ficaMinisterul Educaţiei al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Ştiinţe Economice
Catedra „Finanţe şi Bănci”
RAPORTprivind efectuarea practicii de producţie la
Banca comercială „Victoriabank” S. A.
Ilica Irina Grupa Fb1005
Conducător ştiinţificȘtahovschi Ada
Dr.conf. univ.
Chişinău, 2013
Cuprins
Introducere
Capitolul I. Reglementarea, controlul, supravegherea și normativele economice
obligatorii ale activității băncii comerciale
Capitolul II. Statutul băncii. Structura organizatorică şi de conducere a băncii
comerciale
Capitolul III. Resursele băncii, modul formării lor
Capitolul IV. Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor la bancă
Capitolul V. Operaţiunile de decontare, efectuate de banca comercială
Capitolul VI. Operaţiunile de casă ale băncii comerciale
Capitolul VII. Operaţiunile de credit şi investiţionale ale băncii comerciale
Capitolul VIII. Operaţiunile cu valuta, tipurile şi modul organizării lor
Capitolul IX. Operaţiunile de leasing, factoring şi trust ale băncii
Capitolul X. Rezultatul activităţii băncii comerciale şi rapoartele financiare
anuale ale băncii comerciale
Concluzii
Bibliografie
Anexe
2
INTRODUCERE
La 22 decembrie 1989 a fost fondată prima bancă comerciale din Republica Moldova,
B.C.”Victoriabank”, obţinînd autorizaţia de activare în domeniul bancar. B.C. „Victoriabank”
S.A. activează pe piaţa bancară de douăzeci și trei de ani oferind un spectru divers de servicii
bancare. Dacă, iniţial, clientului i se propunea numai servicii de casă, decontare şi atragerea
mijloacelor băneşti, actualmente Banca prestează o gamă largă de servicii devenind astfel o
instituţie financiară universală.
Actualitatea raportului întocmit, este confirmată prin multitudinile de probleme existente
ca ridicarea nivelului de deservire a băncii la un nivel interneţional, gestionare efectivă a
operaţiunilor băncii, minimizarea riscurilor, obţinerea încrederii în rîndurile populaţiei atît
autohtone cît şi străine, menţinerea relaţiilor de corespondenţă cu alte bănci de peste hotarele
ţării, cu care se confruntă întregul sistem bancar autohton, şi nu doar B.C. „Victoriabank”.
Scopul raportului constă în studierea mai profundă a activităţii bancare, precum şi
implimentarea cunoştinţelor deja obţinute în practică. Iar pentru ca scopul propus să fie realizat
este necesară îndeplinirea sarcinilor:
1. formarea treptată a deprinderilor de lucru în cadrul băncii;
2. aplicarea actelor normativ-juridice şi economice în practica bancară;
3. elaborarea şi completarea documentelor şi dărilor de seamă sub diferite aspecte în
cadrul băncii;
4. formarea deprinderilor de comunicare cu clienţii băncii;
5. analiza clienţilor după potenţialul său economic.
Structura lucrării se reflectă din scopul şi sarcinile propuse drept obiectiv al raportului
practicii de producere, care constă din:
Introducere, în care se argumentează actualitatea raportului, scopul şi sarcinile acestuia,
importanţa cunoştinţelor obţinute în cadrul desfăşurării practicii în cadrul B.C. „Victoriabank”.
Capitolul I „Reglementarea, controlul, supravegherea și normativele economice obligatorii
ale activității bancare” în care se prezintă baza legislativă ce reglementează activitatea instituţiei
financiare, etapele licenţierii băncii comerciale, organul ce efectuează controlul şi supravegherea
activităţii băncii comerciale, modul efectuării controlului, cazuri şi procedura de retragere a
autorizaţiei bancare şi de reorganizare.
Capitolul II „Statutul băncii. Structura organizatorică şi de conducere a băncii comerciale”,
în care se analizează interdependenţa funcţională a băncii.
Capitolul III „Resursele băncii, modul formării lor” în care sunt prezentate trasăturile
caracteristice și formarea resurselor băncii comerciale, fondurile proprii, capitalul social al
3
băncii, modul gestionării, deschiderii și închiderii conturilor de depozit, garantarea depozitelor
persoanelor fizice, creditele atrase de la BNM, folosirea facilităților de lombard.
Capitolul IV „Modul deschiderii, modificării şi închiderii conturilor clienţilor băncii”, în
care se reflectă procedura de gestionare a conturilor bancare.
Capitolul V „Operaţiunile de decontare efectuate de banca comercială” în care se
detalizează formele operaţiunilor de decontare, documentele utilizate şi mecanismul lor de
funcţionare.
Capitolul VI „Operaţiuni de casă a băncii comerciale”, în care se descrie tipurile caselor
existente la bancă şi modul de funcţionare a acestora.
Capitolul VII „Operaţiunile de credit și investiționale ale băncii comerciale”, în care se
analizează tipurile operaţiunilor active, politica de creditare a băncii, monitorizarea şi controlul
acestor operaţiuni.
Capitolul VIII „Operaţiuni cu valută, tipuri şi modul organizării lor” în care se cercetează
tipurile operaţiunilor cu valută cu sau fără numerar efectuate de către B.C. „Victoriabank”,
precum şi transferurile internaţionale.
Capitolul IX „Operaţiuni de leasing, factoring şi trust a băncii”în care se studiază formele
de leasing din punct de vedere teoretic, iar factoring şi trust ca operaţiuni existente la bancă.
Capitolul X „Rezultatul activității băncii comerciale și rapoartele financiare anuale ale
băncii comerciale” în care se cercetează sursele principale de venituri ale băncii, determinarea
profitului bancar şi distribuirea acestuia, principalele direcţii de cheltuieli ale băncii,
determinarea marjei procentuale, gestionarea şi menţinerea lichidităţii de către banca comercială,
calculul coeficienţilor lichidităţii conform reglementărilor înaintate de BNM, factorii influenţi
asupra menţinerii lichidităţii băncii comerciale, tipurile şi conţinutul rapoartelor anuale ale
băncii, structura şi modul perfectării bilanţului contabil, raportul privind rezultatele financiare:
conţinutul şi modul întocmirii lui de către banca comercială, conţinutul altor rapoarte financiare,
părţile componente ale dării de seamă, termenele şi modul prezentării rapoartelor financiare de
către banca comercială Băncii Naţionale.
Concluzii se prezintă rezultatele obținute în urma efectuării raportului privind activitatea
băncilor comerciale din Republica Moldova și în caz particular a particularităților a B.C.
„Victoriabank” S.A., a operațiilor efectuate și trăsăturilor de derulare, se propun metode pentru
optimizarea sistemului bancar din Republica Moldova, se identifică problemele și performanțele
obținute de bancă..
4
CAPITOLUL I. REGLEMENTAREA, CONTROLUL, SUPRAVEGHEREA ȘI
NORMATIVELE ECONOMICE OBLIGATORII ALE ACTIVITĂȚII BĂNCII
COMERCIALE
Sistemul bancar din Republica Moldova este structurat pe două nivele: primul nivel este
reprezentat de Banca Națională a Moldovei, iar al doilea nivel îl reprezintă băncile comerciale.
În 1991, conform legislaţiei a fost format un sistem bancar de două niveluri, în care
Banca Naţională a Moldovei îndeplineşte funcţia de bancă centrală, dar nu este angajată în
activitatea bancară comercială. În iulie 1995 Parlamentul a adoptat două legi cu privire la Banca
Naţională a Moldovei şi instituţiile financiare.
Aceste legi includ elemente orientate spre întărirea rolului Băncii Naţionale în elaborarea
şi implementarea politicii monetare şi valutare şi spre o activitate sigură şi durabilă a sistemului
financiar.
Banca Naţională a Moldovei este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea şi
supravegherea activităţii instituţiilor financiare. Aceste funcţii se exercită luînd în consideraţie
Principiile de bază ale Comitetului Basel pentru supravegherea bancară efectivă.
Autorizaţiile, inclusiv pentru tranzacţii cu cote substanţiale din capitalul băncilor, se
eliberează numai dacă Banca Naţională a Moldovei este pe deplin convinsă că persoanele
autorizate vor avea o situaţie financiară stabilă şi vor activa în conformitate cu cerinţele legale de
prudenţă, inclusiv cerinţele aferente calificării, experienţei, reputaţiei administratorilor şi
proprietarilor acestora.
Reglementarea prudenţială determină indicii maximi şi poziţiile, care urmează a fi
respectate de bănci, cu privire la activele lor, activele ponderate la risc, elementele extrabilanţiere
şi la diferite categorii de capital şi rezerve. Băncile sunt obligate să armonizeze termenele şi
dobânzile la active şi pasive, să nu depăşească poziţiile neasigurate în valută străină, să menţină
resursele lichide în limita exigenţelor raportate la valoarea activelor sau pasivelor.
Sistemele de control intern ale băncilor sunt îndreptate spre protejarea intereselor
deponenţilor, acţionarilor şi a clientelei prin asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în
vigoare, reglementarea conflictelor de interese, asigurarea folosirii depline a veniturilor pentru
sporirea profiturilor, efectuarea cheltuielilor autorizate conform destinaţiei, protejarea adecvată a
activelor, înregistrarea corectă a obligaţiunilor şi limitarea riscurilor.
5
Respectarea de către bănci a cerinţelor prudenţiale, evaluarea riscurilor aferente
activităţilor acestora se monitorizează atît la distanţă, cît şi pe teren. Legislaţia bancară acordă
drepturi substanţiale Băncii Naţionale a Moldovei de a interveni în activitatea băncilor cu scopuri
de remediere.
Bancă comercială este instituţia financiară care acceptă depozite transferabile şi le
investeşte în operaţiuni active din numele său. Băncile comerciale reprezintă al doilea nivel al
sistemului bancar. Ele concentrează partea principală a resurselor creditare, efectuează un
diapazon larg de operaţiuni bancare şi servicii financiare pentru persoanele juridice şi fizice.
Băncile comerciale se organizează ca societăţi pe acţiuni.
Funcţiile de bază pe care le îndeplinesc băncile comerciale sunt următoarele: deservirea
conturilor agenţilor economici şi gestionarea lor la dispoziţia clienţilor, deservirea de casă a
agenţilor economici, cumpărarea, păstrarea şi vînzarea valutelor străine, leasing, operaţiuni de
factoring, deservirea de casă a bugetului de stat, servicii de păstrare a valorilor (depozitar),
servicii de marketing şi consultaţie.
Cadrul legislativ în baza căruia activează sistemul bancar este format din: Constituția
Republicii Moldova, legile constituționale, organice, ordinare, actele normative ale guvernului,
actele normative elaborate de Banca Națională și de alte instituții ale statului, regulamentele
interne, statul băncii, deciziile adunării generale și consiliului.
Bazele constitutionale ale activității bancare includ normele cu privire la activitatea
bancară, conținute în Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994, sînt de următoarele
feluri:
norme ce se referă nemijlocit la activitatea bancară: art. 130 „Sistemul financiar-de
credit". Acest articol acorda monopolul emisiunii monedei nationale - leul - Băncii
Nationale a Republicii Moldova, la decizia Parlamentului;
norme ce se referă indirect la activitatea bancară. Acestea sînt:
a) normele ce reglementează drepturile și obligațiile cetățenilor;
b) norme ce stabilesc competența adoptării actelor normative bancare.
Importanța principiilor constituționale ale activității bancare constă în faptul că acestea
servesc drept cadru general pentru elaborarea și adoptarea legilor și actelor subordonate legii în
acest domeniul totodata, aceste norme stabilesc minimul de drepturi și garanții pentru subiecții
tuturor raporturilor juridice, inclusiv celor bancare .
Legile generale și speciale în domeniul bancar
6
Totalitatea legilor organice și ordinare, ce au incidență asupra sectorului bancar al
republicii, se grupează în două categorii de bază: legi generale, obiectul de reglementare al
carora nu îl constituie activitatea bancară, însă unele norme din legile menționate privesc
anumite aspecte ale activității bancare, și legi speciale, care au fost elaborate cu scopul
reglementării raporturilor juridice bancare.
Legile generale, aplicabile activității bancare:
1. Legea Republicii Moldova „Cu privire la proprietate", nr. 459-X11,22.01.1991;
2. Legea Republicii Moldova „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi", nr. 845-
XII, 03.01.1992; "
3. Legea Republicii Moldova „Privind limitarea activității monopoliste și dezvoltarea
concurenței", nr. 906-XII, 29.02.1992;
4. Legea Republicii Moldova „Cu privire la secretul comercial", nr. 171-XIII, 06.07.1994;
5. Legea Republicii Moldova „Cu privire la leasing", 731 -XIII, 15.02.1996;
6. Legea Republicii Moldova „Cu privire la gaj", 838-XIII, 23.05.1996 ș.a.
Aceste legi stabilesc cerințele generale față de formele organizațional-juridice ale activităților
de antreprenoriat, regulile generale cu privire la tranzacții și răspunderea contractuala etc.
În calitate de legi speciale bancare putem menționa:
1. Legea cambiei, nr. 1527-XII, 22.06.1993;
2. Legea cu privire la Banca Națională, nr. 548-XIII, 21.07.1995;
3. Legea instituțiilor financiare, nr. 550-XUI, 21.07.1995;
4. Legea Republicii Moldova „Privind asociațiile de economii și împrumut ale cetățenilor",
1505-XIII, 18.02.1998 și altele.
Aceste legi stabilesc principiile de activitate în sectorul bancar, principii ce se vor aplica
prioritar cu titlu de lex specialis, în cazul în care conținutul legii speciale diferă de regulile
similare prevăzute de legea generala.
Banca Națională emite hotărîri, regulamente, instrucțiuni și dispoziții. Acele din aceste acte,
ce sînt obligatorii pentru băncile comerciale, alte persoane juridice și fizice, se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova și intra în vigoare de la data publicarii sau de la data
indicata în actul BNM. Practica arată că regulamentele și instrucțiunile sînt aprobate prin
Hotărîrea Consiliului de Administratie al BNM. Din aceasta se poate conchide, că hotărîrile sînt
actele emise de Consiliul de Administratie al B.N.M., și data fiind cerința ca toate actele indicate
să fie aprobate de el, acestea vor fi aprobate prin hotarîrile consiliului.
Actele internaționale în materie de drept bancar se clasifică în 3 grupe mari:
Convențiile bi- și multilaterale, ce acționează pe teritoriul statelor semnatare.
7
Uzanțe uniformizate, ce reglementează efectuarea unor operațiuni bancare. Particularitatea
acestor acte este aplicabilitatea lor față de operațiunile reglementate doar atunci cînd părțile
prevăd expres aplicarea lor, prin inserarea clauzei respective în contractul încheiat.
Standardele internationale, ex. cele elaborate de Organizația Internațională de Standardizare
Standardele în cauză prezintă totalitatea de cerințe tehnice, agreate de ISO pentru documentele
bancare. Respectarea lor este importantă deoarece la standardele ISO s-au aliniat multe din țările
lumii.
Banca Naţională este învestită cu dreptul exclusiv de a elibera licenţe băncilor. Suma
minimă subscrisă şi depusă în capitalul băncii se stabileşte în cuantum de 200 de milioane de
lei. Acţiunile se achită integral cu mijloace băneşti.
Banca comercială obține licența prin parcurgerea următoarelor etape:
1.întregistrarea cererii la BNM – cererea se întocmește de către fondatorii băncii și se
prezintă Guvernatorului BNM la care se anexează:
a) date despre calificarea şi experienţa administratorilor viitoarei instituţii financiare, activitatea
lor profesională din ultimii 10 ani;
b) date despre capitalul viitoarei bănci care se prevede să fie plătit;
c) business-planul viitoarei bănci cuprinzînd structura organizatorică, tipurile de activităţi
financiare preconizate, pronosticul rezultatelor financiare pentru următorii 3 ani etc.;
d) informaţii privitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercială sau
profesională din ultimii 10 ani şi cota de participare a fiecărei persoane care intenţionează să
deţină 5 la sută sau mai mult din acţiunile cu drept de vot ale băncii. În scopul aplicării acestei
prevederi asupra persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se stabileşte prin agregarea
cotelor lor;
e) orice alte informaţii prevăzute de regulamentele Băncii Naţionale.
2.Aprobarea preliminară a cererii
În termen de 3 luni de la data primirii cererii, Banca Naţională o aprobă preliminar sau o
respinge, aducînd în scris la cunoştinţa solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera licenţă
trebuie să fie motivat. Ca motiv de respingere a cererii poate servi şi faptul informaţia depusă
este insuficientă pentru a se constata că solicitantul corespunde cerinţelor.
Banca Naţională eliberează licenţă numai dacă este pe deplin convinsă că:
a) banca se va conforma condiţiilor ;
b) calificarea, experienţa şi integritatea morală a administratorilor şi acţionarilor cu cote
substanţiale corespund business-planului şi activităţilor financiare pentru care banca va primi
licenţă;
c) situaţia financiară a băncii va fi satisfăcătoare.8
După aprobarea preliminară a cererii, Banca Naţională stabileşte următoarele cerinţe
pentru primirea licenţei:
a) depunerea capitalului iniţial, care nu trebuie să fie mai mic decît capitalul prevăzut
b) angajarea de specialişti;
c) încheierea de contract cu o firmă de audi;
d) închirierea sau cumpărarea de utilaj pentru efectuarea operaţiunilor bancare şi de edificii
bancare.
3. Eliberarea licenței
Dacă în decursul unui an banca nu îndeplineşte cerinţele enumerate, aprobarea
preliminară a cererii se anulează.
Dacă cerinţele enumerate sînt satisfăcute, Banca Naţională eliberează licenţa în
termen de o lună.
Băncii străine se acordă licenţe pentru filiale şi sucursale dacă:
a) în ţara de origine banca străină este licenţiată pentru activităţi de atragere a depozitelor sau
a altor fonduri rambursabile;
b) autorităţile competente din ţara de origine care supraveghează activitatea financiară a băncii
străine la sediul ei central au aprobat în scris eliberarea unei astfel de licenţe;
c) Banca Naţională constată că banca străină este supravegheată adecvat, în mod consolidat,
de autorităţile competente din ţara de origine.
Licenţa se eliberează pe un termen nedeterminat şi este netransferabilă.
În scopul supravegherii şi reglementării activităţii instituţiilor financiare, Banca Naţională
are dreptul de a emite acte normative, de a efectua controale asupra acestor instituţii, de a
examina registre, conturi contabile şi alte documente, de a întreprinde orice alte acţiuni în
vederea executării prezentei legi.
Actele normative ale Băncii Naţionale emise întru executarea prezentei legi se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării ori la data prevăzută
în ele, cu condiţia informării instituţiilor financiare.
Retragerea licenţei
Banca Naţională poate retrage licenţa băncii în cazul în care:
a) retragerea licenţei este solicitată de bancă;
b) nu s-a respectat legislația în vigoare;
c) licenţa a fost obţinută în baza unor informaţii eronate, oferite de solicitant sau referitoare la
el;
9
d) banca nu a început activitatea într-un termen de un an de la data eliberării licenţei sau a fost
incapabilă timp de peste 6 luni de a efectua operaţiuni de atragere a depozitelor sau a altor
fonduri rambursabile;
e) a fost retrasă licenţa unei alte bănci care deţine o cotă substanţială în banca respectivă;
f) a avut loc reorganizarea băncilor sau vinderea unei părţi substanţiale din activele băncii;
g) deţinătorul unei cote substanţiale în bancă a transferat sau a pierdut în alt mod această cotă
fără permisiunea scrisă a Băncii Naţionale;
h) banca este lichidată conform hotărîrii luate de acţionarii ei sau încetează să existe ca unitate
juridică independentă;
i) activităţile financiare ale băncii din primii 3 ani de funcţionare se deosebesc considerabil de
cele preconizate în cererea de eliberare a licenţei, iar în opinia Băncii Naţionale o astfel de
deviere nu este justificată de noile circumstanţe economice;
Banca Naţională retrage licenţa băncii în cazul insolvabilităţii ei. În cazul în care
retragerea licenţei este solicitată de bancă sau de acţionarii ei în baza hotărîrii luate.
Licenţa eliberată unei bănci străine pentru filialele ei trebuie să fie retrasă de Banca
Naţională în cazul în care banca străină a pierdut împuternicirea de a desfăşura activităţi de
acceptare a depozitelor sau a altor fonduri rambursabile în ţara de origine.
Hotărîrea Băncii Naţionale de retragere a licenţei va cuprinde temeiurile de retragere a
licenţei. Despre retragerea licenţei se comunică imediat în scris băncii respective, Fondului de
garantare a depozitelor în sistemul bancar şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
Publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei
Hotărîrea de retragere a licenţei se publică, în cel mult 7 zile de la adoptare, în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Un anunţ privind retragerea licenţei se publică în
termenul indicat în ziarele de circulaţie generală, precum şi în ziarele din localităţile în care
banca are subdiviziuni separate. Hotărîrea de retragere a licenţei intră în vigoare la data
adoptării.
De la data intrării în vigoare a hotărîrii de retragere a licenţei, banca este obligată să nu
se angajeze în activităţi financiare, să-şi lichideze activele într-un timp cît mai scurt, să
înceteze acceptarea depozitelor şi să-şi onoreze obligaţiile. În procesul de lichidare banca este
obligată să activeze conform legislației
Banca Naţională supraveghează procesul de lichidare a băncii pînă la încheierea
acestuia şi radierea băncii din Registrul de stat al persoanelor juridice. Banca, la cererea Băncii
10
Naţionale, asigură accesul angajaţilor împuterniciţi la încăperile şi registrele băncii, prezintă
documente, informaţii şi rapoarte în legătură cu lichidarea băncii.
Reorganizarea băncilor
Reorganizarea băncilor sau vînzarea unei părţi substanţiale din activele băncii se
efectuează cu permisiunea scrisă a Băncii Naţionale. Decizia privind o astfel de permisiune se
emite conform procedurii de eliberare a licenței. Banca sau băncile constituite în urma contopirii
sau dezmembrării încep activitatea numai după obţinerea licenţei Băncii Naţionale. Nu pot fi
permise reorganizările care participă în acțiuni și operațiuni anticompetitive.
Banca Națională este unica institutie care efectuează autorizarea, supravegherea și
reflementarea activității instituțiilor financiare. În acest scop Banca Națională este împuternicită:
a) să emită actele normative necesare și să ia masurile cuvenite pentru a-și exercita
împuternicirile și atribuțiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licențe instituțiilor
financiare și elaborarea de standarde de supraveghere a acestora și să stabilească modul de
aplicare a actelor normative și măsurilor menționate;
b) să efectueze, prin intermediul funcționarilor săi sau al altor specialiști calificați
antrenați în acest scop, controale asupra tuturor instituțiilor financiare, precum și să examineze
registrele, documentele și conturile acestora, condițiile la care își desfașoară activitatea, și
respectarea de către aceste instituții a legislației;
c) să ceară oricărui salariat dintr-o instituție financiară să furnizeze Băncii Naționale
informațiile necesare în scopul supravegherii și reglementării activității instituțiilor financiare;
d) să impună oricărei instituții financiare măsuri de remediere sau să aplice sancțiunile
prevăzute de Legea cu privire la instituțiile financiare, dacă instituția financiară sau salariații ei;
au încălcat legea menționată sau vreun act normativ al Băncii Nationale; au încălcat vreo
obligațiune fiduciară, s-au angajat în operațiuni riscante sau incorecte ale instituției financiare
sau ale oricăreia din sucursalele ei.
Banca, filialele, sucursalele sale, inclusiv cele din străinătate vor fi supuse unor
inspecţii efectuate de către inspectori ai Băncii Naţionale sau de experţi contabili şi contabili
autorizaţi, numiţi de aceasta. Asupra băncii care este filială sau sucursală a unei bănci străine
sau care are o cotă substanţială în capitalul unei bănci străine astfel de inspecţii pot fi efectuate
de experţii contabili şi contabilii autorizaţi care supraveghează activitatea financiară din ţara
respectivă.
Banca şi sucursalele sale vor permite accesul în bancă inspectorilor Băncii Naţionale,
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, numiţi de aceasta, şi vor conlucra cu ei. În cadrul
11
inspecţiei băncilor şi sucursalelor acestora, inspectorii Băncii Naţionale, experţii contabili şi
contabilii autorizaţi numiţi de ea au dreptul:
a) să examineze conturile, registrele şi orice alte documente;
b) să solicite administratorilor, funcţionarilor şi agenţilor băncii şi ai sucursalelor orice
informaţie referitoare la activitatea şi operaţiunile efectuate.
Accesul organelor fiscale, al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova, al organelor Centrului Naţional Anticorupţie şi ale altor organe, învestite cu funcţii de
control, în instituţiile financiare pentru a efectua controale şi punerea la dispoziţia acestor
organe a informaţiilor şi documentelor sau copiilor de pe acestea, necesare pentru exercitarea
funcţiilor
încredinţate, în limitele competenţei lor, se permit şi se înfăptuiesc în conformitate cu legislaţia
ce reglementează activitatea organelor menţionate şi cu prevederile prezentei legi.
12
CAPITOLUL II. STATUL BĂNCII. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI DE
CONDUCERE A BĂNCII COMERCIALE
B.C. „Victoriabank” S.A. activează în Republica Moldova în bază licenței (Anexa 1)
seria A MMII numărul 004457 acordate de Banca Națională prin care se obligă să respecte
condițiile pentru licențiere specificate în Legea instituțiilor finaciare și tipurile de activitate
pentru care este licențiată să le desfășoare.
Banca are un statut în care se specifică denumirea, adresa, obiectul activităţii, funcţiile
consiliului băncii, cuantumul capitalului, tipul, numărul, valoarea nominală a acţiunilor şi
drepturile de vot legate de ele. Statutul băncii poate fi modificat doar cu aprobarea Băncii
Naţionale dată în scris.
Banca se conduce de regulamente interne, aprobate de consiliul său, care, în conformitate
cu statutul băncii, stabilesc:
a) structura organizatorică şi funcţiile băncii, modul de formare şi competenţa organelor de
administrare şi de control;
b) funcţiile unităţilor din structura băncii, ale administratorilor lor şi ale funcţionarilor băncii;
c) limitele competenţei administratorilor şi ale funcţionarilor băncii de a se angaja în activităţi
financiare în numele şi în favoarea băncii;
d) funcţiile comisiei de cenzori şi ale altor comisii permanente.
Băncile prezintă Băncii Naţionale copia autorizată de pe statut şi de pe regulamentele
băncii, lista persoanelor oficiale autorizate să acţioneze în numele ei, documentul care
stabileşte
limitele competenţei acestora şi specimenele semnăturilor lor.
Structura organizatorică este prezentată în organigrama Victoriabank (Anexa 2).
Organele de conducere ale băncii sînt adunarea generală a acţionarilor, consiliul,
organul executiv şi comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al băncii care
exercită funcţii de supraveghere, elaborează şi asigură aplicarea politicii băncii. Atribuţiile
consiliului se stabilesc în statutul băncii şi regulamentele interne ale acesteia.
Organul de control al băncii este comisia de cenzori, care exercită controlul activităţii
ei.
13
1. Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii este organul suprem de conducere a Băncii
şi se poate întruni în sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea Generală a Acţionarilor se
convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului de Direcţie cel puţin o dată pe an.
Adunarea Generală extraordinară se convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului
de Direcţie sau la cererea Comisiei de Cenzori. Acţionarul poate încredinţa prin mandat
(procură) realizarea drepturilor sale la Adunarea Generală a Acţionarilor altei persoane
(reprezantantului său) care poate fi atît acţionar al Bancii cît şi neacţionar. Reprezentantul
acţionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul (procura) de
participare la Adunarea Generală a Acţionarilor se autentifică de notar.
De competenţa Adunării Generale a Acţionarilor ţin următoarele chestiuni: Aprobarea
statutului Societăţii în redacţie nouă sau modificărilor şi completărilor aduse în Statut, inclusiv
cele ce ţin de schimbarea claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare, de convertirea,
denominalizarea lor etc; modificare capitalului social; aprobarea direcţiilor prioritare de
activitate şi planul de afacere; adoptarea hotărîrii privind repartizarea profitului anual, inclusiv
plata dividendelor anuale, sau acoperirea pierderilor; adoptarea hotărîrii privind achiziţionarea de
către Societate a acţiunilor emise de ea, în scopul reducerii capitalului social; confirmarea
organizaţiei de audit şi stabilirea cuantumului retribuţiei serviciilor ei; examinarea dării de seamă
financiară etc. adunarea Generală a Acţionarilor este deliberativă, dacă, la momentul încheierii
înregistrării, au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de 2/3 din
acţiunile cu drept de vot ale Societăţii.
2.Consiliul băncii
Consiliul băncii este format dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de trei.
Membrii consiliului sînt aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru un termen de
pînă la 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnaţi pentru un nou termen. Adunarea generală
a
acţionarilor băncii poate stabili remunerarea membrilor consiliului. Majoritatea membrilor
consiliului trebuie să fie persoane care nu sînt afiliate băncii, cu excepţia afilierii determinate de
calitatea de membru al consiliului băncii. Nu poate fi ales membru al consiliului băncii sau i se
retrage această calitate prin decizie a adunării generale a acţionarilor băncii. Consiliul băncii şi
membrii lui nu pot delega unor alte persoane responsabilităţile lor.
Componenţa Consiliului de Administraţie la BC „Victoriabank” S.A:
-Preşedinte al Consiliului de Administraţie;
-Prim-vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie;
-Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie;
- 4 membri al Consiliului de Administraţie.14
3. Comitetului de Directie
Comitetul de Direcţie este organul executiv al BC „Victoriabank” S.A. care organizează,
conduce şi răspunde de activitatea curentă a Băncii. Comitetul de Direcţie este subordonat
Consiliului de Administraţie al Băncii.
Comitetul de direcţie examinează şi soluţionează toate chestiunile de conducere ale
activităţii curente a Băncii, cu excepţia celor ce ţin de competenţa Adunării Generale a
Acţionarilor şi ale Consiliului de Administraţie. În funcţiile Comitetului de Direcţie intră
organizarea şi asigurarea îndeplinirii hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor şi a deciziilor
Consiliului de Administraţie al Băncii. Comitetul de Direcţie este responsabil pentru organizarea
activităţii Băncii, este obligat să acţioneze în interesul cel mai bun al Băncii şi se angajează să
crească valoarea ei.
-Preşedinte al Comitetului de Direcţie
-Prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie
-3 Vicepreşedinți al Comitetului de Direcţie.
4.Comisia de cenzori
Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar, dar nu mai puţin de 3 membri
aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru o perioadă de pînă la 4 ani. Membrii
consiliului băncii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori. Majoritatea membrilor
comisiei de cenzori trebuie să fie persoane care nu sînt angajaţi ai băncii.
Comisia de cenzori:
a) stabileşte pentru bancă proceduri de evidenţă şi de control contabil în temeiul
regulamentelor Băncii Naţionale, supraveghează respectarea lor şi controlează conturile şi alte
documente ale băncii;
b) controlează respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile băncii şi prezintă consiliului
băncii rapoartele respective;
c) prezintă avize în problemele solicitate de consiliul băncii şi în alte probleme pe care le
consideră necesare.
Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe
extraordinare, la convocarea consiliului băncii sau a doi membri ai săi. Deciziile se iau cu votul
majorităţii membrilor, care nu sînt în drept să se abţină de la votare.
Comitetul de achiziţii – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii,
sub conducerea Vicepreşedintelui, se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. În
atribuţiile de bază a acestui organ a băncii se incadrează: aprobă utilizarea fondurilor de investiţii
pentru proiectele incluse în buget, decide asupra metodelor de organizare a licitaţiilor şi
15
concursurilor de oferte, elaborează actele normative cu privire la achiziţii, aprobă rezultatele
preselecţiei de calificare, selectează în urma licitaţiei furnizorii de servicii şi produse.
Comitetul de personal – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii,
se subordonează Preşedintelui, se întuneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. În funcţiile
Comitetului de personal se includ: angajarea personalului în baza propunerilor Direcţiei resurse
umane, promovarea şi transferul de personal dintr-o funcţie în alta, analiza nivelului salariilor,
revizuie nivelul salariilor anuale, coordonarea disciplinei, reclamaţiilor făcute de salariaţi,
perfecţionarea personalului.
Comitetul de credite – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii, se
subordonează vicepreşedintelui, se întruneşte la necesitate. În activitatea sa de creditare va
solicita opinia a Direcţiei juridice pentru confirmarea legală a actelor cu care opereză inclusiv cu
cele ale clienţilor. În funcţiile Comitetului de Credite intră: analiza solicitării unui credit înaintea
Direcţiei de credite, analiza şi aprobarea facilităţilor de credite la propunerea direcţiei de credite,
analiza propunerilor privind reînoirea, prelungirea şi rescadenţarea de facilităţi la credite,
modificarea garanţiei, analiza rapoartelor privind situaţia portofoliului de credit, opinia se
prezintă către Comitetul de Direcţie sau Consiliul de Administraţie, iniţierea în organele
judiciare a procedurii de recuperare la credite.
Comitetul ALCO ( comitet de dirijare a activelor cu pasivele ) – este un comitet permanent ,
organizat la nivel central, se subordonează vicepreşedintelui, se întruneşte o dată pe lună sau la
necesitate. Scopul acestui comitet este atingerea profitabilităţii dorite la bancă în condiţiile unei
activităţi bancare prudenţiale. În atribuţiile esenţiale ale Comitetului ALCO se numără:
examinarea lunară a rezultatelor financiare, elaborarea prognozelor curente( rapoartele pe venitul
net aferent dobînzilor, marja procentuală netă, bilanţul comparativ, raportul rezultatelor
financiare comparative), examinarea sensibilităţii băncii la rata dobînzii, dirijează expunerea
băncii la riscul ratei dobînzii, stabileşte costul produselor, stabileşte obiectivul minim referitor la
costul activelor şi obligaţiunilor, menţinerea limitei stabile, utilizarea sistemelor şi standardelor
adecvate de măsură a riscului.
În subordinea Consiliului de Administraţie intră următoarele unităţi structurale:
1. Direcţia audit intern format din secțiile: audit intern, servciul audit al tehnologiilor
informaționale, control intern
2. Direcţia gestiune gaj format din secțiile: de analiză şi evaluare a gajului; monitorizare gaj,
comercializare gaj.
În subordinea Comitetul de direcţie:
1. Secţia secretariat şi protocol care include serviciul protocol;
16
2. Direcţia securitate şi încasare formată din: secția de încasare, secția securitate, serviciul
gestiune activitate pază.
3. Direcţia trezorerie: Secţia depozite şi clientelă corporativă; Secţia valori mobiliare şi
investiţii efectuarea operaţiunilor de investiţii în valorile mobiliare de stat şi corporative,
gestiunea portofoliilor investiţionale, acordarea consultaţiilor privind investiţiile,
administrarea şi păstrarea valorilor mobiliare şi a altor valori
4. Direcţia carduri bancare formată din secțiile: emitere carduri; acceptare carduri; carduri de
credit; administrare relații bănci și sisteme de plăți; suport clientelă; monitorizarea riscurilor
și contestare plăți; suport infrastructură, evidență operațiuni carduri, dezvoltare anliză și
suport.
5. Direcţia valutară şi relaţii internaţionale: Secţia dealing (poziţia valutară, cotaţiile pentru
comercializarea valutei prin virament, analiza evoluţiei cursurilor prin sistemul informaţional
REUTER); Secţia relaţii externe şi operaţiuni documentare; Secţia relaţii corespondente;
Serviciul SWIFT - efectuează transferuri rapide de numerar şi decontări internaţionale prin
anumite modalităţi de plată în favoarea persoanelor fizice sau juridice, efectuează decontări
interbancare internaţionale, angajează linii de credit bancare externe, evaluează cererile de
credite bancare în valută, deschid şi gestionează conturi în valută pentru persoanele fizice şi
juridice, efectuează operaţiuni de schimb valutar şi alte operaţiuni în valută străină.
6. Direcţia contabilitatate: Secţia decontări; Secţia evidenţă contabilă; Secţia gestiune impozite
şi dări de seamă; Secția sechestrări și suspendări; Secţia remunerarea muncii; Secţia
disponibilităţi, valori materiale, mobiliare; Secţia supraveghere evidență primară filiale -
asigură organizarea şi conducerea activităţii contabile, exercitarea controlului asupra
operaţiunilor contabile, finanţarea şi plăţile efectuate de unităţile operative ale băncilor
pentru clienţii lor, organizarea şi exercitarea controlului asupra plăţilor reciproce între
unităţile teritoriale ale băncii, elaborarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli,
efectuarea periodică a controlului patrimonial asupra valorilor materiale ale băncii,
întocmirea bilanţurilor şi rapoartelor lunare şi anuale ale băncii.
7. Direcţia resurse umane: Secţia de evidenţă şi monitorizare a resurselor umane; Secţia
instruire și evaluare se ocupă de structura organizatorică a băncii, organizarea, normarea şi
asigurarea condiţiilor de muncă ale salariaţilor, selecţionarea, încadrarea şi utilizarea forţei de
muncă, elaborarea împreună cu celelalte departamente a proiectelor şi prognozelor
trimestriale şi anuale privind activitatea băncii în vederea executării lor, recalificarea
funcţionarilor bancari;
8. Direcţia reţea şi logistică: Secţia suport logistic; Secţia transport; Secția achiziții și
planificare.
17
9. Direcţia credite: Secţia credite corporative; Secţia credite întreprinderi mici și mijlocii;
Secţia credite persoane fizice; Secţia rapoarte poate fi specializat în funcţie de valoarea
creditelor, tipul de clienţi şi termenul de creditare şi asigură efectuarea operaţiunilor de
creditare. Acest departament are următoarele atribuţii – stabilirea politicii de credit a băncii,
analiza cererilor de credit şi evaluarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale
solicitanţilor de credit, monitoringul creditelor, urmărirea creditelor nerambursate la
scadenţă, lichidarea şi prevenirea acestora;
10. Direcţia monitorizare credite: Secția monitorizare credite, Secția metodologie creditară și
monitorizare tranzacții, Secția conformare standarde, Secția credite neperformante
11. Direcţia economico-financiară: Secția analiză, prognoză, bugetare, planificare; Secția
dirijare lichidități și riscuri; Secția organizare activitate filiale;
12. Direcţia tehnologii informaționale: Secţia automatizare şi soft; Secţia administrare reţea şi
hard; Secţia implimentare şi exploatare soft şi sisteme de plăţi electronice vizează
informatizarea activităţii decizionale, de analiză, proiectarea, implimentarea şi întreţinerea
subsistemelor informatice în legătură cu toate operaţiunile derulate de bănci, exploatarea
aplicaţiilor respective, asigurarea telecomunicaţiilor interbancare.
13. Direcția juridică: secția asitență juridică, Secția litigii, creditare, executare; Secția
monitorizare, tranzacții, prevenire, spălare bani asigură legalitatea în desfăşurarea activităţii
băncii şi în apărarea intereselor patrimoniale şi nepatrimoniale proprii activităţii bancare.
14. Direcția strategie și marketing: Secți studii de piață și promovare produse; Secția publicitate
și relații publice desfăşoară cercetarea pieţei bancare naţionale şi străine, stabilirea
strategiilor de preţuri la operaţiunile şi serviciile bancare prestate, segmentarea clienţilor
bancari, promovarea şi gestionarea produselor.
15. Secția metodologie responsabil de activitatea în ansamblu privind elaborarea bazelor de
funcţionare a băncii, gestionarea activelor şi pasivelor, elaborarea strategiilor de activitate pe
viitor, înfiinţarea altor unităţi subordonate băncii.
16. Filiale care includ agențiile.
Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfăşoară toate tipurile de
activităţi financiare sau unele din ele. Bilanţul filialei e parte componentă a bilanţului băncii
licenţiate. Filialele au autonomie gestionară şi operativă în limita competenţelor atribuite de
centrala băncii. Filialele, ca şi centrala băncii, îşi desfăşoară activitatea pe anumite
compartimente.
Băncile au dreptul de a înfiinţa filiale în următoarele condiţii:
18
• banca care intenţionează să creeze o filială trebuie să deţină capitalul minim necesar
conform autorizaţiei eliberate şi coeficientului capitalului normativ total, corelat cu activele
ponderate la risc;
• banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea autorizaţiei şi cel puţin o
dată sâ fie supusă controlului de la Banca Națională;
• banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii Moldova şi ale actelor
normative bancare ale Băncii Naționale;
• banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancţionare şi remediere din partea
Băncii Naționale.
Filialele au următoarele atribuţii:
• răspund, prin conducerea numită de Consiliul băncii, în faţa centralei, de activitatea
desfăşurată în unităţile din subordine;
• îndeplinesc toate cerinţele şi ordinele înaintate de centrala băncii şi primesc ordonanţe de
la centrala băncii;
• emit ordine şi dispoziţii privind problemele ce ţin de activitatea filialei şi a agenţiilor ei în
limitele competenţei lor;
• îndeplinesc atribuţiile stabilite de centrală pe linie de personal, salarizare şi organizare;
• stabilesc relaţii cu clienţii: acordă credite persoanelor fizice, şi juridice (în lei şi în valută)
în limitele plafoanelor fixate de Consiliul băncii;
• folosesc în calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum şi mijloacele atrase;
deschid conturi tuturor clienţilor şi le gestionează; efectuează operaţiuni de schimb valutar;
consultanţă şi au alte împuterniciri.
Unele societăţi bancare pot înfiinţa agenţii în localităţile în care există oportunităţi pentru
desfăşurarea unei activităţi deosebit de profitabile.
Agenţiile reprezintă puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora. Agenţiile
îşi realizează activitatea profesională sub supravegherea si îndrumarea filialei, fiind unităţi
operative, înfiinţate pe baza criteriului acoperirii de clienţi şi efectuând predominant un volum
mare de operaţiuni, dar de valori mai mici. Compartimentele ce se regăsesc la nivelul agenţiilor
asigura desfăşurarea operaţiunilor de casă, viramente interne şi externe, schimb valutar etc. în
general, la nivelul agenţiilor se desfăşoară activităţi legate strict de relaţiile cu clienţii, gama
operaţiunilor oferite fiind mult mai redusă decât în cazul filialelor.
Direcţia resurse umane își desfăşoară activitatea sa în comun acord cu subdiviziunile
Băncii şi în conformitate cu Politica de personal, Regulamentele şi Instrucţiunile băncii,
Hotărârile Consiliului de administraţie, deciziile Comitetului de Direcţie, ordinele Preşedintelui
băncii. Aceste documente sunt orientate spre îmbunătăţirea lucrului cu personalul, care este cea
19
mai importantă componentă a competitivităţii Băncii şi care depinde în mod direct şi decisiv de
poziţionarea Victoriabank pe piaţă.
O atenţie deosebită a fost acordată chestiunilor ce ţin de selectarea, angajarea şi
pregătirea personalului, ridicarea nivelului profesional, conformarea structurii subdiviziunilor,
sarcinilor băncii la etapa actuală, creării în colectivul băncii a unui climat moral-psihologic
adecvat şi a unei ambianţe de muncă corespunzătoare cerinţelor Politicii de personal şi a Codului
de Etică în cadrul băncii. Cointeresarea morală şi motivarea materială a contribuit la menţinerea
personalului, micşorarea fluctuaţiei cadrelor, fiind orientată spre îmbunătăţirea lucrului cu acesta.
Rezultatele obţinute în anul 2011 sunt expresia unei politici adoptate eficient de
managementul băncii; corectitudinii acţiunilor întreprinse, orientate spre aplicarea celor mai
optime soluţii şi desigur a profesionalismului, responsabilităţii şi productivităţii întregului
personal al băncii. Calitatea şi competitivitatea produselor şi serviciilor bancare prestate
clienţilor şi nivelul deservirii au fost o prioritate pentru bancă. În anul precedent banca şi-a
orientat eforturile asupra creşterii volumului vânzărilor de produse şi serviciilor bancare,
extinderea reţelei de filiale şi agenţii, explorând, elaborând şi lansând o serie de proiecte
inovatoare pe piaţa financiară din Republica Moldova.
Forţa motrică a Băncii o constituie salariaţii care manifestă concurenţă în activitate,
perspectivă, energie, responsabilitate, potenţial, tendinţă de dezvoltare profesională şi păstrarea
întâietăţii în activitatea lor profesională. Echipa constituită din salariaţi calificaţi este un izvor de
energie creatoare, necesară pentru dezvoltarea băncii şi realizarea obiectivelor stabilite.
Instruirea şi dezvoltarea personalului Băncii s-a manifestat prin organizarea de
numeroase seminare, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat din țară, instituţiilor de
învăţământ de peste hotarele Republicii Moldova. Aceştia au realizat formare profesională
continuă, prin completarea cunoştinţelor profesionale şi aprofundarea cunoştinţelor într-un
anumit domeniu al specialităţii de bază sau prin deprinderea unor metode sau procedee noi
aplicate în cadrul specialităţii respective au fost pregătiţi şi au urmat instruirea profesională
continuă iniţială, în vederea pregătirii profesionale şi în scopul optimizării activităţii băncii.
Instruirea a fost realizată în funcţie de responsabilităţile şi funcţiile fiecărei persoane în
cauză şi în măsura posibilităţilor pentru toate categoriile de salariaţi: casieri, economişti, ingineri,
jurişti, manageri.
Scopul principal al instruirii stagiarilor este pregătirea specialiştilor necalificaţi pentru
suplinirea funcţiilor vacante cu specialişti calificaţi, însuşirea de către ei a metodologiei
operaţiunilor bancare şi antrenarea abilităţilor nemijlocit la locul de muncă.
Persoana desemnată în funcţie de administrator începe să-şi exercite funcţia doar după
confirmarea Băncii Naţionale a Moldovei. Administratorii băncii trebuie să aibă o reputaţie de
20
afaceri impecabilă, studii universitare, să nu aibă antecedente penale, să nu aibă evidenţe privind
responsabilitatea apariţiei problemelor administrative şi financiare la locurile precedente de
lucru, să nu aibă mărturii privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale, precum şi alte
mărturii care denotă o gestiune şi/sau o activitate necorespunzătoare şi/sau imprudentă la locurile
anterioare de muncă. privind tranzacţii cu persoane afiliate băncii.
Administratorul băncii (cu excepţia membrului comisiei de cenzori) poate exercita
funcţia de membru al Consiliului băncii în aceeaşi bancă fără determinarea repetată a
corespunderii acestuia exigenţelor în vigoare. Acesta se consideră confirmat în funcţia de
membru al Consiliului băncii din data desemnării lui în funcţia dată.
Băncile sînt obligate să respecte următoarele limite maxime prevăzute de Banca
Naţională:
a) indicii maximi şi poziţiile care urmează să fie respectate de către bancă cu privire la
activele sale, la activele ponderate la risc, la elementele extrabilanţiere şi la diferite categorii de
capital şi rezerve;
b) suma maximă a creditelor acordate şi contractate, raportată la capitalul reglementat, pe care
o bancă are dreptul să o acorde unei persoane sau unui grup de persoane aflate în relaţii
speciale cu banca;
c) suma maximă a creditelor acordate şi contractate, raportată la suma totală a creditelor
băncii, de care pot beneficia 10 cei mai mari debitori (inclusiv grupurile de persoane aflate în
relaţii speciale cu banca).
Conform regulamentelor Băncii Naţionale, băncile trebuie să respecte cerinţele
privind:
a) suma minimă a resurselor lichide sau a unor categorii specifice de astfel de resurse raportată
la valoarea ori la schimbarea valorii activelor (inclusiv garanţii şi gajuri primite) ori la unele
categorii specifice ale acestora sau raportată la valoarea ori la schimbarea valorii pasivelor sau la
unele categorii specifice ale acestora;
b) suma totală maximă de investiţii în imobil sau categoriile specifice ale acestora;
c) clasificarea şi evaluarea activelor, precum şi provizioanele specifice de risc ce trebuie făcute,
pe baza unor astfel de clasificări şi evaluări, pentru acoperirea eventualelor pierderi legate de
credite şi termenele cînd dobînzile de la aceste credite nu mai pot fi considerate ca venit decît
dacă sînt plătite de fapt;
d) acordarea unor anumite tipuri şi forme de credite şi investiţii;
e) armonizarea termenelor şi dobînzilor la active şi pasive;
21
f) poziţiile neasigurate în valută străină, metale preţioase sau pietre preţioase ce depăşesc o
anumită limită;
g) transparenţa structurii de proprietate a băncii şi de control asupra băncii prin obţinerea,
acumularea, deţinerea şi actualizarea informaţiilor cu privire la acţionari (beneficiarii efectivi);
h) externalizarea activităţilor de importanţă materială;
i) sistemele de control intern.
Banca nu poate acorda credite garantate cu acţiunile emise de ea. Nici o instituţie
financiară nu se poate angaja direct în activităţi de întreprinzător sau în servicii altele decît cele
financiare.
Plan de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica
Moldova este elaborat în conformitate cu art. 5, 11 şi 44 din Legea cu privire la Banca Naţională
a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95, art.33 din Legea Instituţiilor financiare nr.550-XIII din
21.07.95, în baza Standardelor Naţionale de Contabilitate şi legislaţiei în vigoare.
Planul de conturi conţine 7 clase: Clasa 1- Active, Clasa 2- Obligaţiuni, Clasa 3- Capital
şi rezerve, Clasa 4- Venituri, Clasa 5- Cheltuieli, Clasa 6- Conturi condiţionale, Clasa 7- Conturi
memorandum.
Conturile claselor “Active” şi “Cheltuieli” sînt active, conturile claselor “Obligaţiuni”,
“Capital şi rezerve”, “Venituri” sînt pasive, cu excepţia contra - conturilor. Conturile din clasa
„Active” prevăzute în planul de conturi sunt ordonate în funcţie de descreşterea lichidităţii.
Pentru evidenţierea în clase a grupelor de conturi, iar în grupe a conturilor aparte este
folosit principiul ierarhic. Ierarhia claselor, grupelor, conturilor este reflectată cu ajutorul
sistemului de notaţii numerice din patru cifre: Prima cifră a numărului contului reprezintă
apartenenţa la clasa contului respectiv.A doua şi a treia cifră reprezintă grupa contului care
include conturi cu apartenenţa economică omogenă. A patra cifră reprezintă obiectul concret al
evidenţei.
În cadrul acestei structuri fiecare grupă poate include pînă la 9 conturi. Cu toate acestea,
pentru a evita divizarea conturilor avînd conţinut general economic, unele grupe includ un număr
mai mare de conturi. În acelaşi timp, într-o grupă se includ conturile care (ar fi trebuit raportate
la diferite grupe.
Evidenţa pe conturile primelor cinci clase (conturi de bilanţ) se efectuează după metoda
partidei duble, care reprezintă modul de reflectare a operaţiunilor economice şi evenimentelor în
expresie valorică concomitent în debitul unui cont şi creditul altui cont a aceleiaşi sume.
Evidenţa pe conturile extrabilanţiere (condiţionale şi memorandum) se efectuează
după metoda partidei simple, care reprezintă modul de reflectare unilaterală a operaţiunilor
economice.22
Conturile condiţionale sînt destinate pentru evidenţa obligaţiunilor ce depind de anumite
circumstanţe eventuale. După destinaţia operaţiunii efectuate conturile condiţionale se
divizează în conturi debitoare şi creditoare. Evidenţa se ţine prin înscrierea operaţiunilor în
debitul/creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilizarea inversă.
Conturile memorandum sînt destinate pentru evidenţa valorilor şi documentelor
importante în activitatea băncii sau consemnate la aceasta. Evidenţa pe conturile memorandum
se ţine după metoda intrare - ieşire.
Conturile clasei 1 „Active” sînt conturi de activ şi reprezintă suma tuturor activelor
materiale şi nemateriale deţinute de bancă. Soldurile conturilor de activ sînt debitoare, excepţie
făcînd contra - conturile care sînt conturi de pasiv şi au sold creditor. În cazuri excepţionale
unele conturi aferente reevaluării pot avea sold negativ.
Conturile clasei 2 „Obligaţiuni” sînt conturi de pasiv şi reprezintă suma tuturor
obligaţiunilor băncii aferente activităţii economico-financiare. Soldurile conturilor de obligaţiuni
sînt creditoare, excepţie făcînd contra conturile care sînt conturi de activ şi au sold debitor.
Mişcările pe conturile de obligaţiuni în vederea micşorării soldului pot fi făcute doar de bancă,
excepţie făcînd conturile curente şi de depozit ale clienţilor, ale căror ieşiri din cont sînt făcute la
indicaţiile şi cerinţele clienţilor sau în cazurile prevăzute de legislaţie şi de contract.
Conturile clasei 3 „Capital şi rezerve” sînt conturi de pasiv şi reprezintă suma tuturor
mijloacelor care aparţin acţionarilor băncii. Soldurile conturilor de capital şi rezerve sînt
creditoare, cu excepţia contra - conturilor care sînt conturi de activ şi au sold debitor. Totodată
conturile de profit/pierderi pot avea sold creditor şi sold debitor.
Conturile clasei 4 „Venituri” sînt conturi de pasiv şi reprezintă suma tuturor veniturilor
obţinute în activitatea economico- financiară a băncii pe parcursului anului de gestiune. Soldurile
conturilor de venit sînt creditoare, cu excepţia conturilor grupei de venituri/pierderi care pot
avea atît sold creditor în caz de obţinere a veniturilor, cît şi sold debitor în cazul suportării
pierderilor. De asemenea, în cazuri excepţionale (stornarea veniturilor aferente creditării în cazul
trecerii creditelor în stare de neacumulare) unele conturi aferente veniturilor din creditare
(dobînzi şi comisioane) pot avea sold debitor
Conturile clasei 5 „Cheltuieli” sînt conturi de activ şi reprezintă suma tuturor cheltuielilor
suportate în activitatea economico- financiară a băncii pe parcursul anului de gestiune. Soldurile
conturilor de cheltuieli sînt debitoare.
Conturile clasei 6 „Conturi condiţionale” sînt destinate pentru evidenţa obligaţiunilor ce
depind de anumite circumstanţe eventuale. Evidenţa pe conturile condiţionale se divizează în
conturi debitoare şi creditoare după destinaţia operaţiunilor efectuate. Evidenţa se ţine prin
înscrierea operaţiunilor la debitul/creditul contului şi trecerea la scăderi prin contabilitatea
23
inversă. Metoda dublei înscrieri nu se aplică. Astfel, conturile condiţionale nu corespondează cu
nici un cont.
Conturile clasei 7 „Conturi memorandum” sînt destinate pentru evidenţa extrabilanţieră a
valorilor şi documentelor importante în activitatea băncii sau consemnate la aceasta. Evidenţa
se ţine prin înscrierea operaţiunilor la intrare şi ieşire. Metoda dublei înscrieri nu se aplică.
Astfel conturile memorandum nu corespondează cu nici un cont.
Băncile autorizate, de sine stătător, elaborează procedurile interne de reflectare în
evidenţa contabilă a băncii a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu prevederile
Planului de conturi şi a legislaţiei în vigoare.
Capitolul III. Resursele băncii, modul formării lor
Resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii, resurse atrase şi resurse împrumutate.
Resursele proprii ale băncii sunt constituite din capital subscris de acţionari şi din beneficiile
distribuite şi înglobate în diferite fonduri de rezervă sau de risc, plus profitul anului în curs, şi
anilor trecuţi şi fondurile constituite de bancă. Deţinerea capitalului propriu contribuie în mare
măsură la asigurarea stabilităţii băncii şi a eficienţei activităţiie ei.
Resursele proprii ale băncii sunt formate din:
Capitalul social ( acţionar ), se formează în urma atragerii mijloacelor băneşti prin
emisiunea acţiunilor băncii şi plasarea acestora din urmă. Suma totală a acestuia depinde de
numărul de acţiuni plasate. Mărimea aporturilor făcute de către acţionari este determinată de
actele de constituire a băncii și de actele normative elaborate de Banca Națională, care prevede
că aportul unui fondator nu trebuie să depăşească 35 % din capitalul acţionar, iar numărul
fondatorilor să nu fie mai mic de 3 persoane. Ca fondatori ai băncii nu pot fi întreprinderi cu
balanţe nelichide deasemeni lucrătorii puterii de stat Majorarea marimii capitalului social se
efectuează prin mărirea valorii nominale a unei acţiuni, precum şi prin mărirea numarului de
acţiuni (emisiune de noi acţiuni). Micşorarea capitalului social poate fi efectuată prin micşorarea
valorii nominale a unei acţiuni sau prin răscumpărare unei părţi din acţiunile deja plasate.
Capitalul acționar a crescut în anul 2012 cu 493 mil. Lei, din care 230 mil. Lei reprezintă
impactul trecerii băncii la Standardele Internaționale de raportare financiară. La 31 decembrie
2012 capitalul băncii constituia 1,466 mil. Lei.
Fondurile proprii de rezervă ( Capitalul de rezervă ) în scopul asigurării îndeplinirii
obligaţiunilor sale faţă de clientelă banca crează un fond de rezervă. Mărimea acestui fond
trebuie să constituie nu mai puţin de 15% de la mărimea capitalului social al băncii. Acesta se
24
formează din profitul net al băncii, care reprezintă de fapt rezultatul financiar al băncii după
impozitare. Formare fondului de rezervă se face treptat prin defalcările anuale din profitul net al
băncii, pînă la mărimea prevăzută de statut, însă care conform prevederilor BNM nu trebuie să
fie mai mici de 5%. Capitalul de rezervă este plasat de către bancă în active cu lichiditate înaltă,
care asigură utilizarea lor în caz de necesitate. Aceste cazuri sunt: plata dividendelor fixe la
acţiunile privelegiate; completarea fondului de risc; plata dobînzilor la depozite în cazul
insuficienţei beneficiului băncii.
Capitalul de rezervă nu poate fi distribuit acţionarilor. La data de 31 decembrie 2011 capitalul de
rezerva era completat în mărime de 5.8%.
Profitul nerepartizat, o altă componentă a capitalului reprezintă suma profitului acumulat
în procesul activităţii financiare care rămîne la dispoziţia băncii. Aceste mijloace se utilizează
pentru plata dividendelor, plata impozitelor şi pentru formarea fondului de rezervă. Soldul
profitului nerepartizat sunt resursele băneşti rămase la dispoziţia administraţiei şi acţionarilor
băncii după plata impozitelor şi dividendelor, şi care se utilizează conform planurilor băncii,
crearea fondurilor de stimulare economică.
În anul 2012, BC „Victoriabank” S.A. a obținut un profit de 220,7 mil. Lei, cu peste 16,4%
mai mult decît obiectivele stabilite în planul de afaceri și 37,3 peste nivelul înregistrat în 2011.
Fondurilor create de bancă pentru asigurarea stabilităţii financiare şi beneficiului apărut
din activitatea băncii au diverse scopuri dintre care:
1. fondul statutar – reprezintă numărul acţiunilor emise şi cumpărate de acţionari la valoarea lor
nominală;
2. fondul de rezervă –trebuie să constituie 25% din capital statutar. El se utilizează la plata
dividendelor la acţiunile priveligiate şi dobînzilor pentru obligaţiuni în cazul în care în perioada
curentă banca nu a înregistrat profit şi este format din: profit pînă la impozitare (băncile se
străduie ca mărimea lui să depăşească minimul necesar, este format din contul defalcarilor din
beneficiu după impozitare în marimea stabilită de Adunarea generală a acţionarilor.;
3. fondul de risc – este creat pentru acoperirea pierderilor posibile, cauzate de nerambursarea
creditelor acordate de către bancă, în cazul când creditul este considerat irecuperabil, el este trecut
la scăderi din contul fondului de risc;
4. datoriile subordonate – reprezintă obligaţiuni neasigurate pe termen scurrt, se numesc
subordonate din cauza că există o subordonare în procesul de lichidare a băncii, adică se vor
rambursa mai întîi datoriile faţă de creditori şi deponenţi, în a doua instanţă creditorii care au
cumpărat acţiunile neasigurate şi în a treia instanţă datoriile faţă de acţionari.
Conform regulamentului cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc capitalul
normativ total include suma totală a următoarelor: Capitalul de gradul întâi plus Capitalul de
25
gradul doi Minus: Cotele de participare în capitalul altor bănci, care deţin licenţa Băncii
Naţionale a Moldovei.
La rîndul lor capitalul de gradul I include: suma totală a următoarelor:
a) Acţiuni ordinare;
b) Acţiuni preferenţiale cu dividende nefixate şi acţiuni preferenţiale cu dividende fixate
necumulative emise cu termen nelimitat;
c) Surplus de capital;
d) Profitul nedistribuit şi rezervele obţinute sau majorate ca rezultat al distribuirii profitului;
minus suma totală a următoarelor:
e) Mărimea necompletată a reducerilor pentru pierderi de la credite şi leasing financiar
(fondul de risc);
f) Active nemateriale nete.
Capitalul de gradul doi este componenta suplimentară a capitalului normativ total şi include:
a) Acţiuni preferenţiale cumulative şi parţial cumulative cu scadenţă nefixată;
b) Surplusul de capital atribuit acţiunilor preferenţiale cumulative şi parţial cumulativ
inclusiv acţiunilor preferenţiale convertibile în acţiuni ordinare sau în alte clase de acţiuni
preferenţiale;
c) Datoriile subordonate cu scadenţă nefixată;
d) Datorii subordonate cu scadenţă şi acţiunile preferenţiale, răscumpărare şi/sau
convertirea cărora este prevăzută prin decizia de emitere a lor minus marimea capitalui de
gardul II care depășește capitalul de gradul I
Capitalul minim necesar , reprezintă suma minimă necesară pe care banca este obligată să o
depoziteze şi să o menţină la BNM pentru a efectua activităţi financiare. B.C. „ Victoriabank ”
fiind de 200 mln lei.
Coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc serveşte la .evaluarea suficienţei
capitalului. ponderat la risc, unde capitalul normativ total reprezintă numărătorul, iar activele
ponderate la risc reprezintă numitorul:
(1)
Băncile trebuie să deţină şi să menţină coeficientul suficienţei capitalului ponderat la risc
în mărime de cel puţin douăsprezece procente (12.0%).
La 31 decembrie 2011 și 31 decembrie 2010 Victoriabank a respectat coeficientul
suficienţei capitalului conform prevederilor legislative în vigoare.
26
Pentru evidenţa formării şi utilizării capitatului de rezervă al băncii constituit în
conformitate cu legislaţia este utilizat contul 3502. În creditul contului se înregistrează suma
formarii (majorării) capitalului de rezervă. În debitul contului se înregistrează utilizarea
capitalului de rezervă pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social.
Soldul contului este creditor şi reprezintă volumul surplusului de capital.
Contul 3507 este destinat pentru evidenţa rezervelor create în conformitate cu decizia
adunării generale a acţionarilor sau consiliului băncii, cu actele normative sau recomandările
BNM.
În creditul contului se înregistrează suma prelevărilor din profit în rezervele prevăzute de
statut.
În debitul contului se înregistrează suma utilizării altor rezerve cu scopul de a:
- plăti dividende;
- majora capitalul social;
- acoperi pierderile;
- reduce contul de alte rezerve.
Soldul este creditor şi reprezintă volumul altor rezerve.
Contul 2808 este destinat pentru evidenţa dividendelor calculate către plată, dar care nu
au fost plătite încă acţionarilor.
În creditul contului se înregistrează suma dividendelor calculate către plată. În debitul
contului se înregistrează plăţile efectuate. Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile
privind dividendele ce urmează să fie plătite.
Dividendele spre plată se înregistrează după aprobarea de către Adunarea generală anuală
a acţionarilor Băncii. Plata dividendelor se efectuează sub formă de mijloace băneşti sau sub
formă de acţiuni. Sursa de achitare a dividendelor este venitul net al băncii după achitarea tuturor
impozitelor (profit).
Resursele atrase în dependenţă de caracteristica acestora avem:
► Resurse depozit în componenţa acestora se includ conturile curente ale agenţilor
economici şi ale persoanelor fizice, ale instituţiilor financiare şi publice, ale altor bănci şi
Trezoreriei statului, depozitele la vedere şi la termen ale persoanelor fizice şi juridice,
certificatele de depozit, depozite ale instituţiilor financiare internaţionale, depozitele băncilor
corespondente, sumele în tranzit între unităţile băncii.
► Resurse nondepozit, pe aceste banca le poate cumpăra în cazul lipsei de lichiditate, ca de
exemplu împrumuturile de la BNM, de pe piaţa interbancară de la alte bănci, vînzarea unor hîrtii
de valoare de stat sau corporative, emiterea obligaţiunilor şi a cambiilor bancare.
27
Depozitele, banca stabileşte de sine stătător condiţiile de efectuare a operaţiunilor cu
depozitele populaţiei. Primirea depozitelor se efectuează în baze contractuale. Depozitele se
primesc pe numele unei anumite persoane. Suma minimă se stabileşte de către bancă. Banca
plăteşte dobînzi la depozite în conformitate cu clauzele stipulate în contract.
Victoriabank oferă o serie de depozite cu condiţii care să satisfacă necesităţile fiecăruia
(Anexa 4).
În anul 2012 soldul total al depozitelor s-a majorat față de anul precedent cu 1,4285.5 mil.
Lei. Astfel, la situația din 31 decembrie 2012, Victoriabank al treilea an consecutiv ocupă poziția
de lider pe sistemul bancar în privința soldului depozitelor gestionate, atingînd cota de piață de
20,6 %.
Figura 1. Evoluția soldurilor de depozite
Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA
Identificăm următoarele tipuri de depozite:
1. în dependenţă de categoria deponenţilor: - persoane fizice - persoane juridice.
2. în dependenţă de condiţiile contractuale: - la vedere - la termen - de economii.
Depozitul la vedere – are următoarele caracteristici: mijloacele pot fi depuse în cont şi
retrase fără preaviz , pe baza acestor conturi pot fi eliberate cecuri, pot fi retrase atît sub formă de
numerar cît şi prin virament, deținătorul contului va plăti un comision în sumă fixă lunar sau
pentru fiecare cec emis, banca comercială este obligată să menţină la banca centrală rezerve mai
mari pentru depozitele la vedere faţă de cele la termen.
Depozitele la termen: aceste conturi nu sunt destinate pentru efectuarea decontărilor şi în baza
lor nu se sliberează cecuri , mijloacele pe aceste conturi circulă foarte încet, mijloacele de pe aceste
28
conturi pot fi retrase doar după preaviz, rata dobînzii e mai mare decît la depozitele la vedere şi de
multe ori Banca Centrală stabileşte limita maximă a ratei dobînzii, pentru acest tip de depozite,
norma rezervelor obligatorii este mai mică comparativ cu depozitele la vedere.
Depozitele la termen pot fi de 2 tipuri:
1. depozite la termen propriu-zise - se depun bani în cont pe un anumit termen prestabilit şi
după expirarea termenului, depozitul se consideră la vedere;
2. depozite la termen cu preaviz - se depun mijloace în cont, şi după expirarea contractului se
consideră contractul reperfectat, de aceea în cazul în care clientul doreşte să retragă banii, el trebuie
să înştiințeze banca.
Modul de deschidere a conturilor de depozit este următoarea: pînă la deschiderea contului
de depozit, colaboratorul Băncii trebuie să-l facă cunoscut pe deponent cu condiţiile depozitului ,
să stabilească clauzele contractului. Deponentului i se deschide un cont de depozit, prin
întocmirea cererii de deschidere a contului de depozit conform modelului stabilit (Anexa 3) și
prezentarea actului de identitate dacă anterior nu l-a avut. Dacă depunerea se efectuează în
numerar, deponentul înfăptuieşte avizul de introducere a banilor în numerar , iar în caz de
transfer din alte conturi din Bancă – o cerere de transfer. Colaboratorul Băncii perfectează
contractul de depozit (Anexa 5) în două exemplare, înregistrîndu-l în registrul de evidenţă a
contractelor de depozit. Dacă beneficiarul contului doreşte ca contul lui să fie alimentat automat
îndeplineşte mandatul de alimentare automată a contului său. Deponentul semnează contractul,
depune banii în casieria Băncii după ce primeşte un exemplar al contractului de depozit, semnat
de persoana împuternicită şi legalizat prin ştampila Bancară a subdiviziunii, iar dacă clientul
doreşte să retragă mijloacele băneşti din contul de depozit îndeplineşte cererea de reziliere a
contractului de depozit.
La începutul zilei operaţionale, colaboratorul băncii selectează contractele cu termen de
expirare în ziua respectivă , pregăteşte notele de contabilitate pentru efectuarea operaţiunilor de
restituire a depozitelor. Dacă în cursul zilei deponentul s-a adresat cu cererea de prelungire a
depozitului, nota de contabilitate se anulează şi se perfectează din nou contract de depozit. La
încheierea zilei operaţionale, colaboratorul băncii face totalurile pe operaţiuni, verifică datele din
documente cu cele din bilanţ.
Dobînda la depozite se calculează în ultima zi bancară a lunii şi în ziua expirării termenului
contractului şi se transferă la contul indicat în contract. Dobînda se calculează începînd cu ziua
intrării mijloacelor băneşti în contul de depozit pînă la data expirării contractului. Data expirării
contractului nu se include. Formula de calcul:
D= S∗Rd∗T360∗100
, (2)
29
unde
D-suma dobînzii;
T-perioada (zile) pentru care se calculează dobînda;
S- suma costului de depozit;
Rd- rata dobînzii.
Banca propune dobînzi capitalizate la depozite pentru atragerea resurselor bănești libere.
Reprezentant al deponentului este persoana care are procură eliberată de deponent, prin care
poate dispune de suma depozitului şi de dobînda la el. Deponentul are dreputul de a indica
Băncii persoanele cărora urmează să le fie restituit depozitul în cazul decesului lui, perfectînd o
dispoziţie testamentara în două exemplare. Această dispoziţie se semnează în prezenţa
colaboratorului Băncii, indicînd data ,luna şi anul perfectării.
La rezilierea anticipată a contractului de 3, 6, 12, 24 luni Banca restituie suma depozitului
şi 30% din dobînda calculată. La depozitele de 3 ani – 50%.
În baza art.17 din Legea cu privire la BNM, nr.548-XIII din 21 iulie 1995, Banca Naţională
a Moldovei stabileşte băncilor cerinţe de menţinere a rezervelor obligatorii. Rezervele
obligatorii (RO) reprezintă nivelul minim al rezervelor pe care o bancă autorizată trebuie să le
deţină la BNM. Rezervele obligatorii se stabilesc în scopul influenţării asupra cererii de bani de
scurtă durată şi respectiv asupra ratei de dobîndă pe termen scurt.
Băncile menţin rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi valută străină (dolari
SUA şi Euro) în conturi deschise la Banca Naţională a Moldovei, constituite din mijloacele
atrase în valutele respective, reflectate în bilanţurile băncilor în conturile din clasa II
„Obligaţiuni”, la o normă stabilită de Consiliul de administraţie al BNM.
Ratele aplicate de către BNM la efectuarea plăţii pentru menţinerea rezervelor obligatorii
se stabilesc şi se modifică de către Consiliul de administraţie al BNM pentru anii 2011, 2012
aceasta normă a fost de 14%.
La data de 31 decembrie 2011 soldul în contul curent deschis la BNM era în suma de
MDL’000 417.454 (31 decembrie 2010: MDL’000 196.123). Soldul rezervat în conturile
rezervelor obligatorii în USD şi EUR a constituit USD’000 11.794 şi EUR’000 21.519 respectiv
(31 decembrie 2010: USD’000 7.398 şi EUR’000 11.317).
Dobânda oferită de către BNM pentru soldurile conturilor rezervelor obligatorii, a variat pe
parcursul anului 2011 între 0.09% şi 0.15% pe an, la rezervele în valută străină, şi între 4.81% şi
7% la rezervele în MDL (pe parcursul anului 2010: 0.18% - 0.39% pe an la rezervele în valută
străină şi 2% - 4% la rezervele în MDL).
Rezervele obligatorii deţinute la conturi curente în Banca Naţională pot fi folosite de către
Bancă în operaţiunile sale zilnice.
30
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar garantează, în condiţiile şi în limitele
prevăzute de Legea nr.575-XV din 26.12.2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice
în sistemul bancar, depozitele în moneda naţională şi în valută străină deţinute de rezidenţi şi
nerezidenţi persoane fizice în băncile autorizate.
Fondul garantează depozitele ce au forma unui sold creditor care rezultă din fondurile
existente în conturile persoanelor fizice sau din situaţii tranzitorii create prin operaţiuni bancare,
ce urmează a fi restituit de către bancă în condiţii legale şi contractuale aplicabile, precum şi cele
ce au forma unei datorii către o persoană fizică, reprezentată printr-un titlu de creanță emis de
bancă. Informaţiile privind tipurile de depozite (operaţiuni bancare) garantate se găsesc în
materialele destinate informării publicului despre serviciile acordate de către bancă.
Plafonul de garantare a depozitelor este 6 000 lei moldoveneşti, indiferent de numărul şi
mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la bancă.
Creditele interbancare, reprezintă o metodă de atragere şi plasare a mijloacelor temporar
libere care aparţin instituţiilor de creditare . Aceste credite pot fi :
centralizate – acordate de BMN;
descentralizate – preluate de la alte bănci comerciale.
Piaţa resurselor creditare interbancare se deosebesc de alte segmente ale pieţii financiare
prin universalitatea deservirii necesităţilor bancare. Acest segment este cea mai operativă sursă
pentru menţinerea lichidităţii băncilor, pentru completarea conturilor corespondente şi pentru
efectuarea operaţiunilor active pe alte segmente ale pieţii financiare.
Subiecţi ai pieţii creditelor interbancare sunt: Banca Naţională a Moldovei; Băncile
Comerciale; Alte instituţii financiare care posedă autorizare de efectuare a operaţiunilor
corespunzătoare.
La baza acestor relaţii stă evaluarea băncii debitoare în calitate de subiect al relaţiilor
creditare. În acest caz o importanţă deosebită o au relaţiile de corespondenţă între banca
debitoare şi cea creditoare. La determinarea sumei creditului, banca creditoare ia în consideraţie
mărimea capitalului social a băncii debitoare. Creditele interbancare pot fi acordate cu sau fără
asigurare . Mai răspîndite sunt acordurile creditare care conţin condiţiile de asigurare. De obicei,
asigurare pentru creditul interbancar serveşte: Patrimoniul debitorului; Mijloacele băneşti din
contul corespondent; Mijloacele băneşti din casă.
Creditele centralizate sunt credite preluate de la BNM din care fac parte:
1. facilități permanente de creditare acoradate în lei;
2. credite de Lombard;
31
3. acordarea creditelor sub forma operațiunilor REPO.
Creditele directe – sunt acordate de BNM., în scopul alocării acestora cooperativelor de
construcţie a locuinţelor, în complexul agro-industrial şi în alte sectoare ala economiei de
importanţă majoră. Pe parcursul anului 2011 rata dobînzii la împrumutul BNM a constituit 7%
anual. Împrumutul pe termen lung de la Banca Naţională al băncii este scadent în 2015 şi poartă
o dobândă de 5% (2009 și 2010 - 5.0%).
Banca Naţională a Moldovei acordă facilităţi de creditare băncilor care au încheiat cu Banca
Naţională a Moldovei: contract de acordare a facilităţilor permanente de creditare; contract
privind participarea la Sistemul de Înscrieri în conturi al Băncii Naţionale a Moldovei şi
acordurile adiţionale respective.
Contractul de acordare a facilităţilor permanente de creditare se încheie pe o perioadă
nelimitată de timp.
Creditul overnight – este un credit cu pe termen ultrascurt, care se acordă peste noape în
scopul menţinerii rezervelor obligatorii. Acesta se acordă în lei moldoveneşti. Pentru ca banca să
poată beneficia de asemenea credit, ea trebuie să îndeplinească unele condiţii ca: încheierea unui
contract între BNM şi bancă, să nu aibă restanţe la creditele de lombard şi să dispună de garanţii
bune (HVS). Achitarea acestui credit precum şi a dobînzii aferente se face prin ordinul de plată
din contul Loro al băncii.
Credit intraday este un credit sub formă de trageri în descoperit de cont (overdraft) pe
conturile de decontare ale băncilor, acordat de BNM pe parcursul zilei operaţionale pentru
asigurarea efectuării plăţilor curente în termen, garantat cu valori mobiliare amanetate BNM.
Facilitatea de lombard – reprezintă o formă de creditare pe o perioadă de 5 zile şi constă în
cumpărarea de către BNM a activelor eligibile ale băncii la un preţ determinat, iar mai apoi la un
preţ de răscumpărare stabilit de BNM banca le răscumpără. Scopul acestui credit este de
menţinere a lichidităţii. În categoria activelor eligibile se clasifică VM de stat, dematerializate
emise de Ministerul Finanţelor în monedă naţională, eligibilitatea acestora depinde de termenul
de scadenţă a lor. Pentru a putea beneficia de acest tip de credit banca trebuie să încheie un
contract cu BNM pe o perioadă nelimitată de timp.
Operațiunile REPO reprezintă operațiuni de vînzare a valorilor mobiliare de stat cu
răscumpărarea ulterioară a acelorași valori la o dată anumită sau la vedere la un preț anumit
stabilit la data vînzării.
Creditele descentralizate - Creditele procurate de la alte bănci
32
Aceste credite au scopul de a acoperi dificitul de lichiditate.Băncile comerciale preiau astfel
de credite nu în scopul formării rezervelor minime obligatorii, dar pentru administrarea
lichidităţii şi obţinerea profitului.Ele pot fi preluate de la băncile autohtone cît şi de la organisme
financiare internaţionale. Creditele interbancare sunt acordate în baza unor contracte încheiate
între bănci, care la rîndul său sunt încheiate în baza unor convenţii generale ale băncilor privind
colaborarea pe piaţă. Un factor important la solicitarea sau acordarea unui asemenea credit sunt
relaţiile de corespondenţă între bănci. Creditele interbancare atrase de pe piaţa interbancară
naţională, ca regulă sunt pe termen scurt, scopul acestora fiind lichiditatea, iar cele de pe piaţa
internaţională au scopul strategice ca majorarea capitalului şi creditarea diferitor ramuri ale
economiei, acestea fiind pe termen lung. Rata dobînzii la creditele interbancare este mai mare
decît la depozite. Aceste credite necesită acoperire, deoarece sunt privite ca oricare alte credite ce
încorporează în sine un anumit grad de risc.
Victoriabank a preluat credite descentralizate:
Împrumuturile de la Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova pentru diverse proiecte
agricole sunt finanţate de Banca Mondială, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare şi Fondul
Internaţional pentru Dezvoltare în Agricultură. Scopul acestui împrumut este de a finanţa
anumite proiecte agricole. Pe parcursul anului 2011 rata dobânzii la aceste împrumuturi a variat:
MDL 7%-10.25%; USD 0.75% - 2.15%, EUR 1.8% - 3.2% (2010: MDL 2.75%-11.9%; USD
0.75% - 2.14%, EUR 1.95% - 2.10%). Aceste împrumuturi nu sunt asigurate cu gaj.
În cursul anului 2011, Banca a rambursat la scadență împrumutul obţinut de la Corporaţia
Financiară Internaţională („CFI”) – linia de credit destinată finanţării întreprinderilor mici şi
mijlocii.
Creșterea soldului alți creditori la 31 decembrie 2011 față de 31 decembrie 2010 se datorează
contractării unui împrumut pe termen scurt de la Banca Comercială Română Chişinău S.A., în
sumă de USD’000 2.000, echivalentul al MDL’000 23.430 la 31 decembrie 2011. Împrumutul
poartă o dobândă de 5% p.a. și este rambursabil pe 30 ianuarie 2012.
33
CAPITOLUL IV. MODUL DESCHIDERII, MODIFICĂRII ȘI ÎNCHIDERII
CONTURILOR LA BANCĂ
Contul bancar poate fi privit sub 4 aspecte:
Aspect contabil – este un mod de evidenţă a operaţiunilor efectuate în relaţiile Bancă –
Client;
Aspect juridic – o convenţie încheiată între Bancă şi Client referitor la spectrul operaţiunilor
acordate de bancă şi beneficiate de client, în scgimbul unor dobînzi percepute ( de Bancă sau client
după caz ) sau în schimbul comisioanelor;
Contul bancar se prezintă sub forma unui instrument de plată sub forma următoarelor
operaţiuni: - încasări, - plăţi.Totodată contul bancar poate fi privit sub formă de garanţie ( în cazul în
care clientul solicită băncii o operaţiune forte riscantă atunci banca impune/solicită clientului
menţinerea unui anumit sold credita.
Cadrul legislativ al conturilor se bazează pe Regulamentul BNM cu privire la modul de
deschidere şi închidere a conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova din 25.11.2004.
Conturile bancare din cadrul B.C. „ Victoriabank ” au anumite principii în ceea ce privește
sistemul de codificare a conturilor, care de fapt este specifică tuturor băncilor. Codificare
contului se divide în două nivele: nivelul sintetic, este format din patru caractere ce indică clasa,
grupa, subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de către bănci trebuie să
fie aprobat de către BNM. Acest nivel al contului este standardizat pentru toate instituţiile
financiare şi conţine informaţii similare pentru toate băncile; nivelul analitic, este format dintr-un
număr de caractere ce poate varia, însă numărul maxim de caractere este de 12. Conţinutul
caracterelor din conturile analitice redau: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei, numărul
clientului, tipul clientului, indicatorul de valută ş.a.
Persoanele juridice sunt obligate să prezinte la bancă următoarele documente pentru
deschiderea unui cont curent:
34
1. Cererea de deschiderea contului (Anexa 3), care trebuie să fie semnată de
persoanele cu drept de semnătură(conducătorul, contabilul-şef). În cazul cînd nu se prevede
funcţia de contabil-şef conform legislaţiei se semnează doar conducătorul (proprietar);
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat
sau de structurile teritoriale ale acesteia, acest act este prevăzut doar pentru persoanele juridice
care se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat.;
3. Copia documentului care confirmă înregistrarea de stat sau copia actului normativ
prin care se aprobă regulamentul sau statutul persoanei juridice. Acest act se prezintă de către
persoanele juridice care sunt înregistrate la alte organe de stat decît Camera Înregistrării de Stat;
4. Copia documentelor de constituire, statutul, regulamentele interne, contractul de
constituire ş.a. Acest act se prezintă de către persoanele juridice care sunt înregistrate la alte
organe de stat decît Camera Înregistrării de stat;
5. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
6. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, autentificate notarial, în
două exemplare;
7. Copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru
deschiderea contului;
În cazul cînd solicitantul în reţeaua sa posedă filialiale sau reprezentanţe pe lîngă setul de
documente enumerat mai sus, aceasta mai prezintă:
8. Demersul întreprinderii privind deschiderea contului curent pentru o filială sau o
reprezentanţă, unde se indică lista operaţiunilor autorizate spre efectuare din/în acest cont de
către subdiviziunea respectivă,precum şi alte date la cerea băncii;
Pentru deschiderea contului curent de către o instituţie publică finanţată din buget pe lîngă
lista prezentată mai sus cu excepția demersului întreprinderii privind deschiderea contului acesta
mai prezintă:
9. Autorizaţia eliberată de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau de către
direcţia generală de finanţe raională, sau de unitatea administrativ-teritorială;
Pentru deschiderea contului curent de către persoane juridice nerezidente pe lîngă lista prezentată
mai sus, prezintă (excepţie p.8,9,3):
10. Copia documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova şi/sau copia
documentului care confirmă înregistrat în ţara de origine;
Pentru deschiderea contului curent de către persoanele fizice care practică activitatea de
întreprinzător prezintă aceleaşi documente ca şi persoanele juridice.
Pentru deschiderea contului curent de către persoanele fizice care practică alt tip de activitate
decît cea de întreprinzător sunt necesare următoarele documente: cererea de deschidere a
35
contului; copia actului de identitate al persoanei ce prezintă documentele pentru deschiderea
contului; copia documentului care confirmă dreptul de a desfăşura activitatea; copia certificatului
de atribuire a codului fiscal; alte documente la cererea băncii. În cazul cînd nu se prevede
ştampila, se poate prezenta numai fişa cu specimenele semnăturilor, autentificate notarial, sau
semnăturile se vor executa în prezenţa funcţionarului bancar pe un formular elaborat de către
bancă.
În cadrul B.C. „ Victoriabank ” documentele prezentate de către clienţi pentru deschiderea
conturilor curente se păstrează în dosarul juridic, excepţie fiind actul de identitate, care se
restituie după recepţionarea informaţiei necesare, precum şi fişa cu specimene de semnături şi
amprenta ştampilei, deoarece acesta se păstrează în fişierele specializate ale contabilului-şef, sau
la o personă împuternicită, precum şi la executorul de conturi.
Cînd solicitantul unui cont curent doreşte deschiderea mai multor conturi, acesta poate
prezenta doar un set de documente, excepţie făcînd următoarele documente care se solicită în
mod obligatoriu pentru fiecare cont: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate.
După ce clientul a prezentat la bancă toate documentele necesare, analizîndu-le banca
încheie un contract de gestionare/deservire a contului curent.
Conturi provizorii, aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele juridice, iar pentru
deschiderea acestui cont la bancă se prezintă următoarele documente:
1. Cererea privind deschiderea contului;
2. Certificatul eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
3. Decizia privind emisiunea valorilor mobiliare (la înfiinţarea societăţii pe acţiuni);
4. Copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
Persoanele juridice după înregistrarea de stat a acestora, prin virament se face transferul din
contul provizoriu al acestuia în contul curent deschis, titularul de cont prezintă cererea de plată şi
fişa cu specimene şi cu amprenta ştampilei.
Conturi de depozit, pentru deschiderea conturilor de depozit sunt necesare documentele
spre prezentare analogice celor pentru deschiderea conturilor curente atît pentru persoanele
fizice, cît şi pentru cele juridice. Contul de depozit se deschide în baza unui contract (Anexa 4)
încheiat între bancă şi client, în care se va include: adresa titularului de cont; suma depozitului;
rata dobînzii; termenul de păstrare; modul de restituire a mijloacelor băneşti la expirarea
termenului.Gestionarea contului de depozit se face conform prevederilor contractului încheiat
preventiv între părţi.
Conturile de credit, acest tip de cont se deschide conform prevederilor legislative şi
reglementărilor de la BNM. Pentru deschiderea contului de credit este nevoie de prezentat la
36
bancă un set de documente care sunt stabilite de către bancă individual în dependenţă de tipul
creditului, tipul debitorilor, precum şi a altor factori. Acest set de acte este analogic celui pentru
deschiderea contului curent, însă plus documentele necesare pentru solicitarea creditului.
Conturile Loro, acest tip de cont poate fi deschis în lei moldoveneşti şi în valută însă după
unele criterii. În monedă naţională se deschid pentru: băncile autorizate la BNM; băncile
autorizate la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional al
Valorilor Mobiliare ale moldovei (DNVM); băncilor străine autorizate la băncile cu drept de
autorizare. În valută se deschid pentru: bancile autorizate la băncile cu drept de autorizare;
băncile străine autorizate la băncile cu drept de autorizare.
Pentru deschiderea conturilor Loro este necesar de prezentat următor set de documente,
excepţie fiind filialele din subordinea acestor bănci:
1. Cererea de deschidere a contului (Anexa 3);
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
3. Autorizaţia eliberată de BNM de a desfăşura activităţi financiare,atunci cînd contul se
deschide la altă bancă decît la BNM sau în cazul deschiderii contului la banca de
decontare BVM sau DNVM;
4. Copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare(în cazul cînd
banca desfăşoară activitate de brokeraj sau dealer) eliberată de CNVM, atunci cînd se
deschide contul la banca de decontare BVM şi DNVM.
5. Pentru băncile străine extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa
autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii bancare, emisă de organul supravegherii
bancare, împuternicit prin lege, din ţara de origine a băncii.
6. Pentru băncile străine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv, statutul,
regulamentul ş.a.;
7. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
8. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, autentificată notarial, în 2
exemplare;
9. Copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului;
10. Fişa cu specimene şi amprenta ştampilei. Acest document se prezintă de către persoanele
juridice şi fizice ce desfăşoară activitate de întreprinzători sau alt tip de activitate. Fişa
este utilizată în scopul verificării de către lucrătorul bancar a autenticităţii semnăturilor şi
a ştampile pe documentele de plată şi de casă. Fişa include specimenele de semnături ale
persoanelor care sunt desemnate pentru gestionarea conturilor şi semnarea documentelor
de plată. Ea mai include amprenta ştampilei, numărul de cont, adresa completă a
37
titularuluide cont, şi codul fiscal. În caz de schimb a persoanei cu drept de semnătură, sau
a unor modificări, la bancă se prezintă o nouă fişă în care sunt indicate toate modificările,
fişa anulată se păstrează în dosarul juridic privind deschiderea conturilor. Iar în caz de
includere a unei noi persoane cu drept de semnătură, la bancă se prezintă o fişă cu
semnătura acestuia, autentificată notarial.
Suspendarea conturilor, această procedură presupune întreruperea derulării operaţiunilor
din contul titularului la decizia unor anumite instanţe de stat, în caz de supraîndatorare şi
neexecuţie a plăţilor către beneficiari.Suspendarea conturilor poate fi efectuată de către bancă
doar în cazul cînd există decizia instanţelor de judecată, dispoziţia inspectoratelor fiscale de stat
sau la decizia altor organe împuternicite cu acest drept.
Modificarea conturilor, această procedură reprezintă schimbarea numărului de cont la nivel
analitic şi/sau la nivel sintetic care poate fi efectuată în cazul cînd: se modifică planul de conturi
la nivel naţional; schimbarea denumirilor în datele personale; formei organizatorico-juridică a
titularului de cont, modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul; în alte
cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare. În cazul cînd banca efectuează schimări ale codului,
susţinute legislativ, este obligată să inforneze clientul cu cel mult 30 de zile pînă la survenirea
acestora. Pentru modificare contului în cazul lichidării întreprinderii la bancă se prezintă
hotărîrea privind lichidarea, fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de
lichidare autentificată notarial.
Închiderea conturilor poate fi:
1. Închiderea conturilor convenţională se aplică la conturile în care nu s-au efectuat mişcarea
mijloacelor băneşti în decursul a doi ani. Soldurile acestor conturi se consolidează într-un
cont separat centralizat prin perfectarea „Registrului de conturi bancare închise
convenţional”. Numerele conturilor închise convenţional nu se atribuie altor conturi deschise,
iar cele centralizate se deschid la acelaşi cont sintetic. Cînd clientul manifestă dorinţa de
continua relaţiile cu banca se deschide un cont nou, în caz contrar i se vor elibera mijloacele
băneşti în numerar integral numai cu permisiunea conducerii băncii, anume după acestă
operaţiune lucrătorul bancar poate face menţiunile în registrele respective de închiderea
definitivă a conturilor.
2. Închiderea definitivă a conturilor se poate efectua: În baza cererii titularului de cont; În baza
deciziei fondatorilor întreprinderii, organului care a constituit întreprinderea sau potrivit
stipulărilor menţionate în documentele de constituire a întreprinderii, însă numai în cazul
cînd acestea au împuterniciri speciale; În baza hotărîrii instanţei de judecată; În baza
achitării creditului; În baza restituirii depozitului.
38
Cînd se efectuează închiderea conturilor, titularul de cont este obligat să restituie carnetul
de cecuri neutilizate. Conturile bancare deschise pentru care nu a fost primită în termenele
prevăzute de legislaţie confirmarea autorităţilor fiscale privind luarea în evidenţă a contului se se
închide către bancă cu informarea ulterioară a titularului de cont. Dosarele ce conţin informaţiile
privind conturile închise se păstrează la bancă în arhivă.
Operatiunile bancare la conturile curente ale Clientului vor fi efectuate în modul şi în
temeiul documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, actelor normative ale BNM şi
prezentului contract. În cazul în care Banca şi Clientul vor conveni asupra utilizării sistemului de
plăţi electronice (“Personal.Bank”), relaţiile dintre părți vor fi reglementate suplimentar.
Trecerea la scăderi a mijloacelor din contul Clientului se efectuează în temeiul ordinului
de plată semnat de Client. Fac exceptie cazurile de percepere în mod incontestabil a mijloacelor
baneşti din conturile Clientului, stabilite de actele normative în vigoare.
Documentele de plata privind transferul de credit din contul Clientului se primesc spre
executare de către Bancă conform programului de lucru al băncii şi se execută cu data emiterii,
în limita soldului contului Clientului.
Înregistrarea în cont a mijloacelor baneşti se face fără limitarea sumei în ziua primirii
documentelor de plată corespunzatoare.
Depunerea şi eliberarea mijloacelor baneşti în/din contul Clientului se efectuează de către
Client sau reprezentanţii lui în temeiul documentelor de casă stabilite de actele normative ale
BNM.
39
CAPITLOLU V. OPERAȚIUNILE DE DECONTARE,EFECTUATE DE BANCA
COMERCIALĂ
Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare fără
a întrebuinţa moneda în forma sa concretă. Documentul de decontare reprezintă ordinul sau
cererea Întreprinderii întocmită pe suport material, dată Băncii cu scopul executării plăţii fără
numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum şi altor plăţi. Documentele de plată care se
utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar:
Ordinul de plată (Anexa 6) – este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl
deserveşte de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, pentru stingerea unei obligaţiuni
a plătitorului faţă de beneficiar. În baza ordinului de plată se pot efectua operaţiuni de plăţi
pentru mărfurile livrate, servicii prestate, lucrări executate, tranzacţii cu valori mobiliare de stat,
precum şi alte plăţi.termenul de valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi lucrătoare.
Ordinul de plată se întocmește în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată utilizat
pentru efectuarea transferului național și internațional în valută străină, elementele utilizate în
sistemele de plăți internaționale se completează într-o limbă straină, conform practicii
internaționale. În ordinul de plată nu se admit corectări și/sau ștersături.
Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 aprilie 2006, cu ultima
modificare în 14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:
Transfer ordinar, care este utilizat în copul efectuării tuturor plăților, care nu se referă la
bugetul public național și poate fi inițiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi
nemijlocit de banca în nume și pe cont propriu, precum și la transferarea sumelor încasate în
numerar de la persoanele fizice.
Transfer bugetar, utilizat în scopul efectuării plăților care se referă numai la bugetul public
național și poate fi inițiat atît de către clientul băncii cît și nemijlocit de banca în nume și pe cont
propriu, precum și la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.
40
Atît transferul ordinar cît și cel bugetar pot fi utilizate la date programate și sume fixe, fiind
numite transferuri programate, care se efctuează de bancă în numele titularului de cont bancar în
anumite intervale de timp conform contractului de mandat, în funcție de solicitarea clientului
transferul de credit poate fi efectuat în regim de urgență cu denumirea de transfer de urgent sau
în regim normal cu denumirea transfer normal.
Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul
acestuia se efectuează astfel:
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată – transfer de credit;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea ordinului de plată în 2 exemplare la bancă;
4. verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor şi trecerea la scădere a sumei din
document din contul curent al plătitorului;
5. exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu extrasul din cont se transmite
plătitorului ca confirmare de efectuare a operaţiunii;
6. în baza exemplarului 1, rămas la bancă prin sistemul SAPI se tansmite la BNM.
7. după verificarea corectitudinii îndeplinirii ordinului de plată suma din contul
corespondent al băncii plătitoare (BP) se trece la contul corespondent al băncii
beneficiare (BB) ;
8. transmiterea informaţiei şi a documentelor de plată la BB;
9. BB scoate la imprimantă 2 exemplare a ordinului de plată şi în baza unui exemplar
trece suma din document în contul beneficiarului şi-l coase în mapa cu documentele
zilei;
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare
de înscriere sumei în cont.
Ordinul de plată trezorerial – se utilizează pentru plata impozitelor şi taxelor în veniturile
bugetului de stat, şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,transferul mijloacelor băneşti în
fondurile extrabugetare, precum şi la efectuarea altor plăţi. Termenul de valabilitate a dispoziţiei
de plată/ dispoziţiei de plată trezorerială privind prezentarea de către emitent la banca plătitoare
este de o zi lucrătoare.
Cererea de plată (Anexa 7)– reprezintă cererea benefeciarului înaintată plătitorului de a
plăti o anumită sumă de bani pentru marfa livrată, serviciile prestate, precum şi la achitarea
cambiilor şi efectuarea altor plăţi stipulate în contract. Are un timp de procesare mai îndelungat
ca în cazul dispoziţiei de plată, deoarece necesită procesarea documentelor în sens dublu.
Termenul de valabilitate a cererii dispoziţiei de plată este un an de zile de la data emiterii.
41
Cererea dispoziţiei de plată acceptată de către plătitor şi neachitată în termen reprezintă un
document de executare silită. Primirea documentelor de decontare de la întreprinderi se
efectuează de către Bancă pe parcursul zilei operaţionale.
Debitarea directă este o modalitate fără numerar, care se face prin debitarea de către banca
plătitoare (BP) a contului plătitorului la suma din cererea de plată şi creditarea de către banca
beneficiară (BB). Debitarea directă se face în baza mandatului de debitare directă care se
întocmeşte în 3 exemplare. Iar creditarea contului beneficiarului, se efectuează în baza
angajamentului privind debitarea direct încheiat între beneficiar şi banca sa în 2 exemplare.
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată –debitare directă;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea cererii de plată la BB;
4. transmiterea documentului de plată la BB;
5. BNM prin SAPI transmite informaţia la BP;
6. BP scoate la imprimantă 2 exemplare a documentului de plată , verifică dacă în contul
plătitorului sunt suficiente mijloace băneşti în caz că aceste sunt, trece la scădere suma
dată din contul plătitorului;
7. transmiterea exemplarului 2 împreună cu extrasul din contul plătitorului, plătitorului ca
confirmare de efectuare a operaţiunii;
8. transmiterea informaţiei despre efectuarea operaţiunii la BB;
9. în bauza unui exemplar al documentului de plată BB înscrie suma dată în contul
beneficiarului prin înregistrarea ( Dt 1031; Ct 2224);
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de
înscriere a sumei date în contul său.
Ordinul incaso (Anexa 8) - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti de la debitori conform prevederilor actelor normative în vigoare şi
documentelor de executare silită, cît şi a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc., cu
excepţia perceperii în/din contul bancar al unităţii Trezorăriei de stat.
Ordin incaso trezorerial - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti(restanţe ale contribuabililor la impozite şi taxe, alte plăţi obligatorii în
bugetul public naţional etc.) în contul bancar trezorerial al unităţii Trezoreriei de Stat.
Ordinul incaso se emite în limba de stat şi se înaintează atît la contul deschis în lei
moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în dependenţă de contul şi valuta indicată
în ordinul incaso se prezintă nemjlocit de către emitent sau de persoana împuternicită a acestuia
la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii.
Ordinul incaso se emite:
42
a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de
beneficiar;
b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a
emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.
Banca emitentului aplică mențiunile necesare pe ordinal incaso, și în aceeași zi remite
pentru executare băncii plătitoare. Banca plătitoare accept spre execturare ordinal incaso dacă
sunt respectate următoarele condiții:
este emis de pesoane abilitate prin lege
sunt întocmite în conformitate cu cerințele reglementate
este însoțit de originalul documentului excutoriu și informațiile din ordinal incaso
corespund cu acesta
sunt aplicate semnătura și amprenta ștampilei băncii în care se deservește emitentul
mijlocele bănești din cont sunt suficiente pentru executarea totală/parțială a sumei
înscrise în ordinal incaso și disponibile pentru a fi utilizate.
Pe ordinal incaso banca plătitoare aplică mențiunile necesare și trece la scăderi suma totală
sau parțială înscrisă în ordinal incaso în ziua primirii acestuia spre executare. Un exemplar se
include în dosarul băncii plătitoare, al doilea exemplar și copia documentului executoriu se remit
plătitorului cu extrasul de cont bancar, al treilea exemplar se remite băncii în care se deservește
emitentul împuternicit cu dreptul de a emite ordinal incaso în numele unei terțe personae pentru a
fi prezentat emitentului.
Acreditivul este un instrument de plată fără numerar, care asigură sumă necesară pentru
efectuarea plăţilor de către debitori. Acestă formă de plată reprezintă un angajament prin care
banca emitentă din numele clientului său efectuează o operaţiune de plată contra documentelor
prezentate de către beneficiar sau autorizează o altă bancă să efectueze această plată. B.C.
„Victoriabank ”, SA utilizeaază ambele forme ale acreditivului: acoperit şi irevocabil. În ultima
perioadă de timp atît pe teritoriul RM, cît şi de către B.C. „ Victoriabank ” se utilizează
acreditivul documentar transferabil, în cazul cînd beneficiarul cere băncii sale să plăteacsă sau să
accepte plata pentru mai mulţi beneficiari.
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată- acreditiv documentar;
2. plătitorul prezintă băncii sale BP, o cerere în 4 exemplare, pentru a deschide acreditivul,
în care se indică toate atribuţiile acreditivului (termen, denumirea contului, tipul, suma);
3. în baza 1 exemplar al cererii se trece la scădere din contul plătitorului suma indicată în
cerere, care se coase în mapa cu documentele zilei;
4. exemplarul 2,3 cu menţiunile BP se transmit prin SAPI la BB;
43
5. în baza exemplarului 2 se deschide un cont de acreditiv pe numele beneficiarului, care se
coase în mapa cu documentele zilei;
6. exemplarul 3 se transmite beneficiarului ca înştiinţare despre deschiderea acreditivului pe
numele său;
7. beneficiarul primind înştiinţarea livrează sau prestează serviciile conform contractului;
8. beneficiarul în aceeaşi zi în baza documentelor de livarare întocmeşte borderoul de
utilizare a acreditivului în 4 exemplare, care le autentifică cu semnătura şi ştampila sa şi
se transmite la BB;
9. borderoul se verifică, se semnează şi se legalizează de către bancă, 1 exemplar al acestuia
serveşte pentru transferul sumei în cont prin înregistrarea contabilă (Dt 2807; Ct 2224);
10. exemplarul 4 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului ca confirmare a
trecerii sumei în cont;
11. exemplarul 2,3 prin SAPI se transmit la BP ca confirmare de utilizare a acreditivului;
12. exemplarul 2 rămîne la BP în documentele zilei, iar exemplarul 3 se transmite plătitorului
ca confirmarea de utilizare a sumei totale a acreditivului.
Din punct de vedere al unui acreditiv de import, banca emitentă avînd un angajament de
plată asumat, trebuie să acorde o importanţă aspectelor: să verifice bonitatea importatorului şi
eventual să solicite acestuia diferite garanţii; verificarea instrucţiunilor date de importator;
analiza riscului pe care îl implică tranzacţia ; deschiderea efectivă a acreditivului; la momentul
plăţii banca emitentă va acţiona în sensul instrucţiunilor de rambursare stipulate în acreditiv.
Extrasul de cont se întocmește pentru a documenta operațiunile înregistrate în contul
analitic al titularului de cont în decursul perioadei determinate (zi) și/sau altei perioade prevăzute
în contract.
Extrasul de cont se eliberează titularului de cont conform prevederilor contractului încheiat
între părți. La extrasele de conturi analitice interne sau ale titularilor de conturi (în cazul în care
acordul între parti nu prevede altfel), trebuie anexate documentele de plata, contabile, de casa, în
baza carora au fost efectuate înscrierile în contul analitic.
Informația inclusă în extrasul de cont al contului analitic:- codul băncii;
- numărul contului analitic;
- perioada înregistrarilor operațiunilor în cont (data precedentă și curentă);
- soldul inițial;
- conturi de corespondență;
- numărul documentului;
- tipul documentului;
44
- rulajul pe debit;
- rulajul pe credit;
- total rulajul pe debit și credit;
- soldul final;
- altă informație la latitudinea băncii.
Pe extrasele de conturi pe suport de hîrtie se aplică ștampila și semnătura persoanei
împuternicite, care verifica corespunderea datelor din documentele primare și din extrasul de
cont, prezența anexelor la extras, precum și corectitudinea perfectării lor.
În cazul pierderii de catre titularul de cont a extrasului de cont, duplicatul acestuia se
eliberează cu permisiunea scrisă a conducătorului bancii sau a persoanei împuternicite în baza
cererii titularului de cont, semnată de către conducatorul și contabilul-șef al acestuia sau de către
persoana împuternicită. Pe duplicatul extrasului de cont se aplică data eliberării, semnătura
executorului responsabil și a contabilului-șef sau a persoanei împuternicite, ștampila băncii. În
partea de sus a duplicatului se face mențiunea: "duplicat de extras de cont". Duplicatul se
eliberează reprezentantului titularului de cont în bază de semnătura depusă pe cerere.
Decontările prin intermediul Cardurilor
Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu,
avînd la bază un sistem bine organizat pe baze contractuale înre deţinător, emitent şi comerciant
sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plată fără numerar, prin care un posesor
autorizat poate achita contravaloarea unor mărfuriisau servicii achiziţionate de la comercianţii
abilitaţisă accepte cardul. Cardul bancar se poate deschide numai dacă solicitantul de card va
avea deschis la bancă un cont. Pe teritoriul RM, precum şi la B.C.„ Victoriabank”, cardul este
utilizat conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.
În functie de caracteristicile de identificare se pot distinge urmatoarele tipuri de carduri:
a) card bancar personalizat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe care este
tiparită/embosată informația despre deținător;
b) card bancar preplătit – card bancar care nu este personalizat și care poate fi procurat, fără
depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai în lei moldovenești cu un
nominal anumit și nu poate fi suplinit. Nominalul maxim al cardului preplătit nu poate depași
suma de 3000 lei.
c) card bancar personificat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe care nu este
tiparită/embosată informația despre client. Acest card se emite numai în lei moldovenești prin
completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru
identificarea deținătorului în evidența internă a băncii. Cardul bancar personificat poate fi emis și
45
după epuizarea mijloacelor bănești utilizate aferente cardului preplătit (limita căruia a fost
stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru identificarea
deținătorului în evidența internă a băncii.
În funcție de proveniența mijloacelor bănești disponibile în contul deținătorului de card
personalizat/personificat se disting următoarele tipuri de carduri bancare:
a) card de credit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele bănești oferite de
bancă sub forma unei linii de credit;
b) card de debit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele bănești depozitate la
bancă și care poate oferi posibilitatea acordării unei facilități de overdraft (descoperit de cont) în
cazul insuficienței mijloacelor bănești în contul acestuia.
1. Emisiunea de card: - cererea include: cererea solicitantului, adresa, cuvîntul cheie (în
caz daca uită parola), adresa electronic, se depune cererea la banca sau firmă, banca
verifică datele şi examinează într-un timp util cererea (max 3 zile) se deschide contul
bancar - se eliberează cardul – posesorul obţine cardul într-o foaie (plic) ştampilată pe
care scrie numele şi denumirea contului (13 cifre), înăuntru găsim PIN-ul de 4 cifre -
stabilirea condiţiilor (banca este obligată se explice cum să-l foloseşti)
2. Avizarea şi acceptarea cardurilor – nu este suficient ca cardul să fie emis, el mai
trebuie acceptat, pentru aceasta banca încheie contracte.
Pe parcursul anului 2012 au fost emise 46,124 carduri, numărul cardurilor active atingînd o
cantitate de 147,102 unități, înregistrînd o creștere de 23,4% față de anul precedent. Cota cardurilor
active emise de Victoriabank a constituit 14,5 % din totalul cardurilor active a întregului sistem
bancar al Republicii Moldova, înregistrînd o creștere de 1,46 p.p.
46
Figura 2. Carduri active în dinamică
Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA
Decontările prin intermediul conturilor corespondente „Nostro” şi „Loro”, decontările
între filială şi centrala băncii.
Aceste decontări se efectuează în baza existenţei unor relaţii inter şi intrabancare. La
formarea relaţiilor interbancare participă:
- relaţiile între banca comercială şi Banca Centrală prin intermediul conturilor curente ale
clienţilor şi contul corespondent al băncii la BNM;
- relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile Nostro
şi Loro;
- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relaţiilor de
corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine.
Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi B.C. aceste
relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii,iar relaţiile ce se
desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite.
Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare
filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se fac decontările între sediul central şi
47
filiale. Iar pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări
între filială şi centrală. Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi
primirii autorizaţiei în baza unui contract încheiat între B.C. „ Victoriabank ” şi BNM, unde se
indică drepturile şi obligaţiile părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului,
precum şi a ratelor dobînzii pe care BNM o plăteşte lunar la soldul contului. Fiecare bancă
conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul corespondent, pentru existenţa
permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente.
Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este organizat
din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real, care este destinat prelucrării plăților urgente și
de mare valoare; sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării pachetelor
de plată transmise de participanții și calcularea pozițiilor nete multilaterale ale acestora la un
timp stabilit pe parcursul zilei operaționale.
Modalităţile de plată internaţionale utilizate de către B.C. „Victoriabank” conform
autorizaţie deţinute sunt reprezentate prin:
- ordinul de plată;
- incaso-ul documentar;
- acreditivul documentar.
Ordinul de plată reprezintă cea mai simplă modalitate de realizare a unei plăţi, cu caracter
revocabil pînă la executare, iar restituirea sumei poate fi depusă numai de către beneficiarul
sumei primite. După modul de transmitere ordinul de plată poate fi : letric, telegrafic sau
transmis prin telex. În funcţie de cerinţe pentru efectuarea plăţii avem:ordin de olată în valută
naţională şi ordin de plată în valută.
Incaso-ul documentar este modalitatea de plată folosită în relaţiile comerciale
internaţionale prin care exportatorul, asumîndu-şi anumite riscuri, transmite băncii sale
documentele de expediţie, însoţite de anumite instrucţiuni de încasare. Banca emitentă expediază
documentele prezentatoare din ţara importatorului, care va elibera importatorului aceste
documente doar contra plată sau contra acceptării unei cambii, în conformitate cu instrucţiunile
exportatorului.
În funcţie de tipul documentelor remise avem: incaso simplu; incaso documentar; incaso cu
remitere de documente contra plată; incaso cu documente cu remitere contra acceptare.
Decontarea prin incaso este relativ simplă şi mult mai ieftină, dar negarantat din punct de
vedere bancar. Principala obligaţie a băncii este de a transmite documentele şi de a încasa
comision la evaluarea lor, cu stricta respectare a instrucţiunilor ordonatorului.
Acreditivul documentar este utilizat cel mai des în relaţiile de plăţi internaţionale datorită
gradului ridicat de siguranţă şi certitudine şi respectiv controlul reciproc.
48
Clasificarea acreditivului se face după mai multe criterii:
●din punct de vedere al fermităţii angajamentului bancar, acreditivul documentar poate fi
revocabil şi irevocabil ( confirmat şi neconfirmat ).
●după domiciliere se deosebeşte: acreditiv domiciliat la banca cumpărătorului şi acreditiv
domiciliat la banca vînzătorului.
●după momentul plăţii există: acreditiv plătibil la vedere şi acreditiv plătibil la termen.
●din punct de vedere al clauzelor speciale avem:acreditiv documentar utilizabil prin
cambii, acreditiv documentar cu clauză roşie, acreditivul documentar revolving, acreditiv
documentar transferabil, acreditiv documentar de rambursare, acreditiv documentar back-to-
back.
Folosirea preferenţială a acreditivului documentar în schimburile de mărfuri internaţionale, se
explică, în primul rînd prin perioada destul de îndelungată din momentul în care vînzătorul a
expediat marfa şi pînă cînd cumpărătorul poate dispune de ea. În al doilea rînd, părţile
contractante nefiind în relaţii directe, rămîn deseori în imposibilitatea de a culege informaţii
precise asupra probităţii şi solvabilităţii lor, ceea ce ar putea să-l afecteze pe cumpărător. Pentru
atenuarea acestor contradicţii este necesară intervenţia unei terţe persoane, care să-l asigure pe
cumpărător că va intra în posesia mărfii, şi pe vînzător că va încasa contravaloarea marfii
vîndute. Acest garant intermediar este o bancă în care ambele părţi au încredere.
Garanţia bancară reprezintă angajamentul băncii în favoarea unei persoane, beneficiar, de a
plăti acesteia o sumă de bani în condiţia în care altă persoană nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată
într-un contract faţă de beneficiarul garanţiei.
Există cîteva tipuri de garanţii bancare pe care banca le acordă:
- garanţia bancară pentru licitaţii de angajare, care se foloseşte în conexiune cu licitaţiile
publice şi este iniţiată de o firmă ce participă la licitaţie, pentru a garanta valoarea ofertei sale;
- garanţia bancară de bună execuţie, care are scopul de a asigura beneficiarul că mărfurile vor
fi livrate în concordanţă cu condiţiile din contract;
- garanţia bancară de restituire a avansului apare în situaţia în care cumpărătorul efectuează o
pltă în avans furnizorului, iar acesta nu respectă obligaţiile ce decurg din acreditivul documentar
ce stă la baza garanţiei;
- garanţia de transfer valutar, este garanţia prin care banca acoperă riscul valutar şi de
securitate, datorat transferului unor fonduri din ţara debitorului în cea a beneficiarului garanţiei.
Cecul – ordin scris dat de client băncii, prin care cere acesteia să plătească o sumă indicată
în favoarea altei persoane (decontare) sau sieşi (extragere de numerar). În cazul decontărilor prin
intermediul cecului apar 3 persoane: trăgător (semător de cec), benefeciar, tras. Tipuri de cec:
49
1. După indicarea beneficiarului: cec nominativ; cec la purtător.
2. După condiţiile de plată: cec barat – e specificată banca ce achită suma specială şi
generală; cec nebarat - nu e condiţionat locul de plată; cec certificat – eliberat în baza
unui cont deschis special şi suplimentat de trăgător doar pentru achitarea lui; cec de
virament – cec ce nu poate fi utilizat pentru extragere de numerar. Transferul are loc din
cont în cont; Cec de călătorie – emis de bancă în sume standarte şi vîndute trăgătorului,
este utilizat atît pentru extragere de numerar cît şi de plată, Victoriabank acceptă și vinde
doar cecuri de călătorie American Express; Cec circular – poate fi emis doar de bancă în
favoarea unei subunităţi a ei sau altei bănci.
Serviciul SWIFT - SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication),
înfiinţat în anul 1973 în Belgia. Funcţionalitatea SWIFT se bazează pe o reţea bine structurată,
care are principalele componente cele trei centre de procesare a mesajelor şi anume: procesoare
regionale aflate la Bruxelles, Amsterdam şi Capple Town (SUA). Reţeaua este accesibilă 24 ore,
7 zile pe săptămână. Pentru a efectua un transfer interbancar prin SWIFT este necesar ca ambele
bănci participante la transfer sa fie membre ale acestui sistem și să schimbe coduri de
autenticitate. Toate transferurile SWIFT sunt garantate cu viteza sporita, protecţie si sunt
econome.B.C. „Victoriabank” S.A. s-a conectat la sistemul SWIFT în martie 1996
Toate mesajele care circula între utilizatori trebuie sa corespundă standardelor mesajelor
textuale, elaborate de către reprezentanţii comunitarii utilizatorilor și care sunt în prezent în
circulaţie. Aceste standarde cuprind doua grupe generale:
• Standarde de Informaţie Generală
• Definiţii standarde ale câmpurilor și 9 categorii de standarde ale mesajelor textuale:
categoria 1 - plăţi ale clienţilor si cecuri; categoria 2 - transferuri ale instituţiilor financiare;
categoria 3 - piaţa bonurilor de trezorerie - dealing, piaţa monetară; categoria 4 - cambii,
bilete la ordin și incaso; categoria 5 - piaţa hârtiilor de valoare; categoria 6 - metale
preţioase; categoria 7 - acreditive documentare și garanţii; categoria 8 - cecuri de călătorie;
categoria 9 - transfer de numerar și alte mesaje.
O modalitate de efectuare a transferului internaţional de fonduri este utilizarea transferului
rapid de numerar, care ţine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare fără deschiderea
contului conturilor la B.C.„ Victoriabank ” de către participanţii la transfer – persoanele
particulare. Pentru efectuarea transferului internaţional rapid de numerar B.C.„ Victoriabank ”
apelează la: Zolotaya Korona, Unistream, Western Union, Moneygram, Contact, Leader, Migom,
Ria, Interexpres, Bistraya Pochta, Blizko, Smith&Smith, Privatmoney, Coinstar, Intel Expres.
50
Numărul de transferuri a înregistrat o evoluție pozitivă de 14% sau cu 75,217 transferuri
față de anul 2011, care a contribuit la creșterea rulajului total a transferurilor valutare rapide
atingînd valoarea de 3,773.62 mil. Lei cu creștere de 11,06 % față de anul precedent.
Figura 3. Dinamica rulajelor valutare rapide după tip de transfer
Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA
CAPITOLUL VI. OPERAȚIUNILE DE CASĂ ALE BĂNCII COMERCIALE
Operațiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă importanță deosebită deoarece
pentru respectarea strictă a disciplinei operațiilor bancare cu numerar, creează premisele
asigurării echilibrului bănesc și a stabilității monetare.
În realizarea unei circulații bănești normale un rol important îl au unitățile bancare
operative, respectiv compartimentele tezaur și caserie din cadrul lor prin intermediul cărora se
efectuează încasările și plățile în numerar, compartimentul tezaur și caserie este astfel organizat
încît să poată să raspundă cerințelor impuse de necesitatea asigurării circulației numerarului în
mod continu și eficient.
În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:
- case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru
diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. Operaţiunile de
primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de
încasare a numerarului, borderou însoţitor;
51
- case operative de plăţi –efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în timpul
programului de lucru stabilit. Operaţiunile de eliberare a numerarului se efectuează pe baza
următoarelor documente de casă: cec de numerar; ordin de eliberare a numerarului;
- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi – în principal
se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi depozitarea acestora. Valorile depuse la
bancă spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete;
- case cu program prelungit (special) - funcţionează, de obicei, cîteva ore (de la 2 la 5
ore) după programul obişnuit de lucru al casei operative;
- case de încasări serale - funcţionează pe toată perioada de noapte;
- case de verificare a numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor sau
ordin de încasare se verifică, se triază şi se împachetează de către grupele de verificare
organizate în cadrul casieriei. Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor, numărîndu-
se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel;
- case de încasări în lei, amplasate în afara sediului băncii;
- case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare ale
persoanelor fizice şi juridice; încasări de cecuri de călătorie şi nominale; alte operaţiuni
valutare cu valute efective. Casele valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată, precum
şi cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu lumină ultravioletă şi detectoare
de cerneală magnetică, albume cu specimene de bancnote, buletine informative de falsuri şi
emisiuni de valută etc.
- case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă, a certificatelor de
depozit, a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate
prezentate de către clienţi cu bancnote bune. În băncile unde nu se pot organiza astfel de case,
aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din casierii de ghişeu, stabilit pentru efectuarea
acestor operaţiuni.
Operaţiile de casă sunt operaţiile băncii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor
clienţilor băncii, de asemenea aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii cu
numerarul. Astfel, operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul.
Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii.
Totalitatea banilor în numerar aflată la bancă formează casa operaţională a băncii. Toate
operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către BNM.
La B.C.„Victoriabank” structura casieriei este următoarea:
52
a) casa de încasări si plăţi (lei);
b) casa de circulaţie valutară;
c) casa de schimb valutar.
Dacă banca are nevoie de numerar banca îl poate obţine de la BNM sau de la oricare altă
banca comercială. Eliberarea mijloacelor băneşti de la BNM se efectuează în felul următor:
Banca în prima zi transferă pe contul său corespondent la BNM, în baza ordinului de plată,
suma necesară, iar a doua zi efectuează transferul.
Serviciul de încasatori la deservirea de casă, la BNM prezintă o procură specială pe numele
şefului serviciului dat cu indicarea numelor încasatorilor care-l însoţesc vizată de către B.C.
„Victoriabank”. După expedierea valorilor procurile se coase în documentele de casă ale zilei.
Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al BNM conform dispoziţiilor aprobate
de conducerea BNM. Transportarea valorilor din tezaurul se efectuează cu transport specializat și
armament respectiv. Bancnotele, monedele și alte valori se eliberează încasatorilor în baza
ordinelor de plată sau extrabilanţiere, semnate de conducător, contabil-şef și şeful casieriei
băncii. În ordin se face trimitere la numărul și data dispoziţiei de expediere a valorilor de
destinaţie.
B.C.„Victoriabank” casa de încasări și plăţi este o singură casă.
Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente:
a) ordinul de încasare a numerarului ;
b) document intern al băncii utilizat de către serviciul de încasare.
c) Borderou însoțitor
Ordinul de încasare se utilizează pentru: depunerea numerarului de către bancă, depunerea
în fondul statutar, pentru achitările de către persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane
terţe; depuneri de numerar aferente operaţiunilor interne ale băncii (restituirea avansului
neutilizat, salarii neplătite), pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM sau altă bancă;
încasarea numerarului în lei şi valută pentru înregistrările în conturi curente la cursul stabilit de
bancă.
Ordinul de încasare a numerarului se perfectează în 3 exemplare la calculator de către
executorul de cont (sau de însăşi clientul băncii), care îl semnează, îl transmite pentru verificare
controlorului, care după semnare îl înregistrează în jurnalul de casă. Apoi pe cale internă îl
transmite casierului. Casierul la rîndul său verifică semnăturile, suma în cifre şi în litere,
primeşte numerarul de la client şi dacă suma coincide la verificare, semnează ordinul de încasare,
aplică ştampila băncii şi restituie un exemplar depunătorului, alt exemplar rămîne în casă, ca
53
document de casă, iar al treilea exemplar se transmite executorului de cont pentru efectuarea
înregistrării sumei în contul curent al clientului.
Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum
mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun
acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu
clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor
întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.
Depunerea încasărilor la bancă prin genţi sigilate se poate face: prin colectarea de către
seviciul de încasare a valorilor din cadrul băncii; la ghişeele băncii în timpul programului
operativ de ghişeu la ghişeele băncii; în afara programului operativ de ghişeu, dar pînă la finele
programului de lucru; la ghişeele băncii, la casa de încasări serale .
Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de
comun acord cu clienţii, în baza unui contract. Totodată, clientul care depune numerarul prin
genţi sigilate prezintă băncii cîte două specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb (cu care
urmează să sigileze genţile cu numerar), pe care trebuie imprimate clar denumirea prescurtată a
unităţii depunătoare sau sigla acesteia. Casierul-şef verifică specimenele prezentate băncii de
clienţii săi şi le certifică prin sigilare cu cleştele de sigilat al băncii pe suportul cu sfoară pe care
se află aplicat specimenul sigiliului unităţii depunătoare. Un specimen se reţine de bancă în
vederea efectuării controlului cu ocazia primirii genţilor cu numerar, iar un exemplar se restituie
clientului.
Dacă numerarul care urmează a fi depus nu încape într-o singură geantă acesta va fi depus în
mai multe genţi cu întocmirea pentru fiecare geantă cîte un borderou însoţitor.
Pe baza contractelor încheiate cu unităţile care urmează să depună încasările la bancă prin
genţi sigilate casierul-şef va întocmi cîte un tabel formă liberă pentru fiecare formă de depunere
a încasărilor prin genţi sigilate.
Înregistrarea contabilă a acestei operaţiuni este Dt 1001/ Ct 2224. în cazul constatării unor
divergenţe dintre suma înregistrării şi suma primită, ordinul de încasare se anulează şi se întoarce
executorului de cont pentru întocmirea altui ordin la suma real depusă, iar înregistrarea făcută în
jurnalul de casă în cazul cînd clientul nu mai depune numerar se anuleză de către contabilul şef.
Eliberarea numerarului din caseria băncii se efectuează în baza:
a) Ordinului de eliberare a numerarului ;
b) Cecul de numerar.
54
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la: eliberarea numerarului din contul curent
în valută; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii. Ordinul de eliberare se
perfectează se perfectează în 3 exemplare la calculator de către executorul de cont (sau de însăşi
clientul băncii). casierul verifică semnăturile, suma şi eliberează numerarul indicat în document.
Primul exemplar rămîne în casă, ca document de casă, al doilea se transmite clientului, şi al
treilea executorului de cont pentru efectuarea înregistrărilor respective.
Carnet de cecuri de numerar, titularilor de cont o dată cu deschiderea contului curent li se
eliberează un carnet de cecuri de numerar, care se primeşte de către bancă în baza cererii depuse
la BNM. Pentru retragerea numerarului din contul curent titularul de cont îndeplineşte cecul de
numerar, îl prezintă executorului de cont care verifică corectitudinea îndeplinirii, starea contului,
îl semnează, îl înregistrează în jurnalul de casă şi-l transmite casierului. După verificarea cecului
casierul semnează cecul şi cotorul, pune ştampila „eliberat” şi eliberează numerarul clientului.în
baza cecului rămas ca document de casă, executorul de cont trece la scădere suma dată din contul
clientului prin înregistrarea contebilă Dt 2224/ Ct 1001. Cînd clientul închide contul său, este
obligat să restituie băncii carnetul de cecuri de numerar.
Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un
avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţa a numerarului manipulat. Toate
sumele primite în avans de către casierul plătitor de la şeful casieriei, numărul si suma
documentelor plătite și soldul de avans restituit contra recipisa se înscriu în registrul de evidenţa
a numerarului manipulat. Primind documentul de plată (cecul de numerar, ordinul de plată)
casierul este obligat: să verifice prezenţa semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să
permită eliberarea numerarului și caracterul identic al acestor semnături cu specimenele de
semnături; să confrunte suma în cifre cu suma în litere; să verifice prezenţa pe document a
semnăturilor de primire a numerarului; să verifice prezenţa datelor din paşaport; să pregătească
suma, să o elibereze beneficiarului si să semneze documentele de plată.
La sfârşitul zilei operative de lucru, casierul totalizează sumele încasate, pe grupe sau pe
fiecare referent pe baza documentelor de casă, după care totalurile rezultate sunt trecute în
situaţia încasărilor și plăţilor și apoi confruntate cu totalurile înscrise de către referenţi în
jurnalele de casă. Casierul semnează în jurnalul de casă atât pentru confruntarea exactităţii sumei
cât si pentru primirea documentelor de casă din ziua respectivă, iar referentul semnează situaţia
încasărilor și plăţilor în dreptul totalului respectiv.
La închiderea casei, casierul va preda casierului-şef situaţia încasărilor și plăţilor împreuna
cu documentele de casă, precum și registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către
personalul casieriei.
55
Pentru încasare directă de la unităţile economice a numerarului sunt constituite servicii de
încasare a băncii comerciale. Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se
efectuează în baza convenţiilor.
Ordinea deschiderii şi închiderii caselor operaţionale. Numerarul disponibil al casei
operaţionale şi alte valori din tezaur se află sub răspunderea conducătorului, contabilului-şef şi
şefului casieriei băncii.
Tezaurul, în care se păstrează numerarul şi alte valori ale casei de circulaţie se descuie şi se
încuie nu mai puţin decît cu două chei şi se sigilează cu ştampile a trei deţinători de chei. Cheile
de la tezaur trebuie să se afle: 1cheie - la şeful casieriei; 2 cheie - la conducător; 3 cheie - dacă
există, la contabilul-şef.
Accesul în tezaur îl au numai deţinătorii de chei şi ştampile de la tezaur. În zilele de lucru
tezaurul se deschide şi se examinează de către deţinătorii de chei, indiferent dacă au avut loc
operaţiuni cu valorile sau nu. Înainte de a deschide tezaurul, deţinătorii de chei în prezenţa
reprezentantului pazei, trebuie să verifice dacă uşile, lacăţile, sfoara şi ştampilele nu au defecte,
după care semnează în registrul despre primirea de la pază, a amprentelor de ştampile cu care a
fost sigilat tezaurul. În cazul unor defecţiuni ale uşilor, lacăţilor, sfoarei sau ştampilelor, precum
şi a unor presupuneri de pătrundere în tezaur, se întocmeşte urgent până la deschiderea tezaurului
un proces verbal semnat de toţi deţinători de chei şi de reprezentantul pazei, se iau măsuri
necesare pe teren, se comunică direcţiei ierarhic superioare. În cursul zilei de lucru tezaurul,
safeurile şi dulapurile trebuie să fie încuiate, iar în prezenţa în ele a valorilor – sigilate cu
ştampile ale deţinătorilor de chei. Sigilarea la finele zilei de lucru se efectuează în prezenţa
reprezentantului pazei. Despre primirea tezaurului colaboratorul pazei semnează în registrul,
confruntând în prealabil amprentele ştampilei cu specimenele lor.
Ordinea păstrării şi evidenţei valorilor şi documentelor din tezaur
Toate bancnotele şi alte valori sunt păstrate în tezaur. În interiorul tezaurului bancnotele şi
alte valori sunt păstrate pe stelaje metalice cu condiţia că aceste stelaje au grile şi se încuie cu
lăcată. În tezaurul valorile se păstrează separat: numerarul casei operaţionale; valuta străină;
aurul, platina şi alte metale preţioase; alte valori.
Toate formulare de evidenţa strictă se scontează în contul extrabilanţier 7611 “Formulare
de evidenţa strictă” atît în carnete, cît şi în foi separate cu preţul convenţional – 1 leu pentru
fiecare carnet sau foaie. Evidenţa eliberării formularelor de evidenţa strictă se reflectă în ordinul
de plată extrabilanţier. Eliberarea valorilor din tezaur se efectuează contra recipisă în registru, în
care se efectuează înscrieri pe tipuri de valori, iar a bancnotelor – şi pe valoare. Registrul se
păstrează în tezaur şi după utilizare se transmite în arhivă. Bancnotele, moneda şi alte valori
primite în tezaur se trec în registrele. Registrele se ţin de către casierul-şef.
56
Înainte de a încuia tezaurul deţinătorii de chei sunt obligaţi să verifice nemijlocit în tezaur
dacă: toate valorile, registrele şi documentele expuse păstrării în tezaur sunt introduse acolo;
prezenţa efectivă a caselor circulante şi altor valori corespunde datelor evidenţei contabile şi
soldurilor indicate în registre; toate dulapurile, geamurile sunt închise, iar ventilatoarele şi
lumina deconectate.
Contabilul-şef este obligat să verifice soldurile de valori, înscrise în registrele şi cu datele
soldurilor corespunzătoare din evidenţa contabilă. În registrele se efectuează înscrierea soldurilor
totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operaţională până la închiderea tezaurului.
Tot numerarul care a intrat în timpul zilei operaţionale trebuie să fie introdus în casă
circulantă şi înscris în conturile corespunzătoare în aceeaşi zi lucrătoare. De asemeni din casa
circulantă se efectuează eliberarea numerarului întreprinderilor şi organizaţiilor. Pentru acesta
fiecare bancă trebuie să organizeze circulaţia bănească corespunzătoare.
Încasărilor băneşti a întreprinderii se fac prin formulele contabile: Dt 1001/ Ct 2251.
Primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice: Dt 1001 “Numerar în casă” Ct
2374“Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice”.
Evidenţa analitică a operaţiunilor în valută străină se duce cu aprecierea dublă: în valuta
străină după nominalul lor şi în lei după cursul de schimb curent al BNM.
La sfîrşitul fiecărei zi operaţionale se întocmesc documentele de casă care includ:
1. Documentele de casă pentru încasări buc.__ lei__
2. Documentele de casă pentru plăţi buc.__lei__
3. Documentele privind intrări în conturi în afara bilanţului buc.__lei__
4. Documentele privind ieşiri din conturi în afara bilanţului buc.__lei__
5. Documentele privind casă de circulaţie valută: - încasări, nr. buc.;- plăţi, nr. buc.
6. Documente pentru casă de schimb valutar: - cumpărări, nr. buc.__val.în lei__;- vînzări, nr.
buc.__val.în lei__
De asemenea se întocmeşte:
- registrul de tezaur al casei (total intrări, total ieşiri, total sold);
- registrul de casă în lei (total alimentări, total depozitări, total plăţi, total încasări, total
sold);
- jurnal zilnic de operaţiuni (toate operaţiuni);
- jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexează avize de
încasări;
- jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexează cecuri din carnet de
cecuri şi borderoul de plată cec în numerar;
57
- jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexează dispoziţie de
plată către casierie şi borderoul de plată în numerar.
Casierie valută. Se întocmesc următoarele documente:
- registru de tezaur al casei în valută străină pentru fiecare valută aparte în acest registru se
indică total încasări, total ieşiri şi total sold;
- registru de casă în valută străină;
- jurnal zilnic de operaţiuni în lei (toate operaţiuni): jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de
numerar); jurnal zilnic de operaţiuni (ridicări de numerar)
Casa de schimb valutar. Se întocmesc următoarele documente:
- registru de casă a casei de schimb valutar (lei);
- registru de casă a casei de schimb valutar în valuta străină pentru fiecare valută aparte;
- darea de seamă privind operaţiunile efectuate (toate operaţiuni), unde se indică denumirea
valutei, sold la începutul zilei, valuta primită spre decontare pe parcursul zilei, încasări şi plăţi în
valută şi în lei, transmis pe parcursul zilei în casă, sold la sfârşitul zilei;
- registru valutei străine în numerar cumpărate, unde se indică denumirea valutei, suma
primită în valuta străină, cursul de cumpărare, suma în lei, comision şi lei eliberaţi, nr.
buletinului de schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (cumpărări de valută);
- registru valutei străine în numerar vîndute, unde se indică denumirea valutei, suma primită
în lei, cursul de vânzare, suma eliberată în valută străină, suma comisionului, nr. buletinului de
schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (vânzări de valută).
B.C. „Victoriabank” S.A. oferă servicii de păstrare a bunurilor în safeuri. Safeurile sunt
localizate în încăperi special amenajate. Sistemele moderne de pază şi echipament tehnic
computerizat garantează păstrarea averii în siguranţă. Termenul minim de arendă este 1 zi; plata
de arendă se achită în avans pentru termenul total (pentru perioada integră), în cazul rezilierii
anticipate a contractului de arendă suma avansului nefolosită nu se restituie; la încheierea
contractului de arendă se achită amanet pentru chei: 50 USD (pentru cetăţeni ai RM) şi 70
USD (pentru nerezidenţi ai RM); plata de arendă se achită în lei după cursul oficial al Băncii
Naţionale a Moldovei.
Asigurarea activității de caserie presupune existența unei infrasctructuri format din boxe de
caserie, spațiu pentru număratorii de bani, spațiu pentru numărat banii de către clienți, tezaur,
echipamente de numărat banii, sisteme de supraveghere și alarmă, mijloace de transport a
banilor, precum și un personal bine pregătit professional și de o corectitudine ireproșabilă.
58
CAPITOLUL VII. OPERAȚIUNILE DE CREDIT ȘI INVESTIȚIONALE ALE BĂNCII
COMERCIALE
Politica de creditare, conform regulamentului B.C. „ Victoriabank ” din 29 septembrie
2006, cu modificarea ulterioră din 18 septembrie 2007, politica de creditare a băncii este
elaborată în scopul stabilirii unei strategii unice de acordare şi gestiune a creditelor. Aceasta este
întocmită pentru a ajuta personalul să execute calitativ funcţiile şi este menită să genereze
răspunsuri de ordin general ce apar în procesul operativ de activitate.
Obiectivele principale ale politicii de creditare: crearea unui instrument intern de creditare
performant; stabilirea filosofiei generale de creditare; formare unui portofoliu de credite.
59
În cadrul politicii de creditare se determină recomandările privind filosofia generală,
procesului general de acordare a creditului, stuctura portofoliului, elementele de bază ale
creditului, noţiunii de credit neordinar, reglementări privind tranzacţiile aferente şi de acordare a
garanţiei bancare.
Politica de creditare a B.C. „ Victoriabank ” prevede următoarea ordine de acordare a
creditului, care se împarte în mai multe trepte: discuţia preliminară cu clientul; îndeplinirea
chestionarului de către client; ofiţerul de credit analizează şi completează notele băncii;
transmiterea setului de documente către secţia credite; secţia de credite în termen de 3 zile
lucrătoare analizează şi anunţă decizia luată ofiţerului sau şefului filialei, răspunsul este prezentat
în formă orală, iar la solicitare în scris; în cazul solicitării prolongării creditului aceasta trebuie să
fie înaintată cu o lună înainte de scadenţă, iar prezentarea documentelor la centrala băncii trebuie
să fie facută cu două săptămîni pînă la scadenţă.
În cadrul tuturor băncilor conform regulamentelor stabilite de BNM, precum şi din
iniţiativa proprie a băncii pentru acordarea creditului la bancă se înaintează un set de documente.
Există o listă standardă de documente pentru persoane juridice în cadrul tuturor băncilor:
1. cererea de solicitare a creditului
La B.C. „Victoriabank” clientul îndeplineşte chestionarul de accept spre analiză a
creditului.
2. buletinul de identitate în original şi copia, a persoanei ce depune setul de documente;
3. documente care conferă constituirea juridică: Certificatul înregistrării de stat, sau alt
document de înregistrare conform legislaţiei în vigoare, documente de constituire (statutul,
contract de constituire ş.a.), licenţe pe genuri de activitate, extrasul din procesul verbal al
Adunării Generale a acţionarilor, extrasul din Registrul comercial de stat ce confirmă
administratorul firmei;
4. documente care conferă activitatea economică și situația financiară: rapoartele trimestriale,
dări de seamă anuale pe ultimii doi-trei ani de gestiune vizate de Inspectoratul de Stat,
raportul privind rezultatele financiare, fluxul mijloacelor băneşti, bilanţul contabil, declaraţii
privind impozitul pe venit, planul de afaceri pe următorii trei ani, iformaţia despre creditele
anterioare;
5. documente privind argumentarea sau fundamentarea tehnico-economică a necesității
creditului: contract cu furnizorii potenţiali şi beneficiari privind desfacerea producţiei;
contracte de parteneriat;
6. documente ce confirmă asigurarea creditului: gaj, ipotecă, garanție bancară, depozit bancar;
7. documente ce confirmă asigurarea gajului;
8. alte documente reeşind din specificul activităţii agentului economic.
60
De la persoanele fizice lista standardă de documente solicitată este următoarea:
1. cererea de solicitare a creditului;
2. buletinul de identitate în original şi în copie;
3. documente privind calificarea personală;
4. adeverinţa privind venitul de la locul de muncă;
5. contractul de muncă;
6. declaraţia cu privire la venituri vizată de organele fiscale;
7. documente de proprietate asupra bunurilor gajate (extrasul de la Oficiul Cadastral
Teritorial, Cerficat de privatizare, Contract de vînzare-cumpărare,);
8. confirmarea achitării plăţii comunale (prezentarea a trei chitanțe) ;
9. prognozarea veniturilor, pentru stabilirea bonităţii clientului;
10. documente de confirmare a garantării creditului;
11. alte documente solicitate după caz.
Analiza şi determinarea bonității clientului.
Metodele utilizate de analiză a situaţiei economico-financiară sunt stipulate în politica de
creditare a băncii. Cînd se efectuează analiza compartimentului financiar trebuie de menţionat
următorii indicatori în caz de situaţie nefavorabilă: coeficienţii calităţii situaţiei financiare a
clientului (aplicaţi la B.C. „Victoriabank”) : C1- ponderea creditului solicitat în total active
( <0,2 ); C2- raportul sumei creditului la suma vînzărilor nete medii lunare ( <3 ); C3-
coeficientul de onorare a angajamentelor, adică suma activelor curente raportată la suma
angajamentelor scadente în perioada creditării ( >1,5 ), rentabilitatea redusă a profitului brut;
existenţa pierderilor în bilanţ; capitalul propriu foarte mic (raportul capitalului propriu către total
angajamente ≤1,8 ); angajamente totale mai mari de două ori decît activele curente; decalajul
mare între suma vînzărilor nete şi încasările băneşti din vînzări, indicatorii de lichiditate,
indicatorii de rentabilitate, de gestiune, ai fondului de rulment, ai fluxului de numerar.
După analiza situaţiei economico-financiare a clientului în bancă în cadrul direcţiei de credite
se întocmeşte raportul economistului în cazul acordării creditului persoanelor juridice în care
sunt analizate datele de identificare, situația juridică, situația economică conține date despre
modificările în posturile de bilanț în ultimele două perioade de gestiune, cauzele modificării
acestora, descifrarea elementelor de activ și pasiv, determinarea indicatorilor de profitabilitate,
expunerea băncii la risc, nivelul de îndatorarare a debitorului, istoria creditară în baza raportului
obținut de la Biroul Istorie Creditară, analiza sursei primare de achitare din previzionarea
veniturilor viitoare și din planul de afaceri, analiza sursei secundare de achitare în baza raportului
de evaluare a imobilului, în baza documentelor ce certifică dreptul de proprietate asupra
acestuia, determinarea dacă valorea gajului este suficientă pentru recuperarea creditului. În urma
61
acestui studiu profund pe care economistul îl efectuează axîndu-se pe documentele prezentate de
client, se ia decizia de acordare sau respingere de acordare a creditului.
Competenţa de aprobare a solicitărilor de credit :
Consiliul de Administraţie – credite ce depăşesc 10% de la capitalul normativ al Băncii;
Comitetul de Direcţie – creditele ce depăşesc echivalentul a 400 000 dolari SUA şi pînă
la 10% de la capitalul normativ al Băncii;
Comitetul de Credite din Centrală – pînă la echivalentul a 400 000 dolari SUA;
Limitele filialelor Băncii se stabilesc de Comitetul de Direcţie în funcţie de performanţele
şi nivelul de pregătire a fiecărei în parte, în baza deciziei Consiliului de Administraţie şi
se revizuiesc cel puţin o dată pe an sau pe măsura necesităţilor.
După aprobarea creditului banca și debitorul încheie un contract de credit, în care sunt
reflectate toate condițiile de acordare a creditului atît din punct de vedere legal cît și economic și
conține datele:
1. Preambul conține denumirea contractului, data și locul încheierii, descrierea datelelor
părților participante;
2. Obiectul contractului conține informații privind suma, destinația creditului, termenul
de acoradare, modalități de acordare, prețul creditului care include rata dobînzii și
taxe suplimentare, modalități de calculare și rambursare a dobînzii, garanții de
asigurare;
3. Obligațiile și drepturile solicitantului și băncii;
4. Metode de soluționare a litigiilor și alte clauze
5. Data încheierii contractului, semnăturile și amprenta ștampilei ambelor părți cu
autentificare notarială
Documentele şi eliberarea creditului în cazul aprobării acordării creditului se efectuează
prin întocmirea raportului juridic aferent creditării se documentează prin: contract de credit;
contract de gaj a bunurilor mobile; act de verificare a existenţei efective şi stării bunului gajat;
confirmare cu privire la evaluarea bunului propus în gaj; contract de ipoteca; cerere de primire a
creditului bancar; contract privind eliberarea garanției bancare; scrisoare de garantie; contract de
fidejusiune. Eliberarea creditului poate avea loc în tranşe sau integral , toată suma fiind înscrisă
în contul de disponibil al beneficiarului.
Monitorizarea şi supravegherea creditului
Monitorizare creditului de fapt presupune cunoaşterea permanentă a situaţiei debitorului
pentru a putea interveni promt şi eficient pe parcursul derulării creditului. Monitorizarea se va
efectua de asemenea prin ţinerea legăturii permanente ce debitorul, inclusiv vizite în teren,
contacte telefonice, verificarea efectuării plăţilor. În cadrul vizitelor de monitorizare ofiţerul de
62
credit va examina: activitatea de producţie, corespunderea acesteia cu planul de afacere;
documentele interne, contracte curente şi documentele de evidenţă; starea şi uilizarea gajului;
alte aspecte relevante pentru credit. Aceasă monitorizare va porni de la : prezentarea de către
împrumutat a rapoartelor financiare şi de activitate; prezentarea documentelor primare(facturi,
contracte); analiza situaţiei financiare; prezentarea rapoartelor despre implimentarea proiectului
finanţat de bancă, la cererea acesteia din urmă.
Rambursarea creditelor
Rambursarea împrumutului poate să nu dureze întreaga perioadă permisă pentru produsul de
creditare respectiv. Frecvenţa şi suma rambursării împrumutului vor fi determinate de prognoza
fluxului de mijloace băneşti evaluate de ofiţerul de credit responsabil de proiectul în cauză.
Rambusarea creditelor are loc în conformitate cu condiţiile stipulate în contractul de credit.
Dobînda se va calcula zilnic, la soldul nerambursat a împrumutului, dar se va plăti cu
frecvenţa determinată în contractul de credit, ca regulă lunar cu o perioadă de graţie maxim de 6
luni. Metodele de calcul a ratelor dobînzii şi a comisioanelor la credite de asemeni sunt stabilite
pe baze normativelor standarde, însă la prevederile conducerii băncii. Metoda de calcul a Rd este
clasică, şi utilizată pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Dobînda simplă ( suma ce va fi achitată la scadenţă)
St=Si (1+Rd∗n )
100∗N (7.1.)
unde:
St - suma totală spre rambursare;
Si - suma creditului iniţial acordat;
Rd - rata dobînzii;
n - numărul de zile în perioada de acordare a creditului;
N – numărul (360).
Dobînda compusă:
St=( 1+Rd100
)n
(7.2.)
unde :
St – suma totală spre rambursare;
Si – suma creditului iniţial acordat;
Rd – rata dobînzii pentru o perioadă capitalizată;
n – numărul de capitalizări pe o perioadă dată.
63
La acordarea creditelor Banca cere ca solicitanţii să prezinte garanţii pentru rambursarea
lor la scadenţă.Garanţiile la creditele acordate trebuie să asigure rambursarea ratelor din credit şi
achitarea dobânzilor aferente calculate pentru 3 luni. În relaţiile sale cu debitorii, Banca este
expusă unor riscuri care impun luarea unor măsuri pentru garantarea creanţei. În cazul în care în
ziua scadenţei debitorul nu poate să-şi achite datoriile şi nu mai poate să-şi execute obligaţia
asumată, Banca are garanţii constituite în condiţiile legii, pe baze contractuale, le poate executa
îndestulîndu-şi creanţa.
După natura lor, garanţiile pot fi:
a) Garanţii reale – mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin afectarea unui bun al
debitorului în vederea asigurării executării obligaţiei asumate.
Garanţiile reale conferă Băncii:
- Dreptul de preferinţă în temeiul căruia, în cadrul executării silite, din valoarea bunului
respectiv se va asigura mai întâi satisfacerea integrală a Băncii.
- Drept de urmărire, în temeiul căruia Banca va putea urmări bunul în mâinile oricui s-
ar afla, în măsura necesară satisfacerii creanţei garantate.
Cea mai utilizată formă a creditelor asigurate prin garanţii reale sunt creditele asigurate
prin gaj. Gajul ca formă de asigurare a rambursării creditului, este reglementat de Legea
Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001. Conform Legii, “gajul este o
garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de
alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate.”
Gajul poate îmbrăca următoarele forme: gajul bunurilor mobile, gajul bunurilor imobile şi
gajul bunurilor procurate în viitor. Totodată, gajul se clasifică în două tipuri de bază: gaj
înregistrat şi amanetul. În cazul gajului înregistrat, obiectul gajului rămâne în posesia debitorului
gajist sau a unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist. În cazul amanetului, obiectul
gajului se transmite în păstrare Băncii sau unui terţ care acţionează în numele Băncii, sau se lasă
la debitorul gajist dacă obiectul gajului este încuiat şi sigilat de Bancă.
b) Garanţii personale – mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin care una sau mai
multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu încheiat cu Banca, să plătească acesteia
datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuşi.
Formele de garanţii personale aplicabile conform reglementărilor în legislaţia în vigoare
sunt:
- Fidejusiunea (cauţiunea);
64
- Garanţiile prezentate sub formă de scrisoare de garanţie emise de bănci,
- Cesiunea de creanţă – deşi nu face parte din categoria garanţiilor reale sau personale –
întrucât este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, se constituie pentru garantarea
propriu-zisă a creditelor acordate de Bancă. Prin rezultatul său, cesiunea de creanţă asigură, ca
orice garanţie, recuperarea creanţelor Băncii.
- Cesiunea încasărilor în conturile curente.
- Proprietatea intelectuală.
Comisioanele percepute de către bancă se clasifică în dependenţă tipul creditului, se
estimează în corespondenţă cu tarifele şi comisioanele în vigoare.
Consorţiul bancar reprezintă asocierea mai multor bănci în vederea acordării unui credit de
mare anvergură unui creditor, în scopuri investiţionale. Consorţiul bancar are ca scop menţinerea
lichidităţii băncilor, reducerea riscului posibil şi a pierderilor în cazul insolvabilităţii
împrumutaţilor, reducerea cheltuielilor aferente creditului etc. Acordarea creditelor de consorţiu de
băncile comerciale din Republica Moldova este reglementata de BNM în scopul minimizării
riscurilor de credit.
Împrumutatul care intenţionează să obţină un credit în valoare mare în mod independent
îşi alege banca ce îşi va asuma responsabilitatea pentru organizarea consorţiului bancar şi
exercitarea funcţiilor de conducere în afacerea de credit. Această bancă îndeplineşte rolul de bancă
coordonatoare. Drepturile în cauză se acordă unei bănci mai influente sau, de regulă, băncii la care
agentul economic are deschis contul curent. Banca coordonatoare efectuează analiza eficienţei
acordării creditului de consorţiu şi, la adoptarea deciziei, selectionează băncile potenţiate pentru
creditul de consorţiu. Numărul băncilor participante la consorţiu nu este limitat şi se determină de
la caz la caz, luîndu-se în considerare mărimea creditului solicitat, capacitatea băncilor şi
cointeresarea lor în afacerea dată.
Creditul de consorţiu se perfectează printr-un acord de credit între banca coordonatoare şi
băncile participante la creditul de consorţiu şi prin contracte de credit între debitor şi fiecare bancă
participantă la creditul de consorţiu.
Creditul „mare" constituie datoria netă a unei persoane sau a unui grup de persoane acţionînd
în comun, alcătuind zece la suta sau mai mult din capitalul normativ total al băncii.
Prin persoana ce solicită un credit „mare" se subînţelege о persoană fizică sau juridică,
inclusiv о asociaţie sau un grup de persoane care acţionează împreună.
La grupul de persoane acţionând în comun se referă:
- două sau mai multe persoane fizice sau juridice, care se expun aceluiaşi risc, în
urma căruia una din ele, direct sau indirect, о controlează pe cealaltă sau pe celelalte două sau
mai multe persoane fizice sau juridice, relaţiile dintre care nu se controlează, dar care trebuie
65
considerate ca expuse aceluiaşi risc, deoarece ele acţionează în comun. Astfel, dacă una din ele va
avea dificultăţi financiare, alta sau altele pot avea dificultăţi privind rambursarea creditelor.
Datoria neta la credite a unei persoane sau a unui grup de persoane acţionând în comun
include datoria totală la credite minus suma:
- creditelor asigurate cu valori mobiliare emise de Ministerul Finanţelor al
Republicii Moldova, precum şi a creditelor asigurate complet şi irevocabil de garanţia Guvernului
Republicii Moldova sau de guvernul unei ţări membre a Organizaţiei de Colaborare
Economică şi Dezvoltare;
- datoriilor la credite, asigurate complet şi irevocabil cu gaj în formă de depozite
băneşti, consemnate la banca care a acordat creditul.
Restricţiile înaintate de BNM băncilor comerciale privind menţinerea unor limite maxime la
acordarea creditelor „mari" sunt următoarele :
- datoria netă la creditele acordate de banca unei persoane sau unui grup de persoane
nu trebuie sa depăşească 25% din capitalul normativ total al băncii;
- suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv grupurilor de
persoane ce acţionează în comun, care au cele mai mari datorii, nu trebuie să depăşească 50% din
portofoliul total al creditelor băncii;
- valoarea tuturor creditelor „ mari" nu trebuie să depăşească mai mult de cinci ori
capitalul normativ total.
Orice cerere de acordare a creditelor „mari" trebuie sa fie preliminar aprobată prin vot de către
majoritatea membrilor Consiliului băncii. Băncile prezintă Direcţiei de supraveghere şi control al
băncilor a Băncii Naţionale a Moldovei dări de seamă lunare, anexând lista tuturor creditelor „mari"
existente la data gestionară.
Acordarea de credite persoanelor afiliate băncii comerciale
La categoria persoanelor afiliate băncii comerciale se încadrează :
- administratorul băncii - la această categorie se referă următoarele
persoane: persoana oficială de conducere a băncii, orice membru al Adunării generale a
acţionarilor, orice membru al Consiliului băncii, al Comisiei de cenzori şi al Comitetului de credit;
- orice persoană care conform legislaţiei civile are relaţii de căsătorie sau de
rudenie de gradul I ori II cu administratorul, sau are acelaşi interes intr-o întreprindere cu
administratorul;
- acţionarii mari care, direct sau indirect, deţin sau controlează zece sau mai
multe procente din capitalul acţionar al băncii. Dacă acţiunile sunt deţinute sau controlate de soţul
(soţia) unei astfel de persoane sau de о rudă de gradul I, se consideră ca acţiunile sunt deţinute şi
controlate de această persoană;
66
- orice persoană care exercită control asupra băncii, sau se află sub controlul
băncii, sau se află împreuna cu banca sub controlul unei alte persoane care se consideră, dar nu se
vor limita la: sucursalele (companiile-fiice) ale băncii şi sucursalele (companiile-fiice) ale
persoanelor afiliate băncii, persoanele juridice, ale căror sucursale (companii-fiice) sunt banca
sau persoana afiliată băncii, persoane juridice aflate sub controlul persoanelor afiliate băncii.
Acordurile încheiate de bancă trebuie să reflecte interesele băncii. Persoanele afiliate poartă
răspundere în faţa băncii în cazul în care interesul lor personal prevalează interesului băncii.
Băncile trebuie să fie foarte prevăzătoare la încheierea acordurilor cu persoanele afiliate în scopul
prevenirii riscului de nerambursare a creditelor.
Banca poate acorda credite persoanelor afiliate numai pe acelaşi termen şi în aceleaşi condiţii
ca şi altor împrumutaţi. Conform acestor condiţii, banca nu are dreptul să perceapă de la
persoanele afiliate о dobândă mai mică sau о taxă mai mică de comision la credit, contra
încasărilor de la alţi împrumutaţi pentru acorduri de credit analogice.
De asemenea, banca comercială e obligată să înainteze persoanelor afiliate cerinţe privind
asigurarea rambursării creditului, achitarea creditului, prezentarea informaţiei complete
referitoare la situaţia financiară şi a informaţiei vizînd utilizarea eficientă a creditului. La
acordarea de credite persoanelor afiliate riscul de rambursare asumat de bancă nu trebuie să fie mai
mare decat în cazul acordării de credite altor împrumutaţi.
BNM înaintează următoarele restricţii privind menţinerea limitelor maxime la acordarea de
credite persoanelor afiliate băncii:
a) Datoria totală a creditelor acordate unei persoane afiliate sau unui grup de persoane
care acţionează împreună cu persoana afiliată nu trebuie să depăşească 20 la suta din capitalul
normativ total.
b) Valoarea totală a datoriilor aferente creditelor acordate persoanelor afiliate ale
băncii nu trebuie să depăşească mărimea capitalului de gradul I al acestei bănci.
Acordarea de credite funcţionarilor bancari
Băncile din Republica Moldova pot acorda credite funcţionarilor lor. La categoria
funcţionari bancari se referă toţi lucrătorii băncii, cît şi categoria administratorilor băncii.
Acestora din urmă, li se acordă credite conform Regulamentului privind încheierea acordurilor cu
persoanele afiliate băncilor comerciale.
Creditele acordate funcţionarilor bancari sunt de două tipuri:
- credite pentru necesităţi primordiale. Aceste credite sunt acordate pentru procurarea
de bunuri de consum: aparate de bucătărie, mobilă, covoare, frigidere, televizoare, autoturisme,
credite pentru studii etc. Creditele pentru necesităţi primordiale sunt acordate de către bănci în
67
valoare maximă de zece salarii tarifare (de funcţie) la data acordării creditului lucrătorului
respectiv. Aceste credite se acordă ре о perioadă de рînă la 2 ani;
- credite pentru investiţii imobiliare. Creditele respective sunt acordate pentru
procurarea imobilelor. Creditele pentru investiţii imobiliare sunt acordate ре о perioadă de
pînă la 20 de ani în valoare maxima de 100 de salarii tarifare (de funcţie) la data acordării
creditului.
La acordarea creditelor funcţionarilor bancari, banca ia în considerare mai mulţi factori:
vechimea în muncă în sistemul bancar şi nemijlocit la banca dată, importanţa subdiviziunii în
care lucrează funcţionarul şi aportul lui la realizarea obiectivelor băncii. Modul de acordare a
creditelor funcţionarilor bancari nu diferă de acordarea creditelor celorlalţi clienţi ai băncii.
Respectiv, funcţionarul solicitant de credit prezintă la bancă pachetul de documente în baza
căruia vor fi analizate şi evaluate aspectele financiare şi nefinanciare. Totodată, banca solicită,
garanţii ale rambursării creditului. Drept garanţii pot servi: mijloacele băneşti depuse sub formă de
depozit bancar, ipoteca, gaj sau garanţii reale.
Suma necesară a mijloacelor pentru rezervarea în conturile reduceri/provizioane pentru
pierderi la active/angajamente condiţionale se formează în următoarele mărimi de la suma
activelor /angajamentelor condiţionale din fiecare categorie de clasificare:
1. Standard 2 %;
2. Supravegheate 5 %;
3. Substandard 30 %;
4. Dubioase (îndoielnice) 60 %,
5. Compromise (pierderi) 100 %
Creditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în conturile
bilanţiere din grupele 1230-1490- “ Credite acordate clienţilor ”. Aceste conturi fac parte din
clasa I –“ Active ”. În Debitul lor se reflectă sumele creditelor eliberate, iar creditul acestor
conturi reflectă sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor creditelor cu termen expirat,
dintr-un cont în altul, în conformitate cu ordinea privind creditele expirate şi creditele fără
dobîndă.
Pe parcursul anului 2012 banca a finanțat atît proiecte investiționale și activitatea curentă a
agenților economici,cît și a susținut populația prin acordarea de credite în scopul satisfacerii
necesităților de consum, îmbunătățirii condițiilor de trai. Soldul protofoliului de credite la data de
31 decembrie 2012 a constituit 6,202.34 mil. Lei, înregistrînd o creștere considerabilă de
1,413.34 mil. Lei sau 29,50% față de anul precedent.
Cota de piață la total de credite a băncii în sistemul bancar a crescut de la 16,06% la finele
anului 2011 pînă la 17,53% la 31 decembrie, 2012. Evoluția portofoliului de credite și a cotei de
68
piață a băncii față de total sistemul bancar se prezintă astfel:
Figura 4. Evoluția portofoliului de credite și cota de piață
Sursa Raportul anual 2012 BC „Victoriabank” SA
Ponderea portofoliului de credite în total active la finele anului 2012 a constituit 61,73%
ceea ce corespunde cerințelor prudențiale de activitate ale băncii.
Pe parcursul anului 2012 au fost acordate credite care se disting prin flexibilitate și
dobînzi atractive unui număr mare de clienți persoane juridice și fizice, în sumă totală de
4,134.87 mil. Lei.
Persoanelor juridice le sunt oferite credite pentru completarea mijloacelor fixe, circulante,
garanții bancare, facilități overdraft.
În 2012 banca a diversificat ansamblul de produse și servicii creditare destinate
pesroanelor juridice aderînd la proiectul de finanțare „ Fondul Circulant de Investiții” din
resursele oferite de Banca Europeană de Investiții.
Totodată, banca în continuare oferă posibilitatea clienților pesroane juridice de a benficia
de finanțare din contul liniilor de credit externe RISP, FIDA, PAC, KfW, COMPACT, PASET și
altele, oferite de Instituțiile Financiare Interanționale pe termen lung și costuri mici.
Tipurile de credite acordate persoanelor fizice sunt următoarele: credit „Magic”, credit
„Magic Metro”, credit „Casa Magică”, credit ordinar, credit „Renaissance City” pe parcursul
anului 2012 au fost lansate 5 promoții destinate cu oferirea condițiilor speciale de creditare.
Gestionarea valorilor mobiliare în cadrul B.C. „ Victoriabank ” este în competenţa Direcţiei
de trezorerie. Acesta se bazează pe mai multe tipuri de activităţi cum ar fi : activitatea de dealer
cu valori mobiliare de stat şi mai puţin cu cele corporative; activitatea de broker pe piaţa 69
valorilor mobiliare de stat şi corporative; activitatea de underwriting; emiterea valorilor
mobiliare (certificate de depozit). În calitate de clienţi ai băncii în sectorul de activitate de
brokeraj pe piaţa valorilor mobiliare corporative se deservesc atît persoane fizice cît şi juridice
rezidenţi sau nerezidenţi.
Valorile mobiliare de stat sînt instrumente financiare care atestă datoria publică, sub formă
de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat, constituind împrumuturi ale statului în monedă
națională pe termen scurt, mediu și lung.
Bonurile de trezorerie se emit cu scont şi se răscumpără la scadenţă la valoarea lor
nominală, avînd termenul de circulaţie pînă la un an.
Obligaţiunile de stat se emit cu scont, la preţul lor nominal sau cu primă, cu o rată fixă sau
flotantă a dobînzii și se răscumpără la scadenţă la valoarea lor nominală, avînd termenul de
circulaţie un an și mai mare.
Volumul emisiunii obligatiunilor de stat se stabilește de către Ministerul Finanțelor, în
coordonare cu Banca Națională a Moldovei, în limitele datoriei de stat interne prevazute de
Legea bugetului de stat pe anul respectiv.
Pentru fiecare emisiune de obligatiuni de stat, Ministerul Finanțelor stabilește următorii
indicatori, care se anunță în Comunicatul oficial de plasare a valorilor mobiliare de stat:data
desfășurării licitației; termenul de circulație a valorii mobiliare de stat; numărul de înregistrare;
valoarea nominala a unei valori mobiliare de stat; volumul ofertei; mărimea maximala a marjei
acceptate.
Ministerul Finanțelor prezintă Băncii Naționale a Moldovei cu 5 (cinci) zile calendaristice
pîna la data desfășurării licitației Comunicatul oficial de plasare a valorilor mobiliare de stat, iar
Banca Națională a Moldovei cu 4 (patru) zile calendaristice pîna la data desfășurarii licitatiei îl
expediaza dealerilor primari și participanților.
Titlurile corporative (acţiunile) sunt emise în conformitate cu principiile stabilite în legea
privind societăţile pe acţiuni şi legea cu privire la instituţiile finanicare. Totodată, particularităţile
emiterii de către băncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite şi de actele normative ale
Băncii Naţionale, principiul dintre care este Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de
acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către B.N.M.
Operaţiile de investiţie sunt operaţii active ale băncii şi se gestionează în clasa I “Active "
la grupul de conturi 1180 "Hîrtii de valoare investiţionale". În Debit - se reflectă valoarea
nominală a investiţiilor procurate. În Credit-este reflectată răscumpărarea titlurilor de valoare
investiţionale.
Operaţiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaţii pasive ale băncii şi sunt gestionate
în clasa II "Obligaţiuni ” la grupul de conturi 2180 "Hîrtii de valoare emise".Grupa este
70
destinată pentru evidenţa tuturor titlurilor de valoare emise de bancă. În Credit - se reflectă
valoarea nominală a titlurilor de valoare emise, plasate. În Debit - este reflectată răscumpărarea
titlurilor de valoare emise.
CAPITOLUL VIII. OPERAȚIUNILE, CU VALUTĂ TIPURILE ȘI MODUL
ORAGANIZĂRII LOR
Operaţiuni în valută străină - Banca Naţională a Moldovei efectuează operaţiuni de cumpărare şi
vînzare a valutei străine cu dealerii autorizaţi, cu băncile străine şi cu Guvernul Republicii Moldova.
Dealerii autorizaţi au dreptul să cumpere şi să vîndă valută străină atît rezidenţilor, cît şi
nerezidenţilor, în conformitate cu prevederile licenţelor eliberate, documentele normative şi alte
documente, elaborate de Banca Naţională a Moldovei.
Operaţiunile valutare ale băncii sunt:
Deschiderea conturilor valutare;
Încasarea valutei convertibile in numerar;
Transferul mijloacelor valutare;
Eliberarea valutei convertibile în numerar;
Vânzarea/cumpărarea valutei străine prin virament; 71
Vânzarea/cumpărarea mijloacelor valutare în numerar;
Verificarea autenticităţii bancnotelor;
Garanţii bancare;
Acordarea creditelor in valuta străina;
Overdrafturi în valuta străina;
Acreditive de import si export;
Servicii cu privire la incaso documentar;
Primirea depozitelor în valuta străina;
Operaţiuni cu băncile corespondente;
Eliberarea la cererea clienţilor a unor adeverinţe si scrisori perfectate in limba străina;
Acordarea informaţiei cu privire la ratele de schimb ale valutelor străine;
Eliberarea adeverinţelor si extraselor privind deţinerea conturilor si mişcarea mijloacelor
de pe cont;
Întocmirea si verificarea declaraţiei de repatriere/cartelei de plata.
Poziţia valutară este folosită de către bancă în scopul diminuării riscurilor valutare şi a
controlului asupra acestora. Poziţia valutară este de două tipuri: deschisă şi închisă. Poziţia
valutară apare la data încheierii tranzacţiei pentru cumpărarea sau vînzarea valutei şi a altor
valori în valută, precum şi la data veniturilor aferente dobînzii şi înscrierii în cont a altor venituri
în valută. La determinarea poziţiei valutare B.C. „ Victoriabank ” calculează mărimile şi
raporturile poziţiei valutare deschise separat pentru fiecare valută.
În scopul supravegherii respectării de către bănci limitele poziției valutare deschise băncile
trebue să prezinte la Banca Națională a Moldovei „ Raprtul privind poziția valutară deschisă a
băncii” la finele zilei lucrătoare care urmează să fie întocmite în lei moldovenești, se prezintă nu
mai tîrziu de ora 12:00 a următoarei zile lucrătoare.În scopul diminuării riscului valutar al băncii,
Banca Naţională a Moldovei stabileşte următoarele limite privind raportul poziţiei valutare
deschise:
a) raportul poziţiei valutare deschise lungi la fiecare valută străină nu trebuie să depăşească
"+10%";
b) raportul poziţiei valutare deschise scurte la fiecare valută străina nu trebuie să fie mai mic de
"-10%";
c) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie să depăşească
"+20%";
d) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie să fie mai mica
de "-20%";
72
e) raportul dintre suma activelor bilanţiere în valută străină şi suma obligaţiunilor bilanţiere în
valută străină nu trebuie să depăşească “+25%” sau să fie mai mic de “-25%”.
Pentru a deschide un cont în valută la B.C.„ Victoriabank ” persoana fizică va înainta o
cerere de deschidere a contului, prezentînd buletinul de identitate. Pentru sustragerea sau
amplasarea banilor de pe cont nu este necesar de a prezenta la bancă documente confirmative de
în provinienţă a banilor, cum se practica mai înainte.
Persoanele juridice pot deschide conturi curente în valută pentru efectuarea plăţilor în
favoarea nerezidenţilor, în limitele operaţiunilor curente internaţionale sau cu scopul de a achita
datoriile în valută nerezidenţilor şi în cazul cînd mijloacele au fost cumpărate de pe piaţa valutară
internă.
B.C.„ Victoriabank ”deserveşte atît persoane fizice, cît şi pe cele juridice. Persoanele
juridice pot efectua plăţi peste hotare numai prin virament, însoţite de documentele ce confirmă
necesitatea efectuării acestor plăţi. Deasemeni persoanele juridice pot să cumpere valută străină,
numai pentru efectuarea lăţilor permise din străinătate şi în cazul rambursării creditelor în valută.
Banca stabileşte cursurile de vînzare-cumpărare a valutei în tranzacţiile cu persoanele juridice,
cursurile pot fi unice pentru toţi clienţii sau individuale în funcţie de valoarea tranzacţiei,
diferenţa dintre cursul de cumpărare şi cursul de vînzare constituie comisionul băncii, lista
acestor cursuri este accesibilă pentru clienţi. Cursul de cumpărare se stabileşte zilnic printr-o
poziţie semnată de conducătorul băncii şi se legalizează prin ştampila băncii.dispoziţia privind
cursurile stabilite se noteză într-un registru numerotat, cusut. Cumpărarea sumelor ce depăşeşte
valoarea de 50,000 de dolari SUA se efectuează cu permisiunea BNM, iar la vînzarea valutei
străine persoanelor fizice nu li se eliberează permisiunea de scoate valuta peste hotare.
În cazul efectuării unor operaţiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de dolari
SUA, persoanele fizice trebuie să prezinte actul de identitate în scopul combaterii spălării
banilor.
Pentru ca bancă să poată deschide case de schimb valutar, banca printr-un aviz în acris
comunică BNM hotărîrea cu trei zile înainte de a deschide casa de chimb valutar. Avizul va
conţine: sediul casei de schimb valutar; dotarea tehnică şi documentară, care trebuie să
corespundă cerinţelor stabilite de BNM; asigurarea serviciului de pază.
Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze aşa operaţiuni ca: operaţiuni de cumpărare
a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor
proprii; operaţiunea de vînzare a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoanele
fizice din contul mijloacelor lor proprii; operaţiuni de schimb valutar în numerar pe o altă valută;
operaţiuni de schimb valutar prin intermediul cardurilor.
73
B.C.„ Victoriabank ”stabileşte cursul casei de schimb valutar de cumpărare şi cursul de
vînzare a valutei străine pentru persoanele fizice, iar diferenţa dintre cursuri reprezintă venitul
băncii, adică comisionul băncii. Cursurile de cumpărare şi de vînzare a valute, care se stabilesc
se înregistrează într-un registru numerotat, cusut şi vizat prin semnăturile conducătorului,
contabilului şef şi prin ştamipila băncii, în fiecare zi pînă la orele 12 dimineaţa B.C.
„ Victoriabank ” este obligată să informeze BNM despre cursurile stabilite de cumpărare şi de
vînzare a valutei a casalor de schimb valutar proprii.
Casa de schimb valutar este obligată să înregistreze la casa de marcaj toate operaţiunile de
schimb valutar prestate persoanelor fizice. Pentru fiecare operaţiune de chimb se deschide un
registru aparte în care se ţine evidenţa îndeplinirii operaţiunilor. Pentru confirmarea efectuării
operaţiunii, funcţionarul casei îi va înmîna clientului buletinul de schimb valutar, iar celălalt
rămîne în casa de schimb valutar şi este depus în mapa cu documntele zilei.
Controlul valutar reprezintă totalitatea măsurilor aplicate de către organele și agentii
controlului valutar în scopul asigurării respectării de către rezidenți și nerezidenți a prevederilor
legislației valutare. Ca rezultat al controlului valutar efectuat de catre organele controlului
valutar se întocmeste un act (raport) de control. Organele controlului valutar sunt: Banca
Nationala a Moldovei ; organele vamale; organele fiscale; Comisia Națională a Pieței Financiare;
Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție;
Curtea de Conturi.
CAPITOLUL IX. OPERAȚIUNILE DE LEASING, FACTORING ȘI TRUST ALE
BĂNCII
Leasing Creditele pentru susţinerea activităţii de leasing se acordă societăţilor şi
instituţiilor financiare specializate în desfăşurarea activităţii de leasing pentru achiziţionarea
activelor ce fac obiectul contractelor de leasing încheiate cu furnizorii. În situaţia în care
societatea specializată în activitate de leasing nu are suficiente fonduri pentru finanţarea acestei
activităţi, ele pot fi împrumutate de la bancă.
Leasingul poate fi intern şi internaţional atunci cînd măcar un participant la operaţiunea de
leasig este nerezident.
Operaţiunile de leasing la bancă decurge în 3 etape:
studierea condiţiilor – presupune întocmirea cererii şi a contractului de credit între locator şi
bancă.
întocmirea contractului de vîntare-cumpărare a mijloacelor fixe – presupune perfectarea
actului de primire şi dare în exploatare a mijloacelor fixe şi a contractului de leasing.
74
Perioada de exploatare a mijloacelor fixe – presupune efectuarea plăţii de către locator în
baza contractului de leasing.
Deosebim :
Leasing financiar , presupune îndeplinirea a cel puţin unuia din criteriile:
1. riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din
momentul încheierii contractului de leasing;
2. părţile au prevăzut expres că la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului
dreptul de proprietate asupra bunului;
3. utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar preţul de cumpărare va reprezenta
cel mult 50% din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi
exprimată;
4. perioada de folosire a bunului în sistemul de leasing acoperă cel puţin 75% din durata
normată de utilizare a bunului, chiar dacă, în final dreptul de proprietate nu este
transferat.
Băncile utilizează numai operaţiunile de leasing financiar.
Leasing operaţional presupune o închiriere pe o perioadă mai scurtă, iar la sfîrşitul contractului
părţile pot opta pentru :
1. Prelungirea duratei de închiriere, prin incheierea unui nou contract de leasing
2. Încetarea contractului şi returnarea bunului societăţii de leasing.
În cazul acestui tip de leasing, nu există o relaţie directă între preţul la care a fost
achiziţionat bunul de către societatea de leasing şi mărimea chiriei percepute.Leasingul prezintă
două avantaje economice pentru utilizatori deoarece:1) bunurile mobile care sunt importate în
scopul utilizării în sistem de leasing se încadrează în regimul bunurilor admise temporar la
import, fără plata taxelor vamale, deci cu un impact pozitiv asupra trezoreriei acestora, datorită
faptului că taxele vamale se vor plăti, la intrarea în proprietatea utilizatorului, asupra valorii
riziduale a bunului; 2) facilitează introducerea tehnicii noi în procesul de producţie al
utilizatorului.
În vederea acordării creditelor pentru activitatea de leasing, banca urmăreşte: să fie inclusă
în obiectul de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasing; existenţa contractelor de
leasing încheiate cu utilizatrii din care să rezulte natura bunurilor, valoarea de achiziţie a
acestora, cota lunară de amortizare, perioada pentru care bunul va fi închiriat ect.; înscrierea în
contractul de leasing a clauzei obligatorii penztru societatea de asigurări de aface dovada plăţii
primilor de asigurare pe toată perioada de creditare ; perioada de acreditare să nu depăşeaswcă
durata contractului de leasing; contractul de leasing să nu prevadă clauza posibilităţii rezilierii
75
înainte de termenul prevăzut; plata chiriei să se efectueze în contul socităţii de leasing deschis la
banca finanţatoare.
Pentru fundamentarea deciziei de creditare banca analizeză bonitatea solicitanţilor de credite
pe baza indicatorilor finaciari, concomitent cu analiza acestei bonităţi şi pentru locatar, obligaţia
depunerii documentilor financiare ale acestuia revenind solicitantului de credite.
La acordarea creditelor pentru activitatea de leasing sînt acceptate, cu prioritate, în garanţie
care fac obiectul contractului de leasing, cesiunea de creanţe asupra încasărilor din contractul de
leasing precum şi alte garanţii.
Factoring. Factoring este operaţiunea prin care clientul denumit aderent transferă
proprietatea creanţelor sale provenite din facturile sale comerciale către un creditor (bancă sau
altă firmă angajată în operaţiuni de factoring ), denumită factor, aceasta avînd obligaţia, conform
contractului încheiat, de a încasa creanţele aderentului. Pentru această operaţiune aderentul
plăteşte factorului un comision sau o dobîndă, după caz. Factoringul este o metodă nouă de
acordare a creditului la noi în RM, precum şi la B.C. „ Victoriabank ”, esenţa acestuia constă în
transferarea de către aderent, acreanţelor sale sau a unei părţi din acestea factorului, care se
obligă să încaserze şi să suporte riscul insolvabilităţii debitorului.
Pentru a obţine un contract de tip factoring clientul prezintă la bancă o cerere unde indică
suma factorilor şi scopul acestora, anexînd un set de documente cerute de către bancă, cel mai
important fiind însă raportul financiar anual. După prezentarea pachetului de documente banca
analizează situaţia economico-financiară a clientului, după care îşi expune decizia privitor la
creditul de factoring. Este de menţionat faptul că banca nu iniţiază un credit de factoring pentru
persoanele fizice ce au datorii pe termen lung; pentru documentele de plată prezentate de la
instituţiile bugetare; pentru documentele de plată a agenţilor economici anunţaţi ca insolvabili.
Participanţii la operaţiunea de factoring:
1. furnizorul sau aderentul;
2. cumpărătorul;
3. factorul sau banca.
În practica bancară se deosebesc operaţiuni de factoring de tip deschis, cînd debitorul este
adus la cunoştinţă că în afacere s-a implicat un nou participant, factorul şi factoring de tip închis,
cînd debitorul nu se aduce la cunoştinţă despre existenţa factorului.
Banca ca regulă, achită cererea de plată a furnizorului în mărime de 80%-90%, profitul
constituinduse din exeplu: 100% (a sumei)-90% (din sumă) = 10%(profit bancar). După
modalitatea de efectuare a plăţii creanţelor de către factor, există două tipuri principale de
factoring:
76
Factoringul la scandenţă, în cazul în care factorul cumpără toţi clienţii neîncasaţi
(creanţe) şi face plata aderentului o dată pe lună constînd din valoarea creanţelor încasate
în cursul lunii.
Factoringul în avans, în cazul în care factorul achită aderentului contravaloarea facturilor
prezentate şi acceptate de factor (acordă un credit).
Numai factoringul în avans reprezintă propriu-zis un credit de factoring, deoarece în cazul
factoringului la scadenţă aderentul primeşte doar valoarea încasată în cursul lunii din facturile
cedate acestuia şi plăteşte un comision factorului pentru efortul depus pentru evidenţa şi
încasarea creantelor respective.În cazul factoringului în avans factorul plăteşte la prezentarea
facturilor, de obicei, numai o parte din contravaloarea acestora ub formă de avans, reprezentînd
cel mult 80% din valoarea creanţelor acceptate, iar diferenţa se se constituie în garanţie reţinută
de factor pentru limitarea riscului de încasare, din cauze ce ţin de nerespectarea de către aderent
a clauzelor din contractele comerciale. Această diferenţă se plăteşte aderentului ulterior. Pe
măsură încasării creanţelor de la debitori.Banca preia facturile de la aderent, în baza contractului
factoring, pe baza cererii de plată a facturilor care are anexat un borderou ce conţine toate
facturile acceptate de factor.
În cadrul contractului de factoring, banca în calitate de factor, asigură realizarea sarcinilor ce
decurg din contract, asumîndu-şi următoarele obligaţii : Preluarea selectivă a facturilor pe baza
documentelor justificative: contracte de livrare, documente ce atestă expedierea mărfurilor sau
prestarea serviciilor, confirmarea aderentului că facturile în cauză nu se află în litigiu cu debitorii
etc.; Plata facturilor acceptate; Gestionarea creanţelor acceptate; Asigurarea încasării acestor
creanţe.
La preluarea selectivă a creanţelor, banca se asigură că acestea se referă la operaţiuni
economice reale; dacă au teremene de încasare mai mici de 180 de zile; să nu fi făcut obiectul
unui alt gen de creditare (credit pe baza creanţelor neîncasate, de exemplu) şi ca aderentul să
prezinte garanţie bancară valabilă , emisă de banca debitorului.
Pentru ca banca să accepte plata facturilor (acordarea creditului ), acesta din urmă trebuie
să-şi informeze debitorii respectivi privind existenţa contractului de factoring încheiat cu banca
şi să semneze o chitanţă subrogatorie (de sustituire în exercitarea dreptului de proprietate) prin
care se constată transmiterea proprietăţii asupra creanţelor de la aderent la factor şi faptul că
plata se va face de către debitor direct factorului.
Creditul de factoring se garantează cu însuşi creanţele respective care prin operaţiunea de
factoring revin du’irect băncii care le-a preluat.
Agioul (diferenţa de valoare sau cîştigul ) reţinut de bancă în operaţiunea de factoring
reprezintă costul suportat de aderent pentru finanţarea primită şi el include , practic, un comision
77
oferit factorului şi dobînda aferentă creditului.
Finanţarea furnizată de factor ce îmbunătăţeşte lichiditatea firmei nu ieste ieftină şi, deci,
împrumutul bancar clasic este mai flexibil şi mai puţin costisitor. Ca urmare, finanţarea prin
factoring constituie pentru firme o finaţare de ultimă instanţă, cînd firma a epuizat posibilităţile
apelării la creditul bancar şi nici nu poate să-şi crească propriul capital.
Evidenţa operaţiunilor de factoring se ţine la bancă la contul de activ 1494 „ Factoring ”.în
cadrul evidenţei analitice se deschid conturi personale pe fiecare furnizor în parte. Documentele
de plată cumpărate de la furnizor se i-au la evidenţă la contul de memorandum 7303 „Documente
de decontare la operaţiuni de factoring”.pentru creditul factoring banca formează un fond de risc,
asemeni creditelor de alt tip,încasează dobînda pentru creditul acordat şi un comision. Evidenţa
acordării creditului de factoring se face prin înregistrarea contabilă: Dt. 1491/ Ct .2224 (1031
pentru o altă B.C.); 7303 – intrare. Dobînda calculată pentru acesta se face prin înregistrarea: Dt.
1743/ Ct. 4494. Achitarea datoriei de către furnizor în baza ordinului de plată se întocmeşte
înregistrarea: Dt. 2224 (1031 în altă B.C.)/ Ct 1494; 7303 – ieşire.
Trust (Serviciul fiduciar sau custodie) Trustul reprezintă serviciul de gestiune a
patrimoniului clientului în numele lui conform contractului de trust. După persoanele care
apelează la trust avem:
►Pentru persoanele fizice deosebim servicii de trust prin testament şi prin agent.
Trust prin agent presupune că banca gestionează toate fluxurile financiare ale clientului :
- Prin agent fiduciar direct – banca achită toate conturile clientului fără a confirma acceptul lui,
ea doar îl informează despre efectuarea plăţii;
- Prin agent fiduciar indirect – fiecare plată din contul clientului este confirmată de către client.
► Pentru firmele comerciale:
- Operaţiuni de tutelare – banca controlează conturile firmei şi achită conturile, aceasta
doar produce
- Operaţiuni de agent – banca oferă servicii speciale firmei(transmiterea în gestiunea băncii
de cătra client a unor activităţi ale sale);
► Pentru firmele necomerciale( fond de pensii etc.) – care în virtutea activităţii sale formează
stocuri de active financiare, le pot transmite băncii în serviciul fiduciar. Poate fi efectuat prin :
- Serviciul fiduciar direct - banca decide asupra politicii investiţionale a firmei şi
efectuează toate activităţile în corelare cu ea.
- Serviciul fiduciar discret – firma singură îşi formează politica investiţională, iar banca
efectuează doar operaţiunile în conformitate cu ea.
Serviciile fiduciare reprezintă pentru bancă o sursă de venit sub formă de comisioane:
comision fix (un procent stabilit de la sumă); comision onorar (o parte din veniturile aduse
78
firmei suplimentar).
Trustul nu necesită plasament din partea băncii, este o operaţiune care nu modifică bilanţul
bancar şi deci este lipsit de risc.
CAPITOLUL X. REZULTATUL ACTIVITĂȚII BĂNCII COMERCIALE ȘI
RAPOARTELE FINANCIARE ANUALE ALE BĂNCII COMERCIALE
Activitatea oricărei bănci este însoţită de venituri şi pierderi. Formula de calcul a
rezultatelor financiare este următoare: Rezultatele obţinute de bancă = Venit – Cheltuieli.
Veniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate
din dobînzile aferente creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de
lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le primească,
executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terților, sumele sub forma veniturilor
excepţionale şi a altor sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.
B.C. „ Victoriabank ” în activitatea sa suportă anumite cheltuieli conform Cerinţelor
Standardului Naţional, unde venitul băncii se clasifică pe mai multe categorii de activităţi:
1. venituri din activitatea operaţională;
2. venituri din activitatea neoperaţională;
3. venituri extraordinare.
Crearea veniturilor la bancă sumează existenţa a patru aspecte importante: crearea,
facturarea, încasarea şi încorporarea.
79
În dependenţă de provenienţa lor, veniturile bancare se clasifică în mai multe categorii:
- venituri procentuale, sunt acele venituri care se formează în urma încasării dobînzilor
aferente investiţiilor în valori mobiliare de stat şi corporative; din creditele acordate băncilor,
persoanelor fizice şi juridice, guvernului;
- venituri neprocentuale, venituri formate în urma încasărilor comisioanelor din serviciile
prestate: operaţiuni de asigurare, operaţiuni de brokeraj al valorilor mobiliare şi al valutei în
urma eliberării garanţiilor bancare; deţinerea conturilor clienţilor; servicii de consulting;
comisioanele prestate la operaţiunile de credit şi investiţii în valori mobiliare; prestarea
serviciilor privitor la carduri; ş.a. comisioane;
- alte venituri, venituri aferente operaţiunilor de comercializare a valorilor mobiliare şi a
valutei; venituri aferente reevaluării valutelor şi valorilor mobiliare, venituri obţinute din
comercializarea metalelor preţioase; vînzarea activelor fixe şi altor materiale; încasarea
amenzilor, penalităţilor, venituri neprogramate; venituri provenite din reluarea rezervei
generale pentru riscul de credit.
Acumularea acestor venituri se clasifică în:
- venituri aferente dobînzilor, aceste se reflectă în evidenţă canform metodei
calculării, iar dobînda calculată se reflectă conform principiului acumulării
veniturilor la conturile din clasa „4”;
- venituri neaferente dobînzilor, se reflectă în evidenţă conform metodei de casa.
Cheltuielile se determină ţinîndu-se cont de patru aspecte esenţiale în activitatea băncii şi
anume: angajarea, consumul, plata, imputarea.
După natura lor cheltuielile bancare se clasifică în:
- cheltuieli procentuale, sunt sumele de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi
fixate sau variabile: achitate la depozitele la vedere şi la termen, la depozitele de
economii, plasamentele bancare, dobînzi achitate la certificatele de depozit, alte
valori mobiliare şi alte dobînzii.;
- cheltuieli neprocentuale;
- cheltuieli de amortizare a clădirilor, mobilei, mijloacelor de transport;
- cheltuieli aferente remunerării muncii şi defalcările obligatorii;
- cheltuieli aferente imobilului;
- cheltuieli de transport, deplasările;
- cheltuieli de birou;
- alte cheltuieli, amenzi, penalităţi, cancţiuni, cheltuieli extraordinare, plata
impozitelor şi taxelor, pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, mijloacelor fixe,
cheltuieli pentru reduceri la credite.
80
În timpul anului de gestiune banca suportă unele cheltuieli, care se clasifică în:
- Cheltuieli aferente dobînzilor (cheltuieli legate de plata dobînzilor operaţiunile
pasive ale băncii);
- Cheltuieli neaferente dobînzilor (comisioanele şi taxele plătite, cheltuieli pentru
remunerarea muncii).
Evidenţa contabilă ale acestor cheltuieli se face conform metodei de casă.
Pentru a determina rezultatul net al băncii, este nevoie de comparat veniturile şi
cheltuielile, care de fapt se reflectată ca profitul băncii, în cazul cînd veniturile depăşesc
cheltuielile, în caz contrar banca va suporta pierderi.
Profitul bancar se formează din marja procentuală, la rîndul său marja este diferenţa dintre
dobînzile încasate şi cele plătite. Are ca scop compensarea tuturor pierderilor şi cheltuielilor
realizate de banca.
Deosebim 2 metode de calculare a marjei procentuale:
1. Metoda absolută Marja % = dobînda plătită – dobînda încasată
2. Metoda relativă (coeficienţilor) – sunt mai multe variante de calculare a coeficientului.
CMarjei % efective ¿Dobî nda î ncasat ă efectiv−dob î nda pl ă tit ă efectiv
Valoareamedie a activelor care asigur ă venit
(4)
Activele care asigură venit se consideră: Credite - Investiţii în hîrtii de valoare - Investiţii
reale - Operaţiunile de leading şi factoring
b. CMarjei % efective =¿ Dobînda încasatăefectiv−dobînda plătită efectivMărimea medie a activelor băncii
(5)
c. Coeficientul marjei % pe diferite tipuri de activităţi (ex. pentru credite) CMarjei % efective =
(Dobînda încasată efectiv – Dobînda plătită efectiv) / Valoarea medie activelor (investiţii
direcţionate) pentru creanţe.
Rezultatul financiar al băncii se calculează lunar în urma închiderii conturilor din clasele 4
şi 5, şi reflectarea lor la contul 3504 „Profit nedistribuit”. Rata impozitului pe venit pentru anul
2013 constituie 12%, 2011 era de 0%.
La calcularea impozitului pe venit, se înregistrează următoarea formulă contabilă:
Debit contul „5991” „Impozitul pe venit”
Credit contul 2801 „Datorii curente privind impozitul pe venit”
Profitul nedistribuit al băncii se repartizează trimestrial în conformitate cu deciziile
organelor abilitate ale băncii, iar reprezentarea contabilă se face în felul următor:
- La decizia Adunării Generale a Acţionarilor la majorarea capitalului social Dt 3504 /Ct 3000;
81
- La majorarea sau formarea capitalului de rezervă Dt 3504 / Ct 3502.
Cînd la B.C. „ Victoriabank ” se achită dividendele în avans se întocmeşte formula
contabilă Dt 3508 / Ct 2224 – 1001. la sfîrşitul periaaodei de gestine calcularea dividendelor
contra plată se efectuează prin Dt 3504 / Ct 2808. La determinarea sumei către plată, ţinînd cont
de suma plătită în avans se face recalcularea Dt 2808 / Ct 3508, iar efecturea plăţii dividendelor
se efectuează prin înregistrarea Dt 2808 / Ct 2224 – 1001.
Indicatori de profitabilitate bancară
Pentru a putea mai consolidat de perceput evaluarea activităţii, este nevoie de analizat
indicatorii de profitabilitate a băncii, astfel unii din cei mai importanţi sunt:
► Rata profitului net
Rpn= PnVt
*100 (6)
Unde: Rpn – rata profitului net;
Pn – profit net;
Vt – venituri totale.
Mărimea acestui indicator depinde de raportul dintre venituri şi cheltuieli ale băncii, şi de
structura veniturilor şi costurilor bancare.
► Rata rentabilităţii economice (ROA-return on asse)
ℜ=PnAt
*100 (7)
unde Re – rata rentabilităţii economice;
Pn – profit net;
At – active totale.
Acest indicator reflectă capacitate managerială de a utiliza resursele băncii pentru obţinerea
profitului. De asemeni exprimă rezultatul, profitul net în funcţie de modulul specific al
procesului de operare cu activele băncii, în condiţiile unui volum al resurselor stabilit.
► Rata rentabilităţii financiare (ROE-return on investment,equity)
Rf = PnC
∗100 (8)
unde Rf – rata rentabilităţii financiare;
Pn – profit net;
C – capital acţionar.
Acest indicator evaluează rezultatele managementului bancar în ansamblu şi indică pentru
acţionari eficieţa investiţiei făcute. Se consideră favorabil pentru bancă cînd rata rentabilităţii
82
financiare este mai mare decît rata medie a dobînzii pe piaţă, cu scopul de a creşte cursul
acţiunilor la bursă, adică a fi atractive.
Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 8) se întocmesc potrivit unui formular unic,
unde se reflectă analiza veniturilor, cheltuielilor şi profitului obţinut prin segmente de activitate,
repartizarea profitului net, pierderile înregistrarea şi modul de acoperire sau de recuperare a
acestora.
Rapoartele sunt prezentate pe suport de hîrtie sau pe bandă magnetică. Toate rechizitele
rapoartelor trebuie să fie completate, iar în caz că banca nu are nimic de reflectat referitor la
anumite activităţi din raporturi, categoria respectivă trebuie să fie egală cu zero obligatoriu.
În cazul comiterii unor greşeli modificări şi completări în raport nu se admit, acesta trebuie
să fie îndeplinit cu un scris citeţ.
Fiecare raport este semnat de către două persoane oficial autorizate de către Consiliul
băncii, precum şi de executorul responsabil. În raport sumele se rotungesc pînă la 1 leu, iar
mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al BNM la data
gestionării. Banca întocmeşte şi prezintă următoarele rapoarte financiare: bilanţul contabil;
raportul privind rezultatele financiare; raportul privind circulaţia capitalului propriu; raportul
privind fluxul mijloacelor băneşti; note explicative la rapoartele financiare.
Bilanţul contabil (Anexa 9)
Reprezintă bilanţul băncii la sfîrşitul perioadei de comunicare a datelor. El are menirea de a
reflecta starea financiară a băncii la data gestionară. În Bilanţul contabil se vor indica conturile
claselor active, obligaţiuni şi conturile de capital. La B.C. „Victoriabank”toţi lucrătorii băncii
sunt uniţi în reţea (serviciul contabilitate, serviciul decontări, serviciul creditare şi casierie). La
sfîrşitul zilei se întocmeşte bilanţul zilnic pe baza documentelor primare.
Activul bilanțier cuprinde mijloacele economice precum și rezultatele nete sub forma
pierderilor. Tratarea pierderilor ca elemente de activ se întemeiază pe faptul ca ele reprezintă
mijloace economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile obținute, altfel spus,
cheltuielile care nu ajung în faza de realizare economică.
Pasivul bilanțului cuprinde sursele de finanțare si rezultatele sub forma profitului; în
calitate de pasiv, profitul reprezinta surse de finantare create ca excedent al veniturilor in raport
cu cheltuielile acoperite.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (Anexa 10)
Este divizat pe următoarele tipuri de activităţi : operaţională, de investiţii, financiară.
Gruparea fluxului mijloacelor băneşti asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu informaţii care
le permit să aprecieze influienţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei financiare a băncii, mărimii
mijloacelor băneşti, precum şi evelurea interconexiunii genurilor de activitate specificate.
83
Fluxurile mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include : suma veniturilor şi
cheltuielilor aferente dobînzilor, suma impozitului pe venit, suma conturilor Nostro şi Loro în
BNM şi B.C. „Victoriabank”, suma creanţelor privind leasingul financiar, suma depozitelor şi
împrumuturile overnight.
Activitatea investiţională include: suma dividendelor şi a dobînzilor primite, procurarea
HV investiţionale, suma veniturilor din realizarea HV, investiţii, cumpărarea-vînzarea activelor
pe termen lung.
Activitatea financiară cuprinde informaţia despre emiterea acţiunilor, achitarea datoriilor
subordonate şi dividendele plătite.
Raportul privind fluxul capitalului propriu
Conţine informaţia despre suma acţiunilor simple şi privilegiate la începutul anului şi
emiterea noilor acţiuni, surplus de capital al băncii la începutul anului şi răscumpărarea
acţiunilor. Deasemeni conţine profitul net al băncii şi suma dividendelor declarate, suma
profitului nedistribuit al băncii şi suma capitalului acţionar total.
Notele explicative la rapaortele financiare anuale
Aceste includ informaţii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul de
credite şi formarea fondului de risc, suma împrumuturilor primite şi eliberate, structura
capitalului şi distribuirea portofoliului şi informaţii despre emisia băncii.
CONCLUZII
Sectorul bancar reprezintă componenta de bază a pieţei financiare din Republicii Moldova,
în condiţiile în care alte elemente sunt slab dezvoltate, au o pondere redusă (instituţiile de
microfinanţare şi creditare nebancară, leasing), sau sunt virtual inexistente.
Sectorul bancar moldovenesc a crescut continuu pe parcursul ultimilor 13 ani, cu excepţia
perioadei de criză septembrie 2008-februarie 2010, când au fost înregistrate reduceri ai
majorităţii indicatorilor de performanţă. Începând cu luna martie 2010, însă, sectorul bancar
moldovenesc a intrat din nou într-o curbă de ascensiune. Evoluţiile în ascensiune ale sistemului
bancar moldovenesc au fost determinate de creşterea economică per ansamblu a ţării, însoţită de
cererea sporită pentru produse bancare, cât şi de sporirea volumului de remitenţe.
Banca este o instituţie financiară, în cele mai multe cazuri o societate pe acţiuni pe
principii de libertate, autonomie financiară şi supunere a legislaţiei în vigoare în ţara care
activează. Pentru crearea unei bănci există anumite reguli transcrise în legislaţia fiecărei ţări,
84
numai respectarea integrală a acestor reguli permite societăţii financiare să se
denumească“BANCĂ”, şi să acorde toate serviciile permise de legislaţie pentru bănci şi oricărei
instituţii financiare în activitatea sa. Pentru oriceactivitate a unei bănci este nevoie de careva
resurse care vor fi utilizate pentru a-şi desfăşura activitatea.
De 23 de ani de când activează pe piaţa din Republica Moldova, Victoriabank
înregistrează noi performanţe şi succese considerabile, care o plasează în locuri de frunte în topul
băncilor comerciale din ţară.
Performanţele Victoriabank se datorează în special necesităţilor diferite ale clienţilor săi,
dar şi concurenţei puternice din sistemul financiar-bancar naţional, care determină Victoriabank
să evolueze continuu, punînd un accent deosebit pe implementarea celor mai noi tehnologii
şi strategii bancare.
Pentru Victoriabank, este o condiţie esenţială ca produsele şi serviciile sale să fie
prezentate şi promovate cu succes, întrucât acestea contribuie cel mai mult la creşterea activelor,
a profitabilităţii şi a încrederii clienţilor în Bancă. Anume acest vot de încredere, acordat de
clienţii şi partenerii săi, a determinat menţinerea şi consolidarea Victoriabank ca fruntaş al
sistemului financiar-bancar din Moldova, performanţă înregistrată datorită majorării cotei de
piaţă la principalii indicatori de activitate bancară.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 548-XIII, 21.07.1995
2. Legea Republicii Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001.
3. Legea privind reglementarea valutara nr.62-XVI din 21 martie 2008 (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2008, nr.127-130, art.496)
4. Regulament cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de refinanţare Nr.2/08 din 22.11.95
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.71-72/32 din 21.12.1995)
5. Legea instituţiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.1/2 din 01.01.1996).
6. Regulamentul cu privire la deschiderea filialelor de către bănci Nr.37/09-01 din 15.11.96
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.75-76/91 din 21.11.1996)85
7. Regulamentul cu privire la folosirea facilităţii de lombard între Banca Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale Nr.4/08 din 18.10.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.5-6/1 din 25.01.1996)
8. Regulamentul cu privire la licențierea băncilor Nr.23/09-01 din 15.08.96 (Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.59-60/74 din 12.09.1996).
9. Regulamentul cu privire la deţinerea cotei substanţiale în capitalul băncii Nr.42/09-01 din
29.11.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.80/104 din 12.12.1996)
10. Regulamentului cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii Nr.15 din 26.03.97
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.24/39 din 17.04.1997)
11. Regulament cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei
Nr.57 din 11.09.97 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62/103 din 18.09.1997)
12. Regulamentul cu privire la deţinerea de către bănci a cotelor în capitalul unităţilor
economice Nr.81 din 09.04.98 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49/151 din
28.05.1998)
13. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare de către
bănci a operaţiunilor cu cambii Nr.156 din 02.06.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.78-80/257 din 08.07.2000)
14. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare de către
bănci a operaţiunilor cu cambii Nr.156 din 02.06.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.78-80/257 din 08.07.2000)
15. Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni ale băncilor şi
modul de autorizare a lor de către Banca Naţională a Moldovei Nr.181 din 22.06.2000
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-83/261 din 13.07.2000)
16. Regulament privind modul de acordare de către Banca Naţională a Moldovei a creditelor
overnight din 28.12.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001)
17. Regulament privind modul de acordare de către Banca Naţională a Moldovei a creditelor
overnight din 28.12.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001)
18. Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc Nr.269 din 17.10.2001
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.130/310 din 26.10.2001)
19. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi
circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare Nr.94 din 31.03.2005
86
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68/248 din 06.05.2005)
20. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi
circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare Nr.94 din 31.03.2005
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68/248 din 06.05.2005
21. 19 Regulament cu privire la cardurile bancare (aprobat prin HCA al BNM nr.62 din
24.02.2005, MO al RM nr.36-38 din 04.03.2005)
22. Regulamentul privind organizarea contabilității în bancile din Republica Moldova
(aprobat prin hotarîrea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei nr.
238 din 10 octombrie 2002)
23. Regulament privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea și perceperea în mod
incotestabil a mijloacelor bănești din conturile, Publicat: Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.1-4/6 din 6 ianuarie 2006.
24. Regulament cu privire la activitatea de creditare a băncilor comerciale din Republica
Moldova, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 8, art.24
25. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor şi
formarea reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc) Nr.164 din 22.06.98
(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89/176 din 24.09.1998).
26. Regulament privind condițiile de acordare rezidenților a creditelor în valută străină de
către băncile licențiate (aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administrație al Băncii
Naționale a Moldovei nr.16 din 22 ianuarie 2009)
27. Regulamentului cu privire la creditele expirate Nr.130 din 15.05.98 (Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.87-89/174 din 24.09.1998).
28. Regulament cu privire la creditele "mari" Nr.3/09 din 01.12.95 (Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.70/31 din 14.12.1995)
29. Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în
Republica Moldova Nr.153 din 25.12.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8/24 din
30.01.1998
30. Regulament cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorţiu
din 03.02.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/11 din 14.07.1995)
31. Regulament cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi Nr.33/09-
01 din 18.09.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.64/81 din 03.10.1996)
87
Top Related