implicatii bugetare ale legii Darii in Plata. In fine,
chiar dupa estimari foarte conservatoare, o eventuala aplicare a legii salarizarii unitare, ar avea impact asupra
bugetului public de peste 2% din PIB. Ca aplicarea ar fi esalonata, pe mai multi ani, conteaza mai putin in
judecarea efectului total. Deci, in 2016 avem consemnata o mai mult decat triplare a deficitului bugetar,
inclusiv a celui ce nu tine cont de faza ciclului economic (adica deficitul structural).
In ce masura este acceptabila cresterea deficitului bugetar consifetrand ca nu se recurge la masuri
compensatorii? Poate fi motivata daca raspunde la situatii extreme, un caz fiind cel al necesitatii de a combate
exodul de capital uman din domeniul sanatatii. Se poate vorbi de temei si la reducerea TVA la produse
alimentare de baza, care ajuta si lupta contra evaziunii fiscale. Dar a a merge cu deficitul catre 3% din PIB,
a-l depasi cu pasi repetati, este mai mult decat discutabil; este periculos fragilizand totodata dinamica
economiei. Oricum, sa triplezi deficitul in mod deliberat cand economia era in revenire vizibila ridica semne
de intrebare, mai ales daca stimulii aplicati privesc mai ales consumul. Argumente ca astfel se mareste
potentialul de crestere a economiei nu sunt convingatoare in conditiile date.
Pentru a examina periculozitatea unor deficite ca cele actuale (deci fara a considera alte influente negative
preconizate din 2017) merita sa avem in vedere, intre alte, de:
este nevoie de o crestere economica cel putin tot atat de rapida ca cea a datoriei publice pentru a o tine pe
aceasta din urma sub control (nu luam in consideratie cursul de schimb si inflatia aici pentru a simplica
judecata); fara o crestere economica adecvata, datoria publica poate rapid merge catre 50% din PIB (de la
nivelul de cca 39% acum), dupa care se poate intra in logica unui bulgare de zapada.
este improbabil ca ritmul de crestere economica in termeni reali sa fie constant peste 3,5-4% in anii ce vin in
lipsa unor investitii publice si private mai mari, a unei calitati mai bune a investitiilor (este chestiunea cresterii
potentiale);
mediul international este in continuare extrem de incert si perspectiva economica din Europa este incetosata;
oricat am vrea sa vedem economia autohtona iesita din chingile necazurilor din euroarie, din UE in ansamblu,
trebuie sa fim realisti in rationamente;
economia are nevoie de spatiu, instrumente de ajustare. Mijloace de corectie avem pe partea bugetului in
masura in care exista spatiu fiscal –adica deficit mic, rezerve, tampoane. Consolidarea fiscala in Romania s-
a facut in mod prevalent prin diminuare de cheltuieli bugetare, chiar daca s-a recurs la suirea brutala a TVA
cu cativa ani in urma. Si este bine ca avem inca rata de schimb si politica monetara proprie ca instrumente
de ajustare (de aceea este bine sa promovam de-euroizarea tranzactiilor).
daca deficitul bugetar creste substantial, spatiul fiscal se reduce in mod automat –mai ales cand avem de-a
face cu taieri masive de impozite si crestere de cheltuieli permanente ale bugetului. Unii ar putea invoca
efecte dinamice pozitive asupra economiei, dar acestea sunt ipotetice si care chiar daca exista nu ar putea
contracara marirea dramatica a deficitului bugetar (structural).
deficitele externe sunt inca mici (probabil in jur de 2% din PIB in 2016, de la cca. 1% in 2015) si usor
finantabile. Dar importurile mult crescute in acest an sunt un semn al pistoanelor din economie. Si nici nu se
poate miza tot mai mult pe servicii IT si transporturi pentru a compensa o crestere tot mai mare a importurilor.
Deficitul bugetului public programat in acest an si cum se prefigureaza pentru urmatorul an nu este de bun
augur. Si aceasta apreciere nu este derivata din observatii ale Comisiei, ale FMI. Bunul simt economic trebuie
sa iti spuna ca atunci cand economia creste nu este cazul sa stimulezi cererea interna, mai ales consumul.
Avand in vedere circumstantele foarte complicate din economia mondiala este bine sa creezi rezerve, pe care
sa le folosesti la nevoie.
Administrarea bugetului public, a economiei in general, in 2017 nu poate sa contemple cu seninatate un
deficit tot mai problematic. La un moment dat si nu este vorba de calende grecesti, corectii vor fi necesare.
Cetatenii trebuie sa fie protejati de noi chinuri.
A doua chestiune priveste oportunitatea unei noi intelegeri cu FMI. Aici trebuie sa vedem daca se poate
ajunge la un nou acord cu aceasta institutie, in afara de ceea ce decurge din consultarile normale ale unui stat
membru. Romania nu are probleme grave de balanta de plati si deci un SBA (acord specific de asistenta
financiara) nu se justifica. Nici o linie de credit flexibila nu pare a fi la indemana avand in vedere ca un astfel
de aranjament implica credibilitate in actul de politica macroeconomica. La noi se invoca aceasta posibilitate
prezumandu-se tocmai deficitul de management macroeconomic. Deci un non-starter.
Polonia are experienta unui FCL (flexible credit line), dar se califica pentru acest aranjament, care nu implica
conditionalitati. Am dubii serioase ca noi ne calificam avand in vedere usurinta cu care riscam consolidarea
fiscala realizata in ultimii ani. Nu comentez aici semnalul dat pentru o tara ce tinteste sa adere, finalmente,
la euroarie. Derapajul in politica bugetara nu ne-ar califica nici pentru un aranjament tip precautionar (PLL-
precautionary and liquidity line) avand in vedere aceeasi chestiune, a deficitului bugetar sarit din cadru in
mod excesiv. Cand o economie este posibil sa se confrunte cu socuri adverse puternice, un PLL poate avea
insa justificare. Alte aranjamente precum RFI (rapid financing instrument ) si facilitate extinsa (extended
fund facility) nu intra in discutie intrucat nu avem probleme iminente, grave, cu platile externe.
Se poate vorbi despre utilitatea unui nou aranjament, mai ales daca exista credinta (unora) ca numai astfel
se poate pune ordine in finantele publice, in politica macroeconomica. Dar, un nou aranjament ar reclama
dorinta partii romane pentru asa ceva. Nu este mai bine sa evitam sa fie nevoie de un aranjament, care, in
mod inerent, ar fi iar un vot de blam pentru ce pot livra singure guverne autohtone? Mai ales ca beneficiaza
de monitorizarea Comisiei ca fiecare stat membru al UE. Nici nu suntem in situatia Greciei. In plus, FMI are
tot mai multe griji izvorate din situatia unor economii emergente indatorate excesiv in exterior in ultimii ani
(de notat ca ca Romania si-a redus indatorarea externa totala la sub 60% din PIB in ultimii ani).
Este putin probabil ca FMI sa doreasca a intra intr-un nou aranjament cu Romania, avand in vedere
circumstantele mentionate. Ce conteaza in ultima instanta, este sa intelegm ca nu este cazul sa se "’intinda
coarda" cu bugetul public; ca bani pentru zile negre (care vor veni, la un moment dat) trebuie pusi de o parte
in mod sistematic.
Ca in loc sa facem jocuri de imagine si sa recurgem la masuri populiste in sir, este cazul sa ne gandim cum
sa absorbim mai mult si bine fonduri europene, sa trimitem proiecte viabile pentru Planul Juncker (este
tulburator ca, in lipsa unor propuneri concrete si temeinice de la Bucuresti, Bruxelles ne invita sa construim
un proiect pentru sistemul de irigatii finantabil cu bani europeni…); cum sa starpim jaful din domenii de baza
(vezi ce se intampla in sanatate), sa introducem bune practici in companiile de stat, sa finalizam si sa trimitem
Master Plan-ul pe transporturi la Bruxelles, sa stabilim prioritati inevstitionale mari clare, etc. Trebuie sa
gasim forta intelectuala si de conducere acasa pentru a face lucruri absolut necesare, care nu inseamna "stiinta
rachetelor". Intr-un tren al responsabilitatii si bunului simt economic trebuie sa intre si cei din cercurile de
afaceri care inteleg ca Romania are nevoie echilibru macroeconomic (economic), de venituri fiscale
superioare, de combatere ferma a evaziunii fiscale –nu cu o retorica monotona sa tot ceara reduceri de taxe
si impozite. Daca gasim raspunsuri la asemenea deziderate am dovedi si patriotismul economic sanatos de
care este nevoie.
Executia bugetar din acest a preluat un cadru normativ si a incercat sa tina situatia bugetului sub control. In
2017 nu va mai fi suficient.
S-a incins dezbatarea TTIP si la Bucuresti. Sindicalistul Hossu:
Nu putem vorbi de comert liber cand avem regim de vize
pentru romani. Negociator SUA: Lucratorii americani sunt
discriminati in UE Sursa: Hotnews
Dezbaterea asupra viitorului Acord transatlantic de liber schimb UE-SUA (TTIP) s-a incins si la Bucuresti.
Liderul coferedatiei sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu s-a declarat, miercuri, ferm impotriva TTIP, unul
dintre motive fiind regmul de vize impus romanilor pentru intrarea pe teritoriul SUA. Americanii si-au trimis,
miercuri, la Bucuresti un negociator TTIP, care a raspuns ingrijorarilor opozantilor romani la acord,
explicand ca lucratorii americani sunt discriminati pe piata Uniunii Europene mai mult decat se intampla
invers.
Presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a fost prezent miercuri la o masa rotunda organizata de Comisia de
afaceri europene a Camerei Deputatilor si Ambasada SUA la Bucuresti, privind negocierile pentru viitorul
Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), purtate in prezent de negociatorii guvernului
american cu cei ai Comisiei Europene.
"Putem constata cateva remarci care ne duc la concluzia ca, in forma de astazi, este inacceptabil si noi ne
opunem" - a spus Hossu.
Sindicalistul a invocat urmatoarele obiectii fata de TTIP:
Regimul de vize pentru romani. "Nu poate fi vorba de un comert liber sau de libera circulatie a bunurilor,
fara a asigura in prealabil libera circulatie a persoanelor. Romania are de fapt un blocaj cu SUA. Nu discutam
despre viza turistica, care dureaza destul de mult. Dar o viza intr-o chestiune comerciala in care ar trebui ca
un lucrator din Romania sa se duca sa dea o asistenta la un serviciu contractat in SUA necesita intre 6 si 12
luni pentru obtinerea vizei de lucru in Statele Unite. Deci este evident ca din acest punct de vedere este o
inegalitate care nu se poate accepta astazi intr-un asemenea tratat".
Standardele de mediu Kyoto, restrictive privind emisiile poluante, la care statele UE au aderat, dar nu si SUA.
"Al doilea aspect este o problema de inegalitate, o problema majora pe partea romana. Una este pe plan
economic - este generala inclusiv pentru problema celorlalte state ale UE - este legata de conditionarile de
mediu. Conditionarile de mediu in spatiul UE, si toate tarile membre au ratificat tratatul de la Kyoto, nu sunt
identice pe partea SUA. Si din acest punct de vedere, cel putin daca e sa aplecam urechea catre zvonurile
transferate de exemplu de Greenpeace, arata ca de fapt se merge pe ideea de a nu respecta standardele ridicate
de mediu, ci de a le cobori, cu toate consecintele negative pentru protectia cetateanului, din punct de vedere
al consumului".
Standardele de munca OIM, pe care tarile UE le-au ratificat, dar nu si SUA. "Un alt aspect de inegalitate este
pe planul pietei muncii. Conventiile fundamentale ale Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) sunt
ratificate de toate statele membre ale UE. In acelasi timp, reglementarea pietei muncii in UE este cu
preponderenta facuta prin pachetele de conventii ratificate din cadrul OIM. Daca comparam cu conditionarile
din SUA, constatam ca de fapt SUA - si iau exemplu numai pachetul celor 8 conventii fundamentale - SUA
a ratificat numai 2. Deci din start este o departajare a unei structuri cu consecinte nefaste".
Cooperarea in reglementari. "In problema de cooperare in reglementare, autoritatile romane vor fi obligate
sa negocieze orice initiative legislative cu lobby-ul companiilor straine. Avem in acest sens un exemplu in
Romania - Consiliul Investitorilor Straini, care a modificat legislatia muncii in 2011 pe motivul cresterii
numarului de munca, a beneficiilor, investitiilor. Si suntem in 2016, dupa 5 ani de zile nu s-a modificat nimic.
Numarul locurilor de munca a ramas constant, investitiile straine au ramas la aceasi nivel, mai mult,
deprecierea calitatii vietii angajatilor o vedem in modul de distribuire a cresterii economice: 61,5% la capital
si 38,5% la lucratori".
Rzolvarea litigiilor state-companii la curtile de arbitraj (ISDS), nu in instantele nationale. "Ultima chestiune
este sistemul de arbitraj. Este foarte dezavantajos si este dictat de mecanismele sistemului. Avem precedente
ca Rosia Montana si fratii Micula si care vor pune sub semnul intrebarii inclusiv deciziile actuale ale
Parlamentului. Pentru ca in conditiile respective, de exemplu, ceea ce s-a aprobat in plenul parlamentului in
consens, ca retelele de supermarketuri sa aiba minimum 51% produse romanesti, va putea sa fie atacat prin
aceasta prisma si imperativ statul roman sa fie obligat sa o modifice".
Replica SUA, punct-cu-punct: Lucratorii americani sunt discriminati in UE
Americanii au trimis miercuri la Bucuresti un oficial implicat in negocierile SUA-UE pentru viitorul acord
transatlantic de liber schimb: Kate Kalutkiewicz, Senior Trade Representative al Misiunii SUA la Uniunea
Europeana.
Ea a raspuns punct-cu-punct la o serie de obiectii ridicate de opozantii fata de TTIP din Romania.
Vizele. "Chestiunile legate de vize nu sunt parte a mandatului comercial si nu sunt legate de negocierile
comerciale. Pot sa va spun ca, in cazul prestatorilor de servicii, de exemplu, daca ai acea viza de 10 ani pentru
intrare in SUA, nu poti fi discriminat din cauza nationalitatii tale. Si tratam aceste aspecte cu mare seriozitate.
De fapt, noi ne confruntam cu o situatie opusa in Europa, unde lucratorii americani pot sa vina si sa fie
discriminati pe criterii de nationaliate si asta am vrea sa fie tratat in TTIP", a spus Kate Kalutkiewicz. Mai
mult, oficiali din Ambasada Americana l-au contrazis pe Bogdan Hossu in privinta vizelor, sustinand ca
romanii pot utiliza vize business care se pot obtine mai rapid decat termenul avansat de liderul sindical de 6-
12 luni, in timp ce procurarea unei vize turistice poate dura o singura zi.
Protectia lucratorilor. "Oricum am interpreta, SUA si Europa au printre cele mai inalte standarde de protectie
a lucratorilor. Si credem ca putem folosi TTIP nu numai pentru a intari aceste standarde, ci si pentru a le
promova global", a mai spus Kate Kalutkiewicz.
Protectia mediului. "Agentiile noastre de reglementare, care au cea mai inalta autoritate in protectia
lucratorilor, a consumatorilor, a mediului, au un loc important la masa deciziilor. De exemplu, in cazul
sigurantei automobilelor, avem un Departament pentru transport. La fel si in cazul produselor chimice, a
farmaceuticelor, a cosmeticelor. Avem reglementari pentru Administratia alimentelor si medicamentelor.
Avem Deartamentul pentru Munca. Nu putem cobori standardele".
Alimentele pe baza de organisme modificate genetic (OMG). "Noi credem ca este important sa se
reglementeze intr-o forma transparenta, predictibila, dar guvernul SUA nu forteaza pe nimeni sa manance
ceea ce nu vrea sa manance. Etichetarea produselor este buna, atata vreme cat nu se face intr-un mod
discriminatoriu. Ideea este ca orice regula de etichetare trebuie sa fie aceeasi si pentru o companie americana,
si pentru una europeana".
Solutionarea litigiilor state-companii (ISDS). "Putem veni cu o solutie care respecta ingrijorarile, dar care
mentine protectia investitorilor, pentru ca toti vrem sa creasca investitiile in economiile noastre".
Guvernele american si roman vor un TTIP ambitios
La nivel de guverne, SUA si Romania par a fi mai degraba de acord in privinta viitorului TTIP. Atat
vicepremierul Costin Borc, cat si Kate Kalutkiewicz au declarat ca cele dua guverne vor un acord ambitios
si cuprinzator intre SUA si UE.
"Vreau sa afirm interesul adminstratiei SUA de a finaliza aceste negocieri anul acesta. Noi suntem devotati
unui acord cuprinzator si ambitios. Pentru SUA, un acord care nu este cuprinzator si ambitios nu este un
rezultat bun, nu va putea fi <<vandut>> nici acasa si nici in UE. Deci, avem foarte mult de lucru in
urmatoarele doua luni" - a spus Kate Kalutkiewicz, Senior Trade Representative al Misiunii SUA la Uniunea
Europeana.
Graba negociatorilor americani pentru finalizarea negocierilor pe TTIP in anul 2016 are legatura mai ales cu
alegerile prezidentiale din SUA, de anul acesta. Din experientele precedente, in cazul acordurilor negociate
de o adminsitratie de la Casa Alba si ramase nefinalizate in timpul mandatului unui presedinte american,
dupa schimbarea de presedinte, dureaza mult mai mult finalizarea unui document.
La randul sau, Dean Thompson, adjunctul ambasadorului SUA la Bucuresti, a subliniat importanta unui TTIP
ambitios.
"Este important ca SUA si UE sa stabileasca regulile comertului global, sa stabileasca, pe baza unui
angajament, drepturi de munca puternice, protectia mediului, sa ofere drepturi de proprietate intelectuala, sa
incurajeze antreprenoriatul si inovatia", a spus Dean Thompson.
De partea cealalta, ministrul roman al Economiei, Costin Borc, ss-a exprimat pentru un viitor TTIP care sa
impuna strandardele americane si europene la nivel mondial.
"Guvernul Romaniei considera ca TTIP trebuie sa isi merite pe deplin semnificatia strategica ce i se atribuie
- adica sa reseteze realmente standardele in materie de acorduri de comert liber. Un TTIP <<diluat>> care ar
<<devia>> de la nivelul de ambitie asumat de cele doua parti nu ar fi un real sprijin si succes pentru niciunul
dintre cei implicati. De aceea, consider si sper ca echipele de negociatori nu doar sa-si intensifice eforturile,
dar si sa isi dovedeasca intelepciunea necesara gasirii solutiilor optime", a spus vicepremierul Borc.
Potrivit acestuia, Romania urmareste cu mare atentie negocierile si mai ales reglementarea diferendelor in
materie de investitii.
Borc a mai spus ca Romania este interesata de "o deschidere semnificativa a pietei serviciilor" precum si de
"facilitarea liberei circulatii a lucratorilor inalt calificati".
Alte puncte urmarite de Romania, potrivit lui Borc:
un acord ambitios in ceea ce priveste agricultura, regulile de origine sau indicatiile geografice,
un mecanism viabil de cooperare in domeniul cadrului de reglementare,
setarea unor noi standarde in comertul international prin agrearea unor capitole ambitioase in ceea ce priveste
dezvoltarea durabila, IMM-uri, investitii, drepturi de proprietate intelectuala, energie.
Liviu Luca, cercetat intr-un nou dosar pentru un prejudiciu de
un milion euro cauzat Petromservice (rechizitoriu) Sursa: Hotnews
Fostul lider sindical Liviu Luca va fi cercetat intr-un nou dosar de catre DIICOT Ploiesti in legatura cu fapte
de delapidare si spalare de bani, in cauza fiind retinut un prejudiciu de un milion de euro provocat SC
Petromservice, se arata in rechizitoriul prin care Luca si alti sapte inculpati au fost trimisi, miercuri, in
judecata, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, Aurelian Bandi, apropiat al lui Liviu Luca, a fost determinat de acesta din urma sa
achizitioneze un teren in comuna prahoveana Iordacheanu, Bandi devenind, in drept, proprietarul suprafetei
de teren de 61.845 mp, compusa din pasune in suprafata de 39.845 mp si un teren neproductiv de 22.000 mp.
Procurorii spun ca, la data de 3 mai 2004, la mai putin de doua luni de la cumpararea terenului, Bandi a
inchiriat terenul catre SC Petromservice Bucuresti reprezentata de Sorin Mihai, in calitate de director general,
si Zizi Anagnastopol, in calitate de director economic.
"Dupa ce Petromservice SA a inchiriat terenul, au fost demarcate lucrarile pentru obtinerea autorizatiilor
pentru amenajarea unui iaz piscicol si construirea unui complex turistic si de agreement, obiectivul fiind
destinat sa fie utilizat ca baza de recreere pentru angajatii Petromservice, destinatie pe care a avut-o doar
scriptic, faptic deservind doar interesele proprii ale familiei lui Luca Liviu", se arata in documentul citat.
In anul 2009, Bandi Aurelian a vandut terenul respectiv si constructiile edificate pe acesta de catre SC
Petromservice SA, catre SC International Busines Class SRL, prejudiciul cauzat SC Petromservice SA fiind
de un milion de euro, precizeaza procurorii DIICOT Ploiesti.
In aceste conditii, anchetatorii au dispus "disjungerea cercetarilor penale urmand a se constitui un nou dosar
penal separat fata de Luca Liviu, Mihai Sorin, Anagnastopol Zizi, Marcu Banica, Bandi Aurelian, Tache Ion-
Antonio, sub aspectul savirsirii infractiunilor prev. de art. 367. alin. 1 C.p., delapidare prev. de art. 295 alin.
1 C.p., spalare de bani, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p.
privind modul in care s-au realizat investitiile la terenul din comuna Iordacheanu, judetul Prahova", se arata
in rechizitoriu.
Sindicalistul Liviu Luca a fost trimis, miercuri, in judecata de procurorii DIICOT Ploiesti alaturi de alti sapte
inculpati, intr-un dosar care vizeaza mai multe infractiuni, intre care constituire de grup infractional
organizat, delapidare si spalare de bani.
Potrivit unui comunicat de presa al DIICOT, in acest dosar Luca este acuzat ca si-a insusit in mod fraudulos
fonduri din patrimoniul PSV Company pentru construirea unui ansamblu de locuinte in localitatea Paulesti,
judetul Prahova.
In acelasi dosar au mai fost deferiti justitiei inculpatii Sorin Mihai, Radu Florea, Gheorghe Stan, Gheorghe
Supeala, Zizi Anagnastopol, Mircea Baicoianu si Nicolae Sprintaru, acuzatiile fiind cele de constituire a unui
grup infractional organizat, delapidare cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, instigare la
delapidare cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, spalare de bani si complicitate la spalare de
bani.
Procurorii spun ca, in perioada anilor 2005 - 2009, Liviu Luca a initiat si constituit un grup infractional
organizat ce a avut ca scop obtinerea de fonduri materiale din patrimoniul SC PSV Company SA (fosta
Petromservice SA) pentru ca acestea sa fie folosite pentru construirea "Ansamblului de locuinte si anexe
gospodaresti' situat in Paulesti, judetul Prahova.
La grupul infractional au aderat si inculpatii Zizi Anagnastopol, director economic in cadrul SC PSV
Company SA, Sorin Mihai, director general, Gheorghe Supeala, director general, Gheorghe Stan, director
economic in cadrul SC Edilconst SA, si Radu Florea, director general al societatii.
In urma cercetarilor s-a stabilit ca, in perioada 17.07.2005 - 27.02.2009, reprezentantii SC PSV Company
SA, prin Zizi Anagnastopol, Sorin Mihai si Gheorghe Supeala, au virat in mod nelegal catre SC Edilconst
SA, in interesul lui Liviu Luca, suma de 14.649.762,73 lei, reprezentand lucrari de constructii executate la
"Ansamblu sediu social si anexe SC Profesional Corpconsult SA Paulesti' Paulesti'. In acest fel, PSV
Company a fost prejudiciata cu suma de 14.649.762,73 lei.
Comisia Europeana verifica daca legea care obliga
hipermarketurile sa vanda mai multa marfa romaneasca
incalca legislatia UE Sursa: Hotnews
¬Comisia Europeana verifica daca legea care obliga hipermarketurile sa se aprovizioneze cu marfa
alimentara de lant de productie si distributie scurt respecta sau incalca legislatia europeana privind libera
circulatie a marfurilor pe piata comuna a Uniunii Europene, a declarat, miercuri, pentru HotNews, un purtator
de cuvant al executivului comunitar.
"In prezent, urmarim acest proiect legislativ indeaproape, pentru a evaua compatibilitatea sa cu legislatia
Uniunii Europene, in special cu principiul liberei circulatii a bunurilor" - a declarat, pentru HotNews, un
purtator de cuvant pentru Piata Interna al Comisiei Europene.
Incidental, el a dat exemplul dosarului de sanctiuni europene, prin procedura de infirngement, impotriva
Slovaciei.
In noiembrie 2015, Comisia Europeana a deschis o procedura de infringement impotriva Slovaciei, pentru
presupusa incalcare a principiului liberei circulatii a marfurilor.
Printr-un aviz motivat, Comisia a solicitat atunci Slovaciei sa retraga cerintele aplicabile comerciantilor cu
amanuntul cu o cifra de afaceri mare de a publica si de a comunica informatiile cu privire la originea
produselor alimentare.
Bruxelles-ul a solicitat Bratislavei sa ia masuri pentru a se asigura ca legislatia sa in domeniul alimentar
respecta libera circulatie a marfurilor in cadrul pietei unice.
Legislatia slovaca in domeniul alimentar slovac prevede obligatia comerciantilor cu amanuntul cu o cifra de
afaceri mare sa faca publice la intrarea in fiecare magazin, lizibil si vizibil, procentul reprezentat de cifra lor
de afaceri provenita din vanzarea produselor alimentare fabricate in Slovacia din cifra de afaceri generata de
toate vanzarile lor de produse alimentare.
Comerciantii cu amanuntul sunt, de asemenea, obligati sa publice aceste informatii pe site-urile lor internet
si sa le raporteze periodic Ministerului Agriculturii. Comisia considera ca aceste cerinte au efect echivalent
unei restrictii cantitative privind libera circulatie a marfurilor (articolul 34 din Tratatul de Functionare a UE),
deoarece acestea conduc la prejudecati ale consumatorilor fata de produse fabricate in afara Slovaciei si
incurajeaza comerciantii sa vanda produse interne.
Solicitarea Comisiei ca Slovacia sa isi modifice legislatia ia forma unui aviz motivat. Slovacia dispune de un
termen de doua luni pentru a notifica Comisia cu privire la masurile luate pentru a remedia situatia.
Reamintim ca in 8 iunie, proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit caruia
magazinele mari vor fi obligate sa se aprovizioneze cu produse alimentare pe lantul scurt, iar
supermarketurile vor functiona in continuare si in week-end, a fost aprobat miercuri de Camera Deputatilor.
Legea a fost transmisa, pentru promulgare, la presedintele Klaus Iohannis, a ransmis agentia de stiri Agerpres.
Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania a spus anterior ca apreciaza propunerea legislativa ar avea
ca obiectiv "subminarea comertului modern" si sustine ca "lantul scurt de aprovizionare nu garanteaza sprijin
pentru producatorii romani si restrange libertatea consumatorilor romani de a alege".
Deputatii au luat decizia cu 293 de voturi pentru.
In dezbaterile din Camera Deputatilor, grupurile PNL, PSD si UDMR au anuntat ca vor vota proiectul de
lege pentru modificarea si completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.
Comisia pentru agricultura a Camerei Deputatilor a dat raport de adoptare proiectului de lege:
documente
Noul raport al comisiei de agricultura privind legea supermarketurilor
(8 Iun 2016) PDF, 1MB
"Nu inchidem magazinele in week-end, acea prevedere din proiect nu s-a discutat, am abandonat acele
articole. Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respecta alte prevederi importante din lege,
precum aceea ca nu ai voie sa mai faci facturi in plus la producatori, nu ai voie sa impui un pret minim pe
piata, cum s-a intamplat pana acum. Sunt amendati cu sume intre 100.000 - 150.000 de lei si in caz de abateri
repetate se poate merge pana la inchiderea magazinului", afirma presedintele Comisiei pentru agricultura,
Nini Sapunaru, in dezbaterile de la comisie.
Potrivit proiectului de lege, "lantul scurt de aprovizionare este un lant de aprovizionare care implica un numar
limitat de operatori economici in activitati de cooperare si de dezvoltare economica la nivel local si regional
si relatii stranse intre producatori, procesatori si comercianti".
Sapunaru preciza ca proiectul de lege stabileste ca pe etichetele produselor din carne proaspata trebuie trecuta
tara de provenienta a carnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din
Romania continut de acestea.
Proiectul de lege prevede: "comerciantii - persoane juridice autorizate au obligatia ca pentru categoriile carne,
oua, fructe, legume, miere de albine, produse lactate si de panificatie sa achizitioneze aceste produse in
proportie de cel putin 51% din volum de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse, provenite
din lantul scurt de aprovizionare.
Exceptie fac comerciantii cu o cifra de afacere de pana la 2 milioane de euro, echivalenta in lei. Metodologia
de desfasurare a actiunilor privind lantul scurt de aprovizionare se aproba prin hotarare de Guvern".
Asociatia supermarketurilor spunea acum o luna ca nu exista nicio garantie pentru protejarea producatorilor
romani.
"Conceptul de adoptat de catre Comisia de Agricultura nu reprezinta deloc o garantie nici pentru
consumatorul roman ca va avea acces la produse romanesti intr-o pondere mai mare - dar la preturi egale sau
mai mici - si nici pentru producatorii romani ca vor fi aparati de concurenta unor producatori externi.
Dimpotriva, apare riscul ca, de exemplu, producatorii bulgari sa devina mai atractivi pentru magazinele din
sudul Romaniei si cei din Ungaria pentru magazinele din vestul tarii. In prezent, supermarketurile reprezinta
principalul canal de promovare a produselor romanesti, iar aceasta tendinta va continua. Motivatia este
simpla: consumatorii din Romania solicita produse romanesti", arata Asociatia Marilor Retele Comerciale,
intr-un comunicat din urma cu circa o luna.
Reprezentantii comerciantilor spun ca marile magazine "au inteles sa dezvolte impreuna cu producatorii
locali proiecte comerciale dedicate produselor romanesti prin oferirea de servicii logistice si oportunitati de
promovare. Aceste actiuni sunt realizate prin bugete de marketing - adica si prin asa-numitele , explicit
acceptate si de legislatia comunitara" si subliniaza ca, prin efectul schimbarilor legislative preconizate,
"acestea nu vor mai fi posibile."
Marii comercianti mai sustin ca "Astfel de grupuri instiga la nerespectarea principiilor de piata si a libertatilor
economice ale comerciantilor si consumatorilor. Prin utilizarea unor mesaje populiste - de genul <agricultura
noastra poate sa livreze 100%> se urmareste crearea unei atmosfere generale de ostilitate, chiar de ura, fata
de supermarketuri".
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, anunta un
Blitz Krieg impotriva birocratiei: Dispare copia legalizata,
bani pentru informatizare doar daca se demonstreaza
interconectarea bazelor de date Sursa: Capital
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, afirma, intr-un interviu acordat pentru Republica.ro, ca
pachetul legislativ care va taia majoritatea hartiilor inutile semnalate de cetateni pe maisimplu.gov.ro este in
circuit de avizare si ar putea intra in aceasta luna pe ordinea de zi a Guvernului. Cristian Ghinea ofera si un
exemplu concret: se va elimina celebra "copie legalizata".
Ministrul a povestit ca a pierdut cateva luni in "discutii exasperante cu sefi de institutii" care nu stiau ca
mamele trebuie sa depuna mai multe dosare pentru indemnizatie, desi conduceau acele institutii.
"Singura abordare pe care o recomand eu este sa facem de sus in jos, cu forta si intr-un fel de Blitz Krieg.
Printr-un pachet legislativ care sa taie majoritatea hartiilor semnalate de cetateni pe maisimplu.gov.ro",
afirma el.
Problema este insa ca "daca vrei sa desfiintezi o hartie care nu are o baza legala, nu stii cum sa o desfiintezi".
"Si atunci, acest pachet are o ordonanta de urgenta, are un HG care modifica alte HG-uri, de pilda,
desfiinteaza copia legalizata. Si mai are un memorandum prin care Guvernul cere institutiilor subordonate
si, atentie, nu vorbim de primarii, vorbim doar de administratia centrala, sa faca anumite lucruri. Sa
desfiinteze copia legalizata, sa isi uneasca bazele de date, le dam niste termene", explica Ghinea.
El a precizat ca pachetul legislativ este pe circuitul de avizari si spera sa intre in sedinta de Guvern in aceasta
luna.
"Premierul Ciolos le-a amintit din nou agentiilor ca exista acest pachet, le-a cerut sa dea avize si le-a spus:
Chiar daca nu sunteti de acord cu ele, vreau sa vad acest pachet legislativ pe masa Guvernului. Avizul poate
sa fie si negativ", a explicat Cristian Ghinea.
"Cred ca face parte din mandatul generatie noastre sa slabim controlul aberant al statului. Debirocratizarea
trebuie sa fie un proces permanent, pentru ca birocratizarea in sine nu a fost gandita de cineva, daca vreti o
metafora este cea a buruienilor. Daca statul nu este controlat de cetateni, statul se extinde ca balariile intr-un
lan. Asta este tendinta lui si tendinta oricarui omulet din sistem este sa se acopere cu o noua hartie, de sef, de
Curtea de Conturi", arata ministrul, in interviul acordat pentru Republica.ro.
Pe de alta parte, Cristian Ghinea a declarat ca nu se vor mai acorda fonduri europene pentru informatizare
decat daca institutiile solicitante vor demonstra interconectarea bazelor de date.
"De acum colo, banii europeni vor merge doar la cei care demonstreaza ca unesc insulele", a mai spus
ministrul Fondurilor Europene.
Euro Insol a fost numit lichidator judiciar al Regiei Autonome
pentru Controlul Activităţii Nucleare Sursa: Capital
Casa de insolvenţă Euro Insol a fost numită lichidator judiciar al Regiei Autonome pentru Controlul
Activităţii Nucleare (RAAN), a declarat, miercuri, Remus Borza, reprezentantul Euro Insol.
O instanţă a Curţii de Apel Craiova a pronunţat, marţi, o hotărâre prin care RAAN a intrat în procedura de
faliment, scrie Agerpres.
Potrivit unor surse RAAN, magistraţii au respins apelul formulat de administratorul judiciar Euro Insol şi
administratorul special care au atacat decizia din 28 ianuarie 2016 a Tribunalului Mehedinţi prin care se
dispunea intrarea acesteia în faliment, cerere înaintată de comitetul creditorilor.
La începutul lunii februarie 2016, autorităţile au obţinut suspendarea temporară a lichidării RAAN, în
condiţiile în care Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin şi Serviciul Public de Alimentare cu Energie
Termică au intervenit în instanţă solicitând furnizarea către cele peste 30.000 de familii a agentului termic de
către sucursala acesteia, Romag Termo, şi achitând cu suma de peste 20 de milioane de lei a serviciilor de
termoficare.
RAAN a intrat în procedură de insolvenţă în septembrie 2013 din cauza debitelor care însumează peste 680
de milioane de lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei.
Pe lista creditorilor RAAN figurau, la momentul declanşării procedurii de insolvenţă, peste 300 de entităţi
comerciale, instituţii publice, administraţii publice locale şi unităţi bancare.
Pe platforma sucursalei Romag Prod a RAAN se află depozitată o mare cantitate de apă grea a cărei valoare
este de peste 1,2 miliarde euro iar aproape 500 de angajaţi aşteaptă clarificarea situaţiei lor.
Lista sporurilor pe care le primesc angajaţii din Transporturi Sursa: economica.net
ONOMICA.NET vă prezintă în exclusivitate, în serial, ce sporuri, premii, solde, compensaţii, indemnizaţii,
gradaţii, dar şi alte drepturi decât salariul de bază, precum cazare, transport, diurnă, primeşte în prezent
personalul încadrat în instituţii bugetare. Astăzi, 16 iunie, vă spunem lista sporurilor pe care le primesc
angajaţii din instituţiile subordonate Ministerului Transporturilor.
Salariaţii Ministerului Transporturilor beneficiază de sporul pentru condiţii vătămătoare.
Cuantumul acestui spor este cuprins între 133 lei lunar pentru funcţia de consilier/expert debutant şi 526 lei
lunar pentru funcţia de director general.
Pentru luna mai 2016, ministerul a plătit acest spor unui număr de 313 salariaţi.
Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti are 15 angajaţi cărora le acordă un singur spor – sporul de
condiţii vătămătoare – în cuantum de 15% din salariul de bază.
Lista sporurilor încasate de angajaţii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile
(CIAS)
Angajaţii CIAS beneficiază de următoarele sporuri:
- Spor pentru condiiţii vătămătoare, de 10% din salariul de bază;
Încasează acest spor 24 de salariaţi.
- Spor pentru misiune permanentă, de 15% din salariul de bază;
Opt salariaţi primesc acest spor.
- Spor pentru condiţii grele, de 15% din salariul de bază;
Trei salariaţi îl încasează.
- Membrii Consiliului de Conducere beneficiază de indemnizaţie de membru, în cuantum de 20% din salariul
directorului general.
Cinci persoane primesc această indemnizaţie.
CIAS are 32 de angajaţi.
Sporurile încasate de angajaţii Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR)
- Indemnizaţie de 20% din salariul de bază al Inspectorului de Stat Şef;
O încasează preşedintele Consiliului de Conducere al ISCTR.
- Indemnizaţie de 15% din salariul de bază al Inspectorului de Stat Şef;
Se acordă secretarului Consiliului de Conducere al ISCTR.
- Spor pentru condiţii periculoase, de 10% din salariul de bază;
318 inspectori de trafic rutier îl primesc.
- Spor pentru activitate în condiţii vătămătoare (expunerea la câmpuri şi unde electromagnetice), de 10% din
salariul de bază.
Îl încasează 79 de angajaţi – personal TESA.
- Tichete de masă în valoare de 9.57 lei pentru fiecare zi lucrătoare.
Beneficiază de acest drept toţi angajaţii ISCTR, adică 397 de oameni.
Angajaţii Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier beneficiază de decontarea
cheltuielilor de deplasare: cazare, transport, diurnă.
Sporurile încasate de angajaţii Aeroclubului României
- Indemnizaţia de zbor, în cuantum de maximum 30% din salariul de bază;
Se acordă personalului navigant, adică unui număr de 99 salariaţi.
- Indemnizaţia de exploatare tehnică, în cuantum de cel mult 30% din salariul de bază;
O încasează 78 de angajaţi din categoria personalului tehnic.
- Spor control financiar preventiv, în cuantum de 10% din salariul de bază;
Îl încasează 13 persoane împuternicite să acorde viza de control financiar preventiv.
- Decontarea cheltuielilor de deplasare în ţară sau în străinătate: diurnă în cuantum de 17 lei pe zi, cazare,
transport.
Sporurile încasate de angajaţii Autorităţii Feroviare Române
- Spor pentru consemn la domiciliu, în cuantum de 15% din salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv
de consemn;
Se acordă personalului din activitatea de inspecţie de stat sau conducerea autoturismelor de serviciu care
asigură continuitatea serviciului şi la domiciliu, în legătură cu avizarea accidentelor şi incidentelor feroviare,
precum şi personalului din funcţiile de conducere care coordonează activităţile de avizare a accidentelor şi
incidentelor feroviare, precum şi celui care trebuie să fie la dispoziţie permanent.
- Spor pentru muncă de noapte, în cuantum de 25% din salariul de bază;
Se acordă proporţional cu numărul de ore lucrate pe timp de noapte personalului din activitatea de avizare a
accidentelor – serviciul 112, precum şi specialiştilor din cadrul Serviciului Laboratoare şi din cadrul
Centrului de Testări Feroviare Făurei, care efectuează teste pe timp de noapte.
- Spor pentru condiţii periculoase, în cuantum de 10% din salariul de bază;
Se acordă proporţional cu numărul de ore lucrate în condiţii periculoase personalului din activitatea de
desfăşurare şi efectuare încercări în linie curentă sau în Laboratorul de Material Rulant, Laboratorul
Infrastructură şi Semnalizare, Compartimentul Pregătire Probe şi în Centrul de Testări Feroviare Făurei.
- Spor pentru condiţii grele de muncă, în cuantum de 15% din salariul de bază.
Se acordă proporţional cu numărul de ore lucrate în condiţii grele de muncă, personalului din activitatea de
desfăşurare şi efectuare încercări în linie curentă sau în Laboratorul de Material Rulant, Laboratorul
Infrastructură şi Semnalizare, Compartimentul Pregătire Probe şi în Centrul de Testări Feroviare Făurei.
Pentru anul 2016, sporurile prevăzute şi aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli se ridică la 550.000 lei,
ceea ce reprezintă 2,1% din fondul total de salarii al Autorităţii Feroviare Române.
Pentru deplasarea în interes de serviciu, personalului AFER i se decontează diurnă de 17 lei pe zi per salariat,
precum şi contravaloarea cheltuielilor de transport şi cazare.
Sporurile încasate de angajaţii Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din
Transporturi Navale – CERONAV
Se acordă doar sporul de condiţii vătămătoare, de 10% din salariul de bază. De acest spor beneficiază 154 de
salariaţi.
Sporurile încasate de angajaţii din cadrul Agenţiei de Investigare Feroviară Română
- Spor de consemn la domiciliu, de 15% din salariul de bază, de care beneficiază cinci salariaţi;
- Diurnă de deplasare de 17 lei pe zi, precum şi decontarea cazării şi transportului în deplasări.
Sporurile pe care le primesc angajaţii Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare Constanţa
- Spor pentru activitate în timpul nopţii, în cuantum de 25% din salariul de bază.
Se acordă pentru orele de muncă efectuate în timpul nopţii unui număr de 78 salariaţi (personal navigant).
- Spor pentru condiţii vătămătoare, acordat ca sumă compensatorie, în cuantum de 10% din salariu din
decembrie 2009.
Se acordă unui număr de 28 salariaţi - personal TESA.
- Indemnizaţie pentru activitate de imersiune, în cuantum de 55 lei pe ora de imersiune.
O primesc opt salariaţi (scafandri).
Autoritatea Navală Română
- Diurnă, cazare, transport pentru cei aproximativ 25 de angajaţi cu funcţii de conducere din cadrul Autorităţii
Navale Române şi pentru cei circa 46 de angajaţi cu funcţii de execuţie, care merg în deplasări în ţară sau în
străinătate.
Indemnizaţiile pentru delegare, prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli al ANR pentru anul 2016, se
ridică la 444.000 lei.
Sporuri încasate la Clubul Sportiv Rapid Bucureşti
Contabilul şef beneficiază de sporul CFPP în cuantum de 20% din salariul de bază.
Salariaţii Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară nu beneficiază de alte drepturi decât salariul
de bază.
Salariaţii Centrului care se deplasează în teritoriu au dreptul la dirună în cuantum de 17 lei pe zi şi li se
asigură cheltuieli de cazare la unităţi de maximum trei stele.
Propunere FMI: salariul minim, diferenţiat în funcţie de
regiune Sursa: digi24
Reprezentantul FMI, Alejandro Hajdenberg, apreciază că majorarea continuă a salariului minim în România
descurajează competitivitatea externă şi investiţiile, iar firmele sunt împinse către economia gri.
Salariul minim din România, majorat în luna mai la 1.250 de lei, a ajuns peste nivelul mediu al statelor din
Uniunea Europeană, creşterea succesivă având un impact negativ asupra competitivităţii externe a
companiilor, descurajează investiţiile şi împinge firmele către economia gri, prin nedeclararea veniturilor
totale, a susținut marți reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.
“Atunci când salariul minim creşte firmele se pot ajusta fie prin creşterea preţurilor, reducerea numărului de
salariaţi, a costurilor nesalariale sau prin acceptarea unor profituri mai mici. Problema este că, pentru o
companie care este expusă competiţiei internaţionale, este foarte greu să-şi ajusteze preţurile, prin urmare
acest lucru va avea un impact negativ asupra competitivităţii”, a afirmat Hajdenberg la o conferinţă organizată
de Ministerul Finanţelor.
În cazul României, creşterea salariului minim a avut un impact tot mai mare asupra salariului real în
economie.
Reprezentantul FMI spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine “şi mai negativ” atunci
când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar în România este aproape de 45%, “aşa
că se află încă în interiorul acestui interval”.
Creşterea salariului minim are ca efect scăderea competitivităţii externe, descurajarea investiţiilor străine, iar
ecartul dintre cei care câştigă salariul minim şi ceilalţi salariaţi se îngustează, ceea ce poate descuraja angajaţii
să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenţei mici de salarii.
“Practic, nu câştigi mai mult dacă studiezi mai mult sau investeşti mai mult, lucru care descurajează efortul
de a excela”, apreciază Hajdenberg.
Totodată, majorarea salariului minim poate genera trecerea în economia subterană, prin nedeclarea în
întregime a veniturilor şi prin neplata impozitelor.
O altă consecinţă a majorării rapide a salariului minim este că o mai mare parte a angajaţilor câştigă salariul
minim, a crescut foarte mult numărul celor care beneficiază de acest nivel de salarizare.
Există anumite sectoare ale economiei în care ponderea este mai mare, precum cel al construcţiilor şi de
servicii.
“A fost o creştere în inegalitatea veniturilor, însă nu s-a înregistrat o diferenţă foarte mare în ceea ce priveşte
nivelul sărăciei”, a explicat oficialul FMI în România.
El a subliniat că salariul minim a crescut mai repede decât productivitatea muncii.
Hajdenberg recomandă autorităţilor ca stabilirea salariului minim să fie depolitizată şi bazată pe o evaluare
atentă a argumentelor pro şi contra.
Mai mult, spune că acelaşi salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părţi ale ţării
se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit.
“În concluzie, salariul minim în sine nu poate să rezolve problemele legate de sărăcie, aşa că trebuie să existe
o abordare mai comprehensivă”, a conchis Hajdenberg.
O problemă nemenționată de Hajdenberg este productivitatea redusă a economiei românești. Odată
ameliorată aceasta, s-ar putea majora fără probleme salariului minim pe economie. În măsura în care bunurile
sau serviciile ar fi asigurate de pe piața internă, creștere salariului minim ar putea avea deasemenea efect
pozitiv asupra economiei.
SANITAS: OUG privind salarizarea pare să fi fost semnată
„pe genunchi” şi a fost modificată pe drumul dintre instituţii Sursa: Adevarul
Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2016 privind salarizarea din sistemul bugetar pare să fi fost semnată „pe
genunchi” şi a suferit modificări şi corecţii pe drumul dintre instituţii fără a lua în considerare amendamentele
şi/sau propunerile organizaţiilor sindicale reprezentative şi fără a fi rezultatul unor negocieri corecte,
consideră reprezentanţii Federaţiei Sanitas, avertizând că ar putea fi declanşate acţiuni sindicale radicale.
Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a analizat, miercuri, Ordonanţa de urgenţă nr. 20 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, constatând că revendicarea sindicaliştilor, de eliminare a
inechităţilor salariale prin realizarea corecţiilor imperios necesare în grilele de salarizare din sistemul bugetar,
nu a fost rezolvată. „OUG nr. 20/2016 se dovedeşte a fi un act legislativ care pare să fi fost semnat «pe
genunchi», care a suferit modificări şi corecţii pe drumul dintre instituţii (Ministerul Muncii - Guvern -
Monitorul Oficial) fără a lua în considerare amendamentele şi/sau propunerile organizaţiilor sindicale
reprezentative şi fără a fi rezultatul unor negocieri corecte.
Federaţia Sanitas a preluat în perioada de consultare toate propunerile de amendare a Ordonanţei de urgenţă
de la membrii noştri de sindicat şi le-a înaintat şi susţinut în discuţiile cu reprezentanţii guvernamentali.
Aceste propuneri vizau eliminarea inechităţilor şi în ceea ce priveşte personalul TESA, salariaţii din asistenţa
socială, toţi angajaţii din DSP-uri, personalul medico-sanitar din medicina şcolară”, precizează Sanitas.
Consiliul naţional al federaţiei susţine că, în realitate, actul normative a adus deservicii unei părţi importante
a salariaţilor din sănătate. „Am constatat cu maximă nemulţumire şi dezamăgire că acest Guvern, tehnocrat,
în a cărui expertiză am crezut şi am sperat că neapartenenţa politică îi va permite adoptarea unor măsuri real
şi general pozitive, a adus de fapt deservicii majore unei părţi semnificative a salariaţilor din Sănătate,
accentuând nemulţumirea şi confuzia acestora”, susţin sindicaliştii.
Federaţia Sanitas solicită organizarea de urgenţă a unei întâlniri comune a membrilor Biroului Executiv cu
ministrul Sănătăţii, ministrul Muncii şi premierul Dacian Cioloş pentru discutarea tuturor anomaliilor
semnalate şi identificarea de soluţii posibil de pus în practică înainte de punerea în aplicare a OUG nr.
20/2016 şi susţine că va depune toate propunerile de amendare a actului normativ şi la cele două Camere ale
Parlamentului. „În funcţie de rezultatul discuţiilor cu reprezentanţii guvernamentali, în perioada imediat
următoare organele de conducere ale Federaţiei vor decide asupra formelor concrete de luptă sindicală la care
vor recurge şi vor stabili calendarul acestora. Atragem atenţia tuturor factorilor de decizie că suntem gata să
folosim toate metodele de luptă la îndemână pentru soluţionarea revendicărilor noastre, iar pe fondul actual
al crizei din Sănătate, o acţiune sindicală radicală ar putea destabiliza iremediabil sistemul sanitar,
răspunderea fiind categoric a decidenţilor actuali”, avertizează sindicaliştii.
STUDIU Ce aşteaptă tinerii născuţi după 1995 de la angajatori Sursa: Adevarul
Tinerii născuţi după 1995 se aşteaptă să lucreze cel mult un an la primul angajator, potrivit unui studiu recent
făcut de o companie specializată pe consultanţă în domeniul resurse umane. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ
Cum să-ţi alegi facultatea. „Tinerii ar trebui încurajaţi să ia d... Potrivit cercetării, aceşti tineri, respectiv
generaţia Z, aleg să schimbe locul de muncă înainte de a solicita sau a încerca o schimbare în compania în
care sunt angajaţi. „Pe de o parte, este de înţeles şi de aşteptat ca tinerii să schimbe joburile frecvent în primii
ani de carieră, pentru că doresc să experimenteze, să acumuleze experienţă în domenii diverse. Ei nu
conştientizează că experienţa adevărată vine după ce stai mai mult într-o companie, recomandabil minimum
trei ani. Nu înseamnă că dacă stai într-o singură companie mai mult timp nu poţi acumula experienţe diverse,
nu poţi lucra în departamente sau roluri diferite. Din păcate, ei pleacă din companie înainte de a solicita sau
încerca o schimbare în interior”, a declarat Monica Soare, managing partner Artwin Consulting. Stabilitatea
locului de muncă, un criteriu important pentru tineri Studiul arată că 33% dintre aceşti tineri care urmează să
intre pe piaţa locurilor de muncă cred că vor rămâne salariaţi ai primului angajator între 1 şi 3 ani. Pentru
aceşti tineri pe locul al doilea în topul criteriilor în alegerea unui job se află stabilitatea locului de muncă. „Pe
de o parte, cei născuţi după 1995 au asistat la perioadele de criză economică, atunci când s-au confruntat cu
pierderea jobului de către părinţi şi fraţii mai mari. Au avut de suferit probabil din cauza insecurităţii jobului
celor dragi şi atunci apreciază stabilitatea unei companii. Pe de altă parte, este vorba de acel egocentrism
specific vârstei, de care spuneam mai devreme. Ei sunt atenţi la cerinţele lor, fără a ţine cont de nevoile
celorlalţi”, a explicat Monica Soare. Potrivit acesteia, în opinia tinerilor din generaţia Z un bun manager ar
trebui să fie un bun comunicator, profesionist, eficient, implicat şi creativ.
Ministerul Energiei a respins proiectul ELCEN de construire
a unui nou grup de cogenerare la CET Grozăvești Sursa: profit.ro
Ministerul Energiei a refuzat să aprobe proiectul Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent
termic al RADET, de construire a unui nou grup de cogenerare la CET Grozăvești, proiect despre care
conducerea ELCEN spunea, la începutul anului, că ar putea fi realizat prin contractarea unui credit de 200
milioane euro de la BERD și Banca Mondială.
"Nu aprobă demararea realizării obiectivului de investiții "Eficientizarea activității din CET Grozăvești prin
implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat", care necesită alocare de resurse proprii, accesare
de fonduri nerambursabile din PNI (Planul Național de Investiții în energie finanțat din vânzarea certificatelor
de emisii de CO2 alocate gratuit României – n.r.), credite bancare/credit furnizor și/sau contracte interne și
internaționale", se arată într-o hotărâre a AGA ELCEN de la finalul lunii trecute.
Ministerul Energiei controlează ELCEN cu 97,5% din acțiuni, restul capitalului fiind deținut de compania de
stat Romgaz, unde acționar majoritar este tot Ministerul Energiei. Romgaz a fost, până la 1 mai, principalul
furnizor de gaze naturale al ELCEN, însă producătorul de energie termică a renunțat la contract după ce
OMV Petrom i-a oferit un preț mai bun.
La finalul anului trecut, ELCEN datora Romgaz peste 389 milioane lei pentru gaze naturale livrate și
neplătite. ELCEN suferă din cauza datoriilor istorice de 3,22 miliarde lei ale RADET, Regie controlată de
Primăria Capitalei, din care 2,67 miliarde lei reprezintă energie termică livrată și neplătită, iar restul – dobânzi
de întârziere. Datoriile s-au acumulat din cauza faptului că Primăria Capitalei are restanțe mari la achitarea
către RADET a subvențiilor la prețul gigacaloriei livrate populației.
În ianuarie anul acesta, conducerea ELCEN declara, la o întâlnire cu presa, că este în discuții cu Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială pentru contractarea unui credit de
200 milioane euro destinat construirii unui grup nou de cogenerare în ciclu combinat la CET Grozăvești, cu
o putere instalată de 50 MW, investiție care ar putea fi finalizată în 3 ani.
Deocamdată, însă, ELCEN caută să se împrumute de la băncile locale pentru finanțarea activității curente și
pentru a mai plăti din datorii. Compania a cerut oferte pentru un credit de 200 până la 400 milioane lei pe 5
ani, cu perioadă de grație de un an.
Finanțarea de la băncile mamă a scăzut cu 13 mld. euro în 8 ani. Isărescu: S-a dovedit un cerc viciosCITEȘTE
ȘI Finanțarea de la băncile mamă a scăzut cu 13 mld. euro în 8 ani. Isărescu: S-a dovedit un cerc vicios
La finalul anului trecut, ELCEN avea datorii totale de 2,018 miliarde lei, din care 923,8 milioane lei la bugetul
de stat, 721,7 milioane lei la furnizori și 362,6 milioane lei la bănci, constând în credite pe termen lung,
potrivit raportului pe 2015 al administratorilor companiei.
În aprilie anul trecut, ANAF a anunțat că început executarea silită a ELCEN pentru datoriile bugetare
neplătite, inclusiv prin sechestrarea unor bunuri.
În raportul companiei pe 2015 se precizează că, între timp, bunurile supuse sechestrului au fost reevaluate,
rezultând o valoare totală a acestora de 1,15 miliarde lei, din care 766,5 milioane lei reprezintă active din
cadrul CET Vest, iar restul – bunuri ale CET Sud, respectiv terenuri de 270,2 milioane lei, 2 cazane de abur
de 44,11 milioane lei, 2 turbogeneratoare de 29,39 milioane lei, plus sala mașinilor și sala cazanelor, valorând
cumulat 50,64 milioane lei.
"Cererea RADET cu privire la pornirea CET Grozăvești, centrală aparținând ELCEN, până la finalizarea
lucrărilor de revizie la centrala CET București Sud, a fost transmisă la sediul ELCEN marți, 14 iunie a.c., în
jurul prânzului. Ca urmare a acestei solicitări, ELCEN informează populația din București că poate acoperi,
în prezent, fără nicio problemă necesarul de apă caldă furnizată locuitorilor Capitalei din punct de vedere al
debitului, presiunii și temperaturii agentului termic prin intermediul celor două centrale ale sale, ce
funcționează la ora actuală: CET Progresu și CET București Vest", a precizat ELCEN.
RADET București a cerut marți ELCEN pornirea CET Grozăvești până la finalizarea lucrărilor de revizie la
CET Sud, pentru alimentarea în condiții normale a tuturor consumatorilor racordați la sistemul de termoficare
al Capitalei. Bucureștenii din cartierele Colentina și Pantelimon au rămas săptămâna trecută fără apă caldă
din cauza parametrilor necorespunzători ai acesteia, a informat RADET la momentul respectiv.
Potrivit reprezentanților Regiei, acest lucru este o consecință a faptului că nu există banii necesari pentru
efectuarea reparațiilor și reviziilor la rețeaua de transport și distribuție.
Cele mai mari bănci din lume vor cere traderilor să lucreze în noaptea de după referendumul privind
BrexitCITEȘTE ȘI Cele mai mari bănci din lume vor cere traderilor să lucreze în noaptea de după
referendumul privind Brexit
În aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, conducerea RADET a arătat că, în prezent, Regia achiziționează
circa 92% din necesarul de energie termică de la ELCEN, prin CET-urile Grozăvești, București Sud,
București Vest și Progresu, iar restul, de la 2 mici producători privați, CET Energo Vest și CT Casa Presei.
"Există 5-6 cereri din partea unor operatori privați care vor să construiască centrale termice noi, însă Primăria
Capitalei nu le-a aprobat cererile de a intra în sistem și de a vinde energie termică. Este nevoie de concurență
pe piața livrării de energie termică în București", a declarat atunci președintele Consiliului de Administrație
al RADET, Gabriel Dumitrașcu, care a estimat că, dacă vor apărea 5 CET-uri noi, ELCEN va pierde circa
40% din cota de piață pe care o deține în prezent.
Apariția unor producători noi de energie termică, în cartierele Băneasa, Colentina, Titan, Ștefan cel Mare și
Rahova, este parte a planului mai larg al RADET de a-și optimiza sistemul de transport și distribuție a
agentului termic. În acest fel, fiecare cartier ar dispune de propriul producător de energie termică și s-ar
reduce mult distanțele mari pe care trebuie transportată în prezent căldura de la sursă către zonele deficitare,
distanță care poate ajunge în unele cazuri și la 30 de kilometri, cu pierderi tehnologice foarte mari, de 30%.
Planul, dacă ar fi implementat, ar reduce costurile de transport ale RADET cu până la 60%, ceea ce ar duce
la economii de costuri de circa 200 milioane lei pe an, a spunea Dumitrașcu.
În problema concedierilor colective / Sindicatul „Noroc Bun”
ameninţă CEH cu justiţia Sursa: Ziarul Vaii Jiului
Sindicatul „Noroc Bun”, organizaţie sindicală afiliată la Sindicatul Național Petrom Energie, reprezentat prin
ing. Ştefan Adrian Jurca, a dat un răspuns la o adresă a Complexului Energetic Hunedoara (CEH) referitoare
la programul de concedieri colective, răspuns care reflectă poziția sindicaliștilor în această problemă.
„Organizaţia noastră sindicală nu poate fi de acord cu acest program de concediere colectivă atâta timp cât
nu sunt prevăzute măsurile de protecţie socială (plăţi compensatorii) aşa cum rezultă din Contractul Colectiv
de Muncă în vigoare. În opinia noastră este un abuz fără precedent, deoarece CCM este în vigoare având în
vedere Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nr. 279/03.05.2016 prin care se anulează Sentinţa nr. 1/F/CC/2016
a Tribunalului Hunedoara prin care practic S CEH-SA intrase în insolvență. Cu alte cuvinte, toate actele
semnate atât de administratorul judiciar, cât și de administratorul special, dar și de directorul general numit
de cătreadministratorul special în condiţiile de mai sus devin nule de drept.
În opinia noastră modul în care trataţi situația după ce Curtea de Apel Alba Iulia a emis o decizie nu poate fi
privit cu seriozitate. Trebuie să dați dovadă de responsabilitate și să tratați asemenea problemă importantă
pentru viitorul a mii de angajați în conformitate cu legea în vigoare și bineînţeles cu respectarea hotărârilor
judecătoreşti care au fost date cu privire la S CEH-SA.
Organizaţia noastră se vede nevoită să apeleze la justiţie în aceste condiții, cu informarea prealabilă a
Ministerului Energiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Persoanelor Vârstnice, a Premierului
României, Comisiile de Abuzuri ale Parlamentului României, precum şi Comisia de Abuzuri a Parlamentului
Europei”, se arată în documentul sindical.
Top Related