Relatia medic-pacient
Principii: Se pune accent pe beneficenta iar nu pe autonomie. Medicul depozitarul cunoasterii si cel in masura de a decide; el este adultul iar pacientul este copilul care trebuie sa asculte si sa se supuna indica8ilor pentru ca finalul sa-‐i fie favorabil. Limite: rela8e dezechilibrata. Pacientul precum un copil. Favorizeaza transferul decizional. Pentru pacientul incapabil: medicul decide dupa informarea familiei. Riscuri: Risc de malpraxis in caz de esec (asumare integrala).
Principii: Se pune accent pe autonomie. Pacientul isi exercita dreptul la autodeterminare. Medicul este un consultant. Limite: pacientul este apt? Pacientul doreste? Pentru pacientul incapabil: reprezentantul decide consiliat de medic. Riscuri: Risc de racire a rela8ei interpersonale Modelul are autonomie maximizata. Pacientul “cumpara” presta8a medicala: cat plateste atat primeste. Beneficenta si non-‐maleficenta sunt secundare autonomiei. Risc de malpraxis in caz de esec: pacientul poate considera ca medicul nu a ac8onat in cel mai bun interes al sau, neglijandu-‐si indatoririle de beneficenta. Medicul are grija de interesele pacientului impreuna cu acesta (alianta). Exista loc si pentru autonomie si pentru paternalism). Medicul este un prieten pe care il ai pentru un 8mp si pentru un anume scop (Charles Fried – “doctors are limited, special-‐purpose friends").
1.Modelul paternalist -‐paternalism, inspira4e europeana MODELE PSIHOLOGICE RELATIONALE MEDIC-‐PACIENT 2. Modelul bazat pe autonomie -‐autonomism, inspira4e americana 3.Modelul 4p contractor-‐client -‐comercial 4.Modelul bazat pe dezvoltarea prieteniei (axat pe rela4e)
ELEMENTE ALE RELATIEI MEDIC-PACIENT 1.Dreptul de a fi informat vs. dezvaluirea starii medicale de sanatate
§ Dezvaluirea starii medicale de sanatate din datoria de ingrijire si respectul drepturilor pacientului vs. confidentialitate absolute
§ Dreptul de a fi informat este mai putin decat dreptul de a cunoaste starea medicala de sanatate si acesta este mai putin decat a cunoaste adevarul medical (veracitatea in medicina); altfel spus, invers, dreptul de a cunoaste adevarul medical este deasupra dreptului de a cunoaste date despre starea de sanatate sau dreptul de a fi informat
2.Veracitatea (comunicarea adevarului)
§ Se bazeaza pe dreptul la informatie si dreptul la adevar
§ Transmiterea informatiei obiectiv, corect, cuprinzator, relevant.
§ Se bazeaza pe respect, fidelitate, incredere. § A nu spune adevarul forma atenuata a minciunii dar tot minciuna
§ Datoria de a comunica eroarea medicala
3. Respectul intimitatii
§ Dreptul la intimitate decurge din dreptul la libertate, dreptul la viata, dreptul la proprietate, dreptul la autodeterminare.
§ Dreptul la intimitate vs. dreptul la informatie publica
§ ARTICOLUL 26 § (1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
§ (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
4. Respectul fidelitatii. Exercitiul datoriei § Datoria, loialitate: in orice situatie de
conflict interesul pacientului primeaza si auto-interesul este secundar
§ Datoria decurge ca obligatie morala
5.Dubla loialitate § Dubla loialitate: § Parinti vs. copil, gravida (mama vs. fat) § terti (pacient vs. institutie, guvern, alti cetateni) § protejarea celor vulnerabili, nondiscriminarea
sunt imperative ale practicii medicale si constituie principiul fundamental al solutiei dilemei dublei loialitati
6.Incompatibilitate, conflict de interese
§ Conflictul de interese implica� un conflict între datoria fat�a� de public s�i interesele personale. Poate apare atunci cand interese proprii ori ale unor terti apropriati ori membrii ai familiei (pana la gradul III) se intersecteaza cu datoria sa oficiala, publica: astfel cel ini cauza are de ales intre datoria sa oficiala si interesul sau personal (pe care in mod firesc l-ar putea promova in alte conditii).
§ Conflictul de interese ini medicina se poate manifesta in alegeri, ingrijirea medicala, cercetarea, cariera profesionala, publicarea stiintifica, etc.
§ Obligatia recunoasterii conflictului si comunicarii starii, retragerea din calitatea conflictuala si abtinerea de la exercitarea datoriei publice ori oficiale.
§ Bibliografie suplimentara importanta § http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/primapagina/
GhidIncompatibilitatileConflicteleInterese_2011.pdf
§ Conform art. 70 din Legea 161/2003 , conflictul de interese consta in situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative. Conflictul de interese poate sa apara si in forma "personala", in sensul ca un functionar poate avea competenta legala de a realiza un anumit act, dar datorita unei situatii/circumstante personale nu poate fi obiectiv. In aceasta situatie, el trebuie sa invoce conflictul de interese si sa se abtina/retraga de la realizarea respectivului act.
§ Starea de incompatibilitate se refera la situatia in care persoana se afla in potentialitatea conflictului de interese fiind in exercitiul unor functii care predispun la conflict de interese si care devin astfel incompatibile.
7.Autonomia si deliberarea morala § D.A. decurge din dreptul la libertate si dreptul la viata (drepturi fundamentale). § In baza dreptului la autodeterminare, fiecare om aflat in deplinatatea facultatilor sale psihice
poate lua decizii asupra propriei sale persoane in deplina libertate si informare si isi administreaza singur viata si interesele.
§ Medicul trebuie sa se asigure ca persoana este in masura sa se autodetermine, doreste sa se autodetermine si este lasat sa se autodetermine.
§ Medicul este obligat sa asiste acest exercitiu liber al pacientului sau.
§ Din punct de vedere medical (si juridic) pacientul se poate autodetermina cat timp este autonom.
§ O persoana este autonoma atunci cand are capacitate psihica de natura : § A intelege situatia in care se afla (capacitate de intelegere) § A manifesta voluntariat (doreste sa se autodetermine) § Are capacitate decizionala:
§ poate lua decizii § ia decizii § care sunt in interesul sau in raport cu situatia in care se afla Autonomia determina si aduce acelei persoane capacitatea de exercitiu civila
(capacitate psihica legala) ceea ce in terminologia psihiatrica judiciara europeana si americana este sinonim cu competenta psihica.
§ Cat timp pacientul este major si autonom deciziile sale trebuie respectate, respectand astfel
dreptul sau de a se autodetermina (dreptul la viata, libertate si securitate). § In cazul in care pacientul nu se poate autodetermina medicul trebuia sa ia decizii in numele
sau si in raport cu situatia medicala, mereu numai spre cel mai bun interes al acestuia.
Definitii care stau la baza autonomiei
§ Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice art. 5 § h) prin capacitate psihica se intelege atributul starii psihice de a fi compatibila, la un
moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice;
§ k) prin discernamant se intelege componenta capacitatii psihice, care se refera la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia continutul si consecintele acestei fapte;
§ Capacitatea civila de exercitiu (competenta psihica) a persoanei fizice este acea aptitudine a persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile, dar si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice. Capacitatea poate lipsi, poate fi restransa sau poatefi deplina.
Conform Codului Civil, persoanele lipsite de capacitate civila de exercitiu sunt minorii
sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (incapabilii). Lipsirea acestor persoane de capacitate civila are ca scop ocrotirea lor in ce priveste
incheierea actelor juridice.
8.Confidentialitatea § Incredere (relatie fiduciara)
9.Consimtamantul informat
Top Related