Prof. dr. Guido Ihopp (n. 1948) este un cunoscr.rt jumalist,producdor de televiziune gi isoric german. Dupi ce a obginuttitlul de doctor in istorie gi qtiinle politice, Knopp a lucrat caeditor la publicagii precum WeIt am Sonntag si FrankfurterAllgemeine Zeitung. A con&s din 1984 redac$a ,Jsrorie" dincadrul postului de televiziune ZDF.A realizat numeroase documentare TV, multe dintre elepremiate, dar este si autorul unor cdrgi de succes: Hitler -Eine Bilanz (1995), Vatikan (1997), Holokaust (200O), DieWehrmacht (2007).in 1999 a produs un documentar in zece episoade numit100 Jahre-der Countdown, care prezintd cronologic cele maiimportante evenimente ale secolului )OLin 2004 a primit premiul ,,Goldene Kamera" pentru docu-mentarele sale. Printre alte premii cu care a fost distins senumdrd: Emmy, Europiiische Fernsehpreis qi BayerischerFernsehpreis.Dr. I(nopp este si un vorbior apreciat, fiind invitat la diverse con-ferinp qi seminare pe teme legate de istoria contemporand a Ger-maniei.ln prezent este profesor de jumalism la Gustav-Siewerth-Akade-mie din Weilheim-Bierbronnen.

GUTPO KNOPP

RAzBOTNTCII

L{.JI HITI"ER

Traducere dinlimba germand deRoland Schenn

**Bucure$ti

2019

Weizsiicker, Ernst von 420,424,445

Wenck 185Werner, Theodor 23Wessel, Horst 356Westphal, Siegfried 74Wevers (general) 372Wilhelm al IIJea 157Wilhelm 200Wimmer (general) 372Witzleben, Erwin von 317,

422,424,437

\Madimir 200Wolfram (maior) 89Wright (fratii) 338Wulf, Georg 348

t

Zeitzler, Kurt 177, 235,239,248

Zimmermann, Karl 50Zinh Lo 351Zuckmayer, Carl 15,17,

331, 335, 336,344,358,359,366,39'J.,479

Gapitolul 1. IDOLUL .........................21

KNOPP,/ GULTNER

Capitolul2. SLUGA .... 114

KNopp,/ DEICK

Capitolul 3. STRATEGUL ..................................... 189

KNOPP,/ MULLNER

GaBitolul 4. PRrZoN1ERU1 ................................ 272

I(NOPP,/ KOHLER

Oapitolul 5. AVTATORUL ................. .................... 329

KNOPP,/ DRIYKTUFT

Capitolul 6" CONjURATU1 ................................. 393

KNOPP / DEICK

,,CARTE PENTRU To1I"

1. Mihai Eminescu, Poezii

2.I.L. Caragiale, Momente Si schile

3. Ion Creangi,Amintiri din copildrie. Po\teSti, povestiri

,4. Ioan Slavici, Moara cu noroc

5. I.S. Turgheniev, Pdrinli Si copii

6. Cella Serghi, Cartea Mironei

7. A.P. Cehov, Doamna cu cdlelul

8. Mircea Eliade, La ligdnci. Pe strada Mhntuleasa

9. Mark Twain, lurnalul lui A.dam gi al Evei

i0. Liviu Rebreanu; Pddurea sphnzuralilor

11. Ion Marin Sadove anu, Sfdr;it de veac in Bucure;ti

12. ferome K. ferome,Ghndurile trhndave ale unui pierde-vard

13. G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste

20 GuidoKnopp

Dreyklufg Rudolf Griltner, Henry Kohler;i Jorg Miillner,documentaristilor Silke Schldfer, Christine Kisler gi HeikeRossel, consultantilor de specialitate Ralf Georg Reuth,Winfried Meyer, Srinke Neitzel, Torsten Dietrich gi Ar-mand von Ishoven. Doresc, insd, sd-i multumesc ln primulrAnd redactorului meu Johannes Jacob, prin a cdrui sen-sibilitate si competen;i a fost posibili, de fapt, aparigiaacestei cdrgi.

CaPitolul 1

IDOLUT

Vdrsagi sudoare, nu sdnge.

Curaiul este oceo stqre prin care tnvingi teama'

Armata germand este sabio noii viziuni germane

asupralumii.

Fiihrerul ttie perfect ce este celmaibine pentrunoi'

Hitler are tncredere tn mine ;i asto imi ute suficient'

Acest mitoman patologic a tnnebunit cu toruI' $i-a

concentrot sadismul asupra celor de la 20 iulie, dar Iu-

crurile nu se opresc aici!

Rdzboiul este ca ;i Pierdut!

Mort, Hitler e$te maipericulos decdtviu'

Nu sunt con;tient de faprul cd a; aveo vreo vind'

Nu am luat parte la nici o infracfiune. Nu am fdcut de-

cdt sd-mi slujesc patria toatd-via,ta.

ROtvtvtsL

22 GuidoKnopp

Rommel Rommel, Rommel, Rommel! Oaremaicon_teazd. altceva tn afarafaptului cd. trebuie tnvins?

WrusroN CnuRcHrll

Germania a dat mulgi generali capabili. Rommel erade o altd.facturd. EI se ridica deasupra o.cestor generali.

Sir Cleuon Aucnrr{Lecx, comandantul supremal forgelor armare britanice din Orientul Mijlociu

Avdnd tncredere tn capacitd;ile dumneavoastrd. decomandant ;i tn curajul militarilor germani ;i italieniafla;i sub comanda dumneavoastrd", poporul germqnurmdreste tmpreund" cu mine luptele eroice din ltalia.

Hru,En

Am considerat intotdequna cd. Rommel este unom foarte tngdmfat, cdruia ti face pldcere sd. se lasefotografiat de diminea;d pdnd seara. Dupd ,tiinfamea, osemenea oameni tngdmfa;i nu sunt tntotdeau_na ;i cei mai capabili. Un om cu ad.evdrat capabil nustmte nevoia sd se afle tot ttmpul tn faga aparatuluide fotografiat.

Menrnr BoRMANN, secretarul Frihrerului

De fapt, tatdl meu a fost un om cu suflet cald, ascunssub o carapace groasd. A suferitfoarte mult atunci cdnd.oameni pe care ti cuno;tea mureau sau erau rdniti.

Rdzboinicii lui Hitler 23

Dacd privesc inapoi, tmi dau seamo cd' Rommel

u fost unul dintre cei mai aroganV ofi;eri pe care

i-am tntdlnit vreodatd. Acest lucru ie;ea in eviden1d'

din atitudinea sa fa,td de oamenii care erau mai pu1in

importangi decdt el-.

BRLnuRvoN Scnnecn

Rommel este un,,micluP", nu o vulPe.

Gnnn voN RuNostEot,comandantul suPrem

al Grupului de Armate Vest

Sogul meu este cel mai mare optimist' Dacd observd'

undeva o razd de soQre, se tndreaptd imediat spre ea'

Dacd nu o tede, tnsd, ;i dd- unverdict, verdictul sdu este

corect.

Luctn Rovttunl

CeI celuo" contact cupersonalitatea sq devenea soldat'

De;i trecuse prin multe tncercdri, dispunea d'e o for;d ;io prospelime aparent inepuizabile, de copacitatea de a

aprecia personalitatea du;manului ;i de a-i intui reacfa'

Planurile sale erau surprinzdtoare, bazate pe inrui9ie,

spontane ;i nu tntotdeauna u;or de tnyeles'

THsonoR WenNnR, unul dintre ofileriide ordonanqi ai lui RommelMelrpnno Rounanr

24 GuidoKnopp

Caracterul dificil al lui Rommel face din el un per-sonaj cu torul nepld.cut, cu care nu vrea nimeni sd intretn conflict,;i asra din catna metodelor sale brutale gi arelafrei sale la cel maitnalt nivel.

FnRnz Helonn, geful StatuluiMajor al Armatei

Se prea poate co" Rommel sd. nu fi fost un mare strq-teg, tnsd. a fost cu sigurangd. cel mai capabil militar ger-

man tn ceea ce prive;te rdzboiul desfd.;urat tn de;ert.

General FRttz BRvenlnIu

Nu existd. nici o tndoiald tn legdturd" cu faprul cd.

Rommel av e a aF tep tdr i mar i in c e e a c e tl p riv e gte p e Hitler

;i cd. tn cele din urmd. s - a v dzut inf elat tn legdturd cu aceste

dsteptdri. Sunt convins tn aceea;imdsurd cd Hitler avea

a$teptdr i mar itn cee a ce tl priv e;te p e Rommel gi cd. tnfinals-avdzut tryelat tn legdturd. cu qrteptdrile sale.

Mnnqseno GlrNz, general in rezerv6, Afrikakorps

Ir;te greu sd.lucrezi cu Rommel d.e:oarece el se supunecu greu. in,\frica s-a bucurat de foarte multd. indepen-den,td.

Wtrusl.ila Kurnl

Faptul cd. Rommel s-d opus tiraniei lui Hitler ;i cd.

acest lucru l-q costat viaga simbolizeazd pentru mine

faptul cd. el a fost tmpodobit cu tncd. o cunund de lauri.

Wnrsron Csuncrtrlr,

Rdzboinicii lui Hitler 25

Ftihrerul nu a vrut sd ii distrugd. reputsfia de care

se bucura in ochii poporului Sefmdn' de acees' i-a ofe-

rit ;ansa sinucid.erii cu ajutorul unei pastile de otavd,

care i-a fost datd. pe drum de cdtre unul dintre cei doi

generali. Aceastd pastild ;i-a fdcut efecruI :! !"i secun--d,e.

Dacd. ar fi refuzat sd se sinucidd', ar fi fost re;inut

imediat, pentru a fi d'eferit Tribunalului Poporului din

Berlin. Tata a preferat sd se sinucidd.

MeNrnEn RouMu,

Doresc sd. subliniez tncd o datd faptul cd so;ul meu

nu a participat Ia pregdtirea sou Ia ducerea Ia tndepli-

nire i atentitului d.e la 20 iulie, deoarece, militar fiind,nu a dorit sd adopte aceastd variantd. Pe tot parcursul

viegii sale a fost tntotdeauna militar 9i niciodatd politi'cian.

Lucts RoM[,Inr

Ambianga Ministerului Propagandei din Berlin nu cores-pundea obignuitului fast nazist. in loc de marmurd albise vedea numai un perete zugrdvit in alb. insemnele celuide-al Treilea Reich lipseau cu desivArsire. Nu existausteaguri, nu existau suporturi pentru fdclii, nu existauluminatoare in formd de cupold, ci doar un reflector caresupradimensiona umbra protagonistului.

Birbatul pdrea a fi simbolul soldatului german: erablond;i avea ochi albastri, corespunzAnd idealului acelorvremuri. Trisdturile ii erau foarte bine conturate, deparcd i-ar fi fost diltuite in piatrd gi idealizate de ArnoBreker, sculptorul Frihrerului. Nu acesta era, insd, moti-vul pentru care el era generalul de armatS care se afla celmai frecventin faga camerei de luatvederi. Comandantulincununat de victorii, care trebuia sd facd uz de intreagasa charismi in faga aparatului de filmat, se incadra per-fect in gablonul propagandei lui Goebbels: ofiger care aluptat pe front in timpul Primului Rdzboi Mondial, unuldintre puginii comandanti care a fost decorat cu cea mai

Rdzboinicii lui Hitler

inaltd distincgie din wemea Germaniei imperiale, ,,Pour

le m6ritel', un om care nu se dddea inapoi de la nimic qi

ficuse posibil imposibilul. Acestb era omul pe care Hitler

il ldudase, spunAnd despre el cd era ,,unul dintre cei mai

capabili comandan,ti ai Germaniei". Si el spunea ceea ce

le pldcea atat de mult sd audd celor din conducerea par-

tidului naqional-socialist. Vorbea despre o,yictorie impo-

triva unei fo4e superioare", spunea ci ,,in ciuda marilorgreutefi, ordinul a fost indeplinit". Crezul sdu era: ,,Hot6-

rAtoare pentru victorie este voinga" 9i in ceea ce privegte

vointa, era neintrecut.Goebbels se oprise asupra lui pentru un proiect cu to-

tul nou: era necesar sd se imortalizeze succesele armatei

germane, care se afla la ordinele comandantului suprem,

Adolf Hitler, gi stdpAnea continentul de la Capul Nord

pAnd in Africa, de Nord, de la Atlantic pAnd la Volga. $efulpropagandei Ftihrerului comandase o serie de portrete

ale generalilor care obqinuseri victorii. Eroii lui Hitler tre-

buiau si-i prezinte poporului german realizdrile rdzboini

cilor na;ional-socialigti, iar omul cu care incepeau

film5rile in primdvara anului 1943 era foarte potrivit pen-

tru acest lucru: Erwin Rommel, invingdtorul de la To-

bruk, eroul Africii, Vulpea Desertului. Nici un comandant

militar nu se mai bucura la momentul acela de o astfel de

inalt[ apreciere. Hitler il sprijinise pe ,,generalul sdu pre-

ferat" gi voia si profite la r6ndul sdu de succesele aces-

tuia. Maqina de propagandd a lui Goebbels fdcuse din

Rommel un idol prin gtirile prezentate inWochenschau-.

Acum nazistii se foloseau de eroul lor gi el se lisa folosit.

- Jurnal de actualitdli produs de cel de-al Treilea Reich din iunie

1940 pAnaTn martie 1945 (n.tr.)

27

28 GuidoKnopp

Din punct de vedere politic, Rommel era naiv. politica in_semna pentru el datoria fa;d de patrie. Si pentru cEFi.ihrerul, conducdtorul acestei patrii, se numea Hitler,pentru Rommel, Fiihrerul poporul si patria erau unul Eiacelasi lucru.

$i totuqi, scenariul acesta scoate la iveald si dilemapersoanei feldmare;alului Erwin Rommel: degi avea ex_perienga apariEiei in fata camerei de filmag pdrea nesigur,vorbea intocmai ca un student la actorie, aura .rrrogtautextul, dar nu ttia ce astepta de la el profesorul lui. Do_rindu-gi si fie aprobat, pdrea sd-gi caute in spatele came_rei mentorul nevdzut, intrebAnd: ,,A fost bine?,,Vorbea ungeneral care era convins de necesitatea faptelor sale dinpunct de vedere militar;i nu igi fdcea probleme in ceea cepriveste urmdrile victoriilor sale. La intrebarea: ,,V_agi fi_cut datoria?" ar fi rispuns imediat: ,,Da, mi-am ftcui da_toria". Era inutil si se spund fagl de cine isi fdcuse datoriacu tot sufletul acest militar de carierd. in cuvAntul de in_cheiere din cartea sa Infanteria atacd, Rommel scrisese:,,in est, vest gi sud odihnesc militarii germani care aumers pAnd la capdt pe drumul indeplinirii datoriei fatd depopor gi patrie. Din cAnd in cAnd, ne indeamnd pe noi, ceicare am supravieguit qi pe cei care vor veni, sd nu fim maiprejos decdt ei, atunci cAnd trebuie sd ne sacrificim pen-ffu-Germania". Simgul datoriei, disponibilitatea spre sa_crificiu, vitejia, patriotismul, acestea sunt laitmotiveledupd care qi-a cdlduzit acfiunile. Acestea sunt cuvintele-cheie pentru a ingelege eroul, cuvinte prin care se pot ex-plica realizdrile si tragismul unei figuri marcante dinrAndul militarilor germani.

Rdzboinicii lui Hitler 29

TAnirului, care se ndgtea la 15 noiembrie 1891 in Hei-

denheim ander Brenz, ca fiu al profesorului Erwin Rom-

mel (ce avea se devind mai tArziu rector), nimeni nu i-ar

fi prezis ci avea sd fie militar de carieri. in familie nu

exista o tradiqie militari notabild. Conform ideilor pre-

concepute ale corpului ofileresc, nu era bine si-gi doregti

sf, promovezi, pentru a ajunge la o funcgie inaltd tn cadrul

armatei, dacd proveneai din rAndurile burgheziei culte

din Suabia. Nici aspectul sdu fizic nu pirea sd-l ajute incariera militard. in copilirie micul Erwin era mlrunt gi

palid. Rezultatele scolare pe care le-a avut la gimnaziul

cu profil real erau mediocre. Avea realizdri deosebite la

matemadce, iar artele frumoase nu-l'interesau aproape

deloc. El gi-ar fi dorit si ajungi inginer de aviagie 9i ar fiwut se lucreze la fabrica de zepeline de la Bodensee.

Cu toate acestea, tatel seu avea alte planuri pentru vii-torul celui mai mare dintre copiii s5i. Fiul sdu urma sd

devind ofi;er. Erwin ii respecti dorinfa, insd atAt cei dinartilerie, cat ti cei de la cercetagi 1-au respins pe dnerulsldbug. in egald mdsurd ascultdtor gi incdpdgAnat, ErwinRommel junior a incercat pentru a treia oari * 9i a reu-

qit. La 19 iulie 1910 a fost admis cadet-stegar in Regi-

mentul de infanterie Konig Wilhelm I nr. 124 al armatei

din Wiirttemberg. in timpul unui curs desfdgurat la

$coala de cadegi din Danzig (Gdansk), la care a participat

in 1911, a cunoscut-o pe fiica rectorului, Lucie-Maria

Mollin, cu care avea si se cisltoreascd cinci ani mai tArziu.

Cariera sa militard a inceput promi;itor' in ianuarie

!9L2 a fost avansat la gradul de locotenent qi a fost tri-mis la regimentul din Weingarten, in linutul sdu natal,

unde s-a ocupat de pregStirea recrutilor. A fost detagat

30 GuidoKnopp

pentru scurt timp la Regimentul de artilerie de cAmp nr.49 din Ulm. CAnd a izbucnit rdzboiul, militarul ErwinRommel a manifestat si el entuziasmul celorlalqi, scri-indu-i alesei inimii sale: ,,in sfArsit, a sosit clipa". TAnd-rul ofiger avea sd ia pentru prima datd contact cu frontulin Belgia gi in nordul Franqei. Deja in septembrie estedecorat cu Crucea de Fier, clasa a II-a gi apoi, in ianuarie1915, este primul soldat din divizia sa care primegteCrucea de Fier, clasa I, fiind gi avansat la gradul de loco-tenent-major. La varsta de 25 de ani i s-a dat pentruprima datd o funqie de conducere, fiind numit coman-dant de companie in cadrul batalionului de vAnitori demunte din Wiirttemberg. Armata imperiald l-a trimis pe

ambiliosul comandant de companie in Balcani. Daci inFranta Rommel a ingeles ce inseamnd rdzboiul static, pe

frontul romAnesc, in luptele impotriva rugilor, el vedepentru prima dati ce inseamnd rizboiul dinamic.in 1977, aflAndu-se in ltalia, pe frontul de la Isonzo, aluat parte la luptele pentru cucerirea fortificaqiilor de laMonte Matajur, considerate a fi de necucerit. Se remar-cau tot mai mult aptitudinile tAndrului ofiger, care qtiasd-si motiveze soldagii gi avea darul de a se adapta extra-ordinar de bine condi;iilor date.

Pentru prima datd Rommel avea ocazia de a duce unrdzboipe cont propriu. Atunci cAnd situagia o cerea, nu ilinteresau ordinele primite, ci intreprindea ceea ce credeael ci este necesar din punct de vedere militar. Succeselepe care le obginea reprezentau o dovadi a faptului cd pro-cedase bine. Chiar dacd la cucerirea lui Monte Kuk nu i se

ddduse decoragia pe care ar fi meritat-o - din cauza unuiraport eronat ordinul ii fusese decernat locotenentului

Rd.zboinicii lui Hitler 31

Ferdinand Schorner, care avea sd ajungd Ei el maregal intimpul celui de-al Doilea RSzboi Mondial -, la finele luidecembrie 1917 tot a obqinut mult rdvnitul ,,Pour le

mdrite" pentru cucerirea lui Monte Matajur. Rommel era

congtient de valoarea decoragiei, poreclite ,,Max cel al-

bastru", cdci avea sd scrie mai tArziu: ,,Pentru wemurilede atunci reprezenta o onoare deosebitd pentru intregul

batalion".El insugi simtea cd merita onoarea care i se ficuse, si

asta deoarece modestia exagerate nu se numira printre

calitdqile sale. CAteva decenii mai tdrziu avea sd-i spunl

fiului siu, Manfred: ,,Deja de pe vremea cAnd eram tA-

nir, ;tiam cum se conduce o armati". Ambigiosul ofiger

era mAndru gi congtient de propria sa valoare si avea

toate motivele sd fie aga. tnci din timpul primelor con-

fruntdri de pe front, la care luase parte in Primul Rdzboi

Mondial, Rommel dovedise ceea ce avea sd-l distingd

mai tArziu: incdpigAnare, abilitate tactice, ambilie, do-

rin;a de a acfiona conform inigiativei proprii, tendinqa

de a ignora ordinele superiorilor. in ianuarie 1918 a fost

repartizat direct de pe front la Comandamentul General

al Regimentului 64. inainte de incheierea rdzboiului, in

octombrie, fusese avansat la gradul de cdpitan.

Capitularea Germaniei imperiale l-a ficut pe Erwin

Rommel sd-9i puni aceleagi probleme pe care 9i le pu-

neau multi alp militari germani. Autoritd;ile de pAni

atunci nu mai existau. impdratul abdicase, vechile elite

nu mai dispuneau de influenqd. Unitatea Germaniei era

ameninqatd din interior de miqcdrile separatiste 9i din

exterior de statele invingdtoare. La fel ca majoritatea